BRIAN
TTRER^Cnr T TRER^Cnr
Cum să-ţi descoperi întrec|ul potenţial pentru succes şi realizări!
11 a fost concepută ca un sistem menit să và transforme gândirea proprie şi potenţialul pas cu pas, astfel încât să puteţi avea succesul dorit în ecare aspect al vieţii! "nan Trac# Trac# se a$ea%ă pe importanţa $ării scopurilor, pe eli&erarea gândirii şl pe capacitatea de a imagina propriu' potenţial nelimitat! (oispre%ece principii care a)ută pe oricine sa pornească pe calea unei vieţi personale şi profesionale mult mai împlinite! *utorul este atât unul dintre cel mai cunoscuţi oratori profesionişti, cât şi o personalitate în lumea afacerilor de astă%i! în ecare an, el îşi trăieşte visul prin faptu' că a)ută mii de oameni să îşi trăiască la rândul lorvîsurile!
(ale Carnegie spunea că există patru câi, şi numaipaîru, prin care putem avea contact cu lumeo. Suntem evaluaţi şi clasifcaţi în uncţie de ce acem, cum arătăm, ce spunem şi cum o spunem.
Colecţia Cărţi C+eie a fost concepută întocmai pentru a vă a)uta sa parcurgeţi aceste patru căi, de%văluind secretele de succes ale celor mai avi%aţi autori în materie! +iduri esenţiale pentru cei ce doresc să îşi atingă scopurile propuse şi să ai&ă o viaţă fericită şi ec+ili&rată! 5948486003137
www.curteaece.ro
"-------...
or I colecţia i^l I cărţi ceie -R.*/ TR*C0 este un om de afaceri de succes şi unul dintre oratorii motivaţionali profesioiiişti din lume! El a început, a construit, a de%voltat şi a sc+im&at de afaceri diferite! diferite! 2usţine pre%entări în ecare an în faţa a mai mult de 34 444 de persoane din 2tatele 5nite, Canada, E uropa, *ustralia şi *sia! (iscursurile, pre%entările pre%entările şi seminariile lui -rian sunt adaptate pentru ecare grup! *ceste prelegeri au fost descrise ca ind 6inspiraţionale, amu%ante, motivaţionale, pline de informaţii7! El a cola&orat cu apro$imativ 344 de corporaţii, a susţinut peste 444 de pre%entări şi s8a adresat în faţa a mai mult de 444 444 de oameni! 9rintre discursurile şi seminariile sale se numără: #iderul în nou mileniu 8 Cum să i un lider mai ma i ecient în ecare domeniu al vieţii de afaceri! învaţă cele mai e$presive şi practice strategii descoperite vreodată pentru a gestiona, a motiva şi a o&ţine re%ultate mai &une decât până în pre%ent! $%ndirea în secolul al &&I-lea 8 Cum să gândeşti, să planici şi să ai re%ultate mai &une decât competitorii tăi! învaţă să o&ţii re%ultate mai &une rntr8un mediu de afaceri care se mişcă şi se sc+im&ă rapid! 'siolo(ia rezultatelor e)celente 8 Cum gândesc şi acţionea%ă oamenii de vârf în ecare domeniu al vieţii personale şi de afaceri! învaţă o serie de metode şi strategii practice, dovedite pentru a o&ţine re%ultate ma$ime! *trate(ii superioare de %nzare 8 Cum să vin%i mai mult, mai repede şi mai uşor unor clienţi din ce în ce mai ma i pretenţioşi pe pieţe din ce în ce mai competitive! învaţă cum să vin%i produse şi servicii cu preţuri ridicate versus competitorii cu preţuri scă%ute! ;a editura noastră au apărut: Create Your !n "uture. #o! to $aster t%e &' Critical "actors o (nlimited Success )*iitorul depinde de tine, 44<=, +-S #o! to +et /ver0t%in1 You 2ant, "aster 3%an You /ver 3%ou1%t 4ossi5le 67eali8area ţelurilor, 44>=!
-R.*/ TR*C0
*C+I,BN $NIR/A0 12I *C+I,BI 3IA2A Traducere Traducere de */E;.C*8R*; */E;.C*8R*;5C* 5C* C?;.@*/
-5C5REAT., 44>
escrierea CI' a Bi4liotecii Naţionale 2RAC50 BRIAN *cim4%nd (%ndirea0 îţi scim4i iaţa B -rian Trac# trad!: *ngelica8Raluca Căliman -ucureşti: Curtea ec+e 9u&lis+ing, 44> << p!D 4 cm Cărţi8c+eie, FG= .2-/ 14= FH<8>>F8338" .2-/ 1<= FH"8FH<8>>F83384 .! Căliman, *ngelica8Raluca trad!= 13F!F
Coperta colecţiei şi foto: /Imet+i *ndrâs -ama -R.*/ TR*C0 C#9+/ Y(7 3#I9:I9+, C#9+/ Y(7 -I"/ #o! to (nloc; Your "ull 4otential or Success and c%ievement
Cop#rig+t J 44< &# -rian Trac# *ll rig+ts reserved! T+is translation pu&lis+ed under licence! J Curtea ec+e 9u&lis+ing, 44>, pentru pre%enta versiune în lim&a română .2-/ 14= FH<8>>F8338" .2-/ 1<= FH"8FH<8>>F83384
edicaţie6
Soţiei mele,
C5K/T L/*./TE
(acă eşti gata să te &ucuri de măreţie şi să o&ţii re%ultate e$traordinare, ai în mână +arta potrivită! Mi se desfăşoară înainte *(/8ul viitorului tău! 9entru a8ţi crea im viitor min$mat, nu tre&uie decât să citeşti această carte, să te +otărăşti cum o vei aplica în propria viaţă, să scrii un plan, iar apoi să continui cu entu%iasm şi să faci în aşa fel încât acesta să se împlinească! Tre&uie să îţi mărturisesc un lucru! 2unt unul dintre admiratorii cei mai înNăcăraţi ai lui -rian! ;8am studiat, i8am cercetat mimca şi re%ultatele e$traordinare pe care le8a o&ţinut! (e asemenea, sunt unul dintre prietenii şi colegii lui apropiaţi! *m lucrat împreună de multe ori, ne8am întâlnit şi am discutat de nenumărate ori! -rian este imul dintre cei mai &uni gânditori şi scriitori despre de%voltare personală şi succes personal din lume! Atiu acest lucruD am vândut mai mult de " de milioane de cărţi menite să îi a)ute pe oameni să îşi atingă potenţialul! Sc%im5ând 1ândirea, îţi sc%im5i viaţa îţi arată cum să îţi descoperi resursele interioare e$traordinare şi cum să8ţi e$ploate%i puterile incredi&ile! ei învăţa cum să atragi în viaţa ta toţi oamenii şi toate resursele de care ai nevoie pentru a atinge orice o&iectiv pe care ţi81 sta&ileşti!
C5*/T L/*./TE
ei uimit atunci când vei începe să ai re%ultate noi, mai &une, după folosirea acestor concepte şi idei în tot ceea ce faci! *cestea sunt aceleaşi principii între&uinţate de toţi marii câştigători, de cei deveniţi milionari prin forţe proprii sau de liderii din toate domeniile! .n lucrarea de faţă, vei învăţa pas cu pas un drum către succes pe care vei a)unge să îl implemente%i, uşor şi fără efort! *ceastă strategie de succes este atât de logică şi îţi oferă atât de multe &enecii şi împliniri, încât repre%intă o adevărată revoluţie în performanţa personală! *tâta vreme cât oricum gândeşti, de ce să nu reNecte%i la lucruri măreţe şi să nu o&ţii re%ultate e$celenteO -rian este o lumină puternică în lumea oratoriei şi a cărţilor de prol! El a făcut lucruri e$traordinare, pentru el însuşi şi alte sute de mii de oameni! @odul de a gândi al lui -rian pre%entat în această carte te va inspira să faci şi tu la fel sau c+iar mai mult! 9regăteşte8te pentru una dintre cele mai mari aventuri şi e$plorări în primul şi cel mai important teritoriu 8 mintea ta' ei &enecia de o e$perienţă minunată! @*RP .CTQR */2E/ *utorul lucrării Supă de pui pentru su>et
@5;[email protected].
*m avut nevoie de mulţi ani de muncă, lecturi, predare şi e$perienţă pentru a scrie această carte! /enumăraţi /enumăraţi oameni au contri&uit la modul meu de a gândi şi au repre%entat repre%entat îndrumători invi%i&ili pe măsură ce capitolele erau scrise! *ş dori să mulţumesc în primul rând prietenului meu, @arS ictor ansen, care m8a pre%entat în urmă cu mulţi ani lui Emmet o$, poate cel mai ranat gânditor al secolului UU! Emest olmes, fondator al Science o $ind, mi8a desc+is oc+ii şi inima către universul potenţia8 lului incredi&il pe care îl do&ândeşte ecare persoană atunci când îşi sc+im&ă viaţa şi modul de a gândi! @arii profesori spirituali precum C+arles illmore, /eville, Eric -utterVort+, Wa#ne (#er şi Ro&erto *ssagioli au avut şi ei o inNuenţă promdă asupra modului meu de a gândi! (e asemenea, aş dori să mulţumesc tuturor acelor scriitori despre succes care au e$ercitat e$ercitat o inNuenţă minunată asupra mea şi a lumii, precum /apoleon ill, @a$Vell @ait%, Claude -ristol, (avid 2c+Var%, W! Clement 2tone, Earl /ig+tingale, Xim RY+n, Zig Zaglar, (ennis Waitle# şi C+arlie Xones! 2criitorii din domeniul economic, precum 9eter (rucSer, *ndreV rove, Pen -lanc+ard, Warren -ennis, Tom 9eters, /ido [u&ein şi @ars+all oldsmit+ m8au îm&ogăţit nespus cu ideile şi părerile lor! *ş dori să îi mulţumesc editorului meu, @att+eV olt, de la Editura Xo+n Wile# \ 2ons, pentru spri)inul puternic pe care mi 18a acordat pe durata editării acestei cărţi şi pentru încura)ările sale constante constante în timpul multelor .tmi necesare redactării redactării şi editării! /u în ultimul rând, aş dori să îi mulţumesc soţiei mele minunate! -ar&ara, şi copiilor mei e$traordinari 8 C+ristina, @ic+ael, (avid şi Cat+erine 8 pentru spri)inul şi ră&darea lor în timpul lungilor ore petrecute departe departe de ei în scopul denitivării acestei acestei lucrări!
Introducere
9u există pe 4ământ nici un lucru pe care să nu?& poţi avea ? odată ce ai acceptat mental aptul că îl poţi o5ţine.
RQ-ERT CQ;;.ER
7 Adeărul despre tine Eşti o persoană cu adevărat &ună! @eriţi o viaţă minunată, plină de succes, fericire, &ucurie şi emoţie! *i dreptiil să ai relaţii optime, o sănătate e$celentă, e$celentă, un serviciu valoros şi o independenţă nanciară! *cestea sunt drepturile tale prin naştere, lucrurile pe care viaţa ta este menită să le includă! Eşti născut pentru succes şi pentru a avea un nivel ridicat de stimă, respect de sine şi mândrie personală! Eşti e$traordinarD nu a mai e$istat niciodată o persoană e$act ca tine în toată istoria omenirii pe 9ământ! *i nişte nişte talente şi a&ilităţi nee$ploatate nee$ploatate a&solut e$traordinare e$traordinare care, dacă ar descătuşate şi puse în aplicare, ţi8ar aduce tot ce îţi doreşti în viaţă! Trăieşti Trăieşti în cel mai &un moment din toată istoria istoria omenirii! Eşti încon)urat de nenumărate oportunităţi pe care le poţi folosi pentru a8ţi îndeplini visele! 2ingurele limite
14
@5;[email protected].
reale referitoare referitoare la ceea ce poţi , avea sau face sunt cele pe care ţi le sta&ileşti prin modul propriu de a gândi! 9otenţialul viitorului tău este, practic, nelimitat!
11
./TRQ(5CERE
7 2rezeşte-te 2rezeşte-te la realitate! Cum ai reacţionat la cele trei paragrafe de mai susO 9ro&a&il că ai avut două răspunsuri! în primul rând, ţi8a plăcut ce au e$primat şi dorinţa ta ar%ătoare a fost ca ele să e adevărate şi pentru tine! *l doilea răspuns al tău a fost, pro&a&il, marcat de scepticism şi neîncredere! (eşi îţi doreşti în adâncul suNetului să ai o viaţă plină de sănătate, fericire şi prosperitate, când citeşti acele cuvinte, îndoielile şi stările tale de teamă apar imediat pentru a8ţi aduce aminte de motivele din cau%a cărora aceste vise şi ţeluri nu sunt posi&ile! Ei &ine, nu eşti singurul' E$act aşa am simţit şi eu cu mulţi ani în urmă! (eşi voiam să u o persoană de succes, nu eram în%estrat cu a&ilităţile şi educaţia necesare şi nu dispuneam de un loc lo c de muncă! /u aveam nici cea mai mică idee de ce aş putea face pentru a8mi îm&unătăţi situaţia! @ă simţeam prins în capcană între idei măreţe, pe de o parte, şi oportunităţi şi resurse limitate, pe de altă parte! *m descoperit apoi o serie de principii remarca&ile, cărora li s8au datorat marile succese şi descoperiri ale tuturor timpurilor, şi viaţa mea s8a sc+im&at pentru totdeaima! (upă ce le8am aplicat în propria viaţă, am început să vor&esc despre aceste legi şi concepte şi altora şi să îi pregătesc să pmă în practică aceleaşi idei! (e atimci, am susţinut mai mult de două mii de discursuri şi seminarii de câte patru %ile, în G de ţări, în faţa a peste două milioane de participanţi! Cei mai mulţi dintre ei au fost, de asemenea, sceptici când au au%it pentru prima dată aceste idei de optimism şi posi&ilităţi, până când au aNat ceea ce vei aNa şi tu în paginile ce urmea%ă! *ceste idei le8au sc+im&at vieţile, aşa cum ţi8o vor transforma şi pe a ta! ■
,arele principiu
Cel mai important principiu mental şi spiritual descoperit vreodată este,8 poate, acela că devii ceea ce 1ândeşti în cea mai mare parte a timpului. ;umea ta e$terioară repre8 %intă în mare măsură o imagine în oglindă a universului tău interior! interior! Ceea ce se întâmplă în exteriorul tău este o reNectare reNectare a ceea ce se întâmplă în interiorul tău! îţi poţi da seama de starea interioară a unei persoane o&servându8i aspectele e$terioare e$terioare ale vieţii 8 şi nu poate altfel! ■
$%ndurile sunt acţiuni
@intea ta este e$traordinar de puternică! ândurile tale controlea%ă şi determină aproape tot ceea ce ţi se întâmplă! 9ot să îţi mărească sau să îţi micşore%e pulsul, să îţi îm&unătăţească sau să să îţi îngreune%e digestia, să să îţi sc+im&e compo%iţia c+imică a sângelui, să te a)ute să dormi sau să te ţină trea% noaptea! ândurile tale te pot face fericit sau trist, uneori c+iar într8o într8o clipă! Te pot face atent şi concentrat sau distras şi deprimat! Te Te pot face popular sau nepopular, încre%ător sau nesigur, po%itiv sau negativ! ândurile tale te pot face să te simţi puternic sau neputincios, victimă sau învingător, erou sau laş! în viaţa ta materială, gândurile gândurile tale te pot face să ai succese succese sau eşecuri, să i prosper sau lovit de sărăcie, respectat sau ignorat! ândurile tale şi acţiunile pe care le declanşea%ă îţi inNuenţea%ă întreaga viaţă! (ar cea mai &ună veste o constituie faptul că toate acestea se aNă su& propriul tău control! ■
$%nduri0 sentimente şi dorinţe
Eşti un amalgam comple$ de gânduri, sentimente, atitudini, dorinţe, imagini, temeri, speranţe, îndoieli, opinii şi am&iţii, ecare sc+im&ându8se constant, uneori de la o secundă la alta! iecare dintre aceste însuşiri ale personalităţii personali tăţii tale le afectea%ă pe
1
./TRQ(5CERE
celelalte, loneori în mod neprevă%ut! întreaga ta viaţă este re%ultatul întrepătrunderilor şi intercone$iimilor acestor factori! ândurile tale determină imagini, repre%entări şi emoţiile asociate, aşadar, cu ceea ce ai în minte! *ceste vi%uali%ări şi trăiri determină atitudini şi acţiuni! aptele tale au apoi consecinţe şi re%ultate care inNuenţea%ă evenimentele ulterioare! (acă te vei gândi la succes şi încredere, te vei simţi puternic şi competent şi vei avea re%ultate mai &une în tot ceea ce faci! (ar în ca%ul în care te vei gândi că poţi greşi sau să te faci de râs, vei o&ţine re%ultate sla&e, indiferent de cât de 4im eşti în realitate! .maginile şi repre%entările, provenite din imaginaţia ta sau din inNuenţe e$terne, produc idei, emoţii şi atitudini corespun%ătoare! *cestea conduc la rândul lor la acţiimi care au anumite re%ultate şi consecinţe! +ândul la o persoană sau situaţie te poate face să te simţi, instantaneu, fericit sau trist, e$altat sau furios, iu&itor sau însingurat! ■
Atitudini0 acţiuni şi emoţii
*titudinile tale, po%itive sau negative, constructive sau distructive, conduc la imagini, emoţii şi acţiuni corespun%ătoare care îţi afectea%ă viaţa şi relaţiile! 9e de altă parte, comportamentele îţi sunt &a%ate pe e$perienţe trecute şi pe concepţiile tale de &a%ă despre cum ar tre&ui să e lucrurile! aptele tale determină trăirile şi conduitele care le însoţesc! Conform ;egii Reversi&ilităţii, poţi a)unge c+iar să simţi potrivit acţiunilor tale! (acă vei acţiona de parcă ai de)a fericit, po%itiv şi încre%ător, vei începe curând să te simţi astfel şi pe dinăuntru! aptele se aNă su& controlul tău direct, spre deose&ire de emoţii! *spectele e$terioare ale vieţii tale sunt prin natura lor neutre. (oar înţelesul pe care li81 acor%i îţi determină atitudinile, opiniile, emoţiile şi reacţiile faţă de acestea! (acă îţi vei sc+im&a modul de a gândi în legătură cu orice aspect al vieţii tale, vei modica felul în care simţi şi te comporţi în acel domeniu! Ai întrucât numai tu poţi +otărî ce să gândeşti, ai a&ilitatea de a avea control total asupra vieţii tale!
7 'une-ţi la îndoială credinţele ;egea Credinţei arată: 6.ndiferent de ceea ce cre%i cu convingere, acest lucru va deveni realitatea ta!7 *cţione%i întotdeauna în conformitate cu cele mai adânci credinţe ale tale, e că sunt adevărate sau nu! Ai toate convingerile tale au fost învăţate! ;a un anumit moment în timp, nu le aveai! Credinţele tale îţi determină în mare măsură realitatea! /u cre%i ceea ce ve8i@ mai degra&ă ve8i ceea ce cre%i de)a! 9oţi avea convingeri care să îţi îm&unătăţească viaţa şi să te facă fericit şi optimist, sau să ai unele negative despre tine şi despre potenţialul tău, care pot acţiona ca piedici în reali%area a ceea ce poţi înfăptui cu adevărat! Cele mai dăunătoare credinţe pe care le poţi avea sunt credinţele care te auto? limitea8ă. *cestea sunt convingeri despre tine însuţi şi potenţialul tău, care te trag în )os! Cele mai multe nu sunt adevărate, ci re%ultatul informaţiilor pe care le8ai acceptat fără a8 ţi pune între&ări, adesea c+iar din copilăria timpurie! C+iar dacă este complet neadevărat, dacă te cre%i limitat în aspecte precum do&ândirea unei sănătăţi e$celente, a fericirii şi câştigarea unor venituri importante, această credinţă va deveni adevărul tău! (upă cum spunea Ric+ard -ac+ în cartea sa Illusions )Ilu8iiAB 6(emonstrea%ă8ţi limitele şi, cu siguranţă, vei deveni limitat!7 ■
/şti un ma(net iu ;egea *tracţiei stipulea%ă că eşti un 6magnet viu7 şi atra1i în mod invaria5il în viaţa
ta oameni, idei, oportunităţi şi circumstanţe în armonie cu 1ândurile tale dominante.
1<
./TRQ(5CERE
Când ai gânduri po%itive, optimiste, pline de iu&ire şi succes, cree%i un puternic câmp magnetic care atrage e$act lucrurile la care te gândeşti, precum im magnet parti culele de er! *ceastă lege e$plică de ce nu tre&uie să i preocupat de unde vor veni lucrurile &une către tine! (acă îţi vei putea menţine mintea concentrată asupra a ceea ce îţi doreşti şi te vei a&ţine să te gândeşti la ceea ce nu vrei, vei atra1e toate lucrurile de care ai nevoie pentru a8ţi atinge o&iectivele, e$act atunci când vei pregătit! 2c+im&ă8ţi modul de a gândi şi îţi vei transforma viaţa! ■
*in(ura măsură reală
-ertrand Russell, losoful engle%, a spus cândva: 6Cea mai &ună dovadă că un lucru poate îndeplinit este aceea că alţii l8au făcut de)a!7 în /oul Testament, lisus ne8a învăţat cum să măsurăm adevărul oricărui principiu: 6Copacul se cunoaşte prin fructele sale!7 Cu alte cuvinte, singura între&are pe care tre&uie să ţi8o pui în legătură cu o idee este: 6imcţionea%ăO7 îţi va aduce re%ultatele pe care le doreştiO @ilton riedman, un eco8 nomist care a câştigat premiul /o&el, a armat: 62ingura măsură reală a unei teorii sau idei este a&ilitatea ta de a face predicţii e$acte pe &a%a sa!7 estea &ună este aceea că ideile şi conceptele pe care urmea%ă să le înveţi au fost testate şi dovedite în vieţile şi e$perienţele a milioane de oameni! Ca orice principii ale naturii, acestea sunt, prin natura lor, neutre. /atura nu favori%ea%ă pe nimeni, ne tratea%ă pe toţi la fel! Qrice sămânţă vei planta în pământ, natura o va a)uta să crească! Qrice seminţe de 1ânduri îţi vei planta în minte, natura le va a)uta să crească, de asemenea! (epinde numai de tine!
7 Ale(e-ţi (%ndurile Qamenii de succes 1ândesc mai ecient decât cei care nu a)ung la reuşită! Ei îşi a&ordea%ă vieţile, relaţiile, o&iectivele, pro&lemele şi e$perienţele în mod diferit faţă de ceilalţi! Ei sădesc seminţe mai &une şi, drept re%ultat, culeg vieţi mai &une! (acă vei învăţa să gândeşti şi să acţione%i precum alţi oameni de succes, fericiţi, sănătoşi şi prosperi, te vei &ucura în curând de un mod de viaţă asemănător cu al lor! Când îţi vei sc+im&a felul de a gândi, îţi vei transforma şi viaţa! 9atura nu ace 1lume. /ste întotdeauna adevărată, întotdeauna serioasă, întotdeauna severă. /ste întotdeauna dreaptă, iar erorile şi 1reşelile sunt mereu ale omului. 9atura îl dispreţuieşte pe cel incapa5il să o aprecie8e, înăţişăndu?se şi de8văluindu?şi secretele doar în aţa celui apt, pur şi inte1ru. XQ*// WQ;*/ Q/ QETE
8 *cim4ă8ţi modiil de a (%ndi /xistă o le1e în psi%olo1ie potrivit căreia dacă îţi poţi orma în minte o ima1ine a ceea ce doreşti să devii şi o menţii acolo un timp sufcient de lun1, vei a=un1e curând aşa cum ai 1ândit. W.;;L*@ X*@E2
* e$istat odată o femeie, de apro$imativ <4 de ani, căsătorită şi cu doi copii! 9recum multe alte persoane, ea crescuse într8un cămin în care fusese criticată constant şi tratată nedrept de către părinţii ei! (rept urmare, îşi de%voltase sentimente adânci de inferioritate şi un respect de sine diminuat! Era negativă şi temătoare şi nu avea niciun pic de încredere în ea însăşi! Era timidă şi re%ervată şi nu considera că are vreo valoare! 2imţea că nu este talentată la nimic! .ntr8o %i, în timp ce conducea către un maga%in, o altă maşină a trecut pe roşu şi s8a i%&it de a sa! Când s8a tre%it, era la spital cu contu%ii uşoare şi îşi pierduse complet memoria! 9utea vor&i, dar nu îşi aducea aminte nimic din viaţa ei trecută! Era complet amne%ică! ;a început, doctorii au cre%ut că va ceva temporar! (ar săptămânile treceau şi ea nu îşi recăpăta memoria! 2oţul şi copiii săi o vi%itau %ilnic, dar ea nu îi recunoştea! *cesta era un ca% atât de neo&işnuit, încât alţi doctori şi specialişti au venit să o vi%ite%e, să o teste%e şi să îi pună între&ări despre starea ei! ■
#u%nd-o de la capăt
într8un nal, ea s8a întors acasă, fără nicio amintire despre viaţa ei trecută! iind +otărâtă să înţeleagă ce i se întâmplase, a început să citească materiale medicale şi să studie%e intens despre amne%ie şi pierderea memoriei! 28a întâlnit şi a vor&it cu specialişti în acest domeniu! *poi a pu&licat un studiu despre starea ei! /u mult după aceea, a fost invitată să participe la o convenţie medicală pentru a8şi pre%enta lucrarea, pentru a răspunde la între&ări despre amne%ia ei şi pentru a8şi împărtăşi e$perienţele şi ideile legate de funcţionarea neurologică! în timpul acestei perioade, s8a întâmplat ceva uimitor! devenit o cu totul altă persoană. Toată atenţia care i8a fost acordată în spital şi după aceea a făcut8o să se simtă valoroasă, importantă şi iu&ită cu adevărat de familia ei! .nteresul arătat de către specialiştii în medicină a contri&uit la consolidarea stimei şi respectului de sine! * devenit o femeie cu adevărat po%itivă, încre%ătoare, socia&ilă, deose&it de elocventă, &ine informată şi foarte solicitată ca orator şi autoritate în lumea medicală! Toată amintirea copilăriei ei nefericite fusese ştearsă complet! (e asemenea, sentimentele ei de inferioritate au dispărut! Ea a devenit o nouă persoană! Ai8a sc+im&at viaţa şi modul de a gândi! ■
'lăcuţa nescrisă
ilosoful scoţian (avid ume a fost primul care a propus ideea de ta5ula rasa sau de plăcuţă nescrisă! Conform acestei teorii, ecare persoană vine pe lume fără gânduri sau idei şi tot ceea ce gândeşte şi simte este învăţat începând cu perioada copilăriei! Este ca şi cum mintea unui copil ar o plăcuţă nescrisă, pe care ecare e$perienţă şi persoană
4 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* cu care acesta intră în contact lasă o urmă! *dultul devine suma a tot ceea ce învaţă, simte şi e$perimentea%ă în timp ce creşte! Ceea ce adultul face şi devine mai târ%iu este re%ultatul acestei condiţionări anterioare! (upă cum scria *ristotel: 6Tot ce e imprimat este e$primat!7 Cea mai mare descoperire a secolului UU în domeniul potenţialului omenesc a fost, poate, cea a conceptului de sine. 9otrivit acestei idei, ecare persoană îşi de%voltă un mănunc+i de credinţe în legătură cu ea însăşi, începând de la naştere! Conceptul despre tine însuţi devine apoi programul de &a%ă al calculatorului tău su&conştient, determinând tot ceea ce gândeşti, spui, simţi şi faci! (in acest motiv, orice sc+im&are în viaţa ta e$terioară începe cu o modicare a conceptului despre tine însuţi, a felului în care gândeşti şi simţi despre tine şi lumea ta! Copilul se naşte fără im concept despre el însuşi! iecare idee, opinie, sentiment, atitudine sau valoare pe care o ai ca adult ai învăţat8o în copilărie! Tot ceea ce eşti astă%i constituie re%ultatul imei idei sau impresii pe care ai preluat8o şi ai acceptat8o ca ind adevărată! Când cre%i că ceva este real, acest lucru devine adevărat pentru tine, oricare ar acesta! 6/u eşti ceea ce gândeşti că eşti, ci eşti ceea ce gândeşti!7
] 9rimele impresii sunt dura4ile (acă ai fost crescut de părinţi care ţi8au spus mereu ce persoană &ună eşti, te8au iu&it, te8au încura)at, te8au spri)init si au cre%ut în tine, indiferent ce ai făcut sau nu, ai trăit având credinţa că eşti o persoană &ună şi valoroasă! 9ână la vârsta de trei ani, această convingere va f complet asimilată şi va deveni o parte fundamentală a modului în care te percepi pe tine însuţi în relaţie cu lumea ta! *poi, indiferent ce ţi se va întâmpla, vei continua să ai această credinţă! a deveni realitatea ta! (acă ai fost crescut de părinţi care nu au ştiut cât de puternice pot cuvintele şi comportamentul lor în modelarea personalităţii tale, este foarte posi&il ca ei să folosit cu uşurinţă un criticism distructiv, de%apro&ări şi pedepse %ice sau emoţionale pentru a te disciplina sau controla! (acă un copil este criticat continuu la o vârstă fragedă, a)unge curând să creadă că este ceva în neregulă cu el! /u înţelege de ce e criticat sau pedepsit, dar presupime că părinţii săi ştiu adevărul despre el şi că asta merită! *stfel, începe să simtă că nu este valoros sau demn de a iu&it şi că nu merită prea multe! *proape toate pro&lemele de personalitate din adolescenţă şi de la maturitate sunt &a%ate pe ceea ce psi+ologii numesc dra1oste neexprimată. Copilul are nevoie de iu&ire precum trandarii de ploaie! *tunci când copiii nu se simt iu&iţi, devin nesiguri şi e$puşi! Ei se gândesc: 6/u sunt sucient de &un!7 încep astfel să adopte comportamente compensatorii care să suplinească această an$ietate interioară! 5n asemenea sentiment de privare de dragoste este manifestat printr8o conduită greşită, pro&leme de personalitate, i%&ucniri de furie, depresie, de%năde)de, lipsă de am&iţie şi pro&leme cu oamenii şi cu relaţiile!
7 2e naşti 9ără temeri Copilul se naşte fără temeri, cu e$cepţia fricii de a cădea şi de %gomot puternic! Toate celelalte îndoieli tre&uie să8i e inoculate pe măsură ce creşte! Cele două temeri ma)ore pe care le de%voltăm toţi sunt teama de eşec sau pierdere şi teama de critică sau respin1ere. începem să învăţăm frica de eşec dacă suntem criticaţi şi pedepsiţi continuu atunci când încercăm ceva nou sau diferit! 2e ţipă la noi şi ni se spune: 6/u' 9leacă de acolo' Qpreşte8te' 9une )os lucrul acela'7 9edepsele %ice şi dra8 gostea nee$primată, posi&ilităţi care ne sperie şi ne fac să devenim nesiguri, însoţesc adesea aceste i%&ucniri şi critici! începem curând să credem că suntem prea mici, prea sla&i, incompetenţi, neadecvaţi şi incapa&ili de a face ceva nou sau diferit! E$primăm aceste sentimente folosind cuvintele: 6/u pot, nu pot, nu pot!7 (e ecare dată când ne gândim să facem un lucru
2C.@-?8M. @Q(5; (E * K/(.
11
nou sau plin de provocări, răspundem automat cu stări de frică, tremurat şi rău la stomac! Reacţionăm ca şi cum ne8ar teamă să m &ătuţi! 2punem: 6/u pot7, la nesfârşit! rica de eşec este motivul principal de nereuşită în viaţa adultă! Ca urmare a criticilor distructive din copilărie, e%ităm ca adulţi! /e vindem ieftin! Renunţăm c+iar înainte de a încerca prima oară! în loc să ne între&uinţăm capacităţile uimitoare ale minţii pentru a ne da seama cum putem o&ţine ceea ce ne dorim, ne folosim )udecata în scopul de a crea motive din cau%a cărora nu putem acţiona şi, astfel, lucrurile pe care ni le dorim nu sunt posi&ile pentru noi!
7 Neoia de a : iu4it * doua temere ma)oră care ne pune piedici, ne diminuea%ă încrederea şi ne distruge dorinţa de a avea o viaţă fericită o repre%intă frica de respin1ere şi e$presia sa, critica. *ceastă emoţie este învăţată în copilăria timpurie ca re%ultat al de%apro&ării e$primate de părinţii noştri de ecare dată când făceam ceva ce nu le plăcea sau pe care nu îl aşteptau de la noi! Ca urmare a faptului că nu eram pe placul lor, ei deveneau furioşi şi nu îşi e$primau dragostea şi apro&area de care aveam atâta nevoie în copilărie! rica de a nu iu&it şi de a rămâne singur este atât de traumati%antă pentru un copil, încât el îşi adaptea%ă curând comportamentul şi face orice crede că se va &ucura de apro&area părinţilor săi! îşi pierde spontaneitatea şi unicitatea! începe să creadă: 6Tre&uie' Tre&uie' Tre&uie'7 *stfel, a)unge la conclu%ia: 6Tre&uie să fac orice vor mama şi tata, altfel nu mă vor iu&i şi voi singur'7
7 ra(ostea condiţionată Ca adult, un copil crescut cu ceea ce se numeşte 6dragoste condiţionată7 opusă celei necondiţionate, cel mai mare dar pe care o persoană îl poate oferi alteia= devine foarte sensi&il la părerile celorlalţi! El nu poate face nimic dacă e$istă cea mai mică posi&ilitate ca altcineva să nu îl apro&e! îşi proiectea%ă relaţia din copilărie cu părinţii săi asupra persoanelor importante din viaţa sa adultă 8 partener de viaţă, şef, rude, prieteni, persoane cu autoritate 8 şi încearcă astfel cu disperare să le câştige apro&area sau, cel puţin, să nu o piardă! Temerile de eşec şi de respingere, cau%ate de criticism distructiv în copilăria timpurie, simt cau%ele de &a%ă ale celor mai multe motive de nefericire şi an$ietate în viaţa adultă! 2en%aţia continuă este aceea că 6/u pot'7 sau 6Tre&uie'7 Cel mai îngro%itor sentiment îl avem atimci când simţim că 6/u pot, dar tre&uie'7 sau 6Tre&uie, dar nu pot'7 /e dorim să facem ceva, dar ne este frică de eşec sau pierderi, sau, dacă nu ne este teamă de pierderi, ne este frică de de%apro&ări! rem să întreprindem ceva pentru a ne îm&unătăţi viaţa, la serviciu sau acasă, dar ne este teamă că am putea eşua sau că altcineva ne8ar putea critica, ori am&ele! Celor mai mulţi oameni, temerile le guvernea%ă vieţile! Tot ce fac se &a%ea%ă pe evitarea eşecului sau a criticii! 2e gândesc continuu să nu îşi asume riscuri, în loc să lupte pentru atingerea o&iectivelor lor! Ei caută mai degra&ă siguranţa decât oportunitatea! ■
u4lează-ţi rata de eşec
*utorul *rt+ur ordon 18a a&ordat odată pe T+omas X! Watson 2r!, fondatorul .-@, şi 18a între&at cum ar putea să ai&ă succes mai repede ca scriitor! T+omas X! Watson, unul dintre magnaţii mediului american de afaceri, a replicat cu aceste cuvinte profunde: 6(acă vrei să ai succes mai repede, tre&uie să8ţi du&le%i rata de eşec! 2uccesul este complementar eşecului!7
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* (e fapt, cu cât ai eşuat mai mult, cu atât este mai pro&a&il să te apropii de un mare succes! /ereuşitele tale te8au pregătit să o&ţii i%&ânda! (e aceea, ai impresia că o perioadă de noroc urmea%ă după o alta de g+inion! Când eşti nesigur, 6du&lea%ă8ţi rata de eşec7! Cu cât încerci mai multe lucruri, cu atât ai şanse sporite să i triumător. ei reuşi să8ţi depăşeşti temerile doar făcând lucrul de care te temi până când frica nu va mai avea control asupra ta! ■
+ard drie-ul tău mental
Tot ceea ce cunoşti despre tine însuţi, toate credinţele îţi sunt înregistrate pe +ard drive8ul personalităţii tale, în conceptul despre tine însuţi! *cest principiu îţi precede şi îţi pre%ice nivelul de performanţă şi de ecacitate în tot ceea ce faci! (atorită legii corespondenţei, te comporţi întotdeaima în e$terior într8o manieră corespun%ătoare cu conceptul interior despre tine însuţi! (e aceea, orice ameliorare din viaţa ta începe cu o îm&unătăţire a conceptului despre tine însuţi! (ispui de un concept de sine general alcătuit din toate credinţele pe care le ai despre tine însuţi şi a&ilităţile tale! *cest mănunc+i de convingeri include toate e$perienţele! deci%iile, succesele, eşecurile, ideile, informaţiile, emoţiile şi opiniile legate de viaţa ta de până acum! Conceptul de sine general determină cum şi ce gândeşti şi simţi în legătură cu tine însuţi, dar şi cât de &ine îţi este în general!
7 ,ini-conceptele despre tine însuţi @ai ai şi o serie de 6mini8concepte de sine7, com&inate pentru a forma conceptul general despre tine însuţi! *i un concept de sine pentru ecare domeniu al vieţii tale pe care îl consideri important! *cest mini8concept de sine determină modul în care gândeşti, simţi şi acţione%i în acel domeniu! (e e$emplu, ai un mini8concept de sine în legătură cu sănătatea şi forma %ică în care te aNi, cu cantitatea alimentaţiei şi numărul e$erciţiilor pe care le faci! *i un mini8 concept de sine în legătură cu măsura în care ceilalţi te plac şi eşti popular, în special din rândul mem&rilor se$ului opus! *i un mini8concept de sine despre ce fel de partener sau părinte eşti, despre cât eşti de &un prieten, despre cât eşti de deştept şi cât de &ine înveţi! *i un miniconcept de sine despre ecare sport pe care îl practici şi pentru ecare acţiune în care te implici, inclusiv pentru cât de &ine îţi conduci maşina! *i un mini8concept de sine despre cât de &ine îţi faci munca şi pentru cât de &ine duci la îndeplinire ecare parte a activităţii tale! *i un mini8concept de sine pentru câţi &ani câştigi şi pentru cât economiseşti şi investeşti! *ceasta este o %onă critică! *devărul este că nu poţi niciodată să câştigi mai mult sau mai puţin decât conceptul propriu de venit! (acă doreşti să o&ţii mai mulţi &ani, tre&uie să îţi sc+im&i credinţele despre tine însuţi legate de venituri şi &ani! *ceasta este o parte importantă a acestei cărţi!
7 *cim4ă-ţi credinţele în ecare ca%, dacă vrei să modici modul în care acţione%i şi re%ultatele din orice domeniu al vieţii tale, tre&uie să8ţi sc+im&i conceptul despre tine însuţi 8 sau credinţele tale 8 legate de acel sector! (in fericire, convingerile tale sunt în mare parte su&iective! /u se &a%ea%ă întotdeauna pe fapte! în sc+im&, sunt a$ate în mare parte pe informaţiile pe care le8ai preluat şi acceptat ca ind adevărate, c+iar dacă uneori ai avut foarte puţine dove%i! Cele mai nocive credinţe pe care le poţi avea sunt credinţele aiito?limitative de orice fel! *cestea repre%intă convingeri despre tine însuţi, care te fac să te simţi, oarecum, limitat sau decient într8un anumit domeniu! 2unt rareori adevărate, dar dacă le accepţi ca ind estimări valide ale a&ilităţilor tale, devin adevărate pentru tine, e$act ca şi cum ar corecte!
2C.@-?8M. @Q(5; (E * K/(.
11
9unctul de început pentru a8ţi descătuşa potenţialul şi a reuşi mai multe decât până acum este acela de a8ţi iesta credinţele auto8limitative! începi procesul de eli&erare de credinţele auto8limitative imaginându8ţi că, oricare ar acestea, sunt complet false! înc+ipuie8ţi pentru moment că nu ai nicio limitare legată de a&ilităţile tale! .maginea%ă8ţi că ai putea să i, să faci sau să ai tot ceea ce ţi8ai dorit cu adevărat în viaţă! Că potenţialul tău este nelimitat! (e e$emplu, înc+ipuie8ţi că ai putea câştiga de două ori mai mult decât astă%i! .maginea%ă8ţi că ai putea trăi într8o casă mai mare, ai putea conduce o maşină mai &ună şi te8ai putea &ucura de un stil de viaţă mai lu$os! înc+ipuie8ţi că ai a&ilitatea de a unul dintre cei mai &uni oameni din domeniul tău! .maginea%ă8ţi că eşti ima dintre personalităţile cele mai populare, puternice şi persuasive din mediul tău social şi de afaceri! înc+ipuie8ţi că eşti calm, încre%ător şi că nu îţi este frică de nimic! .maginea%ă8ţi că ai putea sta&ili şi îndeplini orice o&iectiv pe care îl doreşti! *stfel, vei începe să îţi sc+im&i viaţa şi modul de a gândi! 9unctul de început pentru eliminarea temerilor tale şi descătuşarea potenţialului tău include şi necesitatea de a8ţi reprograma +ard drive8ul mental cu credinţe noi, po%itive, constructive şi cura)oase despre tine însuţi şi viitorul tău! ei învăţa cum să faci acest lucru pe parcursul întregii cărţi!
] Trei părţi ale conceptului despre tine însuţi Conceptul despre tine însuţi are trei părţi, precum o plăcintă împărţită în trei &ucăţi! iecare este legată de celelalte! Toate cele trei elemente constituie personalitatea ta, determinând în mare parte modul în care gândeşti, simţi, acţione%i şi tot ceea ce ţi se întâmplă! Idealul tău despre tine însiiţi constituie prima parte a personalităţii tale şi a conceptului despre tine însuţi! El este alcătuit din toate speranţele, visurile, vi%iimile şi nă%uinţele tale! (ar şi din virtuţile, valorile şi calităţile pe care ie admiri cel mai mult la tine şi la ceilalţi! .dealul despre tine însuţi se referă la persoana care ţi8ai dori cel mai mult să devii, dacă ai putea perfect în ecare %i! *ceste vi%iuni îţi g+idea%ă şi îţi modelea%ă comportamentul! -ăr&aţii şi femeile remarca&ili, liderii de opinie şi oamenii de caracter îşi cunosc foarte &ine valorile, vi%iunile şi idealurile! Ei ştiu cine sunt şi în ceea ce cred! îşi sta&ilesc standarde înalte şi nu renunţă la acestea! 2unt &ăr&aţi şi femei pe care ceilalţi îi pot respecta şi pe care se pot &a%a! (au dovadă de +otărâre şi ies în evidenţă în interacţiunea cu ceilalţi! Ei încearcă să se ridice la înălţimea telurilor lor în tot ceea ce fac!
@ @odul în care te percepi pe tine însuti * doua parte a conceptului despre tine însuţi este ima1inea de sine. *ceasta repre%intă modul în care te percepi şi gândeşti despre tine! Este adesea numită 6oglinda interioară7! *colo priveşti în sine pentru a vedea cum ar tre&ui să te comporţi într8o anumită situaţie! (atorită puterii imaginii despre tine însuţi, acţione%i în exterior în conformitate cu imaginea pe care o ai despre tine în interior. (escoperirea imaginii de sine, care aparţine .ui @a$Vell @alt%, repre%intă un pas important în înţelegerea performanţei şi ecacităţii omeneşti! (acă te vei vi%uali%a şi te vei imagina având re%ultate e$celente într8o situaţie viitoare, îi vei trimite un mesa) su&conştientului tău! *cesta îl va accepta ca ind o comandă şi apoi îţi va coordona gândurile, cuvintele şi acţiunile, astfel încât acestea să concorde cu imaginea pe care ai creat8o! Qrice îm&unătăţire în viaţa ta începe cu o ameliorare a vi%uali%ărilor tale mentale! .maginile tale interne îţi inNuenţea%ă emoţiile, comportamentele, atitudinile şi c+iar
G 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* modul în care îţi răspund ceilalţi oameni! (e%voltarea unei imagini po%itive despre tine însuţi este o parte vitală a procesului de sc+im&are a modului în care gândeşti, pentru ca astfel să îţi poţi transforma viaţa!
] Ce simţi despre tine însuţi Cea de8a treia parte a conceptului despre tine însuţi o repre%intă respectul de sine. *ceasta constituie o componentă emoţională a personalităţii tale şi cel mai important factor în determinarea modului în care gândeşti, simţi şi te comporţi! /ivelul tău de respect personal este determinat în mare măsură de ceea ce ţi se întâmplă în viaţă! Respectul de sine poate denit cel mai &ine drept cât de midt te placi pe tine însiiţi. Cu cât te placi mai mult, cu atât ai re%ultate mai &une în orice încerci! în plus, conform ;egii Reversi&ilităţii, cu cât o&ţii re%ultate mai &une, cu atât te placi mai mult! Respectul pentru tine însuţi este 6reactorul principal7 al personalităţii tale! Repre%intă sursa de energie care îţi determină nivelurile de încredere şi de entu%iasm! Cu cât te placi mai mult, cu atât îţi vei sta&ili standarde mai înalte! Cu cât te placi mai mult, cu atât vor mai mari o&iectivele pe care ţi le sta&ileşti şi te vei strădui mai tare să le reali%e%i! Qamenii cu respect de sine ridicat sunt, practic, de neoprit! /ivelul tău de respect personal îţi determină calitatea relaţiilor cu ceilalţi! Cu cât te placi şi te respecţi mai mult, cu atât îi placi şi îi respecţi pe ceilalţi şi în aceeaşi măsură ei reacţionea%ă mai &ine faţă de tine! în viaţa ta profesională şi în carieră, nivelul tău de respect personal va repre%enta factorul critic care va +otărî dacă oamenii vor cumpăra sau nu de la tine, te vor anga)a, vor avea contacte profesionale cu tine sau îţi vor împrumuta &ani! Cu cât vei avea un respect personal mai ridicat, cu atât vei un partener şi un părinte mai &un! 9ărinţii cu respect de sine ridicat cresc copii cu respect de sine ridicat! *ceşti copii de%voltă un nivel ridicat de încredere în ei înşişi şi se asocia%ă cu alţi copii cu respect de sine ridicat! Casele în care e$istă respect de sine ridicat sunt caracteri%ate de dragoste, &ună dispo%iţie şi fericire pentru ecare persoană care locuieşte acolo!
- (eterminantul respectului de sine /ivelul tău de respect personal este determinat în mare măsură de cât de &ine se potriveşte imaginea despre tine însuţi 8 re%ultatele tale actuale şi comportamentul tău pre%ent 8 cu idealul despre tine însuţi 8 imaginea despre cum ai acţiona dacă ţi8ai atinge ma$imum8ul personal! ;a un nivel inconştient îţi compari întotdeauna re%ultatele actuale cu cele ideale! (e ecare dată când ai sen%aţia că te ridici la cel mai înalt nivel propus, te simţi e$celent! Respectul pentru tine însuţi creşte puternic! Te simţi fericit şi împlînit! (e ecare dată când faci sau spui ceva ce nu este în concordanţă cu idealurile tale sau cu nivelul cel mai &un de care te simţi capa&il, respectul tău personal descreşte! (e asemenea, atunci când e$istă o distanţă aprecia&ilă între persoana care eşti la vm anumit moment şi cea ideală, cum îţi doreşti să devii, te simţi îngro%itor! (in acest motiv, te superi pe tine când eşue%i în a face ceva sau nu te comporţi corespun%ător într8o situaţie cu alte persoane! .maginea ta ideală despre tine însuţi îţi aduce aminte constant că poţi o persoană mult mai &ună!
7 Centrul personalităţii în %ilele noastre, psi+ologii sunt de acord că respectul de sine se aNă la &a%a conceptului de sine şi a personalităţii tale! Qrice îm&unătăţire a oricărei părţi a personalităţii sau a re%ultatelor tale îţi va stimula respectul personal şi te va determina să te placi şi să te respecţi c+iar mai mult! Cu cât te vei plăcea mai mult, cu atât îţi vei putea sc+im&a mai mult imaginea despre tine însuţi şi acţiunile ulterioare şi te vei apropia mai mult de idealul tău personal!
2C.@-?8M. @Q(5; (E * K/(.
11
Cea mai &ună veste este aceea că e$istă o relaţie inversă între nivelul tău de respect personal şi frica de eşec şi de respingere! Cu cât te placi mai mult, cu atât te temi mai puţin de eşec! Cu cât te placi mai mult, cu atât eşti mai puţin preocupat de părerile celorlalţi şi te temi mai puţin de critici! Cu cât te placi mai mult, cu atât iei mai multe +otărâri pe &a%a propriilor o&iective şi standarde şi îţi pasă mai puţin de ceea ce spun sau cred ceilalţi! ■
Controlează-ţi dialo(ul intern
*şa cum devii ceea ce gândeşti, aşa devii şi ceea ce îţi spui. Cele mai puternice cuvinte pe care ţi le poţi repeta, în special dacă te simţi încordat sau îngri)orat în legătură cu un eveniment ulterior, sunt următoarele: 6@ă plac' @ă plac' @ă plac'7 (e ecare dată când îţi spui: 6@ă plac'7, temerile tale se diminuea%ă şi cura)ul se amplică! Cuvintele 6@ă plac'7 sunt atât de e$presive şi po%itive, încât su&conştientul le acceptă imediat drept comandă! Termenii respectivi îţi inNuenţea%ă instantaneu gândurile, sentimentele şi atitudinile! ;im&a)ul corpului tău se îm&unătăţeşte imediat şi stai mai drept! aţa ta capătă o e$presie po%itivă şi mai veselă! Tonul vocii tale devine mai puternic şi mai încre%ător! Te simţi mai &ine în legătură cu tine însuţi şi, drept urmare, îi trate%i pe toţi cei din )ur într8un mod mai cald, mai prietenos! începi procesul de sc+im&are a modului de a gândi şi de a lucrând asupra conceptului tău despre tine! 9rimul pas constă în a ela&ora un ideal personal clar, po%itiv, care să te entu%iasme%e, să te inspire şi să e în concordanţă cu imaginea ta despre cea mai &ună persoană care ai putea deveni! (e%volţi o imagine po%itivă prin faptul că te imagine%i având re%ultate e$celente în tot ceea ce faci! *poi atingi niveluri înalte şi de ne%drimcinat de respect personal prin faptul că te iu&eşti şi te accepţi necondiţionat drept o persoană valoroasă şi merituoasă! ■
Analizează-ţi condiţiile de 4ază
Cea mai mare parte a gândurilor şi răspunsurilor tale la evenimentele şi oamenii din viaţa ta este determinată de condiţiile tale de 5a8ă. *cestea sunt idei, credinţe, opinii şi conclu%ii la care ai a)uns ca urmare a ce ţi s8a oferit şi a e$perienţelor începute în copilărie! Toate constituie nu numai conceptul tău de sine, ci şiflosofa ta de viaţă. Cu cât eşti mai convins şi mai inNe$i&il în privinţa condiţiilor tale de &a%ă, cu atât mai mult acestea vor pre%ice şi vor controla tot ceea ce faci, spui şi simţi! (acă te vei considera o persoană e$celentă, plină de talente şi a&ilităţi, prietenoasă şi populară, sănătoasă şi plină de energie, curioasă şi creativă, căreia i8a fost menită o viaţă minunată, aceste condiţii de &a%ă te vor conduce să8ţi sta&ileşti o&iective, să munceşti din greu, să te de%volţi, să8i trate%i &ine pe ceilalţi, să faci faţă adversităţilor şi, în nal, să reuşeşti! 9e termen lung, nimic nu te va putea opri! /u ceea ce ţi se întâmplă în viaţă este important! 2emnicativ e doar modid în care reacţione8i la ce se întâmplă! /u are înseamnătate din ce direcţie vii! Contea%ă cu ade8 vărat doar în ce direcţie te îndrepţi! Ai acest lucru este limitat doar de imaginaţia ta! Ai întrucât imaginaţia ta e nelimitată, şi potenţialul viitorului tău este nelimitat! cestea sunt condiţiile de &a%ă şi credinţele de care ai nevoie pentru a8ţi reali%a întregul potenţial!
7 istru(erea miturilor (in păcate, e$istă câteva mituri pe care le acceptăm pe măsură ce creştem şi care mai târ%iu ne pot sa&ota speranţele de succes, &ucurie şi împlinire în viaţă! îţi propun să anali%ăm pe rând aceste credinţe auto8limitative! 9rima şi cea mai îngro%itoare se regăseşte în sentimentul: 6/u sunt sucient de &un!7 *ceasta este condiţia de &a%ă care cau%ea%ă sentimente de inferioritate şi de nepotrivire! 9resupunem că alţi oameni sunt mai &uni decât noi doar pentru că, la un anumit
> 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* moment, ei ac ceva mai &ine decât noi! 2imţim că ei merită mai mult decât noi! (e aceea considerăm, pro&a&il, că noi suntem mai puţin valoroşi decât ei! *cest sentiment al lipsei de valoare se instalea%ă adânc în psi+ic şi ne determină să nu ne acordăm sucientă preţuire! /e mulţumim cu mai puţin decât am capa&ili cu adevărat! (ecât să eşuăm în urmărirea unui nou o&iectiv, mai &ine să nu81 sta&ilim de la &un început! Condiţia de &a%ă corectă pentru a te de%volta sau credinţa pe care ar tre&ui să o ai nu este numai aceea că eşti sucient de &un, ci că dispui de a&ilitatea de a e$celent în orice domeniu important pentru tine! *i un potenţial nelimitat de a , a face şi a avea mai mult decât ai o&ţinut până acum! William 2+aSespeare a scris în 3%e 3empest )"urtunaAB Ce este trecut e prolog!7 Qrice ai reali%at în trecut repre%intă doar un indiciu pentru ceea ce poţi face în viitor!
] or&eşte po%itiv cu tine însuţi Cele mai e$presive cuvinte din voca&ularul tău sunt acelea pe care ţi le spui ţie însuţi şi pe care le cre%i! Conversaţiile cu tine, dialogul tău interior, determină F3 dintre emoţiile tale! Când vor&eşti cu tine, su&conştientul tău acceptă aceste cuvinte drept comen%i! *poi îţi adaptea%ă comportamentul, imaginea despre sine şi lim&a)ul corpului pentru a în concordanţă cu termenii respectivi! (e acum înainte, vor&eşte cu tine numai legat de ceea ce doreşti să i şi să faci! 7eu8ă să spui ceva despre tine ce nu doreşti cu adevărat să devină realitate. Repetă cuvintele e$presive şi po%itive: 69ot să o fac'7, tot timpul! înainte de orice eveniment important, repetă sintagma: 6@ă plac'7 2pune: 62unt cel mai &un' 2unt cel mai &im' 2unt cel mai &un'7 o dată şi încă o dată, de parcă ai crede cu tărie acest lucru! *poi, ridică8te în picioare, aşea%ă un %âm&et încre%ător şi du8te să o&ţii cel mai &un re%ultat de care eşti capa&il! în curând va deveni un o&icei!
] @eriţi cele mai &une lucruri Ca re%ultat al criticismului distructiv menţionat anterior, oamenii acceptă alt mit sau credinţă auto8limitativă! Ei nu cred cu adevărat că merită să ai&ă succes! *cest sentiment adânc este foarte des întâlnit printre aceia dintre noi care au început cu foarte puţine în viaţă sau care provin din familii cu venituri mici în timpul copilăriei! 9oate , de asemenea, cau%at de persoane care ne8au spus la o vârstă fragedă că a sărac este o virtute, iar a &ogat, un păcat! (acă, indiferent de motiv, ai crescut simţind că nu meriţi lucruri &une şi a)imgi să ai succes în domeniul tău de activitate, s8ar putea să te confrimţi cu ceea ce se numeşte 6sindromul impostorului7! ei simţi că eşti un impostor şi că urmiea%ă să i descoperit! .ndiferent cât succes vei avea ca urmare a muncii intense pe care ai depus8o, vei resimţi o frică o&sesivă că aceste lucruri îţi vor luate! (acă vei avea impresia că eşti un impostor, te vei simţi adesea vinovat de faptul că ai mai mult succes decât ceilalţi! 9entru a scăpa de aceste sentimente de vină, mulţi oameni încep să se auto?sa5ote8e. Ei mănâncă şi &eau prea mult, iau droguri, îşi ignoră familiile, au un comportament neprevă%ut, îşi c+eltuie adesea veniturile pe lucruri e$travagante şi fac investiţii nec+i&%uite! în adâncul lor, ei simt că nu îşi merită succesul! (rept urmare, adesea ei îl îndepărtea%ă!
(edică8te pentru a8i servi pe ceilalţi *devărul este că meriţi tot ceea ce câştigi în mod cinstit prin desfăşurarea unei activităţi productive şi prin producerea şi distri&uirea produselor sau serviciilor care îm&unătăţesc munca si vieţile oamenilor! într8o societate de piaţă ca a noastră, toate tran%acţiile sunt voluntare. Qamenii cumpără un lucru doar dacă simt că vor avea ceva de câştigat în urma ac+i%iţiei! (e aceea, pe termen lung poţi avea succes doar dacă le
2C.@-?8M. @Q(5; (E * K/(.
11
furni%e%i oamenilor lucrurile pe care şi le doresc pentru a8şi îm&unătăţi viaţa şi munca! Cu cât îi serveşti pe ceilalţi mai mult şi mai &ine, cu atât câştigaţi mai mult cu toţii! er&ul 6a merita7 provine din două cuvinte latine, 6de7 şi 6servire7! (e aceea, ver&ul 6a merita7 înseamnă 6deservire7! 9ersoanele care fac cel mai mult &ine societăţii noastre sunt, cu puţine e$cepţii, aceia care îi servesc pe ceilalţi oameni mai &ine decât altcin!eva! .n carieră ar tre&ui să te concentre%i rn întregime pe mai &una servire a celorlalţi! *stfel vei merita ecare &an pe care îl vei câştiga! *&ra+am ;incoln a spus cândva: 6Cea mai &ună cale de a a)uta săracii este să nu devii şi tu unul dintre ei!7 în societatea noastră, cu cât ai mai mult succes nanciar, cu atât vei plăti, pro&a&il, mai multe ta$e! *cestea a)ută la ac+itarea plăţilor pentru şcoli, spitale, stră%i, asigurări medicale, c+eltuieli militare şi toate celelalte lucruri importante pe care le oferă societatea noastră! 9oţi să i mândru dacă ai succes nanciar! 9roducând mai m!ulţi &ani, vei avea o contri&uţie mai importantă la viaţa multor oameni! îţi faci ţie un &ine dacă faci &ine altora! Repetă cuvintele: 6@erit ecare &ănuţ pe care îl câştig, ca urmare a faptului că îi servesc pe ceilalţi cu produsele şi serviciile de care au nevoie pentru a8şi îm&unătăţi viaţa! 2unt mândru de succesul meu!7
^ Eşti o persoană e$celentă /şti o persoană 5ună în între1ime. /şti cinstit, decent, sincer şi muncitor. îi trate8i pe ceilalţi oameni cu politeţe, respect şi căldură. /şti dedicat amiliei tale, prietenilor şi companiei tale. /şti puternic, încre8ător şi responsa5il. /şti inormat, inteli1ent şi experimentat. /şti important nu numai pentru persoanele cele mai apropiate ţie, dar şi pentru comunitatea ta. 3e?ai născut pentru un motiv deose5it şi tre5uie să împlineşti un destin extraordinar. /şti o persoană excelentă în toate privinţele.
9aragraful precedent e$primă personalitatea şi caracterul tău real! 9oate că nu este adevărat pentru tine în proporţie de 144, dar repre%intă o descriere generală &ună a felului în care eşti pe dinăuntru şi a direcţiei în care te îndrepţi în viaţă! Când vei accepta necondiţionat faptul că eşti o persoană într8adevăr valoroasă şi merituoasă, vei e$prima aceasta în tot ceea ce spui şi faci! (e8a lungul timpului, va deveni adevărat pentru tine! .dealul tău va deveni propria realitate! Repetă8ţi: 6@ă plac şi îmi iu&esc viaţa! 2unt o persoană &ună în toate privinţele şi am întotdeauna cele mai &une re%ultate în tot ce încerc!7
] @aga%inul mental de softVare .maginea%ă8ţi că ar e$ista un maga%in care ar vinde programare mentală! *i putea să ac+i%iţione%i orice concept, credinţă sau atitudine legate de tine însuţi pe care ţi le8ai dorit şi ai putea să le instale%i în creier, şi aceea ar persoana ta în viitor! (acă ar e$ista im astfel de maga%in şi ai putea cumpăra orice set de convingeri, ce ai alegeO îţi pre%int o sugestie! 5ită8te în )ur şi aNă care sunt credinţele de &a%ă pe care le8au de%voltat persoanele cele mai fericite şi cu cel mai mult succes şi apoi foloseşte şi tu acelaşi set de convingeri! încarcă8le pe +ard drive8ul tău mental şi începe să foloseşti aceleaşi programe pe care le utili%ea%ă şi ele! (in fericire, pe &a%a sutelor de interviuri cu oameni de succes, ştim e$act cum sunt programaţi ei şi ce credinţe şi8au de%voltat de la o _`ârstă fragedă! Cea mai importantă convingere pe care o poţi adopta pentru tine însuţi este: 62unt o persoană &ună în întregime şi voi avea mult succes în viaţă! Tot ce mi se va întâmpla, &un sau rău, este doar o parte a procesului de atingere a succesului şi fericirii care sunt inevita&ile pentru mine!7 (acă ai cre%ut cu tărie că vei avea, cu siguranţă, succes şi fericire şi că ecare eşec şi o&stacol ţi8a fost trimis de destin în scopul de a8ţi oferi lecţii importante de care aveai nevoie pentru a8ţi atinge o&iectivele, vei cu adevărat de neoprit! ei po%itiv şi
" 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* optimist în cea mai mare parte a timpului! îţi vei sta&ili ţeluri înalte şi te vei reface rapid după orice înfrângere temporară! Credinţa ta va deveni, într8un nal, propria realitate! 9rin faptul că îţi vei sc+im&a modul de a gândi, îţi vei transforma viaţa! s8 sD
(e8a lungul paginilor care vor urma, îţi voi împărtăşi o serie de metode şi te+nici dovedite şi testate în timp, pe care le vei putea folosi pentru a o&ţine controlul asupra ecărui domeniu la care reNecte%i! îţi voi arăta cum să gândeşti po%itiv şi ecace rntr8o măsură atât de e$presivă, încât te vei simţi capa&il să reali%e%i orice! ei deprinde cum să8ţi programe%i şi să8ti reprograme%i conceptul de sine, astfel încât lumea ta interioară să e în conformitate cu persoana care doreşti să devii şi cu viaţa pe care vrei să o trăieşti în e$terior! ei învăţa cum să devii de neoprit.
!e$erciţii peagţiune::^D^^D:D^^^
1!(eneşte8ţi idealurile în mod clar! (acă ai putea să i o persoană e$celentă în toate privinţele, ce calităţi ai aveaO Cum te8ai comportaO ! (evii ceea ce gândeşti în cea mai mare parte a timpului! .dentică unul sau mai multe domenii ale vieţii tale în care gândirea ta are o inNuenţă ma)oră asupra emoţiilor, atitudinilor şi acţiunilor proprii! !Eşti o persoană &ună în întregime! (e acum înainte, vi%uali%ea%ă8te drept cea mai &ună persoană care poţi şi refu%ă7 să mai accepţi limitări ale posi&ilităţilor tale! H!2c+im&ă8ţi conceptul de sine prin faptul că vei gândi, vor&i şi acţiona continuu ca şi cum ai de)a persoana care ţi8ai dori să i, &ucurându8te de viaţa pe care o doreşti şi pe care o meriţi!
; Transfermă8ti viata Eacă îţi sta5ileşti în minte o ima1ine a viitorului %miinoasă şi ericită, te plase8i într?o stare care te va conduce la o5iectivele tale. /QR@*/ ./CE/T 9E*;E
elul în care gândeşti şi simţi despre tine însuţi, inclu%ând credinţele şi aşteptările tale despre ceea ce este posi&il pentru tine, determină tot ceea ce faci şi ţi se întâmplă! Când îţi sc+im&i calitatea modului în care reNecte%i, îţi modici calitatea vieţii, uneori instantaneu! (eţii controlul total asupra unui singur lucru în univers 8 gândirea ta' 9oţi să +otărăşti ce urmea%ă să gândeşti în orice situaţie! ândurile tale şi modul în care interprete%i orice eveniment îţi determină sentimentele 8 po%itive sau negative! ândurile şi sentimentele tale te conduc la acţiuni şi determină re%ultatele pe care le o&ţii! Totul începe cu gândurile tale!
] ândirea pozitiă ândurile po%itive îţi îm&unătăţesc viaţa! îţi dau putere şi te fac să te simţi şi mai încre%ător! ândirea po%itivă nu este doar o idee motivaţională! *re efecte măsura&ile, constructive asupra personalităţii şi sănătăţii tale, asupra nivelurilor tale de energie şi de creativitate! Cu cât eşti mai optimist şi po%itiv, cu atât vei mai fericit în ecare domeniu al vieţii tale! ândurile negative au efecte opuse! îţi iau din putere şi te fac să te simţi sla& şi mai puţin încre%ător! (e ecare dată când gândeşti sau spui ceva negativ, îţi diminue%i puterea! Te simţi furios şi defensiv, frustrat şi nefericit! Treptat, gândirea negativă îţi poate face rău %ic şi c+iar să8ţi otrăvească relaţiile! ândirea po%itivă conduce la sănătate mentală şi la performanţă! ândirea negativă duce la &oală mentală şi la ecacitate scă%ută! (e aceea, dacă vrei să ai o viaţă minunată, scopul tău este acela de a8ţi cultiva emoţiile po%itive şi de a scăpa de cele negative! Eliminarea emoţiilor negative este cel mai important pas pe care îl poţi face pentru a avea sănătate, fericire şi o stare de &ine personal! (e ecare dată când o&ţii controlul asupra gândurilor şi sentimentelor tale şi te discipline%i să le menţii po%itive, se îm&unăţeşte atât calitatea vieţii tale interioare, cât şi cea a vieţii e$terioare! în a&senţa emoţiilor negative, mintea ta se umple automat cu emoţii po%itive care generea%ă sentimente de fericire şi împlinire!
] .ţi poţi ale(e (%ndurile ;egea 2u&stituţiei ne arată: -a un anumit moment, mintea ta se poate concentra doar asupra unui sin1ur 1ând, po8itiv sau ne1ativ. 4oţi înlocui un 1ând po8itiv cu unul ne1ativ oricând doreşti.F 9oţi aplica această lege gândindu8te deli&erat la ceva po%itiv
atunci când vrei să alungi un gând sau un sentiment care te fac furios sau nefericit! ;egea Q&işnuinţei stipulea%ă: rice 1ând sau acţiune pe care o repeţi la nesârşit va deveni, în fnal, un nou o5icei.F Când reacţione%i şi răspun%i po%itiv în mod repetat, o&ţii controlul total asupra conştientului tău! Curând îţi va uşor şi va deveni un automatism să gândeşti astfel! olosind voinţa şi repetarea, îţi vei de%volta noi deprinderi de a gândi
TR*/2QR@?8M. .*M*
<4
şi de a acţiona! 9rin aplicarea acestei legi, poţi deveni o persoană pe de8a întregul po%itivă şi îţi poţi transforma viaţa!
7 îndepărtează-ţi emoţiile ne(atie Emoţiile tale negative au fost deprinse, începând din copilărie! Ceea ce a fost învăţat poate de8văţat, uneori c+iar repede! 9oţi să8ţi însuşeşti orice o&icei sau a&ilităţi pe care ţi le doreşti sau le consideri necesare! 9oţi învăţa, mai ales, moduri de a gândi po%itive, constructive despre oameni, &ani, sănătate şi alţi factori pentru a îndepărta emoţiile negative care îţi limitea%ă potenţialul şi te împiedică să ai succes! @ulte idei sau atitudini negative sunt &a%ate pe premise false! 5neori o idee negativă despre un su&iect sau o atitudine negativă faţă de o persoană pot sc+im&ate complet cu o singură informaţie! 9oţi aNa &rusc că o idee pe care o aveai despre tine sau despre o altă persoană nu era adevărată! (rept urmare, ai putea să8ţi sc+im&i modul de a gândi într8o singură clipă! ii desc+is către această posi&ilitate! Emoţiile negative e$istă numai pentru că noi le dăm viaţă şi le menţinem vii! ;e +rănim prin faptul că ne gândim şi vor&im continuu despre lucruri care ne fac furioşi sau nefericiţi! (in fericire, putem sc+im&a această situaţie aplicând ;egea Emoţiilor! *ceasta stipulea%ă: 6Q emoţie mai puternică va domina şi va predomina asupra unei emoţii mai puţin puternice, iar emoţia asupra căreia te concentre8i, oricare ar f, creşte şi devine mai puternică.F *ceasta înseamnă că emoţia asupra căreia te concentre%i creşte şi, într8un nal, îţi va domina gândirea în acel domeniu! (acă îţi retragi energia mentală de la o persoană sau
situaţie care te supără sau te înfurie, refu%ând să te gândeşti la ea, emoţia legată de acea împre)urare va dispărea! 2e va stinge precum un foc fără com&usti&il! *i e$perimentat de)a de multe ori acest lucru! (e e$emplu, pe măsură ce creştem, avem relaţii cu se$ul opus! Cele mai multe dintre legături nu durea%ă în timp! Când se înc+eie, suferim adesea! 2untem de multe ori trişti, furioşi, depresivi, îngri)oraţi şi nefericiţi! *ceste sentimente durea%ă o anumită perioadă! *poi ne revenim, întâlnim pe altcineva! Treptat, uităm sfârşitul nefericit al relaţiei anterioare! ;uni sau ani mai târ%iu, ne gândim la trecut sau c+iar ne întâlnim cu cealaltă persoană şi nu ne putem imagina cât de mult am fost implicaţi emoţional! /e+rănite, aceste sentimente au dispărut complet! .ată un e$emplu pentru ;egea 2u&stituţiei şi emoţia care acţionea%ă în propria noastră viaţă!
7 *ursele emoţiilor ne(atie E$istă patru cau%e principale ale emoţiilor negative! 9otrivit losofului rus 9eter QuspensS#, care le8a pre%entat în cartea sa! In Searc% ot%e $iraculous )în căutarea lucrurilor miraculoaseA, acestea sunt: 1= )usticareaD = identicareaD <= evaluarea internă şi G= &lamarea! Cel mai mare pas înainte către sc+im&area modului tău de a gândi şi a vieţii tale îl vei face atunci când îţi vei elimina sistematic toate aceste patru cau%e de emoţii negative din viaţă!
] /u te mai )ustica Gustifcarea se manifestă atunci când raţione%i sau cree%i un motiv pentru mânia şi
nefericirea ta! îţi spui ţie însuţi si oricărui altcuiva care este dispus să asculte cât de rău ai fost tratat şi cât de îngro%itor s8a purtat cealaltă persoană! Continui să repeţi situaţia în mintea ta, precum şi toate motivele pe care le ai pentru a supărat! (e ecare dată când te gândeşti la acea persoană sau situaţie, devii furios! Te simţi îndreptăţit să i furios, de parcă ai plătit un preţ ridicat pentru această mânie, mai ales că ai fost, în opinia ta, o persoană &ună şi virtuoasă!
<1 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* @odalitatea de a8ţi sciirt?circuita tendinţa naturală către )usticare şi raţionali%are este aceea de a refu%a să cede%i tentaţiei! în sc+im&, nu te mai )ustici! îţi foloseşti mintea e$traordinară pentru a te gândi la motive care să nu8ţi îndreptăţească emoţiile negative! *du8ţi aminte, emoţiile negative nu8ţi fac niciun &ine! 2unt complet distructive! /u o afectea%ă pe cealaltă persoană şi nici nu sc+im&ă situaţia! 9ur şi simplu, îţi su&minea%ă fericirea şi încrederea în tine şi te fac mai sla& şi mai puţin ecient în alte domenii ale vieţii tale! în loc să îţi )ustici mânia şi nefericirea, ar tre&ui să îţi foloseşti inteligenţa şi imaginaţia pentru a o scu8a pe cealaltă persoană sau pentru a scăpa de situaţia neplă8 cută! (e e$emplu, dacă cineva îţi taie drumul în trac, în ioc să te înfurii, ai putea să spui: 6Ei &ine, ar tre&ui să u mai atent data viitoare7, 6Cred că are o %i proastă7 sau 69ro&a&il că întâr%ie la o întâlnire importantă!7 *cordă8le scu%e ce.o!rlalţi întrucât la un anumit moment mintea ta se poate concentra doar asupra unui singur gând, în secunda în care începi să îl scu8i pe celălalt, retragi energia sau com&usti&ilul de care au nevoie pentru a se declanşa emoţiile negative de furie şi resentimentele! *stfel, îţi consolide%i controlul mental! Rămâi calm şi po%itiv! în scurtă vreme, situaţia trece şi o uiţi! înlocuind ion gând negativ cu unul po%itiv, vei scăpa de emoţia negativă, indiferent care ar aceasta! *ceeaşi regulă se aplică şi dacă ai o pro&lemă ma)oră de viaţă, precum mi divorţ, pierderea locului de m))ncă sau o investiţie eşuată! Qpreşte8te din a spune ţie şi oricui altcuiva dispus să asculte= de ce eşti îndreptăţit să i supărat sau nefericit! în sc+im&, găseşte scu%e pentru cealaltă persoană de ecare dată când te gândeşti la acea situaţie, până când negativitatea dispare! Qdată ce focul emoţiei negative se va stinge, îţi vei putea concentra atenţia pe ceva po%itiv! 5na dintre cele mai importante reguli pentru succes şi fericire este: 6/u mai supărat sau îngri)orat pentru ceva în legătură cu care nu mai poţi face nimic!7 /u critica pe nimeni pentru ceva ce nu poate sc+im&a! Q lege cunoscută stipulea%ă: 6(acă nu e$istă nicio soluţie, nu e$istă nicio pro&lemă!7
7 Cele două perioade de timp E$istă două perioade de timp în viaţă, trecutul şi viitorul! 9re%entul este doar un moment scurt, trecător! 9oţi să alegi să8ţi concentre%i atenţia pe ceea ce s8a întâmplat, fapte care nu mai pot sc+im&ate sau, dimpotrivă, asupra viitorului, asupra a ceea ce este posi&il, lucruri asupra cărora ai un anumit control! @ulţi oameni îşi consumă o mare parte din ene$8giile lor emoţionale ind supăraţi şi furioşi în legătură cu evenimente întâmplate în trecut! (in păcate, această ene:rgie este irosită complet! /u poate ieşi nimic &un din lamentări continue legate de trecut! @ai rău, emiQţiile negative întreţinute prin retrăirea evenimientelor trecute îţi răpesc &ucuria şi încântarea pe care le8ai putea e$perimenta gân8 dindu8te la posi&ilităţi viitoare! ■
;asă8le să treacă
5n psi+iatru cu o e$perienţă mai mare de 3 de ani în tratarea persoanelor nefericite a scris că cele două cuvinte pe care le8a au%it cel mai des de la pacienţii săi au fost: 6/umai dacă!7 2e pare că cei mai mulţi oameni nefericiţi sunt traşi înapoi de un eveniment petrecut în trecut, la care nu pot renunţa! Ei trăiesc încă plini de resentimente, furioşi sau deprimaţi din cau%a a ceea ce altcineva a făcut sau nu ori a spus sau nu! 2unt supăraţi pe unul dintre părinţi sau pe amândoi, pe un frate sau o soră, pe o legătură sau căsătorie anterioară, pe un şef sau pe o relaţie de afaceri, pe o investiţie eşuată sau pe o greşeală nanciară!
TR*/2QR@?8M. .*M*
<
*devărul este că viaţa ta va continua să e presărată cu o serie de pro&leme, dicultăţi, o&stacole şi eşecuri temporare! *ceste de%amăgiri şi sc+im&ări neaşteptate şi nedorite repre%intă o condiţie normală, naturală a procesului de maturi%are şi care nu poate evitată! 9entru a8ţi sc+im&a viaţa şi modul de a gândi, tre&uie să iei +otărârea de a le depăşi şi de a8ţi continua e$istenţa, indiferent ce s8a întâmplat! 9ână atunci, vei rămâne un sclav al trecutului, ceea ce nu poate sc+im&at oricum! .a o +otărâre astă%i, deoarece, de acum înainte, vei elimina toate e$presiile de genul 6/umai dacă7 din viaţa ta! ■
Reinterpretează di9erit eenimentele
*utorul şi oratorul Wa#ne (#er arma: 6/u este niciodată prea târ%iu să ai o copilărie fericită!7 El sugera astfel că poţi reinterpreta în orice mom!ent evenimentele nefericite ale perioadei timpurii din viaţa ta într8un mod po%itiv! 9oţi folosi ;egea 2u&stituţiei şi să cauţi ceva po%itiv în e$perienţele negative, focali%ându8ţi atenţia pe acest aspect! Te poţi concentra asupra modului în care e$perienţele nefericite te8au transformat într8o persoană mai &ună, mai înţeleaptă! (e fapt, c+iar poţi să i recunoscător persoanelor care te8au rănit în trecut, pentru că te8au făcut să devii mult mai puternic în pre%ent! Ai, în orice ca%, lucrurile nu s8ar putut întâmpla altfel! 9ărinţii tăi n8au avut nicio e$perienţă în creşterea unui copil! în plus, ei erau re%ultatul modului în care fuseseră educaţi! Ca toate inţele omeneşti, au devenit părinţi având toate pro&lemele şi slă&iciunile lor, aşa cum ai şi tu astă%i! Totuşi, ei au făcut ce au putut mai &ine cu ce au avut! *u fost oamenii care au fost şi nu te8ar putut creşte diferit! Este un lucru prostesc să continui să i nefericit în legătură cu lucruri pe care le8au făcut sau nu, pentru că erau incapa&ili să le reali%e%e altfel! ;asă momentele grele să treacă şi continuă8ţi viaţa!
7 Nu o lua personal
<
9otrivit lui QuspensS#, a doua cau%ă ma)oră a emoţiilor negative este identifcarea sau ataşamentul! *ceasta se întâmplă atunci când iei lucrurile personal sau devii ataşat de o persoană ori de un lucru! Consideri că re%ultatul nefericit al unui eveniment sau al unei circumstanţe repre%intă un afront sau un atac la persoana ta sau la adresa a ceva în care cre%i sau faţă de care ai sentimente puternice! (evii implicat emoţional într8o situaţie şi te identici atât de puternic cu împre)urarea respectivă, încât îţi afectea%ă emoţiile şi )udecata într8un mod negativ! @arii mentori spirituali, precum -udd+a sau lisus, au accentuat importanţa actului de a te separa emoţional de o situaţie Hde8identifcareA, pentru a8ţi recăpăta calmul şi stăpânirea de sine! 9si+ologul şi losoful William Xames, de la arvard, a scris: 69rimul pas în re%olvarea unei dicultăţi este să i dispus ca pro&lema să e$iste!7 El i8a încura)at pe oameni să spună: 6Ceea ce nu poate tratat tre&uie îndurat!7 Cu alte cuvinte, practică detaşarea faţă de orice persoană sau situaţie care te face să te simţi supărat sau furios! Reprimă emoţia negativă, astfel încât să8ţi regăseşti calmul şi stăpânirea de sine! *ceastă a&ordare nu te determină să accepţi cu pasivitate ceea ce ţi se întâmplă! în sc+im&, te încura)ea%ă să8ţi foloseşti voinţa pentru a8ţi controla mintea şi emoţiile! Te discipline%i să te retragi mental şi să re%olvi inteligent pro&lema! îţi foloseşti mintea pentru a vedea situaţia în mod o&iectiv şi pentru a lua +otărâri mai &une pentru soluţionarea sa! /imeni şi nimic nu poate avea control asupra ta decât dacă mai aştepţi ceva de la acele persoane sau lucruri! Tre&uie ca acestea să mai ai&ă ceva ce îţi pot da sau lua! .mediat ce te detaşe%i emoţional de o persoană sau o&iect şi nu mai vrei nimic de la acestea, eşti li&er! Q asemenea a&ilitate de a practica detaşarea o poţi de%volta doar prin practică! Te poate face stăpânul unei situaţii care, în alte condiţii, te8ar putea supăra sau înfuria!
<< 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* 5nul dintre cele mai ama&ile lucruri pe care le poţi face pentru ceilalţi este să8i încura)e%i să se retragă din faţa unei situaţii pro&lematice şi să e o&iectivi în legătură cu împre)urarea respectivă! încura)ea%ă8i să privească dicultatea, de parcă i s8ar întâmpla altcuiva! întrea&ă8i ce sfat i8ar da unei alte persoane care s8ar confrunta cu aceeaşi pro&lemă! (etaşându8vă de situaţia încărcată emoţional, tu şi ceilalţi veţi deveni mult mai capa&ili să o soluţionaţi în mod ecient!
@ Qpiniile celorlalţi 9otrivit lui QuspensS#, a treia cau%ă ma)oră de emoţii negative este evaluarea internă. *ceasta are loc atunci când devii preocupat e$cesiv de modul în care te tratea%ă oamenii! (acă ai sen%aţia că cineva nu îţi acordă respectul pe care consideri că îl meriţi, te poţi simţi insultat şi furios şi vrei să le răspun%i la fel! în ca%ul în care oamenii sunt nepoliticoşi sau indiferenţi cu tine, poţi resimţi comportamentul lor ca ind un atac la adresa personalităţii sau caracterului tău! *ceastă interpretare a atitudinii lor te poate supăra sau deprima! 9si+ologii spun că tot ce facem este menit a ne creşte respectul faţă de noi înşine şi sentimentul de valoare personală sau de a le prote)a pentru a nu diminuate de alţi oameni sau circumstanţe! (acă respectul tău personal nu este atât de ridicat precum ar putea , vei sensi&il la acţiunile şi reacţiile celorlalţi oameni faţă de tine! ei lua totul personal, ca şi cum ceea ce au făcut sau spus ei a fost conştient şi îndreptat intenţionat către tine! Totuşi, foarte rar se întâmplă astfel! *devărul este că cei mai mulţi oameni sunt preocupaţi de ei înşişi şi de pro&lemele lor! în proporţie de FF din timp, oamenii sunt adânciţi în propriile gânduri despre ei înşişi! Ei alocă restul de 1 din energia lor emoţională pentru ceilalţi oameni, inclusiv pentru tine! 9ersoana care îţi taie drumul în trac este atât de preocupată de propriile gânduri, încât nici nu este conştientă de e$istenţa ta! *r prostesc să te superi din cau%a acţiunii sale necugetate!
2 Ridică8ii propriile pân%e (in e$perienţă, am îtVăţat o regulă: Să nu aci niciodată ceva sau să nu te a5ţii de la a întreprinde ceva din cau8ă că eşti preocupat de ce ar putea crede oamenii despre tine. devărul este că nimeni nu se 1ândeşte la persoana ta.
(esigur, nu vor&esc despre comportamente criminale sau anti8sociale! (ar este uimitor cât de mulţi oameni se +otărăsc să intre sau nu în relaţii, afaceri, noi activităţi, aventuri şi alte lucruri de teama de%apro&ării altei persoane! Rămân în căsnicii pe care le urăsc, au locuri de muncă pe care nu le agreea%ă sau refu%ă oportunităţi de afaceri din cau%a temerii că cineva, oricine, i8ar putea critica! *devărul este că nimănui nu8i pasă mai mult de +otărârile tale importante în viaţă decât îţi pasă ţie! ă8ţi planurile în consecinţă! în studiile sale despre oamenii preocupaţi de de%voltarea personală, acel 1 sau dintre &ăr&aţii şi femeile care îşi folosesc pe deplin capacităţile, *&ra+am @asloV a găsit o calitate anume pe care toţi o aveau în comim: /i erau complet cinstiţi cu ei înşişi. (ădeau dovadă de o&iectivitate şi îşi cunoşteau e$act punctele forte şi cele sla&e! Ei nu sperau şi nici nu pretindeau că sunt altceva decât ceea ce erau! *ceastă acceptare de sine a repre%entat piatra de temelie a respectului lor personal şi a stimei faţă de ei înşişi! (eoarece ştiau cine sunt şi cine nu, ei nu simţeau nevoia de a câştiga constant apro&area celorlalţi! *scultau părerile celorlalţi, dar luau ei înşişi +otărârile! /u erau inNuenţaţi e$cesiv de posi&ila apro&are sau de%apro&are a celorlalţi oameni! Ai tu ar tre&ui să faci la fel! Qricum, eşti cel căruia îi pasă cel mai mult şi este afectat în cea mai mare măsură!
TR*/2QR@?8M. .*M*
Respectul celorlalţi *tunci când 2omerset @aug+am, cele&rul autor engle%, a fost între&at de un reporter care era motivaţia sa principală de a scrie, el a răspuns: 62criu pentru a câştiga respectul oamenilor pe care îi respect!7 *devărul este că o mare parte din ceea ce faci sau nu reuşeşti să nali%e%i e inNuenţată de aceeaşi preocupare! aci multe lucruri în viaţa ta socială pentru a câştiga respectul oamenilor pe care îi stime%i sau cel puţin de a nu81 pierde! (e fapt, oamenii al căror respect este important pentru tine determină în mare parte cât de &ine te simţi cu tine însuţi, atât acasă, cât şi la serviciu! Respectul celorlalţi are o inNuenţă e$cesivă asupra respectului de sine, pentru :ă este atât de strâns legat de idealul tău personal şi de imaginea despre tine însuţi! emeile şi &ăr&aţii e$cepţionali îi admiră pe &ăr&aţii şi remeile de caracter şi cu re%ultate e$cepţionale şi încearcă să le câştige respectul! Ei se străduiesc, la nivel incon8 ştient, să se comporte şi să se ridice la înălţimea!idealurilor lor de e$celenţă! 5na dintre cele mai importante deci%ii pe care le iei pe parcursul vieţii este atunci când +otărăşti care sunt persoanele al căror respect repre%intă cea mai mare valoare osntru tine! Qdată ce îţi este clar pe cine respecţi şi de ce, iţi vei putea organi%a astfel viaţa, încât să le câştigi permanent respectul, indiferent de faptul că ei îţi cunosc acţiunile sau nu!
] 2ta&ileşte8ţi standarde înalte în cunoscuta sa carte! In #is Steps )4e urmele -uiA, scrisă de C+arles @! 2+eldon -i&lioteca Creştină, 1F"G=, un întreg oraş este de acord, înainte de orice faptă sau +otă8 râre, să8şi pună între&area: 6Ce ar face lisusO7 şi apoi să se comporte corespun%ător! Re%ultatul a fost că pro&lemele care îi de%&inaseră pe mem&rii comunităţii au fost re%olvate curând şi oraşul a devenit fericit şi prosper! Ei şi8au creat un ideal şi apoi şi8au construit vieţile prin respectarea acestuia! într8un studiu asupra femeilor şi &ăr&aţilor de succes, dintre care cei mai mulţi avuseseră origini umile, cercetătorii au descoperit că aproape toţi fuseseră în tinereţe cititori avi%i de &iograi şi auto&iograi! 9e măsură ce citeau poveştile de viaţă ale femeilor şi &ăr&aţilor cele&ri, ei se imaginau având aceleaşi calităţi şi caracteristici ale oamenilor pe care îi studiau! Când au devenit adulţi, acele calităţi şi virtuţi deveniseră o parte a gândirii lor şi le8au g+idat alegerile şi deci%iile de mai târ%iu! (e8a lungul istoriei, modelarea a fost folosită drept o modalitate e$presivă pentru de%voltarea personalităţii şi a caracterului! Tinerii au fost încura)aţi să studie%e eroi şi eroine la şcoală şi să8i imite cât mai mult posi&il! .n armată, actele eroice ale soldaţilor şi marinarilor din trecut sunt predate ca parte a programei, încura)ându8i, astfel, pe militarii şi soldaţii tineri să gândească şi să acţione%e ca ostaşii eroi atunci când situaţia o va cere! Qamenii pe care îi admiri şi respecţi cel mai mult au o inNuenţă enormă asupra modului în care gândeşti şi simţi în legătură cu tine însuţi şi a +otărârilor pe care le iei! Care sunt modelele talei
2 *lege8ţi modelele cu gri)ă /u este rău să i atent şi preocupat de sentimentele şi reacţiile celorlalţi în raport cu tine şi cu alegerile tale! Când te oriente%i către oameni admira&ili pe care îi priveşti cu respect, de%volţi un g+id intern care te determină să te comporţi într8un mod deose&it! Totuşi, este copilăresc şi auto8limitativ să8ţi permiţi să i inNuenţat e$cesiv de părerile vremelnice ale persoanelor ale căror opinii şi respect nu sunt importante pentru tine! (acă ai fost crescut prin criticism distructiv, poţi să ca%i uşor în capcana de a8ţi organi%a
<3 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* viaţa prin încercări de a o&ţine acordul sau de a scăpa de de%apro&area unor persoane pe care nu le cunoşti şi de care nu îţi pasă! .ată o modalitate de a scăpa de această formă de emoţie negativă: otărăşte care sunt &ăr&aţii şi femeile pe care îi admiri cel mai mult şi acele calităţi pe care le au şi ai vrea să ţi le însuşeşti! (e acum înainte, când tre&uie să iei o deci%ie, gândeşte8te la o persoană pe care o admiri şi întrea&ă8te: 6Ce ar face elBea în această situaţieO7 Când îţi pui această între&are, te conecte%i, de fapt, la nivel inconştient cu o putere mai mare care te va g+ida corespun%ător! ei şti e$act ce să spui sau să faci! ei lua +otărârea corectă şi vei avea re%ultatul dorit! *ceasta este o te+nică folosită de mulţi &ăr&aţi şi femei de succes, încearcă şi vei vedea ce se întâmplă!
E .nNuenţa negativă cea mai dăunătoare 9otrivit lui QuspensS#, cea de8a patra cau%ă ma)oră de emoţii negative şi cea care conduce la mânie, resentimente, invidie, gelo%ie şi frustrări de orice fel este 5lamarea. *ceasta 1enerea8ă, urie, cea mai dăunătoare dintre toate emoţiile negative! @ânia este mai distructivă decât orice forţă de pe pămiânt! uria necontrolată distruge sănătate, relaţii, familii, afaceri, societăţi şi repre%intă principala cau%ă a ră%&oaielor, a revoluţiilor şi a conNictului social! Qriginea mâniei poate găsită în criticismul distructiv din copilăria timpurie! (e ecare dată când o persoană este criticată, ea reacţionea%ă de parcă ar atacată, adoptă o po%iţie defensivă şi are resentimente! întrucât orice comportament pe care îl repeţi la nesfârşit devine un o&icei, mulţi oameni de%voltă deprinderea de a răspunde cu mânie la orice pro&lem;ă, de%amăgire sau frustrare pe care le e$perimentea%ă! într8uri nal, a)ung să e furioşi tot timpul LTi legătură cu ceva! 9entru a se mânia, o persoană tre&uie să poată învinovăţi pe cineva pentru ceva ce s8 a întâmplat sau nu şi care nu i8a plăcut! @ulţi oameni sunt atât de preocupaţi să8i învinovăţească pe ceilalţi pentru dicultăţile lor, încât pierd contactul cu realitatea! Ei văd întreaga lume prin lentila &lamării şi a vinei, emoţia soră! (e ecare dată când e$istă o pro&lemă, personală sau pu&lică, persoana vinovată a)unge autom!at la conclu%ia că cineva tre&uie să e tras la răspundere! *poi, ea îşi consumă timpul şi emoţiile prin împărţirea &lamării între diverse persoane! *ceastă o&sesie a &lamării şi a furiei conduce la resentimente şi invidie şi poate adesea să o epui%e%e pe persoana care e$perimentea%ă aşa ceva!
@ /imeni nu este vinovat .ată un e$emplu o&işnuit! (oi oameni care se iu&esc se căsătoresc! *mândoi au cele mai &une intenţii şi cele mai mari aşteptări pentru viitor, altfel nu şi8ar mai imi vieţile de la &un început! (in nefericire, oamenii şi situaţiile se sc+im&ă în timp! Cei doi îşi dau seama că nu mai simt fericiţi împreună şi se +otărăsc să divorţe%e! (ar pro&lemtele a&ia aici încep! în loc să e de acord, precum adulţii, că au a)uns într8un punct în care sunt incompati&ili şi nu mai vor să trăiască împreună, &lamarea tre&uie împărţită! Cineva tre&uie să e în culpă! inovatul tre&uie pedepsit! 9rin urmare, tre&uie să e implicaţi avocaţi şi )udecători! 2iont anga)aţi detectivi şi conta&ili pentru a scoate la iveală lucruri murdare în legătură cu ecare dintre cei doi! 2ituaţia se înrăutăţeşte continuu şi, în nal, se termină cu furie, amărăciime, acu%ări şi c+iar ură! *tunci când o căsătorie sau o relaţie nu funcţionea%ă, cea mai &ună soluţie este acceptarea acestui fapt ca ind o realitate nefericită şi sta&ilirea unor condiţii re%ona&ile pentru ecare parte, astfel încât cei doi să8şi poată continua viaţa! @ulte cupluri recurg în %ilele noastre la mediere şi nu mai trec prin amărăciunea unui divorţ tradiţional! Re%ultatele sunt mai &une pentru toate persoanele implicate!
TR*/2QR@?8M. .*M*
<>
Este un fapt psi+ologic acela că cei mai mulţi oameni simt că au dreptate în tot ceea ce fac! (ar imediat ce o persoană începe să o învinovăţească pe cealaltă şi, c+iar mai rău, pretinde ca aceasta din urmă să admită că este vinovată, încep luptele emoţionale şi legale! Cea mai tristă parte a acestor &ătălii este că, de o&icei, se termină acolo unde au început şi nimeni nu câştigă nimic! ■
*cceptă responsa4ilitatea
Cea mai &ună modalitate de a elimina mânia de orice fel este să?ţi asumi responsa5ilitatea. Q asemenea acţiune îţi scurt8circuitea%ă imediat sentimentul de furie! Toată energia de care are nevoie mânia pentru a e$ista dispare! .mediat ce spui: Stmt răspun8ătorF, mânia ta încetea%ă! (atorită ;egii 2u&stituţiei şi faptului că mintea ta poate procesa un singur gând la un anumit moment, nu poţi să8ţi asumi responsa&ilitatea pentru situaţia respectivă şi să i furios în acelaşi timp! .deea &lamării, pe care se &a%ea%ă mânia, este anulată de +otărârea de a8ţi asuma răspunderea! ■
3iziuni pozitie asupra vieţii ersus iziuni ne(atie asupra ieţii
E$istă două modalităţi de &a%ă de a privi lumea! 9oţi să ai o vi%iune po%itivă şi plină de 5imăvoinţă sau o perspectivă negativă şi duşmănoasă. 9rin asumarea responsa&ilităţii pentru tine şi ceea ce ţi se întâmplă, devii po%itiv! e%i lum!ea într8o lumină &inevoitoare! (evii mai optimist în legătură cu tine şi cu posi&ilităţile tale, o persoană mai fericită şi mai ecientă! 9rin contrast, atunci când ai o vi%iune negativă sau duşmănoasă asupra vieţii, ve%i peste tot pro&leme şi nedreptăţi! Q&servi opresiune şi rău! Remarci oameni vinovaţi peste tot în )urul tău! e%i limitări şi nedreptăţi în loc să discerni oportunităţi şi speranţă! Cel mai rău lucru este că îţi petreci timpul împărţind vina între instituţii şi oameni diferiţi pentru toate pro&lemele pe care le consta ti! ■
(iferenţele în re%ultate
(e e$emplu, în 25*, unor oameni le merge mai &ine decât altora! *cest fapt a fost vala&il pentru toate societăţile de8a lungul istoriei omenirii! @otivele sunt variate! 9oate re%ultatul e$istenţei unor oameni diferiţi, cu talente, am&iţii şi dorinţe distincte! Qri al faptului că unii oameni au mimcit mai mult, alţii au avut un început mai &uii în viaţă, alţii s8au născut cu o inteligenţă mai ridicată sau alţii au fost, pur şi simplu, la locul potrivit şi la momentul oportun pentru a prinde o tendinţă favora&ilă în economie! .n orice ca%, oamenii care sunt mai înstăriţi nu tre&uie învinovăţiţi pentru faptul că alţii nu au a)uns la acelaşi nivel! Qamenii sănătoşi nu tre&uie &lamaţi din cau%ă că alţii sunt &olnavi! Qamenii care sunt fericiţi şi au succes nu tre&uie culpa&ili%aţi pentru cei nefericiţi şi lipsiţi de succes! Qamenii care îşi clădesc o viaţă &ună pentru ei înşişi şi pentru familiile lor nu sunt vinovaţi pentru că alţii nu fac la fel! 2uccesul nu cau%ea%ă eşecuri! Corelarea nu este o cau8alitate. (oar pentru că am&ele situaţii au avut loc simultan, nu înseamnă că una dintre împre)urări a cau%at8o pe cealaltă! Q acceptare onestă a acestui fapt simplu ar re%olva multe dispute şi de%acorduri la nivel losoc şi politic! ■
9uterea iertării
Cau%a de &a%ă a emoţiilor negative, factorul principal care predispune o persoană la &lamare, la mânie şi la resentimente, frică şi îndoială, invidie şi gelo%ie, este ina5ilitatea de a ierta pe cineva în legătură cu care simţim că ne8a rănit în vreun fel!
7 /ste neoie de doi 5nii oameni se a&ţin să ierte pornind de la o premisă falsă! Ei cred că, dacă iartă, tolerea%ă comportamentul persoanei pe care sunt supăraţi! *u convingerea că dacă o iartă pe cealaltă persoană, îi fac acesteia o favoare! C+iar cred că astfel ar lăsa8o să scape, ceea ce sunt +otărâţi să nu facă! (e fapt, este nevoie de două persoane pentru a e$ista o înc+isoare, de pri%onier şi de gardian! *mândoi sunt în înc+isoare! Când o eli&ere%i pe cealaltă persoană, te eli&ere%i pe tine! /u tre&uie să tolere%i comportamentul persoanei care te8a rănit sau să o placi, ci doar să o ierţi pentru a8ţi putea continua viaţa! (e aceea, milostivirea este tm act în totalitate e1oist. /u are nicio legătură cu cealaltă persoană! 2e referă numai la propria integritate mentală şi la pacea ta interioară! Comicul -udd# acSett a spus cândva: 6/u port pică niciodatăD în tim!p ce porţi pică, resentimentele sunt afară şi dansea%ă'7 Când rămâi supărat pe o altă persoană, îi dai controlul tău emoţional de ecare dată când te gândeşti la ea! îi permiţi să8ţi controle%e emoţiile de la distanţă! /eiertând8o, îi dai voie să8ţi conducă viaţa emoţională, ca şi cum ar c+iar atunci cu tine şi situaţia ar avea loc din nou!
F Calea către iertare @odalitatea de a ierta este simplă! (e ecare dată când te gândeşti la cealaltă persoană, tre&uie să foloseşti ;egea 2u&stituţiei şi să spui: Eumne8eu să îlo
TR*/2QR@?8M. .*M*
<"
5inecuvânte8e@ îlo iert pentru tot şi îi doresc numai 5ine.F /u este posi&il să
&inecuvânte%i şi să ierţi o altă persoană şi, în acelaşi timp, să i supărat sau mânios! ândul po%itiv îl anulea%ă pe cel negativ! 9oţi accelera procesul de eli&erare personală dacă îţi asumi responsa5ilitatea pentru contri&uţia ta la ceea ce s8a întâmplat! oarte puţine evenimente care conduc la mânie şi resentimente se întâmplă în vid! *proape invaria&il, ai făcut ceva pentru a contri&ui la situaţie! (e aceea, tre&uie să ai maturitatea de a8ţi asuma răspunderea! *tunci, poţi spune: Sunt răspun8ător. 9u ar f tre5uit să intru în această situaţie de la început sau să rămân în împre=urarea respectivă atât de midt. 9u ar f tre5uit să ac ce am ăcut. îlo iert complet şi îlo las să plece.F
Este posi&il ca la început să îţi e dicil să ierţi! *ceste cuvinte vor grele pentru tine! @ulţi oameni şi8au construit întreaga viaţă adultă în )urul neca%urilor lor! ;e este frică de faptul că nu vor mai avea despre ce să vor&ească dacă încetea%ă să se plângă despre părinţii sau căsniciile lor! (ar nu8ţi e teamă! Când îi ierţi pe ceilalţi şi îi laşi în pace, încerci imediat o stare de uşurare şi devii mai fericit! 9e măsură ce gândurile de mânie şi resentimentele dispar, mintea ta se va umple cu gânduri po%itive! ei avea mai multă energie şi mai mult entu%iasm! Te vei simţi mai puternic şi mai încre%ător! întregul viitor ţi se va desc+ide în faţă, precum răsare soarele vara! /u te îngri)ora despre ce vor spune sau vor gândi prietenii tăi atunci când te vei +otărî să8i ierţi pe cei care te8au rănit! 9ro&a&il că s8au săturat să8ti audă lamentările despre evenimentele nefericite din trecut! (e fapt, atunci când vei începe să ierţi, îţi vei da seama curând că singura legătură drntre tine şi anumite persoane o repre%intă momentele tale de lamentări! 28ar putea ca, atunci când te deci%i să8i ierţi pe alţii, să descoperi că nu ţi se mai pare interesant să vor&eşti cu ei!
] Qamenii pe care tre&uie să îi ierţi E$istă patru categorii de persoane pe care tre&uie să le ierţi dacă vrei cu adevărat să îţi sc+im&i viaţa şi modul de a gândi! .n primul rând 8 părinţii tăi, e că mai trăiesc sau nu! Tre&uie neapărat să îi ierţi pentru ecare greşeală pe care au făcut8o în educaţia ta! *r tre&ui, cel puţin, să le i recunoscător pentru faptul că ţi8au dat viaţă! Te8au adus aici! (acă eşti fericit că eşti în viaţă, poţi să îi ierţi pentru orice altceva! 2ă nu te mai plângi niciodată de ei! @ulţi dintre participanţii la seminariile mele şi8au sunat sau şi8au vi%itat părinţii şi le8 au spus că îi iartă pentru tot! *desea, acest act simplu de cura) şi de caracter a avut un efect profund asupra relaţiilor cu mama sau tatăl lor! începând cu acea %i, ei au devenit &uni prieteni şi acest lucru a durat cât timp au mai trăit împreună! în sc+im&, dacă nu îţi vei ierta părinţii, vei rămâne mereu un copil! îţi vei &loca propria şansă de a creşte şi de a deveni un adult în întregime funcţional! ei continua să te consideri o victimă! C+iar mai rău, îţi vei menţine vii sentimentele negative de inferioritate şi de mânie! (acă părinţii tăi mor fără ca tu să8i iertat, acest lucru te poate marca pentru tot restul vieţii tale!
Relaţii personale apropiate în a doua categorie se încadrea%ă persoanele din relaţiile tale apropiate care nu au mers! Căsătoria şi alte legături intime pot atât de intense şi de ameninţătoare pentru sentimentele tale de respect personal şi de preţuire de sine, încât poţi rămâne ani întregi furios şi neiertător faţă de aceste persoane! (ar tu ai fost cel puţin parţial răspun%ător! Tre&uie să ai puterea şi integritatea de a arma: 62unt răspun%ător7 şi apoi de a o ierta pe cealaltă persoană şi de a o lăsa să plece! 2pune cuvintele: 6îlBo iert pentru tot şi îi doresc numai &rne!7 (e ecare dată când
B *crisoarea @ulţi dintre cei cu care am lucrat au descoperit că 6scrisoarea7 repre%intă secretul pentru a lăsa în urma lor, pentru totdeauna, o relaţie nereuşită! *ceasta este o te+nică puternică ce te poate eli&era aproape instantaneu de mânie şi resentimente! .ată cum funcţionea%ă: Te aşe%i şi îi scrii celeilalte persoane o scrisoare de iertare compusă din trei părţi! în primul rând, preci%e%i: 6Te iert pentru tot ce ai făcut vreodată şi m8a rănit!7 *poi, descrii sau menţione%i ecare lucru pentru care incă mai eşti supărat! 5nii oameni scriu câteva pagini în această parte! în al treilea rând, înc+ei scrisoarea cu următoarele cuvinte: 6îţi doresc numai &ine!7 (upă aceea duci scrisoarea la poştă şi o introduci în cutia poştală! în acel moment, vei simţi o uşurare e$traordinară şi vei , în sfârşit, li&er! *propo, nu tre&uie să te îngri)ore%i despre cum ar putea reacţiona cealaltă persoană! *ceasta nu este pro&lema ta! 2copul tău e să te eli&ere%i, să8ţi recapeţi pacea suNetească şi să8ţi continui viaţa minunată care se aşterne în fata ta!
Aterge8ţi lista în a treia categorie, tre&uie să îi ierţi pe toţi ceilalţi din viaţa ta care te8au rănit vreodată în vreun fel! ;asă8i în pace! .artă81 pe ecare şef, partener de afaceri, prieten, escroc sau trădător care ţi8au cau%at supărări de orice fel! Aterge8ţi lista! Aterge ecare dintre numele şi imaginile lor spunând: 6îlBo iert pentru tot şi îi doresc numai &ine!7 Repetă8ţi această armaţie de ecare dată când te gândeşti la acea persoană sau situaţie până când sentimentele negative dispar!
Eli&erea%ă8te .n cea de8a patra categorie, ultima persoană pe care tre&uie să o ierţi eşti tu însuţi. Tre&uie neapărat să te ierţi pentru toate lucrurile prosteşti, fără sens, rele, lipsite de )udecată sau crude pe care le8ai făcut sau le8ai spus vreodată! /u mai căra aceste greşeli din trecut cu tine: au avut loc atunci, iar în pre%ent lucrurile sunt diferite! ândeşte8te astfel: *tunci când ai făcut acele lucruri în trecut, din cau%a cărora te mai simţi prost şi astă%i, nu erai persoana care eşti la ora actuală! ;a vremea respectivă, erai o persoană diferită, mai tânără şi mai puţin e$perimentată! /u erai tu cu adevărat, ci o variantă imatură a persoanei care ai devenit acumulând e$perienţă! /u te mai învinovăţi pentru ceva ce s8a petrecut în trecut şi pe care nu îl mai poţi sc+im&a!
G4 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* în psi+oterapie, când o persoană este împovărată cu un sentiment adânc de vină sau ruşine ca urmare a unei traume din copilărie, momentul puricator îl constituie acela în care îşi dă seama &rusc: 6/u este vina mea!7 5neori ai comis unele lucruri sau ţi8au fost făcute, altele când erai prea tânăr sau nee$perimentat pentru a şti ce se întâmpla sau pentru a sc+im&a situaţia! /u a fost vina ta! *i procedat cum ai putut mai &ine! Eşti în ordine! lartă8te şi eli&erea%ă8te! 2pime, pur şi simplu: $ă iert pentru fecare 1reşeală pe care am ăcut?o. Sunt o persoană %ună în totalitate şi voi avea un viitor minunat.F (e ecare dată când te vei gândi la acel eveniment sau la acea situaţie, repetă: 6@ă iert complet!7 Ai apoi continuă8 ţi viaţa! Concentrea%ă8te asupra viitorului şi nu asupra trecutului! *$ea%ă8te pe ceea ce te aşteaptă şi nu pe ce8ai făptuit! în sfârşit, dacă ai făcut ceva ce a rănit pe cineva, şi încă te mai simţi )enat în legătură cu asta, poţi muerge la acea persoană sau îi poţi scrie în scopul de a8ţi cere scu%e! @ărturiseşte8i acelei persoane că îţi pare rău pentru ce ai spus sau ai făcut! .ndiferent care va reacţia sa, po%itivă sau negativă, aceasta nu contea%ă! 2implul fapt că te8ai căit sau că ţi8ai e$primat regretul te va eli&eră!
7 = aertizare :nală Cei mai mulţi oameni sunt desc+işi la ideea de a ierta! *ceasta se înscrie printre conceptele de &a%ă ale celor mai multe religii şi este predată în psi+ologie şi în meta%ică! 9ro&a&il că te simţi conforta&il cu ideea de a8i ierta pe cei mai mulţi oameni din viaţa ta care ţi8au făcut rău în vreun fel! (ar e$istă un mare pericol! Ai anume că reu8ul tău de a ierta un sin1ur mare neca8 poate f sufcient pentru a?ţi sa5ota întrea1a viaţă. /eiertând o anumită persoană sau situaţie, insistenţa ta îţi poate stopa întregul progres! E$istă nenumăraţi &ăr&aţi şi femei care îşi ruinea%ă vieţile din cau%a furiei şi a resentimentelor îndreptate către o singură persoană! Ei nu pot renunţa la aceasta şi nu se eli&erea%ă niciodată! /u lăsa să ţi se întâmple aşa ceva şi ţie! Tre&uie să ai cura)ul şi caracterul de a ierta pe toată lumea, fără e$cepţie! *r tre&ui să nu mai e$iste nimeni în viaţa ta pe care să i supărat! @intea ta ar tre&ui să e calm!ă şi clară! *r tre&ui să poţi spune: 6/V am niciun 1ând ne1ativ sau neiertător către nimeni din lume@ îi iert ?pe toţi de 5unăvoie.F
7 'reia controlul asupra emoţiilor tale 9unctul de început pentru eliminarea emoţiilor negative constă în a prelua întregul control asupra gândurilor şi acţiunilor tale şi în a te disciplina să nu8ţi exprimi emoţiile negative atunci când vor apărea, după cum se va întâmpla cu siguranţă! 28ar putea să nu reuşeşti să8ţi înfrângi reacţia negativă iniţială faţă de o de%amăgire sau aşteptare însoţită de frustrări, dar poţi să refu%i să o e$primi, e faţă de tine sau de altcineva! 9oţi să o anule%i instantaneu spunând: Sunt răspun8ătorF E$istă persoane care spun că este mai sănătos să8ţi e$primi emoţiile negative de mânie, suferinţă, frică şi îndoială! (ar adevărul e că în realitate lucrul asupra căruia te concentre8i şi despre care vor5eşti se amplifcă. Q mică e$perienţă negativă seamănă cu o scânteie care poate transformată într8o văpaie dacă te gândeşti şi vor&eşti despre aceasta! .n sc+im&, alung8o imediat ce apare spunând: 62unt răspun%ător'7 *poi caută motive pentru care ai putea răspun%ător! ;e vei găsi întotdeauna!
] Zeii adevăraţi sosesc 5n poet engle% a scris cândva: 6*tunci când %eii falşi oleacă, cei adevăraţi sosesc!7 (upă ce nu te mai gândeşti, Tl5 mai vor&eşti şi nu mai repeţi evenimentele negative şi
TR*/2QR@?8M. .*M*
G1
emoţiile pe care le determină, 6adevăraţii %ei7 sau emoţiile po%itive îţi vor umple mintea şi inima! Qdată ce vei renunţa la gândurile, părerile, pre)udecăţile şi atitudinile care te fac nefericit, vei începe să e$perimente%i gândurile si emoţiile care te fac să te simţi &ine cu tine şi cu viaţa ta! /atura este de partea ta! rea să i fericit, sănătos, prosper şi împlinit! (estinul tău este acela de a e$perimenta &ucurie, armonie, dragoste şi cea mai mare dintre &inecuvântările omeneşti 8 pacea spirituală. Ai aşa cum un giroscop de%ec+ili&rat se întoarce într8o po%iţie verticală, _daţa ta şi emoţiile tale se reîntorc la pace şi &ucurie ime8 diat ce încete%i să faci şi să spui lucrurile care te îndepărtea%ă de sentimentul de pace interioară! otărăşte8te c+iar astă%i să renunţi la emoţiile tale negative! (ecide din acest moment să devii o persoană po%itivă, optimistă, fericită, entu%iastă în ecare domeniu al vieţii tale! 2c+im&ă8ţi modul de a gândi despre tine şi posi&ilităţile tale şi îţi vei transforma viaţa!
: EUERC.M.. (E *CM.5/E 1! (ecide astă%i că vei o persoană fericită pe deplin! *poi întrea&ă8te: 6Care sunt lucrurile din viaţa mea care mă fac nefericit sau mă stresea%ăO7 .ndiferent care va răspunsul tău, +otărăşte8te să re%olvi şi să elimini aceste cau%e! ! *du8ţi aminte de o e$perienţă din copilărie pentru care încă mai eşti supărat! Reinterpretea%ă evenimentul respectiv în mod po%itiv şi consideră81 o lecţie valoroasă de învăţare! !otărăşte8te astă%i să ierţi pe oricine din trecutul tău, faţă de care mai ai încă emoţii negative! ;asă8le să dispară şi nu te mai gândi la asta! H!lartă8te pentru ecare greşeală pe care ai făcut8o vreodată! (acă este posi&il, du8te şi cere iertare celeilalte persoane! Eli&erea%ă8te!
ăiireste8ti visuri măreţe "ăureşte?ţi visuri am5iţioase şi, pe măsură ce vise8i, vei deveni precum vise8i. *i8iunea ta este promisiunea a ceea ce vei de8vălui în fnal. XQ/ R52P./
@intea îţi poate cel mai &un prieten sau cel mai rău duşman! 2ingure, gândurile tale au puterea de a te face sănătos sau &olnav, &ogat sau sărac, popular sau nepopular! @intea ta este precum o forţă puternică ce poate îndreptată în orice direcţie pentru a avea re%ultate e$traordinare sau a cau%a +aos şi distrugere! 2copul tău principal în viaţă tre&uie să e să8ţi e$ploate%i puterile e$traordinare şi să le direcţione%i în mod inteligent şi sistematic către atingerea tuturor lucrurilor pe care ti le doreşti cu adevărat!
@ Q călătorie prin .talia 9ermite8mi să8ţi spun o poveste! în urmă cu câţiva ani, mi8am dus familia în .talia în vacanţă! *m vi%itat câteva dintre marile mu%ee de artă din Roma şi lorenţa! în lorenţa e$istă un mu%eu special, care a fost construit pentru a gă%dui statuia lui (avid creată de @ic+elangelo în urmă cu câteva sute de ani! 9ro&a&il că este cea mai frumoasă sculptură din lume! /iciunul dintre noi nu a uitat e$perienţa %ică de a în aceeaşi cameră cu statuia respectivă! 9ovestea creării operei de artă Eavid este foarte interesantă şi conţine o lecţie pentru noi toţi! ;ui @ic+elangelo i s8a încredinţat de către familia @edici misiunea de a crea o statuie pentru piaţa principală din lorenţa! ;a acea vreme, familia @edici era cea mai &ogată şi mai puternică din .talia! Q comandă pentru o statuie din partea acestei familii nu era numai o mare onoare, ci şi o sarcină care nu putea refu%ată! Timp de doi ani, @ic+elangelo a căutat un &loc de piatră din care să poată crea acel gen de capodoperă pe care o dorea familia @edici! într8un nal, pe o stradă lăturalnică din lorenţa, el a găsit un &loc uriaş de marmură pe un suport de lemn, acoperit parţial cu &uruieni şi cu mturdărie! usese adus din munţi cu mulţi ani înainte şi nu fusese folosit niciodată! @ic+elangelo trecuse pe lângă acea stradă de multe ori, dar de această dată el s8a oprit şi a privit mai atent! 2tudiind cu atenţie ecare parte a acelui &loc de marmură, şi8a imaginat e$act statuia lui (avid şi a vă%ut8o în întregime!
7 *uccesul măreţ necesită o muncă susţinută şi grea 2culptorul a aran)at imediat ca lucrătorii să aducă &locul de marmură în atelierul său, aNat la o distanţă aprecia&ilă! *poi, a început munca lungă şi grea de cioplire şi ci%elare! * avut nevoie de doi ani pentru a crea imaginea în ansam&lu a statuii! (upă aceea şi8a pus ciocanele şi dălţile deoparte şi a mai petrecut încă doi ani şlefuind şi pilind înainte ca statuia să e terminată! @ic+elangelo era de)a un sculptor faimos, iar vestea că lucra pentru o comandă importantă de la familia @edici s8a răspândit în toată .talia! *timci când a sosit vremea pentru prima e$punere a statuii, mii de oameni veniseră din toată .talia şi se adunaseră în piaţa principală! (upă ce a fost de%velită statuia, mulţimea s8a oprit fascinată! 2culptura era năucitor de frumoasă! Qamenii au aclamat! emeile au leşinat! @ulţimea pre%entă a fost uimită de frumuseţea incredi&ilă a statuii enorme! @ic+elangelo a fost imediat recunoscut ca ind cel mai mare sculptor al vremii sale!
G<
?5REATE8M. .25R. @?REME
*poi, când @ic+elangelo a fost între&at cum a reuşit să cree%e o astfel de capodoperă, el a replicat că îl vă%use pe Eavid complet şi perfect în marmură! Tot ce a făcut a fost să îndepărte%e tot ce nu era Eavid.
1o E$istă multe paralele între tine şi Eavid. în plus, semeni foarte mult cu acea capodoperă înc+isă în marmură! (ar cea care te învăluie pe tine şi pe cei mai mulţi dintre ceilalţi oameni este marmura gândirii limitate şi a gri)ilor e$cesive despre posi&ilităţile de a pierde şi de a eşua în locul anticipării e$altate a recompenselor pentru succes şi reali%ări! 9entru a8ţi îndeplini întregul potenţial, nevoia ta cea mai mare este să ieşi din gândirea ta limitată în scopul de a8ţi făuri visuri măreţe şi a8ţi imagina posi&ilităţi neli8 mitate! Tre&uie să îndepărte%i toate credinţele negative care te împiedică să devii tot ceea ce eşti capa&il să devii! (ar adu8ţi aminte că şi după ce Eavid a fost de%văluit din marmură, @ic+elangelo a avut nevoie de doi ani în care a şlefuit şi a cioplit pentru a o transform!a într8o capo8 doperă! în acelaşi fel, tu tre&uie să lucre%i asupra ta, şlefuind şi cioplind, învăţând şi practicând, %ile, săptămâni! luni şi c+iar ani întregi pentru a8ţi de%volta şi a8ţi aduce la lumină talentele şi a&ilităţile care %ac înăuntrul tău! ■
'oţi deeni de neoprit
2copul principal al acestei cărţi este să te a)ute să îţi sc+im&i modul de a gândi, astfel încât să devii de neoprit în atingerea oricărui o&iectiv pe care ţi81 sta&ileşti! Melul tău constă în a te de%volta până la nivelul în care vei a)unge din punct de vedere psi%olo1ic asemenea unei forţe ire%isti&ile a naturii! ei precum Nu$ul care se apropie sau întocmai unei furtuni puternice măturând pământul! Q&iectivul tău este să devii atât de încre%ător, cura)os, puternic şi decis, încât să8ţi poţi sta&ili orice ţel având credinţa fermă că poţi învăţa ce ai nevoie şi să faci ce tre&uie pentru a81 atinge în nal! ei deveni atât de perseverent şi de +otărât, încât nimic şi nimeni nu va reuşi să te domolească sau să8ţi sc+im&e cursul! ei deveni într8adevăr de neoprit' ■ r
ăureste8ti visuri măreţe r
r
începi procesul de a deveni de neoprit prin a8ţi făuri visuri măreţe! întrucât tot ceea ce cree%i în lumea ta începe cu un! gând, cu cât visurile tale sunt m!ai mari, cu atât mai importante se vor dovedi o&iectivele pe care le vei atinge! Toţi &ăr&aţii şi femeile de succes sunt visători! Toţi cei care au re%ultate e$cepţionale au fost deniţi drept 6gânditori cu capul în nori7! *ceştia permit continuu minţilor lor să plutească li&er atunci când se gândesc la ce este posi&il pentru ei! Ai consideră că cerul al&astru innit de dea 8 supra lor repre%intă singura limită pentru ceea ce pot avea sau face! Qamenii de succes practică tot timpul gândirea 6înapoi din viitor7! Ei se proiectea%ă în viitor câţiva ani şi îşi imaginea%ă cum ar viaţa lor dacă îşi vor îndeplinit până atunci toate o&iectivele! 2e uită înapoi în pre%ent din perspectiva mentală a viitorului ca şi cum ar privi din vârful uriui munte )os, în vale, acolo unde stau, de fapt, în pre%ent! *poi ei îşi îndreaptă privirile spre drumul pe care ar tre&ui să îl parcurgă pentru a a)unge acolo unde vor să e în viitor! Conform ;egii Corespondenţei, dacă poţi vedea ceva cu claritate pe dinăuntru, vei e$perimenta în nal acel lucru pe dinafară! (e aceea, ar tre&ui să8ţi imagine%i scopurile cu cât mai multă claritate şi într?un mod cât mai viu posi&il! i%uali%ea%ă8ţi ţelurile intens
GG 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* şi creea%ă înăim8 trul tău acelaşi sentiment pe care l8ai avea dacă ţi8ai reali%at de)a o&iectivele! înc+ipuie8ţi8leBrecreni! (erulea%ă o imagine a ţelului tău, de parcă l8ai atins de)a, pe ecranul minţii tale de câte ori poţi în ecare %i! i%uali%ea%ă8ţi o&iectivele (Ji timp cât mai lun1, prefera&il c+iar înainte de a adormi în ecare seară! Repetă aceste e$erciţii de vi%uali%are 8 imagini vii, intensitate, frecvenţă şi durată 8 până când scopurile tale devin în mintea ta repre%entări foarte clare, pline de viaţă, de prospeţime şi de entu%iasm! Cu cât devii mai priceput în a trece de la vis la o&iectiv prin vi%uali%are, cu atât vei mai motivat! 9e măsură ce vei avea o imagine mai clară, vei da dovadă de mai mult cura) şi încredere şi în egală măsură vei de neoprit!
^ Crea%ă8ţi propria vi%iune ideală despre viitor Cea mai importantă parte atunci când ai visuri măreţe este să îţi deneşti vi8iunea ideală a viitorului. înseamnă să te gândeşti la ce vrei înainte de a începe să medite%i la ce este posi5il pentru tine! îţi făureşti visuri măreţe uitându8te în viitor şi imaginându8ţi că nu e$istă limitări care să te tragă înapoi de la îndeplinirea tuturor lucrurilor pe care ţi le doreşti! (etaşea%ă8te din situaţia ta actuală şi permite8ţi să vise%i! 9retinde pentru moment că dispui de tot timpul şi toţi &anii care îţi tre&uie! .maginea%ă8ţi că ai toate relaţiile şi contactele, toate resursele şi oportunităţile, întreaga educaţie şi toate cunoştinţele, a&ilităţile, precum şi toată e$perienţa care sunt necesare pentru ca tu să i, să ai sau să faciioi ceea ce vise%i! înc+ipuie8ţi stilul tău de viaţă perfect, locul de muncă sau venitul ideal, unde ţi8ai dori să trăieşti şi cum ai vrea să îţi petreci ecare %i, săptămână sau lună! înc+ipuie8ţi viaţa ta de familie ideală, starea ta optimă de sănătate! 9roiectea%ă8ţi viaţa perfectă în toate detaliile!
] Creea%ă8ţi propria listă ideală îţi pre%int un e$erciţiu pentru tine! .a o foaie de +ârtie şi scrie sus cuvintele 6;istă .deală!7 2u&linia%ă8le şi apoi scrie toate lucrurile la care te poţi gândi că le8ai dori vreo8 dată dacă nu ai avea niciun fel de limitări! Cei mai mulţi oameni sunt împiedicaţi de propriile credinţe auto8limitative! 9oţi să distrugi aceste lanţuri cu a)utorul listei ideale! însuşi faptul că poţi scrie ceva ce ţi8ai dori să ai cândva înseamnă că ascun%i, pro&a&il, înăuntrul tău, c+iar în acest moment, a&ilitatea de a o&ţine acel lucru! ;asă8ţi mintea să plutească li&er în timp ce scrii! a e$ista destulă vreme să îţi organi%e%i şi să îţi evalue%i visurile!
;a ce vei îndră%ni să vise%iO .ată o între&are importantă: 6Care este singurul vis semnicativ pe care ai îndră%ni să ţi81 făureşti dacă ai şti că nu81 poţi rataO7 în ca%ul în care ţi8ar garantat succesul în atingerea oricărui o&iectiv, mic sau mare, pe termen lung sau scurt, care ar acestaO 9resupunând că im miliardar te8ar plăcea şi ar dori să8ţi scrie un cec pentru a8ţi atinge orice o&iectiv pe care ai putea să81 deneşti clar, ce scop ai alegeO (acă ai putea avea orice loc de muncă, care ar acestaO în ca%ul în care ar e$ista posi&ilitatea de a lucra pentru orice companie, pe care ai alege8oO 5nde ar aceasta şi care ar o&iectul activităţii saleO (acă viaţa ta de familie şi relaţiile tale ar putea perfecte în toate amănuntele, cum ar arătaO Răspunde clar la aceste între&ări! 2crie8le pe +ârtie!
?5REATE8M. .25R. @?REME
G3
7 începe să lucrezi la propriul iitor 9rimul pas în crearea viitorului ideal constă în alcătuirea propriei liste ideale! 2crii tot ce ai dori să i, să faci şi să ai, ca şi cum nu te8ar opri niciun fel de limitări! îţi întocmeşti lista, de parcă succesul ţi8ar garantat! *poi vei putea începe să ţi8o rane%i, pas cu pas, cu scopul de a de%volta un plan detaliat pentru viaţa ta! enr# (avid T+oreau a scris cândva: Ki?ai construit castelele în aerL
7 Cum să-ţi atin(i orice scop E$istă o metodă cu şapte paşi vi%ând sta&ilirea şi îndeplinirea oricărui o&iectiv, pe care o poţi folosi mereu, în orice situaţie, pentru a reali%a orice îţi doresţi! *ceşti şapte paşi constituie o formulă dovedită, puternică, pe care o poţi utili%a pentru a8ţi sc+im&a imediat viaţa!
7 'asul înt%i6 +otărăşte e)act ceea ce îţi doreşti 5n o&iectiv real este clar, specic, măsura&il şi înscris într8o perioadă de timp! 5n non8o&iectiv 8 o dorinţă sau o speranţă 8 repre%intă ceva confu%! Este o fante%ie fără o &a%ă practică! Qamenii cu ţeluri clare, caracteristice, care ştiu e$act ce îşi doresc, sunt diferiţi faţă de cei care trec prin viaţă doar sperând să o&ţină cele mai &une lucruri! *&ilitatea ta de a +otărî exact ceea ce îţi doreşti în ecare domeniu al vieţii tale este una dintre cele mai importante responsa&ilităţi ale vieţii adulte! Qamenii mă a&ordea%ă adesea la seminarii şi mă întrea&ă care ar tre&ui să e o&iectivele lor! ;e răspund că numai ei pot +otărî acest lucru! @i se pare uimitor cât de mulţi dintre aceştia îmi spun cât le este de dicil să îşi sta&ilească scopuri şi sunt de acord cu ei! E greu, dar şi esenţial în acelaşi timp! Cu o&iective clare, poţi face aproape orice! în lipsa lor, nu ai posi&ilitatea de a reali%a nimic! 5nul dintre motivele principale pentru care oamenii eşuea%ă în viaţă este acela că îşi irosesc o mare parte a timpului lor făcând lucruri lipsite de valoare sau cu una redusă! .ar cau%a pentru care pierd atâta vreme e că nu ştiu e$act ce îşi doresc! Qdată ce ai scopuri clare, a&ilitatea ta de a8ţi gestiona timpul se îm&unătăţeşte su&stanţial!
oloseşte8ţi &ine timpul .ată o modalitate de a +otărî dacă îţi între&uinţe%i &ine rlmpul! 9ur şi simplu, întrea&ă8 te: $ă aduce acest lucru mai .ivroape de reali8area unuia dintre o5iectivele meleLF (acă acea activitate te a)ută să8ţi îndeplineşti un ţel sta&ilit, înseamnă :ă îţi foloseşti optim timpul! (acă nu, ţi81 iroseşti! Când te vei o&işnui să faci doar acele lucruri care te aduc mai aproape de o&iectivele tale, viaţa ta se va sc+im&a în &ine! Re%ultatele tale se vor îm&unătăţi! .n :urând vei ocupat în ece oră a ecărei %ile cu lucruri care îţi sunt utile într8un fel sau altul! /u vei mai avea timp de pierdut cu activităţi care nu te a)ută să8ţi atingi imul dintre scopuri! Când îţi vei sta&ili o&iective clare şi vei şti e$act ceea ce îţi doreşti, nu vei mai avea ră&dare să desfăşori activităţi nefolositoare! Te vei uita la televi%or şi vei asculta radioul mai puţin! ei citi %iarele mai repede, în ca%ul în care le _8ei mai răsfoi! ei deveni mult mai selectiv cu prietenii tăi şi cu activităţile tale sociale! îţi vei petrece timpul doar cu
G> 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* oameni pe care îi placi, de la care poţi învăţa şi o&ţine unele &enecii! (ar, după cum spune %icala: Eacă nu ştii unde mer1i, orice drum te va duce acolo.F
m 9asul doi: 2crie8ţi o&iectivele *şterne8ţi ţelurile pe o coală de +ârtie! 2e întâmplă ceva incredi&il în relaţia dintre creier şi mână! *tunci când iei o foaie de +ârtie şi un creion şi îţi scrii o&iectivele, active%i simultan ;egea *şteptării, *tracţiei şi a Corespondenţei! îţi intensici credinţa şi îţi adânceşti convingerea că scopurile tale simt posi&ile pentru tine! însuşi actul de a le nota îţi oferă un sentiment de control şi de putere personală! Q&iectivele scrise îţi întăresc +otărârea şi tăria de caracter pentru a face tot ceea ce este necesar pentru a le atinge! ite%a cu care începi să8ţi atingi scopurile după ce le8ai scris este e$traordinară! Tocmai operaţiunea de a ie nota creşte pro&a&ilitatea ca tu să le îndeplineşti de 14 ori 8 1 444i /enumăraţi a&solvenţi de8ai mei mi8au scris sau au venit la mine să8mi povestească despre lucrurile incredi&ile care au avut loc în vieţile lor imediat după ce au LTiCeput să8şi scrie o&iectivele pe +ârtie! 4
ii Estim!ea%ă preţul pe care va tre&ui să îl plăteşti pentru a8ţi atinge o&iectivul! întocmeşte o listă cu tot ceea ce va tre&ui să faci dacă vrei ca scopul tău să devină realitate! a tre&ui să începi ecare %i de lucru mai devreme, să munceşti mai mult şi să rămâi până mai târ%iuO /otea%ă acest lucru! a tre&ui să8ţi îm&unătăţeşti cunoştinţele şi a&ilităţile şi să faci cursuri suplimentareO (in nou, scrie8le! a tre&ui să8ţi sc+im&i locul de muncă, domeniul de activitate sau cariera pentru a o&ţine tot ceea ce este posi&il pentru tineO /otea%ă! ;egea Cau%ei şi a Efectului repre%intă legea de er a universului! 9entru tot ceea ce îţi doreşti, e$istă un preţ care tre&uie plătit! *cest preţ tre&uie plătit în între1ime şi în avans. ;egea 2emănatului şi a Culesului nu este ;egea Culesului şi a 2emănatului! Tre&uie să semeni înainte de a cule1e. Tre&uie să oeri înainte de a primi. Tre&uie să plăteşti preţul înainte de a primi recompensa! (isponi&ilitatea ta de a face tot ceea ce este necesar, de a plăti orice preţ cerut, de a stră&ate orice distanţă şi de a face orice sacriciu necesar repre%intă măsura intensităţii cu care îti doreşti cu adevărat o&iectivul! @ulţi oameni îşi sa&otea%ă propriul succes +oiărându8se că îşi doresc un o&iectiv anume şi, deşi sunt dispuşi să plătească un preţ mare pentru atingerea sa, nu suni dispuşi să plătească între1ul preţ cerut de ţelul respectiv! Este ca şi cum ai dori să câştigi la )ocul de poSer, dar nu eşti dispus să te ridici la înălţim!ea mi%ei sta&ilite de celălalt )ucător! *itmgi să pier%i întreaga mână aşa cum prin faptul că, nereuşind să se dedice total, oamenii pierd întregul o&iectiv!
m 9asul patru: *
întocmeşte un plan detaliat 2c+iţea%ă un plan scris! *du8ţi aminte că a&ilitatea de a de%volta o&iective scrise şi de a crea strategii pentru atingerea lor repre%intă a&ilitatea supremă a succesului! 5n plan începe cu întocmirea unei liste ce conţine toate lucrurile la care te poţi gândi că va tre&ui
?5REATE8M. .25R. @?REME
GH
să le faci pentru a8ţi atinge scopul! Qdată ce ţi8ai făcut lista, vei putea adăuga idei noi pe m!ăsură ce îţi vin în minte! *poi îţi organi%e%i lista în funcţie de priorităţi şi de succesiunea evenimentelor! Care sunt cele mai importante lucruri de pe listă pe care va tre&ui să le faci pentru a8ţi atinge ţelulO Care sunt lucrurile pe care va tre&ui să le reali%e%i înainte de a face altcevaO Care puncte de pe lista ta sunt dependente de completarea anterioară a altor lucruriO 5n plan de acţiune îţi oferă o pistă pe care să alergi, iţi creşte nivelul de încredere şi îţi intensică dorinţa de atingere a o&iectivului! Treptat, devii convins că scopul tău este posi&il şi reali%a&il! începi să o&servi posi&ilităţile de care se poate să nu fost conştient în a&senţa unei strategii scrise!
9asul cinci: *cţionea%ă conform planului tău începe să acţione%i în direcţia o&iectivului tău! Qdată ce l8ai sta&ilit, l8ai scris, ai estimat preţul pe care îl vei plăti şi ai făcut un plan, tre&uie să acţione%i imediat! C+iar dacă ai dat un singur telefon sau ai aNat o singură informaţie, i sigur că faci ceva. în -i&lie se spune: 6Credinţa fără fapte este moartă!7 E$istă ceva foarte puternic în disponi&ilitatea ta de a acţiona specic, cu credinţă, în direcţia ţelului tău, fără garanţia unui succes! însăşi acţiimea ta pare să determine multe alte puteri şi forţe din univers! *ctive%i ;egea *tracţiei în a)utorul tău! Când acţione%i, îţi demonstre%i, ţie şi celorlalţi, că eşti într8adevăr serios în legătură cu o&iectivul tău! 9ână când începi o acţiune specică, irevoca&ilă, de orice natură, eşti doar anga)at într8un e$erciţiu plăcut, precum visarea cu oc+ii desc+işi! *i aşe%at paiele, dar nu le8ai aprins!
9asul şase: Reali%ea%ă ceva în ecare %i întreprinde %ilnic ceva ce te aduce mai aproape de cel mai important o&iectiv al tău! *cesta este im principiu vital pentru succes care generea%ă energie şi entu%iasm! 9entru a8ţi menţine cura)ul, încrederea şi auto8motivaţia, tre&uie să faci %ilnic ceva care să îţi dea un sentiment de progres! 2copul tău este să te aduci la punctul în care te simţi cu adevărat de neoprit şi singura modalitate de a face acest lucru este de a refu%a să te opreşti, reali%ând %ilnic ceva!
'asul şapte6 *ă nu renunţi niciodată ■
otărăşte de la început că nu vei renunţa niciodată după ce ai început să lucre%i pentru o&iectivul tău! .ndiferent câte o&stacole şi eşecuri vei e$perimenta, ia deci%ia că vei continua să te concentre%i şi să persevere%i până vei reuşi! otărând dinainte că vei persevera, indiferent de dicultăţi, îţi oferi un avanta) psi+ologic! Când dicultăţile vor apărea într8adevăr, vei pregătit mental să le depăşeşti şi să nu renunţi! (isponi&ilitatea şi a&ilitatea ta de a stărui sunt cele care îţi vor garanta, în nal, succesul! ■
*ecretele celor a>unşi milionari prin propriile 9orţe
(acă &anii repre%intă scopul tău, adu8ţi aminte că cei mai mulţi oameni care sunt &ogaţi astă%i au început fără &ani sau c+iar cu datorii mari! *proape ecare persoană care este astă%i în top a fost cândva )os! *proape ecare persoană care se aNă în prima linie a vieţii a fost cândva în ultima! *proape toată lumea care este &ogată astă%i a fost cândva săracă! Cea mai mare parte dintre cele cinci milioane de milionari din 2tatele 5nite a a)uns astfel prin propriile forţe! *ceasta înseamnă că au început fără nimic şi au muncit până au a)uns sus! .n %ilele noastre, e$istă mai mult de <44 de astfel de multi?milionari şi miliardari! @ulţi dintre aceştia simt oameni care au început cu puţin sau nimic şi, prin sc+im&area modului de a gândi, şi8au de%lănţuit forţa interioară de a atinge re%ultate nanciare e$traordinare! Ai aproape tot ce a făcut altcineva, cu măsură, poţi reali%a şi tu! Care sunt o&iectivele talei "4 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* 7 'uterea deotamentului 5nul dintre citatele mele preferate îi aparţine alpinistului C+arles @urra#: 4ână când o persoană nu este dedicată, există e8itări, posi5ilitatea de a se retra1e şi întotdeauna inefcientă. /xistă un adevăr elementar în le1ătură cu toate actele de iniţiativă şi de creaţie, a cărui i1norare ucide nenumărate idei şi planuri excelente, şi anume, acela că, în momentul în care o persoană se dovedeşte cu adevărat dedicată unui o5iectiv. 4rovidenţa va răspunde în acelaşi el. u loc tot elul de lucruri pentru a o a=uta pe această persoană, apte care nu s?ar f întâmplat în alte condiţii. (n şir între1 de evenimente este provocat de această %otărâre, aducând în atenţia persoanei în cau8ă momente neprevă8ute multiple şi întâlniri şi a=utor material la care nimeni nu ar f putut visa.
El înc+eia această armaţie cu următoarele cuvinte din oet+eD /şti cinstitL încearcă acest lucru în fecare minut. rice poţi ace, orice vis poţi visa, începe?l. Cura=ul are 1eniu, putere şi ma1ie în el. n1a=ea8ă?te numai şi mintea ta se va încin1e, începe şi atunci sarcina va f înc%eiată.
! e$erciţii de *eiiu/E:,::D'^!=^^
1!Care este singurul o&iectiv important pentru tine pe care ţi l8ai sta&ili dacă ai a&solut sigur de succesO ! întocmeşte o 6listă ideală7D notea%ă tot ce ţi8ai dori să ai în viaţă, ca şi cum nu ar e$ista limitări!
?5REATE8M. .25R. @?REME
GF
!întocmeşte un plan scris pentru a atinge acest o&iectiv unic! 2crie o listă cu toate lucrurile la care te gândeşti că va tre&ui să le faci pentru a81 reali%a! H!*cţionea%ă conform planului`tău imediat! Qdată ce ai început, disciplinea%ă8te să faci %ilnic ceva ce te aduce mai aproape de acel scop! 2ă nu treacă nicio %i fără să faci ceva pentru ţelul tău până când îl vei reali%a!
?
otărăşte-te să devii &ogat +ândul este sursa iniţială a tuturor 5o1ăţiilor, succeselor, câşti1urilor materiale, marilor descoperiri şi invenţii şi a tuturor reali8ărilor. C;*5(E @! -R.2TQ;
*m trecut de la o lume &a%ată pe limitări materiale la o alta determinată de concepte mentale. *m parcurs o epocă a o5iectelor pentru a a)unge în 6Epoca 9si+o%oică7, epoca minţii. *verea şi oportunităţile sunt repre%entate mai mult de persoana care eşti şi de modul în care 1ândeşti decât de &unurile pe care le8ai acumulat până în pre%ent! iitorul tău re%idă mai mult în a&ilitatea de a8ţi folosi mintea şi inteligenţa în muncă şi în viaţă decât în slu)&a sau situaţia ta curentă! (eoarece sănătatea, avuţia şi fericirea sunt, în primul rând, mentale, e$istă foarte putrne limite legate de cantitatea pe care o poţi acumula! în acest capitol şi în celelalte care vor urma, vei învăţa multe metode, te+nici şi strategii simple, practice şi dovedite, folosite de &ăr&aţi şi femei cu re%ultate deose&ite în multe domenii, care au reali%at mai multe decât ei sau cei din )urul lor au cre%ut vreodată! ei deprinde cum să depăşeşti graniţele gândirii convenţionale, limitate şi în ce mod să8ţi intensici dorinţele şi am&iţiile atât de dramatic, încât vei reuşi să îndeplineşti orice o&iectiv pe care ţi l8ai putea sta&ili vreodată!
@ Trei forţe ma)ore E$istă trei forţe ma)ore care au ecou în lumea noastră de astă%i, transformând tot ce ating şi creând oportunităţi nelimitate pentru minoritatea creativă! *ceste trei forţe repre%intă de%voltarea incredi&ilă de inormaţii, te%nolo1ie şi competiţie.
# E$plo%ia de informaţii şi cunoştinţe Revoluţia inormaţiilor, com&inată cu vite%a procesării lor computeri%ate, .nternetul şi comunicarea prin unde permit ca în ecare domeniu cunoştinţele să e du&late la ecare doi sau trei ani! *pro$imativ F4 dintre toţi gânditorii, inventatorii, inginerii, oamenii de ştiinţă, scriitorii, antreprenorii şi creatorii de orice fel care au e$istat vreodată trăiesc şi
muncesc în %ilele noastre! 9entru ceilalţi, re%ultatele eforturilor lor devin disponi&ile aproape instantaneu şi c+iar se du&lea%ă sau se triplea%ă!
^ 9rogresele te+nologice E$plo%ia în te%nolo1ie şi în calculatoarele de mare vite%ă este într8adevăr uluitoare! *stă%i poţi trimite simultan un mesa) electronic în )urul lumii la %eci, sute sau mii de oameni, la un cost inm! World Wide We& îţi oferă acces la alte %eci de milioane de utili%atori de .nternet, precum şi la cunoştinţele acumulate în mai mult de 34 444 de &i&lioteci şi institute de cercetare! Transmiterea instantanee a datelor permite pieţelor nanciare să rule%e un miliard de dolari pe %i, uneori într8un interval de câteva securide, făcând imposi&ilă controlarea valutelor şi a economiilor de către ţările care le gestionea%ă! în secolul al UU.8lea, vei avea un calculator laptop cu microcip care va putea procesa un miliard de comeri%i pe secundă! *cesta va prevă%ut cu o &aterie cu durată foarte lungă şi un telefon mo&il încorporat, conectat la celule şi sateliţi care îţi vor permite să comunici instantaneu cu aproape oricine, aproape oriunde în lume! ei avea numărul tău de telefon personal, care va permite oricui din lume, de oriunde, să8ţi telefone%e, şi c+iar dacă acea persoană ştie sau nu în ce ţară te aNi! .ar tu vei purta, pro&a&il, această te+nologie telefonică la înc+eietura mâinii, precum porţi astă%i un ceas digital!
Competiţia acer&ă Cel de8al treilea factor ma)or care ne conduce vieţile este competiţia. iecare organi%aţie de afaceri vrea să genere%e vân%ări şi să facă prot pe plan local, naţional şi internaţional, dacă este posi&il! 9entru a supravieţui şi a înNori, ecare persoană cu orice gen de afacere tre&uie să caute continuu modalităţi mai rapide, mai &une, mai noi, mai ieftine de a oferi valoare consumatorilor săi! iecare progres în cunoaştere şi te+nologie înlesneşte oportunităţi pe care competitorii rapi%i şi le pot însuşi pentru a crea produse şi servicii mai noi, menite să le permită a se depăşi pe piaţă! Toate aceste trei forţe 8 informaţiile, te+nologia şi competiţia 8 se multiplică perpetuu pentru a crea cea mai mare rată de sc+im& din istoria omenirii! .ar această rată de sc+im& va creşte în anii următori!
- 2c+im&area creea%ă oportunităţi "4 dintre produsele şi serviciile pe care le vei folosi peste cinci ani vor complet noi sau total transformate comparativ cu astă%i! 9ro&a&il, "4 dintre slu)&ele de peste cinci ani vor noi sau transformate complet de accelerarea informaţiei, a te+nologiei şi a competiţiei! estea &ună este că ecare sc+im&are care are loc îţi oferă mai multe oportunităţi şi posi&ilităţi pentru a8ţi îndeplini o&iectivele şi pentru a progresa mai repede decât în pre%ent! orţele sc+im&ării au impact asupra a tot ceea ce faci! Rata de sc+im&are se accelerea%ă în ecare săptămână şi lună! /u ai niciun control asupra vite%ei şi varietăţii sc+im!&ării şi nici nu ai de ales! 2ingura deci%ie pe care tre&uie să o iei este dacă vei rm 6stăpân al sc+im&ării7 sau o 6victimă a sc+im&ării7! ei un creator de circumstanţe sau o creaţie a circumstanţelorO ei pe val şi vei face faţă sc+im&ării sau vei răsturnat de aceasta şi lăsat în urmăO Te vei aNa într8un ca% sau în celălalt, dar impactul sc+im&ării se va resimţi asupra ta, orice vei face!
E învaţă de ia e$perţi
?5REATE8M. .25R. @?REME
31
(acă vrei să înveţi să găteşti, studie%i arta de a găti! (acă doreşti să devii avocat, studie%i (reptul! (acă intenţione%i să devii inginer sau ar+itect, studie%i ingineria sau ar+itectura! .ar dacă vrei să ai succes nanciar, îi studie%i pe cei care au avut succes nanciar înaintea ta! *Ni ce au făcut şi reali%e%i aceleaşi lucruri, o dată şi încă o dată, până o&ţii aceleaşi re%ultate! Câştigarea &anilor este o a5ilitate, precum mersul pe &icicletă sau folosirea calculatorului! întrucât repre%intă o îndem!ânare, poate învăţată de către oricine care doreşte să acumule%e &ogăţie! (acă în trecut ai acceptat ideea falsă că nu poţi face sau păstra toţi &anii pe care îi doreşti, în pre%ent este timpul să scapi de această idee! Constituie 4 credinţă falsă! * sosit vremea să +otărăşti să devii independent nanciar! ■
;egea de &a%ă
ilosoful grec *ristotel a formulat principiul de &a%ă al losoei vestice în )urul anului <34 î!r! * devenit cunoscut ca 9rincipiul de Cau%alitate al lui *ristotel! *stă%i, conceptul se numeşte ;egea Cau%ei şi a Efectului! *ceastă normă stipulea%ă că e$istă cau%e specice ecărui efect din viaţa ta şi că totul se întâmplă pentru un motiv. 2uccesul nu este un accident! /ici eşecul! Ceea ce ţi se întâmplă nu este determinat de noroc sau de coincidenţe, ci constituie re%ultatul unei legi nesc+im&ate! Călătoria mea de la sărăcie şi lipsa unui loc de muncă până la succes şi la independenţă nanciară a început când am +otărât să8i studie% pe oamenii cu cel mai mare succes din societatea noastră! .deea mea a fost sim!plă: urma să aNu ce au făcut pentru a reali%a atât de multe şi apoi să fac aceleaşi lucruri! (e ce să reinvente% roataO Ce am descoperit mi8a sc+im&at viaţa! Ai o va transforma şi pe a ta! ■
,ilioane de milionari
Când am început să citesc şi să cercete% în anii `>4, e$istau H44 444 de milionari în 2tatele 5nite, cei mai mulţi a)unşi astfel prin propriile forţe, care începuseră fără nimic! 9ână în 1F"4, conform datelor furni%ate de e$perţi ai (epartamentului de Tre%orerie a 2tatelor 5nite, e$istau 1 "44 444 de familii sau de persoane individuale cu o avere netă de mai mult de im milion de dolari! *stă%i, sunt înregistraţi peste cinci milioane de milionari, ceea ce înseamnă o creştere de HH în de ani! Ai cei mai mulţi au a)uns, de asemenea, milionari prin propriile forţe! *ceştia sunt &ăr&aţi şi femei care au început cu puţin sau fără nimic, adesea faliţi sau cu mari datorii şi care au acumulat treptat sucienţi &ani pentru a deveni independenţi din punct de vedere nanciar! *stfel de milionari provin din medii variate, au o educaţie şi a&ilităţi diferite şi au depăşit dicultăţi, o&stacole, +andicapuri şi provocări diverse! 5nii sunt tineri, alţii în vârstă! 5nii au statut de imigranţi a)unşi în *merica fără a şti engle%a, iar alţii provin din familii aNate în ţara tuturor posi&ilităţilor de generaţii întregi! 5nii au &eneciat de o educaţie aleasă, urmând cele mai &une universităţi, iar alţii nici nu au terminat liceul! 5nii au o sănătate %ică e$celentă, iar alţii se aNă în căruciorul cu rotile sau nu aud &ine, nu văd sau pre%intă alte di%a&ilităţi! Cel mai important lucru pe care tre&uie să îl reţii este că, indiferent cu ce dicultăţi te confrunţi şi ce pro&leme te trag înapoi pro&a&il mii de alte persoane au depăşit o&stacole mult mai mari decât cele pe care ţi le poţi imagina şi au avut succes oricum! Ai dacă alţii au reuşit, o poţi face şi tu!
] 2tudiu intensiv (octorul T+omas 2tanle#, de la 5niversitatea din eorgia, şi8a petrecut mai mult de <4 de ani din viaţă studiindu8i pe cei deveniţi milionari prin propriile forţe! * intervievat
mii dintre ei şi şi8a pre%entat re%ultatele într8o mulţime de cărţi, studii şi rapoarte, printre care şi două lucrări de succes: 3%e $illionaire 9ext Eoor 6$ilionarul de la uşa de alăturiA şi 3%e $illionaire $ind 6$intea milionanduiA. Cercetările lui arată că ecare persoană, din orice mediu, a fost capa&ilă să pornească de la %ero şi să treacă de linia magică de un milion de dolari făcând la nesfârsit anumite lucruri în diverse modalităti! ■
începe unde eşti
Când am început să8i studie% pe aceşti milionari, trăiam într8un apartament cu c+irie! *veam o maşină folosită pe care nu o plătisem şi multe datorii! /u găsisem încă o slu)&ă şi trăiam pe datorie! 9rimul lucru pe care l8am aNat a fost că aceştia făceau lucrurile dierit faţă de oamenii o&işnuiţi, iar eu eram o&osit să u o5işnuit. (e aceea, m8am decis să nu mai fac ceea ce făceam şi nu dădea roade, şi să încep să le urme% întocmai acţirmile! iaţa mea nu a mai fost la fel după acea +otărâre! /u era uşor să îmi sc+im& gândirea în legătură cu &anii şi cu viitorul meu nanciar, dar, într8un nal, aceste eforturi au început să se concreti%e%e! *şa cum linia oceanului se sc+im&ă, puţin câte puţin, aşa au început să se modice şi o&iceiurile mele! într8un interval de cinci ani, îmi ac+itasem datoriile şi câştigam &ani frumoşi! .n alţi cinci ani, am trecut de &orna de un milion de dolari! Când privesc înapoi, constat că nu a fost niciun miracol! Tot ce am reali%at a fost să învăţ ceea ce făcuseră alţi oameni de succes înaintea mea şi să întreprind aceleaşi lucruri până am o&ţinut re%ultate similare! ■
*capă de mituri
E$istă multe mituri despre milionarii a)unşi astfel prin propriile forţe! (acă vrei să devii şi tu un astfel de milionar, tre&uie să8ţi scoţi din minte aceste mituri! *min8 teşte8ţi de cuvintele rostite cândva de umoristul Xos+ -illings: 6/u este vor&a despre ce ştie un om că îl răneşte, ci despre ce cmioaşte că nu este adevărat!7 @ulţi oameni au idei sau credinţe $e despre ei înşişi şi despre &ani, convingeri care îi trag înapoi! *ceste idei pot complet neadevărate, dar le vor micşora, oricum, şansele de succes! Tre&uie să le depăşeşti! 4entru a reali8a ceva ce n! ai mai reali8at până atunci, va tre5ui să 1ândeşti în moduri în care nu ai mai 1ândit până atunci.
5nul dintre mituri este că tre&uie să ai o educaţie aleasă pentru a deveni &ogat! 5n altul armă că tre&uie să începi cu mulţi &ani! 5nii oameni sunt convinşi că succesul nanciar depinde de o lovitură norocoasă de orice fel, precum o&ţinerea unor acţiuni de valoare la -ursa de valori! /iciunul dintre aceste mituri nu este adevărat! (e fapt, un sonda) al memt&rilor organi%aţiei or&es G44, cei mai &ogaţi G44 de &ăr&aţi şi femei din 2tatele 5nite, a relevat faptul că persoanele din grup care a&andonaseră liceul aveau, în medie, o avere cu <44 de milioane de dolari mai mare decât grupul a&solvenţilor de universitate de pe listă!
7 2ăr%mul oportunităţilor rupul imigrant cu succesul cel mai mare pe cap de locuitor din 2tatele 5nite raportat la crearea şi de%voltarea afacerilor de succes este repre%entat de ruşi! Qare de ceO (in cau%ă că ruşii vin dintr8un sistem în care este atât de dicil să reuşeşti, încât, atunci când au sosit în *merica, cre%ând că aceasta repre%intă tărâmul oportunităţilor, au descoperit că pot avea succes mult mai uşor decât se aşteptaseră! (rept urmare, ruşii au demarat afacere după afacere şi au atins un succes despre care americanul o&işnuit armă în continuare că nu este posi&il! (eoarece cred cu tărie
?5REATE8M. .25R. @?REME
3<
că este posi&il pentru ei, aceştia îşi transformă visurile în realitate! Credinţele lor devin realitătile lor!
F4 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* ]
9rincipiul realităţii
ostul preşedinte al companiei eneral Electric, XacS Welc+, a fost considerat ionul dintre cei mai mari oameni de afaceri din lume! *cesta a spus că singura calitate importantă a unui lider este ceea ce el numeşte 6principiul realităţii7! Conform acestui concept, tre5uie să te conrunţi cu lumea aşa cum este, nu cum ţi?ai dori să fe. Tre&uie să încerci să i complet sincer cu tine însuţi şi cu situaţia ta! Tre&uie să refu%i să te auto8 ilu%ione%i şi să speri că lucrurile se vor re%olva indiferent dacă faci sau nu ceva pentru asta! în special când este vor&a despre făurirea unei averi, tre&uie să i complet cinstit cu tine însuţi! /u îţi poţi permite să te )oci cu propria minte dacă vrei cu adevărat să i &ogat! /u se poate să8ţi doreşti, să speri şi să te rogi să câştigi la loterie sau să devii &ogat ca urmare a unor circumstanţe e$terne remarca&ile!
] îţi creezi propriul noroc Qamenii mă întrea&ă adesea despre rolul norocului în o&ţinerea succesului! *ceştia sunt convinşi că norocul este un factor critic în o&ţinerea lucrurilor de valoare! Ei cred că unii oameni sunt norocoşi şi alţii nu, vor&ind despre noroc, de parcă ar legat de destin, fără a putea e$plicat! .nsistă prin a susţine că o persoană a)unge în top în domeniul său în mare parte ca re%ultat al unor lovituri norocoase pe care ei nu le8au avut, desigur! *m studiat conceptul de noroc mulţi ani! Conclu%ia mea este că norocul constituie un cuvânt folosit de oameni pentru a e$plica diferite lucruri care se întâmplă mai &ine decât s8ar aşteptat! (acă o persoană are un succes nanciar deose&it la o vârstă tânără, oamenii spun că a fost 6doar norocos7! 5nii oameni se referă la noroc pentru a descrie ceva foarte &un care se întâmplă în circumstanţe o&işnuite! (ar nu este deloc vor&a despre noroc! *devărul e că toate re%ultatele aşa8numite norocoase sunt într8adevăr consecinţa pro5a5ilităţilor. /u e$istă un astfel de lucru numit noroc! ;egea 9ro&a&ilităţilor stipulea%ă că e$istă o pro&a&ilitate ca orice să se întâmple! *ceste pro&a&ilităţi pot adesea determinate cu o acurateţe remarca&ilă! întreaga &ranşă de asigurări şi reasigurări este &a%ată pe pro&a&ilităţi, calculate prin metode statistice!
] (evenind milionar E$istă posi&ilitatea să devii milionar în cursul perioadei în care lucre%i la ora actuală! *stă%i, în *merica, o familie din 4 are o avere netă mai mare de un milion de dolari! *ceasta înseamnă că pro&a&ilitatea ca tu să o&ţii un milion de dolari este una la 4, adică 3! Totuşi, acelaşi lucru înseamnă că pro&a&ilitatea ca tu să nu o&ţii im milion de dolari, în ca%ul în care acesta este scopul tău, este de F3! *cestea nu simt premise favora&ile! Tre&uie doar să le îm&unătăţeşti în favoarea ta! 2copul tău ar tre&ui să se a$e%e pe creşterea su&stanţială a pro&a&ilităţilor de a o&ţine independenţă nanciară făcând din ce în ce mai multe lucruri care te vor a)uta să8ţi atingi o&iectivul! *cest principiu se aplică în tot ceea ce vrei să reali%e%i! Cu cât duci la &un sfârşit mai multe lucruri diferite care te pot a)uta să8ţi atingi ţelul, cu atât este mai pro&a&il că vei face lucrul potrivit la momentul oportun! (acă îţi sta&ileşti scopuri clare, scrise, îţi întocmeşti planuri detaliate şi îţi îm&unătăţeşti continuu a&ilităţile pentru a8ţi creşte venitul, vei creşte pro&a&ilităţile de a trăi o viaţă îm&elşugată!
33 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* .ar în ca%ul în care vei studia o serie de cursuri sau lucrări din domeniul nanţelor şi investiţiilor, vei pune deoparte între 14 şi 4 din ceea ce câştigi în ecare lună, îţi vei controla atent c+eltuielile şi te vei gândi pe termen lung la viaţa ta nanciară, într8un nal vei a)unge milionar! /u este o pro&lemă de noroc! Ci doar o c+estiune de pro&a&ilităţi!
b `o&a&ilitătile e$istă peste tot .maginea%ă8ti că eşti tm )ucător de (arts fără e$perienţă, uşor ameţit, într8o cameră întunecoasă şi aNat la o distanţă aprecia&ilă de ta&la cu rol de ţintă! C+iar şi în aceste condiţii, dacă arunci suciente săgeţi în direcţia ta&lei, o vei lovi într8un nal! Ai, dacă vei contir;ua să arimci săgeţi, vei deveni mai precis! (rept urmare, conform ;egii 9ro&a8 &iiităţilor, la un moment dat vei lovi punctul din mi)loc! *ceastă metaforă e$plică de ce oamenii care pornesc cu un nivel ridicat de dorinţă şi +otărâre reuşesc în nal! 9ur şi simplu, ei încearcă în continuare! Ai, conform ;egii 9ro&a&ilităţilor, câştigă în nal! /u este noroc! Ei îşi creea%ă propriul noroc prin ceea ce fac sau prin ceea ce nu reuşesc să reali%e%e! .maginea%ă8ţi în continuare că e$istă condiţii diferite, că eşti un )ucător de (arts e$perimentat şi că e$erse%i în ecare %i pentru a deveni mai &tm! .n plus, eşti foarte odi+nit, ai capul limpede şi eşti pregătit pe deplin! ;uminile din cameră sunt aprinse şi stai la o distanţă potrivită faţă de ta&lă! .n aceste condiţii, în care totul este su& controlul tău, timpul de care ai avea nevoie pentru a lovi punctul din mi)locul ta&lei se va reduce considera&il! (esigur, când vei lovi acest punct, toată lumea îţi va spune cât de 6norocos7 ai fost! (ar tu ţi8ai făcut propriul noroc! (e8a lungul vieţii tale, tre&uie să te gândeşti constant la lucrurile pe care le poţi face, în toate domeniile, pentru a8ţi creşte pro&a&ilităţile de a avea succes în atingerea scopurilor tale! /u ar tre&ui să laşi nimic la voia întâmplării! *r tre&ui să refu%i să vise%i, să speri sau să ai încredere în noroc! Tre&uie să preiei controlul asupra situaţiei! Responsa&ilitatea îţi aparţine!
@ Eşti răspun%ător ei avea succes nanciar numai după ce vei accepta că tot ce vei deveni vreodată depinde în întregime de tine! Eşti răspun%ător! /imeni nu va face nimic în locul tău! Continuă să8ţi repeţi: Eacă este să fe, depinde de mineF (in fericire, în *merica e$istă mai multe oportunităţi pentru înavuţire şi succes personal decât au e$istat vreodată în toată istoria omenirii! 2tatele 5nite repre%intă sin8 gura naţiune de pe pământ despre care se spune că este 6tărâmul visurilor7! în 44<, a fost declarată ţara cu cel mai întreprin8ător spirit din lume! *ceasta înseamnă că este mai uşor să începi şi să construieşti o afacere de succes în 2tatele 5nite decât în orice altă parte a lumii! întrucât informaţiile şi te+nologia pre%intă un grad ascendent de evoluţie, şi competiţia continuă să se intensice, în ecare %i apărând din ce în ce mai multe opor8 tunităţi pentru minoritatea creativă dispusă să prote de acestea! @isiunea ta este să le găseşti şi, în ca% contrar, să le cree8i pentru tine însuţi!
] /umitorul comun 5na dintre descoperirile din cursul cercetării despre milionari este aceea că cei mai mulţi dintre ei au demarat o afacere cu &ani puţini sau c+iar deloc! @a)oritatea a început prin a8şi economisi &anii cu gri)ă un timp îndelungat până când a avut sucient pentru a se lansa într8o mică afacere sau a pune pe picioare o întreprindere! 5nele dintre cele mai mari companii din *merica au fost concepute pe o masă din &ucătărie sau într8un gara), precum eVlett89acSard sau *pple Computer! 5nii dintre cei mai noi milionari din
QTKRKATE8TE 2? (E.. -Q*T
3>
*merica provin din rândul mar8 Seting8ului de reţea! ;ucrând acasă, ei au plătit 34 de dolari pentru o mostră de ec+ipament şi au trecut la trea&ă! *u vândut ceva, au făcut prot, l8au reinvestit, şi8au de%voltat afacerea şi, într8un nal, au devenit independenţi nanciar! în interviurile doctorului T+omas 2tanle# cu cei deveniţi milionari prin propriile forţe, el le8a descoperit numitorul comun pentru succes! Cea mai importantă calitate prin care aceştia şi8au e$plicat reuşita a fost o&iceiul de a munciBoarfe mult. *ceşti milionari lucrea%ă mult mai multe ore decât persoanele o&işnuite! Ei încep devreme, trag din greu şi stau peste program! Conform unor studii şi interviuri, ei lucrea%ă în medie 3F de ore pe săptămână! 5nii muncesc c+iar mai mult, mai ales la început!
] .rosirea timpului la serviciu Q persoană o&işnuită anga)ată munceşte la serviciu apro$imativ G4 de ore pe săptămână, dar numai < de ore repre%intă durata ocială de muncă! 34 din timpul petrecut la serviciu este irosit din cau%a discuţiilor inutile cu colegii, a telefoanelor şi afacerilor personale! *nga)aţii o&işnuiţi încep activitatea puţin mai târ%iu, îşi iau pau%e lungi de cafea şi de prân% şi pleacă puţin mai devreme! C+iar şi directorii recunosc că îşi petrec )umătate dîn timpul la &irou făcând lucruri care nu au nicio legătură cu slu)&a lor! (oar 3 dintre oamenii care lucrea%ă astă%i îşi dedică tot timpul lucrând din momentul în care sosesc şi până pleacă! *ceşti oameni sunt cei care avansea%ă rapid, sunt plătiţi mai &ine şi o&ţin mai repede o promovare! Ei sunt cei care fac )ocurile în toate afacerile şi toată lumea ştie cine sunt aceştia! ■
Actiităţi cu aloare redusă
Cea mai tristă constatare a cercetării despre o&iceiurile de muncă ale anga)aţilor nu este aceea că oamenii irosesc mult timp la serviciu! 2e referă la celelalte 34 de procente din timp, când oamenii lucrea8ă cu adevărat pentru îndeplinirea sarcinilor şi responsa&ilităţilor lor , dar în acelaşi timp se dedică activităţilor cu valoare şi prioritate reduse! (rept urmare, ei aduc puţină valoare companiilor lor! 9roductivitatea scă%ută conduce la salarii mai mici şi la mai puţine oportunităţi! în ecare an, sunt concediaţi din corporaţii mari şi mici sute de mii de oameni, adesea de la slu)&e de &irou şi din po%iţii de management mediu! (e ce se întâmplă acest lucruO Răspimsul este simplu! Conducerile companiilor şi8au dat seama, în sfârşit, că le oferă salarii mari oamenilor care produc lucruri de valoare redusă! /icio companie nu poate supravieţui mult timp în aceste condiţii şi patronii sunt +otărâţi să supravieţuiască! *şadar, personalul care nu este necesar tre&uie să plece! ■
'oţi să o 9aci
(acă te gândeşti serios să o&ţii independenţă nanciară sau c+iar mai mult, să devii un astfel de milionar de8a lungul carierei tale, e$istă două aspecte de care tre&uie să ţii cont! în primul rând, este, cu siguranţă, posi&il! 2ute de mii de &ăr&aţi şi femei devin în ecare an independenţi nanciar după ce au început de la %ero! Qrice au făcut ceilalţi, poţi reali%a şi tu, în anumite ;imite! însuşi faptul că altcineva şi8a atins un anumit o&iectiv nanciar constituie = dovadă că acest lucru e posi&il şi pentru tine! Cea de8a doua între&are este: cât de mult îţi doreşti acest lucruO în plus, conform principiului realităţii, dacă îţi doreşti să ai succes în orice domeniu, tre&uie să aNi ce au făcut alţi oameni de succes pentru a reuşi în acel sector de activitate şi apoi să reali%e%i aceleaşi lucruri de nenumărate ori până când o&ţii re%ultate similare!
3H 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* *tât timp cât nu încerci să te păcăleşti şi să cauţi scurtături, eşti, practic, asigurat că, într8im nal, îţi vei atinge şi c+iar depăşi o&iectivele! ■
@ormula ? plus
începe de astă%i să aplici 6ormula G4 plus7 în munca şi cariera ta! *ceastă sintagmă e$primă faptul că munceşti G4 de ore pe săptămână în 2tatele 5nite pentru supra? vieţuire. (acă lucre%i numai G4 de ore pe săptămână 8 mai e$act doar numărul de ore care îţi este cerut tot ceea ce vei reuşi să faci este să supravieţuieşti! (in punct de vedere nanciar, vei scăpătat! ei avea &ani sucienţi pentru a8ţi plăti facturile şi poate ceva în plus, dar nu vei înainta niciodată şi nu vei avea succes nicicând! Conform ormulei G4 plus, ecare oră pe care o aloci peste programul ocial, la serviciu sau pentru tine, repre%intă o investiţie în succesul tău viitor! 9oţi vedea unde vei peste cinci ani de acum înainte doar calculând câte ore pe săptămână aloci la serviciu! iecare oră peste cele G4 pe care o investeşti pentru a o&ţine mai multe re%ultate în folosul anga)atorului şi clienţilor tăi, se adună şi contri&uie la un succes pe termen lung! ■
Creează-ţi un aanta>
(acă lucre%i între G3 şi 34 de ore pe săptămână, îţi cree%i un avanta) asupra colegilor tăi! .ar în ca%ul în care mimceşti între 33 şi >4 de ore pe săptămână, succesul tău pe termen lung este, practic, garantat! *)ungi alături de îngeri! @ulţi miliardari acordă activităţilor lor între H4 şi "4 de ore pe săptămână pentru a8şi construi carierele! /u e$istă scurtături către succesul de durată! .8am studiat pe oamenii de succes din *merica mai mult de 3 de ani! /u am găsit nicio persoană care să a)uns acolo muncind doar G4 de ore sau 3 %ile pe săptămână! .deea săptămânii de cinci %ile, promovată de către sindicatele de muncă drept un mare câştig în viaţa persoanelor anga)ate, a repre%entat într8o mai mare măsură cau%a re%ultatelor nanciare mai proaste şi a eşecurilor decât orice alt mit! *devărul este că toţi oamenii care au avut succese reale au muncit mult mai mult decât persoanele o&işnuite, în special la începutul carierelor lor! Ei au lucrat între 14 şi 1 ore pe %i, şase %ile pe săptămână! Ei muncesc în acest ritm^ multe luni sau mulţi ani, înainte de a atinge punctul în care pot încetini! în medie, un astfel de milionar a avut nevoie de de ani pentru a a)unge de la stadiul de persoană falită la o avere mai mare de un milion de dolari! /u este uşor şi nu se întâmplă repede! (ar poate posi&il, cu siguranţă, dacă vă veţi dori acest lucru sucient de mult!
] ;ucrea%ă în to`t timpul în care eşti la sericiu Q parte importantă a succesului este să?ţi oloseşti 5ine timpul, să te concentre%i pe re%ultate şi să eviţi activităţile sociale care îţi irosesc timpul, precum cele ale persoanelor cu re%ultate sla&e! în corelaţie cu acest lucru, e necesar să 6munceşti tot timpul în care eşti la serviciu7! *ceasta este o idee remarca&ilă pentru mulţi oameni! *desea, anga)aţii consideră serviciul ca ind o prelungire a şcolii! Crescând, au a)uns să considere şcoala un loc de sociali%are! 9articipi la orele o&ligatorii, dar partea cea mai importantă este petrecerea timpului cu prietenii tăi în pau%ă! Acoala devine o formă de )oacă! ;a prima lor slu)&ă, mulţi oameni cred că serviciul repre%intă un loc unde te duci pentru a8ţi petrece timpul cu prietenii tăi! (e aceea, aproape )umătate din %iua de lucru este petrecută sociali%ând şi cu discuţii neproductive la telefon cu prietenii şi familia! 2erviciul e perceput ca un uriaş loc cu nisip unde continui să te )oci, precum la şcoală! ;ucre%i puţin când te priveşte şeful, primeşti salariul şi apoi mergi acasă!
QTKRKATE8TE 2? (E.. -Q*T
3"
(ar această a&ordare nu este pentru tine! (acă eşti +otărât să ai un mare succes şi să i plătit cât mai &ine, tre5uie să lucre8i tot timpul în care eşti la serviciu. Când mergi la serviciu, tre&uie să8ţi pui capul la contri&uţie şi să munceşti din toată inima!
2ociali%area cu colegii @ulţi oameni cred în mitul că tre&uie să acor%i mult timp întâlnirilor prieteneşti cu colegii! Ei spun: 6@imca tre&uie să e amu%antă'7 Ai acest lucru este adevărat până la un punct! (esigur, e important să i o persoană agrea&ilă şi po%itivă, cu care se poate cola&ora! (ar poţi să reali%e%i acest lucru în câteva minute de interacţiune plăcută în ecare %i! /u tre&uie să petreci ore nesfârşite vor&ind despre sport, emisiuni de televi%iune şi activităţi de familie! 2copul tău este să lucre%i tot timpul în care eşti la serviciu! Când munceşti, munceşti! /u îţi iei rufele de la curăţătorie şi nici nu le laşi acolo în timpul orelor de serviciu! /u sociali%e%i cu prietenii tăi şi nici nu vor&eşti la telefon cu cei din familie! /u8ţi iei pau%e lungi de cafea şi de prân%! ;ucre%i tot timpul în care eşti acolo! Te străduieşti să faci cât mai mult în orele pe care le ai la dispo%iţie!
^ înapoi la lucra
2copul tău este să îţi câştigi reputaţia în companie ca ind persoana care m!unceşte cel mai mult! (acă cineva vrea să stea la taifas cu tine, e$plică8i că îţi va face plăcere să vor&iţi după serviciu, dar că, la momentul respectiv, tre&uie să te întorci la lucru! Repetă8 ţi încontinuu: 6înapoi la lucru, înapoi la lucru, înapoi la lucru'7 9ersoanele care do&ândesc re%ultate nanciare deose&ite, e din propria afacere, e mimcind într8o organi%aţie, simt acelea care îşi construiesc de la început o reputaţie pentru munca intensă depusă! E$istă o %icală în afaceri: 3oată lumea ştie tot.F /u e$istă secrete! Toată lumea cu$ioaşte cine munceşte cel mai mult în ecare colectiv şi cine nu! /icio altă calitate nu te va aduce mai repede în atenţia oamenilor care te pot promova decât reputaţia că eşti unul dintre oamenii cei mai muncitori din companie!
7 începe mai dereme0 stai până mai târ%iu /apoleon ill, autorul cărţii 3%in; and +ro! 7ic% 6+ândeşte şi devii 5o1atA, a relatat cândva povestea unui tânăr care a luat8o de )os în cadrul unei mari organi%aţii şi apoi a a)uns la nivel de conducere, întrecându8i pe toţi ceilalţi care începuseră la acelaşi stadiu cu el! 2trategia lui a fost simplă! El a o&servat că şeful lui venea puţin mai devreme decât restul ec+ipei, stătea până îşi termina trea&a şi pleca puţin mai târ%iu decât ceilalţi! (e aceea, acest tânăr s8a +otărât să sosească cu 13 minute înaintea şefului său şi să plece tot cu atâtea minute după acesta! El şi8a pus +otărârea în practică c+iar de a doua %i! *ceasta este o altă caracteristică a persoanelor performante: nu amână când au o idee &imă si acţionea%ă imediat! Tânărul a început să vină cu 13 minute înaintea şefului său, se apuca de lucru imediat şi continua toată %iua! Când şeful său pleca, el se aNa încă la &irou muncind!
- ii ră&dător şi tenace Aeful său nu a spus nimic timp de câteva săptăm^âni! (ar într8o seară, după programul de lucru, el a venit în &iroul tânărului şi 18a între&at de ce părea să e mereu acolo, deşi toţi colegii săi plecaseră! Tânărul a răspuns că era cu adevărat +otărât să ai&ă succes în companie şi ştia că nu81 putea o&ţine decât dacă era dispus să m!uncească mai mult decât oricine altcineva! Aeful a %âm&it, 18a apro&at şi a plecat! Curând după aceea, şeful 18a rugat să facă un lucru care nu era trecut în şa postului său! Tânărul 18a făcut repede şi &ine, i 18a
3F 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* pre%entat şefului şi s8a întors la &iroul său! Curând, i s8a dat o altă sarcină, pe care a îndeplinit8o, de asemenea, prompt! în mai puţin de un an, tânărului i se dăduseră câteva responsa&ilităţi suplimentare, iar el le8a acceptat şi le8a îndeplinit imediat! în cel de8al doilea an, el a fost promovat în cadrul companiei! * studiat, şi8a îm&tmătăţit a&ilităţile şi a continuat să muncească intens! în câţiva ani, şi8a depăşit toţi competitorii! * câştigat respectul şi stima celorlalţi manageri! Ei l8au promovat curând, astfel încât făcea parte mai degra&ă dintre ei decât dintre ceilalţi anga)aţi! Cariera sa era pe o traiectorie ascendentă! El a devenit apoi vicepreşedintele companiei! *ceasta repre%intă o strategie simplă care funcţionea%ă pentru oricine este dispus să facă mai mult decât se aşteaptă de la el sau ea! E via&ilă pentru aproape toată lumea, oriunde, mereu, la nesfârsit!
Caută modalităţi de a adăuga valoare (acă scopul tău este de a deveni &ogat, tre&uie să ştii cum se clădeşte averea! Răspunsul este conţinut de două cuvinte: 6*daugă valoare!7 Toată &ogăţia provine din valoare adăugată într8un tel sau altul, din faptul că îţi serveşti şi îţi satisfaci clienţii mai &ine decât ar putea serviţi şi satisfăcuţi de către altcineva! -ogăţia este re%ultatul acţiunii prin care ai adăugat valoare într8un fel în care nu a mai făcut altcineva pentru ei! ;a serviciu, în ecare %i tre&uie să cauţi modalităţi de a adăuga valoare şi de a deveni mai indispensa&il decât înainte! (e8a lungul carierei tale, tre&uie să te concentre%i asupra modalităţilor în care poţi adăuga valoare pentru şeful tău, pentru colegii, clienţii şi furni%orii tăi şi toţi ceilalţi pe care te &a%e%i în scopul de a avea succes! @oto8ul tău ar tre&ui să devină: dau1ă valoare, adau1ă valoare, adau1ă valoareF
2 /oua paradigmă a muncii 5na dintre marile revoluţii în gândire care a avut loc în lumea muncii în ultimii ani este ideea că tre&uie să îţi )ustici po%iţia deţinută în ecare %i! în mod o&işnuit, o persoană lucra intens câţiva ani până atingea un anumit stadiu în munca sa! Ea avea apoi succes la acest ni_`el mulţi ani, uneori c+iar toată cariera! Concepţia sa era: 6Ei &ine, am câştigat po%iţia asta prin muncă! *m făcut un lucru &un! *şadar, am dreptul la această slu)&ă pe termen nelimitat!7 (ar în pre%ent acest lucru nu mai este sucient! *stă%i, toată lumea vrea să ştie: Ce ai mai reali8at în ultima vremeLF în lumea actuală de afaceri, e$trem de competitivă şi rapidă, şeful tău vrea să ştie ce ai făcut pentru a adăuga valoare recent! (e)a ai fost plătit pentru ce ai reali%at în urmă cu un an, luna sau c+iar săptămâna trecută! în pre%ent tre&uie să8ţi câştigi şi să8ţi )ustici din nou salariul! E$istă o cursă continuă şi eşti în această competiţie, c+iar dacă ştii sau nu acest lucru! ■
ouă surse de aloare
E$istă două mari surse de valoare în lurp!ea muncii de astă%i! 9rima este timpul, iar a doua o repre%intă cunoştinţele. ;a ora actuală, timpul repre%intă moneda afacerilor moderne! Toată lumea tre&uie să se concentre%e asupra reducerii intervalului de timp necesar pentru a avea aceleaşi re%ultate! Clienţii îi vor plăti mai mult pe cei care vor reuşi să le furni%e%e mai repede produsele şi serviciile pe care şi le doresc! Qam!enii vor plăti mai mult pentru cineva care le poate satisface nevoile mai repede decât altcineva! (e aceea, cele mai multe îm&unătăţiri în managementul modern sunt acelea care reduc timpul necesar înfăptuirii unui lucru! Cea mai importantă măsură a timpului este vite8a. Cea mai semnicativă calitate raportată la timp pe care o poţi de%volta constituie un 6simţ al priorităţilor7! *cesta este o&iceiul de a te mişca rapid atunci când îţi apare o oportunitate! (e%voltă8ţi predispo%iţia spre acţiune! 5n tempo rapid este esenţial pentru succes! Toţi oamenii de succes lucrea%ă nu numai intens, intens, mtens, dar şi repede, repede, repede'
QTKRKATE8TE 2? (E.. -Q*T ■
>4
*cţionea%ă prompt'
*mânarea nu este doar +oţul timpului, ci şi al vieţii! 9entru a8ţi depăşi competitorii, atât înăimtrul, cât şi în afara organi%aţiei, tre&uie să8ţi de%volţi o&iceiul de a te mişca repede când tre&uie făcut ceva! Tre&uie să8ţi construieşti reputaţia că eşti rapid şi că se poate conta pe tine! 2tudiile arată că cei care au cea mai solidă reputaţie pentru aceste două calităţi sunt cei mai apreciaţi într8o organi%aţie! Ei sunt promovaţi foarte repede! *vanta)ul minunat al o&iceiului de a te mişca rapid este că, pe măsură ce înainte%i mai repede, devii mai %un. 2e întâmplă astfel deoarece cu cât te mişti mai repede, cu atât o&ţii mai multă e$perienţă! Cu cât te mişti mai repede, cu atât înveţi mai multe şi devii mai competent! Cu cât te mişti mai repede, cu atât ai mai multă energie şi mai mult entu%iasm! Qamenii care se mo&ili%ea%ă rapid, în general, îşi de%voltă curând un temperament şi o personalitate cu totul diferite faţă de cei care se mişcă încet sau a&ordea%ă o atitudine rela$ată la serviciu! ■
;ucrea%ă în timp real
(e ecare dată când este posi&il, mimceşte în 6timp real7, imediat ce apare ceva de făcut! *cţionea%ă prompt' Este uimitor cât de m!ult timp poţi irosi cu o activitate pe care o anali%e%i sau o începi şi apoi o laşi deoparte, revenind la sarcina respectivă din când în când! Ca regulă generală, tre&urile mărunte ar tre&ui făcute imediat ce apar! Q&iceiul de a acţiona repede îţi va permite să munceşti mai mult într8o %i! îţi va aduce reputaţia că eşti genul de persoană căreia i se dau sarcini atunci când cineva are nevoie ca acestea să e îndeplinite repede! ■
2uccesul vine din o&iceiuri &une
*pro$imativ F3 din ceea ce faci de8a lungul %ilei se &a%ea%ă pe o&iceiuri! Qamenii de succes sunt aceia care şi8au de%voltat deprinderi de succes! Ei îşi formea%ă o&iceiuri &une şi se asigură că acestea le guvernea%ă comportamentele! Qamenii inecienţi permit o&işnuinţelor proaste să se forme%e, iar acestea conduc la frustrări şi eşecuri! 9rietenul meu, Ed oreman, spunea: /ste 1reu să?ţi orme8i o5iceiuri 5une, dar este uşor să trăieşti cu acestea. 4e de altă parte, deprinderile proaste se ormea8ă uşor, dar trăieşti 1reu cu ele.F
5n o&icei este denit ca 6un răspuns condiţionat la un stimul7! Repre%intă o modalitate automată de a răspunde sau de a reacţiona într8o anumită situaţie! îţi de%volţi o deprindere repetând o acţiune specică ori im mod caracteristic de a gândi sau de a reacţiona! Qdată ce devine o&icei, este mai uşor să procede%i în acel mod şi nu într8altul! Ce fel de o&işnuinţe aiO Qamenii de succes sunt, pur şi simplu, aceia care şi8au de%voltat o&iceiuri de succes! 9recum atleţii, ei s8au antrenat să reali%e%e anumite lucruri într8un anumit fel, tot timpul, până când au a)uns să le facă automat, fără a se mai gândi la ele! 2e poate să au%it vec+ea %icală: Seamănă un 1ând şi cule1i o acţiune@ , Seamănă o acţiune şi cide1i un o5icei@ Seamănă un o5icei şi cule1i un caracter@ Seamănă un caracter şi cide1i un destin.
- 5n o&icei important pentru succes 5na dintre o&işnuinţele de succes este aceea de a te tre8i devreme. Qamenii de succes se scoală puţin mai devreme, citesc şi se pregătesc, îşi planică şi îşi organi%ea%ă
>1 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* %iua pe +ârtie dinainte şi îşi încep activităţile înainte ca o persoană o&işnuită să facă acelaşi lucru! T+omas Xeerson a spus: 62oarele nu m8a prins niciodată în pat!7 ;a unul dintre seminariile mele, în urmă cu câţiva ani, o femeie mi8a mărturisit că descoperise magia tre%itului în %ori! Ai anume că, mergând devreme la culcare, putea să se tre%ească la ora patru dimineaţa! Era în stare apoi să muncească ec+ivalentul unei %ile întregi de lucru până la ora şapte sau opt, înainte ca o persoană o&işnuită să început! *stfel, ea producea şi câştiga du&lu faţă de colegii ei! Era promovată continuu şi plătită mai &ine, pentru că făcea mult mai mult decât ceilalţi! Qamenii de succes au o&iceiul de a se tre%i în %ori, pe la ora >:44 sau >:<4, uneori c+iar mai devreme, şi apoi îşi încep activităţile imediat! *ceastă răspundere le oferă un început e$traordinar pentru %iua care urmea%ă! 9e de altă parte, o persoană o&işnuită are nevoie de o oră întreagă pentru a se tre%i şi a8şi începe activităţile! *poi aceşti oameni se târăsc la serviciu, se gândesc la pau%a de prân% şi la ce vor face seara! Când sună ceasul dimineaţa, ridică8te şi începe8ţi %iua imediat! începe să te mdşti! (e%voltă8ţi o&iceiul de a te tre%i devreme şi de a începe la serviciu direct cu cea mai importantă sarcină! Q asemenea deprindere poate contri&ui la succesul tău ca orice altă o&işnuinţă pe care o de%volţi!
7 'ractică timpul #om4ardi *tunci când ince ;om&ardi a preluat ec+ipa reen -a# 9acSers, )ucătorii aveau o&iceiul de a nu apărea decât în ultimul moment la meciuri sau la auto&u%! Ei întâr%iau adesea şi toată lumea tre&uia să8i aştepte! (rept consecinţă, ;om&ardi a introdus 6timpul ;om&ardi7! *cesta era cu 13 minute mai devreme decât timpul programat, într8un nal, toată lumea a început să a)ungă la vreme şi pro&lema a fost re%olvată! Ai tu ar tre&ui să foloseşti 6timpul ;om&ardi7! otărăşte8te să a)ungi la vreme şi fă8ţi un o&icei din a pimc8 tual mereu, până când devine un lucru uşor şi natural! @ai puţin de dintre oameni sunt punctuali şi toată lumea o&servă acest lucru, într8un fel sau altul! ă un tine să a)ungi mereu la timp la ecare întâlnire sau c+iar mai devreme, ceea ce ar ideal!
Acţionează în aşa fel, încât ecare minut să conte%e ■
(u8te la serviciu înainte ca oricine altcineva să a)ungă acolo şi, când a)ungi, începe să lucre%i imediat! /u8ţi irosi timpul citind %iarul, &ând cafea sau sociali%ând cu colegii! (e%voltă8ţi reputaţia că eşti genul de persoană care munceşte şi lucrea%ă mereu pentru sarcinile cu prioritatea cea mai mare! @unceşte tot timpul în care eşti la serviciu! (iscipli8 nea%ă8te să te concentre%i să8ţi foloseşti orele de lucru cât mai util! /u le permite altor oameni să te pună 6în afara )ocului7! la8ţi pau%e de cafea sau de prân% când ţi se potrivesc cel mai &ine, nu când sunt conforme programului! ■
(u&lea%ă8ţi productivitatea
îţi voi pre%enta o formulă în trei paşi pe care o poţi folosi pentru a8ţi du&la productivitatea şi, poate, venitul de8a lungul următoarelor 1 luni! Este simplă, pregnantă şi funcţionea%ă pentru toţi cei care o între&uinţea%ă! întâi, ia +otărârea să a)ungi la serviciu cu o oră mai devremie! *cest lucru nu îţi cere un efort prea mare şi îţi permite să eviţi tracul! 9lanică8ţi munca dinainte pentru toată %iua, astfel încât atunci când a)ungi la slu)&ă să poţi începe imediat în forţă! ei uimit
QTKRKATE8TE 2? (E.. -Q*T
>
de câte lucruri poţi face înainte ca altcineva să vină! Cercetările arată că poţi lucra ec+ivalentul a trei ore de mimcă la &irou într8o singură oră neîntreruptă! Cel de8al doilea pas este să lucre%i în timpul prân%ului, folosind ora în care colegii tăi sunt la masă! Re%istă tentaţiei de a8ţi lua ora li&eră la 6ora prân%ului7 şi de a merge la prân% cu oricine se aNă acolo! în al treilea rând, munceşte o oră în plus, după ce a plecat toată lumea! *ceastă oră neîntreruptă îţi va permite să8ţi înc+ei activităţile din %iua respectivă şi să8ţi planici în detaliu %iua următoare! (e asemenea, lucrând mai târ%iu, vei evita ora de trac! începând cu o oră mai devreme, muncind în timpul orei o&işnuite de prân% şi rămânând o oră în plus, îţi vei du&la timpul de lucru productiv în ecare %i! *tunci când com&ini aceste trei aspecte cu faptul că mimceşti tot timpul în care te aNi la serviciu şi cu faptul că te concentre%i asupra sarcinilor prioritare, îţi vei du&la cantitatea de muncă pe care o depui sau c+iar vei face mai mult de atât! ei deveni repede unul dintre oamenii cei mai valoroşi din organi%aţie!
] 9rogramea%ă8ţi prima înt%lnire dereme (acă lucre%i în vân%ări, programea%ă8ţi prima întâlnire cât mai devreme posi&il! Cei mai mulţi dintre oamenii importanţi pe care ai dori să8i întâlneşti a)ung la &irou la ora H:44 sau H:<4 dimineaţa! 2ta&ileşte să te întâlneşti cu ei la acea oră! 5n prieten al meu, care lucrea%ă în vân%ări şi se aNă într8o po%iţie de vârf în domeniul său, a descoperit că soluţia pentru a o&ţine întâlniri cu persoanele cu funcţii importante era să sune la &iroul acestora la ora H:44 sau H:<4 dimineaţa sau la >:<4 sau H:44 seara! * mai descoperit că, la acele ore, cea mai mare parte a personalului nu a)unsese sau plecase de)a acasă! 2ingurii oameni care munceau erau cei importanţi! Ei răspundeau personal la telefon, iar el avea oca%ia să le vor&ească şi să aran)e%e o întâlnire cu ei mai târ%iu!
Creea%ă8ţi propriile oportunităţi (e%voltă8ţi o&iceiul de a te mişca rapid! Qamenii de succes din ecare domeniu au un simţ al priorităţilor! /umai un procent mic din populaţie se mişcă repede când apar oportunităţi sau responsa&ilităţi! Tu tre&uie să i un mem&ru al acestei categorii reduse! ! Când eram mai tânăr credeam că, la momentul în care oportunitatea ar apărut, urm!a să prot de aceasta imediat! *m aNat curând că circumstanţa favora&ilă nu vine niciodată, pur şi simplu! Russell ConVell a pre%entat acest lucru în povestea sa faimoasă, cres Eiamonds )4ământul diamantelorA -erSle#, 1F">=! 9e scurt, acesta susţine că cele mai mari oportu8 nităţi se găsesc su& picioarele tale! 2e aNă e$act imde te aNi tu! 2e găsesc în e$perienţa, talentele şi a&ilităţile tale actuale! 9ot descoperite în propria8ţi afacere sau dome niu de activitate, în propriul tău trecut sau carieră! 9ământul tău de diamante este la îndemână şi acolo ar tre&ui să8ţi începi căutările!
7 Acţionează e)act unde te ai T+eodore Roosevelt a spus cândva: "ă ce poţi, cu ce ai, exact unde te a>i.F *ceasta este c+eia către succes! "ă ce poţi, cu ce ai, exact unde te a>i.F Concentrea%ă8te asupra momentului actual şi a situaţiei curente! /u aştepta ca lucrurile să e 6numai &une7! Tu eşti cel care face lucrurile să e potrivite! (acă te dedici în întregime activităţilor pe care le desfăşori, îţi vei desc+ide uşi spre oportunităţi care nu8ţi sunt în pre%ent accesi&ile! 5ită8te în )urul tău c+iar în acest moment şi întrea&ă8te: 6Ce aş putea face pentru a adăuga valoarea necesară celor mai importanţi oameni din viaţa m!ea profesionalăO7 9rin ce modalitate ai putea reali%a lucrurile mai rapide, mai uşoare sau mai &une pentru persoanele care se &a%ea%ă pe tineO ii proactiv şi nu reactiv' ii genul de persoană care
>< 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* întinde mâna şi protă de oportunităţi, iar dacă nu apar, creea%ă8le personal prin eforturile tale!
^ ă8te indispensa&il ;a unul dintre seminariile mele, o secretară din -oca Raton, lorida, mi8a spus o poveste interesantă! Ea ascultase unul dintre programele mele radio despre de%voltare personală! (rept urmare, şi8a sta&ilit un o&iectiv să8şi crească venitul actual de 1!344 de dolari pe lună cu 34 de8a lungul următorului an! Ea mi8a preci%at că nu credea că este cu adevărat posi&il să câştige atât de mult, deoarece lucra într8un departament de secretare în care salariile erau $e! Toată lumea făcea e$act acelaşi lucru! Totuşi, ea s8a +otărât să caute modalităţi de a adăuga valoare pentru şeful ei! * o&servat că el îşi petrecea mult timp răspun%ând la corespondenţa de rutină! într8o %i, ea a luat toate aceste documente o&işnuite şi le8a răspuns! *poi a dus scrisorile terminate la şeful ei pentru a le edita şi semna! El a fost încântat de munca ei şi a încura)at8o să facă mai mult! Curând, ea gestiona F4 din corespondenţa lui de rutină! *poi secretara a început să facă cursuri suplimentare pentru a8şi îm&unătăţi a&ilităţile de procesare a datelor şi de pregătire a rapoartelor! 9uţin câte puţin, şi8a asumat sarcinile mai mici ale şefului său! (e ecare dată când prelua o sarcină mai mică, îi permitea şefului său să lucre%e asupra sarcinilor mai importante! .ar el a o&servat!
7 *emănatul şi culesul (upă apro$imativ trei luni, şeful său a c+emat8o la el în &irou şi a înc+is uşa! .8a spus că aprecia cu adevărat munca pe care o depunea pentru el şi că voia să8i mărească salariul! * rugat8o să nu spună nimănui, pentru a nu crea valuri la &irQu! *poi i8a mărit salariul de la 1 344 la 1 H34 de dolari pe lună! Ea i8a mulţumit şi a continuat să caute modaltăţi de a81 a)uta în activitatea sa! Trei luni mai tâ%iu, el i8a mărit salariul din nou, iar după alte trei luni, i 18a mai ma)orat o dată! 9ână la sfârşitul acelui an, ea câştiga 34 de dolari pe limă, în timp ce celelalte secretare din )urul ei aveau în continuare im venit de apro$imativ 1 344 de dolari! Ea mi8a relatat că s8a întâmplat ceva a&solut e$traordinar atunci când a început să8şi concentre%e toate energiile pentru a deveni .ndispensa&ilă pentru şeful său şi compania sa! *ceeaşi strategie poate funcţiona şi pentru tine!
, *ereşte-i mai 4ine pe oameni iecare loc de muncă repre%intă o oportunitate pentru tine de a re%olva unele sarcini şi de a satisface nevoile altor oameni! întrucât pro&lemele şi necesităţile pe care le au oamenii sunt nelimitate, la fel se întâmplă şi cu oportunităţile tale de a crea valoare! iecare avere demarea%ă iniţial cu o idee de a8i servi pe oameni mai &ine într8un fel sau altul! *proape toţi întreprin%ătorii care fondea%ă şi de%voltă companii de succes au lucrat în alte organi%aţii în care au căutat tot timpul modalităţi de a8şi creşte valoarea în rma respectivă! 2ursele primare de valoare, cruciale pentru acumularea avuţiei, simt timpul şi cunoştinţele. 2copul tău este să8ţi îm&unătăţeşti continuu cunoştinţele pentru ca valoarea lucrurilor pe care le faci să devină din ce în ce mai mare! .n urmă cu G44 de ani, rancis -acon a spus: Cunoştinţele repre8intă putere.F (ar acest lucru este doar parţial adevărat! Cunoştinţele tale repre%intă putere doar când sunt aplicate pentru un scop util! Tre&uie să le acumule%i pe acelea de care ai nevoie pentru a8ţi putea face munca repede şi &ine! E$istă un prover& în Te$as care spune: în luptă nu contea8ă marimea, ci motivaţia.F /u contea%ă atât orele pe care le lucre%i, cât valoarea a ceea ce produci în intervalul respectiv! 2uccesul tău este determinat de a&ilitatea ta de a aduce valoare la locul de
QTKRKATE8TE 2? (E.. -Q*T
>G
muncă actual, ca anga)at sau ca anga)ator, ca lucrător într8o companie sau ca proprietar al acesteia, iar această capacitate îţi determină venitul şi viitorul nanciar!
7 Creează mai multă aloare E$primând simplu acest lucru, oamenii de succes sunt mai productivi decât ceilalţi! Qamenii de succes au o&iceiuri mai &ime! *u visuri mai mari! ;ucrea%ă conform o&iectivelor scrise! ac ceea ce le place şi se concentrea%ă pentru a deveni din ce în ce mai &imi! îşi folosesc a&ilităţile naturale la ma$imum! enerea%ă continuu idei pentru a re%olva pro&leme şi a atinge o&iectivele companiei! 3e concentrea%ă pe utili%area ecărui minut din timpul lor pentru a o&ţine re%ultate ma$ime! @ai presus de toate acestea, ei caută constant în )urul lor oportunităţi pentru a adăuga valoare la ceea ce fac! 2unt caracteri%aţi de un simţ al priorităţilor şi de o predis8 po%iţie către acţiune! ;ucrea%ă tot timpul în care sunt la serviciu! îşi de%voltă şi îşi menţin o forţă care îi propulsea%ă! (rept urmare, ei devin de neoprit. 1! .dentică cele mai valoroase lucruri pe care le faci la serviciu! Cum ţi8ai putea organi%a timpul, astfel încât să faci mai multe de acest genO ! otărăşte8te astă%i să8ţi de%volţi o&iceiul punctualităţii! oloşeşte 6timpul ;om&ardi7 şi încearcă să a)ungi cu 13 minute mai devreme la întâlniri! ! otărăşte8te astă%i să devii independent nanciar, încearcă să te tranformi într8un ucenic al &anilor, al acumulării şi al creării de avere! 2ă devii &ogat este o a&ilitate pe care o poţi învăţa! H! începe de astă%i să aplici 6ormula G4 plus7 în viaţa ta profesională cotidiană! ;ucrea%ă la serviciu sau cu tine însuţi pentru a deveni mai &im în ceea ce faci, între 34 şi >4 de ore pe săptămână! *şa%ă8te alături de îngeri!
" 9reia controlul asupra vieţii tale Sin1ura limită pentru reali8ările de mâine o repre8intă îndoielile de astă8i. #aideţi să înaintăm cu credinţă puternică şi activă. R*/P;./ (E;*/Q RQQ2EE;T
@ @arele adevăr 4oţi învăţa orice îţi este necesar, poţi reali8a orice o5iectiv pe care ţi?l propui.F *cest
principiu îţi oferă şansa de a prelua întregul control asupra viitorului tău! *m aNat acest concept care mi8a sc+im&at viaţa atunci când eram tânăr şi mă %&ăteam, eşuam şi mă simţeam frustrat! în general, nimeni nu este mai deştept şi mai 5un decât tine. (oar pentru că cineva ace ceva mai &ine decât tine, nu înseamnă că este mai &un ca tine! (e o&icei, serrmică faptul că a învăţat cum să reuşească în acel domeniu înaintea ta! Ai orice a făcut altcineva, pro&a&il că şi tu poţi reali%a acel lucru la fel! E$istă doar puţine limite! *ceasta nu este o regulă uşoară, dar se dovedeşte, cu siguranţă, simplă. Ai tu poţi să înveţi tot ceea ce ai nevoie pentru a8ţi îndeplini orice o&iectiv îţi sta&ileşti! Qdată ce am aNat această idee, nu mi8a mai fost teamă să sc+im& locurile de muncă şi c+iar domeniul de activitate! *m învăţat cum să vând pu&licitate, investiţii, automo&ile şi consuma&ile! *m lucrat în vân%ări în domeniul imo&iliar şi leasing, apoi în de%voltarea sectorului imo&iliar! (upă aceea am muncit LT; importuri şi distri&uţie, în &ancă, în tipograi, în consultanţă! într8un nal, am a)uns să scriu şi să susţin pre%entări şi seminarii a$ate pe de%voltarea personală corporativă!
] învaţă ceea ce ai nevoie (e ecare dată când am pătruns într8un domeniu nou, am încercat să învăţ tot ce am putut despre acel sector şi apoi am aplicat cât mai repede posi&il ceea ce deprinsesem! ;a început, studiam cărţile din &i&lioteca pu&lică! *poi mi8am cumpărat propriile lucrări şi mi8am făurit propria &i&liotecă! *scultam ecare casetă pe care o puteam găsi despre acel su&iect şi participam la ecare seminar! *tunci când aveam <1 de ani, am studiat şi m8am pregătit, apoi am susţinut e$amenul de admitere la o universitate prestigioasă! *m investit câteva mii de ore pen8 tru a8mi o&ţine licenţa în afaceri! *m învăţat amănuntele teoriilor micro şi macroeconomice, ale statisticii şi teoriei pro&a&ilităţilor, ale managementului şi conta&ilităţii! *m studiat marSeting, management, administrare şi planicare strategică! *m devenit devotat conceptului de a te perfecţiona prin învăţare!
@ @arele mister *m cre%ut că arm un lucru foarte cunoscut, că toată lumea ştie că a învăţa repre%intă c+eia viitorului! *m rămas uimit şi perple$ atunci când mi8am dat seama, uitându8mă în )urul meu, că foarte puţini oameni procedau ca mine! (upă cum recunoşteau ei înşişi, mulţi îşi 6trăiau vieţile într8o disperare tăcută7, aşa cum spunea
>> 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* T+oreau! @ergeau la servicii care nu le plăceau, câştigând salarii mult mai mici decât potenţialul lor, aveau relaţii de :are nu se &ucurau şi trăiau vieţi care nu le dădeau nicio satisfacţie! *m încercat să le spun că soluţia pentru a ieşi din acea stare era să ţintească spre vârf! ;e8am %is tuturor celor care erau dispuşi să mă asculte că puteau învăţa tot ceea ce aveau nevoie pentru a8şi atinge orice o&iectiv pe care si81 sta&ileau! /u e$istau limite! (ar puţini oameni păreau să asculte!
] @otive pentru orice Trăim într8un univers ordonat! Totul se întâmplă dintr8o anumită cau%ă! *tunci când mi8am dat seama că oamenii din )urul meu nu păreau să e interesaţi de sc+im&area situaţiilor lor, am LTiceput să caut motive care să le e$plice comportamentele! Ai le8am găsit! 9si+ologii şi oamenii de ştiinţă şi8au petrecut mulţi ani studiind psi+ologia succesului şi cea a eşecului! Cele mai multe studii indică faptul că e$istă două &loca)e mentale ma)ore care trag oamenii înapoi! 9rimul este ceea ce doctorul @artin 2eligman, de la 5niversitatea din 9enns#lvania, numeşte 6/eputinţa învăţată7 în cartea sa, -earned ptimism Mptimismul învăţatA Editura Pnopf, 1FF4=! Conform cercetării sale, această atitudine afectea%ă apro$imativ "4 din populaţie într8o proporţie sau alta, iar pentru mulţi oameni este principalul o&stacol în calea succesului şi a împlinirilor!
@ *tunci când te simţi în capcană Ca urmare a e$perienţelor din copilărie, mai ales a criticismului distructiv şi a eşecurilor timpurii, oamenii a)ung, la un moment dat, în punctul în care se simt incapa&ili să se sc+im&e sau să acţione%e în diverse domenii ale vieţii lor! @a)oritatea &ăr&aţilor şi femeilor se simte copleşită de lucruri care par a li se întâmpla şi de nenumărate alte situaţii care se petrec în )urul lor! Ei simt că nu pot face nimic pentru a inNuenţa evenimentele sau a8şi îm&unătăţi viaţa! Cea mai evidentă dovadă că o persoană e$perimentea%ă neputinţa învăţată este folosirea repetată a cuvintelor 6/u pot7! Qamenii simt că nu pot slă&i, că nu8şi pot găsi o slu)&ă mai &ună, că nu8şi pot îm&unătăţi sau sc+im&a relaţiile, că nu8şi pot mări veniturile, că nu8şi pot îm&unătăţi cunoştinţele şi a&ilităţile şi că nu pot face multe alte lucruri pe care şi le doresc cu adevărat! Ei au încercat fără succes de atâtea ori în trecut, încât au a)uns automat la conclu%ia că e$istă foarte puţine lucruri pe care le pot reali%a pentru a sc+im&a viitorul! (evin pasivi şi îşi acceptă situaţia! ieţile lor constau in tre%it dimineaţa, mers la serviciu, puţină sociali%are, întors acasă, mâncat cina, privit la televi%or timp de patru sau cinci ore şi apoi mers la culcare!
@ Capcana complacerii Cea de8a doua condiţie mentală care îi trage înapoi pe oameni se numeşte 6Zonă de confort7! iinţele omeneşti sunt creaturi ale o&iceiurilor! Ele încep o activitate de orice fel şi a)ung curând să se sim!tă conforta&il cu aceasta! *poi încep să opimă o re%istenţă puternică la modicarea a ceea ce fac sau a situaţiei în care se aNă, c+iar dacă nu simt fericiţi sau mulţumiţi în acele condiţii! (evin oarecum mulţumiţi şi se com!plac! (upă aceea, din motive variate, începe să le e frică de sc+im&are! *)ung să facă lucrurile automat şi, cu cât se perpetuea%ă, cu atât această situaţie se adânceşte, până când renunţă la orice speranţă de a8şi transforma sau a8şi îm&imătăţi vreodată vieţile! 9ea=utorarea învăţată în com&inaţie cu Nona de conort creea%ă o persoană care se simte prinsă în capcană şi r!ea)utorată, slă&ită şi lipsită de a&ilitatea de a prelua con8 Ttolul asupra vieţii sale sau de a face o sc+im&are semnicativă! Q persoană aNată într8o
9RE.* CQ/TRQ;5; *259R* .EM.. T*;E
astfel de stare caută mai degra&ă securitate decât oportunităţi şi se simte adesea victima circumstanţelor asupra cărora nu are niciun control!
E /icio limită reală (ar realitatea este că nu e$istă limite în ceea ce poţi face cu viaţa ta! E adevărat că, dacă altcineva a făcut un fucru, şi tu îl poţi duce la &un sfârşit! 2implul fapt că îţi o oţi sta&ili un o&iectiv clar înseamnă că ai, pro&a&il, a&ilitatea de a81 reali%a! /atura nu8ţi inoculea%ă o dorinţă ar%ătoare pentru a o&ţine um lucru fără a te şi în%estra cu ralente şi însuşiri de care ai nevoie pentru a81 înfăptui! (acă te gândeşti retrospectiv la viaţa ta, îţi vei aduce aminte că ai reuşit, într8un nal, aproape toate lucrurile pe care ţi le8ai dorit sucient de intens şi de mult timp! /u eşti nea)utorat şi nici prins în rutină! 9otenţialul tău adevărat este limitat doar de imaginaţia şi de determinarea ta!
g Cei mai mari duşmani ai noştri Cei doi factori care contri&uie cel mai mult la sentimentul de nea)utorare şi de %onă de confort sunt rica şi i1noranţa. Teama este şi a fost întotdeauna cel mai mare duşman al tău! rica şi îndoiala de sine te trag înapoi şi te împiedică să ai visuri măreţe şi să reali%e%i lucruri grandioase mai mult decât oricare alţi factori! în general, cu cât ştii mai puţin despre un su&iect, cu atât iţi este mai rică să încerci ceva nou sau diferit în acel domeniu! (in cau%a ignoranţei, nu eşti dispus să doreşti ceva mai &un decât ceea ce ai astă%i! Teama şi ignoranţa se întăresc una pe cealaltă şi cresc până când te induc într8o stare de parali%ie mentală care te conduce, inevita&il, la re%ul8 tate scă%ute şi la eşecuri! .ată o descoperire minunată! învăţatul agresiv despre orice su&iect îţi amplică încrederea şi îţi micşorea%ă frica în acel domeniu! 9e măsură ce cimoştinţele sau a&ilităţile tale se de%voltă, a)ungi curând în punctul în care eşti gata să acţione%i şi să faci sc+im&ări! (ar dacă eşti complet ignorant într8un anumit domeniu, dacă nu ai citit sau nu ai învăţat nimic despre un su&iect, ţi se va părea prea dicil sau c+iar copleşitor! ;ipsa ta de cunoştinţe te va face să8ţi e teamă să acţione%i aşa cum ar tre&ui pentru a8ti îm&unătăti viata în acel sector!
9 /eutrali%area temerilor tale *ntidoturile la frică şi ignoranţă sunt dorinţa şi cunoaşterea. 2ingura limită reală asupra a ceea ce poţi să reali%e%i o constituie nivelul de intensitate a dorinţei tale! (acă îţi doreşti ceva sucient de mult, nu e$istă aproape nicio limită legată de ceea ce poţi întreprinde! Ai cu cât înveţi mai mult despre orice su&iect, cu atât va mai mare dorinţa ta de a reali%a ceva în acel domeniu! 9e măsură ce cunoştinţele tale se acumulea%ă, devii mai încre%ător să acţione%i pentru a8ţi transforma o&iectivele în realitate! în egală măsură, odată ce îţi de8volţi nivelurile de dorinţă şi cunoştinţe, îţi diminue8i efectele auto8limitative ale fricii şi ignoranţei precum şi nea)utorarea învăţată şi %ona de confort! Cu dorinţă şi cunoştinţe, a)ungi curând să înlocuieşti teama şi ignoranţa cu încredere şi cura=. Cu cât vei învăţa mai multe despre ceva ce este important pentru tine, cu atât vei avea mai mult cura) să încerci să reali%e%i acel lucru şi cu atât vei mai încre%ător că vei putea reuşi! enr# ord a spus cândva: 6ie că tu cre%i că poţi face un lucru sau nu, ai, pro&a&il, dreptate în am&ele ca%uri!7
] Eşti răspun%ător 9rima descoperire ma)oră a vieţii mele a avut loc atunci când am înţeles că puteam învăţa tot ce aveam nevoie pentru a atinge orice o&iectiv pe care mi81 sta&ileam! Cea
>" 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* de8a doua descoperire importantă a fost aceea că sunt complet răspun%ător pentru mine însumi şi pentru tot ceea ce mi se întâmplă! 9imeni nu urma să acă nimic pentru mine. (acă îmi doream ceva, depindea numai de mine să fac tot ce era necesar pentru a o&ţine acel lucru! .ar în ca%ul în care aveam o pro&lemă sau o limitare, depindea numai de mine să o re%olv sau să o depăşesc! Eram pe cont propriu! *cceptarea responsa5ilităţii personale pentru viaţa ta este pasul uriaş de la copilărie la maturitate! înainte de această +otărâre, oamenii critică, se plâng şi îi învinovăţesc pe ceilalţi pentru pro&lemele lor! (upă luarea acestei deci%ii, ei se văd pe ei înşişi drept forţe creative primare în propriile vieţi! înainte de a8ţi asuma răspunderea totală pentru viaţa ta, te ve%i ca o victimă. (upă aceea, te ve%i ca un învin1ător.
@ Cau%alitatea este în întregime mentală Cea de8a treia descoperire pe care arn făcut8o a fost că lanţul cau8ă?eect este în. între1ime mental. Tot ceea ce cree%i în lumea ta materială începe cu un gând de orice fel! (acă vrei să sc+im&i ceva pe dinafară, tre&uie să începi cu modicarea pe dinăuntru! Tre&uie să îţi sc+im&i gândirea dacă vrei să îţi transformi viaţa! *ceasta este cea mai mare descoperire dintre toate! îţi cree%i propria lume cu succesiunea continuă de gânduri, sentimente şi imagini care îţi trec prin minte! îţi controle%i şi îţi determini viitorul prin gândurile pe care le ai în pre%ent! /imic din )urul tău nu are alt înţeles decât acela pe care îl acor%i tu prin gândurile tale şi prin emoţiile implicite! în legătură cu acest lucru, 2+aSespeare a scris în #ainletB 6/u e$istă nimic doar &un sau rău, numai gândirea clasică astfel lucrurile!7
] ;egea Credinţei *du8ţi aminte: rice cre8i cu adevărat îţi va deveni realitate. Cu cât intensitatea credinţei tale este mai puternică şi o com&ini cu o emoţie mai profundă, cu atât e mai mare impactul pe care îl are asupra comportamentului tău şi a tot ceea ce ţi se întâmplă! (acă tu cre%i cu adevărat că ţi8a fost destinat să ai o reuşită importantă şi îţi menţii această credinţă indiferent ce se întâmplă, atunci nimic din lume nu te va putea opri să ai un mare succes! (acă tu cre%i într8adevăr că eşti o persoană &ună cu a&ilităţi e$traordinare şi că vei face lucruri remarca&ile în viaţă, această convingere se va e$prima în toate acţiunile tale şi, într8rm nal, îţi va deveni realitate! Cea mai mare responsa&ilitate pe care o ai faţă de tine însuţi este să îţi sc+im&i convingerile interioare, astfel încât să e în conformitate cu realităţile de care doreşti să te &ucuri în e$terior! 2e poate vedea cu uşurinţă care îţi sunt credinţele după ceea ce faci! 9oţi să8ţi e$primi întotdeauna valorile reale în acţiunile pe care le reali%e%i! *cţione%i întotdeauna în e$terior în concordanţă cu modul în care eşti şi în care cre%i pe dinăuntru! 5na dintre cele mai &une modalităţi de a8ţi determina credinţele reale este să te gândeşti la m!odul în care te comporţi atunci când eşti furios, supărat sau te aNi su& orice fel de presiune! *cestea sunt momentele în care convingerile ies la iveală! Terrance a scris cândva: Circumstanţele nu îl ac pe om, ci doar îl de8vălide pe el lui însuşi.F Ai altora'= olosind ;egea Reversi&ilităţii, poţi să de%volţi înăuntrul tău valorile, credinţele şi calităţile pe care le admiri cel mai mult comportăndu?te de parcă le8ai avea de)a, oricând îţi _`or necesare în funcţie de circumstanţe! 9entru a8ţi de%volta cura)ul, forţea%ă8te să acţione%i într8un mod cura)os, c+iar dacă îţi este frică! 9entru a8ţi de%volta integritatea, vor&eşte şi acţionea%ă cu onestitate deplină, c+iar dacă simţi nevoia să ascun%i adevărul! .n curând, credinţele tale vor imaginea în oglindă a actelor tale, iar actele tale vor imaginea în oglindă a credinţelor tale!
9RE.* CQ/TRQ;5; *259R* .EM.. T*;E
7 #e(ea Aşteptărilor ;egea *şteptărilor stipulea%ă că orice aştepţi cu încredere devine propria proeţie auto?îndeplinită. .ţi e$primi propriul viitor atimci când vor&eşti despre cum cre%i că se vor întâmpla lucrurile într8un anumit domeniu! *poi aşteptările tale îţi determină atitudinea, iar conduita ta îi face pe oameni să se comporte faţă de tine într8un mod care reNectă ceea ce gândeşti pe dinăuntru! (acă te aştepţi să ai succes, într8un nal vei avea succes! (acă te aştepţi să i fericit şi popular, vei fericit şi popular! (acă te aştepţi să i sănătos şi prosper, admirat şi respectat de către oamenii din )urul tău, aşa se va întâmpla! îţi poţi da seama care sunt aşteptările tale prin cuvintele pe care le foloseşti pentru a descrie un eveniment ulterior! Tre&uie să gândeşti şi să vor&eşti mereu po%itiv despre viitor! începe ecare dimineaţă spunându8ţi: Cred că mi se va întâmpla ceva extraordinar astă8i.F *poi, de8a lungul %ilei, aşteaptă8te la ce este mai &un! ii desc+is şi atent la posi&ilitatea ca orice lucru care se întâmplă, po%itiv sau negativ, să conţină ceva &im! ei uimit de efectul pe care această a&ordare asupra vieţii o are asupra atitudinii tale şi modului în care eşti tratat de oamenii din )ur!
7 Aştepările pozitie legate de tine însuţi Qamenii fericiţi şi de succes îşi menţin continuu o atitudine de aşteptări po%itive de la ei înşişi! Ei se aşteaptă dinainte să ai&ă succes şi sunt rareori de%amăgiţi! Ei se aşteaptă să vândă mai mult decât pierd! Ei se aşteaptă să înveţe ceva valoros din ecare e$perienţă! Ei se aşteaptă să8şi atingă într8un nal o&iectivele şi rămân desc+işi la posi&ilitatea ca acele ţeluri să e îndeplinite într8un mod la care ei nu visau! Cel mai &un mod de a pre%ice viitorul este de a81 crea, iar tu îţi cree%i viitorul prin modul în care a&orde%i tot ceea ce ti se întâmplă astă%i, e po%itiv sau negativ! (acă te concentre%i asupra ecărei situaţii cu încredere aşteptându8te să înveţi sau să câştigi ceva din împre)urarea respectivă, vei continua să progrese%i şi să te apropii de o&iectivele tale! (e asemenea, vei o persoană mai fericită şi mai optimistă pe care ceilalţi oameni o vor dori lângă ei şi o vor a)uta!
;egea *tracţiei ;egea *tracţiei este considerată de mulţi oameni cea mai importantă normă dintre toate î+ e$plicarea succesului şi eşecului! *ceastă lege stipulea%ă că eşti un 6magnet viu7 şi că atragi, inevita&il, în viaţa ta oameni şi circumstanţe care sunt în armonie cu gândurile tale dominante, în special cu acelea pe care le a&orde%i într8im mod puternic emoţional! Conform acestei norme sau forţe naturale, cu cât te gândeşti mai mult la ceva ce îţi doreşti, cu atât devii mai neră&dător să o&ţii acel lucru! Cu cât vei deveni mai entu%iast sau mai convins, cu atât mai mult vei atrage acel o&iectiv în viaţa ta, precum un magnet atrage particulele de er! ândurile tale vor crea im câmp energetic puternic care va atrage oamenii, circumstanţele, ideile, oportunităţile şi resursele de care ai nevoie pentru a8ţi atinge ţelurile! Când îţi vei sc+im&a modul de a gândi despre tine însuţi şi despre posi&ilităţile tale, vei atrage în viaţa ta forţele necesare pentru a transforma acele idei şi gânduri măreţe în e$perienţe reale de viată!
^ ;egea Corespondenţei *ceastă lege stipulea%ă că lumea ta exterioară corespunde lumii tale i nterioare, că ceea ce e$perimente%i în e$terior este o reNectare a lumii tale interioare! Qrice ve%i când te uiţi în )urul tău, ve%i în tine însuţi! riunde mer1i, acolo eşti.F ;umea ta e$terioară de &ogăţie, muncă, relaţii şi sănătate va reNecta ce se întâmplă înăuntrul tău! /imic nu poate rămâne permanent în viaţa ta dacă nu corespunde cu ceva dinăuntrul tău!
H4 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* 9entru a avea relaţii mai fericite, tre&uie să devii o persoană mai iu&itoare, nu numai mental, ci şi în mod real, în inima ta! 9e măsură ce vei deveni o persoană mai iu&itoare pe dinăuntru, lumea ta e$terioară de relaţii se va sc+im&a, uneori c+iar imediat! 9entru a deveni prosper nanciar în e$terior, tre&uie să devii mai prosper pe dinăuntru! 9entru a mai sănătos şi mai în formă, tre&uie să gândeşti precum o persoană sănătoasă şi în formă! .n 1F43, doctorul William Xames, de la 5niversitatea arvard, a spus: 6Cea mai mare revoluţie a generaţiei mele este descoperirea că oamenii îşi pot sc+im&a aspectele e$terioare ale vieţii lor prin modicarea atitudinii lor interioare!7
] 9reia controlul asupra ieţii tale E$istă un singur lucru asupra căruia ai control complet 8 conţinutul propriei minţi! /umai tu poţi +otărî ce vei gândi şi cum anume te vei raporta la un anumit lucru! *ceastă putere, acest control, repre%intă tot ce îţi tre&uie pentru a8ţi crea o lume minunată! *&ilitatea ta de a8ţi î$idrepta gândurile către o destinaţie pe care o alegi este sucientă pentru a8ţi permite să depăşeşti toate o&stacolele şi a8ţi compensa toate eforturile în drumul către succes! ;egile Credinţei, *şteptărilor, *tracţiei şi Corespondenţei, folosite conştient şi deli&erat, repre%intă secretul pentru a reali%a lucruri minimate în viaţă! Când vei începe să8ţi sc+im&i modul de a gândi despre o&iectivele şi posi&ilităţile tale, credinţele şi acţiunile tale se vor m!odi8 ca la rândul lor! ei face din ce în ce mai multe lucruri necesare pentru a8ţi transforma visurile în realitate! ei continua să te aştepţi să ţi se întâmple lucruri &une şi vei rareori de%amăgit! ei începe să atragi tot felul de oameni şi oportunităţi minunate în viaţa ta! întreaga ta lume va începe să corespundă, în e$terior, cu o&iectivele şi imaginile minunate pe care le cree%i în interior! Qamenii fericiţi şi de succes au de cele mai multe ori o atitudine mentală po%itivă! Cei prosperi aşea%ă o mentalitate corespun%ătoare! Qamenii ama&ili, ră&dători, gentili, iu&itori, care se &ucură de relaţii fericite şi pline de împlinire cu familiile şi prietenii lor, au moduri de a gândi ama&ile, ră&dătoare şi pline de iu&ire! Când îţi vei de%volta aceleaşi mentalităţi pe care le au ceilalţi oameni de succes, te vei &ucura curând de re%ultate şi e$perienţe similare!
2e poate să cre%i că îţi lipsesc educaţia, oportunităţile sau resursele pe care par a le avea oamenii de succes! /u te îngri)ora! *devărul e că cei mai m!ulţi oameni încep cu puţine avanta)e! 9ovestea celor mai mulţi oameni de succes este a unora care au început fără nimic şi au reali%at ceva demn de admiraţie! Cândva mă compătimeam că la 4 de ani duceam lipsă de &ani şi aveam o educaţie limitată! *poi am descoperit că cei mai mulţi oameni încep cu puţini &ani sau c+iar deloc! în ca%ul în care ei &enecia%ă de o educaţie &ună, se dovedeşte că cea mai mare parte din aceasta este inutilă în viaţa reală, odată ce şi8au înc+eiat studiile! (upă aceea m8am compătimit, pentru că nu aveam talente naturale care să mă a)ute şi nu îmi puteam găsi o slu)&ă &ună! *m descoperit curând că cei mai mulţi oameni încep la fel: încearcă multe lucruri şi eşuea%ă până când găsesc situaţia potrivită pentru talentele şi a&ilităţile lor! *devărul este că tu însuţi vei face tot ce vei reuşi vreodată să reali%e%i! /inaeni nu va face nimic pentru tine! (ar dacă vei continua să înveţi şi să te perfecţione%i, să încerci multe lucruri, vei a)unge într8un nal să deţii controlul! *şa se întâmplă pentru toţi! (oar adu8ţi aminte că oportunităţile sunt precum ratările într8un meci de fot&al! (acă nu iei tu mingea şi nu alergi cu &alonul spre poarta adversă, acesta nu va avea niciun efect asupra scorului! Când apare o şansă, acţionea%ă imediat!
9RE.* CQ/TRQ;5; *259R* .EM.. T*;E
Este o lume minunată *stă%i trăim într8o lume minunată, pro&a&il cea mai &ună perioadă din istoria omenirii! Eşti încon)urat de mai multe oportunităţi şi posi&ilităţi de a8ţi îndeplini visurile decât au e$istat până în pre%ent! /u e$istă limite legate de ceea ce poţi reali%a în afară de cele pe care ţi le sta&ileşti cu propria gândire! 2entimentul de neputinţă do&ândită şi mira)ul %onei de confort repre%intă cele două o&stacole ma)ore în a8ţi sc+im&a modul de a gândi, în a avea visuri măreţe şi în a8ţi sta&ili o&iective importante pentru tine însuţi! îţi poţi depăşi frica şi ignoranţa cu dorinţă şi cunoştinţe! Cele două calităţi care re%ultă din dorinţă intensă şi din cunoştinţe sporite sunt cura)ul şi încrederea de care ai nevoie pentru a face orice este necesar în a o&ţine tot ceea ce îti doreşti cu adevărat! îţi sc+im&i visurile în realităţi concrete prin transformarea lor în o&iective! otărăşti e$act ce îţi doreşti, aşterni dorinţele pe +ârtie, sta&ileşti un termen limită şi eforturile pe care va tre&ui să le depui pentru a le îndeplini! întocmeşte8ţi planurile de acţiune scrise pentru a8ţi atinge o&iectivul şi apoi reali%ea%ă %ilnic ceva, astfel încât să te apropii de ţelul propus! (ecide de la început că nu vei renunţa niciodată!
încearcă să înre(istrezi pro(rese0 nu8ţi căuta scuze @arS TVain a scris cândva: /xistă o mie de scu8e pentru eşec, dar niciodată un motiv 5un.F
*tunci când nu mi8am mai căutat scu%e, am început să progrese%! Qdată ce am încetat să8i învinovăţesc pe ceilalţi şi să mă compătimesc, am început să mă gândesc la acţiuni specice pe care le puteam face pentru a8mi îm&unătăţi situaţia! (upă ce am început să8mi sta&ilesc o&iective şi să fac planuri pentru îndeplinirea lor, am simţit că îmi controle% viaţa şi viitorul! *tunci când am început să învăţ ce aveam nevoie să ştiu pentru a8mi atinge ţelurile, m8am simţit încre%ător şi competent şi în alte domenii ale vieţii mele! Ai am început să8mi îndeplinesc o&iectivele, unul câte unul, aşa cum ţi le vei reali%a şi tu pe ale tale, iar modul meu de a gândi s8a modicat complet!
7 *cim4%ndu-ţi viaţa 2uccesul este un lucru interior, o stare de spirit! începe înăuntrul tău şi se reNectă curând în lumea e$terioară! Când îţi îm&unătăţeşti modul de a gândi, devii o persoană mai &ună! *vând visuri măreţe şi imaginându8ţi un viitor minunat, devii lider! 9rin aştemerea pe +ârtie a o&iectivelor şi întocmirea în scris a planurilor pentru o&ţinerea lor, preiei întregul control al vieţii tale! 9racticând ideile pre%entate în această carte, vei deveni de neoprit.
EUERC.M.. (E *CM.5/E
1!otărăşte8te astă%i să8ţi asumi întreaga responsa&ilitate pentru tot ceea ce eşti şi vei vreodată! în loc să cauţi scu%e, decide8te să progrese%i! ! .dentică un domeniu în care foloseşti cuvintele 6/u pot7 atunci când te gândeşti la nevoia de a sc+im&a sau de a face ceva diferit! .maginea%ă8ţi că limitările tale în acel ca% simt doar în mintea ta!
H 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M* >! (orinţa şi cunoştinţele repre%intă antidotul la frică şi îndoială! Ce ai putea face imediat pentru a8ţi îm&unătăţi cunoştinţele într8un domeniu în care vrei să acţione%iO H!.dentică un sector8c+eie din viaţa ta pe care l8ai creat cu propriul miod de a gândi! Cum ţi8ai putea sc+im&a felul de a gândi în acel domeniu pentru a avea mai mult succesO
(edică8te e$celentei Calitatea vieţii unei persoane va f determinată de proun8imea devotamentului său pentru excelenţă, indierent de domeniul ales. ./CE ;Q@-*R(.
9unctul de început al reali%ărilor măreţe constă în a te desprinde de limitările mentale care te ţin pe loc! 2ă ai visuri măreţe şi să8ţi sta&ileşti o&iective importante repre%intă punctul de început în care te ve%i, simţi şi gândeşti că eşti capa&il să reali%e%i mult mai mult decât în pre%ent! @odul în care gândeşti şi simţi în legătură cu tîne este determinat în mare măsură de cât de efcient consideri că eşti în lucrurile importante pe care le faci, în special în munca sau în cariera ta! /u este posi&il să te simţi fericit ca persoană dacă nu eşti competent şi capa&il în domeniile din viaţa ta, importante pentru identitatea ta personală! 5na dintre cele mai puternice modalităţi pentru a8ţi sc+im&a modul de a gândi despre tine însuţi este să te dedici excelenţei. înseamnă să iei +otărârea, c+iar acum, să i cel mai &un, să te alături primilor 14 din domeniul tău, indiferent cât timp îţi va lua! însuşi actul de a te considera drept potenţial e$celent în ceea ce întreprin%i îţi va sc+im&a mentalitatea şi îţi va îm&unătăţi personalitatea! Te va face mai fericit şi îţi va amplica respectul pentru tine însuţi! Te vei plăcea şi te vei respecta mai mult doar +otărându8te să i cel m^ai &un! 9iaţa oferă recompense superioare numai pentru re%ultatele deose&ite! 9lăteşte recompense medii pentru re%ultatele medii şi recompense su& medie, şoma) şi faliment pentru re%ultatele su& medie! *stă%i, competiţia se regăseşte în ecare domeniu! Competitorii tăi sunt mai capa&ili şi mai +otărâţi decât au fost până în pre%ent şi vor şi miai mult anul viitor şi anul care urmea%ă, pentru tot restul carierei tale! Tre&uie să alergi mai repede doar pentru a rămâne în acelaşi loc!
] Zilele frumoase de demult Cândva, tre&uia să i e$celent pentru a te ridica în vârful domeniului tău! *stă%i, e$celenţa este considerată un lucru de la sine înţeles! ;a ora actuală tre&uie să i e$celent doar pentru a intra pe piaţă! *poi tre&uie să te perfecţione%i constant, să devii mai &un şi mai &un, săptămână de săptămână şi lună de lună, dacă vrei să ţii pasul cu competiţia! în ecare domeniu, primele 4 dintre companii reali%ea%ă "4 din proturile din acel domeniu sau sector de activitate! 9rimii 4 dintre oamenii de vân%ări produc "4 din vân%ări şi "4 din venituri! 9rimii 4 din ecare domeniu se &ucură de cele mai mari recompense e$primate în &ani, mândrie, satisfacţie şi reputaţie care însoţesc faptul că sunt cei mai &uni în ceea ce fac! 2copul tău este să te alături lor cât mai repede posi&il! ■
alva de control a performanţei
Cea mai importantă calitate a &ăr&aţilor şi femeilor de succes o repre%intă, poate, am5iţia. Ei gândesc despre ei înşişi şi se comportă %ilnic de parcă ar în elita din
(E(.C?8TE EUCE;E/ME.
domeniul lor! îşi propun scopuri înalte şi muncesc continuu pentru a depăşi acele o&iective! 9entru ei, cotele sta&ilite repre%intă minimul, nu ma$imul! *ceştia consideră că reali%ările tuturor celorlalţi sunt provocări pentru ca ei să devină şi mai &uni! Ai aşa tre&uie să gândeşti şi tu! 9artea esenţială a personalităţii tale o repre%intă nivelul tău de respect personal. Respectul tău personal este măsura a cât te preţuieşti şi a cât te consideri de valoros! Respectul tău personal constituie sursa de putere a personalităţii tale! îţi determină nivelurile de energie, entu%iasm, motivare, inspiraţie şi dorinţă! Cu cât te placi şi te respecţi mai mult, cu atât vei reuşi mai &ine tot ceea ce încerci! Ai cu cât reuşeşti mai &ine, cu atât te placi şi te respecţi mai mult! *uto8stima şi e$celenţa personală se întăresc una pe cealaltă! ■
Atunci c%nd ai rezultate mai 4une 7espectul personal şi efcacitatea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede a
personalităţii! 9oţi să te placi şi să te respecţi cu adevărat doar când cre%i într8adevăr, în adâncul inimii, că eşti &un în ceea ce faci! 2entimentul de excelenţă personală este a&solut esenţial pentru o personalitate sănătoasă! iecare lucru pe care îl reali%e%i e$celent îţi măreşte respectul personal şi te face să te simţi mai &ine cu tine însuţi! Te face să te simţi şi mai încre%ător şi să ai re%ultate şi mai &une! 9entru a8ţi atinge întregul potenţial, ai nevoie de mult cura) şi încredere! 5n succes deose&it necesită o disponi&ilitate continuă de a iesi din %ona de confort si de a distruge lanţurile nea)utorării învăţate care îi ţin înapoi pe cei mai mulţi oameni! Cu cât auto8stima ta va mai ridicată, cu atât vei deveni mai puternic, mai determinat şi po%itiv! Cu cât te vei plăcea mai mult, cu atât vei mai dispus să rişti, să păşeşti cu credinţă şi să persevere%i mai mult decât altcineva! Cu cât devii mai &un în domeniul ales de tine, cu atât vei deveni mai puternic şi mai încre%ător în toate celelalte domenii ale vieţii tale!
Q condiţie a&solut necesară *devărul este că e imposi&il să i cu adevărat fericit şi să ai succes până când nu ştii în adâncul inimii tale că eşti foarte, foarte &un în ceea ce faci! ie şi numai pentru acest motiv, tre&uie să te +otărăşti să depăşeşti orice o&stacol, să plăteşti orice preţ, să faci orice efort pentru a atinge aceat nivel de e$celenţă! Tre&uie să8ţi sta&ileşti scopul de a te situa printre primii 14 din domeniul tău şi apoi să faci orice este necesar pentru a81 îndeplini! (in fericire, să a)ungi în vârf este mai uşor decât cre%i! @area ma)oritate a oamenilor se gândeşte rareori la e$celenţa personală! Ai dacă le vine în gând această idee, o resping imediat şi se reîntorc la re%ultatele lor mediocre! Cei mai mulţi oameni din )urul tău sunt mulţumiţi să lucre%e la locurile lor de muncă, &une sau rele, apoi ies în oraş cu prietenii sau vin acasă şi se uită la televi%or! Totuşi, când vei începe să depui aceste eforturi suplimentare, care îţi vor permite să e$cele%i, vei descoperi, precum un atlet în timpul unei curse, că vei a)unge curând înaintea celor cu re%ultate mediocre!
] (e%voltă8ţi avanta)ul competitiv 5nul dintre cele mai importane concepte legate de succes este 6;atura câştigătoare7! *cest concept e$plică succesul şi eşecul şi a fost demonstrat de nenumărate ori! *cest principiu stipulea%ă: Eierenţele mici în a5ilităţi pot conduce la deose5iri uriaşe în re8idtate. 2e pare că oamenii din vârful ecărui domeniu sunt, de o&icei, doar puţin mai &uni decât cei mediocri în lucrurile importante pe care le fac! (ar consistenţa faptului că
H3 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* se dovedesc puţin mai &uni în a&ilităţile importante se concreti%ea%ă într8o diferenţă enormă în re%ultate! într8un fel, tre&uie să i doar cu < mai &un în ecare aspect important din activitatea ta pentru a8ţi de%volta avanta)ul competitiv! *cest fapt îţi va permite să te clase%i în fruntea cursei vieţii! Qdată ce a)ungi puţin mai în faţă, poţi menţine şi mări această diferenţă prin de%voltare personală permanentă! 9oţi să devii din ce în ce mai &un învăţând şi practicând! Cu această strategie, vei a)unge curând în primii 14 sau c+iar 3 dintre oamenii din domeniul tău!
] (omenii cu re%ultate importante în cadrul oricărei slu)&e, succesul necesită un nivel minim de performanţă pentru îndeplinirea mai multor sarcini sau funcţii! *cestea sunt domeniile cu re%ultate importante (R.= ale po%iţiei! .ar (R. repre%intă sarcinile pe care tre&uie neapărat să le îndeplineşti cât mai &ine pentru a avea succes în slu)&a ta, oricare ar aceasta! Rareori e$istă mai mult de cinci până la şapte domenii cu re%ultate importante în orice serviciu, po%iţie, companie sau domeniu de responsa&ilitate! Tre&uie să le identici şi apoi să8ţi faci un plan pentru a te perfecţiona în ecare dintre sectoarele în cau%ă! @otivul pentru care se numesc 6domenii cu re%ultate importante7 este acela că repre%intă a&ilităţi esenţiale pentru a8ţi desfăşura activitatea complet şi &ine! 5n punct sla& în oricare dintre (R. te poate împiedica să ai re%ultate e$celente în activitatea ta generală! *i succes datorită punctelor tale forte în anumite domenii cu re%ultate importante, dar cele cu re%ultate sla5e determină gradul de ecacitate cu care vei reuşi să le foloseşti şi pe celelalte! (omeniul cu cele mai scă%ute re%ultate îţi determină venitul!
7 Icienti:că-ţi a4ilităţile principale iecare re%ultat dorit poate denit în fuTiCţie de a&ilităţile principale necesare pentru a81 o&ţine! (e e$emplu, e$istă şapte aspecte c+eie pentru re%ultatele din vân%ări! 5n punct sla& în oricare dintre iposta%e sau studii te poate împiedica să vin%i cât ai dori! *cestea sunt: 1= prospectareaD = sta&ilirea încrederii şi a raportuluiD <= identicarea pro&lemei sau a nevoii consumatorului, G= pre%entarea produsului sau serviciului tău drept soluţia ideală la pro&lemăD 3= oferirea răspunsurilor la o&iecţii şi îngri)orăriD >= o&ţinerea acordului de a continua şi H= o&ţinerea vân%ărilor repetate şi a recomandărilor! (acă vei avea re%ultate &une în toate aceste şapte etape, vei a)unge curând în vârful domeniului tău! .ar în ca%ul în care o&ţii re%ultate sla&e în oricare dintre stadii, re%ultatele tale din acel domeniu îţi vor determina venitul! (e asemenea, în management e$istă şapte aspecte8c+eie! *cestea sunt: 1= planicareaD = organi%areaD <= selectarea persoanelor potriviteD G= delegareaD 3= supervi%areaD >= a&ilitatea de a evaluaD H= raportarea, atât către persoana de pe o po%iţie superioară, cât şi către cea de pe o po%iţie inferioară! (acă eşti e$celent la ecare dintre acestea, cu e$cepţia tinui aspect, acel singur lucru îţi va pune stavile în cariera ta de manager! E$istă factori inportanţi pentru succes în aproape ecare domeniu din viaţă! (e e$emplu, am putea aminti patru factori critici care îţi determină sănătatea %ică! *ceştia sunt: 1= dieta optimăD = greutatea corespun!%ă8 toareD <= e$erciţiile potriviteD şi G= odi+na corespim%ă8 toare! *proape toate pro&lemele de sănătate sunt cau%ate de o decienţă în unul dintre aceste patru aspecte! 9unctul de început al e$celenţei personale este identicarea aspectelor c+eie ale o&iectivului sau slu)&ei tale! (eneşte8le clar şi scrie8le! *lcătuieşte o listă de sarcini, în ordine, pe care tre&uie să le îndeplineşti pentru a o&ţine re%ultatele aşteptate la locul tău
(E(.C?8TE EUCE;E/ME.
de muncă! Evaluea%ă8ţi re%ultatele actuale în ecare dintre aceste domenii! Care sunt punctele tale forteO (ar cele sla&eO ii cinstit!
- 2ta&ileşte8ti standarde de performanţă (acă vrei să slă&eşti, primul lucru pe care tre&uie să îl faci este să te cântăreşti! .ar în ca%ul în care doreşti să te perfecţione%i în orice domeniu, tre&uie să evalue%i întâi cât de &ine acţione%i astă%i în acel sector de activitate şi apoi să foloseşti această evaluare drept 5a8ă pentru perfecţionare! Qdată ce ai sta&ilit re%ultatele pe care tre&uie să le o&ţii neapărat pentru a a)unge la performanţă într8un anumit aspect al vieţii tale personale sau la serviciu, îţi acor%i ţie însuţi o notă de la 1 la 14 pentru ecare domeniu important, 1 ind cea mai mică notă, iar 14 8 cea mai mare! Tre&uie să te aNi cel puţin la nivelul H pentru ca munca ta generală să e &ine reali%ată! ie că primeşti nota H sau mai puţin, tre&uie să îţi sta&ileşti un o&iectiv de a te perfecţiona în acel domeniu! începe întotdeauna programul de speciali%are personală acolo unde poţi o&ţine cel mai &un re%ultat cel mai repede. Cu siguranţă, acest domeniu este cel în care ai înre8 gistrat o productivitate dintre cele mai scă%ute! .dentică8ţi (R. cu nota cea mai mică şi apoi întocmeşte un plan pentru a te perfecţiona în acel sector cât mai repede posi&il! 2imultan, tre&uie să de%volţi o strategie pentru a te speciali%a în toate celelalte domenii în care eşti sla& pregătit! iecare pas pe care îl faci pentru a te perfecţiona într8imul dintre aspectele c+eie îţi va ameliora performanţele la serviciu! Cu cât vei avea re%ultate mai &une la slu)&ă, cu atât te vei plăcea şi te vei respecta mai mult! Cu cât te vei plăcea şi te vei respecta mai mult, cu atât te vei simţi mai &ine şi vei avea mai multă energie şi entu%iasm! Curând vei deveni de neoprit!
- 9lanicarea personală strategică în lumea de afaceri a secolului UU, planicarea strategică a corporaţiilor constituia în mod regulat un lucru general acceptat! în acelaşi timp, persoanele individuale erau încura)ate să8şi sta&ilească planuri personale! Totuşi, în secolul al UU.8lea, situaţia este diferită! *stă%i, ecare persoană tre&uie să îşi ela&ore%e în mod regulat o planicare strategică personală, asemenea unei companii! în planicarea personală strategică, te ve%i pe tine însuţi asemenea unei organi%aţii! Cu această perspectivă, faci planuri mai detaliate, pe termen lung, pentru o&iectivele şi activităţile din ecare etapă a vieţii tale! *stă%i, tre&uie să petreci mult mai mult timp gândindu8te la viitor decât până în pre%ent! (ar şi să investeşti mai multă energie şi mai mult efort anali%ând şi planicând paşii necesari pentru a8ţi transforma visurile în realităţi actuale! Tre&uie să te 1estione8i mult mai &ine decât înainte! 2ă preiei întregul control asupra ecărui lucru care ţi se întâmplă!
@ .mplicarea participanţilor 5neori îi între& pe cei care participă la seminariile mele: 6Câţi oameni de aici simt propriii lor anga)aţiO7 (e o&icei, 14813 dintre cei pre%enţi ridică mâna! *poi întrerup cursul şi între& din nou: 6Câţi oameni de aici sunt într?adevăr propriii lor anga)aţiO7 Ai după aceea aştept! /u durea%ă foarte mult timp! Qamenii se uită unii la alţii, la mine şi ulterior din nou unii la alţii! Curând, una câte rma, mâinile încep să se ridice! ;a nal, ecare are mâna ridicată! Toţi îşi dau seama că lucrea%ă pentru ei înşişi!
HH 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* Cea mai mare 1reşeală pe care o poţi ace este să cre8i că lucre8i pentru altcineva decât pentru tine însuţi. *devărul e că munceşti întotdeauna pentru tine însuţi, de când
te anga)e%i prima oară până când te pensione%i! .ndiferent cine îţi semnea%ă statul de plată, lucre%i pentru tine însuţi. Eşti preşedintele unei companii de servicii antrepreno8 riale personale cu un singur anga)at 8 tu însuţi. 9e termen lung, ca urmare a lucrurilor pe care le faci sau pe care nu reuşeşti să le reali%e%i, tu +otărăşti cât de mult câştigi! (acă doreşti o creştere de salariu, poţi merge la cea mai apropiată oglindă şi poţi negocia cu 6şeful7 tău!
] îţi determini singur propriul venit 5neori oamenii au dispute cu mine pe marginea acestui su&iect! Ei spun că structurile de plată din afacerea sau industria lor sunt determinate de factori asupra cărora nu au niciun control! (ar apoi le arăt că ei au fost cei care au +otărât să lucre%e în acea afacere sau industrie! 2i tot ei sunt cei care +otărăsc să rămână acolo! Ei au controlul! Ei sunt pe propriul lor stat de plată! (acă nu eşti m;ulţumit cu nicio parte a muncii tale, depinde numai de tine să faci sc+im&ări! -en)amin (israeli a spus: 62ă nu te plângi şi să nu e$plici niciodată!7 (acă e$istă o parte a vieţii tale profesionale sau personale care nu îţi place, nu8ţi irosi timpul lamentându8te în legătură cu aspectul respectiv! .n sc+im&, acţionea%ă! (upă cum spune persona)ul amlet al lui 2+aSespeare: 6*cţionea%ă asupra unei multitudini de pro&leme şi re%olvă8le opunându8te lor!7 2ă te ve%i drept preşedintele propriei corporaţii de servicii personale necesită asumarea întregii responsa&ilităţi pentru tot ceea ce eşti şi vei ! *cesta este un gând cu o încărcătură enormă pentru mulţi oameni! îi sperie şi îi încântă, în acelaşi timp! .maginea%ă8ţi numai' Tu eşti unde şi ce eşti, deoarece tu ai +otărât să i acolo! Tot ceea ce reali%e%i, pentru restul vieţii tale, va determinat în mare măsură de acţiunile pe care le faci sau eşue%i în a le reali%a! Eşti responsa&il! (eţii controlul! Eşti propriul tău şef! Ai nu e$istă limite, în afară de cele pe care le permiţi ca lumea e$terioară să le pună asupra ta şi a modului tău de a gândi!
- 2copul strategiei *timci când începi să te gândeşti la tine însuţi ca la o corporaţie de servicii personale, te separi de toţi ceilalţi oameni care cred că lucrea%ă pentru altcineva! (ar dacă preiei controlul asupra carierei tale, începi să gândeşti în termeni de organi%are strategică personală, întocmai unei mari afaceri! începi să faci planuri pe termen lung! 9aralelele dintre planicarea corporativă şi cea personală sunt foarte asemănătoare! 2copul organi%ării strategice într8o afacere este să o&ţină cel mai mare re8ultat pe investiţie R9.= din &usinessul respectiv! Toate planurile şi tacticile strategice sunt îndreptate spre reorgani%area resurselor şi a activităţilor companiei într8un astfel de mod, încât să se o&ţină o rată de recuperare nanciară asupra resurselor mai mare decât înainte! în termenii cei mai simpli, planicarea strategică are drept scop creşterea raportului între ceea ce se o&ţine faţă de ceea ce se foloseşte! Tate practicile de management populare astă%i, precum restructurarea, reor1ani8area, rein? 1inerirea şi reinventarea au drept scop îm&unătăţirea funcţionării organi%aţiei, astfel încât să câştige mai mulţi &ani! Q&iectivul lor este, de asemenea, să crească re%ultatele po%itive şi ratele de recuperare a investiţiei!
Creşterea ratei de recuperare a energiei tale (acă rata de recuperare a capitalului nanciar se numeşte, aşa cum am preci%at, R9., re%ultatul pe investiţie personal îl putem deni rata de recuperare pe ener1ie.
(E(.C?8TE EUCE;E/ME.
9lanicarea personală strategică este concentrată pe organi%area şi reorgani%area e$istenţei tale, pe restructurarea şi reinginerirea activităţilor proprii, pentru a creşte calitatea şi cantitatea recompenselor pe care le o&ţii din investirea orelor şi %ilelor vieţii în ceea ce faci! 2ă presupunem, de e$emplu, că ai +otărât să îţi du&le%i salariul în următorii trei până la cinci ani! *cesta este im o&iectiv re%ona&il pe care mulţi oameni din )urul tău l8au atins de)a! /u este atât de dicil de reali%at! *ltfel spus, pentru a8ţi du&la venitul, tre&uie să du&le%i valoarea re%ultatelor faţă de eforturile depuse! Tre&uie să8ţi du&le%i valoarea contri&uţiei! Re%ultatele nanciare sunt consecinţa desfăşurării unei activităţi sau a producerii unor &unuri şi servicii valoroase pentru care cineva este dispus să plătească! (acă vrei să sporeşti cantitatea pe care o o&ţii, tre&uie să faci un plan să măreşti cantitatea pe care o depui! ■
omeniul tău de e)celenţă
Care e factorul critic care determină succesul sau eşecul oricărei companiiO Este avanta=ul competitiv sau 6domeniul de e$celenţă7! iecare companie îninţată supravieţuieşte pentru că are o capacitate unică de a oferi pieţei ceva mai &un, dintr8un punct de vedere sau altul, decât orice altceva oferit de competitori! irma rămâne în afaceri atât timp cât continuă, într8un anumit domeniu, să8şi satisfacă consumatorii mai &îne decât alta! *vanta)ul competitiv sau propunerea unică de vân8are a unei companii îi determină rata de creştere, nivelul de vân%ări, prota&ilitatea şi c+iar supravieţuirea! Companiile fără un avanta) competitiv dispar curând de pe piaţă şi sunt înlocuite cu altele care au avanta)e competitive clare, indu&ita&ile pentru care consumatorii pot şi sunt dispuşi să plătească! Tu nu eşti diferit! în postura de preşedinte al unei companii cu un sin1ur anga)at 8 tu tre&uie să8ţi de%volţi şi să8ţi menţii la rândul tău un avanta) competitiv semnicativ! Tre&uie să8ţi de%volţi un domeniu în care eşti unic! Tre&uie să i e$celent în munca pe care o depui, astfel încât să te poţi ridica în vârful sectorului de activitate! *legerile şi +otărârile tale despre avanta)ul tău competitiv sunt şi vor determinanţii principali ai succesului tău nanciar în viaţă şi în carieră! ■
=4ţin%nd succes în mod di:cil
în urmă cu câţiva ani, un prieten de8al meu s8a dus să lucre%e pentru o rmă de &roSera)! 9rogramul de recrutare şi de instruire avea o componentă te+nică importantă! iar trainingul de vân%ări era, practic, ine$istent! Când şi8a o&ţinut permisul de &roSera), i s8a dat cartea 9agini *urii şi i s8a spus să înceapă să 6sune pentru dolari7, vor&ind cu oricine putea găsi la celălalt capăt al liniei şi încercând să81 atragă cu produsele sale! El şi8a dat seama curând că aceasta era una dintre cele mai grele modalităţi din lume de a face vân%ări profesioniste şi de a8şi câştiga e$istenţa! într8o %i, a avut &rusc o revelaţie, ce i8a sc+im&at cariera şi 18a transformat într8unui dintre cei mai &uni consultanţi nanciari din ţară! El şi8a dat seama că întreaga sa carieră şi tot ceea ce i se întâmpla 8 stilul de viaţă al familiei sale, contul &ancar şi viitorul său 8 ar fost determinate de cât de &im era la telefon! *şadar, a luat +otărârea să devină neîntrecut la folosirea telefonului ca mi)loc de prospectare şi vân%are! * citit ecare carte pe care a găsit8o despre te+nici eciente la telefon! * urmat ecare curs şi a studiat orice informaţie utilă despre acest su&iect! * devenit atât de &un la între&uinţarea telefonului, încât putea recunoaşte 1F tipuri diferite de e%itări în vocea persoanei pe care o suna! Ai8a formulat răspunsuri potrivite pentru ecare dintre aceste
HF 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* tonalităţi oscilante pentru a8şi putea reasigura potenţialii clienţi şi pe cei actuali că ceea ce recomanda el era lucrul cel mai &un pentru ei! *stă%i, el câştigă mai mult de cinci milioane pe an cumpărând şi vân%ând investiţii pentru clienţii săi, la telefon, pentru un comision $! *pro$imativ FF din afacerea sa se desfăşoară prin telefon şi mai recent prin calculator, e8mail, fa$! El îşi întâlneşte rareori clienţii personal! (ar ia telefon este un comunicator e$celent! *cest prieten şi8a identicat şi şi8a de%voltat un avanta) competitiv pe care 18a folosit pentru a urca în vârful domeniului său! Care ar putea acesta pentru tineO
7 eino un proiect Dmunceşte-pentru-tineE .ată un e$erciţiu: Completea%ă această propo%iţie: 6(acă aş putea !!!!! cu adevărat &ine, aş în stare să câştig toţi &anii pe care mi8i doresc!7 Ceea ce tre&uie să faci este să complete%i spaţiile li&ere! Care este a5ilitatea care, dacă ai de8volta?o şi ai olosi?o consistent într?o modalitate excelentă, ar avea cel mai puternic impact po8itiv asupra venitidui tăuL (acă ai putea
utili%a o &ag+etă magică şi ai putea deveni a&solut e$traordinar într8un aspect al muncii tale, pe care l8ai alegeO .ndiferent de răspunsul tău, acesta este domeniul8c+eie cu care tre&uie să începi imediat! Qrice succes de durată într8o afacere sau carieră va putea înregistrat ca re%ultat al faptului că faci ceva e$traordinar de &ine, im lucru pe care ceilalţi îl preţuiesc şi pentru care sunt dispuşi să plătească! Ai tu poţi învăţa orice lucru pe care altcineva îl poate reali%a e$celent! *du8ţi aminte că toţi oamenii din primele 14 au început în ultimele 14Bprocente! Toată lumea care are o viaţă &ună astă%i a avut cândva o situaţie precară! Toţi oamenii din vârful domeniului tău erau cândva într8un cu totul alt sector de activitate! @odalitatea de a a)unge în prima linie de auto8servire a vieţii, unde pot găsite toate lucrurile &une, este simplă! în primul rând, aşa8ă?te la coadă. .a +otărârea să te alături celor din primii 14, indiferent cât timp îţi va lua! în ai doilea rând, rămâi la coadă. Qdată ce vei începe să lucre%i pentru e$celenţa ta personală, continuă să înveţi şi să practici până când vei a)unge acolo! lată vestea &ună! ;inia de auto8servire a vieţii se mişcă' /u se termină niciodată! Este desc+isă G de ore pe %i! Toată lumea care se aşa%ă la coadă şi rămâne acolo a)unge, într8un nal, în faţă! /imic nu te poate împiedica să te situe%i printre primii 14 în afară de tine însuţi! Eşti răspun%ător!
7 Clari:că-ţi aanta>ul competiti 5na dintre primele între&ări pe care tre&uie să ţi le pui ar următoarea: Care este avanta=ul meu competitivLF Ce faci tu a&solut e$celentO Ce faci tu mai &ine decât aproape oricine din domeniul tăuO Ce set unic de a&ilităţi pose%i, datorită căruia ai o&ţinut cea mai mare parte a succesului tău de până acumO ;a ce eşti tu &un cu adevăratL
Cea de8a doua între&are este: 65itându8mă la tendinţele din &ranşa mea, care va avanta)ul meu competitiv în trei8cinci aniO7 (acă lucrurile continuă ca şi până în pre%ent şi te8ai putea proiecta în viitor peste trei8cinci ani, uitându8te în )urul tău, ce va tre&ui să faci într8im mod e$celent la momentul respectivO @ulţi oameni au dicultăţi în a răspimde la am&ele între&ări! /u sunt siguri care este avanta)ul lor competitiv astă%i, drept urmare nu au nicio idee despre avanta)ul lor competitiv în viitor! (acă te aNi în această situaţie, eşti în mare pericol să ai re%ultate su& potenţialul tău sau c+iar să eşue%i în carieră!
7 'otenţialul tău aanta> competiti
(E(.C?8TE EUCE;E/ME.
.ată următoarea între&are: 6Care ar tre5ui să e avanta)ul tău competitivO7 (acă ai putea să i sen%aţional într8un domeniu, care ar acestaO (acă nu eşti sigur, du8te şi caută un răspims la şef sau colegi! întrea&ă8i: Eacă aş avea o a5ilitate extraordinară, care ar f aceea cu cel mai mare impact po8itiv asupra re8ultatelor meleL F
(e o&icei, îţi dai seama de răspunsul la această între&are imediat ce o adrese%i! (acă te îndoieşti care ar acea însuşire care te8ar a)uta cel mai mult, cere sfatul sau părerea celorlalţi! Qamenii din )urul tău, de o&icei şeful tău, îţi pot da repede răspunsul la această între&are! Qdată ce ai răspunsul, îţi sta&ileşti de%voltarea acelei a&ilităţi ca un nou o&iectiv pe care îl urmăreşti! îţi sc+im&i felul de a gândi în acel domeniu într8un mod po%itiv şi începi să8ţi imagine%i că ai îndemânarea de a a&solut sen%aţional în &ranşa respectivă! 2crii acest lucru pe +ârtie, sta&ileşti un termen limită, întocmeşti un plan şi începi să lucre%i pentru a te perfecţiona în acel domeniu! .mediat vei începe să8ţi de%volţi avanta)ul competitiv în meseria ta, care îţi va permite să depăşeşti mulţimea!
@ Concedia%ă personalul în %iua de astă%i, conducerile unor companii îşi supun anga)aţii unui test care poate traumatic pentru aceştia! (upă ce sunt c+emaţi toţi, patronii concedia8ă întreg per8 sonalul! *poi anunţă că vor reanga)a pe cineva pentru ecare post şi că ecare persoană poate reaplica pentru po%iţia sa, de parcă ar candidaţi din afara companiei care pre%intă o propunere! *ceastă propunere pentru posturile lor ar include o descriere a ceea ce ei intenţionea%ă să facă, a modului în care au de gând să o reali%e%e, cât de mult doresc să e remuneraţi pentru mtmca lor şi cât de mult ar câştiga sau ar economisi compania plătindu8le salariile pe care le cer pentru ceea ce propun ei! (upă cum îţi poţi imagina, mulţi anga)aţi sunt complet derutaţi la gândul că se vor confrunta cu acest e$erciţiu! C+iar ideea de a se gândi la activităţile lor curente şi de a le descrie su& forma unei propuneri de afaceri, împreună cu )usticarea de ce ar tre&ui plătiţi cu suma pe care o solicită, repre%intă o sarcină copleşitoare! Cei mai mulţi oameni nu s8au gândit niciodată la slu)&ele lor astfel! ;a nal, şeful mai adaugă im detaliu! El le spune că ecare dintre ei va concura cu ceilalţi oameni care vor aplica pentru aceleaşi po%iţii! Cei care vor oferi companiei cele mai &une propuneri vor anga)aţi!
7 *ta4ileşte e)act ceea ce 9aci (acă ai pus în această situaţie şi ar tre&ui să scrii o propunere pentru propria slu)&ă, începând cu cele mai importante şi mai valoroase lucruri pe care le faci pentru compania ta, ce e$plicaţii ai daO Cum te8ai vinde anga)atorului tău actualO Ce argumente ai oferi pentru &anii pe care doreşti să îi câştigiO Care sunt competenţele tale de 5a8ăL Ce talente şi a&ilităţi speciale ai, care te fac valoros şi te deose&esc de ceilalţiO Care ar tre5ui să e competenţele tale de &a%ă sau care ar putea în viitorO Ce faci tu într8un mod atât de deose&it, încât să meriţi &anii pe care vrei să îi câştigiO Răspunsurile tale la aceste între&ări sunt esenţiale pentru succesul tău în carieră!
7 C%t de 4un eştiF E$istă o singură modalitate de a sta&ili cât de &im eşti în ceea ce faci: /şti solicitat adeseaL (acă eşti foarte &un, oamenii încearcă tot timpul să îţi ofere un alt serviciu decât cel actual! 9rimeşti constant oferte de muncă! (acă eşti propriul tău anga)at, ai mai multe propuneri decât poţi onora! 9rimeşti constant recomandări şi referinţe de la clienţii mulţumiţi!
"1 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* *tunci când eşti solicitat intens, slu)&a ta este sigură! Atii că, dacă s8ar întâmpla ceva la locul tău de muncă actual, ai putea să traverse%i strada şi să găseşti m!âine un alt serviciu! /u te îngri)ore%i niciodată în legătură cu Nuctuaţiile economiei, pentru că ai întotdeauna mai multe oportunităţi decât poţi gestiona în G de ore! *tunci când vei a)unge în acest punct, vei şti că eşti unul dintre cei mai &uni din domeniul tău! Te vei simţi minunat în legătură cu tine însuţi! ei avea un control complet asupra viitorului tău! ■
@ă ceea ce îţi place să 9aci
28ar putea să te între&i cum îţi poţi sta&ili domeniul de e$celenţă, în ca%ul în care nu ai de)a unul! (acă eşti de)a foarte &un în ceea ce faci, ar tre&ui să ştii că, datorită sc+im&ărilor atât de rapide din &ranşa ta, în câţiva ani vei avea, pro&a&il, altă slu)&ă, prestând o activitate diferită, într8un domeniu de e$celenţă distinct! Qrice te8a adus în locul în care eşti astă%i nu este sucient pentru a te menţine acolo! .ată unul dintre cele mai importante aspecte ale sc+im&ării modului tău de a gândi! amenii de succes ac ceea ce le place. Ei lucrea%ă pentru &ucuria de a practica acea meserie! Ei ar munci c+iar dacă nu ar plătiţi pentru asta! *dresea%ă8ţi această între&are: 6Ce activitate aş ale1e dacă aş f independent fnanciar şi aş putea ace orice îmi dorescLF
Cum ţi8ai sc+im&a viaţa dacă ai câştiga un milion de dolariO @area ma)oritate a oamenilor ar renunţa imediat la slu)&ele lor dacă ar câştiga un milion de dolari! (acă tu ai renimţa la slu)&a ta pentru un milion de dolari, acesta este im semnal de alarmă!! însearrmă că eşti în mare pericol să8ţi iroseşti cariera şi viaţa! ■
*ta4ileşte ceea ce îţi place să 9aci
Cei a)unşi milionari prin propriile eforturi spun aproape invaria&il că secretul succesului lor constă în faptul că au descoperit ce le plăcea să facă şi au făcut acele lucruri din toată inima! Cei mai mulţi oameni de succes simt că nu tre&uie, de fapt, să mimcească! 5nii dintre ei armă: 6/u am lucrat nicio %i în toată viaţa mea!7 în ca%ul lor, mimca şi )oaca se întrepătrund! Ei nu ştiu unde începe una şi unde se termină cealaltă! *tunci când nu sunt la serviciu, se gândesc şi vor&esc tot despre slu)&ă! Ai când se aNă la lucru, se adâncesc în muncă! E$istă mai mult de 444 de categorii ociale de muncă numai în 2tatele 5nite, împărţite în su&categorii care aduc acest număr .a cel puţin 144 444 de slu)&e diferite pe care le8ai putea avea! .ar cele mai multe munci pe care le vor desfăşura oamenii în secolul al UU.8lea nu au fost inventate încă! (intre miile de slu)&e care e$istă, în multe dintre acestea ai putea munci şi ţi8ai putea câştiga e$istenţa foarte &ine! Q&iectivul tău tre&uie să constea în a8ţi selecta activitatea ideală, cea care îţi oferă cea mai mare &ucurie, satisfacţie, cele mai mari recompense şi apoi să8ţi canali%e%i toate energiile pentru a deveni a&solut e$celent în acel domeniu! ■
*uccesul lasă urme
9unctul de început pentru a8ţi identica talentele speciale şi a&ilităţile unice este să te gândeşti la trecut! Ce tipuri de activităţi ţi8au oferit cele mai &une re%ultate şi cele mai mari satisfacţiiO Când erai la şcoală, ce materii te interesau cel mai mult şi la care o&ţineai cele mai &une noteO ei avea întotdeauna re%ultate e$celente la ceva ce te ascinea8ă, îţi reţine atenţia şi către care te simţi atras în mod natural! 5nul dintre testele pentru a vedea dacă ceva este potrivit pentru tine îl constituie dorinţa ta de a aNa mai multe despre acel domeniu! îţi va plăcea să citeşti despre sectorul respectiv de activitate, să vor5eşti şi să înveţi despre acesta, în plus, îi vei admira în mod natural pe cei care au cel mai mare succes în domeniul ideal pentru tine!
(E(.C?8TE EUCE;E/ME. ■
întoarce-te la copilărie
Q modalitate de a8ţi determina viitorul este să te întorci în trecut! *du8ţi aminte ce îţi plăcea să faci cel mai mult când aveai între H şi 1G ani! ;a acea vreme, erai complet li&er să studie%i orice su&iect te interesa! Ce îţi plăcea cel mai mult să faciO (acă nu îţi aduci aminte, du8te şi întrea&ă81 pe unul dintre părinţi! (e o&icei, ei îşi vor aminti cum îţi petreceai timpul atunci când erai mai tânăr! 5n participant la unul dintre seminariile mele mi8a spus că lui i se aplică e$act acest principiu! 9e când avea între H şi 1G ani, îi plăcea să construiască modele de avioane! * petrecut multe ore, târ%iu în noapte, ela&orând modele din ce în ce mai comple$e! Curând, a început să construiască prototipuri de avioane cu mici motoare înăuntru şi le8a înscris în concursuri! 9e măsură ce a crescut, a conceput şi reali%at avioane mai mari, teleg+idate şi le8a pre%entat la competiţii de pe întreg teritoriul 25* ;a sfârşitul liceului, a urmat cursurile şi şi8a luat licenţa la o universitate de inginerie aeronautică! în pre%ent are trei companii iar într8una dintre acestea proiectea%ă avioane mici! .n cea de8a doua, înc+iria%ă avioane, iar cea de8a treia companie se ocupă de întreţinerea aparatelor de %&or! @i8a spus că afacerea lui are o valoare de câteva milioane de dolari şi că simte că nu a muncit o singură %i în toată viaţa! El face şi astă%i ceea ce 18 a captivat atunci când era tânăr! 2i are numai <3 de ani!
7 *entimentul tău de importanţă (ale Carnegie a scris cândva: 62pune8mi ce îi oferă unei persoane cel mai mare sentiment de importanţă şi îţi voi de%vălui întreaga sa losoe de viaţă!7 Ce anume îţi oferă cel mai mare sentiment de importanţăO Ce lucru îţi măreşte stima de sine atunci când îl reali%e%i foarte &ineO Ce îţi place să faci cel mai mult, atât de mult, încât te atrage în permanenţăO /apoleon ill a spus cândva că unul dintre marile secrete ale succesului este să %otărăşti ce îţi place cel mai mult să aci şi apoi să 1ăseşti o modalitate de a?ţi câşti1a existenţa din acel lucru. @ulţi oameni a&ordea%ă procesul în ordine inversă! Ei fac ce simt că tre&uie să facă în scopul de a o5ţine timpul şi 5anii necesari pentru a reali8a ce8şi doresc cu adevărat. 5iectivul tău ar tre5ui să fe să inverse8i această ordine. r tre5ui să aci ceea ce îţi place să aci cu adevărat de la început. stel, vei deveni din ce în ce mai 5un în a fnali8a din ce în ce mai multe lucruri care îţi oeră cel mai mare sentiment de importanţă.
7 Acceptă realitatea 5nul dintre cele mai importante aspecte ale sc+im&ării modului tău de a gândi este de%voltarea calităţii numite cura=. oi a&orda acest su&iect în detaliu în Capitolul 1! 9entru moment, legat de desfăşurarea imei activităţi care îţi face plăcere, ai nevoie de cura) pentru a accepta faptul că, e$act acum, s8ar putea să nu te aNi în locul potrivit, la locul de muncă oportun sau în relaţia optimă! 28ar putea să ales drumul greşit! Cei mai mulţi oameni se adâncesc în slu)&ele şi carierele lor şi c+iar în relaţiile pe care le au ca şi cum ar şofa cu spatele, ar lovi ceva şi apoi ar ieşi să vadă peste ce au dat! Ei nu au o&iective clare, aşa că sunt de acord cu orice li se întâmplă! Ei acceptă slu)&a care li se oferă atunci când încep să lucre%e sau îşi sc+im&ă un serviciu! Ei îşi îndeplinesc sarcina ce le este reparti%ată! Ei le permit şelor să le +otărască drumul în carieră! întregile lor vieţi profesionale devin curând organi%ate în )urul aşteptărilor oamenilor care le semnea%ă statele de plată! (acă nu sunt atenţi, anii vor trece, iar ei vor uita complet de copilul din ei care a început în viaţă cu speranţe şi visuri, intrând într8o lume de posi&ilităţi şi poten8 ţialuri nee$ploatate! ■
@ii sincer cu tine însuţi
"< 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* Xosep+ Camp&ell, fost profesor de mitologie, a relatat în urmă cu câţiva ani o poveste în cadrul emisiunii televi%ate
@ii pre(ătit să pleci
@ulţi dintre cei mai fericiţi &ăr&aţi şi femei din societatea noastră sunt cei care, la un moment dat, s8au revoltat şi au renunţat la o situaţie atunci când şi8au dat seama că nu erau fericiţi sau împliniţi! Ei au avut cura)ul să +otărască că vor face ceea ce le place şi nu ceea ce se simt o&ligaţi să facă! Ei s8au cercetat adânc şi şi8au evaluat cu sinceritate propriile talente şi a&ilităţi naturale! *cest lucru le8a sc+im&at adesea întreaga viaţă! ■
Ascultă-i pe ceilalţi
în urmă cu câţiva ani, am început să mă gândesc cu adevărat la ceea ce îmi doream să fac! 2lu)&a mea era într8un con de um&ră, iar viitorul nu era foarte luminos, din cau%a situaţiei economice! între timp, deşi aveam conturată o idee despre ce voiam să fac, nu eram sigur de aceasta! în acel moment, mi8am între&at &rusc un prieten ce crede că aş putea să fac &ine! El mi8a răspims, fără a e%ita vreun moment: 6*i e$celent în a preda şi pre%enta seminarii!7 *cesta era e$act lucrul la care mă gândeam şi eu, dar eram nervos la ideea de a8mi îndrepta întreaga carieră spre un domeniu cu totul necunoscut! Comentariul prietenului meu m8a făcut să înţeleg că oamenii din )urul tău pot vedea adesea clar ceea ce ar tre&ui să faci tu, c+iar dacă tu însuţi nu poţi remarca acest lucru! (acă eşti cu totul nesigur de talentele şi a&ilităţile tale naturale, întrea&ă pe cineva care te cunoaşte &ine despre direcţia ideală pentru tine! Qamenii care te ştiu şi cărora le pasă de tine îţi vor oferi adesea idei care îţi pot sc+im&a întreaga viaţă! *desea, aceste idei îţi vor de%vălui adevărata c+emare a inimii tale! ■
Cemarea inimii tale
C+emarea inimii tale este acel lucru special care ţi8a fost menit pe acest pământ! /imeni altcineva nu poate face acel lucru la fel ca tine! Este posi&il să e ceva ce te c+eamă de mulţi ani, precum sunetul unei mu%ici de departe! Este ceva ce te8a interesat şi te8a atras de când erai tânăr! 9oate că nu ai spus nimănui despre acest su&iect! 9ro&a&il că, în adâncul inimii tale, îţi era frică de sc+im&ările enorme pe care ar tre&ui să le faci pentru a8ţi urma c+emarea! (ar adevărul este că nu vei niciodată cu adevărat fericit sau satisfăcut până când nu te vei eli&era şi nu vei pune suNet în ceea ce faci!
(E(.C?8TE EUCE;E/ME.
Eric -utterVort+ a scris în cartea sa, Eiscover t%e 4o!er !it%in You )Eescoperă puterea din tineA Editura arper \ RoV, 1F>"=: 6Tu nu eşti ce eşti@ tu eşti ce poţi !7 .maginea%ă8ţi' Tu nu eşti ce eşti, ci eşti ce poţi f atunci când îţi descoperi şi îţi de%volţi la ma$imum talentele şi a&ilităţile naturale!
7 @ii cinstit cu tine însuţi 5na dintre caracteristicile gestiunii personale este aceea că te ve%i e$act aşa cum eşti! 9rin urmare, complet sincer! Recunoşti şi accepţi că eşti pe deplin răspvm%ător, preşedintele propriei corporaţii de servicii personale! *ccepţi faptul că recompensele e$celente provin numai din re%ultate remarca&ile în domeniul ales de tine! Te ve%i pe tine însuţi în mod strategic, de parcă te8ai uita la altcineva! îţi planici ecare parte a vieţii, ştiind că nimeni nu va face acest lucru pentru tine! @ai ales, îţi sta&ileşti propriul program pentru de%voltare personală şi profesională cu scopul de a te asigura că vei deveni unul dintre cei mai &uni oameni din domeniul tău!
7 $%ndeşte şi plani:că strate(ic E$istă şapte concepte în planicarea strategică personală, care îţi pot îm&unătăţi re%ultatele şi sc+im&a viaţa! *cestea sunt moduri de a gândi care vor conduce la modalităti mai eciente de a acţiona!
7 2ra(e linie 9rimul concept este ceea ce numesc 6gândirea de la %ero7! ă o pau%ă în viaţa şi munca ta! Trage linie su& toate activităţile tale curente şi imaginea%ă8ţi că începi de la %ero! întrea&ă8te: /xistă vreun lucru în viaţa mea pe care, dacă aş f ştiut ce ştiu în pre8ent, nu l?aş mai începe astă8i dacă aş puteaLF
*ceasta repre%intă una dintre cele mai importante între&ări pe care ţi le vei pune vreodată şi la care este &ine să răspun%i! 9oţi să o aplici potrivit conceptului 6mergi înainte7 în ecare domeniu al vieţii tale! *desea, cea mai mare pro&lemă în planicarea personală strategică este că încerci să faci să funcţione%e ceva la care ai renunţa dacă ai lua8o de la capăt! *desea, când ofer consultanţă conducerilor companiilor, mi se cer sfaturi despre cum se pot creşte vân%ările unui anumit produs sau serviciu! îi între& întotdeauna pe cei din companie: Otiind ce cunoaşteţi în pre8ent, aţi mai introduce acest produs sau serviciu dacă aţi putea lua din nou această %otărâreLF
Ei îmi răspund de multe ori că, având în vedere ceea ce ştiu la ora actuală, nu ar mai cumpărat acel produs de la &im început! 2fatul meu pentru ei este întotdeauna acelaşi: 6Renimţaţi la el!7 5nul dintre cele mai inteligente lucruri pe care le pot face managerii unei companii cu o parte a afacerii care nu funcţionea%ă şi fără niciun viitor este să renunţe la ea cât mai repede posi&il! *cest lucru se aplică la produse, servicii, procese, metode de vân%ări sau de pu&licitate, investiţii şi orice alte domenii de activitate care consumă timp, &ani sau energie emoţională!
B ,enţine-ţi picioarele deasupra 9ocului (acă e$istă vreun lucru în viaţa ta pe care nu l8ai mai începe astă%i, ştiind ceea ce ştii acum, acest lucru este potrivit pentru a5andon creativ şi poţi renunţa cu totul la el! E$istă vreo relaţie din viaţa ta 8 personală sau profesională 8 în care nu ai mai intra astă%i, ştiind ce ştii la ora actualăO (acă răspunsul e armativ, următoarea ta între&are este: Cum ies din această relaţie şi cât de repedeLF ândeşte8te la viaţa profesională şi la cariera ta! E$istă vreun aspect din viaţa ta profesională în care nu te8ai mai implica astă%i, ştiind ce ştii în pre%entO 2au vreun proces de afaceri, vreo procedură, activitate sau c+eltuială pe care nu le8ai mai face dacă ai putea să o iei de la capătO
"3 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .* .*M* M* într8un nal, gândeşte8te gândeşte8te la investiţiile tale, tale, nu numai cele nanciare, ci şi şi la cele emoţionale şi de timp! E$istă vreo parte a vieţii tale care te trage în )os, cau%ându8ţi tensiune sau stres, în care nu te8ai mai implica dacă ai putea să începi din nouO 5neori, cea mai rapidă modalitate de a sc+im&a lucrurile şi de a8ţi sc+im&a viaţa este, pur şi simplu, să pui su& semnul între&ării tot ceea ce faci astă%i şi care te face nefericit! (acă acel lucru nu funcţionea%ă, a&andonea%ă81 şi începe altceva!
7 Bunul tău cel mai de preţ -unul tău cel mai de preţ este timpul tău! (e asemenea, repre%intă şi cea mai lirrutată resursă a ta! *i o perioadă de timp limitată şi, odată ce s8a sfârşit, s8a sfârşit denitiv! denitiv! Timpul este esenţial pentru reali%ări şi e efemer! efemer! /u poţi o&ţine mai mult, indiferent ce ai face! 2e poate spune că, prin modul în care îţi foloseşti această resursă preţioasă, îţi determini calitatea vieţii! Re%ultatele Re%ultatele şi recompensele, oricum le8ai deni, repre%intă totul! *&ilitatea ta de a o&ţine sănătatea, fericirea şi prosperitatea pe care ţi le doreşti repre%intă măsura e8 cienţei tale ca inţă omenească! 2copul tău este să îţi foloseşti folo seşti minutele şi orele mai ecient pentru a te asigura că o&ţii cea mai mare cantitate şi calitate a lucrurilor l ucrurilor pe care le vrei în sc+im&ul timpului pe care îl investeşti! ■
3%nzarea 3%nzarea timpului tău
Totul Totul în viaţă repre%intă repre%intă un sc+im& de un fel sau altul, în ansam&lu, ansam&lu, îţi vin%i timpul pentru re%ultatele şi recompensele pe care ţi le doreşti! 9oţi spime ce fel de comerciant eşti uitându8te în )urul tău şi evaluându8ţi situaţia actuală! Eşti mulţumit de re%ultatele sc+im&urilor de până acum din viaţa taO 5nii oameni îşi vând timpul pentru 3 444 de dolari pe an! *lţii îşi vând acelaşi timp pentru 34 444 de dolari pe an, deşi au o vârstă şi o inteligenţă asemănătoare, provin dintr8im dintr8im mediu identic şi au o educaţie similară! (ar unul dintre ei câştigă de 14 1 4 ori mai mult decât celălalt' (e ce se întâmplă astfelO în termeni simpli, cel care care câştigă mai mult gândeşte gândeşte şi acţionea%ă diferit faţă de cel care câştigă mai puţin. 5na dintre persoane este un mai &un 6comerciant7 decât cealaltă! 5na dintre persoane are informaţii mai &une, îşi îm&unătăţeşte continuu a&ilităţile, începe mai devreme, munceşte munceşte mai intens şi rămâne rămâne până mai târ%iu după program! 5n &un comerciant îşi de%voltă repede avanta)ul competitiv şi începe să a)ungă în faţa mulţimii! Curând, el mionceşte şi câştigă la un nivel mult mai înalt decât cei care au început în acelaşi timp cu el! *cesta *cesta tre&uie să e şi scopul tău! ■
2impul tău este limitat
/u poţi economisi timp! 9oţi numai să îl investeşti în mod diferit! iecare iecare parte din viaţa ta de astă%i indică modul în care ţi8ai folosit timpul în î n trecut! (acă doreşti să ai un viitor aparte, tre&uie să îţi consumi timpul diferit în pre%ent! Tre&uie Tre&uie să îţi sc+im&i modul de a gândi despre tine însuţi şi despre cum îşi foloseşti timpul pentru a o&ţine lucrurile pe care ţi le doreşti în viaţă! Timpul este, într8un într8un fel, precum 5anii. 9oate c+eltuit sau investit! în ca%ul în care c+eltuieşti timp sau &ani, au dispărut pentru totdeauna! /u poţi să le mai o&ţii înapoi! (ar dacă îţi investeşti timpul sau &anii în mod înţelept, vei recompensat cu mai multe re%ultate în viitor! 9lanicarea personală şi gândirea strategică îţi oferă instrumentele pentru a te asigura că o&ţii cel mai mare prot pe timpul investit 9T.=! *ltfel spus, îţi permite să înregistre%i cel mai mare 6prot pe viaţă7! Tot Tot ceea ce faci şi necesită necesită timp repre%intă repre%intă o alegere! Qpţiimea este este să îţi foloseşti timpul cu înţelepciune sau nu! Qricum alegi, timpul va dispărea pentru totdeauna! (acă îţi foloseşti timpul pentru o activitate, nu vei vei mai avea aceeaşi perioadă perioadă de timp disponi&il pentru a81 consuma sau a81 investi într8o altă activitate! *legerile tale despre
(E(.C?8TE EUCE;E/ME.
cum îţi între&uinţe%i timpul îţi determină în mare măsură calitatea vieţii, de astă%i şi din viitor! Tre&uie Tre&uie să i foarte atent la timpul tău! Tre&uie Tre&uie să i +otărât +otărât să nu ţi81 risipeşti pe activităţi cu valoare redusă! Tre&uie Tre&uie să reduci, să selecte%i şi să elimini toate activităţile care nu mai repre%intă cea mai &ună între&uinţare a timpului tău dacă vrei să o&ţii o &ţii cel mai mare prot pentru energia investită în viaţă şi în carieră! 6ândirea de la %ero7 te va a)uta să faci alegeri mai &une! Este o modalitate de gândire8c+eie care îţi poate sc+im&a viaţa!
7 'rincipiul 'areto 5n alt concept important pentru planicarea strategică este Regula Regula "4B4, 69rincipiul 9areto7, 9areto7, despre care a scris economistul italian ilfredo 9areto în 1"F3, în Elveţia! *ceastă regulă stipulea%ă că "4 dintre re%ultatele tale provin din 4 dintre activităţile tale! (acă întocmeşti o listă cu 14 sarcini pe care tre&uie să le faci în %iua următoare, următoare, două dintre acestea vor valora mai mult decât celelalte opt la un loc! (ar cele 4 dintre activităţile tale care se dovedesc cele mai valoroase în munca ta sunt, invaria&il, cele mai dicile şi mai pline de provocări! "4 " 4 dintre activităţi care repre%intă doar 4 dintre re%ultate sunt, de o&icei, amu%ante amu %ante şi uşoare! Ca inţă omenească, ai o tendinţă naturală să faci lucrurile uşoare, c+iar dacă nu sunt e$trem de valoroase sau de importante! 9entru a face cât mai multe şi a o&ţine cele mai &ime re%ultate din ecare minut investit, tre5uie să re8işti tentaţiei de a fnali8a mai întâi lucru? Tre&uie să te discipline%i să îţi menţii energiile concentrate pe imul sau rile neimportante. Tre&uie două lucruri pe care le poţi face şi care sunt cele mai importante şi mai valoroase!
7 Cum să te inzi strate(ic Ca preşedinte al propriei corporaţii de servicii personale, tre&uie să iei în considerare cele patru varia5ile strate1ice atunci când te vin%i şi îţi oferi serviciile! Ecacitatea ta în ecare dintre aceste patru domenii îţi va determina veniturile şi viitorul! *cestea sunt: 1= speciali8area@ = dierenţierea@ <= se1mentarea şi G= concentrarea. *ceste patru activităţi sunt importante pentru ecare afacere şi pentru succesul ecărui produs sau serviciu oferite! 2uccesul în afaceri şi prota&ilitatea repre%intă repre%intă consecinţe ale unor re%ultate nota&ile în ecare dintre aceste domenii! 9ro&lemele cu vân%ările şi prota&ilitatea constituie re%ultatul imui punct sla& într8unui sau în mai multe dintre aceste sectoare! iecare iecare ţi se aplică şi ţie, şi carierei tale! ■
*pecializează-te în domeniul tău
Speciali8area înseamnă să +otărăşti e$act ceea ce vei reali%a în domeniul tău şi să aci acest lucru 5ine. Qamenii de succes din ecare domeniu se speciali%ea%ă mai degra&ă decât să ai&ă cunoştinţe generale! Ei îşi concentrea8ă timpul şi talentele mai
degra&ă decât să încerce să facă prea multe lucruri! Ei muncesc pentru a8şi construi reputaţia că sunt indispensa&ili într8rm anumit domeniu! Ei nu încearcă să facă toate lucrurile fără a le reali%a &ine! Q afacere de succes se poate speciali%a pe im anumit tip de clienţi sau într8o piaţă specică! Qri într8un anumit produs sau serviciu pentru acel tip de client! 5n om de vân%ări de succes se va speciali%a în a vinde im anumit produs sau serviciu unui anumit tip de consumator! 5n om de succes din orice domeniu va petrece din ce în ce mai mult timp făcând mai puţine lucruri, dar acestea cu o valoare crescândă în acel sector specic! Care este domeniul tău de speciali%are astă%iO Care va în viitorO Care ar tre&ui să e &ranşa respectivă dacă vrei să a)ungi în vârful sectorului tău de activitateO Care ar putea
"H 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .* .*M* M* acesta dacă ai face câţiva paşi înapoi şi ţi8ai imagina că nu ai nicio limitare şi că ai putea avea numai a&ilităţi e$celente, în orice piaţă, după cum îţi doreştiO ■
i9erenţiază-te
* doua varia&ilă strategică în afacerea sau în cariera ta o repre%intă dierenţierea. *cesta este factorul c+eie care +otărăşte de cele mai multe ori succesul în vân%ări, marSeting şi creştere creştere a afacerii! Constituie principalul determinant al succesului în cariera ta! (iferenţierea (iferenţierea este denită ca modul în care te separi de toţi ceilalţi din domeniul tău care oferă ceva similar! (omeniu;tău de diferenţiere este, în realitate, domeniul tău de excelenţă, aria ta de unicitate, ceea ce ai specic! Este cel care îţi oferă un avanta) competitiv asupra celorlalţi din &ranşa ta! ■
între4 area-ceie
.maginea%ă8ţi că un posi&il client foarte important te8ar între&a: 6Ce anume este diferit la produsul sau serviciul tău, ce este mai &un în orice fel faţă de produsele sau serviciile similare oferite de oricare altă companie pe piaţa de astă%iO7 Cum ai răspundeO (acă ar tre&ui să răspun%i de ce produsul sau serviciul tău este superior faţă de cele ale competitorilor, ce ai spuneO @ulţi oameni de vân%ări şi c+iar proprietari de afaceri nu ştiu sigur cum să răspundă la această între&are! (ar tu tre&uie să ştii e$act care este avanta)ul tău competitiv dacă vrei să vin%i mai mult pe o piaţă din ce în ce mai competitivă! compe titivă! (e vreme ce îţi planici strategic propria carieră, tre&uie să8ţi pui această între&are! între&are! Ce a&ilităţi unice pose%i, care te fac superior faţă de toţi ceilalţi care se oferă să reali%e%e acelaşi lucru pe care îl faci şi tuO Ce a&ilităţi ar necesarei (acă în momentul de faţă nu e$cele%i în domeniul tău, ce paşi ar tre&ui să faci, începând c+iar de acum, pentru a a)unge în punctul din care te poţi deose&i de toţi ceilalţiO ■
Identi:că-ţi consumatorii ideali
Cel de8al treilea domeniu strategic în afaceri este se1mentarea. *cesta necesită să îţi împărţi pieţele şi consumatorii în segmente! 9oţi 9oţi face acest lucru identicând identicând acei clienţi care pot &enecia cel mai mult de sfera ta de speciali%are şi de avanta)ul tău competitiv în acel domeniu! 9rin segmentare, îţi identici consumatorii ideali. Cine sunt eiO 5nde se aNăO Ce au în comunO Care le sunt vârsta, veniturile, nivelurile de educaţie, mediile din care provin! po%iţiile, e$perienţele şi aşa mai departeO *stă%i, marSeting8ul se concentrea%ă din ce în ce mai mult pe nişe şi micro?nişe. ân%ările ân%ările şi marSeting8ul sunt din ce în ce mai mult personale şi individuale, adresându8se unor grupuri foarte e$act denite de potenţiali consumatori cu anumite calităţi şi caracteristici! Care simt consumatorii tăi idealiO ■
Concentrează-ţi ener(iile
Cea de8a patra strategie varia&ilă, poate cea mai importantă dintre toate în vân%ări şi marSeting, este principiul concentrării. *cesta repre%intă a&ilitatea de a8ţi concentra toate energiile şi resursele pe acei clienţi sau acele pieţe unde ai cele mai mari şanse de succes în cea mai scurtă perioadă de timp! îndemânarea de a te concentra concentra e$clusiv asupra asupra oportunităţilor cu valoarea cea mai ridicată te va a)uta să ai prot în urma energiei folosite mai mult decât orice alt factor! factor! Concentrarea este un principiu c+eie pentru succes în orice domeniu! ■
*ucces ersus eşec
(E(.C?8TE EUCE;E/ME.
(un \ -radstreet au evaluat re%ultatele afacerilor de succes şi ale celor lipsite de reuşită mai mult de 34 de ani! (e curând, au introdus toate informaţiile despre afacerile eşuate în calculator! .nformaţiile au indicat că afacerile nu au mers din cau%a 6vân%ărilor scă%ute7! *facerile au succes datorită 6vân%ărilor ridicate7! Qrice altceva în plus repre%intă simple comentarii! în calitate de preşedinte al propriei companii, anga)at în planicarea personală strategică pentru propria carieră, scopul tău este să asiguri cel mai mare nivel de vân%ări al serviciilor tale pe care îl poţi atinge! *cest lucru necesită să te speciali8e8i, să te dierenţie8i, să se1mente8i şi să te concentre8i. în po%iţia de preşedinte al propriei vieţi şi cariere, tre&uie să devii e$celent în a face unul sau două lucruri pentru care piaţa va plăti cel mai mult! *poi, tre&uie să devii din ce în ce mai &un în acest domeniu sau c+iar în am&ele! ■
/şti e)traordinar
9ot arma, pe &ună dreptate, că eşti e$traordinar! Te8ai născut cu talente şi a&ilităţi unice, care te fac complet diferit de toate celelalte inţe omeneşti care au e$istat vreodată! Aansele de a găsi încă o persoană ca tine sunt de una la 34 de miliarde! (e fapt, acest lucru nu se va întâmpla niciodată! /u e$istă nicio altă persoană care are aceeaşi com&inaţie unică şi remarca&ilă de e$perienţe, idei, gânduri, sentimente, educaţie şi imaginaţie ca tine! *i înăuntrul tău, c+iar acum, a&ilitatea de a , de a avea sau de a face aproape orice îţi poţi imagina! Te asemeni foarte mult cu &locul de marmură al lui @ic+elangelo! Eşti asemenea unei capodopere care aşteaptă să iasă la lumină! 2uccesul deose&it şi fericirea vin atunci când îţi identici a&ilităţile naturale şi apoi te concentre%i să te de%volţi pe linia talentelor tale înnăscute! Este ca şi cum ai fost proiectat pentru succes într8un mod specic şi, dacă poţi găsi domeniul pentru care ai fost conceput, vei reuşi să reali%e%i mai mult în câţiva ani decât cei mai mulţi oameni într8 o viaţă întreagă! ■
Nu lăsa nimic la oia înt%mplării
/u refu%i nimic şansei! /u speri să se întâmple miracole sau să dai lovituri norocoase! Recunoşti că, dacă este să e, depinde numai de tine. întrucât ştii că urmea%ă să îţi petreci restul vieţii lucrând la ceva, te +otărăşti dinainte că vei face ceea ce îţi place! ei deveni tot ceea ce eşti capa&il să devii prin de%voltarea talentelor şi a&ilităţilor tale unice, oriunde te8ar conduce asemenea însuşiri! ei lucra numai la ceva ce îţi face plăcere, cu oameni pe care îi simpati%e%i, desfăşurând o activitate care face diferenţa în lume! îţi sta&ileşti standarde înalte! ândeşti po%itiv şi constructiv despre cariera ta şi despre viitorul tău! Recunoşti că poţi face orice a făcut oricine altcineva! Qdată ce te8ai decis ce îţi doreşti să faci, vei face totul din inimă şi într8un mod e$celent! (rept urmare, vei deveni de neoprit.
/&/RCIGII / ACGIHN/ 1! Ce îţi place cu adevărat să faciO Ce activitate îţi oferă cel mai mare sentiment de importanţăO ! (acă ai putea e$celent la orice sarcină sau în orice a&ilitate, care ar aceastaO 2ta&ileşte8ţi8o drept o&iectiv şi începe să lucre%i imediat asupra acelei îndemânări!
"F 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* G! Care a&ilitate, dacă ai de%volta8o şi utili%a8o într8un mod e$celent, ar avea cel mai mare impact po%itiv asupra vieţii taleO 3! Care este domeniul tău de e$celenţă, specic ţie şi care repre%intă cel mai &un lucru pe care îl reali%e%i în activitatea taO >! (acă ai putea face doar un singur lucru toată %iua, ce sarcină sau activitate ar contri&ui cel mai mult la valoarea companiei şi a muncii taleO H! .dentică8ţi c+emarea inimii, acel lucru unic pentru care ai fost adus pe pământ! (acă ai putea reali%a un singur lucru e$traordinar în viaţă, care ar acelaO
'une oamenii pe primul loc 7elaţiile personale repre8intă solul ertil din care provin toate avansările, toate succesele, toate reali8ările din viaţa reală. -E/ 2 TE./
Qamenii pe care îi cunoşti, precum şi cei care te ştiu într8un mod favora&il vor contri&ui la succesul, fericirea şi nivelul tău de reali%ări în viaţă mai mult decât orice alt factor! /imeni nu reuşeşte nimic numai prin sine însuşi! în viaţă, relaţiile repre%intă totul! 9rietenul meu, C+arlie Xones, spunea: *ei f peste cinci ani ceea ce eşti în pre8ent, cu excepţia cărţilor pe care le vei citi şi a oamenilor pe care îi vei cunoaşte.F (octorul (avid @cClelland, autor al cărţii 3%e c%ievin1 Societ0 )Societatea de succesA Editura an /ostrand, 1F>1=, a conclu%ionat, după 3 de ani de cercetare la
arvard, că alegerea unui 6grup de referinţă7 va avea o mai mare legătură cu succesul tău decât orice altceva! @cClelland a intervievat a&solvenţi ai universităţii, precum` şi persoane care participaseră la cursurile sale intensive despre succesul în viaţa americană! .8a studiat pe aceşti oameni timp de mai mulţi ani! @ulţi dintre ei au aplicat ceea ce învăţaseră şi au reali%at lucruri minunate! Ei şi8au construit afaceri prota&ile şi cariere de succes! Totuşi, mulţi dintre a&solvenţi nu au reuşit să transforme în succes informaţiile şi ideile pe care le învăţaseră! (e ce nuO (upă ce i8a cercetat din nou, el a aNat că ei se întorseseră invaria&il la acelaşi grup de oameni cu care se asociaseră înainte de a urma cursurile despre succes! (rept urmare, ei şi8au reluat vec+ile o&iceiuri, o&işnuinţe şi modalităţi de a trăi! /imic nu s8a sc+im&at pentru ei, deoarece erau integraţi în fostele grupuri de referinţă! ■
$rupul tău de re9erinţă
rupul tău de referinţă este denit prin persoanele cu care consideri că eşti asemănător. (e e$emplu, dacă eşti adeptul unei anumite &iserici, mem&rii acelei &iserici fac parte din grupul tău de referinţă! Ai te consideri asemenea lor! (acă aparţii unui partid politic, unei ligi de &oVling sau unei anumite profesii, oamenii din acele grupuri sau organi%aţii sunt parte a grupului tău de referinţă! Te identici puternic cu ei! (e8a lungul timpului, printr8un proces de a5sor5ţie, le vei adopta atitudinile, modul de a se comporta, de a vor&i, nivelurile de aspiraţie şi c+iar stilul de a se îm&răca! rupul tău de referinţă va e$ercita o inNuenţă enormă asupra persoanei care vei deveni! .ţi vei a)usta o&iectivele, comportamentele şi gândurile pentru a în conformitate cu ceea ce simţi că vor apro&a ei! *cest lucru se întâmplă tot timpul în ca%ul adolescenţilor! ■
*-ar impune să 9aci noi ale(eri
Qrice sc+im&are în lumea ta e$terioară începe cu o modicare în universul tău interior! Transformări ma)ore în sfera ta lăuntrică încep să ai&ă loc atunci când sc+im&i oamenii cu care te asocie%i si te identici! Când selecte%i un nou grup de referinţă sau te găseşti într8o situaţie cu oameni diferiţi, începi să te transformi în mod inconştient, aproape în ciuda a ceea ce eşti tu!
F1 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* *cest proces de modicare are loc destul de repede! în timpul seminariilor şi călătoriilor mele, am lucrat cu nenumăraţi &ăr&aţi şi femei din toată ţara şi din toată lumea, care au urmat cu snţenie acest sfat! Ei şi8au sc+im&at în mod deli&erat grupul de referinţă! *u +otărât să se asocie%e cu oameni diferiţi din organi%aţii distincte! Curând, ei au început să gândească diferit despre ei înşişi, iar lumea lor e$terioară a început să capete alte valenţe!
7 upă cum (%ndeşte un om ;egea Corespondenţei arată că lumea ta e$terioară repre%intă o oglindă a universului tău interior! în -i&lie se spime: 65n om este aşa cum gândeşte!7 Ceea ce înseamnă că percepţia despre lumea e$terioară ţi se sc+im&ă în conformitate cu modul în care te ve%i şi gândeşti despre tine în conştient, pentru a conformă cu imaginea formată! .ată mesa)ul central al acestei cărţi! actorii cu cea mai mare inNuenţă asupra modului tău de a gândi şi de a simţi vor aproape întotdeauna ceilalţi semeni din viaţa ta! Qamenii de succes sunt aceia care îşi formea%ă o&iceiul de a se asocia cu alţi oameni po%itivi, orientaţi către succes! 9rin deniţie, oamenii care nu au succes a)ung să se asocie%e cu oameni a căror viaţă nu se îndreaptă nicăieri! Qamenii din am&ele grupuri devin din ce în ce mai asemănători cu oamenii cu care se identică cel mai mult!
] ormea%ă8ţi un nou (rup de re9erinţă (acă vrei cu adevărat să îţi sc+im&i viaţa şi modul de a gândi, ia o deci%ie astă%i să începi să te asocie%i, în ecare domeniu al vieţii tale, cu alţi &ăr&aţi şi femei pe care îi admiri şi îi respecţi! otărăşte8te să cola&ore%i cu oameni care îţi plac şi de la care poţi învăţa! ;ucrea%ă şi sociali%ea%ă numai cu genul de oameni cu care ai vrea să semene copiii tăi atunci când vor creşte! (upă ce îţi vei sta&ili aceste tipuri de standarde pentru relaţiile tale interpersonale, întreaga ta viaţă va începe să se îm&unătăţească aproape imediat!
7 ezoltă-ţi propria reţea Reţeaua ta este formată dintr8un număr de oameni pe care îi cunoşti, atât direct, cât şi indirect! *ceştia sunt oameni asupra cărora poţi e$ercita o oarecare inNuenţă şi care pot, în mod similar, e$ercita o anumită inNuenţă asupra ta! Qamenii cu cel mai mare succes din societatea noastră, de la ecare nivel, sunt cei care îi cunosc pe cei mai mulţi alţi oameni de succes! Ei îşi organi%ea%ă vieţile pentru a8i întâlni pe aceştia în mod deli&erat, nu accidental! Ai aşa poţi face şi tu! (e8a lungul timpului, mulţi &ăr&aţi şi femei se mută dintr8im oraş în altul, dintr8un domeniu ori industrie în alte sfere de activitate! Ei încep cu puţine contacte, dar într8un timp record a)ung să se numere printre oamenii cei mai cunoscuţi şi mai respectaţi din noul lor domeniu! (e ce se întâmplă acest lucruO întrucât aplică în noile lor vieţi principiile relaţionării creative! Ei încep imediat să8şi forme%e grupuri de referinţă inedite, po%itive! 9un în practică im plan de a8şi de%volta cât mai multe relaţii &une, de calitate, în cea mai scurtă perioadă de timp! ■
Construirea reţelei tale
îţi voi pre%enta un e$erciţiu foarte &un pentru tine! (e8a lungul următoarelor şase limi până la un an, întocmeşte8ţi o listă într8o agendă cu cei mai importanţi 144 de oameni din comunitatea ta! .n timp ce adrmi aceste nume din %iare, din conversaţii, din ştiri şi de la serviciu, începe să te gândeşti cim_ ai putea a)unge să8i întâlneşti şi să8i cimoşti! *du8ţi arrunte, cu cât cunoşti mai mulţi oameni care te cimosc şi gândesc despre tine într8un mod po%itiv, cu atât vei avea mai mult succes în ecare domeniu al vieţii tale!
95/E Q*@E/.. 9E 9R.@5; ;QC
F
Qdată ce vei avea lista cu cei 144 de oameni, ar tre&ui să o consulţi în mod regulat! începe să legi sistematic relaţii cu aceşti oameni! (upă ce ai selectat un nume, gândeşte8 te la cum ai putea intra în contact cu acea persoană! Cea mai simplă modalitate este de a8i scrie o scrisoare prin care îţi e$primi opinia în legătură cu ceva în care este implicată sau transmiţi, pur şi simplu, felicitări pentru succesul persoanei respective în legătură cu ceva o&ţinut de curând! ii ră&dător atunci când începi să îţi e$tin%i cercul de contacte! /u te aştepta ca persoana căreia i8ai scris să te sune sau să vină la uşa ta pentru a te întâlni! Eşti în etapa în care sădeşti seminţe! @ai târ%iu, poţi vedea că acea persoană a reali%at altceva şi poţi scrie o altă scrisoare! (e8a lungul timpului, aceste eforturi mici vor începe să dea roade! ■
Ră4darea este răsplătită
2criu mereu scrisori oamenilor pe care îi cunosc, din toată ţara! ;e trimit întotdeauna o copie a unei poe%ii, uneori o carte, alteori un program audio sau ceva ce simt că le8ar face plăcere! (e8a lungul anilor, am făcut acest lucru pentru sute sau, poate, mii de persoane! în pre%ent, oriimde merg, oamenii vin la mine şi îmi aduc aminte că le8am scris sau le8am trimis ceva, de multe ori cu multi ani înainte! în urmă cu câţiva ani, mă aNam în Was+ington (!C!, la o conferinţă la nivel înalt, iar o persoană importantă din una dintre cele mai mari organi%aţii din Capitală a venit la mine şi mi8a adus aminte că îi scrisesem şi îi trimisesem ceva cu cinci ani înainte! încă îşi aducea aminte! (e8a lungul timpului, după această întâlnire, am a)uns să îl cunosc foarte &ine pe acest &ăr&at! @8a pre%entat apoi unor persoane foarte inNuente! *ceste noi relaţii s8au dovedit a foarte plăcute şi productive pentru mine! Ai pot arma că au început toate datorită faptului că mă aşe%asem şi scrisesem o scrisoare prietenoasă! ■
Aans%nd în carieră
*pro$imativ "3 dintre cele mai &une slu)&e din 2tatele 5nite sunt ocupate prin contacte şi nu prin anunţuri pu&licitare sau prin agenţii de recrutare! Cineva are nevoie de o persoană pentru o anumită slu)&ă şi face ctmoscut acest lucru în cadrul reţelei! or&ele circulă de la o persoană la alta şi, ca urmare a acestor relaţii, apare o persoană potrivită care nu ar putut găsită altfel şi care este direc8 ţionată către respectivul loc de muncă! @ulţi oameni au descoperit că şi8au transformat vieţile profund înmulţindu8şi contactele de ecare dată când au avut oca%ia! .ar atimci când şi8au sc+im&at cariera, s8 a întâmplat ca ei să cunoască persoana potrivită care se aNa în locul potrivit pentru a le face cunoştinţă cu persoana potrivită şi astfel au o&ţinut slu)&a potrivită care le8a oferit posi&ilitatea de a câştiga ani de muncă intensă până la a a)imge la acelaşi nivel de responsa&ilităţi şi venituri! ■
Alătură-te lor
9unctul de interes al relaţionării pentru cei mai mulţi &ăr&aţi şi femei de succes şi milionari este implicarea lor în grupuri, clu&uri şi asociaţii care conţin mem&ri care îi pot a)uta în diverse domenii! (in propria e$perienţă, am descoperit, când m8am mutat dintr8un oraş în altul, că prin im!plicarea în diverse grupuri şi organi%aţii am reuşit să leg mai multe prietenii şi să progrese% mai mult în câţiva ani decât alţii în 14 sau 4 de ani! otărăştă8te c+iar acum să devii mem&ru în unul sau două clu&uri ori asociaţii! 9rima asociaţie în care ar tre&ui să te înscrii este aceea pentru profesia sau ocupaţia ta! (acă lucre%i în domeniul imo&iliar, înscrie8te într8o organi%aţie imo&iliară! (acă eşti antreprenor, înscrie8te într8o asociaţie antreprenorială! (acă lucre%i în vân%ări, înscrie8te într8un clu& precum *sociaţia .nternaţională a Qamenilor din ân%ări şi @arSeting!
F< 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* *tunci când te deci%i să intri într8o asociaţie profesională, nu ar indicat să comiţi greşeala de a participa doar la întâlnirile organi%ate şi apoi să mergi acasă! *şa fac "48 F4 dintre mem&ri! 2e poate ca ei să &enecie%e de apartenenţa lor la organi%aţie, dar nici pe departe cât ai putea o&ţine tu dacă te8ai implica mai rriult! .ată care ar tre&ui să e strategia ta! *tunci când te înscrii într8un clu& sau într8o organi%aţie, uită8te la diversele comitete din lista mem&rilor! întrea&ă şi aNă care este cel mai activ şi mai important pentru organi%aţie! 5neori este vor&a despre comitetul de mem&ri! *lteori despre comitetul pentru relaţii guvernamentale sau despre cel pentru educaţie sau pentru strângere de fonduri! Qricare ar acesta, aNă care dintre comitete pare a avea cel mai mare impact asupra sănătăţii şi creşterii organi%aţiei şi apoi oeră?te voluntar pentru a lucra în acel comitet! *proape întotdeauna se va găsi un loc li&er pentru cineva care este dispus să a)ute!
@ (onea%ă8ţi timpul *tunci când participi la întâlnirile comitetului, de%voltă8ţi o&iceiul de a ridica mâna! Qferă8te voluntar pentru sarcini, să scrii unele rapoarte ori pentru oricare altă mimcă ce tre&uie îndeplinită! Regula este aceasta: în ecare organi%aţie, mai puţin de 14 dintre oameni reali%ea%ă cea mai mare parte a lucrurilor! în orice comitet, mai puţin de 4 dintre oameni fac mai mult de "4 din munca din acel comitet! 2copul tău este să te numeri printre acei 1484! Cele mai importante comitete atrag cei mai &uni şi mai importanţi oameni din asociaţie! *ceştia repre%intă genul de oameni pe care doreşti să îi ai în grupul tău de referinţă şi cu care vrei să forme%i relaţii! Constituie genul de oameni al căror nume îl doreşti pe lista ta de cunoştinţe şi în reţeaua ta profesională! ■
Acţion%nd pentru cole(ii tăi
5nul dintre cele mai mari avanta)e în a lucra voluntar într8ion comitet pentru asociaţia ta este acela că ai oca%ia să8ţi arăţi talentele în faţa colegilor tăi, dar fără a încerca vreodată să îi impresione%i sau să îi determini să îţi dea sau să facă ceva pentru tine! (e ecare dată când accepţi o responsa&ilitate şi ţi8o îndeplineşti complet, ei o&servă acest lucru în tăcere! 2e poate ca ei să nu spună nimic, în afară de mulţumiirile sau felicitările oca%ionale, dar vor reţine, iar aceste lucruri îţi vor foarte utile mai târ%iu!
înaţă să or4eşti cu încredere de sine în pu4lic ■
(acă îţi este teamă să vor&eşti în pu&lic, ar tre&ui să8ţi întocmeşti un plan, c+iar acum, legat de cum poţi scăpa de această frică! *&ilitatea ta de a face o pre%entare în faţa unui grup mic de persoane sau de a te ridica şi a vor&i sau de a pre%ida o întâlnire pentru un grup mai numeros te poate aduce mai mult în atenţia oamenilor care te pot a)uta decât orice alt lucru pe care l8ai putea reali%a! (in fericire, vor&itul în pu&lic este o a&ilitate pe care o poţi deprinde prin practică! (e8 a lungul anilor, le8am recomandat călduros oamenilor să urme%e un curs (ale Carnegie sau Toastmasters .nternational! *m&ele simt desc+ise pentru toată lumea şi disponi&ile oriunde! *tunci când te înscrii într8una dintre aceste organi%aţii de renume, conducătorii lor te vor pregăti foarte &ine să vor&eşti în pu&lic! îţi vor arăta cum să proiecte%i un discurs 8 cu început, cuprins şi înc+eiere! îţi vor e$plica modul în care să vor&eşti într8o varietate de situaţii! Ai, cu cât îţi vei îm&unătăţi a&ilitatea de a vor&i, conform ;egii *tracţiei, cu atât vei atrage mai mult oameni şi oportunităţi de a vor&i în faţa unor grupuri mai mari şi mai numeroase!
95/E Q*@E/.. 9E 9R.@5; ;QC
FG
Caută modalităţi de a contri&ui .ată un lucru foarte important pe care l8am învăţat! (in cau%a egoismului, marea ma)oritate a oamenilor se gândeşte mereu la cum ar putea avea câştiguri imediate din orice interacţiune cu alţi oameni! (ar acest lucru nu este vala&il pentru tine! 2copul tău este să cauţi modalităţi de a contri&ui, tre&uie să se a$e%e pe găsirea unor modalităţi de a contri&ui! *ceasta pare să e strategia folosită de cei mai mulţi oameni de vârf! (e8a lungul anilor am lucrat cu mulţi oameni &ogaţi! /u voi uita niciodată cum un miliardar s8a întors către mine la sfârşitul unei întâlniri şi m8a între&at în particular: 69ot face ceva pentru tineO7 @ai târ%iu, o altă persoană, a cărei avere era de 344 de milioane de dolari, mi8a pus aceeaşi între&are: 6Te pot a)uta cumvaO7 *tunci când am început să lucre% pentru un &ăr&at a cărui avere se ridica la peste "44 de milioane de dolari, el m8a între&at, la a doua sau a treia noastră întâlnire, dacă putea face ceva din po%iţia sa pentru a mă spri)ini în viaţa mea personală! (eşi nu m8am putut gândi la nimic, acel simplu gest mi8a câştigat loialitatea pe viaţă! (e8a lungul anilor, am o&servat că, la toate nivelurile societăţii, mulţi oameni importanţi au a)uns acolo căutând mereu modalităţi de a8i a)uta pe ceilalţi!
] *plicând legea .ată una dintre cele mai mari descoperiri din toate timpurile: Cu cât oeri mai multe ără a te aştepta la recompense, cu atât vei primi mai mult din cele mai neaşteptate surse.
Cei mai mulţi oameni cred că, dacă fac ceva &un pentru o persoană sau un grup ori contri&uie în vreun fel, răsplata ar tre&ui să vină direct de la acea persoană sau de la acel grup! (ar universul nu funcţionea%ă astfel! *tunci când faci un lucru drăguţ pentru altcineva, active%i ;egea *tracţiei! întrucât este o le1e, nu tre&uie să8ţi faci niciodată pro&leme în legătură cu răsplata! *tât timp cât vei continua să semeni &unătate, universul va avea gri)ă de recoltă! ;ucrurile &une îţi vor veni, de cele mai multe ori, dintr8 o sursă complet neaşteptată, la un moment cu totul inopinat! Tre&uie doar să te asiguri că vei contri&ui în continuare! Re%ultatul va veni de la sine!
7 Cei mai 4uni oameni în calitatea mea de orator profesionist, lucre% cu oameni şi cu asociaţii de pe întreg teritoriul 25*! Cei mai &uni şi mai talentaţi oameni din ecare asociaţie sunt, fără e$cepţie, cei care participă la aproape ecare întâlnire! Qamenii de vârf sunt cei care îşi alocă mereu timp şi fac sacriciul de a acolo! Ei sunt cei care fac parte întotdeauna din comitete şi se oferă să a)ute în orice fel! *m o&servat un fenomen interesant! .n ecare an, un mem&ru al asociaţiei este ales preşedinte naţional! în această calitate, mem&rul respectiv va tre&ui să petreacă mult timp călătorind voluntar prin 2tatele 5nite în interesul asociaţiei, fără a remunerat! *i putea să cre%i că aceste călătorii vor afecta capacitatea acelei persoane de a8şi asigura e$istenţa! (ar se pare că se întâmplă un fenomen invers! Toţi preşedinţii de aso8 ciaţii cu care am vor&it au descoperit că au câştigat miai mulţi &ani, au avut o evoluţie mai &ună în carieră şi au progresat mai mult în domeniul lor de activitate în anul în care au început să lucre%e pentru asociaţie decât în orice alt an din viaţa lor! Cu cât contri&ui mai mult, fără a te aştepta la recompense, cu atât vei primi mai miult din cele mai neaşteptate surse! .ar tu controle%i în întregime ceea ce aduci drept contri&uţie! 5niversul va avea gri)ă de celelalte lucruri!
F3 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* arve# @acSa# spunea în programul său audio, #o! to
] 9reia iniţiativa începi formarea tmui grup inteligent prin a&ordarea uneia sau a două persoane pe care le placi şi le admiri şi care par a avea aceeaşi atitudine po%itivă ca şi tine! Ele pot activa în domeniul tău sau în altul! 9ot mai în vârstă sau mai tinere decât tine, de acelaşi se$ sau nu! /u contea%ă atâta vreme cât e$istă o anitate între voi! Cele mai importante caracteristici ale lor sunt acelea că au atitudini mentale po%itive şi că sunt, în general, optimiste în legătură cu ele şi cu viaţa lor! *r tre&ui să ai&ă o&iective proprii asupra cărora să lucre%e în ecare %i! *r tre&ui să ai&ă spiritul li&er şi să e curioase! *r tre&ui să creadă în de%voltare personală şi să citească de)a cărţi, să asculte programe audio şi să participe la cursuri şi la seminarii! ■
,o4il sau structurat
*tunci când te întâlneşti cu mem&rii unui grup inteligent, poţi avea sau nu tm plan de lucru! întâlnirile voastre pot structurate sau nu! 9uteţi vor&i despre su&iecte generale sau specice! (espre ceea te interesea%ă pe tine sau pe ei! /u contea%ă! 2implul fapt că îţi petreci timpul în )urul altor oameni po%itivi îţi dă energie, te face mai creativ şi mai entu%iast în legătură cu orice activitate depusă! 5n element important al unui astfel de grup este veselia de care vă &ucuraţi împreună! *ceasta repre%intă măsura c+eie a calităţii oricărei relaţii! Qamenii care râd mult împreimă se plac mai mult! (e o&icei, ei îşi acordă mai mult a)utor reciproc! Qamenii pe care îi placi cel mai mult în viaţă vor mereu cei cu care râ%i şi glumeşti cel mai mult! ■
oi oameni împreună
Cel mai important grup inteligent pe care îl vei forma vreodată este împreună cu soţulBsoţia sau partenerulBa tăuBta! 5n soţ şi o soţie sau un cuplu pot repre%enta cel mai puternic grup inteligent! *tunci când doi oameni sunt în perfectă armonie unul cu altul şi îşi spri)ină reciproc speranţele şi visurile, ei formea%ă o com&inaţie puternică ce permite ecăruia dintre ei să reali%e%e mult mai mult decât ar făcut separat! Qamenii care au relaţii e$celente cu persoana pe care o descriu ca ind prietenulprietena lor celcea mai 5im)ăA sunt printre cei mai fericiţi, mai împliniţi şi mai
95/E Q*@E/.. 9E 9R.@5; ;QC
F>
de succes oameni din societatea noastră! (oi oameni împreună pot crea lucruri minunate pentru amândoi!
ti rupuri multiple 9oţi avea mai mult de o reţea inteligentă! 5nii oameni au o astfel de reţea în propriile familii! *lţii întreţin astfel de alianţe cu oamenii care practică aceleaşi sporturi sau au un +o&&# similar! Tu ar tre&ui să ai neapărat o reţea inteligentă, care să e concentrată specic pe meseria sau cariera ta! 9oţi avea c+iar reţele interconectate cu oameni cu care eşti implicat în mai mult de un domeniu! Cu cât interacţione%i mai mult cu alţi oameni po%itivi, cu atât vei mai productiv şi optimist! (acă vei vor&i şi îţi vei împărtăşi constant ideile şi e$perienţele cu alţii, vei &enecia de ideile şi e$perienţele lor şi vei reuşi să îţi menţii o perspectivă sănătoasă asupra a ceea ce faci!
7 'ăzeşte-ţi timpul Cel mai valoros &un al tău îl repre%intă timpul, iar relaţiile cu oamenii îţi consumă mult din acesta! /umărul de relaţii de o calitate ridicată pe care le poţi forma şi menţine este limitat! 9ur şi simplu, nu e$istă suciente ore pe %i sau %ile pe lună! Tre&uie să i selectiv cu oamenii cu care te asocie%i şi să îi alegi atent! -aronul de Rot+sc+ild arma în ale sale $axims or Success )$axime pentru succesAB 62ă nu îţi faci cunoştinţe inutile!7 *cest lucru poate suna puţin rece, dar adu8ţi aminte că viaţa ta este preţioasă şi alcătuită din minutele şi orele ecărei %ile! /u îţi poţi permite să ţi8o iroseşti în relaţii cu persoane pe care nu le poţi a)uta şi care nu te pot spri)ini, pentru a trăi şi a te &ucura de o viaţă mai &imă! Tre&uie să îţi prote)e%i timpul cu atenţie! -en)amin ranSlin a spus: Iu5eşti viaţaL tunci, nu irosi timpul, pentru că din acesta e alcătuită viataBF
FH 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* ■
@ii selecti în ale(erile pe care le 9aci
@ulţi oameni de succes sunt descrişi ca ind 6singuratici7! Totuşi, acest lucru nu înseamnă 6cu totul singuri7! Ei nu sunt indivi%i i%olaţi, anti8sociali! 2ingurătatea lor constă în faptul că sunt foarte selectivi cu persoanele cu care îşi petrec timpul! Ei nu &eau cafea cu oricine se aNă în prea)mă şi nu mănâncă la prân% cu oricine se întâmplă să iasă pe uşă în acelaşi moment! Ei îşi construiesc şi îşi menţin cu atenţie relaţii de o calitate ridicată şi evită în mod diplomatic oamenii negativi care ar putea să îi tragă în urmă! (acă asocierea cu oameni po%itivi repre%intă c+eia succesului, atunci tre&uie să stai şi să te menţii deoparte de oameni negativi sau 6to$ici7! Qamenii negativi repre%intă sursa primară a celor mai multe motive de nefericire! 9ro&lemele cu astfel de oameni constituie, pro&a&il, cele mai mari surse de stres şi frustrare pentru tine! Qamenii negativi îţi diminuea%ă mai mult &ucuria de viaţă decât orice alt factor! Este mult mai uşor să îţi revii după o pierdere nanciară sau după sc+im&ări în cariera ta decât dacă ar să ai de8a face cu oameni negativi în m$mca sau în viaţa ta personală! Q relaţie puternic negativă poate sucientă pentru a8ţi rete%a toate şansele de a8ţi atinge potenţialul deplin în carieră! *lege8ţi relaţiile cu gri)ă! ■
Caută-ţi un mentor
Cei mai mulţi oameni de succes au mentori în diferite etape ale vieţii lor! Q persoană pe care o cunoşti şi care te ştie şi te a)ută în mod regulat îţi determină adesea succesul în viaţă! 5n mentor potrivit într8im moment oportun te poate scuti de nenumărate greşeli şi de ani de muncă intensă! în ecare stadiu al vieţii tale poţi &enecia de sfatul şi e$perienţa cuiva mai e$perimentat decât tine! Qamenii care m8au g+idat şi mi8au oferit sfaturi în diverse etape, în timp ce mă maturi%am şi intram în lumea afacerilor, mi8au afectat semnicativ viaţa! Ai acest tip de relaţie poate avea im impact ma)or asupra succesului tău! Cei mai mulţi oameni nu ştiu e$act cum funcţionea%ă relaţiile de coac+ing! 5n mentor este precum un unc+i! *dică un prieten mai în vârstă, o persoană mai înţeleaptă şi mai e$perimentată decât tine, care îţi va da sfaturi şi te va g+ida din când în când! 5n mentor te poate a)uta să eviţi capcane care îţi pot inNuenţa negativ cariera sau te pot trage înapoi!
7 ezoltă8ţi o strate(ie (e cele mai multe ori, cei mai &uni mentori potenţiali se dovedesc oamenii de succes care sunt de)a foarte ocupaţi! 2ă81 a&orde%i pe unul dintre ei necesită strategie şi planicare! .ată ce tre&uie să faci! *tunci când te +otărăşti că ai dori ca o anumită persoană să îţi e mentor într8un anumit domeniu, ar tre&ui să o contacte%i în legătură cu o între&are sau o nevoie spe8 cică! Cei mai mulţi oameni de succes se arată desc+işi în a8i a)uta pe ceilalţi care îşi doresc să ai&ă şi ei succes, dar sunt ocupaţi! /u au mult timp! /u ar tre&ui să ceri mai mult de 14 minute! Cea mai &ună modalitate de a a&orda un mentor potenţial pentru prima dată este cu a)utorul unei liste scurte de între&ări8c+eie, la care ai nevoie de răspunsuri pentru a te a)uta să iei deci%ii în viaţa şi cariera ta actuală! /u a&orda tm mentor punându8i între&ări personale despre viaţa sa ori e$perienţele sale! Qamenii ocupaţi nu sunt interesaţi să îşi împărtăşească cele mai intime e$perienţe şi sentimente cu persoane pe care nu le8au mai întâlnit!
7 Caută compati4ilităţi ;a prima voastră întâlnire, punându8i câteva între&ări specice, teste%i terenul! Ceea ce cauţi este o anumită formă de c%imie. @ai e$act o persoană pe care să o placi, să o
95/E Q*@E/.. 9E 9R.@5; ;QC
F"
respecţi şi cu care să te simţi conforta&il şi care, la rândul ei, să te placă şi să e dispusă să te a)ute în viitor! (in această cau%ă, tre&uie să începi uşor! Tre&uie să soliciţi doar câteva minute şi apoi să îţi continui tre&urile! Tre&uie să ceri un sfat specic în legătură cu o situaţie specică! Tre&uie să ai respect, să i prietenos şi să te comporţi profesionist! .ată c+eia pentru a de%volta relaţia între tine şi mentorul tău! *tunci când ţi se dă im sfat, urmea%ă81! /u solicita un sfat anume pe care să nu îl foloseşti, iar apoi să te întorci pentru a solicita altele! *cest lucru nu face decât să demonstre%e mentorului tău potenţial că îi iroseşti timpul! în sc+im&, dacă această persoană îţi sugerea%ă să acţione%i într8un anumit fel, conformea%ă8te imediat! (acă mentorul îţi propune să citeşti o carte, du8te şi citeşte8o! (acă îţi %ice să asculţi un program audio, du8te şi ascultă81! (acă îţi spune să participi la un anumit curs, înscrie8te la curs si urmea%ă81!
7 Respectă-i timpul @ulţi oameni mă contactea%ă şi mă roagă să le u mentor, nu numai din 2tatele 5nite şi din Canada, dar şi din alte ţări! în afară de faptul că sunt e$trem de ocupat, le refu% respectuos invitaţiile, din cau%a a&ordărilor lor! Ei mă sună sau îmi scriu că doresc ca eu să le gestione% complet vieţile! or ca eu să îmi petrec multe ore din timpul meu g+idându8i, consiliindu8i şi a)utându8i în meseriile sau carierele lor! *devărul e că un mentor potenţial este, de o&icei, foarte ocupat şi nici nu se poate gândi la posi&ilitatea de a8şi petrece perioade mari de timp cu un străin! Totuşi, dacă nu eşti atât de insistent şi urme%i sfaturile date de mentor, această persoană poate a)unge la conclu%ia că este util să investească în tine! Ea poate dispusă să8şi petreacă şi mai mult timp cu tine! într8un nal, se poate de%volta o relaţie foarte &ună între voi doi! 9oţi avea mai mult de un mentor în acelaşi timp şi c+iar mentori consecutivi! *cest lucru înseamnă că, odată ce un mentor şi8a atins scopul în g+idarea ta, este adesea timpul să mergi mai departe şi să a)ungi la un alt mentor care se aNă, în plus, într8un stadiu superior faţă de primul tău mentor!
Qpune8te entropiei relaţiei Tendinţa naturală a tuturor relaţiilor este către entropie. Q relaţie entropică înseamnă că rămâne fără energie dacă nu este reîrmoită continuu! Qamenii încetea%ă să facă lucrurile pe care le8au reali%at anterior pentru a sta&ili contactul la începutul său! Ei muncesc foarte mult pentru a crea relaţia şi apoi consideră că e resc ca legătura să e aşa cum este! 5ită să comunice cu cealaltă persoană! Ei presupun doar că lucrurile se desfăşoară8normal şi că nu sunt necesare eforturi suplimentare pentru a menţine acea relaţie! (e cele mai multe ori, este mai pro&a&il ca &ăr&aţilor să li se întâmple acest lucru! (ar toate relaţiile depind de timpul investit pentru menţinerea lor! 9oţi creşte valoarea unei relaţii numai investind mai mult timp în aceasta! *cest lucru se aplică relaţiei cu partenerulBpartenera ta, cu copiii tăi, cu mem&rii personalului tău, dar mai ales relaţiilor cu prietenii şi asociaţii tăi la un nivel personal şi profesional! /u e$istă nicio alternativă la timpul personal investit în construirea şi menţinerea unei relaţii! Tre&uie să i atent la apariţia entropiei într8o relaţie şi să munceşti constant pentru a o contracara!
] Clienţi pe iaţă
FF 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* în afaceri este un lucru o&işnuit ca o persoană să muncească foarte mult pentru a câştiga un client pentru prima dată şi a construi relaţia iniţială! Totuşi, odată ce relaţia a fost sta&ilită, omul de afaceri începe să considere că acel client este unul sigur şi munceşte pentru a consolida noi relaţii care nu sunt foarte &ine sta&ilite! *poi, şase luni mai târ%iu, acel om de afaceri este uimit să descopere că, până la urmă, clientul său a plecat la un competitor! Ca om de afaceri, relaţiile tale cu clienţii sunt unele dintre cele mai importante &unuri pe care le de%volţi şi le menţii de8a lungul carierei tale! Qdată ce ai investit timp şi energie necesare pentru a de%volta o relaţie cu un client, este esenţial să de%volţi rm plan pentru menţinerea legăturii! Tre&uie să te asiguri că faci tot ce este necesar pentru a o menţine activă şi în evoluţie!
@ ;egea Efortului .ndirect E$istă câteva principii care se aplică construirii şi menţinerii de relaţii de orice fel! Cea mai importantă este, poate! ;egea Efortului .ndirect! *ceastă normă stipulea%ă că o5ţii lucruri de la oameni mai mult indirect d.ecăt direct. .ată câteva e$emple ale acestui principiuD (acă vrei să ai un prieten, modalitatea directă este să îi faci pe oameni să te placă! *cest lucru funcţionea%ă rareori! @odalitatea indirectă este să fi prieten, să îi trate%i pe oameni într8un mod prietenos, fără să te aştepţi să primeşti ceva în sc+im&! (acă vrei să îi impresione8i pe ceilalţi, modalitatea directă constă în a le povesti despre reali%ările tale şi în a le arăta cât de deştept eşti! @odalitatea indirectă, care este mai rapidă şi mai ecientă, e să i impresionat de ei! Cu cât arăţi mai mult că eşti impresionat de cineva, cu atât mai mmlt va considera acea persoană că repre%inţi o persoană care merită admirată! @odalitatea indirectă de a8i face pe oameni să te placă ar ca tu să îi placi întâi. Calea pentru a8i face pe oameni să te admire şi să te respecte este ca mai întâi tu să îi admiri şi să îi respecţi!
;egea Compensaţiei pare să se aplice direct în ca%ul relaţiilor! *ceastă normă stipulea%ă că o&ţii ceea ce dai şi cu cât oeri mai mult, cu atât o5ţii mai mult. Cu cât faci mai multe lucruri pentru alţi oameni, cu atât alţi oameni vor face mai multe lucruri pentru tine! *timci când te oferi să îi a)uţi sau să îi serveşti pe ceilalţi, ei vor dori să te a)ute sau să te servească! Este vor&a de efectul de &umerang, într8un nal, culegi ce ai semănat! /e aNăm într8o perioadă în care oamenii mai mult dau decât o&ţin! iecare persoană are o dorinţă intensă de a acţiona &ilateral în relaţiile cu ceilalţi! (orim să răspundem la fel atunci când un lucru frumos a fost făcut pentru noi! .ntenţionăm să îi răsplătim pe oameni pentru orice act de &unătate sau favoruri! /u vrem să simţim că le suntem o&ligaţi celorlalţi! /icăieri nu este mai important acest principiu decât în relaţii! E$istă mulţi oameni care cred că drumul spre succes constă în a se alătura altor oameni de succes şi apoi a e$ploata această relaţie! *ceastă strategie funcţionea%ă rareori! Este mult mai &ine ca tu să devii genul de persoană în )urul căreia îşi doresc ceilalţi oameni să e! *tunci când începi să lucre%i asupra ta şi devii o persoană mai &ună, oameni mai &uni vor dori să se asocie%e cu tine! *ceasta este modalitatea indirectă! ■
2ă te căsătoreşti cu o persoariă &ogată
5neori oamenii spun că vor să se căsătorească cu o persoană &ogată! (acă îţi doreşti să înc+ei o căsătorie cu o persoană &ogată, conform! ;egii Efortului .ndirect, ar tre&ui mai
95/E Q*@E/.. 9E 9R.@5; ;QC
144
degra&ă să începi să lucre%i asupra ta pentru a deveni genul de &ăr&at sau de femeie cu care o persoană &ogată şi8ar dori să se căsătorească! *r tre&ui să devii foarte &un în ceea ce faci şi să8ţi de%volţi manierele unei persoane e$traordinare! îm&unătăţirea vieţii şi a perspectivelor tale începe cu perfecţionarea interiorului tău! E$istă multe studii despre cei care au urcat pe scara socială, oameni care s8au înscris în clu&uri şi organi%aţii în încercarea de a se asocia cu alţi oameni de succes! .nvaria&il, ei au eşuat! (e ceO întrucât cei care se aseamănă se adună. Qamenii se simt atraşi în mod natural de cei aNaţi la acelaşi nivel ca şi ei! (acă nu te8ai de%voltat sucient pentru a atinge un anumit stadiu în domeniul tău, nu poţi să o iei pe scurtătură şi să te asocie%i cu oameni de un nivel mai ridicat! Ei nu vor interesaţi de tine, iar tu vei a)unge doar să pari şi să te simţi prost! ■
Relaţiile reprezintă totul
Reţine această idee importantă, că relaţiile repre%intă totul! 2copul tău este să devii o persoană care creea8ă relaţii. *r tre&ui să cauţi toate oca%iile 8 în grupurile personale de referinţă, în reţelele inteligente, în clu&urile şi asociaţiile tale şi cu mentorii tăi 8 de a forma şi de a menţine relaţii de o calitate ridicată!
95/E Q*@E/.. 9E 9R.@5; ;QC
141
Cei mai mulţi oameni de succes datorea%ă succesul lor faptului că, la un moment anterior, au făcut efortul de a sta&ili şi de a menţine o anumită relaţie care, într8un nal, s8a dovedit a foarte utilă! ;i s8au desc+is uşi şi li s8au creat oportunităţi care le8au salvat ani de muncă intensă! Ai acest lucru ţi se poate întâmpla şi ţie dacă foloseşti reia8 ţionarea creativă în ecare etapă din cariera ta! *tunci când vei şti că Rolode$8ul tău conţine sute de nume valoroase la care poţi apela, pentru că ai construit de)a o relaţie cu aceşti oameni, vei e$perimenta un senti8 ment e$traordinar de putere personală şi de încredere! ei începe să te simţi de neoprit. EUERC.M.. (E
X
1! întocmeşte o listă cu 14 persoane pe care ar util să le cunoşti! 2crie8i ecăreia dintre ele o scrisoare felicitând8o pentru un lucru pe care tocmai 18a făcut! ! 2electea%ă trei persoane cu care poţi forma un grup inteligent concentrat în )urul carierei! .nvită8le să vă întâlniţi săptămânal la micul de)un sau la prân%! !5rmea%ă un curs (ale Carnegie de vor&it în pu&lic sau înscrie8te la un seminar Toastmasters .nternational, învaţă să vor&eşti cu uşurinţă! H!Qpune8te entropiei relaţieiD menţine relaţii constante cu cei mai importanţi oameni din viaţa ta personală şi profesională! 2ună sau vi%itea%ă pe cineva astă%i!
J
$%ndeşte ca un (eniu 4roftă de fecare 1ând, de fecare idee care îţi vine în minte. "ă?o să uncţione8e şi să producă pentru tine. +ândeşte?te la lucruri nu aşa cum sunt, ci aşa cum ar putea să fe. 9u visa doar, ci creea8ă @*UWE;; @*;TZ
Eşti un geniu potenţial. Creierul tău incredi&il are mai mult de 1" miliarde de celule, iar ecare dintre acestea este conectată cu alte 4 444 de celule! Ceea ce înseamnă că numărul de posi&ile gânduri pe care le8ai putea avea e mai mare decât toate moleculele din universul cunoscut! *i capacitatea de a învăţa cu o vite%ă incredi&ilă şi de a reţine mai multă informaţie decât îţi poţi imagina! 2e spune că atunci când moare o persoană educată, este ca şi cum ar f arsă o 5i5liotecăF. *ceastă &i&liotecă potenţială e conţinută între urec+ile tale!
7 =ri(inile &ogăţiei
14 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* (e8a lungul istoriei omenirii, valoarea a fost repre%entată de pământ, muncă, mo&ilă, capital, maşini, lucruri şi alte &unuri $e! Ră%&oaie şi revoluţii au fost purtate pentru controlul lor! Creatorii principali de valoare au fost acei oameni care au putut com&ina aceste resurse variate pentru a produce produse şi servicii pentru piaţă! Totuşi, în secolul UU, am vă%ut sc+im&ări care au avut loc cu o vite%ă incredi&ilă! în anul 1F44,34 din populaţia americană locuia în ferme şi producea mâncare pentru cealaltă )umătate care locuia în oraşe! *stă%i, mai puţin de < din populaţie trăieşte la ferme şi produce nu numai mâncare pentru toţi americanii, dar şi uriaşe cantităţi suplimentare care sunt e$portate sau oferite în lumea întreagă! (e la perioada agricolă s8a trecut la etapa industrială şi apoi la epoca serviciilor şi a informaţiilor, iar în pre%ent intrăm în era comunicaţiilor. *stă%i, sursa primară de valoare nu este pământul, munca sau alte &unuri $e, ci cunoştinţele, informaţiile şi ideile! Cea mai mare &ogăţie pe care o poţi avea se găseşte între urec+ile tale! îţi poţi crea un viitor nelimitat folo8 sindu8ţi puterea creierului şi canali%ând8o, precum un curent puternic, pentru a8ţi energi%a viaţa şi a o&ţine tot ceea ce îţi doreşti cu adevărat!
- *devărata &ogăţie de astă%i Cel mai &ogat american din %ilele noastre şi, pro&a&il, cel mai &ogat om din lume este -ill ates! aloarea netă a companiei sale, @icrosoft, o depăşeşte pe cea a companiei .-@, care a intrat în lumea afacerilor de mult mai mulţi ani! @icrosoft se &a%ea%ă în întregime pe puterea minţii. *ceastă companie creea%ă valoare prin faptul că uşurea%ă modalitatea de a procesa digital informaţiile în interiorul calculatoarelor şi de la im calculator la altul prin linii telefonice, sisteme Vireless şi sateliţi! (acă ai o companie, &unurile tale cele mai de preţ se întorc acasă în ecare seară la sfârşitul %ilei de lucru! C+iar dacă clădirea ta ar arde în întregime, dar oamienii ar salvaţi, ai putea să traverse%i strada şi să îţi începi afacerea din nou! -unurile cele mai de preţ ale unei organi%aţii şi ale oricărei persoane sunt repre%entate de a&ilitatea de a gândi şi de a aplica acea gândire în scopul de a o&ţine re%ultate pentru care alţi oameni vor plăti! Capacitatea de a crea &ogăţie este determinată mai degra&ă de puterea mentală şi nu de cea f8ică.
7 Capitalul de început în generaţiile trecute, o persoană avea nevoie de mulţi ani pentru a acumula sucient capital, astfel încât să demare%e şi să de%volte o afacere de succes în producţie sau în servicii! *stă%i, o asemenea investiţie ma)oră în &unuri %ice poate repre%enta un risc! Q sc+im&are în te+nologie în cealaltă parte a lumii poate face ca o fa&rică de producţie în valoare de 144 de milioane de dolari să devină învec+ită în doar câteva luni! (ar ceea ce ai între urec+i poate nepreţuit! *re capacitatea de a folosit la numeroase aplicaţii şi între&uinţări! Este porta&il în întregime! *re însuşirea de a versa8 til! Este Ne$i&il şi poate mărit aproape fără limite, dacă înveţi cum! 5n imigrant poate sosi pe un aeroport din 2tatele 5nite cu a&ilitatea, în capul său, de a crea o industrie de un miliard de dolari! El poate a)unge la vamă, să8şi desc+idă mâinile şi să spună: 6/imic de declarat7, iar apoi să continue să meargă! -unurile sale sunt repre%entate de cunoştinţele şi a&ilităţile sale! @ulţi dintre cei mai de succes şi cei mai respectaţi întreprin%ători şi oameni de afaceri din *merica au sosit astfel!
resursa cea mai mare *stă%i, sursa primară de valoare o repre%intă cimoştinţele. întrucât nu e$istă nicio limită în volumul de cunoştinţe pe care îl poţi acumula, la fel e şi în ca%ul cantităţii de valoare pe care o poţi crea! 9oţi începe oriunde te8ai aNa, indiferent de mediul din care
provii, să8ţi de%volţi &unurile mentale! 9oţi începe să lucre%i astă%i asupra a&ilităţii tale de a acţiona şi de a o&ţine re%ultate pentru care ceilalţi vor plăti! ;ucrul e$traordinar în ceea ce priveşte cunoştinţele este acela că pot reproduse de sute de mii, uneori de milioane de ori, fără a8şi pierde valoarea! Repre%intă singurul produs care poate avea aplicaţii innite! (acă tu sau altcineva vine cu o nouă idee de a face ceva mai repede sau mai &ine, acea idee se poate răspândi imediat în )urul lumii şi să a)ungă astfel în mâinile a milioane de aiţi oameni care o pot folosi pentru a8şi îm&unătăţi viaţa şi munca! .ar tu nu ai pierdut nimic! .deea încă mai are valoarea iniţială pentru tine! Este a&solut incredi&il!
] -unurile $e versus puterea minţii *stă%i, corporaţiile noastre &ancare şi nanciare încearcă să facă trecerea la cunoştinţe ca &un! -ăncile, de e$emplu, împrumută &ani astă%i numai pentru 5unuri fxe, lucruri care pot evaluate ca garanţii şi vândute ulterior pentru a replăti împrumutul! Totuşi, &unurile reale ale unei companii nu sunt cele tangi&ile, ci repre%entate de a&ilitatea de a gândi a oamenilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul lor! (e puterea mentală com&inată a ec+ipelor de e$perţi care lucrea%ă acolo pentru a re%olva pro&leme, a crea inovaţii şi a produce &unuri şi servicii pieţei competitive! îndemânarea ta de a8ti folosi puterea minţii şi de a8ţi descătuşa potenţialul creativ este a&solut esenţială pentru a avea succes! *stă%i, cunoaştem mai multe lucruri decât înainte despre modurile în care poţi deveni mai inteligent!
conduc la re%ultate mari *desea, mici îm&unătăţiri în modul în care gândeşti şi acţione%i pot conduce la performanţe semnicative în re%ultatele pe care le ai! /u este necesar să urme%i o uni8 versitate şi să ai ani de educaţie pentru a o&ţine cunoştinţe la nivelul la care să o&ţii succese nota&ile! 5neori, sc+im&ări foarte mici în ceea ce faci c+iar în pre%ent, e$act acolo unde eşti, pot genera re%ultate uimitoare! .ată un e$emplu! (acă un cal aleargă într8o cursă şi câştigă la o distanţă de un nas, acesta o&ţine de 14 ori premiul în &ani faţă de cel a)uns pe locul doi! Qare acest lucru înseamnă că acel cai care a)unge primul este de 14 ori mai rapidO Este de două ori mai rapidO Cu 14 mai rapidO /u, calul care câştigă este doar cu im nas mai rapid! în mod similar, faptul că pose%i o mică informaţie la momentul şi în locul potrivit îţi permite să ai o diferenţă e$traordinară într8o anumită situaţie! *desea, o singură idee îţi poate sc+im&a întrega viaţă sau carieră!
Evită capcana inteligenţei Qamenii cu cel mai mare succes din %iua de astă%i sunt aceia care investesc continuu în a învăţa şi a8şi e$tinde &a%a de &unuri intelectuale! Ei sunt desc+işi la idei şi la a&ordări noi! Q greşeală ma)oră pe care o fac mulţi oameni, mai ales cei care au terminat facultatea, constă în aceea de a considera că tot ceea ce cunosc la acel mom!ent este tot ce poate ştiut despre un anume su&iect! 5neori ei cred că ceea ce cunosc repre%intă tot ce au nevoie să ştie despre un su&iect! *ceasta se numeşte 6capcana inteligenţei7, a celui care are re%ultate scă%ute, incompetentul inconştient. 2au, mai e$act, o persoană care nu ştie şi nu ştie că nu ştie! Ea nu poate a)utată, deoarece respinge informaţiile noi! (e aceea, pentru a deveni mai înţelept, tre&uie să i conştient de gradul de ignoranţă în care te aNi, de cât de puţin ştii cu adevărat!
14G 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M*
7 Nu : impresionat *m călătorit în multe ţări şi am cunoscut nenumăraţi oameni de succes e$trem de inteligenţi! *m vor&it cu mulţi milionari, multi8milionari şi c+iar miliardari! *m lucrat la cel mai înalt nivel din guvern cu unii dintre cei mai inteligenţi oameni care au e$istat! ;ucrul pe care toţi aceşti oameni par a81 avea în comun este acela că nu devin niciodată impresionaţi de propria inteligenţă! (e fapt, pe măsură ce devin mai deştepţi, ei devin mai umili şi se consideră mai puţin avi%aţi ca e$perţi în vreun fel! în urmă cu H44 de ani, Roger -acon din *nglia a fost considerat ultimul om universal. 2e credea că el cunoştea toate informaţiile ştiinţei din acele timpuri, toate lucrurile care puteau predate academic! (esigur, la acea vreme, cantitatea de cimoştinţe era limitată! E$istau puţine cărţi şi mult mai puţini oameni de ştiinţă, loso şi cercetători care scriau şi predau!
7 Cunoştinţele cresc e)ponenţial Totuşi, în %ilele noastre, pare imposi&il ca o singură persoană să cunoască totul despre un singur su&iect, c+iar dacă acesta nu este foarte larg! ândeşte8te numai la medicina modernă! E$istă minţi luminate care îşi petrec întreaga viaţă studiind cum funcţionea%ă urec+ea internă sau tra+eea sau vreunul dintre celelalte organe ale corpu8 lui! Ai c+iar dacă aceşti profesionişti e$trem de inteligenţi şi de dedicaţi îşi petrec întreaga carieră speciali%ându8se într8o anume parte a corpului, ei nu reuşesc să înveţe niciodată tot ce poate însuşit despre acel singur organ! 5neori îi între& pe cei care participă la pre%entările mele: 6E$istă cineva aici care ştie totO7 (esigur, nimeni nu ridică mâna! *poi încep să e$plic ce înţeleg eu prin a cunoaşte tot! Q persoană care ştie tot este o persoană care simte că ştie tot ceea ce are nevoie să cimoască despre un su&iect! Cum poţi şti dacă ai devenit o persoană care ştie totO Este uşor! /u mai înveţi şi nu te mai de%volţi în aria ta de speciali%are! /u mai citeşti, nu mai asculţi programe audio şi nu mai urme%i cursuri suplimentare! 2implul fapt că nu mai cauţi informaţii noi în domeniul tău înseamnă că ai că%ut inconştient, accidental în capcana inteligenţei a celui care are re%ultate sla&e! *i devenit fără să vrei o persoană care ştie tot prin simplul fapt că nu mai continui să înveţi şi să creşti!
7 Răspunsurile se scim4ă (upă ce le8a dat un test dicil unor studenţi a&solvenţi de %ică de la 5niversitatea 9rinceton, *l&ert Einstein s8a îndreptat către &iroul său, iar unul dintre asistenţii săi 18a între&at pe faimosul profesor: 6(octore Einstein, nu este acelaşi e$amen pe care l8aţi dat şi anul trecut acestor studenţiO7 (octorul Einstein 18a apro&at şi a spus: 6(a, este acelaşi e$amen ca şi anul trecut!7 *sistentul şi8a făcut cura) şi 18a între&at pe marele %ician câştigător al premiului /o&el: 6(octore Einstein, cum aţi putut să le daţi acelaşi test doi ani la rândO7 Einstein a răspuns: 6(eoarece, în ultimul an, răsptm8 surile s8au sc+im&at!7 în mod similar, răspunsurile tale se sc+im&ă astă%i cu o vite%ă mai rapidă decât până în pre%ent! Răspunsurile din domeniul tău se sc+im&ă c+iar în momentul în care parcurgi rândurile de faţă! Ceea ce era adevărat în urmă cu un an poate să nu mai e vala&il la ora actuală, iar ce e real astă%i poate să nu mai e veridic peste un an! 2ingurul mod în care te poţi asigura că rămâi în vârf în domeniul tău constă în studierea continuă a ideilor şi a cimoştinţelor noi pentru a le compara cu ceea ce ştii astă%i!
7 *ursele de inoaţie
în cartea sa, Innovation and /ntrepreneurs%ip )Inovaţie şi ntreprenoriatA editura arper8-usiness, 1F"3=, 9eter (rucSer scrie că cele mai mari descoperiri în afaceri pot avea loc ca urmare 6e a unui succes neaşteptat, e a unui eşec inopinat7! El e$plică faptul că, atunci când se întâmplă ceva surprin%ător sau neaşteptat într8un domeniu, o persoană o&işnuită consideră că este un eveniment întâmplător sau un accident! Totuşi, o persoană superioară studia%ă ecare re%ultat neaşteptat ca şi cum ar un semn al unei tendinţe ascunse sau o indicaţie a unei sc+im&ări m8 damentale în natura lucrurilor! *tunci când un e$periment efectuat asupra unei &acterii care se de%volta a eşuat, deoarece o ciupercă a pătruns în la&orator, pe vasul în care era cultura, omorând &acteria, asistenţii de la&orator erau pe punctul de a o arunca! Totuşi, im &acteriolog, *le$ander leming, a devenit curios în legătură cu ciuperca atât de puternică ce a putut distruge o &acterie la fel de reduta&ilă! Cercetările sale au condus la descoperirea şi la de%voltarea penicilinei, care a salvat milioane de vieţi în cel de8al (oilea Ră%&oi @ondial şi i8a oferit atât titlul de cavaler, cât şi un premiu /o&el! ■
@enţine8ţi mintea desc+isă
în 1FH3, conducerea .-@ a anga)at consultanţi pentru a studia potenţialul pieţei de calculatoare personale! Ei au a)uns la conclu%ia că piaţa pentru calculatoare personale număra câteva sute de e$emplare în toată lumea, în cel mai &un ca%! 9e &a%a acestei informaţii, e$perţii .-@ s8au +otărât să8şi concentre%e eforturile asupra calculatoarelor centrale, în care erau de)a lider mondial şi să ignore piaţa de calculatoare personale, lăsând o companie micuţă din Cupertino, California, numită *pple Computer, aNată la începuturile sale, să de%volte această piaţă! *tunci când calculatoarele *pple au a)uns pe piaţă şi au început să se vândă cu sutele şi apoi cu miile, managerii de la .-@ şi8au sc+im&at rapid +otărârea şi au decis să intre pe piaţa calculatoarelor mici! Ai aşa s8a întâmplat! .-@ a produs un 9C care a a)uns să deţină, după patru ani, mai mult de 34 din piaţa mondială de calculatoare mici! ■
*nali%ea%ă tendinţele
(ar informaticienii de la .-@ nu au o&servat că e$ista o tendinţă ma)oră îndreptată spre calculatoarele mici! .gnorându8şi succesul iniţial î+ 9C8uri calculatoare personale=, ei au continuat să se concentre%e pe de%voltarea şi vân%area calculatoarelor centrale! în acest timp, din ce în ce mai mulţi competitori s8au gră&it să intre în domeniul calculatoarelor personale, iar .-@ a fost înlăturat din po%iţia de lider mondial! Conducerea .-@ nu a reuşit să vadă că succesul său în o&ţinerea a 34 din piaţa de computere personale indica o tendinţă sc+im&ătoare pe piaţa calculatoarelor care va sc+im&a întreaga lume! *stă%i, .-@ încearcă să ţină pasul, ind în competiţie cu companii precum (ell Computer, eVlett89acSardBCompa, Tos+i&a şi altele! (eoarece .-@ nu a urmat tendinţa pieţei, este puţin pro&a&il să8şi mai recapete vreodată po%iţia pe piaţa de calculatoare personale!
^ ândeşte8te la viitor @enţine8ţi oc+ii desc+işi! *stă%i au loc mai multe sc+im&ări în )urul tău decât oricând! Qricare dintre acestea poate un indiciu al unei tendinţe care te poate conduce .a &ogăţie şi succes! Tre&uie să i desc+is şi atent la aceste transformări! /imic nu rămâne la fel pentru un timp îndelungat! Cele mai &une oportunităţi ale tale îţi vor veni din aplicarea cunoştinţelor şi a puterii minţii pentru produse şi servicii noi în viitor!
14> 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* 2ingurul lucru de care ai nevoie pentru a înc+ega o avere îl constituie o idee care este 14 nouă! /u îţi tre&uie decât un produs sau o inovaţie a unui serviciu puţin mai &un, mai rapid sau mai ieftin decât orice altceva şi poţi a)unge repede în frunte! @ulte dintre marile averi acumulate astă%i în 2tatele 5nite şi de8a lungul lumii sunt create de oameni care au început fără nimic! într8o %i, ei au venit cu o idee nouă care le8a revoluţionat sau le8a transformat domeniul de activitate! Care ar putea aceasta pentru tineO
@ (oi factori care te trag înapoi E$istă doi factori ma)ori care te împiedică să8ţi foloseşti mai mult inteligenţa naturală! *ceştia sunt psi%osclero8a şi %omeosta8a. 9si+osclero%a repre%intă un alt nume pentru 6atitudine rigidă7! (e fapt, o stare e$perimentată de către un anumit tip de persoană inNe$i&ilă, care nu se sc+im&ă! *cest gen de persoană de%voltă atitudini rigide în legătură cu alţi oameni sau su&iecte şi apoi refu%ă să îşi sc+im&e opinia, proces numit adesea drept un mod mecanic de a gândi! 9ro&a&il că tu cunoşti persoane care suferă de această pro&lemă! @odul opus de a gândi este mai desc+is şi mai Ne$i&il şi poate denit drept vi%iune adapta5ilă. Qamenii adapta&ili îşi menţin minţile desc+ise la informaţiile noi! Ei sunt curioşi şi interesaţi de de%voltare şi de idei inedite! 2e concentrea%ă mai mult asupra a ce este corect decât asupra persoanei care are dreptate. 2unt dispuşi să renunţe la o idee vec+e dacă apare cineva care le demonstrea%ă că o idee nouă are mai multă valoare! .i preocupă mai mult faptul ca ideea nouă să funcţione%e pentru a re%olva o pro&lemă sau a atinge un o&iectiv decât să ai&ă dreptate ei înşişi!
7 2rei calităţi ale unui (eniu (e8a lungul anilor, geniile au fost studiate intens! 5na dintre conclu%iile remarca&ile la care au a)uns e$perţii este aceea că geniile nu sunt neapărat persoane cu un coecient de inteligenţă e$trem de ridicat! Ci mai degra&ă nişte oameni normali care îşi folosesc inteligenţa într8un mod superior comparativ cu oamenii o&işnuiţi sau c+iar cu cei mai inteligenţi! *cest lucru înseamnă că te poţi ridica la nivelul unui geniu dacă înveţi să gândeşti aşa cum gândesc geniile! eniile par a avea trei caracteristici în comun, iar tu poţi să o de%volţi pe ecare dintre acestea şi să o înscrii în modul tău o&işnuit de a gândi! în primul rând, geniile par a avea mintea desc%isăB pun între&ări, sunt curioase, Ne$i&ile şi dispuse să ia în considerare o paletă largă de posi&ilităţi atunci când anali%ea%ă o pro&lemă! *cest mod de a gândi adaptativ este precum o uşă desc+isă care permite ideilor să vină din orice direcţie sau sursă! Repre%intă modul de a gândi al unui geniu! .ar tu îl poţi învăţa practicându81! în al doilea rând, geniile par a a&orda pro&lemele şi +otărârile în mod sistematic. /u se aruncă asupra unei pro&leme asemenea unui câine care urmăreşte o maşină, în sc+im&, a&ordea%ă ecare situaţie dicilă punându8şi între&ări structurate într8o ordine logică, precum re%olvarea unei pro&leme de matematică! în al treilea rând, geniile a&ordea%ă pro&lemele cu o serie de între5ări.
@ între&ările îţi desc+id mintea eniile întrea&ă întâi: Care este, de apt, pro5lemaLF şi Ee ce este aceasta o pro5lemă în primid rândLF *poi întrea&ă: Care ar f o soluţie ideală la această pro5lemăLF şi Ce ne reţine în a aplica o astel de soluţieLF Ele mai întrea&ă: Ee ce există această situaţieL Cum s?a întâmplatL Ce a cau8at?oL (nde şi când a avut loc pentru prima datăL Cine este implicat în împre=urarea respectivăL Care sunt modalităţile dierite în care am putea re8olva această pro5lemăL
Eintre toate mi=loacele distincte, care soluţie pare a f cea mai accepta5ilă, luând toate lucrurile în considerareLF 2impul fapt că îţi pui între5ări îţi desc+ide niintea şi îţi e$tinde opţiunile! îţi de%voltă
creativitatea şi îţi stimulea%ă imaginaţia! între&ările îţi permit să gândeşti mai ecient în legătură cu pro&lema respectivă şi să a)ungi, în nal, la o deci%ie mai &ună!
] Trăgând concluzii Qamenii cu moduri de gândire m.ecanice tind să tragă conclu%ii! Ei văd o pro&lemă şi se +otărăsc imediat la o soluţie! *tunci când au loc două evenimente apropiate, ei presupun că una dintre întâmplări repre%intă cau%a pentru cealaltă! /i ac conu8ie între corelaţie şi cau8alitate. Qdată ce au luat o +otărâre, caută dove%i care să le conrme ce au decis de)a! iind orgolioşi, nu sunt dispuşi să8şi sc+im&e părerea! 2e pare că e$istă o relaţie directă între cantitatea de idei şi a&ordări pe care o de%volţi în scopul de a re%olva o pro&lemă şi pro&a&ilitatea să vii cu cea mai &ună soluţie pentru a o re%olva în cel mai ecient mod! (in acest motiv, tre&uie să te discipline%i să re%işti tentaţiei de a trage conclu%ii sau de a te gră&i să )udeci! Tre&uie să procede%i mai încet, precum un geniu, şi să continui să îţi pui între&ări! Tre&uie să îti menţii mintea desc+isă!
2 Creativitatea este un drept al tău prin naştere *r tre&ui spus faptul că eşti un or1anism care 1enerea8ă idei. Creativitatea este un drept al tău prin naştere! Eşti un om e$trem, de inteligent, în%estrat cu un Nu$ continuu de idei &ime pe care le poţi folosi pentru a8ţi atinge o&iective şi a8ţi îm&unătăţi viaţa! (e fapt, dacă nu ţi8ai utili%at creativitatea mult tim!p, asemenea celor mai mulţi oameni, poţi să o agiţi, ca în ca%ul %a+ărului aNat pe fundul ceştii de cafea, stimulându8ţi mintea cu metode despre care vom! vor&i în capitolul următor! E$istă o ;ege a 9ro&a&ilităţilor care se aplică gândirii creative folosindu8ţi puterea minţii! Conform acestei norme, cu cât eşti mai e$pus la mai multe idei, cu atât este mai pro&a&il să i e$pus la ideea potrivită atunci când îţi este necesară! Qamenii care au cel mai mare succes în %ilele noastre sunt cei care se e$pun permanent la idei noi dintr8o varietate de surse! 9rin contrast, oamenii fără succes sunt cei care continuă să ve+icule%e aceleaşi idei învec+ite cu puţină imaginaţie sau creativitate!
7 Caută idei peste tot *tunci când participi .a un seminar sau la o pre%entare susţinută de un e$pert care împărtăşeşte unele drntre cele mai noi idei din domeniul său, eşti adesea &om&ardat de idei noi pe care le poţi folosi pentru a8ţi îm&unătăţi diverse părţi ale e$istenţei! ieţile multor oamieni s8au sc+im&at complet ca urmare a faptului că au participat la o singură pre%entare susţinută de o singură persoană inteligentă, care le8a oferit o singură idee repre%entând c+eia viitorului lor! .maginea%ă8ţi ce s8ar întâmpla dacă ai participa în mod regulat la cursuri, seminarii şi pre%entări! Mi8ai &om&arda continuu mintea cu idei noi care ţi8ar menţine mintea alertă şi ţi8ar stimula gândurile creative! Qamenii creativi citesc constant, nu numai în legătură cu domeniul lor, ci şi despre alte sectoare de activitate! în primul rând, ei citesc non8cţiime! 2unt a&onaţi la o varie8 tate de %iare şi reviste, scanând continuu prin cuprinsul acestora şi prin articolele importante! Citeşte întotdeauna cu un pi$ sau cu un marSer în mână! C+iar mai &ine, învaţă să citeşti mai rapid pentru a putea scana un material cu o mie de cuvinte pe minut sau c+iar
14" 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* mai repede! ;ectura rapidă este o a&ilitate, ca şi mersul pe &icicletă, pe care oricine o poate deprinde după câteva ore de antrenament! *poi vei reuşi mereu să procese%i mai multă informaţie decât ţi8ai imaginat vreodată!
@ *propie8te de oamenii potriviţi Qamenii ecienţi îşi fac un o&icei din a se asocia cu alţi oameni po%itivi, creativi! Ei îşi împărtăşesc constant idei şi e$perienţe, învăţând imul de la celălalt! Ei decupea%ă articole din reviste şi le dau mai departe prietenilor lor! Recomandă cărţi pe care le8au citit sau programe audio pe care le8au ascultat! 9rietenii lor fac la fel pentru ei! 5neori, o idee &ună pe care o o&ţii de la altcineva îţi poate sc+im&a întregul sens al vieţii!
] Q consecvenţă stupidă *l doilea factor ma)or care îi trage pe oameni înapoi este repre%entat de %omeosta8a. *ceasta este denită ca ind 6încercarea de a constant7! Constituie o dorinţă adâncă de a continua ceea ce ai făcut şi ai spus în trecut! Ralp+ Waldo Emerson a scris în eseul său intitulat 6-a%ându8te pe tine însuţi7: 6Consecvenţa stupidă este drăcuşorul minţilor înguste!7 El se referea la tendinţa naturală a oamenilor de a încerca să rămână consecvenţi cu opiniile şi comportamentele anterioare! *ceastă formă de rigiditate &loc+ea%ă aproape toate posi&ilităţile de creştere în viitor! 9entru a re%ista tentaţiei de +omeosta%ă, ar tre&ui să i dispus să8ţi a&andone%i ideile vec+i atunci când cineva îţi demonstrea%ă că e$istă altele noi, mai &une! Q modalitate de a scăpa de capcana mentală a +omeo8 sta%ei constă în aceea de a f dispus să admiţi că ai 1reşit. Caracteristica unei persoane superioare, într8o perioadă în care au loc sc+im&ări rapide, este să rămână mereu desc+isă la posi&ilitatea ca una dintre ideile sale cele mai dragi să e greşită! 9entru acest lucru, e nevoie de maturitate şi de un cura) e$traordinar! (ar acest fapt stimulea%ă si mai multe idei!
] (eci%iile greşite Conform *sociaţiei *mericane de @anagement, cel puţin H4 dintre +otărârile tale se vor dovedi greşite în timp! *ceastă cifră repre%intă o medie! 5nii oameni vor greşi c+iar mai des! (ar poţi considera, ca regulă! că H din 14 deci%ii pe care le iei în legătură cu viaţa şi cu munca ta se vor dovedi eronate pe termen lung! .ată o între&are pentru tine! (acă H4 dintre +otărârile pe care le iau directorii se dovedesc greşite, cum poate lumea continua să funcţione%eO Răspunsul este simplu! Qamenii superiori 8 cei care a)ung în vârful oricărei organi%aţii 8 sunt cei care sunt dispuşi să îţi reducă pierderile! 2ă recunoască repede că au greşit şi să rectice situaţia, dar nu să insiste până când aceasta se înrăutăţeşte! (in nefericire, marea ma)oritate a oamenilor se îndrăgosteşte de ideile sale din trecut şi, odată ce le8au conceput, nu sunt dispuşi să renunţe la acestea, c+iar dacă e$istă dove%i împotriva lor! /u permite ca acest lucru să ţi se întâmple şi ţie! în sc+im&, +otărăşte8te să i primul care recunoaşte că o deci%ie pe care ai luat8o sau o con clu%ie la care ai a)uns au fost inrmate de o informaţie nouă! ii pregătit să renunţi la deci%ia vec+e şi să accepţi noua soluţie sau modalitate de a face lucrurile!
@ le$i&ilitatea îţi conferă putere Conform .nstitutului @enninger, cea mai importantă calitate de care vei avea nevoie pentru a o&ţine succes în secolul al UU.8lea este aceea de a Ne$i&il, în special în modul în care gândeşti! le$i&ilitatea se referă la disponi&ilitatea de a te sc+im&a şi de a încerca
lucruri noi! înseamnă, în mod deose&it, că pose%i a&ilitatea de a continua să8ţi a&andone%i ideile vec+i, demodate în favoarea celor noi, mai eciente! @ulţi oameni îşi petrec o mare parte a timpului lor certându8se, e$plicându8şi şi )usticându8şi comportamentele! Ei 2Tont +otărâţi să continue să facă lucrurile în acelaşi mod, deşi este evident că acesta nu mai fmicţionea%ă! 9entru a evita această tendinţă, tre&uie să rămâi Ne$i&il, mai ales atunci când eşti foarte convins că ai dreptate!
@ @iracolul de%voltării personale 5nul dintre punctele de cotitură din viaţa mea a fost acela când, la vârsta de două%eci de ani, am descoperit miracolul de%voltării personale! iaţa mea nu a mai fost niciodată la fel! *m învăţat că prin de%voltare personală poţi într8adevăr să te ridici singur! *m deprins că, însu8 şindu8ţi ceea ce ai nevoie pentru a8ţi atinge o&iectivele pe care ţi le8ai sta&ilit, nu e$istă, practic, nicio limită în ceea ce poţi face, avea sau ! *devărul este că viitorul aparţine persoanelor competente. *i putea să8ţi pier%i toţi &anii mâine, dar atâta vreme cât mai ai a&ilitatea de a gândi şi de a )udeca, e$istă posi&ilitatea să8i recupere%i pe toţi şi c+iar în plus! iitorul aparţine celor care sunt mai &îne informaţi! iitorul aparţine nu acelora care au mai mult comparativ cu cei care au mai puţin, ci acelora care ştiu mai multe în raport cu cei care cunosc mai puţine.
] (emodarea rapidă Cunoştinţele şi informaţiile din domeniul tău se du&lea%ă la ecare doi sau trei ani! Qricare ar &a%a informaţională pe care o ai, aceasta se învec+eşte rapid! Tre&uie să acumule%i continuu date şi idei noi doar pentru a te menţine! (in fericire, e$istă un program simplu, din trei părţi, pe care îl poţi folosi pentru a rămâne în fruntea grupului! ;8am utili%at şi l8am predat multor mii de cursanţi şi am dosare pline cu scrisori de la oameni ale căror vieţi au fost sc+im&ate în totalitate prin acest program! Cele trei c+ei pentru permanenta de%voltare personală şi profesională suntD lectura continuă, ascultarea continuă a pro1ramelor de învăţare şi pre1ătirea continuă. ■
Citeşte în :ecare zi
9entru a te menţine în vârf în meseria ta, tre&uie să citeşti informaţii legate de domeniul tău cel puţin o oră pe %i, su&liniind şi luând notiţe! @ai puţin de o oră pe %i te va pime în pericolul de a întrecut de competitorii tăi! 9rietenul meu, Xim RY+n, dă urmiătorul sfat: $unceşte asupra ta cel puţin la el de intens precum lucre8i la serviciu.F @ai mult, ar tre&ui să te tre%eşti în ecare dimineaţă şi să citeşti ceva educaţional între <4 şi >4 de minute! .a notiţe cu atenţie! Revi%uieşte8ţi8le în mod regulat! ReNectea%ă asupra lucrurilor pe care le 8ai învăţat şi gândeşte8te cum ai putea să aplici aceste idei noi în viaţa ta %ilnică! oloseşte8ţi puterea de vi%uali%are pentru a te imagina folosind noua informaţie în vreun fel! *cest lucru îţi va mări semnicativ vite%a cu care înveţi şi reţii idei noi şi va creşte pro&a&ilitatea de a le între&uinţa cu prima oca%ie! (acă citeşti doar o oră pe %i, într8o săptămână vei termina o carte! Q carte pe săptămână înseamnă 34 de cărţi pe an! Cinci%eci de cărţi pe an înseammă 344 de cărţi de8a lungul următorilor 14 ani! într8im nal, vei avea nevoie de o casă mai mare doar pentru a8ţi ţine cărţile şi pro&a&il că ţi8o vei şi permite! ■
Contri4uie la 9ormarea ta
Conform *sociaţiei *mericane a ân%ătorilor de Carte, apro$imativ H4 dintre adulţii americani nu au vi%itat nicio li&rărie în ultimii ciaci ani! 5n american o&işnuit citeşte mai
114 2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.-. .*M* puţin de o carte pe anD 3" dintre americanii adulţi nu au lecturat nicio carte în întregime de la terminarea liceului! în era informaţiei, dacă nu citeşti continuu, eşti în mare pericol să devii învec+it cu trecerea timpului! Totuşi, dacă citeşti o oră pe %i, câte o carte pe săptămână, vei o&ţine ec+ivalentul unui doctorat în domeniul tău în ecare an! ei deveni unul dintre cei mai inteligenţi, mai &ine informaţi şi mai productivi oameni din sectorul tău de activitate!
7 Conin(eri false în urmă cu câţiva ani, aveam un prieten care citea foarte puţin! /u era convins că lectura putea face vreo diferenţă în viaţa sa ori în veniturile sale! (upă terminarea şcolii, îşi pierduse o&iceiul de a citi! * avut o dispută cu mine susţinând că lectura nu este atât de importantă, între timp, el se străduia să8şi câştige e$istenţa! Era frustrat continuu! *facerea sa pierdea vi%i&il teren în faţa competitorilor săi mai &ine informaţi! ] Timp de aproape trei ani, l8am încura)at să înceapă să citească %ilnic! într8un nal, a cedat şi a început să citească în ecare dimineaţă timp de câteva minute! Era uimit de cât de mult îl a)uta lectura şi de cât de multe lucruri ştia atimci când vor&ea cu clienţii săi! Curând, el a început să citească, după cum îi recomandasem, câte o oră pe %i, o carte pe săptămână! într8un an, venitul său s8a du&lat! (upă doi ani, venitul său s8a du&lat iarăşi! *stă%i el este unul dintre cei mai &ine plătiţi oameni din domeniul său! Ai este mândru să îmi spună de ecare dată când ne vedem că rareori întâlneşte un client care este la fel de &ine informat ca el despre domeniul lor! Ai, cu cât citeşte mai mult, cu atât devine mai competent şi mai încre%ător!
7 'entru a c%şti(a mai mult, tre4uie să înveţi mai mult Regula este că pentru a câşti1a mai mult, tre5uie să înveţi mai mult. /u poţi avansa în domeniul tău mai repede decât o faci astă%i decât în măsura în care înveţi şi practici ceva nou! Cea de8a doua parte a programului tău de de%voltare personală şi profesională constă în programe de învăţare audio! (acă mimca ta presupune deplasare, îţi petreci între cinci sute şi o mie de ore pe an în maşină! .n ca%ul în care transformi acest interval în timp de învăţare, vei o&ţine ec+ivalentul unei perioade cuprinse între trei şi şase luni de câte G4 de ore pe săptămână de educaţie suplimentară, doar în răstimpul în care conduci dintr8 un loc într8altul! *m întâlnit nenumtăraţi oameni care şi8au du&lat, şi8au triplat sau şi8au mărit de patru ori veniturile prin simplul fapt că au ascultat programe de învăţare audio în tim!p ce conduceau!
îrlicipă la toate trainin(-urile Cel de8al treilea secret pentru învăţarea continuă şi pentru a8ţi descătuşa potenţialul mental este ca tu să &enecie%i de toată pregătirea pe care o poţi o&ţine! (acă un program de training este oferit în pu&lic, înseamnă că s8a dovedit de)a e$trem de ecient! 9ersoana care pre%intă cursul are, pro&a&il, mulţi ani de e$perienţă şi este posi&il ca ea să petrecut sute de ore pregătind această formă de instruire pe care o urme%i într8o )umătate de %i sau într8o %i întreagă! 5neori, îţi poţi scuti săptămâni, luni sau c+iar ani de muncă intensă prin participarea la un seminar susţinut de un e$pert care îţi e$plică modalităţile practice prin care îţi poţi face munca mai repede şi mai uşor!
Când com&ini aceste trei elemente: lectura permanentă, ascultarea regulată a programelor audio de învăţare şi pregătirea continuă, o&ţii o com&inaţie e$plo%ivă care te poate propulsa cu o vite%ă mai mare decât ai putut vreodată fără a)utorul lor! (upă cum am menţionat anterior, rancis -acon a armat: cunoştinţele repre8intă putere. *cest lucru este doar parţial adevărat! (e fapt, numai cunoştinţele care pot aplicate pentru scopuri practice pentru altcineva repre%intă cu adevărat putere! -i&liotecile sunt pline de cunoştinţe care nu servesc nimănui! 9entru a8ţi sc+im&a modul de a gândi într8unui po%itiv şi constructiv, tre&uie să8ţi +răneşti în permanenţă mintea cu idei noi! Tre&uie să i la curent cu ce se întâmplă în domeniul tău! Tre&uie să te asocie%i în mod regulat cu alte persoane de succes din sectorul tău de speciali%are! Tre&uie să cauţi continuu modalităţi de a8ţi face munca mai &ine, mai repede, mai ieftin şi mai uşor! Tre&uie să găseşti permanent mi)loace de a8ţi servi clienţii mai &ine! Tre&uie să rămâi în vârf în domeniul tău, astfel încât să i şi să continui să i tmul dintre cei mai valoroşi oameni din &ranşa ta!
m ândirea fără limite în era informaţiei, ctmoaşterea repre%intă totul! .ar cantitatea de cunoştinţe pe care o poţi acumula şi o poţi aplica în viaţa ta este limitată numai de propria am&iţie! /u e$istă, de fapt, limite în ceea ce poţi reali%a, cu e$cepţia celor pe care ţi le sta&ileşti tu însuţi! Cu cât înveţi mai mult, cu atât câştigi mai mult! Cu cât devii mai informat în domeniul tău, cu atât vei avea mai mult cura) şi mai multă încredere pentru a8ţi folosi a&ilităţile în munca ta! Cu cât o&ţii mai mult cura) şi mai multă încredere, cu atât va mai mare respectul tău faţă de tine însuţi şi sentimentul tău de putere personală! ei deveni de neoprit în tot ceea ce faci!
^EUERC.M.. (E *!T.5/E
1! începe astă%i să8ţi cree%i propria &i&liotecă de cărţi din domeniul tău! Citeşte între <4 şi >4 de minute %ilnic, su&linia%ă şi ia notiţe cu atenţie! ! E$aminea%ă8ţi succesele şi eşecurile recente şi neaşteptate din sectorul tău de activitate! *r putea să8ţi indice acestea o tendinţă de care ai putea protaO ! 2electea%ă un domeniu în care e$perti%a te8ar putea a)uta să avanse%i în carieră! (e%voltă8ţi un plan de a studia şi de a învăţa tot ceea ce poţi aNa în acel sector! ii cel mai &un în ceea ce faci! H! *socia%ă8te numai cu persoane po%itive, optimiste, creative, fericite, care au scopuri clare pentru vieţile lor! 2tai alături de câştigători dacă vrei să i unul dintre ei!
escătuşează-ţi puterile mentale 4otenţialul unei persoane o5işnuite este asemenea unui uriaş ocean neparcurs, unui nou continent neexplorat, o lume de posi5ilităţi care aşteaptă să fe adusă la lumină şi canali8ată către ceva 5un. -R.*/ TR*C0
iecare sc+im&are din viaţa ta va re%ultatul ciocnirii dintre mintea ta şi o nouă idee! .deile repre%intă secretul viitorului! Conţin răspunsurile la toate pro&lemele tale, precum şi modalităţile de a8ţi atinge toate o&iectivele! Tre&uie să devii o persoană care generea%ă idei, astfel încât să vii continuu cu altele noi, mai &une, pentru a face faţă sc+im&ărilor şi oportunităţilor constante care au loc în )urul tău! (in fericire, eşti creativ în mod natural! Este o calitate înnăscută! Te naşti cu această însuşire! (ar creativitatea depinde de ;egea între&uinţării, care stipulea%ă: Eacă nu o oloseşti, o pier8iF, cel puţin temporar! estea &ună este că îţi poţi restimula potenţialul inventiv practicând diversele metode şi te+nici pre%entate în această carte!
7 @ă-ţi proiecte pentru iitor şi (%ndeşte-te la ce ai realizat p%nă în prezent 9entru a8ţi sc+im&a modul de a gândi, este necesar să8ţi de%volţi ideile şi să8ţi pui imaginaţia la încercare despre persoana care ai putea , despre lucrurile pe care le8ai putea face şi avea! iecare persoană care reali%ea%ă lucruri remarca&ile în viaţă începe cu un vis măreţ sau cu o vi%iune a ceea ce este posi&il pentru ea! *ceste persoane se ridică deasupra situaţiei lor actuale, deasupra limitărilor şi pro&lemelor lor şi se imaginea%ă trăind viaţa pe care şi8ar dori să o ai&ă! Ai tu tre&uie să practici acest mod de a gândi! @ai devreme am discutat despre vi8iunea ta ideală despre tine în viitor. Q cree%i gândindu8te la următorii cinci ani şi imaginându8ţi că toate visurile tale s8au transformat în realitate! Cum ar arăta viaţa ta dacă ar ideală în ecare domeniuO 5nde te8ai aNaO Cât de mult ai câştigaO Ai aşa mai departe! *poi te întorci la %iua actuală şi la situaţia ta pre%entă! Te gândeşti la paşii specici pe care i8ai putea face pentru a8ţi folosi oportunităţile şi a8ţi depăşi limitările şi o&stacolele! *ceasta este între&uinţarea primară a gândirii creative! Repre%intă acţiunea de a8ţi re%olva pro&lemele şi de a da naştere la descoperiri mentale pe care le poţi folosi pentru a te mo&ili%a mai ecient către atingerea celor mai importante o&iective pentru tine!
7 2rei minţi în una sin(ură ândeşti şi acţione%i în viaţă cu trei minţi diferite! 9rima o constituie mintea conştientă, pe care ţi8o foloseşti în scopul de a asimila informaţii noi, a le compara cu cele actuale şi a le anali%a în funcţie de valoarea şi relevanţa lor pentru tine, iar apoi te +otărăşti dacă vei acţiona sau nu! *ceasta este mintea cu care îţi conduci viaţa şi e denumită adesea mintea o5iectivă. Cea de8a doua minte pe care o utili%e%i este su5conştientul. @intea ta su&conştientă repre%intă o &a%ă de date uriaşă, care înregistrea%ă ecare gând, idee, emoţie sau e$perienţă pe care le ai de8a lungul vieţii tale! *ceasta este denumită mintea su5iectivă. Rolul său constă în a8ţi menţine toate cuvintele şi acţiunile în conformitate cu conceptul de sine şi cu atitudinile, credinţele, temerile şi pre)udecăţile tale actuale! @intea ta su&conştientă nu raţionea%ă, ci doar se supune comen%ilor tale!
(E2C?T5AE*Z?8M. 95TER.;E @E/T*;E
(e asemenea, mintea ta su&conştientă este responsa&ilă pentru desfăşurarea funcţiilor corpului tău! îţi controlea%ă sistemul nervos autonom şi &ătăile inimii, respiraţia, digestia, memoria de &a%ă şi aşa mai departe! Este asemenea unui calculator uriaş, atât de puternic şi de e$act, încât poate procesa un milion de comen%i pe secundă! @enţine un ec+ili&ru e$act între sutele de componente c+imice din toate celulele tale, timp de G de ore pe %i! * treia minte a ta este cea supraconştientă. *ceasta repre%intă legătura ta directă cu inteligenţa innită! Conţine toate cunoştinţele şi îţi poate furni%a toate ideile şi răspunsurile de care vei avea nevoie vreodată pentru a8ţi atinge orice o&iectiv îţi vei sta&ili! *ceastă minte este sursa inspiraţiei, imaginaţiei, a intuiţiei şi a presentimentelor! uncţionea%ă G de ore pe %i şi îţi va aduce c+iar răspunsul potrivit la pro&lema ta, e$act atunci când vei pregătit pentru acesta! Este stimulat de o&iective &ine denite, imagini mentale vii şi comen%i clare, po%itive su& forma armaţiilor! *tunci când îţi vei folosi toate cele trei minţi în armonie, cu ecare dintre acestea îndeplinind funcţiile pentru care a fost creată, îţi vei reali%a mai multe o&iective, mai repede decât ţi8ai imaginat! între&uinţarea adecvată a celor trei minţi ale tale este esenţială pentru sc+im&area modului tău de a gândi şi a vieţii tale! ■
2rei surse de creatiitate
E$istă trei factori principali care stimulea%ă creativitatea! 9oţi să îi foloseşti pe toţi trei în mod regulat, în tot ceea ce faci! *cestea sunt: în primul rând, o5iective dorite cu ardoare@ apoi, pro5leme presante@ în al treilea rând, între5ări canali8ate. Când le vei utili%a pe toate, vei începe să genere%i idei cu o frecvenţă care te va uimi! între&uinţând aceste trei metode de stimulare mentală 8 o&iective, pro&leme şi între&ări 8, îţi active%i cele trei minţi în mod simultan şi începi să funcţione%i la niveluri mult mai ridicate decât persoanele o&işnuite! ■
=4iectie dorite cu ardoare
9rimul factor este clar denit, un o5iectiv dorit intens. Tre&uie să ştii e$act ce vrei, să8 ţi sta&ileşti im termen limită, să îl deneşti măsura&il şi să de%volţi im plan pentru atingerea lui asupra căruia să munceşti în ecare %i! E$istă o relaţie directă între cât de &ine denit îţi este scopul pe care îl urmăreşti şi cât de multe idei îţi vor veni pentru a81 atinge! 5na dintre cele mai puternice modalităţi de a8ţi armoni%a activităţile celor trei minţi şi de a8ţi activa puterile creative este aceea de a8ţi rescrie o&iectivele la timpul pre%ent în ecare dimineaţă! la8ţi o agendă cu spirală! în ecare dimineaţă, după lectura %ilnică, acordă8ţi câteva minute şi rescrie8ţi ţelurile principale la timpul pre%ent, e$act ca şi cum ar e$ista de)a! (upă ce le8ai scris, vi%uali%ea%ă ecare o&iectiv timp de câteva secunde de parcă ar de)a îndeplinit! i%uali%ea%ă ecare scop în mintea ta de parcă ar e$ista de)a! *poi, %âm&eşte, rela$ea%ă8te şi eli&erea%ă8te! *ceastă metodă de a8ţi rescrie o&iectivele în ecare dimineaţă, de a le vi%uali%a de parcă ar de)a îndeplinite şi apoi de a te rela$a cu o încredere deplină constituie o parte esenţială a creării imui ec+ivalent mental al lucrurilor pe care le doreşti! olosind această te+nică, vei contri&ui la materiali%area o&iectivelor tale e$act atunci când vei pregătit pentru nali%area lor! 2criindu8ţi şi rescriindu8ţi scopurile, le adânceşti din ce în ce mai mult în su&conştientul tău! ;a un anumit moment, îţi active%i mintea supraconştientă! *tunci, vei începe să atragi în viaţa ta oamenii şi circumstanţele care te pot a)uta să8ţi atingi ţelurile!
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
7 *imte intens Emoţia este c+eia! Cu cât îţi doreşti mai intens un o&iectiv, cu atât acesta se materiali%ea%ă mai rapid! Com&inarea ideii ţelului tău cu emoţia intensă a dorinţei este similară apăsării pedalei de acceleraţie a potenţialului tău mental! @intea ta va accelera şi va genera idei pentru îndeplinirea o&iectivului! Cu cât vei avea o atitudine mai entu%iastă şi po%itivă despre îndeplinirea oricărui lucru, cu atât mai repede mimceşte mintea ta pentru a81 aduce în viaţa ta! ândeşte8te ce sen%aţie ai încerca dacă ţi8ai atinge scopul! Te8ai simţi mândru, fericit, uşurat, &ucuros sau &ine dispusO Qricare ar acea emoţie, ar tre&ui să te imagine%i cu încredere şi cu mulţumire &ucurându8te e$act de acel sentiment pe care l8ai avea dacă o&iectivul tău ar de)a o parte a vieţii tale! (acă vrei să câştigi mai mulţi &ani şi să ai un standard de viaţă mai ridicat, imaginea%ă8ţi că eşti de)a acolo, trăind viaţa pe care ţi8o doreşti! înc+ipuie8ţi cum te8ai simţi! înc+ide oc+ii şi simte intens sentimentul de fericire, &ucurie şi de satisfacţie interioară! *tunci când poţi com&ina o imagine mentală clară a o&iectivului tău cu emoţia pe care ai avea8o dacă acesta ar îndeplinit, îţi active%i puterile superioare ale minţii! îţi stimule%i creativitatea! îţi vin idei care te vor a)uta să8ţi îndeplineşti ţelul mai repede!
^ 9ro&lemele ca oportunităii Cel de8al doilea factor care îţi stimulea%ă creativitatea şi îţi activea%ă latura po%itivă este repre%entat de pro5lemele presante. /umiai atunci când ai de8a face cu presiunea pro&lemelor şi a o&stacolelor, devii motivat să acţione%i la cel mai &un nivel mental al tău! Confruntarea cu dicultăţile inevita&ile ale vieţii şi re%olvarea lor te fac mai puternic şi mai inteligent şi aduc la lumină lucrurile cele mai &une din tine! @a)oritatea oamenilor nu înţelege natura greutăţilor! 9ro&lemele repre%intă o parte normală şi necesară a vieţii! 2unt inevita&ile şi nu te poţi sustrage din faţa lor! *par în ciuda eforturilor tale susţinute de a le evita! (e aceea, vin fără a aşteptate! 2ingura parte a unei pro&leme asupra căreia ai control este răspunsul tău la dicultăţile inerente ale vieţii! Qamenii ecienţi răspund în mod po%itiv şi constructiv la pro&leme! *stfel, ei demonstrea%ă că şi8au de%voltat niveluri înalte ale 6a&ilităţii de a răspunde ecient7 atunci când se confruntă cu dicultăţi neaşteptate sau nedorite! 9ro&lemele de orice fel aduc la lumiină cele mai &une calităţi ale tale! Te fac puternic şi plin de resurse! Cu cât greutăţile tale vor mai presante şi cu cât vei investi mai multe emoţii în soluţionarea lor, cu atât vei deveni mai creativ! (e ecare dată când re%o+d o pro&lemă în mod constructiv, devii mai inteligent şi mai ecient! (rept urmare, te pregăteşti pentru re%olvarea unor dicultăţi şi mai mari, şi mai importante!
*şterne8ti gândurile pe +ârtie Q modalitate de a8ţi îm&unătăţi a&ilitatea de a re%olva pro&leme şi de a8ţi stimula creativitatea este aceea de a8ţi scrie gândurile pe +ârtie! *cordă8ţi câteva momente pen8 tru a te între&aD Care este cu exactitate pro5lemaLF *poi scrie răspunsul într8o formă care descrie la fel de precis c+estiunea respectivă! Te poţi între&a apoi: 6Ce altceva constituie o pro5lemăLF Tre&uie să i atent la orice pro&lemă pentru care e$istă o singură deniţie! Cel mai rău lucru pe care l8ai putea face ar să re%olvi pro&lema greşită! Cu cât poţi să deneşti o pro&lemă în mai multe modalităţi, cu atât poţi să a)ungi mai repede la o soluţie! Qricare ar dicultăţile, o&stacolele, provocările sau factorii care îţi pun piedici sau te trag înapoi, tre&uie să îi deneşti în scris! în medicină e$istă o %icală: Eia1nosticul potrivit repre8intă =umătate din vindecare.F
(E2C?T5AE*Z?8M. 95TER.;E @E/T*;E
5neori, când vei începe să deneşti o pro&lemă, vei descoperi că este vor&a, de fapt, despre o 6pro&lemă ciorc+ine7! *ceasta înseamnă că e$istă o pro&lemă ma)oră însoţită de câteva pro&leme mai mici! Cele mai multe pro&leme cu care te vei confrimta vor constituite din mai multe pro&leme mai mici! *desea, într8o situaţie dicilă, e$istă o singură pro&lemă ma)oră care tre&uie re%olvată înainte de a soluţionate cele mai mici! Cea mai &ună a&ordare pentru acest tip de situaţie este să determini pro&lema principală şi apoi să8i deneşti separat părţile individuale! .dentici pro&lema principală care tre&uie re%olvată întâi şi apoi le re%olvi şi pe cele mai mici în ordine! 5neori, soluţionarea unei părţi a pro&lemei conduce la re%olvarea întregii situaţii! ■
=4iectiele sunt doar pro4leme
5n o&iectiv pe care încă nu l8ai îndeplinit este doar o pro&lemă pe care încă nu ai re%olvat8o! (e aceea, succesul a fost denit ca a5ilitatea de a soluţiona pro5leme. (acă nu câştigi suma de &ani pe care ţi8ai dori8o, aceasta este o pro&lemă nere%olvată! .ar în ca%ul în care nu te &ucuri de o stare de sănătate şi de o formă %ică la care aspiri, acestea sunt doar pro&leme pe care tre&uie să le soluţio ne%i! 5n o&stacol între tine şi o&iectivul tău este doar o pro&lemă care aşteaptă o soluţie! Qrice limitare care te trage înapoi repre%intă doar o altă pro&lemtă care aşteaptă să e re%olvată de tine! în ecare ca%, sarcina ta este să nu laşi pro&lema să te acapare%e, ci să i tu stăpân pe pro&lemă! ■
@işa postului tău
(acă te8aş între&a cum îţi câştigi e$istenţa, mi8ai preci%a denumirea po%iţiei tale actuale sau şa postului tău! (ar oricare ar titlul tău, adevărata ta slu)&ă este să re%olvi pro&leme! Tu faci acest lucru întreaga %i! *ceastă a&ilitate este cea care te face valoros! Tu eşti de profesie o persoană care re%olvă pro&leme! 2uccesul tău în carieră este determinat de cât de ecient soluţione%i pro&lemele şi atingi o&iectivele postului tău! 2ă nu te plângi niciodată despre pro&lemele tale la locul tău de muncă! *r tre&ui să i recmioscător pentru faptul că e$istă! (acă nu ai avea pro&leme la serviciu, nu ai avea niciun loc de muncă! *tunci când oamenii nu sunt capa&ili să re%olve pro&lemele care apar în munca lor, ei simt înlocuiţi rapid de alţii care pot! .ar dacă devii o persoană care re%olvă e$celent pro&lemele, eşti promovat pentru a soluţiona altele şi mai mari, şi mai im!portante! (e acum înainte, consideră8te o persoană care re%olvă pro&leme! 2ingura între&are este: cât de 5un eşti în ceea ce aciL Q&iectivul tău este să devii e$celent în soluţionarea oricărei pro&leme cu care te8ai putea confrunta!
@ 9une între&ări specice Cea de8a treia modalitate de a8ţi activa creativitatea este aceea de a pune între&ări specice! între&ările &ine formulate, provocatoare îţi activea%ă mintea şi îţi stimulea%ă gândirea! Cei mai &imi consultanţi se descriu adesea ca 6insultanţi7! Ei nu oferă răspimsuri! în sc+im&, îşi forţea%ă clienţii să îşi pună între&ări dicile şi să răspimdă la acestea! 9entru a8ţi stimula creativitatea, şi tu tre&uie să îţi pui nişte între&ări dicile şi apoi să îţi pui la îndoială răspunsurile! îţi aduci aminte de gândirea de la %eroO întrea&ă8te tot timpul: 6(acă nu aş face ceea ce fac în pre%ent, aş începe astă%i de la %ero ştiind ce cimosc la ora actualăO7 ei uimit de cât de creativ vei deveni atunci când vei începe să8ţi anali%e%i ecare aspect al vieţii, de parcă ai putea alege să o iei de la capăt, dacă ai vrea, pe &a%a cunoştinţelor şi e$perienţelor tale actuale!
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
*desea, răspunsul la cea mai mare dilemă a ta este să întrerupi, pur şi simplu, o activitate! (acă nu merge &ine, uneori cel mai înţelept lucru pe care îl poţi face este să a&andone%i un mod de a acţiona! întrea&ă8te întotdeauna: Care este cea mai simplă şi mai directă soluţie pentru această pro5lemăL F
7 Claritatea este totul @ai e$istă şi alte între&ări pe care ţi le poţi pune pentru a8ţi stimula creativitatea 8 de e$emplu: Ce încerc să acLF Răspunde foarte e$act la această între&are! (e ecare dată când eşti frustrat sau întâlneşti greutăţi în îndeplinirea unui o&iectiv sau în o&ţinerea unui re%ultat, întrea&ă8te: Cum încerc să ac acest lucruLF şi /xistă o modalitate mai 5unăLF /u te îndrăgosti de metodele tale actuale! Care sunt presupimerile taleO Care sunt supo%iţiile tale evidente şi care, cele inconştienteO Ce anume cre%i tu că este adevărat, iar dacă aceste lucruri nu ar reale, modul tău de a gândi s8ar sc+im&a cu totulO *le$ @cPen%ie a scris: 69resupunerile greşite repre%intă &a%a oricărui eşec!7
7 'ro4lema reală ;ucre% adesea cu agenţii unor companii, care încearcă să promove%e un nou produs sau serviciu şi întâmpină greutăţi pe piaţă! *tunci când căutăm motivele pro&lemelor lor în afaceri, ei îmi arată, de o&icei, o listă lungă de dicultăţi legate de pu&licitate, promovare, oameni, vân%ări, distri&uţie, livrări şi servicii! Totuşi, cau%a principală este mereu aceea că vân8ările lor nu sunt sufcient de mari. ;e pun trei între&ări! *cestea sunt între&ări la care poţi recurge atunci când evalue%i orice produs sau serviciu potenţial pentru orice piaţă! 9rima între&are este: /xistă o piaţăLF E$istă oameni care pot şi vor cumpăra acest produs sau serviciu aNat în competiţie cu alte produse sau servicii oferite în pre%entO @ulţi oameni încep să de%volte afaceri fără a8şi da seama cât de greu este să atragi un client de la un alt furni%or dacă acest client este mulţumit în pre%ent de celălalt vân%ător! (acă răspunsul conducerii companiei este: 6(a, e$istă cu siguranţă o piaţă pentru ceea ce vindem! E$istă oameni care doresc acest produsBserviciu şi sunt dispuşi să îl cumpere de la noi7, următoarea mea între&are sună astfel: /ste piaţa sufcient de mareLF (e multe ori, un produs sau serviciu se dovedeşte &un, valoros şi de calitate, dar nu e$istă o piaţă sucient de mare pentru a )ustica investiţia de timp şi energie necesare pentru a81 promova! E$istă modalităţi mai &une şi mai prota&ile de a folosi acei &ani!
] (e ce eşuea%ă companiile @ulţi oameni a)ung la faliment, în special în afacerile de%voltate de ei înşişi, deoarece piaţa nu este, pur şi simplu, sucient de mare pentru ca ei să vândă destul, astfel încât să8şi )ustice eforturile şi c+eltuielile legate de producţia produsului sau serviciului, în primul rând! iecare investiţie tre&uie comparată cu alte investiţii posi&ile care sunt disponi&ile în acelaşi timp! 9ot e$ista variante mai &une pentru a8ţi valorica timpul şi &anii! *cest principiu se aplică şi personalităţii tale! 2copul tău este să te investeşti în aşa fel, încât să o&ţii cel mai mare prot pe energie! E$istă mii de modalităţi diferite în care îţi poţi petrece timpul şi viaţa! Tu însuţi eşti cea mai valoroasă resursă şi tre&uie să o investeşti mereu acolo unde poţi o&ţine cel mai &un re%ultat! Cea de8a treia între&are pe care le8o pun clienţilor mei e următoarea: Eacă există o piaţă sufcient de mare, e destul de concentrată pentru a?ţi putea promova şi vinde produsele într?o modalitate efcientă din punct de vedere al costurilorLF
(E2C?T5AE*Z?8M. 95TER.;E @E/T*;E
*ceastă între&are nală este cea care îngroapă, de o&icei, ideea unui produs nou! (a, e$istă o piaţă şi da, piaţa este sucient de mare, dar piaţa acoperă o %onă geogracă atât de întinsă, încât se dovedeşte imposi&il să vin%i în mod ecient!
@ ândeşte8te la limitări Q &ună modalitate de a găsi soluţii creative pentru pro&lemele tale este să aplici 6teoria limitărilor7! *ceasta stipulea%ă că, în orice proces sau serie de activităţi, e$istă un actor care limitea8ă. *par &loca)e care determină vite%a CH care a)ungi din locul la care te aNi la cel în care doreşti să i! 2implul fapt că identici limitările critice din mediul tău îţi oferă adesea idei care te a)ută să le îndepărte%i! (e e$emplu, să spunem că scopul tău este să îţi du&le%i venitul de8a lungul următorilor trei până la cinci ani! începi să identici limitările pentru atingerea acestui o&iectiv între&ându8te: 6(e ce nu este venitul meu de)a du&luO7 ii cinstit! 9une8ţi între&ări dure: (e ce nu câştigi de=a de două ori mai mult faţă de cât câştigi astă%iO Ce te reţineO (intre toate lucrurile care te trag înapoi, care este factorul principal care te limitea%ă şi determină cât de repede îţi vei atinge o&iectivulO ■
Aplică re(ula JK;
Regula "4B4 pare să se aplice şi limitărilor, dar într8un mod anume! în conte$t, această regulă stipulea%ă că "4 dintre limitările care te reţin din a8ţi atinge o&iectivul se aNă în interiorul tău! 2e găsesc mai degra&ă în tine şi nu în mediul tău! /umai 4 dintre factorii care te trag înapoi se aNă în lumea exterioară. *ceastă descoperire repre%intă un şoc pentru cei mai mulţi oameni! @area ma)oritate a oamenilor crede că pro&lemele lor ma)ore sunt create sau cau%ate de situaţiile şi de oamenii din )urul lor! (e o&icei, acest lucru nu este adevărat! Cele mai multe dintre motivele pentru care nu avarise%i au legătură cu lipsa ta de a&ilităţi, resurse sau calităţi personale! ■
u4lează-ti enitul
f
2ă presupunem că lucre%i în vân%ări! (oreşti să8ţi du&le%i venitul în următorii trei8cinci ani sau c+iar mai curând! 9rima limitare importantă pe care o vei identica este cantitatea de produse sau servicii pe care tre&uie să o vin%i! (acă poţi re%olva această pro&lemă, îţi vei îndeplini o&iectivul! Qdată ce ai identicat această limitare principală, te între&i apoi: 6Care este limitarea din spatele acesteiaO7 Răspunsul ar putea numărul de clienţi potenţiali pe care ar tre&ui să îi găseşti! (acă ai putea vor&i cu sucienţi clienţi potenţiali, pro&a&il că ţi8ai putea du&la vân%ările şi venitul! *poi te uiţi dincolo de această limitare şi te între&i ce anume cau%ea%ă restricţia în speţă! *ceasta din urmă poate a&ilitatea ta de a căuta ceva ce se aNă în interiorul tău şi nu pe piaţă! ■
Hită-te în >urul tău
Q &ună modalitate de a determina dacă limitarea e internă sau e$ternă este să te uiţi în )urul tău şi să ve%i dacă altcineva îşi îndeplineşte aceleaşi o&iective pe care şi tu vrei să le nali%e%i! Câştigă de)a cineva de două ori mai mult decât tine din vân%area aceluiaşi produs sau serviciu pe aceeaşi piaţăO (acă altcineva face de)a acest lucru, atunci limitarea este internă, nu e$ternă! Repre%intă ceva dinăuntrul tău! Este vor&a de lipsa unei anumite a&ilităţi sau calităţi pe care tre&uie să o depăşeşti! 2e spune că: tunci când lupta unei persoane începe cu ea însăşi, ea are într?adevăr valoare.F Q persoană superioară îşi pune mereu această între&are: Ce anume din mine
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
mă tra1e înapoiLF Qamenii superiori se uită întâi la ei! Este foarte pro&a&il să e$iste ceva
în lumea ta e$terioară care acţionea%ă ca o frână asupra potenţialului tău, dar tre&uie să începi să cauţi înăuntru! E$istă multe şanse să găseşti acolo cau%a! ■
@oloseşte-ţi resursele
*tunci când îţi vei folosi aceste resurse în mod regulat, îţi vei stimula a&ilitatea creativă şi îţi vei aprinde luminile mentale, asemenea efectului unui far într8o cameră întunecată! Qdată ce îţi sta&ileşti o&iective clare şi ai o dorinţă ar%ătoare de a le atinge, îţi active%i mintea creativă! (acă îţi com&ini ţelurile cu pro&lemele presante, denite clar, genere%i mai multe idei! .ar în ca%ul în care îţi pui tot timpul între&ări canali%ate ce îţi stimulea%ă gândirea, a)ungi să ve%i posi&ilităţi mai multe şi mai &une în ecare situaţie! Ai când îţi identici limitările principale în atingerea oricărui o&iectiv sau în soluţionarea oricărei pro&leme, începi să acţione%i ca um geniu! Te plase%i pe drumul către succes şi reali%ări de e$cepţie!
oloseşte8ţi toată inteligenţa Conform cercetărilor lui oVard amer, de la 5niversitatea arvard, şi ale lui C+arles and# din *nglia, pose%i cel puţin 14 tipuri diferite de inteligenţă! (e8a limgul anilor de şcoală, ai fost testat numai pe &a%a inteligenţelor tale ver&ale şi matematice! (ar studiile din ultimii ani indică faptul că ai mai multe tipuri de inteligenţă şi că poţi im geniu în oricare dintre acesteaD atunci când sunt com&inate, îţi permit să reali%e%i lucruri e$traordinare! 9rimul tău scop este să8ţi identici inteligenţele sau inteligenţa predomi? nantă@ apoi foloseşte mai mult din acea inteligenţă în orice încerci să reali%e%i!
] .nteligenţa ver&ală 9rima ta inteligenţă este cea ver5ală. *^ceasta repre%intă a&ilitatea ta de a vor&i, utili%area lim&a)ului! Capacitatea de a înţelege şi de a folosi &ine lim&a)ul este asociată cu succesul în orice domeniu care implică şi comunicare cu ceilalţi! în ecare societate, e$istă o relaţie directă între nivelul de Nuentă în lim&a ta nativă si venitul tău! C+iar poţi să îţi creşti şansele şi rata de promovare prin învăţarea şi folosirea mai multor cuvinte! (e fapt, ecare cuvânt este un instrument pentru e$primarea unui gând! Cu cât ştii şi înţelegi mai multe cuvinte, cu atât poţi forma idei şi gânduri mai comple$e! Cu cât voca&ularul tău este mai &ogat, cu atât vei mai respectat şi mai ascultat de ceilalţi! (e aceea, a&ilităţile ver&ale sunt considerate o măsură de &a%ă a inteligenţei! ■
Inteli(enţa matematică
* doua inteligenţă folosită pentru măsurarea .[8ului coecientului de inteligenţă= este cea matematică. *ceasta constituie îndemânarea ta de a folosi numerele, de a aduna, a scădca, a împărţi şi a înmulţi! în afaceri, aceasta este a&ilitatea ta de a citi informaţii nanciare şi de a de%volta proiecţii nanciare! Cu cât ştii mai multe despre preţuri, costuri, c+eltuieli şi rate nanciare, cu atât vei lua deci%ii mai &ime şi vei deveni mai valoros! @ulţi oameni cred că nu au a&ilităţi legate de numere! (e aceea, ei evită orice dom!eniu sau activitate în care este nevoie de Nuenţă nanciară pentru a avea succes! *cest lucru poate fatal dacă unul dintre o&iectivele tale este să o&ţii independenţă nanciară! (in fericire, poţi învăţa să înţelegi calculele importante din afacerea ta cu puţin studiu şi efort! (rept urmare, vei mult mai competent şi mai capa&il de a lua deci%ii &une pentru tot restul vieţii tale în afaceri!
(E2C?T5AE*Z?8M. 95TER.;E @E/T*;E ■
Inteli(enţa %ică
*l treilea domeniu în care poţi un geniu este inteligenţa f8ică. *cesta este tipul de inteligenţă de care se &ucură atleţii de performanţă, cu a&ilităţi e$traordinare de coordonare a mişcărilor şi de folosire a corpurilor lor! Q persoană poate pica testele ver&ale şi de matematică de la şcoală şi poate , în acelaşi timp, un atlet de succes, c+iar dacă acest lucru nu va apărea pe nicio şă cu re%ultatele sale! @ulţi oameni se vând ieftin prin faptul că au impresia că nu dau dovadă de însuşiri deose&ite la sport sau la alte activităţi %ice! estea &ună este că, având parte de instru8 irea potrivită, poţi practica &ine nenumărate sporturi, precum înotul, patina)ul sau sc+iul! Este vor&a numai despre dorinţă din partea ta! *i mult mai multă a&ilitate %ică decât ai folosit până în pre%ent! ■
Inteli(enţa muzicală
Cea de8a patra formă de inteligenţă a ta poate mu8icală. 2e poate ca un @o%art sau un -eet+oven să nu fost &un la sport sau la şcoală şi totuşi s8au dovedit capa&ili să comp$mă unele dintre cele mai frumoase compo%iţii de mu%ică clasică din toate timpurile! @ulţi dintre mu%icienii de top şi dintre cântăreţii populari din %ilele noastre au avut re%ultate sla&e la şcoală, dar au demonstrat că posedă o a&ilitate e$cepţională de a crea şi de a e$prima mu%ică! Ei au reuşit astfel să a)ungă la performanţe mu%icale e$cepţionale! ■
Inteli(enţa izualo-spaţială
Cel de8al cincilea domeniu de potenţial mental al tău îl repre%intă inteligenţa vi8ualo? spaţială. *ceasta este a&ilitatea de a vedea şi de a crea forme şi modele! 5n ar+itect, un inginer, im pictor sau o persoană care şi8a de%voltat capacitatea de a vi%uali%a foarte clar posedă o asemenea inteligenţă! 5n ar+itect, de e$emplu, poate capa&il să de%volte, întâi în mintea sa şi apoi pe +ârtie, clădiri frumoase pe care apoi oamenii cu inteligenţă matematică vor în stare să le transforme în proiecte şi dimensiuni e$acte pentru constructie! Este e$act inteligenţa pe care o foloseşti pentru vi%ua8 li%a)rea o&iectivelor tale cu oc+ii minţii înainte ca ţelurile respective să ia naştere în realitate! *ceasta este o inteli8 genţă şi o a&ilitate pe care le poţi de%volta prin practică!
7 Inteli(enţa interpersonală * şasea formă de inteligenţă este interpersonală şi e cea mai &ină plătită formă de inteligenţă în 2tatele 5nite! Repre%intă a&ilitatea de a comunica, a negocia, a inNuenţa şi a convinge alţi oameni! Este caracteri%ată de un nivel înalt de sensi&ilitate la gândurile, sentimentele, motivaţiile şi dorinţele celorlalţi! Q persoană cu o inteligenţă interpersonală ridicată are îndemânarea de a interacţiona ecient cu oamenii pentru a re%olva ecient lucrurile! @anagerii de succes, conducătorii de ec+ipă şi c+iar oţerii din armată au, de o&icei, o inteligenţă interpersonală foarte de%voltată! (rept urmare, oamenii vor să lucre%e şi să coopere%e cu ei pentru a îndeplini o&iectivele grupului! Qamenii de vân%ări plătiţi cel mai &ine sunt aceia care se dovedesc foarte &uni în a8i convinge pe alţii să le cumpere produsele sau serviciile! Cei mai ecienţi oameni de afaceri, consultanţi şi profesionişti dau dovadă de acest tip de inteligenţă în mod constant! Este cu adevărat principala a&ilitate a imui politician de succes! Ai acest dome8 niu poate repre%enta sfera ta de e$celenţă!
7 Inteli(enţa intrapersonală
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
Cea de8a şaptea formă de inteligenţă este cea intrapersonală. *ceasta constituie a&i+tatea de a conştient de tine însuţi 8 cine eşti şi cine nu eşti! *vând această inteli8 genţă, ştii e$act ce vrei şi ce nu vrei! Eşti capa&il să îţi sta&ileşti o&iective şi să întocm!eşti planuri pentru îndeplinirea lor! Qamenii caracteri%aţi printr8un nivel înalt de inteligenţă intrapersonală fac introspecţii! Ei reNectea%ă asupra modului în care gândesc şi simt! Ca urmare a faptului că se înţeleg mai &îne pe ei înşişi, sunt mai ecienţi în relaţiile cu ceilalţi! Cu cât este mai ridicat nivelul tău de conştiinţă de sine, câştigat prin reNecţii şi introspecţii, cu atât este mai mare nivelul tău de auto?înţele1ere. Cu cât te vei înţelege mai &ine şi vei şti de ce gândeşti şi simţi în modul în care o faci, cu atât va mai ridicat nivelul tău de auto?acceptare. Cu cât te accepţi mai mult ca o persoană valoroasă, cu atât te placi şi te respecţi mai mult! Ai cu cât te placi mai mult, cu atât îi placi mai mult pe ceilalţi iar ei pe tine! .nteligenţa intrapersonală este foarte importantă pentru o viaţă fericită şi plină de succes şi o poţi de%volta prin practică!
7 Inteli(enţa antreprenorială * opta formă de inteligenţă este cea antreprenorială. *ceasta constituie a&ilitatea de a o&serva oportunităţile e$istente pe piaţă şi de a aduce apoi laolaltă resurse variate pentru a produce produse şi servicii care pot vândute cu un prot! .nteligenţa antreprenorială repre%intă unul dintre cele mai &ine plătite tipuri de inteligenţă din societatea noastră de astă%i şi, de asemenea, fundaţia tuturor afacerilor de succes, care se de%voltă rapid! Cei mai mulţi dintre cei care au a)uns milionari şi miliardari prin forţe proprii au început fără nimic şi şi8au creat averile prin folosirea inteligenţei antreprenoriale aplicată la oportunităţile e$istente ale pieţei! -ill ates a renunţat la studiile la arvard cu scopul de a fonda @icrosoft, având ideea de%voltării de softVare pentru piaţa de calculatoare personale, în curs de formare! @ic+ael (ell a început să asam&le%e calculatoare personale în camera sa de la colegiu! Ei au avut niveluri ridicate de inteligenţă antreprenorială! Ai tu ai, pro&a&il!
5 .nteligenţa intuitivă Cea de8a noua formă de inteligenţă este cea intuitivă. *ceasta repre%intă a&ilitatea de a simţi dacă o situaţie e )ustă sau nu, de a anali%a oamenii repede şi corect şi de a veni cu idei fără vreo legătură cu logica sau pregătirea ta! @ulţi oameni îi evaluea%ă foarte &ine pe ceilalţi! Ei par a şti nenumărate lucruri despre o persoană la numai câteva secunde după ce au întâlnit8o sau doar la au%ul vocii acesteia! .ntuiţia femeilor este mai respectată decât cea a &ăr&aţilor! (ar când &ăr&aţii şi femeile sunt testaţi în ceea ce priveşte intuiţia, ei au re%ultate similare! *tunci, de ce res8 pectăm atât de mult intuiţia femeilorO (eoarece femeile însele îşi ascultă şi au încredere mai mult în intuiţia lor decât &ăr&aţii! (in fericire, inteligenţa ta intuitivă este înnăscută şi poate îm&unătăţită prin practică! Cu cât îţi asculţi şi ai încredere mai multă în intuiţia ta, vei primi răspunsuri mai multe şi mai &une de la această formă aparte de gândire! *utoarea Xane 9onder a spus că 5ăr5aţii şi emeile încep să devină măreţi atunci când încep să îşi ascidte vocile interioare.F
] .nteligenţa a4stractă * %ecea formă de inteligenţă este cea a5stractă sau conceptuală! *ceasta repre%intă genul de inteligenţă pe care 18a avut Einstein atunci când s8a imaginat mergând pe o
(E2C?T5AE*Z?8M. 95TER.;E @E/T*;E
ra%ă de lumină şi a putut astfel formula teoria relativităţii, ce a revoluţionat complet domeniul %icii! Qmul de ştiinţă E*! PeSule a vă%ut un şarpe uriaş incolăcindu8se şi muşcându8şi propria coadă! *cesta a fost pentru el im indiciu în ela&orarea structurii în formă de inel a moleculei de &en%en, o descoperire importantă a secolului nostru! *desea în viaţă îţi va veni &rusc în minte o idee sau o imagine care com&ină şi sinteti%ea%ă câţiva factori! Re%ultatul îl poate constitui o nouă idee de afaceri, aşa cum a avut Ra# Proc atunci când a o&seri`at metodele de producţie în masă pentru pregătirea +am&urgerilor şi a cartolor pră)iţi, de%voltate de fraţii @c(onald din 2an -emardino! Cu această idee, el a pus &a%ele Corporaţiei @c(onald, care are <4 444 de restaurante,
li .nteligenţele tale te fac unic .nteligenţele tale com&inate te fac un potenţial geniu şi, de asemenea, te diferenţia%ă de oricine altcineva care a trăit vreodată! ândeşte8te la tine astfel: imaginea%ă8ţi că aceste 14 tipuri de inteligenţă sunt precum cele 14 cifre de la Q la F! (acă te vei gândi la orice oraş mare, vei descoperi că e$istă sute de mii de oameni cu numere de telefon diferite, deşi ecare este format dintr8un pre$ local şi alte şapte cifre! în ca%ul în care îţi vei da un scor de la Q la F pentru ecare dintre aceste 14 inteligenţe, vei o&ţine un număr de 14 cifre care îţi descrie com&inaţia personală de inteligenţe! *ceastă com&inaţie unică formea%ă un fel de număr de telefon intelectual personal. /umărul tău mental personal te diferenţia%ă faţă de orice altă persoană care a trăit vreodată! *semenea *(/8ului, pro&a&ilitatea ca altcineva să posede aceeaşi formulă intelectuală ca tine este de unu la un miliard! ■
olosirea minţii tale incredi4ile
(e%voltându8ţi şi e$ploatându8ţi com&inaţia unică de inteligenţe, poţi avea re%ultate remarca&ile! întâi, tre&uie să îţi evalue%i inteligenţele şi apoi să îţi dai puncta)e în ecare dintre acestea! *poi, îţi identici domeniile de inteligenţă unde eşti cel mai &ine în%estrat, cele pe care le8ai folosit cu cel mai mare succes în trecut! ;a nal, te uiţi în )urul tău şi te gândeşti ce fel de muncă ai putea desfăşura şi care ţi8ar permite să8ţi foloseşti com&inaţia ta specială de inteligenţe la cel mai ridicat nivel! @ai presus de toate, tre&uie să de%volţi un respect profund faţă de tine însuţi şi de puterea potenţială a creierului tău! 9si+ologul *&ra+am @asloV a estimat că mai puţin de dintre adulţi făceau tot ce era posi&il pentru ei pe &a%a talentelor lor speciale! (e aceea, tre&uie să de%volţi un nivel mai ridicat de încredere în a&ilitatea ta de a8ţi folosi puterile mentale pentru a depăşi orice o&stacol şi a8ţi atinge orice o&iectiv pe care ţi81 poţi sta&ili! ■
2rei modalităţi de înăţare
E$istă trei modalităţi de învăţare: auditivă, vi%uală şi Sineste%ică! 9oţi învăţa ascultând, vă8ând sau simţind şi mişcându?te. iecare persoană îşi foloseşte toate cele trei mi)loace pentru a învăţa, dar ecare are un stil preerat de a învăţa! învăţarea vi%uală 4ersoanelor vi8uale le place să vadă lucrurile foarte clar în faţa lor! Ele procesea%ă
informaţiile cu a)utorul oc+ilor! 9osedă un simţ vi%ual foarte ascuţit şi le place să îşi întâlnească personal prietenii şi partenerii de afaceri! (acă .e vei oferi informaţii ver&ale despre re%ultate de afaceri, te vor între&a: 6*i acest lucru în scrisO7
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
Ele citesc cu pasiune! Când dai citate dintr8o carte sau dintr8o revistă, vor vrea im e$emplar din aceasta pentru a citi personal! ;e place să facă fotograi şi să vadă lucruri mai degra&ă decât să le menţione%e în discuţiile lor! 9ersoanele vi%uale repre%intă apro$imativ 34 din populaţie! 98 învăţarea auditivă Celor care învaţă auditiv le place să îi asculte pe ceilalţi, să asculte programe şi cărţi audio, mu%ică, pre%entări, discursuri şi seminarii! 9articipă activ la conversaţii şi preferă să le e e$plicate noile idei şi concepte! (acă le vei înmâna un raport scris, îl vor e$amina sumar şi te vor între&a: 6Ce spuneO7 4ersoanele auditive armă lucruri precum: 6îmi simă &ine acest lucru7 şi 6*ud ce spui7 sau 6/u sună &ine!7 (e asemenea, ele sunt sensi&ile la mu%ică şi le plac ec+ipamentele stereo de calitate &ună, concertele, compact discurile şi alte modalităţi de reproducere a sunetului! *ceste persoane repre%intă apro$imativ G4 din populaţie! # învăţarea prin acţiune Cel de8al treilea stil preferat de învăţare este Sineste%ic sau învăţarea prin acţiune şi prin atingere! :ineste8icilor le este greu să stea într8un loc! Ei vor să e activi, să încerce diverse lucruri, adesea ignorând instrucţiunile scrise instrument vi%ual= sau cele ver&ale in^strument audio=! ei găsi Sineste%ici în orice domeniu care presupune de$teritate manuală, precum dulg+erie, construcţii, mecanică şi c+iar conducerea camioanelor sau a maşinilor! Ai atletii sunt Sineste%ici!
] Eşti CH adevărat unic Care este modalitatea ta preferată de învăţare şi de gestionare a lucrurilorO ei fericit şi împlinit numai când ceea ce vei face în e$terior va în armonie cu persoana unică şi specială care eşti înăuntru! *tunci când îţi vei reuni inteligenţele dominante cu metoda preferată de învăţare, îţi vei putea crea o com&inaţie de inteligenţe şi a&ilităţi care îţi vor permite să reuşeşti lucruri e$traordinare în viaţă!
^ (ărâmă8ţi stăvilarele minţii E$istă două metode cu impact puternic pe care le poţi folosi pentru a8ţi de&loca puterea creierului şi a genera mai multe idei în scopul atingerii o&iectivului tău! *ceste te+nici se numesc mindstormin1F şi 5rainstormin1F. 9rim!a te va face &ogat pe plan personal, iar cea de8a doua te va a)uta să ai succes prin faptul că îţi permite să e$ploate%i puterea creierului celorlalţi! @etodele în cau%ă sunt răspun%ătoare pentru crearea multor milionari! ;e poţi folosi aproape oricând şi oriimde!
] @indstorming pentru idei 9rocesul de 6mindstorming7 se numeşte adesea 6metoda celor 4 de idei7! Este atât de puternică în generarea ideilor, încât atunci când vei începe să o foloseşti, viaţa ta întreagă 2 *c- sc+im&a! *m predat8o în faţa a %eci de mii de oameni din toată lumea! Toţi cei care o utili%ea%ă o&servă îm&unătăţiri profunde imediate în ecare parte a vieţii lor în care o aplică!
(E2C?T5AE*Z?8M. 95TER.;E @E/T*;E
@etoda este simplă şi pro&a&il de aceea atât de puternică! /u ai nevoie decât de o foaie al&ă de +ârtie! în partea de sus a paginii, scrie8ţi pro&lema actuală sau o&iectivul su& forma unei între&ări! 2ă spimem că scopul tău este să îţi du&le%i venitul în următorii doi ani! ormulea%ă între&area legată de acest ţel cât mai concret posi&il! Cu cât între&area este mai specică, cu atât mintea ta se va putea concentra mai &ine asupra sa şi cu atât va mai &ună calitatea răspunsurilor pe care le vei genera folosind acest e$erciţiu! *şadar, în loc să scrii: 6Cum pot câştiga mai mulţi &aniO7, ai putea scrie: 6Ce pot face pentru a8mi du&la venitul în următoarele G de luniO7 *du8ţi aminte, scrii această între&are la începutul paginii!
7 $enerează ; de răspunsuri *poi vei încerca să genere%i cel puţin 4 de răspunsuri diferite la această între&are! orţea%ă8te să scrii 4 de lucruri distincte pe care le8ai putea face şi care te8ar a)uta să8ţi du&le%i venitul! 9oţi scrie mai mult de 4 de răspunsuri, dar minimul e 4! 9rimele tale răspunsuri vor , pro&a&il, simple şi evidente! *i putea scrie: 62ă muncesc mai susţinut7, 62ă muncesc mai mult timp7, 62ă8mi îm&unătăţesc educaţia7, 62ă8mi perfecţione% a&ilităţile rn anumite domenii7 şi aşa mai departe! or uşoare! 5rmătoarele 3 până la 14 răspunsuri vor mai dicile! 5ltimele 14 răspunsuri se vor dovedi însă e$trem de grele, asemenea încercării de a scoate apă dintr8o piatră! (ar pentru a o&ţine cât mai mult din acest e$erciţiu, tre&uie să te forţe%i să continui să scrii până când vei răspunde la această între&are în 4 de moduri diferite! Te poţi )uca totuşi cu aceste răspunsuri cum doreşti! (e e$emplu, poţi scrie e$act opusul imuia dintre răspunsurile tale anterioare! (e asemenea, poţi da şi răspunsuri ridicole!
] ândeşte8te la lucruri neconenţionale (e e$emplu, ai putea scrie: 62ă muncesc mai mult la locul meu de muncă actualB` 5rmătorul tău răspuns ar putea contrar celui dintâi: 62ă muncesc mai puţin la locul meu de muncă actual!7 2au 62ă muncesc mai mult la un alt loc de muncă!7 2au poate să e crearea propriului loc de muncă! 2au să o&ţii un al doilea loc de muncă care să îţi aducă un venit în plus ori să lucre%i cu )umătate de normă într8un alt domeniu! (acă venitul tău este inNuenţat de vân%ări, iar succesul tău în vân%ări depinde de căutarea clienţilor potenţiali, răspimsul l8ar putea constitui du5larea numărului de clienţi potenţiali pe care îi întâlneşti în ecare săptămână! 2au ar putea să e vi%itarea clienţilor cu un mai mare potenţial în sensul că ar avea a&ilitatea să cumpere de două ori mai mult produsul tău! Qri ar putea să vin%i un produs diferit din care să o&ţii un comision mai mare pe vân%are! în orice ca%, răspunsurile potenţiale sunt limitate doar de imaginaţia ta, iar capacitatea ta de a genera idei care să te a)ute este innită!
@ .mportanţa acţiunii Qdată ce ai dat cel puţin 4 de răspunsuri la între&area ta, e$aminea%ă8le din nou şi alege cel puţin un răspuns în legătură cu care vei acţiona imediat! *cest pas este foarte important' aptul că acţione%i într8un fel, oricare ar , este cel care va contri&ui la menţinerea unui Nu$ de idei în mintea ta! în timp ce acţione%i pentru una dintre idei, îţi va veni o nouă idee pentru o altă acţiune! *cesta este un e$erciţiu pe care îl poţi folosi pentru a du&la şi a tripla impactul metodei cu 4 de idei! Qdată ce ai generat cel puţin 4 de idei şi ai selectat ideea pe care o vei implementa imediat, vei putea utili%a metoda cu 4 de idei în legătură cu acea nouă idee, generând alte 4 de modalităţi diferite pentru a între&uinţa acea idee!
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
] 9rimul lucru de dimineaţă (acă vei genera 4 de modalităţi de a8ţi atinge o&iectivul ma)or c+iar de dimineaţă înainte de a începe programul, vei descoperi descoperi că vei creativ toată toată %iua! @intea ta va mai ascuţită şi mai vigilentă! ei găsi soluţii la pro&leme şi o&stacole imediat ce apar! apar! ei activa ;egea *tracţiei şi vei începe să atragi în viaţa ta oam!eni şi resurse care te pot a)uta să îţi atîngi o&iectivul! (acă vei practica acest e$erciţiu e$erciţiu timp de cinci %ile, vei genera 144 de idei noi care te vor a)uta să îţi atingi ţelurile în săptămâna următoare! în ca%ul în care vei selecta o idee pe %i, vei iniţia cinci idei pe săptămână! *şadar, vor mai multe idei decât generea%ă o persoană o&işnuită într8o lună sau c+iar într8un an! (acă vei genera 4 de idei pe %i, 3 %ile pe săptămână, 34 de săptămâni pe an, vei o&ţine im uluitor număr de 3 444 de idei noi pentru a8ţi îm&unătăţi viaţa şi munca în ecare an! .ar în ca%ul în care vei implementa o singură idee nouă în ecare %i, 3 %ile pe săptămână, 34 de săptămâni pe an, vei folosi 34 de idei pe an care te vor a)uta să îţi soluţione%i pro&lemele şi să îţi atingi o&iectivele! Q persoană o&işnuită trăieşte cu foarte puţină creativitate! (e o&icei, este victima psi%osclero8ei sau a %omeosta8ei, mulţumită să continue să facă în viitor aceleaşi lucruri pe care le8a reali%at în trecut, indiferent dacă acestea dau roade sau nu! *tunci când vei practica mîndstorming8ul în mod regulat, vei genera curând atât de multe idei &une, că nu vei avea suciente ore pe %i pentru a le reali%a! @ult mai mulţi oameni au devenit &ogaţi folosind această metodă cu 4 de idei decât utili%ând orice altă te+nică de gândire creativă descoperită vreodată! 2ingurul lucru care este necesar pentru ca această metodă să funcţione%e constă în a o practica în mod regulat în viaţa ta! îţi tre&uie doar disponi&ilitatea de a între&uinţa mindstorming8ul în mod o&işnuit şi apoi de a folosi ideile i deile pe care le genere%i până când acest proces proces va deveni o parte normală a vieţii tale!
7 Brainstonnin( 8ul cu ceilalţi @indstorming8ul este un e$erciţiu e$erciţiu pe care îl poţi practica singur! -rainstorming8ul repre%intă ceva ce faci cu ceilalţi, mai e$act o formă de mindstorming reali%at în grup, dar cu reguli uşor diferite! -rainstorming8ul a fost iniţial de%voltat de directorul de pu&licitate *le$ Qs&orn şi descris pentru prima dată în cartea sa din 1FG>, pplied Ima1ination )Ima1inaţie plicatăA. (e atunci, a fost utili%at în întreaga lume în toate tipurile de organi%aţii şi de situaţii, cu scopul de a genera idei pentru o varietate de motive! Este un proces foarte simplu de învătat si de folosit! Aase paşi către &rainstorming: 9asul întâi: ormea%ă ormea%ă grupul! /umărul ideal de persoane într8o sesiune de &rainstorming este între patru şi şapte! 2u& patru, nu e$istă suciente minţi pentru a genera o varietate destul de mare de soluţii la pro&lemă! Cu mai mult de şapte persoane, grupul devine prea numeros pentru ca participanţii să ai&ă suciente oca%ii de a contri&ui! 9asul doi: /u permite critica sau ridiculi%area! 9artea esenţială a &rainstorming8ului este că în cadrul său nu sunt evaluate ideile! întregul proces se concentrea%ă asupra generării unei cantităţi cât mai mari de idei posi&ile într8o perioadă de timp scurtă! /imic nu distruge mai repede o sesiune de &rainstorming decât tendinţa oamenilor de a critica ideile generate! .mediat . mediat ce ideile uneia dintre persoane sunt criticate, sesiunea de &rainstorming se opreşte! /imeni nu vrea să e criticat, umilit sau ridiculi%at
(E2C?T5AE*Z E*Z?8M. 95TER.; ER.;E E @E/T* /T*;E
în faţa celorlalţi! (e aceea, aceea, tre&uie să te concentre%i concentre%i asupra cantităţii cantităţii de idei şi să laşi evaluarea lor pentru altă dată sau altor oameni! 9asul trei: 2ta&ileşte un interval de timp anume! 9erioada ideală a sesiimilor de &rainstorming este cuprinsă între 13 şi G3 de minute! 5na dintre atri&uţiile directorilor şi ale conducătorilor de ec+ipă constă în consultarea cu personalu;lor în cadrul unor sesiuni de &rainstorming! *du8i pe toţi laolaltă şi anunţă8i că veţi căuta soluţii pentru un anumit o&iectiv sau situaţie timp de 13 minute şi că apoi toată lumea se va întoarce la ce are de făcut! ei uimit de re%ultate! 9asul patru: *lege un conducător pentru grup! 2copul acestui lider constă în a8i încura)a pe toţi să contri&uie cât mai mai mult posi&il! 5na dintre cele mai &une &une modalităţi de a conduce o sesiune de &rainstorming este să mergi în )urul mesei şi să îi susţii pe oameni să contri&uie cu o idee 8 asemenea )ocului de cărţi, în care insuNi cura) ecărei persoane să parie%e sau să spună 6pas7! Qdată ce ai mers în )urul mesei de câteva ori, oamenii vor începe să genere%e idei cu o frecvenţă sporită! 9asul cinci: 2electea%ă pe cineva pentru a ţine evidenţa ideilor! Q funcţie importantă într8o sesiune de &rainstorming &rainstorming este aceea a persoanei care ţine evidenţa. *ceasta scrie ideile pe măsură ce simt generate! 9asul şase: ii ii punctual! începe şi înc+eie sesiunea de &rainstorming e$act la timp, indiferent cât de &ine se desfăşoară! ;a sfârşit, aduni toate ideile pentru a evaluate ulterior! ■
Ideile pe şe
5n alt tip de sesiune de &rainstorming implică mai mulţi oameni, în care împărţim grupul şi distri&uim şe ecărui su&grup! iecare iecare grup mai mic sau su&grup are sarcina de a răspimde la între&area între&area sau pro&lema respectivă! (upă aceea, şele cu idei sunt adunate! *poi sunt amestecate şi redistri&uite grupurilor la întâmplare! în cea de8a doua etapă a e$erc e$erciţiului, iţiului, ecare su&grup este rugat rugat să evalue%e ideile de pe şele pe care le8au primit în funcţie de valoarea lor, uiainte de a pre%entat re%ultatul în faţa întregului grup! într8o sesiune cu 4 sau <4 de persoane, persoane, două sau trei sute de idei vor generate în <4 de minute! Qdată ce aceste idei sunt adunate, distri&uite, evaluate şi pre%entate întregului grup, re%ultatele re%ultatele sunt a&solut uluitoare' *m lucrat cu companii companii care au găsit atât de multe soluţii la pro&leme pe care nu ştiuseră cum să le soluţione%e, încât nu aveau suciente ore disponi&ile pe %i sau destui oameni pentru a acţiona asupra unui număr mai mare de idei dintre cele primite! ■
/cipa de acasă
(acă ai o relaţie &ună cu o altă persoană, puteţi forma o ec+ipă continuă de &rainstorming! 5n soţ şi o soţie sau oricare alţi doi oameni împreună pot genera un Nu$ continuu de idei, atâta vreme cât nu încearcă să evalue%e sau să critice ideile în acelaşi timp în care le generea%ă!
] .deile te energi%ea%ă E$istă două părţi în de&locarea propriului potenţial mental şi în e$ploatarea geniului care se aNă înăuntrul tău! 9rima este să accepţi că eşti e$trem de inteligent în felul tău personal! Cea de8a doua constă în a folosi metodele şi te+nicile descrise în acest capitol până când îţi vor deveni o a doua natură! *semenea unui muşc+i care se de%voltă când este antrenat, 6muşc+ii7 tăi mentali vor creşte şi vor deveni mai puternici de ecare dată când vei practica unul dintre aceste e$erciţii!
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
enerarea ideilor te stimulea%ă şi te entu%iasmea%ă în procesul de atingere a o&iectivelor tale! Cu cât vei genera mai multe idei, cu atât vei avea mai multă energie şi mai mult entu%iasm! Cu cât vei avea mai multă energie şi mai mult entu%iasm, cu atât vei deveni mai încre%ător că îţi poţi îndeplini orice o&iectiv pe care ţi81 sta&ileşti! Cu cât vei genera mai multe idei, cu atât îţi vei sc+im&a mai repede modul în care gândeşti despre ce este posi&il pentru tine! într8un nal, vei atinge un punct în modul tău de a gândi în care vei de neoprit.
7 /&/RCIGII / ACGIHN/ 1! (eneşte8ţ (eneşte8ţii cel mai important important o&iectiv o&iectiv sau pro&lemă pro&lemă su& su& forma unei între&ă între&ări ri şi scric8 o în partea de sus a paginii! *poi, generea%ă cel puţin 4 de răspunsuri la între&area între&area ta! ! întocmeşte întocmeşte o listă listă cu cele mai mai presante presante pro&leme pro&leme sau sau o&stacolc o&stacolc în îndeplinir îndeplinirea ea scopurilor tale! Care este cea mai simplă şi mai directă soluţie pentru ecare dicultate în parteO ! ;a ce ai fost &un în trecutO Ce activităţi îţi induc cel mai mare sentiment de importanţăO H!Care H! Care părţi ale muncii tale îţi oferă cel mai mare prot pe energia investităO investităO Cum ţi8ai putea structura munca şi viaţa pentru a folosi mai mult timp în aceste domeniiO
8 9une-ti mintea la contri4utie "iecare pro5lemă are ascunsă în sera sa o oportunitate atât de mare, încât aceasta diminuea8ă pro5lema. Cele mai mari poveşti de succes au ost create de oameni care au recunoscut pro5lema şi au transormat?o într?o oportunitate. XQ2E9 25*R@*/
@odul în care gândeşti despre tine şi despre viaţa ta determină aproape tot ceea ce ţi se întâmplă! Responsa&ilitatea ta principală este să preiei întregul control asupra gândirii tale şi să îţi menţii cuvintele şi gândurile focali%ate e$act asupra lucrurilor pe care le vrei cu adevărat! 2imultan, tre&uie să refu%i să te gândeşti la acelea pe care nu le doreşti! *ceastă formulă simplă repre%intă c+eia sănătăţii, a fericirii şi a prosperităţii personale! Capitolul de faţă se a$ea%ă pe 6a te gândi la posi&ilităţi7! Q astfel de acţiune repre%intă procesul în care te uiţi la tot ce se întâmplă în )urul tău legat de posi&ilităţi şi oportunităţi şi nu la dicultăţi şi pro&leme! 2copul tău este să faci din acest lucru un mod o&işnuit de a gândi, care constituie, precum toate deprinderile, un lucru ce poate învăţat! 9oţi să îl de%volţi prin repetări constante, într8un nal, vei deveni o persoană po%itivă cu adevărat şi constructivă în tot ceea ce înfăptuieşti! ■
Atitudinea mentală pozitiă
Q atitudine mentală po%itivă e asociată cu succesul în orice domeniu al vieţii! enul de oameni care ne place cel mai mult şi cu care dorim să ne asociem este repre%entat de cei care sunt, în general, &ine dispuşi şi optimişti în legătură cu munca şi cu vieţile lor personale! /imeni nu vrea să îşi petreacă timpul cu o persoană negativă, pesimistă, care se vaită mereu! (in nefericire, este uşor să a)ungi să critici şi să te plângi! 2untem &om&ardaţi continuu cu informaţii negative prin radio, televi%or, %iare şi reviste, în interacţiunile noastre %ilnice cu ceilalţi! 9ro&a&il că nu este lesne să te ridici deasupra valului de negativitate care te copleşeşte, dar e esenţial să faci astfel dacă doreşti să îţi menţii moralul ridicat şi mintea clară şi po%itivă! ■
Răspunde constructi la stres
Q atitudine mentală po%itivă poate denită drept un răspuns constructiv la stres. /u înseamnă că, indiferent ce s8ar întâmpla, eşti fericit şi &ine dispus tot timpul! în sc+im&, să ai o atitudine mentală po%itivă presupune că vei reacţiona la pro&lemele inevita&ile ale vieţii tale %ilnice într8un mod mai ecient decât o persoană o&işnuită! 2tresul este inevita&il! 9ro&lemele nu se termină niciodată! Toată lumea are parte mereu de eşecuri şi de%amăgiri! 2ingurul lucru asupra căruia ai control este modul în care răspun%i la aceste evenimente stresante! (acă o vei face într8un mod po%itiv, constructiv, îţi vei menţine o atitudine po%itivă în general! *tunci când mintea ta va mai clară şi mai calmă, vei mai creativ şi mai atent! ei reuşi să ve%i mai multe modalităţi de a8ţi re%olva pro&lemele şi să continui să te îndrepţi către îndeplinirea o&iectivelor tale! (ar în eventualitatea în care răspun%i la o pro&lemă sau dicultate într8un mod negativ sau furios, stimule%i o serie de răspunsuri nervoase ce îţi &loc+ea%ă cele mai creative părţi ale creierului! în loc să ai un fel de a gândi 6reacţionea%ă şi răspunde7, de%volţi o mentalitate 6luptă8te sau pleacă7!
95/E8M. @./TE* ;* CQ/TR.-5M.E
■
Cinci paşi către puterea personală
E$istă un proces în cinci paşi pe care îl poţi folosi pentru a te menţine po%itiv şi a8ţi îndeplini o&iectivele mai repede! Reimeşte câteva dintre cele mai &une te+nici descoperite vreodată pentru sc+im&area permanentă a modului de a gândi! Conţine şi ilustrea%ă toate principiile de &a%ă pe care tre&uie să le cunoşti pentru a deveni o 6persoană care se gândeşte la posi&ilităţi7, ecientă şi po%itivă în propria viaţă! Cei cinci paşi sunt: primul 8 să ideali8e8i@ al doilea 8 să veri^ali8e8i@ al treilea 8 să vi8uali8e8i@ al patrulea 8 să transpui în emoţii şi al cincilea 8 să reali8e8i. 9ermite8mi să îţi e$plic cum funcţionea%ă, ecare pe rând şi apoi împreună! ■
.maginea%ă8ţi iitorul per9ect
9oate că cel mai mare o&stacol în calea creării unei vieţi minunate îl repre%intă 6credinţele auto8limitative7! Toată lumea le are, iar unii oameni c+iar au atât de multe, încât sunt aproape parali%aţi când tre&uie să acţione%e! Q credinţă auto8limitativă se referă la convingerea că eşti limitat, într8im fel sau altul, în segmente ca timp, talent, inteligenţă, &ani, a&ilităţi sau oportunităţi! Ca urmare a acestor convingeri, dintre care cele mai multe pro&a&il că nu sunt adevărate, te a&ţii de la a face paşii necesari pentru a8ţi crea genul de viaţă pe care ţi8o doreşti! @odalitatea prin care te poţi eli&era de aceste frâne negative asupra potenţialului tău este să îţi sc+im&i modul de a gândi despre cine eşti şi despre ce este posi&il cu adevărat pentru tine! Renunţi la orice gând de limitare şi începi să ideali%e%i şi să8ţi imagine%i genul de viaţă pe care doreşti să îl ai timp de o săptămână, o lună, un an şi cinci ani de acum! înainte, ca şi cum orice ar posi&il! în procesul de ideali8are, te gândeşti la ecare aspect important al vieţii tale şi îţi imagine%i cum ar arăta acesta dacă ar e$act aşa cum ţi8ai dori, în detaliu! ■
*rată8mi &anii
începe cu venitul tău! Cât de mult vrei să câştigi într8un an, doi, trei sau cinci ani de acum înainteO 5ită8te în )urul tău şi întrea&ă8te: 6Cine altcineva câştigă suma pe care vreau să o o&ţin şi ce fac ei diferit faţă de mineO7 (acă nu ştii sau nu eşti sigur, du8te şi întrea&ă8i! ă8ţi temele! Ce cunoştinţe sau a&ilităţi ar tre&ui să ai pentru a capa&il să câştigi acea sumăO Ce gen de muncă ai vrea sau ai putea să faci pentru a o&ţine acel gen de venitO Ce po%iţie ai avea în compania taO Cât de sus ar tre&ui să i în &ranşa sau în profesia taO (acă lucre%i în vân%ări, cât de mult ar tre&ui să vin%i şi cuiO ■
9roiectea%ă8ţi viaţa perfectă
.maginea%ă8ţi stilul tău de viaţă perfectă! (acă nu ai avea nicio limitare, cum ţi8ar plăcea să trăieşti în ecare %iO în ca%ul în care ai independent din punct de vedere nanciar, în ce fel de casă ţi8ar plăcea să trăieştiO Ce tip de maşină ţi8ar plăcea să conduciO Ce fel de viaţă ţi8ar plăcea să8i asiguri familiei taleO în ce gen de activităţi ţi8ar plăcea să te angrene%i de8a lungul săptămânii, a lunii şi a anuluiO (e cât timp li&er ţi8ar plăcea să te &ucuri în vacanţe şi unde ţi8ar plăcea să mergiO Ce ţi8ar plăcea să faciO Ce gen de activităţi îţi fac cea mai mare plăcereO (acă ai forţat să îţi iei o lună li&eră de la serviciu şi ai avea toţi &anii de care ai nevoie, cum ţi8ai petrece acel timpO
9lanicarea familială
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
.mplică8ţi familia în proiectarea vieţii tale ideale! .nclude acest lucru drept im element constant în relaţia ta! Cu cât oamenii au mai multe şanse să discute un mod de a acţiona, cu atât ei vor mai dedicaţi +otărârii nale! .n urmă cu ceva vreme, un prieten de8al meu s8a reunit cu soţia şi copiii săi pentru a discuta faptul că muncea prea mult şi că nu îşi petrecea sucient timip cu ei! Ai8au ima8 ginat cum şi8ar petrece timpul ca familie dacă nu ar avea limitări! iecare şi8a e$primat ideile, inclusiv copiii mici! Ca urmare a acestui e$erciţiu, cei doi soţi au luat nişte +otărâri legate şi de timp, şi de stilul lor de viaţă! *u +otărât, aşadar, să se mute în afara oraşului, la ţară, într8o casă mai spaţioasă cu o curte mai mare! El şi8a reorgani%at săptămâna de lucru, astfel încât să lucre%e în oraş patru %ile pe săptămână, între 14 şi 1 ore pe %i, şi apoi doar trei sau patru ore în %iua în care muncea în! &iroul său de la ţară! * a)uns să petreacă mult mai mult timp cu familia sa şi să ai&ă mmlt mai multe satisfacţii în viaţă! Cea mai &ună consecinţă a fost că şi re%ultatele sale, şi venitul său au crescut în urma acestui plan nou!
Transformă8ţi idealul în realitate *tunci când îţi proiecte%i stilul ideal de viaţă, poţi să îl compari cu ceea ce faci astă%i şi să o&servi diferenţele! *poi poţi începe să te gândeşti la cum ţi8ai putea aduce viaţa actuală sau reală mai aproape de ideal. .ar atunci când îţi ideali%e%i venitul şi stilul de viaţă, îţi de%volţi o vi%iune pentru viaţa ta! începi să practici o calitate de &a%ă a unui lider personal! 2ă proiecte%i în viitor şi să faci planuri pentru a8ţi transforma visurile tale într8o realitate actuală!
] 2ănătate şi tness *r tre&ui să îţi ideali%e%i şi sănătatea! .maginea%ă8ţi că aceasta ar perfectă în ecare aspect! Cum ai diferit faţă de astă%iO Cât ai vrea să cântăreşti e$act şi de ce tonus ai vrea să te &ucuriO Cum se compară acest lucru cu ceea ce eşti astă%iO Ce paşi şi ce sc+im&ări va tre&ui să faci în o&iceiurile tale de sănătate pentru a deveni persoana ideală care doreşti să iO *ceastă descriere devine apoi vi%iunea ta ideală de viitor pentru tine însuţi!
@ 9ersoana care devii Crea%ă8ţi o imagine ideală despre tine referitoare la de%voltarea personală şi profesională! Ce fel de persoană doreşti să i în viitorO Ce cunoştinţe şi a&ilităţi supli8 mentare vrei să do&ândeştiO în ce domenii doreşti să devii e$celentO Ce su&iecte ţi8ar plăcea să stăpâneşti foarte &ineO Ce tre&uie să înveţi pentru a a)unge în top în domeniul tău de activitateO Care este planul tău de de%voltare referitor la nivelul actual şi cel la care vrei să a)ungiO S
Q&iectul tău de activitate
*tunci când ela&ore%i o planicare strategică pentru tine însuţi, începi întotdeauna cu o5iectul de activitate. *ceasta este o deniţie e$actă a ceea ce vrei să i şi să reali%e%i la im anumit moment în viitor! 9entru a8ţi de%volta planul, proiecte%i în viitor şi îţi imagine%i că ai avut succes total în îndeplinirea o&iectivelor tale într8un anumit domeniu! *poi, îţi descrii viata si activitătile în acest sector ca şi cum ar de)a adevărate astă%i! (e e$emplu, o&iectul tău personal de activitate ar putea ceva de genul: Sunt o persoană ericită, sănătoasă, po8itivă care îşi ace munca excelent, este plătită extrem de 5ine, oarte respectată de clienţii şi de cole1ii săi şi la el de iu5ită de amilia sa.F
*cest gen de o&iectiv îţi poate servi drept plan organi8 %aţional pentru viaţa ta! 9oţi să îl foloseşti pentru a lua +otărâri prin compararea a ceea ce urmea%ă să faci în scopul de a
95/E8M. @./TE* ;* CQ/TR.-5M.E
vedea dacă este în concordanţă cu misiunea ta! (acă nu corespunde cu misiunea sau cu imaginea ta ideală despre cea mai &ună persoană care ai putea , nu vei reali%a acel lucru!
7 Hn punct de referinţă pentru luarea deci%iilor (e curând, am coordonat o sesiune de planicare strategică pentru o mare corporaţie! (irectorii aveau mai mult de 34 de proiecte pe mesele lor! (upă ce am denit valorile, vi%iunea şi misiunea ideală a companiei, ei au reuşit să renunţe imediat la mai mult de 44 dintre aceste proiecte potenţiale! Tuturor participanţilor la acea întâlnire le era clar că acele planuri nu corespundeau cu cine erau ei ca şi companie şi unde doreau să se găsească în viitor! *cest lucru poate funcţiona şi pentru tine! 5na dintre pro&lemele tale de astă%i este că eşti copleşit cu prea multe lucruri de făcut şi prea puţin timp! *i prea multe lucruri la care să te gândeşti! 2unt prea multe pro&leme, posi&ilităţi şi oportunităţi! *tunci când vei ideali%a şi îţi vei da seama e$act cum ţi8ai dori să e viaţa ta perfectă la un moment dat în viitor, vei începe imediat să faci alegeri mai &une în activităţile tale %ilnice! ei începe imediat să elimini activităţile care nu corespund cu locul în care doreşti să a)ungi!
2 Q c+eie a fericirii Q deniţie clară a idealului tău, în orice domeniu important al vieţii tale, este punctul de început pentru a lua deci%ii mai &une în pre%ent, care vor conduce la un succes m^ai mare şi la fericire în viitor! 9e măsură ce te vei îndrepta către îndeplinirea unui ideal care merită, te vei simţi m!ai fericit şi mai încre%ător! Cu cât vei progresa mai mult către un o&iectiv clar sau un set de condiţii ideale, cu atât vei avea mai multă energie şi mai mult entu%iasm!
2 (eniţia inteligentei în urmă cu câţiva ani, e$perţi ai organi%aţiei allup au intervievat 1 344 de &ăr&aţi şi femei de succes încercând să identice caracteristici ale succesului! (ar când le8au cerut să denească 6inteligenţa7, au primit un răspuns neaşteptat! Qamenii de top din! sonda) au denit inteligenţa nu atât prin .[ coecientul de inteligenţă= sau prin notele &une o&ţinute la şcoală, cât printr8im mod de a acţiona. Comportamentul inteligent a fost descris prin faptul că făceau doar acele lucruri care îi aduceau mai aproape de o&iectivele lor! Ei au denit inteligenţa ca ind a&ilitatea de a elimina sistematic acele activităţi care le consumau timpul şi nu îi a)utau să îşi atingă o&iectivele sau, c+iar mai rău, îi îndepărtau de ţelurile lor!
- ii inteligent Qricând faci ceva ce te apropie de o&iectivele şi idealurile tale, acţione%i inteligent! *cest lucru este adevărat! indiferent de educaţia sau de .[8ul tău! (in acest motiv, e$istă mulţi oameni cu o inteligenţă medie sau care nu au avut re%ultate &une la şcoală şi care reali%ea%ă mult mai multe decât cei cu diplome universitare! *ceşti oameni de succes îşi concentrea%ă din ce în ce mai mult timp şi energie asupra activităţilor destinate să le îndeplinească numai acele o&iective importante pentru ei!
- Transformă în cuvinte Cea de8a doua parte a acestui proces în cinci trepte constă în ver5ali8area clară a persoanei care doreşti să devii, a lucrurilor pe care intenţione%i să le faci şi a o&iectivelor
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
pe care vrei să le îndeplineşti! er&ali%e%i cu armaţii po%itive! (eoarece îţi poţi reprograma complet su&conştientul cu armaţii, prin folosirea lor repetată vei descoperi că potenţialul tău este nelimitat! ;egea *ctivităţii 2u&conştiente stipulea%ă că, indiferent ce îţi repeţi la nesfârşit în conştient, lucrurile pe care ţi le spui vor acceptate, într8un nal, de su&conştientul tău! Qdată ce su&conştientul îţi acceptă gândurile conştiente drept comen%i, acesta le trece mai departe către conştient, care va lucra apoi G de ore pe %i pentru a le transpune în realitate! Cu a)utorul armaţiilor po%itive, vei putea prelua întregul control asupra conţinutului conştientului şi su&conştientului tău! îţi vei putea activa toate puterile mentale! ei putea e$ploata o minte universală, care te va a)uta să te îndrepţi mai rapid către ţelurile tale vi%ând un venit mai mare, o sănătate sau relaţii mai &une şi im mai mare succes în domeniul tău!
- Cei trei 9 ai programării po%itive Q armaţie po%itivă este e$primată folosind cei 6trei 97! *cest lucru înseamnă că, în vederea o&ţinerii unei eciente ma$ime, o armaţie ar tre&ui să e personală, po8itivă şi e$primată la timpul pre8ent. @intea ta su&conştientă este asemenea unui calculator special! 9oate accesat şi activat doar ver&al şi prin comen%i pre%entate într8un anumit lim&a)! *cceptă doar comen%i po%itive care sunt e$primate într8un mod personal, la timpul pre%ent, de parcă o&iectivul ar fost de)a îndeplinit! /u cunoaşte timpurile trecut sau viitor! *rmaţia mea preferată este: $ă placF, repetată de nenumărate ori cu o încredere totală! *tmici când repeţi: 6@ă plac'7 de câteva ori pe %i, trimiţi acest mesa) adânc în mîntea ta su&conştientă! Cu cât te vei plăcea mai mult, cu atât respectul tău faţă de tine însuţi va mai ridicat! Cu cât respectul tău faţă de tine însuţi va mai ridicat, cu atât vei avea re%ultate mai &ime în ecare domeniu al vieţii tale! Cu cât te vei plăcea mai mult, cu atât vei acţiona mai &uie şi, cu cât vei acţiona mai &ine, cu atât te vei plăcea mai mult!
7 eino propriul suporter entuziast 9entru a8ţi îm&unătăţi re%ultatele la serviciu sau în orice alt domeniu care necesită a&ilităţi, repetă8ţi continuu cuvintele: Simt cel mai %un, sunt cel mai 5un, sunt cel mai 5unF or&ind cu tine de parcă ai de)a persoana care doreşti să devii la un moment dat în viitor, devii propriul suporter entu%iast! ei descoperi apoi că vei face lucrurile din ce în ce mai &ine, indiferent ce vei încerca! Q altă armaţie e$presivă pe care o poţi repeta în ecare dimineaţă înainte de a începe %iua este: îmi iu5esc muncaF 5neori, atunci când te vei tre%i dimineaţa, nu o să te simţi deose&it de încântat de %iua care urmea%ă! (ar poţi prelua controlul asupra minţii şi a emoţiilor tale repetând: 6îmi iu&esc munca'7 până când acest lucru va deveni adevărat! C+iar şi mai &ine, poţi începe ecare %i folosind cuvintele: $ă plac şi îmi iu5esc muncaF *ceastă armaţie! repetată entu%iast de câteva ori în ecare dimineaţă, te va entu%iasma mai mult înainte de a a)umge la serviciu!
] Controlea%ă8ţi dialogul interior *pro$imativ F3 dintre emoţiile tale sunt determinate de modul în care vor&eşti cu tine însuţi! Cartea doctorului @artin 2eligman, -earned ptimism )ptimismul învătatA arată că 6stilul tău e$plicativ7 repre%intă factorul critic în determinarea faptului că eşti o persoană po%itivă sau negativă!
95/E8M. @./TE* ;* CQ/TR.-5M.E
2tilul tău e$plicativ este denit ca ind modul in care îţi explici lucrurile ţie însuţi. (acă îţi e$plici sau îţi interprete%i lucrurile într8un mod po%itiv, tu vei po%itiv! .n ca%ul în care le e$plici sau le interprete%i într8un mod negativ, vei negativ! Conclu%ia lui 2eligman a fost aceea că, atunci când lucrurile nu merg &ine, oamenii optimişti îşi e$plică evenimentul sau e$perienţa, de parcă ar o situaţie specică, temporară şi nu o condiţie generală, pe termen lung! .maginea%ă8ţi că dai un telefon pentru a vinde ceva şi că acel client nu este interesat de ceea ce îi propui! /u a funcţionat! * fost o pierdere de vreme! (acă eşti o persoană po8itivă, vei spune ceva de genul: 6Ei &ine, repre%intă doar im telefon de vân%ări!7 *cesta este un lucru temporar! ei ei adăuga: 69ro&a&il că acel client a avut o %i grea!7 *stfel, eve8 nimentul va specic! *poi îţi vei %ice: 6 6oi avea mai mult succes la următorul apel!7 Ca atare, te concentre%i asupra viitorului! *tunci când respingi astfel eşecurile temporare, îţi menţii mintea po%itivă! Rămâi încre%ător şi optimist!
7 Nu lua lucrurile personal în ca%ul în care oamenii ne1ativi au parte de pro&lem!e, dicultăţi sau eşecuri, le e$plică diferit faţă de cei optimişti şi încre%ători! *tunci când eşuea%ă temporar, fapt care este inevita&il, ei interpretea%ă imediat acest lucru ca ind o e$presie a decienţelor lor! lor! (acă apelul de vân%ări nu a avut succes, ei îşi spun: 69ro&a&il 69ro&a&il că sunt o persoană de vân%ări îngro%itoare! 9rodusul nu este &un! Clienţii nu sunt interesaţi de ce vreau să vând! /u voi reuşi niciodată în acest domeniu!7 Cu alte cuvinte, ei generali%ea%ă şi e$agerea%ă e$agerea%ă un mic eşec dramati%ându81, în loc să îl considere un lucru temporar şi să continue cu următorul următorul telefon! Ei interpretea%ă interpretea%ă e$perienţa în mod negativ! *cest lucru are un efect nefavora&il asupra imaginii lor despre sine: 6/u sunt &un de nimic!7 Re%ultatele activităţii lor se diminuea%ă şi data următoare se întâmiplă c+iar mai rău! Totuşi, Totuşi, vestea &ună este că modul în care interprete%i interprete%i un eveniment se aNă su& controlul tău! Totul e o pro&lemă de alegere! Tu sta&ileşti cum vei simţi şi vei reacţiona prin modul în care opte%i să îţi e$plici o situaţie! *lege să ve%i latura po%itivă, indiferent ce ar ! Tu deci%i!
@ E$primă8te simplu *tunci când îţi ver&ali%e%i o&iectivele su& forma unor e$presii armative, armative, ar tre&ui să foloseşti cuvinte pe care su&conştientul tău le poate înţelege şi cu care poate începe să lucre%e! *rmaţiile tale tre&uie să e simple şi practice! (e e$emplu, 6@ă plac7 este personal! 62unt cel mai &un7 e personal şi po%itiv! po%itiv! 6îmi iu&esc munca7 este personal, po%itiv şi e$primat la timpul pre%ent! *cestea repre%intă repre%intă genul de armaţii acceptate imediat de su&conştient ca ind comen%i! *u im impact imediat asupra modului în care gândeşti şi simţi în legătură cu tine însuţi! îţi măresc instantaneu respectul de sine şi încrederea în forţele proprii! 9entru a rămâne optimist, tre&uie să vor&eşti continuu cu tine însuţi într8un mod în care vrei să fi şi nu în felul în care lucrurile sunt în pre%ent! în programarea neurolingvistică, neurolingvistică, modul în care dialog+e%i cu tine însuţi despre despre ce ţi se întâmplă se numeşte 6stil interpretativ interpretativ!7 !7 elul în care care interprete%i interprete%i lucrurile repre%intă o parte esenţială a procesului de sc+im&are a stilului tău de a gândi! între&area este dacă interprete%i lucrurile care se întâmplă în )urul tău într8im într8im mod po%itiv sau negativ! negativ! *du8ţi aminte, optimistul vede pa+arul pe )umătate plin, în timp ce pesimistul vede pa+arul pe )umătate gol! *lege să i optimist! optimist!
7 eino un paranoic opus
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
@ultimilionarul W! W! Clement 2tone a început să vândă %iare pe stră%ile din C+icago la vârsta de 1 ani! El a continuat prin a construi Com&ined .nsurance Compan# din *merica şi a murit de curând la vârsta de 144 de ani, având o avere mai mare de "44 de milioane de dolari! 2tone a repre%entat o sursă de inspiraţie pentru mii de oameni şi a devenit cele&ru pentru o&iceiul său de a un 6paranoic opus7! 5n paranoic este o persoană care crede că oamenii conspiră împotriva sa! în sc+im&, un paranoic opus repre%intă o persoană convinsă de faptul că lumea conspiră pentru ca ea să ai&ă succes. *cest gen de paranoic insistă să interprete%e tot ce i se întâmplă î ntâmplă ca ind parte a unui plan măreţ ce îl conduce către reuşită! W! W! Clement 2tone o&işnuia o&iş nuia să răspundă la ecare dicultate cu e$presia empatică: 6*sta este &ine'7 *poi, îşi concentra atenţia asupra găsirii unui lucru &un în acea situaţie! Ai descoperea mereu ceva, c+iar dacă era vor&a doar de o lecţie valoroasă! (acă sc+im&i deniţia unei pro&leme într8o situaţie, o provocare sau o oportunitate, răspunsul tău la pro&lemă va po%itiv şi constructiv şi nu negativ şi furios! .ar în ca%ul în care vei considera că ecare pro&lemă este o oportunitate potenţială, vei găsi aproape întotdeauna în acea pro&lemă pro&lemă un &eneciu de care te poţi &ucura! &ucura! /orman incent 9eale o&işnuia să spună: 6*tunci când (umne%eu vrea să îţi trimită un cadou! El îi î i am&alea%ă într8o pro&lemă!7 Cu cât pro&lema pe care o ai este mai mare, cu atât şi darul va mai mare 8 su& forma unor lecţii sau a unor idei valoroase pe care, pro&a&il, le conţine! 9a+arul este pe )umătate plin sau pe )umătate golO (epinde de tine! ■
3ei crede atunci c%nd ei vedea
Cea de8a treia parte a procesului în cinci paşi prin care îţi pui mintea la contri&uţie îl constituie vi8uali8area. (e)a ştii cât de puternic poate acest lucru în îndeplinirea o&iectivelor tale! /umai atunci când vei învăţa să foloseşti vi%uali%area pentru ecare scop şi activitate, vei reuşi să e$ploate%i cu adevărat această putere uimitoare în viaţa ta! Qamenii vi%uali%ea%ă tot timpul! (iferenţa constă în faptul că oamenii de succes vi%uali%ea%ă lucrurile pe care şi le doresc, iar cei lipsiţi de succes pe acelea pe care nu ie vor! vor! înainte de orice nouă e$perienţă, o persoană de succes îşi va acorda câteva momente pentru a8şi aminti şi a retrăi o e$perienţă în care a avut succes într8un domeniu! în sc+im&, înaintea unei noi e$perienţe, oamenii care nu au succes îşi vor aminti şi vor trăi un eşec anterior! anterior! în ecare ca%, oamenii oamenii creea%ă o predispo%iţie predispo%iţie de a reuşi sau de a eşua! *tunci când vi%uali%ea%ă, ei trimit o comandă su&conştientului lor l or!! *cesta le coordonea%ă apoi cuvintele şi acţiunile în situaţia următoare, astfel încât să ai&ă re%ultate corespmi%ătoare corespmi%ătoare imaginii create! ■
.maginea%ă8ţi un rezultat per9ect
în procesul de vi%uali%are, vi%uali%are, proiecte%i şi cree%i cree%i o imagine clară a o&iectivului tău viitor ideal! îţi imagine%i cum ar arăta dacă ar de)a îndeplinit! îţi conture%i imaginea cât mai vie posi&il! Repeţi această imagine mentală de nenumărate ori, cât de des poţi în timpul %ilei, cât de mult timp poţi! E$istă o relaţie directă între cât de clar îţi poţi vedea o&iectivul sau re%ultatul pe dinăuntru şi cât de repede se transformă în realitate în e$terior! e$terior! i%uali%area repre%intă una dintre cele mai puternice facultăţi pe care le ai la dispo%iţie pentru a deveni o persoană care se gândeşte la posi&ilităţi, pentru a8ţi sc+im&a modul de a gândi despre viaţa şi viitorul tău! Cu a)utorul vi%uali%ării, îţi poţi transforma visurile actualc în realităţi viitoare! îţi poţi sc+im&a complet modul de a gândi prin transformarea imaginilor tale mentale!
7 'ro(ramează-ţi mintea
95/E8M. @./TE* ;* CQ/TR.-5M.E
E$istă trei te+nici care com&ină ver&ali%area şi vi%uali%area, pe care le poţi practica pentru a8ţi îndeplini o&iectivele o&iec tivele mai repede! *cestea sunt numite adesea 6te+nici de programare mentală7 şi se dovedesc e$trem de eciente în pregătirea ta şi a minţii tale pentru un eveniment ulterior! ulterior! 9rima dintre aceste metode este cea numită te%nica pro1ramării rapide. .ată cum funcţionea%ă! înaintea oricărui eveniment care nu se întâmplă frecvent şi este important, precum un telefon de vân%ări, o întâlnire sau un interviu, îţi acor%i câteva momente pentru a te pregăti mental, asemenea unui atlet care se încăl%eşte pentru o competiţie! întâi, respiră adânc! adânc! *cest lucru te rela$ea%ă rela$ea%ă şi îţi aduce mintea în starea starea alfa! în această stare, su&conştientul tău devine foarte receptiv la orice comandă! *poi, vi%uali%ea%ă re%ultatul ideal al situaţiei care urmea%ă! Mi81 imagine%i ca având ecare detaliu perfect! (e e$emplu, dacă dai un telefon de vân%ări, vi%uali%ea%ă8ţi clientul răspun%ându8ţi într8un mod po%itiv, receptiv! receptiv! @ai ales, vi%uali%ea%ă clientul semnând cecul sau comanda de vân%ări la sfârşitul conversaţiei! 5nul dintre &unii mei prieteni a folosit această te+nică mulţi ani şi a devenit unul dintre cei mai &ine plătiţi oameni din domeniul său! El mărturisea despre nenumărate ca%uri în care o vân%are se desfăşura e$act aşa cum o vi%uali%ase înainte de a începe, fapt ce i se pare a&solut uimitor! uimitor! încearcă si tu si vei vedea re%ultatele! *rmă şi vi%uali%ea%ă Cea de8a treia şi ultima parte a te+nicii de programare rapidă constă în ver&ali%area sau crearea unei e$presii e$presii po%itive corespun%ând cu imaginea ta mentală! Q astfel de armaţie simplă ar : 6*ceastă conversaţie de vân%ări merge foarte &ine şi se înc+eie satisfăcător pentru toate persoanele implicate!7 Q asemenea comandă îţi instruieşte instru ieşte su&conştientul să îţi ofere cuvintele, sentimentele, atitudinile şi lim&a)ul corporal necesare pentru atingerea o&iectivului tău de a înc+eia cu succes o conversaţie de vân%ări! 9redăm această te+nică de 6e$primare 6e$primare po%itivă rapidă7 celor care merg la interviuri pentru a o&ţine un loc de muncă, persoanelor care susţin pre%entări în pu&lic, celor care se e$primă prin artă şi c+iar politicienilor! politicienilor! Este o metodă e$trem, de ecientă şi durea%ă doar câteva secunde înainte de orice eveniment!
] 2crie8ţi şi trece8ţi în revistă o&iectivele Cea de8a doua metodă pe care o poţi folosi pentru a face rapid sc+im&ări în modul tău de a gândi şi în viaţa ta este denumită te%nica afrmaţiei standard. *ceastă te+nică presupune să îţi scrii o&iectivele principale actuale su& forma unor armaţii personale, po%itive, e$primate la pre%ent pe trei până la cinci şe, câte un scop e$primate la pre%ent pe trei până la cinci şe, câte mi scop pe câte o şă! 9oţi lucra asupra a 14 până la 13 o&iective în acelaşi timp, folosind această m!etodă! 9oartă aceste şe cu tine! ;a începutul ecărei %ile, acordă8ţi câteva minute pentru a trece în revistă ecare ţel! .a prima şă şi citeşte8o! 9oate că pe aceasta este scris: 6Câştig 6Câştig 34 444 de dolari pe an!7 Citeşte8o şi concentrea%ă8ţi privirea pe mesa), astfel încât să se imprime imprime în su&con8 su&con 8 ştientul tău! *poi, înc+ide oc+ii, respiră adânc şi repetă armaţia de cinci ori! 9e măsură ce armi, vi%uali%ea%ă8ţi o&iectivul ca ind gata îndeplinit! e%i81! 2imte81! (upă aceea desc+ide8ţi oc+ii, rela$ea%ă8te, e$piră adânc şi citeşte următoarea următoarea şă!
9regăteşte8te pentru întreaga %i
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
întreg acest e$erciţiu, având între 14 şi 13 o&iective, durea%ă apro$imativ 14 minute! îţi programea%ă su&conştientul la un nivel adânc şi te pregăteşte pentru a avea cele mai &une re%ultate în restul %ilei! (acă îl vei practica în ecare dimineaţă înainte de a8ţi începe %iua şi în ecare seară înainte de a merge la culcare, vei uimit de cât de repede vor începe să se materiali%e%e o&iectivele tale! 2u&conştientul tău este staţia emitentă şi cea receptoare pentru puterea atracţiei din viaţa ta! Cu cât îţi vei +răni mai mult su&conştientul cu imagini şi cuvinte în concordanţă cu ceea ce vrei să reali%e%i, cu atât îţi vei atrage mai mult o&iectivele! ei deveni un ma1net viu. ei începe să atragi oameni, oportunităţi, idei şi resurse în viaţa ta, care îţi vor transforma ţelurile în realitate!
7 'ractică repetiţia mentală Cea de8a treia te+nică de programare mentală pe care o poţi folosi pentru a avea re%ultate mai &ime şi a8ţi îndeplini o&iectivele mai repede se numeşte repetiţia mentală. @etoda în speţă este predată şi folosită intens în multe sporturi! 9rocesul este pe cât de simplu, pe atât de puternic! în primul rând, stai pe scaun sau întins, complet rela$at, cu oc+ii înc+işi şi respiră adânc până când întregul corp se destinde! în al doilea rând, vi%uali%e%i clar un eveniment care urmea%ă să se întâmple sau un o&iectiv pe care ţi81 doreşti, îţi permiţi să pătrun%i în acea e$perienţă şi să o ve%i clar în mintea ta! Te imagine%i făcând şi spunând e$act lucrurile pe care le8ai reali%a şi le8ai %ice dacă acea situaţie ar perfectă! 5na dintre cele miai &une oca%ii de a practica repetiţia mentală este c+iar înainte de a te culca! er&ali%ând şi vi%uali%ându8ţi o&iectivele şi activităţile ideale pentru %iua ce urmea%ă c+iar înainte de a adormi, îţi programe%i su&conştientul să lucre%e asupra acestor ţeluri toată noaptea! *poi, când te vei tre%i dimineaţa, vei avea adesea idei pe care le poţi folosi pentru a transforma acele scopuri în realitate! *ceasta este o te+nică uimitoare si e$trem de ecientă!
7 'ro(rameaz%-te dinainte pentru rezultate de %r9 9oţi folosi dinainte această te+nică pentru a8ţi programa mintea pentru o varietate de lucruri! (e e$emplu, să spunem că eşti îngri)orat în legătură cu o pro&lemă! C+iar înainte de a merge la culcare, supune această pro&lemă atenţiei su&conştientului şi cere o soluţie! *poi, nu te mai gândi la ea şi mergi la culcare! *desea, când te vei tre%i dimineaţa, soluţia ţi se va înfăţişa imediat! a foarte clară şi foarte potrivită pentru pro&lema ta! 9oţi folosi această metodă de programare mentală pentru a te asigura că te tre%eşti simţindu8te po%iti_^ şi plin de energie! 9rocesul este atât simplu, cât şi ecace! C+iar înainte de a merge la culcare, spune8ţi: 6Când mă voi tre%i dimineaţa, mă voi simţi gro%av'7 Repetă acest lucru de câteva ori! .maginea%ă8te când te vei tre%i în dimineaţa următoare şi te vei simţi fericit şi plin de energie! @ai ales atunci când te culci târ%iu şi ai nevoie să ai re%ultate &une a doua %i, foloseşte această te+nică pentru a te tre%i simţindu8te revigorat! uncţionea%ă de ecare dată!
@ Tre%eşte8te la o anumită oră 9oţi între&uinţa repetiţia mentală şi pre8programarea pentru a te tre%i la o anumită oră fără ceas! .ndiferent de fusul orar sau de %ona în care te aNi, îţi poţi 6program^a mintea7 e$act la o anumită oră înainte de a merge la culcare şi te vei tre%i e$act atunci!
95/E8M. @./TE* ;* CQ/TR.-5M.E
înainte de a adormi, spune8ţi: 6@ă voi tre%i mâine dimineaţă la ora şapte $!7 *poi, poţi adormi fără să te îngri)ore%i! * doua %i de dimineaţă, &ătăile inimii tale se vor accelera treptat, tre%indu8te la ora presta&ilită! /u vei mai putea adormi din nou! 9oţi c+iar să călătoreşti la distanţe mari şi să te tre%eşti în diverse %one ale lumii la timp folosind această metodă!
] 2imte sen%aţia succesului Cel de8al patrulea element în programarea mentală îl constituie transpunerea în emoţii. @ai e$act, să cree%i sentimentul care ţi8ar însoţi îndeplinirea cu succes a unui o&iectiv! *ceasta este partea care contri&uie la faptul că ideali%area, ver&ali%area şi vi%uali%area funcţionea%ă cu adevărat pentru tine! Emoţiile tale repre%intă sursa ta de energie, com&usti&ilul care te conduce spre o&iectivul tău! 9ro&a&il că ai au%it spunându8se că oamenii sunt logici în proporţie de 14 şi emoţionali în proporţie de F4! Totuşi, adevărul este că la început eşti &PPQ emoţional! otărăşti emoţional şi apoi )ustici folosind logica! Tot ceea ce faci este determinat şi controlat de emoţiile tale, într8un fel sau altul! 2ingura între&are e: 6Care emoţie este răspun%ătoareO7
m 2tăpân sau sclavO @ulţi oameni sunt sclavii emoţiilor lor! *vând puţin control asupra propriilor sentimente, ei răspund şi reacţionea%ă continuu în faţa celorlalţi oameni şi la situaţiile cu care se confruntă! /u reuşesc să controle%e prea &ine acest lucru! 5na dintre responsa&ilităţile principale faţă de tine este să îţi ţii emoţiile su& control! *sumă8ţi responsa&ilitatea pentru emoţiile tale po%itive şi nu permite să i dominat de cele negative! olosindu8ţi trăirile în mod deli&erat, mai ales atunci când le menţii po%itive şi le canali%e%i asupra a ceea ce îţi doreşti, poţi între&uinţa o putere enormă pentru a vi%uali%a, a ver&ali%a şi a ideali%a!
@ .maginea%ă8ţi re%ultatul ideal Q modalitate pentru a de&loca energia şi puterea conţinute de natura ta emoţională este să trăieşti sentimentul de care te8ai &ucura dacă ţi8ai îndeplinit de)a o&iectivul! 9riveşte81 cu oc+ii minţii şi creea%ă înăuntrul tău emoţiile pe care le8ai e$perimenta dacă visul tău s8ar transforma în realitate c+iar acum! (e e$emplu, im,aginea%ă8ţi că scopul tău este să câştigi o anumită sumă de &ani! 9roiectea%ă8te mental în viitor şi priveşte8te câştigând acei &ani! 4riveşte casa mai mare, maşina mai spaţioasă, +ainele mai &une, restaurantele mai ne şi stilul de viaţă mai elegant de care te vei &ucura atunci când vei câştiga acei &ani! .maginea%ă8ţi cum te8ai simţi dacă te8ai &ucura de)a de toate aceste ingrediente ale succesului! înc+ipuie8ţi sentimentele de mândrie, &ucurie, satisfacţie, plăcere şi de recunoştinţă pe care le8ai e$perimenta odată ce îţi vei atins acest o&iectiv! *şa cum o persoană se înm!oaie într8o &aie er&inte, îm&i&ă8ţi şi tu mintea cu aceste sentimente, e$act ca şi cum te8ai aNa de)a la destinaţie! *poi, aceste sentimente vor stimula gânduri, dorinţe şi acţiuni corespun%ătoare! iecare dintre acestea o va întări pe cealaltă!
] Com&inaţia este puternică *tunci când com&ini toate aceste trei elemente 8 o imagine mentală, o ver&ali%are şi o emoţie 8 îţi active%i su&conştientul! *cesta transmite apoi această impresie către supraconştient, care lucrea%ă asupra o&iectivelor tale G de ore pe %i! Qdată ce vei practica ver&ali%area, vi%uali%area şi emoţionali%area reunite pentru ecare scop, vei
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
complet uluit de lucrurile care vor începe să ţi se întâmple şi de ţelurile pe care le vei îndeplini! (upă ce îţi vei activa supraconştientul, vei primi un Nu$ continuu de idei pe care le vei putea folosi pentru a8ţi re%olva pro&lemele şi a8ţi nali%a o&iectivele! *cest nivel al minţii tale îţi va arăta cum să îndepărte%i, să ocoleşti sau să depăşeşti orice o&stacol care îţi va apărea în cale! îţi va oferi idei care te vor g+ida pentru a lua +otărârea corectă! 2upraconştientul tău îţi va înlesni un Nu$ constant de energie, de entu%iasm şi de motivaţie care te va conduce către scopurile tale! @odul în care active%i acest proces şi îţi descătuşe%i toate puterile mentale constă în ideali%area, ver&ali%area, vi%uali%area şi mai ales în transpunerea permanentă în emoţii!
] isurile devin realitate Cel de8al cincilea element al acestui proces î+ cinci paşi este repre%entat de reali8are, de îndeplinirea efectivă a o&iectivelor tale şi de transformarea în realitate a dorinţelor! *ceasta constituie partea cea mai importantă a procesului! (ar tre&uie să i conştient că ecare scop are nevoie de o anumită perioadă de timp pentru a se materiali%a! 5nele o&iective pot îndeplinite repede! *ltele necesită săptămâni sau c+iar luni de muncă asiduă! *ltele sunt ţeluri pe termen lung, având nevoie de câţiva ani pentru a se reali%a! *titudinea ta asupra timpului necesar pentru atingerea unui o&iectiv are un impact ma)or asupra faptului că îl poţi nali%a sau nu! .n această etapă, după ce ai practicat primii patru paşi, tre&uie doar să te rela$e%i şi să laşi procesul să se desfăşoare natural! ei permite o&iectivului tău să se materiali%e%e atunci când va ca%ul! ;ucrurile pe care ţi le doreşti şi de care ai nevoie se reali%ea%ă e$act atunci când eşti pregătit pentru acestea! Qamenii de succes a)img să îşi de%volte o atitudine calmă, de aşteptare plină de încredere! Ei nu se gră&esc niciodată! 2unt rela$aţi şi încre%ători şi cred cu putere că toate lucrurile contri&uie pentru a le aduce e$act ce au nevoie la momentul cel mai potrivit pentru ei! *ceasta tre&uie să e şi atitudinea ta!
7 ,ultiplică-ţi puterile 9oţi să o&ţii &enecii c+iar mai mari din acest proces în cinci paşi pentru îndeplinirea o&iectivelor tale folosind te+nici speciale ca răspuns la lucrurile care ţi se întâmplă în ecare %i! în primul rând, indiferent de împre)urări, caută aspectele po8itive în ecare situaţie, lecţia valoroasă! încearcă să aNi ce poţi câştiga din orice eşec sau o&stacol temporar! /apoleon ill a studiat şi a intervievat oamenii de succes timp de 3 de ani! El a descoperit că aveau o caracteristică în comun! iecare dintre ei îşi de%voltase o&iceiul de a căuta în orice dicultate un &eneciu sau 5 T avanta) la fel de mare sau c+iar mai mare! Ei căutau mereu un punct luminos c+iar şi în cel m!ai întunecat nor! *tunci când te aştepţi să re%ulte ceva &un dir^ ecare situaţie, vei răspunde dicultăţilor într8un mod po%itiv, mai creativ şi mai constructiv! ei mai optimist şi mai încre%ător! (acă vei crede că vei &enecia de tot ceea ce ţi se întâmplă, îţi vei de%volta atitudinea unei persoane care se gândeşte la posi&ilităţi! (rept urmare, indiferent de situaţiile ulterioare, vei găsi aproape întotdeauna im lucru &un pe care îl vei putea transforma în avanta) pentru tine! ;
7 C%rma zilei E$act aşa cum îţi inNuenţea%ă aspectul %ic ceea ce mănânci, şi mintea ta este înrâurită de +rana pe care i8o oferi! @omentul în care mintea ta este cea mai receptivă îl constituie începutul dimineţii! îţi poţi accelera procesul de sc+im&are a modului de a
95/E8M. @./TE* ;* CQ/TR.-5M.E
gândi citind în ecare dimineaţă timp de <48>4 de minute din ceva inspiraţional şi motivant înainte de a8ţi începe %iua! E$act aşa cum e$erciţiile %ice de dimineaţă te vor pregăti să i mai puternic şi mai re%istent f8ic în timpul %ilei, e$erciţiul mental po%itiv su& forma unor lecturi inspiraţionale te va a)uta să i mai pregătit mental în timpul %ilei! 9rima oră a dimineţii este numită 6cârma %ilei7! Qrice îţi pui în minte în această 6oră de aur7 îţi sta&ileşte tonul gândirii pentru tot restul %ilei! *tunci când te tre%eşti dimineaţa şi, în loc să citeşti %iarul sau să te uiţi la televi%or, citeşti ceva po%itiv, constructiv şi inspiraţional, îţi pre8programe%i mintea pentru orele care vor urma! (e8a lungul întregii %ile, lucrurile îţi vor merge din plin! ei mai calm, mai creativ şi mai atent! C+iar mai re%istent în faţa dicultăţilor! ei răspunde mai ecient atunci când te vei confrunta cu suişurile şi co&orâşurile inevita&ile ale vieţii tale %ilnice! ;ectura ta de la începutul dimineţii te va pregătit mental pentru a avea cele mai &une re%ultate!
lăsa îiiirdc la voia întâmplării 9oţi deveni o persoană mai optimistă prin planicarea în avans a ecărei %ile! *cest lucru îţi eli&erea%ă mintea de stresul de a încerca să îţi aduci aminte ce ai de făcut! .ţi va oferi un sentiment de control asupra muncii şi a vieţii tale! Te va face răspun%ător! ei deveni proactiv şi nu reactiv! Ai nu este nevoie decât de o listă' Timpul ideal pentru a planica este cu o seară înainte, întocmeşte o listă cu tot ceea ce ai de făcut în %iua ce urmea%ă! Citeşte lista şi organi%ea%ă8ţi munca în funcţie de priorităţi! 2electea%ă cea mai importantă sarcină, astfel încât să o a&orde%i la începutul dimineţii! ei uimit de cât de &ine vei dormi şi cât de &ine te vei simţi atunci când te vei tre%i, dacă îţi vei pregătit de)a %iua, astfel încât să ştii ce vei face şi în ce ordine!
începe8ţi %iua cu o mâncare sănătoasă, +rănitoare! Consum^ă multe fructe, legume şi alimente ce conţin proteine de calitate, precum ouăle! -ea mult suc de fructe şi apă! Consumă cereale integrale, &rioşe şi iaurt! Evită mâncărurile grase care sunt greu de digerat şi te o&osesc! @icul de)un american standard ce conţine şuncă, ouă şi pâine pră)ită repre%intă una dintre cele mai nepotrivite com&inaţii de alimente pe care le poţi consuma dimineaţa! ;a o oră după ce vei mânca aceste alimente, vei începe să te simţi din nou somnoros! Tot sângele din creier se va îndrepta către stomac şi va încerca să prelucre%e aceste proteine şi grăsimi grele! *poi, vei compensa acest lucru consumând cafea toată dimineaţa! (ar când îţi vei începe ecare %i cu un mic de)un uşor, sănătos şi nutritiv, vei avea mai multă energie! ei mai atent şi mai vesel! ei mai neră&dător să îţi continui %iua! ei mai creativ, pentru că ai mai mult sânge la dispo%iţia creierului! ei avea mai multe idei şi o concentrare sporită! ei vedea mai multe posi&ilităţi în tot ce se întâmplă în )urul tău! ei deveni o persoană mai optimistă!
7 =dineşte-te 4ine în plus faţă de o +rană %ică şi mentală &ună, ai nevoie şi de multă odi+nă! ince ;om&ardi, legendarul antrenor de fot&al american al ec+ipei reen -a# 9acSers, a spus cândva: 6Q&oseala ne face pe toţi laşi!7 *tunci când nu ai parte de sucientă odi+nă, rişti mai mult să i negativ, irita&il şi să îţi lipsească încrederea în tine! (ar când te8ai odi+nit şi te8ai +rănit &ine, când îţi +răneşti mintea continuu cu mesa)e po%itive, când citeşti ceva inspiraţional şi îţi vi%uali%e%i constant o&iectivele ca ind de)a realitate, devii o persoană po%itivă, mai veselă şi mai optimistă!
2C.@-K/( K/(.RE*, . 2C.-. .*M*
Te vei tre%i dimineaţa având sentimentul că nu e$istă nimic din ceea ce nu poţi face dacă te străduieşti! .ar în ca%ul în care îţi vei păstra acest gând destul de mult timp şi sucient de intens, va deveni realitate! Ai, astfel, vei începe să te simţi de neoprit.
EUERC.T..^`(E *T.5/E :
1!otărăşte8te astă%i să vor&eşti cu tine într8un mod po%itiv, folosind armaţii e$primate în acelaşi fel, personal şi la timpul pre%ent! ii propriul suporter entu%iast! ! Reali%ea%ă un set de trei8cinci şe cu ecare dintre o&iectivele tale, scris su& forma unei armaţii! 5ită8te peste aceste şe de două ori pe %i, dimineaţa şi seara! !.maginea%ă8ţi că viaţa ta ar perfectă într8un anumit domeniu! Cum ar arătaO Cum te8 ai simţiO Cum ai descrie8oO H! înainte de a adormii în ecare seară, repetă8ţi mental evenimentele importante ale %ilei care urmea%ă! i%uali%ea%ă8le şi imaginea%ă8ţi că ecare detaliu este perfect! *poi mergi la culcare %âm&ind!
$iracolul sau puterea care îi înalţă pe unii oameni constă în aptul că au ost motivaţi în domeniul lor şi în mimca pe care o desăşoară de perserverenţă şi de un spirit cura=os şi %otărât. @*RP TW*./
9u poate exista un mare cura= atunci când nu există încredere sau certitudine, iar =umătate de 5ătălie re8idă în convin1erea că putem ace ce ne?am propus. QR.2Q/ 2WETT @*R(E/
iecare persoană de succes s8a confruntat cu nenumărate eşecuri şi o&stacole temporare şi c+iar înfrângeri de%astruoase în timpul vieţii sale! (ar ceea ce i8a asigurat succesul a fost a&ilitatea de a răspunde po%itiv şi constructiv la aceste înfrângeri şi de a8 şi reveni! *ceastă calitate de a8ţi reveni şi de a nu te lăsa înfrânt îţi va determina şi ţie succesul! (octorul *&ra+am Zale%niS, de la 5niversitatea arvard, a efectuat un studiu în urmă cu câţiva ani în legătură cu rolul pe care îl )oacă în viaţă de8amă1irea. @ulţi oameni au ela&orat studii şi au scris despre motivaţie şi relaţia sa cu succesul! (ar Zale%niS a fost primul care a cercetat cealaltă fatetă a monedei!
- ândind în avans (acă eşti o persoană normală, inteligentă, îţi vei organi%a ecare domeniu al vieţii pentru a evita cât mai mult posi&il eşecurile şi de%amăgirile! ei gândi în avans şi vei anticipa ce ar putea să meargă rău! *poi îţi vei lua precauţiile necesare pentru a te pă%i împotriva o&stacolelor şi a pro&lemelor! ei cântări şi vei evalua diferite opţiuni! ei alege strategia care îţi oferă cele mai mari şanse de succes! Totuşi, indiferent cât de &ine vei gândi şi vei planica, lucrurile nu se vor desfăşura mereu aşa cum ţi le8ai propus! ;egea lui @urp+# stipulea%ă: rice ar putea mer1e rău, va mer1e rău. Eintre toate lucrurile care pot mer1e rău, cel mai în1ro8itor dintre acestea va mer1e rău la cel mai nepotrivit moment şi va costa cea m.ai mare sumă de 5ani.F ;egea lui Co+en adaugă apoi: $urp%0 a ost optimistF
(e aceea, de%amăgirea soseşte fără a aşteptată! Este pre%entă în ciuda eforturilor tale susţinute de a o evita, indcă este, oricum, inevita&ilă! ei avea parte de decepţii în viaţă la fel de sigur cum este că soarele răsare la est şi că apune la vest! Ai cu cât îţi vei sta&ili mai multe o&iective şi vei încerca mai multe lucruri, cu atât vei avea mai multe dicultăţi şi pro&leme!
2ingurul lucru pe care îl poţi controla Ceea ce a descoperit doctorul Zale%niS a fost că oamenii de succes răspimd la de%amăgire diferit faţă de cei lipsiţi de şansă! Conclu%ia lui a fost că modul în care reac8 ţione%i la de%amăgire este un foarte &mi indicator pentru succesul pe care îl vei avea sau nu în domeniul tău de activitate şi în viaţă în general! întrucât nu poţi să eviţi mereu decepţiile, indiferent ce ai face, singurul lucru care contea%ă este modul în care reacţione%i la de%amăgire atunci când ţi se întâmplă să ai parte de aşa ceva, c+iar dacă nu ţi8ai dorit şi nu te8ai aşteptat! îi permiţi să te copleşeascăO îţi pier%i cumpătul, te înfurii şi îi învinovăţeşti sau îi ataci pe ceilalţiO 2au faci faţă atacului şi răspun%i ecientO Qamenii de succes reacţionea%ă la de%amăgiri accep8 tându8le! Cei care nu au parte de reuşită permit decepţiilor să îi oprească! Qamenii de succes îşi revin şi merg înainte! Ceilalţi renunţă adesea şi eşuea%ă! Qratorul moti8 vaţional C+arlie Xones a spus: 9u contea8ă cât de =os ca8i, ci cât de sus te ridiciF
7 Cauza ne(atiităţii
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
Cele mai multe emoţii negative sunt determinate de aşteptări rustrate. îţi doreşti, speri sau plănuieşti ca un anumit lucru să se întâmple într8un anumit fel şi atunci când nu se desfăşoară după cum ai intenţionat, reacţione%i cu neră&dare şi mânie! *cest lucru este destul de normal! (acă îţi pasă de un re%ultat, te vei simţi rănit în ca%ul în care nu îl vei o&ţine! 9rovocarea este aceea că emoţiile se declanşea%ă instantaneu! (in acest motiv, poţi avea foarte puţin control asupra emoţiilor şi reacţiilor tale în momentul în care ţi se întâmplă ceva! Este prea târ%iu! *tunci când vei trăi de%amăgirea, vei reacţiona instinctiv şi în mod o&işnuit, în funcţie de e$perienţele tale anterioare! Când lucrurile nu merg &ine, este prea târ%iu să te gândeşti la gânduri frumoase şi no&ile! Reacţione%i, pur şi simplu! Epictetus, losoful grec stoic, a scris cândva: 6Circumstanţele nu îl fac pe om, ci numai îl de%văluie sieşi7D ca şi celorlalţi! 2ituaţiile ostile nu sunt cele care îţi formea%ă caracterul, ci acelea care ţi81 de8văluie aşa cum este în acel moment!
] 9regăteşte8te dinainte 5na dintre cele mai &ime modalităti de a8ţi sc+im&a modul de a gândi şi viaţa este să te pregăteşti dinainte pentru de%amăgiri! 9rogramea%ă8te să îţi revii repede prin practicarea pregătirii în avans! 9regătirea anterioară mentală îţi permite să te pregăteşti lăuntric pentru decepţiile inevita&ile ale vieţii şi ale muncii, c+iar dacă nu ştii care sunt sau când vor veni! *ceasta este una dintre cele mai puternice te+nici de gândire pe care le poţi folosi pentru a câştiga şi a8ţi menţine controlul asupra emoţiilor tale, asigurându8te că sunt în primul rând po%itive şi constructive, indiferent ce se întâmplă! în această etapă de pregătire mentală, începi cu premisa că vei reuşi să faci faţă tuturor pro&lemelor şi dicultăţilor atunci când te vei +otărî să reali%e%i orice lucru de valoare în viaţă! (e fapt, dacă îţi vei sta&ili un o&iectiv important, plin de provocări, unul care te forţea%ă să ieşi din %ona ta de confort, te vei confrunta cu nenumărate o&stacole şi dicultăţi pe care nu ţi le poţi imagina în pre%ent! *cest gen de încercare la care eşti supus pare a un lucru o&işnuit! (e ecare dată când te străduieşti să i sau să faci ceva mai mult sau diferit, te confrunţi cu pro&leme de tot felul! (acă nu eşti pregătit dinainte, greutăţile te pot descura)a şi aduce din nou în %ona de confort! în loc să aştepţi ca pro&lemele inevita&ile să ai&ă loc, te pregăteşti mental pentru aceste dicultăţi înainte să se întâmple! îţi spui: stă8i voi ace aţă tuturor suişurilor şi co5orâşurilor, difcultăţilor şi o5stacolelor, nu le voi permite să mă do5oare. dată ce am început să mă îndrept către o5iectivul meu, voi f de neopritF
în consultanţa de afaceri, predăm un mod de a gândi numit 6anticiparea cri%elor7! Eu îi încura)e% pe cei care au putere deci%ională să se gândească la o perioadă cuprinsă între şase luni şi un an în viitor şi să8şi ptmă între&area: 6Care sunt unele dintre lucrurile negative care s8ar putea întâmpla şi ne8ar putea a&ate de la planurile noastreO (intre toate acestea, care sunt cele mai reie care s8ar putea întâmplaO7 *poi, facem o listă cu toate o&stacolele sau urgenţele neaşteptate care ar putea să apară şi ar ameninţa compania! (e e$emplu: 5n competitor ar putea veni cu un produs sau un serviciu nou care este mai &un şiBsau mai ieftin decât al nostru! (o&ân%ile ar putea creşte! uvernul ar putea impune noi ta$e şi reguli asupra activităţilor noastre! Costurile com&usti&ililor sau ale materiilor prime ar putea mărite! 5na sau mai multe persoane de &a%ă din organi%aţie ar putea pleca, indiferent de motiv! 5nul sau mai mulţi clienţi importanţi ar putea renunţa la serviciile noastre şi s8ar putea duce la concurenţă! Competitorii şi8ar putea reduce preţurile su& costuri pentru a prelua o cotă de piaţă mai mare! Economia ar putea intra în recesiune şi întreaga piaţă s8ar putea reduce dramatic!
..TQR5; (E9./(E (E T./E
în ecare dintre aceste ca%uri, a&ilitatea companiei de a răspunde repede şi ecient îi poate determina supravieţuirea! *ceste situaţii şi o&stacole posi&ile ar tre&ui gândite în avans! Cea mai &ună regulă este 6fără surpri%ei7 @anagerii de la Ro#al (utc+B2+ell din Qlanda deţin unul dintre cele mai complete procese de planicare din lume! *ceştia şi8au de%voltat peste >44 de scenarii pentru soluţionarea pro&lemelor suscepti&ile de a avea loc în )urul lumii în %one în care derulea%ă afaceri legate de petrol şi ga%e! Ca urmare, conducerea companiei este rareori surprinsă de orice s8ar întâmpla! /u este nidodată prinsă cu garda )os! *re întotdeauna un plan de re%er_`ă pe care îl poate folosi! (e asemenea, a devenit una dintre cele mai prota&ile companii din lume şi are succes constant! ândirea în avans pre%intă într8 adevăr nenumărate avanta)e!
] 9riveşte în viitor Ceea ce funcţionea%ă pentru corporaţiile mari şi mici poate funcţiona şi pentru tine! *r tre&ui să practici anticiparea cri%elor în mod constant în tot ceea ce faci! 5ită8te la drumul vieţii tale, asemenea unui călător şi imiaginea%ă8ţi o parte dintre lucrurile negative care ar putea avea loc şi cum ai putea răspunde la acţiunea lor! ei uimit de cât de plin de încredere şi po%itiv te vei simţi după ce îţi vei de%volta strategii alternative de acţiune pentru unele dintre cele mai îngro%itoare lucruri care ţi s8ar putea întâmpla într8im anumit domeniu! (e e$emplu, ce ai face dacă ţi8ai pierde slu)&a astă%iO .deea de a8şi pierde locul de muncă repre%intă o sursă de frică pentru cei mai mulţi oameni, afectând
5neori îi între& pe oameni la pre%entările mele: Care va f următoarea voastră slu=5ăLF 9entru cei mai mulţi, această între&are repre%intă o surpri%ă! Ei nici măcar nu s8 au gândit care va următorul lor serviciu! (ar noi ştim că piaţa muncii se sc+im&ă rapid! 9ro&a&il că tu c+iar ai sc+im&at câteva locuri de muncă până în pre%ent! Este practic inevita&il să8ţi sc+im&i din nou serviciul şi poate c+iar mai repede decât te8ai aştepta! Care e cea mai pro&a&ilă slu)&ă viitoare a taO *tunci când e$plic faptul că ecare persoană tre&uie să se pregătească pentru următoarea sa slu)&ă, aceasta este o idee nouă pentru cei mai mulţi oameni! ie nu s8au gândit la acest lucru, e nu vor! (ar singura între&are rămâne aceasta: 6Ce nivel de cunoştinţe şi a&ilităţi îţi va necesar la următorul tău loc de muncă pentru a continua să câştigi &anii pe care doreşti să îi câştigiO7 (acă nu te gândeşti dinainte la această între&are, e$istă posi&ilitatea să e necesar să te gândeşti la ea atunci când ţi8a e$pirat timpul şi când vei o&ligat să8ţi pui această între&are!
7 Noua ta carieră (upă ce persoanele pre%ente la seminar s8au gândit care va următoarea lor slu)&ă, le8am pus a doua între&are: Care va f următoarea voastră carierăLF în ce domeniu cu totul nou sau în ce industrie, afacere sau sector de activitate te vei aNa în următorii 3814 ani de acum încoloO
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
Conform specialiştilor din domeniul resurselor umane, o persoană care începe să lucre%e astă%i va avea o medie de 1G sau 13 slu)&e cu normă întreagă, ecare serviciu durând doi ani sau mai mult, de8a lungul întregii vieţi profesionale! (e asemenea, aceste persoane vor avea circa cinci cariere diferite, în domenii complet distincte, iar ecare dintre acestea va necesita noi feluri de cunoştinţe şi a&ilităţi variate! Q mare parte din ceea ce ştii despre munca ta din pre%ent nu va mai actuală în următorii cinci ani! (atorită sc+im&ărilor rapide din ecare domeniu, cunoştinţele, informaţiile, ideile şi a&ilităţile tale de a%i vor avea puţină valoare! /u vor avea nicio relevanţă sau nu vor putea aplicate pe piaţa muncii şi în economia viitorului! ei avea nevoie de noi cunoştinţe şi a&ilităţi dacă vei dori să supravieţuieşti şi să înNoreşti într8o societate din ce în ce mai competitivă! (e aceea, 9eter (rucSer a armat: 62ingura a&ilitate care nu se va învec+i în anii ce vor urma este aceea de a învăţa noi a&ilităti!7
7 $%ndeşte în aans tot timpul 9ro&a&il că îţi aduci aminte de cele&rul comentariu al )ucătorului de +ocSe# Wa#ne ret%S#! *tunci când a fost între&at de un reporter care este secretul succesului său pe g+eaţă, el a replicat: Cei mai mulţi =ucători sunt destul de 5uni, dar ei mer1 acolo unde este pucul. /u mer1 acolo unde urmea8ă să fe pucul.F
*ceastă o&servaţie este e$trem de relevantă pentru tine! 5nde va pucul tău peste trei8cinci ani de acum încoloO 5nde va pucul tău peste 14 ani de acum încoloO (acă te vei gândi în perspectivă asupra vieţii tale, vei reuşi să iei +otărâri mai &ime pe termen scurt! 2trategul @ic+ael Pami sprmea: Cei care nu se 1ândesc la viitor nu pot avea unul.F
ândeşte8te la viitorul tău şi încearcă să8ţi imagine%i şi să anticipe%i o parte dintre sc+im&ările care ar putea avea loc! (acă ţi8ai pierde astă%i locul de muncă, cum ai reac8 ţionaO Care ar primul tău gândO @area ma)oritate a oamenilor, când se gândeşte la a8şi pierde locul de mimcă, intră în panică! /u au nici cea mai mică idee despre ceea ce ar face! Totuşi, în munca mea cu mii de oamenii de succes, am descoperit că ei au o anumită atitudine în comun! Ei toţi ştiu cu siguranţă că, dacă şi8ar pierde slu)&ele, ar putea traversa strada şi şi8ar găsi un alt loc de muncă c+iar mâine! 2unt atât de &uni în ceea ce fac şi atât de încre%ători în a&ilităţile lor, încât pierderea locului de muncă li s8ar părea un simplu inconvenient! Ei au nenumărate opţiuni! (upă cum am menţionat în Capitolul >, e$istă o modalitate de a determina cât de &un eşti în domeniul tău! Care este numărul de oferte de lucru pe care le primeşti în mod regulatO *şa cum un maga%in sau im restaurant îşi poate măsura succesul prin numărul clienţilor pe care îl atrage, aşa şi tu poţi măsura cât de apreciat şi respectat eşti pentru ceea ce faci numărându8i pe cei care vor să te anga)e%e şi să îti folosească serviciile! Care este re%ultatul tăuO
] 2ă te aştepţi la lucruri neaşteptate 5neori îi între& pe cei pre%enţi la seminariile mele ce ar face dacă sectoarele de activitate în care lucrea%ă ar dispărea în întregime peste noapte! Ei mă contra%ic şi spun că acest lucru nu se poate întâmpla! *poi le aduc aminte că industria apărării din California s8a pră&uşit la începutul anilor `F4 şi că peste G44 444 de ingineri şi directori competitivi din acest domeniu, care aveau o pregătire de e$cepţie şi o e$perienţă vastă, şi8au pierdut locul de muncă! *ceste posturi nu au dispărut pentru o perioadă scurtă de timp, ci pentru totdeauna! iecare dintre aceşti oameni competenţi a fost forţat să iasă pe piaţa muncii, să8şi de%volte a&ilităţi noi şi să înceapă să lucre%e în sectoare cu totul noi!
..TQR5; (E9./(E (E T./E
Colapsul din domeniul dot com a condus la dispariţia a peste F4 dintre companiile şi locurile de muncă pe .nternet care apăruseră pe întreg teritoriul 25*! Cri%a în sectorul telecom s8a soldat cu concedierea a mii de anga)aţi! (eclinul din ultimii ani a activităţii intense de investiţii din timpul anilor `F4 a condus la concedierea a %eci de mii de oameni din sfera serviciilor nanciare! *cest lucru se întâmplă mereu şi va continua să se întâmple! /umai numele domeniilor se vor sc+im&a! *ceastă transformare rapidă în sectoarele de activitate şi pe piaţa locurilor de muncă se va produce din ce în ce mai des şi mai multor oameni!
;umea nanţelor şi a investiţiilor se sc+im&ă constant! 9ieţele sunt din ce în ce mai volatile! ec+ea losoe 6cumpără şi păstrea%ă7 nu mai este relevantă în lumea de astă%i şi de mâine! (acă ai investit &ani într8un domeniu, ar tre&ui să te gândeşti constant la ce s8ar putea întâmpla dacă investiţiile tale nu vor funcţiona aşa cum ai cre%ut şi îţi vei pierde toţi &anii! *r tre&ui să te pregăteşti întotdeamia pentru cel mai rău re%ultat posi&il al unei anumite investiţii! E$istă o legătură directă între cât de mult timp investeşti în a te gândi şi a8ţi planica viaţa nanciară şi cât de multe pro&a&ilităţi de a deveni independent nanciar e$istă! Conform interviurilor doctorului T+omas 2tanle# cu mii de oameni care au a)uns milionari prin propriile forţe, aceştia au o trăsătură comună: îşi petrec mult mai mult timp gândindu8se la aspecte nanciare decât persoanele o&işnuite! 5n adult o&işnuit, c+iar dacă se preocupă de aspectele nanciare în mare parte a timpului, îşi petrece doar două8 trei ore pe lună gândindu8se cu adevărat la nanţele sale, de o&icei atimci când îşi plăteşte facturile! în sc+im&, un american prosper o&işnuit îşi petrece 48<4 de ore pe lună gândindu8se la &anii săi! (rept urmare, ei iau deci%ii de ac+i%iţionare mult mai &une şi fac investiţii mult mai inteligente decât ma)oritatea oamenilor! Ei devin mult mai pricepuţi la aspectele nanciare şi, într8un nal, a)ung în fruntea celorlalţi!
] 2trategia lui /apoleon eneralul france% /apoleon a dominat Europa aproape 4 de ani! El şi8a condus armatele spre victorie în nenumărate &ătălii şi a pierdut numai trei lupte în întreaga sa carieră! * pierdut aproape >44 444 de oameni atunci când a invadat Rusia, nereuşind să anticipe%e puterea frigului de acolo! oarte slă&it după campania dîn Rusia, el a pierdut apoi &ătălia de la ;eip%ig, fapt care a condus la e$ilarea lui pe insula El&a! în nal, a pierdut &ătălia de la Waterloo din cau%a unei serii de neînţelegeri cu generalii săi de pe câmpul de &ătălie! 2e uită adesea faptul că el a câştigat multe alte &ătălii, mici şi mari şi că este considerat unul dintre primii trei mari generali din istorie! Ceilalţi doi sunt *le$andru cel @are şi ingis an!= /apoleon îşi de%voltase o calitate care îl a)uta să e victorios, pe care ţi8o poţi de%volta şi tu! *ceasta se numeşte 1ândire extrapolatorie şi semnică a&ili8 tatea de a gândi şi de a planica câteva mutări în avans în tot ceea ce faci! *cest mod de a c+i&%ui implică faptul că tre&uie să te gândeşti la ecare eveniment suscepti&il de a se întâmpla şi să îţi faci planuri cu mult timp înainte! însuşi /apoleon credea că meticulo%itatea modului în care se pregătea, prin a lua în calcul ecare detaliu, a constituit c+eia victoriilor sale! *ceastă calitate a fost demons8 trată de a&ilitatea sa fenomenală de a a)unge la locul unei &ătălii şi de a se gândi apoi la ecare posi&ilitate de desfăşurare a luptei de la început până la sfârşit 8 înainte ca primul foc de armă să fost tras! Qdată pregătirea înc+eiată, el îşi ocupa po%iţia la centrul de comandă pentru a conduce &ătălia! .ndiferent ce veşti primea din orice parte a câmpului de luptă, era întot8 deauna pregătit cu un răspuns imediat! @ulţi oameni credeau că rapiditatea răspunsurilor sale su& presiunea momentului se datora faptului că era un gânditor de
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
e$cepţie, lucru adevărat, dar care nu constituia secretul succesului său! 2ecretul său era că el se gândise dinainte la ecare posi&ilitate!
] E$trapolea%ă din prezent *ceastă a&ilitate de a gândi în profun%ime în avans ecare situaţie importantă din viaţa ta o poţi de%volta prin practică! Cu cât vei deveni mai &un în a anticipa eve8 nimentele pe &a%a faptelor actuale, cu atât se va îm&unătăţi viaţa ta! ei reuşi să minimi%e%i eşecurile şi să ma$imi%e%i oportunităţile! aptul că vei gândi astfel îţi va oferi şi un avanta) în faţa celorlalţi, care doar vor reacţiona şi răspunde la ce li se întâmplă! (acă lucre%i pentru o companie, ar tre&ui să te gândeşti la cele mai îngro%itoare lucruri care s8ar putea întâmpla în următoarele şase8douăspre%ece luni, putându8ţi afecta locul de mrmcă şi securitatea! (acă eşti proprietarul companiei, ar tre&ui să identici cele mai neplăcute evenimente care ţi8ar putea inNuenţa supravieţuirea şi evoluţia sănă8 toasă a rmei! Tu şi partenerul tău de viaţă ar tre&ui să discutaţi posi&ilele pro&leme şi dicultăţi care s8ar putea întâmpla în viaţa voastră de familie şi apoi ar tre&ui să faceţi planuri pentru a vă prote)a împotriva lor!
] la-ţi precauţiile nanciare necesare Citeşti adesea despre oameni care nu s8au asigurat corespun%ător şi apoi şi8au pierdut maşinile, casele şi uneori toate lucrurile pe care le aveau! Ei nu reuşiseră să privească în viitor şi să se între&e care ar consecinţele asupra vieţii lor dacă ar i%&ucni un incendiu în casă sau dacă ar avea un accident de maşină şi nu ar asiguraţi sucient! 5nul dintre cele mai inteligente lucruri pe care le poţi face pentru a8ţi conserva confortul nanciar este să8ţi de%volţi im program constant de economii! Q&iectivul tău ar tre&ui să e să economiseşti în ecare lună cel puţin 14 din venitul tău, din ecare salariu sau din alte surse de câştig! 9uţine sunt lucrurile care îţi vor oferi mai multă încredere şi control decât faptul că ştii că ai o re%ervă de &ani pusă deoparte în ca%ul unei urgenţe neaşteptate! în sc+im&, nimic nu îţi va cau%a mai mult stres şi tensiune decât să trăieşti la limita resurselor tale nanciare, fără a reuşi să soluţione%i po%itiv o urgenţă nanciară sau o nevoie de orice alt fel! W! Clement 2tone a armat cândva: Eacă nu poţi economisi 5ani, atimci în tine nu au ost sădite seminţele măreţiei.F
] Trăieşte pe &a%a venitului tău *&ilitatea ta de a economisi &ani şi de a te disciplina să trăieşti cu &anii pe care îi câştigi repre%intă o măsură importantă a îndemânării tale de a avea succes în viaţă! (acă nu ai sucient control intern pentru a te a&ţine să c+eltui tot ceea ce câştigi, acest lucru sugerea%ă, pro&a&il, că îţi lipseşte disciplina necesară de a reuşi în alte domenii ale vieţii tale! (eşi în -i&lie se spune că dragostea pentru &ani repre%intă sursa tuturor relelor, este mult mai pro&a&il ca lipsa &anilor să constituie sursa tuturor relelor! 9ro&a&il, cel mai mare &eneciu al faptului că econo miseşti şi îţi construieşti o re%ervă de &ani este acela că îţi permite să proţi de oportunităţi atunci când apar, aşa cum se întâmplă întotdeauna! în lmul "ield oEreams )3ărâmul *isurilorA a fost e$primată o idee profundă: Eacă îţi aduci contri5uţia, ţi se vor întâmpla lucruri 5une.F în lumea nanciară, acest lucru înseamnă că, dacă acum!ule%i &ani prin muncă susţinută şi prin economisire, vei atrage în viaţa ta oportunităţi de a investi &anii şi de a câştiga şi mai mult!
^ (evenind un magnet care atrage &anii
..TQR5; (E9./(E (E T./E
;egea *tracţiei acţionea%ă foarte puternic în privinţa &anilor! *tunci când câştigi o sumă mică de &ani şi o depui într8un cont &ancar sau într8un fond de investiţii ales cu gri)ă, cree%i un anumit câmp de energie în )urul acelor &ani! *ceastă energie începe să atragă şi mai mulţi &ani în viaţa ta! 9e măsură ce economiile şi investiţiile tale cresc, puterea magnetică a &anilor tăi sporeşte şi mai mult! Cu cât acum!ule%i mai mulţi &ani, cu atât vei atrage mai mulţi &ani şi vei avea şi mai multe oportunităţi de acumulat! ândindu8te la &anii tăi şi la plăcerea pe care o resimţi când ai un cont în &ancă, amplici câmpul de energie din )urul &anilor tăi şi atragi şi m!ai mulţi! *cest câmp de forţă devine şi mai puternic atunci când îţi iu&eşti &anii! aptul că te gândeşti cu fericire nemăsurată la mărirea re%ervelor tale nanciare sugerea%ă că îţi intensici energia din )urul &anilor tăi şi atragi şi mai mulţi! *rmând că este nevoie de 5ani pentru a ace 5ani, oamenii au dreptate în două privinţe! în primul rând, a&ilitatea ta de a economisi &ani şi de a cloci un ou în cui& repre%intă o măsură a îndemânării tale de a câştiga şi mai mulţi &ani şi de a ţi se acorda încredere 12# privinţa lor! în al doilea rând, atunci când pui deoparte c+iar şi o sumă mică de &ani, atragi şi mai multe oportunităţi de a acumula o sumă mai mare!
Q poveste de succes (e curând, un participant la un seminar a venit la mine şi m8a între&at dacă îma aduc aminte de el! l8am răspuns că, din nefericire, vor&esc cu prea mulţi oameni în ecare an pentru a8mi aduce aminte de el! *tunci, mi8a adus aminte că participase la seminarul m!eu de două %ile cu şase ani înainte! El era destul de timid, aşa că a aşteptat până .a pau%a de prân% când toată lumea plecase! *poi, mi8a povestit despre o serie incredi&ilă de evenimente care i s8au întâmplat în urma seminarului! *tunci când a venit la seminarul meu, era un agent de vân%ări o&osit! *vea puţin peste trei%eci de ani şi era tatăl a doi copii! *vea un venit mediu şi multe datorii! ;ocuia împreună cu familia sa într8o casă înc+iriată! ;a seminar, el şi8a dat seama că cea mai mare sursă de teamă a sa era aceea că avea datorii, dar niciun cont la &ancă! *şa că şi8a sta&ilit un o&iectiv, să scape de datorii şi să economisească <4 444 de dolari în următorii cinci ani! *cesta era un scop măreţ pentru el, luând în considerare circumstanţele sale şi trecutul său! /u reuşise să scape de datorii din adolescentă!
E *cţionând Totuşi, el şi8a scris ţelul, şi8a făcut un plan şi a început să lucre%e asupra sa în ecare %i! *ceastă +otărâre i8a activat puterile mentale! (atorită ;egii Corespondenţei, ;egii *tracţiei şi ;egii *ctivităţii 2u&conştiente, printre altele, lucrurile au început să se sc+im&e pentru el mult mai repede decât îşi imaginase! (e fapt, şi8a atins o&iectivul nanciar în doar trei ani! * scăpat de datorii şi avea <4 444 de dolari în &ancă! într8o %i, şeful său, patronul afacerii, 18a c+emat şi 18a între&at dacă era interesat de o oportimitate de afaceri! El s8a simţit Natat şi 18a rugat să îi e$plice în ce consta! Aeful său i8a răspuns că o&servase că el devenise un om de vân%ări mult mai &un şi că, de asemenea, au%ise că făcuse nişte economii! *cest &ăr&at era timid şi precaut şi şi8a între&at şeful la ce anume se gândea! Aeful i8 a spus că fusese a&ordat de un producător de automo&ile din (etroit şi rugat să reco8 mande o persoană interesată să îşi desc+idă o afacere legată de tran%acţionarea maşinilor în acelaşi oraş, într8o regiune în de%voltare a localităţii respective! Aeful său i8a preci%at în continuare că era dispus să îl recomande pentru această afacere şi să devină partenerul său, dacă şi el era de acord să investească! Re%ultatul nal al acestei poveşti este că şeful său 18a a)utat să pregătească afacerea cu maşiniD 18a spri)init cu ac+i%iţiile, stocurile, piesele, cu deci%iile legate de depar8 tamentul de service şi cu anga)area personalului! (oi ani mai târ%iu, şeful său i8a vândut
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
)umătatea sa, astfel încât fostul agent o&osit de vân%ări a a)uns să deţină afacerea în întregime! *poi, el mi8a mărturisit: 6Ai astă%i simt milionar!7 * continuat: 6în urmă cu şase ani, eram un agent de vân%ări de maşini o&osit şi astă%i sunt milionar!7 El era unul dintre cei mai fericiţi oameni pe care i8am întâlnit! @i8a spus că, dacă nu mi8ar urmat sfatul de la seminar de a începe să facă economii şi să scape de datorii, nu ar fost în po%iţia de a prota de acea oportunitate atunci când a apărut! @i8a %is: 6aptul că am participat la seminarul dumneavoastră m8a făcut să câştig 4 de ani sau poate c+iar o viaţă întreagă în care aş muncit intens!7 *ceastă poveste ţi se potriveşte şi ţie! 5na dintre cele mai importante acţiuni pe care le poţi face pentru a rămâne po%itiv şi optimist este să te pregăteşti dinainte din punct de vedere mental, nanciar şi %ic! ândeşte8te la ceea ce s8ar putea întâmpla şi întocmeşte planuri menite a te pregăti pentru oportimităţi! ă planuri şi pune8ţi deoparte re%erve pentru a minimi%a sau a te feri de consecinţele eşecurilor nanciare! *cest mod de a gândi sau de a planica ecare domeniu repre%intă o caracteristică a persoanelor superioare!
2 (ouă între&ări magice *cestea sunt două între&ări pe care ţi le poţi pune pentru a sc+im&a eşecul în succes! ;e numesc între&ările magice, pentru că au o putere incredi&ilă de a8ţi sc+im&a viaţa! Mi le poţi pune şi te pot a)uta după ecare e$perienţă! 9rima este: Ce anume am ăcut 5ineLF .ndiferent ce faci sau ce re%ultate o&ţii, e că este un succes sau un eşec, ar tre&ui să8ţi rederule%i mental evenimentul şi să evalue%i ecare lucru pe care l8ai făcut &ine în acea situaţie! C+iar dacă re%ultatul nu este cel scontat sau acea e$perienţă se dovedeşte a im eşec total, e$istă întotdeauna lucruri pe care le8ai făcut 5ine. (acă poţi separa părţile po%itive ale acelei e$perienţe şi le poţi scrie, îţi vei programa mintea să repete lucrurile pe care le8ai făcut &ine într8o situaţie viitoare similară! Cea de8a doua între&are magică este: Ce anume aş ace dieritLF Este o între&are e$celentă, deoarece te forţea%ă să gândeşti po%itiv în legătură cu ce s8a întâmplat şi cum anume ai putea acţiona miai &ine! întrea&ă8te, dacă ar tre&ui să reali%e%i din nou acel lucru, cum anume ţi?ai sc%im5a sau ţi?ai îm5unătăţi modul de a acţiona sau de a te comporta în acea situaţieO Ce anumie ai face mai m!ult sau mai puţinO *sigură8te că îţi note%i răspunsurile! *cest lucru te a)ută să le prin%i esenţa înainte de a o uita! (e ecare dată când încerci ceva nou sau diferit, aşa%ă8te imediat, ia o &ucată de +ârtie şi răspunde8ţi la aceste două între&ări: 6Ce anume am făcut &ineO7 şi 6Ce anume aş face diferitO7 *m&ele între&ări sunt po%itive şi necesită răspunsuri po%itive! Răspunsurile tale te pregătesc, în mod conştient şi inconştient, să acţione%i mai &ine data viitoare! *m&ele seturi de răspunsuri te menţin canali%at asupra sc+im&ării în &ine a lucrurilor şi nu asupra regretelor!
7 $%ndirea pozitiă versus gândirea negativă *tât câştigătorii, cât şi cei care, de o&icei, pierd anali%ea%ă modul în care au acţionat după un eveniment important! Cei care nu au re%ultate &une se gândesc aproape invaria&il la 1reşelile şi la c+eltuielile pe care le8au făcut, cât şi la eşecurile pe care le8au e$perimentat! în contrast, persoanele cu re%ultate remarca&ile recapitulea%ă constant părţile cele mai %une ale acţiunilor lor şi îşi fac planuri pentru a repeta acele fapte în oca%iile următoare! *tunci când te vei gândi la ce ai făcut &ine şi la ce vei putea face diferit data viitoare, mintea ta va po%itivă! Creativitatea ta va stimulată! ei vedea toate oportunităţile şi
..TQR5; (E9./(E (E T./E
posi&ilităţile de îm&unătăţire pe care le8ai trecut cu vederea în întregime dacă ţi8ai permis să îţi plângi de milă în urm!a unui eveniment fără succes!
7 A9acerile si %nzările (acă eşti implicat în aaceri, ar tre&ui să pui aceste între&ări în mod constant, atât ţie, cât şi personalului tău: Ce anume am ăcut 5ineLF şi Ce anume aş ace dieritLF *du8ţi aminte, cele mai multe lucruri pe care le vei încerca nu vor avea succes de prima dată! 9unându8ţi aceste între&ări, tu e$tragi cea mai mare valoare posi&ilă din acea situaţie! Tratea%ă ecare e$perienţă ca pe o oportunitate de a învăţa ceva ce te poate a)uta data viitoare! (acă lucre%i în vân8ări, foloseşte această metodă după ecare vân%are! .mediat după un telefon de vân%ări, care a avut succes sau nu, pune8ţi cele două între&ări magice! *ceastă recapitulare rapidă îţi va creşte simţitor vite%a cu care înveţi şi te de%volţi ca profesionist în vân%ări! @o&ili%ea%ă8te pentru ca recapitularea imediată să devină o parte a vieţii tale! oloseşte această metodă în mod repetat până când devine un reNe$! .ndiferent cât de multă de%amăgire îţi aduce o dicultate sau un eşec, vei curând programat să înveţi cât mai mult din ecare situaţie şi să e$tragi ecare &ucăţică de lucruri &une din împre8 )urarea respectivă! *tunci când vei com&ina această metodă cu mindstorming8ul 8 forţându8te să genere%i 4 de răspunsuri la ecare între&are 8 vei uimit de numărul mare de idei minunate de de%voltare şi îm&imătăţire pe care le vei avea! *ceste idei vor contri&ui la creşterea semnicativă a vite%ei cu care vei deveni unul dintre cei mai &uni din domeniul tău!
A4ordarea lui Edison T+omas Edison, cel mai mare inventator din epoca modernă, era convins că e$perimentarea repre%enta doar un proces de eliminare. (e aceea, el ţinea o evidenţă detaliată a ecărei e$perienţe! Qdată ce se +otăra că o invenţie era posi&ilă, se dedica eliminării modalităţilor în care acea invenţie n8ar funcţionat până când metoda rămasă era sin1ura care putea funcţiona! (rept urmare, el a devenit cel mai mare inventator din epoca modernă şi unul dintre cei mai &ogaţi oameni de afaceri din ţară! Ai tu ar tre&ui să faci la fel! (e acum înainte, de ecare dată când încerci şi eşue%i, consideră că acel lucru a fost o experienţă de învăţare care doar te8a adus un pas mai aproape de succes! enr# ord a armat cândva: /şecul este doar o oportunitate pentru a începe din nou într?un mod mai inteli1ent.F
] Rata ta de recuperare *tunci când e$perimente%i o de%amăgire de orice fel, reacţia ta naturală este să i şocat emoţional! Te simţi de parcă ai fost lovit în ple$ul tău solar emoţional. Te simţi rănit, de%amăgit şi descura)at! (eseori, îţi doreşti să renunţi cu totul şi să faci ceva complet diferit! *ceste sentimente simt normale şi naturale atunci când e$perimente%i frustrări sau eşecuri de orice fel! 2ingura între&are este 8 cât de mult durea%ă astfel de trăiriO *tunci când mergi la un doctor sau la o clinică pentru o e$aminare medicală comipletă, ţi se dă adesea un test de stres! ;a început, ţi se ia pulsul pentru o activitate cardiacă o&işnuită! *poi eşti rugat să faci nişte e$erciţii %ice pentru a8ţi accelera &ătăile inimii! Qdată ce au a)uns la un anumit prag, sunt măsurate din nou! (upă aceea, doc torul va aştepta un minut, două sau cinci după e$erciţiu pentru a8ţi lua din nou pulsul!
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
.ndicatorul pentru cât de în formă eşti constă în rapiditatea cu care inim;a ta revine după e$erciţiu la pulsul o&işnuit! ■
Revenirea
Ai cu personalitatea ta se întâmplă la fel! .ndicatorul care arată cât de sănătos eşti din punct de vedere mental este rapiditatea cu care îţi revii după ce ai fost de%amăgit! (esigur, un eşec sau o dicultate te va răni! (oare întotdeauna dacă ceea ce ai încercat era important pentru tine! (ar nu acesta constituie punctul principal! *spectul esenţial este cât de repede îţi revii! Rata ta de revenire repre%intă totul! (acă îţi preîntâmpini eşecurile şi dicultăţile şi îţi programe%i mintea în modul descris în acest capitol, rata ta de revenire va mult mai rapidă! *ceasta se aNă su& controlul tău! Este determinată în întregime de modul în care evalue%i ce ţi se întâmplă! /u evenimentul în sine te afectea%ă, ci mai degra&ă modul în care interprete%i evenimentul pentru tine! .ar aceasta este în mare măsură o alegere pe care tu o faci! ■
(ialogul tău intern
îţi voi pre%enta câteva armaţii e$presive pe care le poţi folosi pentru a prelua imediat controlul mental şi emoţional într8o situaţie negativă! *ceste cuvinte neutrali%ea%ă rapid orice sentimente negative pe care le8ai putea avea! 9rimul lucru pe care ţi81 spui atunci când ceva nu merge &ine este: 62unt răspun%ător'7 în ca%ul în care ceva nu merge &ine, tendinţa ta naturală va să te superi şi să învinovăţeşti e pe cineva, e ceva sau să îţi găseşti scu%e! (ar în momentul în care îţi %ici: 62unt răspun%ător'7, nu mai &lame%i pe nimeni pentru pro&lema ta! 9rin faptul că îţi accepţi responsa&ilitatea, e şi numai pentru modul în care reacţione%i, îţi scurt8circuite%i sentimentele de de%amăgire, furie şi frustrare! în momentul în care rosteşti: 62unt răspun%ător'7, mintea ta devine din nou calmă şi clară! începi să te gândeşti la lucruri po%itive, constructive pe care le poţi face pentru a minimi%a efectele negative sau a ma$imi%a oportunitatea!
7 Interpretează poziti .ată o armaţie care mi8a fost e$trem de utilă de8a lungul anilor! .ndiferent ce s8a întâmplat şi de cât de de%amăgit sunt, îmi spun imediat: "iecare experienţă este po8itivă dacă o consider drept o oportunitate de creştere şi auto?educare.F
*ceastă armaţie îţi permite să ai control asupra emoţiilor! Te forţea%ă să te gândeşti la cum poţi creşte şi învăţa din această pro&lemă! *semenea armaţiei 62unt răspun%ător7, aceste cuvinte îţi oferă un sentiment de control şi de putere personală în orice situaţie! "iecare experienţă este po8itivă dacă o consider drept o oportunitate de creştere şi auto?educare.F
*poi, anali%e%i mai în profun%ime acea împre)urare şi te între&i ce ai putea învăţa din ceea ce s8a întâmplat! Cum poţi evolua ca urmare a acestei dicultăţiO Ce te8a învăţat această situaţieO (acă ar e$ista o forţă divină care ţi8ar controla destinul şi ţi8ar trimite e$perienţe specice de învăţare pentru a te deprinde să ai succes, ce lecţii ai putea găsi în pro&lemele tale actualeO @intea ta se poate concentra numai asupra unui singur gând la un anumit moment, e că este po%itiv sau negativ! în ca%ul în care cauţi în mod constructiv o soluţie sau o lecţie valoroasă din ecare dicultate, nu poţi supărat sau furios în acelaşi timp! (acă vei aplica ;egea 2u&stituţiei şi te vei forţa în mod deli&erat să te gândeşti la aspectele po%itive ale situaţiei, le vei găsi întotdeauna! *poi, vei capa&il să le foloseşti în avanta)ul tău!
..TQR5; (E9./(E (E T./E
Q atitudine mentală po%itivă, care înseamnă un răspuns po%itiv şi constructiv la de%amăgiri şi eşecuri, este determinată în mare măsură de sentimentul tău de control. (acă ai o asemenea convingere, înseamnă că simţi că îţi controle%i propria viaţă! Că eşti responsa&il! Că te aNi în locul şoferului! Că eşti cel care controlea%ă lucrurile!
* $%ndeşte-te ia o4iectiele tale 5na dintre cele mai semnicative modalităţi pentru a8ţi reveni dintr8un eşec este să priveşti situaţia negativă din perspectiva potrivită! *du8ţi aminte, eşecul nu repre%intă niciodată un nal! Cele mai multe greşeli pe care le faci sunt minore raportate la marea sc+emă a lucrurilor! (acă te gândeşti la trecut, pro&a&il că nici nu vei reuşi să îţi aduci aminte ce te îngri)ora în urmă cu un an sau trei, patru, cinci ani! 2oluţia pentru a avea un sentiment de control este să îţi de%volţi şi să îţi menţii un sens clar al direcţiei! *cesta provine din o&iective clare, specice, scrise! 5na dintre cele mai via&ile modalităţi de a8ţi menţine mintea po%itivă este să te 1ândeşti, pur şi simplu, la o5iectivele tale. *tunci când ceva nu merge &ine, gândeşte8te la scopurile tale! (acă o investiţie eşuea%ă sau o negociere de a faceri nu se concreti%ea%ă, gândeşte8te la ţelurile tale! Q&iectivele tale pe termen lung sumt, printre altele, să i independent din punct de vedere nanciar, să te &ucuri de o sănătate e$celentă, să ai relaţii minunate şi să desfăşori o muncă prin care să îţi aduci contri&uţia în lume! *tunci când îţi vei cana%a mintea către aceste scopuri şi către ce ai de făcut pentru a81 atinge pe ecare în parte, vei descoperi că este aproape imposi&il să mai i supărat sau furios! aptul că te gândeşti la ţelurile tale îţi dă putere şi te face să i o persoană po%itivă şi mai încre%ătoare!
+ $%ndeşte raportat la cicluri şi la tendinţe ReNectea%ă la viaţa ta ca la o serie de cicluri şi tendinţe! Creea%ă8ţi în minte imaginea unor suişuri şi co&orâşuri constante! ândeşte8te raportat la veri şi ierni, primăveri şi toamne! *timci când îţi de%volţi această perspectivă pe termen lung şi ve%i lucrurile ca parte a unui ta&lou mai mare, nu vei prins de Nuctuaţiile pe termen scurt ale întâmplărilor din viaţa ta! (evii mult mai capa&il de a răspunde ecient la micile pro&leme şi dicultăţi din viaţa %ilnică! 9oţi să priveşti lucrurile din perspectiva potrivită! Cur&a sigmoidă, care arată precum un 627 aşe%at pe o parte, e$plică în mare parte viaţa oamenilor! *re trei etape! în prima etapă, te %&aţi şi munceşti mult pentru a8ţi da seama cum funcţionea%ă lucrurile şi a8ţi găsi drumul! *cest lucru este adevărat în ca%ul unui loc de muncă, al unei relaţii, unei noi afaceri sau pentru introducerea unui nou produs sau serviciu! Cea de8a doua etapă vine după ce ai învăţat lecţiile importante din prima etapă! *ceasta este fa%a de creştere, unde progrese%i mult şi o&ţii re%ultate e$celente! *facerea ta se e$tinde, produsele şi serviciile tale se vând &ine, cariera ta este în ascensiune si relaţiile tale sunt foarte &une! *poi urmea%ă a treia etapă, cea a declinului, care urmea%ă după fa%a a doua aşa cum iarna soseşte după se%onul de cules! în această etapă, devine din ce în ce mai greu să o&ţii aceleaşi re%ultate şi satisfacţii precum în etapa anterioară! Este mai greu să atingi niveluri identice ale vân%ărilor şi ale prota&ilităţii! ;ocul tău de muncă sau relaţiile tale nu mai sunt la fel de plăcute! Compania ta se străduieşte să supravieţuiască sau să înNorească! în ce etapă te aNi astă%i, în ecare dintre domeniile importante ale vieţii şi muncii taleO Ce ai putea face pentru a a)unge sau a te reîntoarce în etapa a doua, cea de creştereO Care sunt ciclurile şi tendinţele din viaţa şi afacerea taO
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
7 DNe(areaE nu este o soluţie @ulte dintre pro&lemele noastre în confrimtarea cu eşecurile şi cu de%am!ăgirile provin din realitatea noastră copleşitoare! /e confruntăm cu negarea! (evenim supăraţi şi insistăm că aceste lucruri nu ar tre&uit să ni se întâmple nouă sau c+iar deloc! ;e respingem şi ne dorim să nu avut loc cu adevărat! *ceste reacţii, refu%ul şi negarea, sunt cele care ne cau%ea%ă cel mai mult stres! *tunci când îţi spui: Ceea ce nu poate f re8olvat tre5uie înduratF, co&ori nivelul de la care nu te mai poţi controla! (evii mai rela$at, mai calm şi de%volţi o perspectivă mai detaşată! aci câţiva paşi înapoi şi te uiţi la situaţie ca şi cum i s8ar întâmpla altcuiva! 9rin urmare, vei deveni mai constructiv în legătură cu cea mai &ună metodă de soluţionare a situaţiei! /u îţi permiţi să te implici emoţional în ecare lucru minor care ţi se întâmplă! *&ra+am ;incoln a scris: Cei mai mulţi oameni sunt ericiţi în aceeaşi măsură în care îşi pro1ramea8ă minţile pentru a f ericiţi.F ;a începutul cărţii pu&licate de .nner 9eace, Course in $ir ades )Curs de $iracoleA, se preci%ea%ă: 3u dai însemnătatea a tot ceea ce ve8i.F "ără sensul sau emoţia pe care i?o ataşe8i unui eveniment sau imei circumstanţe, împre=urările respective nu au nicio importanţă aectivă pentru tîne. Iar tu poţi sc%im5a semnifcaţia prin controlarea modului tău de a 1ândi. 4oţi c%iar să îi elimini cu totul eectul ne1ativ reu8ând să te implici emoţional într?un eşec pe termen scurt. Eepinde de tine.
actorul de deci%ie *&ilitatea ta de a face faţă de%amăgirilor într8un mod po%itiv, constructiv va contri&ui mai mult la succesul tău şi le va spune celorlalţi mai multe despre tine decât orice alt factor! *ceasta este o însuşire în_^ăţată, do&ândită prin practică! -ăr&aţii şi femeile ecienţi sunt invaria&ili cei care şi8au de%voltat îndemânarea de a răspunde constructiv la marile şi micile cri%e ce au loc neaşteptat, fără a dorite şi fără a putea evitate! Ai tu tre&uie să faci la fel! otărăşte8te dinainte că, indiferent ce se va întâmpla, nu te va opri nimic niciodată! (ecide8te dinainte că, deşi vei avea de parcurs nenumărate suişuri şi co&orâşuri în cursul vieţii tale, vei continua să insişti până când îţi vei atinge o&iectivele! Qdată ce vei lua această +otărâre în avans, vei pregătit! (upă ce te vei anga)a în pregătirea mentală, vei reuşi să te re8ec+ili&re%i rapid atunci când vor apărea pro&lemele şi vei gata să îţi revii, în loc să te pră&uşeşti! ei deveni, practic, de neoprit.
EUERglM.. (E *CM.5/E f! , 1! otărăşte8te că îţi vei reveni, în loc să te pră&uşeşti! *nali%ea%ă8ţi c+iar acum cea mai mare de%amăgire din viaţă şi decide cum poţi învăţa sau &enecia în urma sa! ! .dentică cele mai îngro%itoare trei lucruri care ţi s8ar putea întâmpla în următoarele .tmi! Care este planul tău pentru a evita sau a minimi%a posi&ilele lor efecte negativeO !.dentică tendinţele din afacerea ta! în ce direcţie se îndreaptă piaţaO (acă lucrurile vor continua aşa cum sunt astă%i, ce deci%ii sau sc+im&ări va tre&ui să faciO
..TQR5; (E9./(E (E T./E
H!9une8ţi două între&ări în legătură cu cea mai recentă e$perienţă importantă a ta: Ce anume ai făcut &ineO Ai ce ai face diferit data viitoareO otărăşte8te să înveţi ecare lecţie posi&ilă din ecare eşec sau dicultate!
8;
Trăieşte o viată miniinată Sin1iira măsură reală a succesului este raportul dintre ce am f pidut ace şi ce am f putut f, pe de o parte, şi lucrurile pe care le?am ăcut şi ce am devenit noi, pe de altă parte. !! WE;;2
;egea Corespondenţei este, poate, cea mai importantă dintre toate normele în determinarea succesului sau eşecului tău în viaţă! (upă cum am mai evidenţiat în capitolele anterioare, această lege stipulea%ă că lum^ea ta e$terioară este o reNectare a universului tău interior! Ai că oricum ai pe dinăuntru, re%ultatele se vor vedea curând şi în exterior. *tunci când îţi sc+im&i modul de a gândi, îţi transformi şi viaţa! *ceastă normă se aplică în tot ceea ce faci! 5niversul tău interior de cunoştinţe şi pregătire îţi va determina lumea e$terioară referitoare la venituri şi succes în carieră! 2fera ta interioară de de%voltare a personalităţii îţi va determina lumea e$terioară de prietenii şi relaţii! *titudinile tale interioare referitoare la sănătate şi tonus vor determina starea corpului tău! Credinţele şi aşteptările tale îţi vor determina atitudinile e$terioare şi comportamentul faţă de ceilalţi oameni! ;umea ta e$terioară îţi va reNecta întotdeauna lumea interioară! ■
ericirea este o&iectivul suprem
*ristotel, poate cel mai mare dintre loso, a scris în urmă cu mai mult de <44 de ani că scopul suprem al oricărei acţiuni omeneşti îl constituie ericirea. El a armat că tot ceea ce urmăreşte o persoană este să do&ândească fericirea, de im fel sau altul! 5neori, oamenii au succes, alteori nu, dar fericirea repre%intă mereu o&iectivul ecărei persoane! El a conclu%ionat că ecare acţiune este doar un pas intermediar în direcţia fericirii! (e e$emplu, îţi doreşti o slu)&ă &ună! (e ceO 9entru a putea câştiga &ani frumoşi! (e ceO 9entru a cumpăra o casă conforta&ilă şi o maşină &ună! (e ceO 9entru a avea relaţii armonioase şi o familie drăguţă! (e ceO 9entru a trăi o viaţă de familie satisfăcătoare! (e ceO Răspunsul nal, scopul suprem, este acela de a f ericit. Tot ceea ce faci tu sau oricine altcineva are drept o&iectiv fericirea, indiferent cum ai deni8o şi cât de mult succes ai în a o o&ţine! ■
Rolul &unătăţii
5na dintre cele mai importante idei ale lui *ristotel despre fericire a fost cea potrivit căreia 6/umai cel &un poate fericit şi numai cel virtuos poate &un7! *ceasta este una dintre cele mai importante o&servaţii din istoria şi e$perienţa omenirii! 6/umai cel &un poate fericit şi numai cel virtuos poate &un!7 .n urma multor ani de studiu în domeniul losoei şi psi+ologiei, am descoperit că numai oamenii care sunt cu adevărat &uni în interior pot fericiţi pe termen lung! .ar in anii de studiu despre calităţile de &a%ă ale încrederii în sine, am descoperit că numai oamenii cu valori clare, po%itive sunt capa&ili să de%volte acea încredere în sine ce nu poate %drimcinată şi care le permite să re%olve ecient tot ceea ce li se întâmplă!
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
Cea mai rapidă cale pentru a8ţi construi sau recăpăta încrederea în tine însuţi este să devii foarte sigur de convingerile şi valorile tale cele mai importante şi apoi să începi să trăieşti în conformitate cu acestea! 2oluţia pentru aproape toate pro&lemele omeneşti o constituie reîntoarcerea la valori! (e multe ori, nefericirea şi stresul tău sunt cau%ate de faptul că te îndepărte%i prin vor&e şi fapte de lucrurile despre care ştii că sunt corecte! ■
.ntegritatea este esenţială
Cea mai importantă calitate pentru a avea succes este inte1ritatea. *ristotel a insistat prin a susţine că numai o viaţă &a%ată pe valori precum integritate, onestitate, cura), genero%itate, perseverenţă şi sinceritate va conduce la fericire şi împlinire personală! Cândva credeam că integritatea este doar una dintre valorile de &a%ă, egală cu celelalte şi totuşi diferită! *poi, într8o %i, un om înţelept şi &ogat mi8a arătat că inte1ritatea constituie, de apt, valoarea care le 1arantea8ă pe toate celelalte. Inte1ritatea repre8intă valoarea de 5a8ă pe care se constndesc toate celelalte valori. Să fi cu adevărat inte1ru înseamnă să trăieşti şi să acţione8i întotdeauna în conormitate cu valorile tale. Eacă îţi lipseşte inte1ritatea, îţi vei compromite toate cele lalte valori la cea mai mică tentaţie. ■
Clari:că-ţi alorile
în sesiunile noastre de planicare strategică, atât pentru corporaţii, cât şi pentru persoane individuale, începem prin a8i ruga pe oameni să îşi denească şi să îşi clarice valorile! Ai tu tre&uie să faci acelaşi lucru în propria planicare strategică! (e aceea te între&: Care sunt valorile taleL în ce cre%i tuO Ce repre%inţi tuO Ce nu repre%inţi tuO *&ilitatea ta de a8ţi deni clar valorile repre%intă punctul de început al de%voltării acelui gen de caracter care îi determină pe oameni să dorească să se asocie%e cu tine şi care îţi va permite, cu siguranţă, să te &ucuri de o viaţă frumoasă! (acă ai un caracter no&il şi ales, &a%at pe valori solide, eşti o persoană cu adevărat &imă! Ca urmare a acestui fapt, vei fericit în interior, indiferent ce se întâmplă în )urul tău!
+ =r(anizează-ţi aloriîe Qdată ce ţi8ai denit valorile, ar tre&ui să le organi%e%i în ordinea priorităţilor! 9entru început, ai nevoie doar de trei8cinci valori importante menite a crea fundaţia pentru caracterul şi personalitatea ta! *cestea sunt valorile pe care le consideri mai importante decât oricare altele! Ai ordinea în care le aran)e%i este e$trem de importantă! Q asemenea clasicare a valorilor determină în linii mari genul de persoană care eşti şi stilul de viaţă pe care îl trăieşti! Tot ceea ce întreprin%i este re%ultatul unei opţiuni! aci constant alegeri de un fel sau altul, de a reali%a un lucru sau altul! *ceastă a&ilitate de a selecta te deose&eşte de toate celelalte creaturi! iecare alegere pe care o faci este &a%ată pe valoarea ta principală din acel moment! iecare acţiune are drept fundament ceea ce consideri a cea mai importantă valoare la acel moment al alegerii!
*cţionea%ă conform valorilor tale *tunci când alegi, valorile tale cu o importanţă mai mare tre&uie să ai&ă prioritate în faţa valorilor mai puţin senmicative! iecare acţiune pe care o faci, orice +otărâre pe care o iei se &a%ea%ă pe valoarea ta dominantă în acel conte$t! ;a un moment anume, poţi face un singur lucru şi tre&uie să alegi întotdeauna care va acela! Tu deci%i ceea ce este mai valoros pentru tine în acea situaţie!
..TQR5; (E9./(E (E T./E
Cum poţi să8ţi dai seama care sunt valorile taleO oarte simplu! alorile tale sunt e$primate întotdeauna numai prin acţiunile proprii! Ceea ce aci, nu ceea ce spui, îţi arată 8 ţie şi celorlalţi 8 căror lucruri le atri&ui o valoare mai mare! @ai ales ce faci su5 presiune, când eşti forţat să alegi, de%văluie care sunt valorile şi credinţele tale reale despre tine şi lumea din )urul tău!
7 eterminantul personalităţii *tât alegerea, cât şi ordinea valorilor tale sunt impor tante în determinarea personalităţii şi a vieţii tale! .ată un e$emplu! .maginea%ă8ţi doi oameni care au trecut ecare printr8un e$erciţiu de claricare a valorilor şi au convenit asupra aceloraşi trei valori! /umai ordinea este diferită! 9ersoana * a +otărât că cele mai importante trei valori ale sale sunt în ordinea importanţei: pe primul loc 8 familiaD pe al doilea 8 sănătatea şi pe al treilea 8 succesul în carieră! *ceastă persoană armă că îşi plasea%ă familia înaintea sănătăţii şi a carierei şi sănătatea înaintea carierei! *cest lucru înseamnă că dacă ar tre&ui să aleagă între familie şi carieră, familia ar pe primul loc! (acă ar tre&ui să aleagă între sănătate şi carieră, sănătatea ar pe primul loc! 9ersoana - are aceleaşi trei valori, numai că ordinea lor e puţin diferită! 9rima sa valoare este succesul în carieră! Cea de8a doua 8 familia, iar cea de8a treia 8 sănătatea! *stfel, persoana - îşi va pune cariera înaintea familiei, dacă ar tre&ui să aleagă! (e asemenea, îşi va pime cariera şi familia înaintea sănătăţii dacă ar tre&ui să aleagă!
] @area între&are în continuare, iată câteva între&ări pentru tine! E$istă vreo deose&ire între persoana * şi persoana -O Cre%i că este vor&a de o diferenţă mică sau semnifcativăL *i prefera să i prieten cu persoana * sau cu persoana -O *i putea să deose&eşti persoana * de persoana - dacă le8ai întâlni în plan social sau de afaceriO Răspunsul este că persoana -, care alege succesul în carieră drept valoare principală, va o persoană cu totul deose&ită de persoana *, care s8a +otărât că familia este cea mai importantă pentru ea! Qrdinea familiei, a sănătăţii şi a carierei constituie o organi%are a valorilor care îm&ogăţeşte viaţa! Q persoană care îşi trăieşte viaţa în confor8 mitate cu aceste valori va mult mai fericită decât o alta care îşi pune cariera mai presus de familie şi, mai ales, de sănătate! (e aceea, tre&uie să îţi selecte%i cu gri)ă atât valorile, cât şi ordinea importanţei lor! alorile tale şi ordinea lor îţi determină viaţa!
7 Inte(ritatea este un mod de a trăi Qdată ce ţi8ai sta&ilit valorile, nivelul tău de integritate poate măsurat prin cât de mult aderi la acestea! Q valoare nu repre%intă un lucru la care renimţi atunci când este mai convena&il aşa! ie o ai, e nu! *legerea valorilor tale şi +otărârea ta de a trăi în conformitate cu acestea îţi formea%ă caracterul şi personalitatea! (e8a lungul istoriei, marii &ăr&aţi şi femei au fost &ăr&aţi şi femei de caracter! *u fost oameni care au trăit pe &a%a rmor valori înalte şi no&ile! Ei au fost onoraţi şi respectaţi pentru valorile pe care le aveau şi le repre%entau! 5na dintre cele mai mari pro&leme din societatea noastră de astă%i este fenomenul de 6valori situaţionale7 sau 6etică situaţională7! *cestea repre%intă re%ultatul faptului că oamenii şi8au sc+im&at ideile de &ine sau rău în mcţie de situaţie şi adesea de tentaţia momentului! Ai mai rău este că se înşală pe ei înşişi cre%ând că sunt oameni de caracter când, de fapt, sunt numai persoane comode!
@ Ce faci su& presiune
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
alorile situaţionale sunt demonstrate când oamenii îşi armă credinţa într8un anumit lucru, dar fac altceva! Ei îşi susţin convingerea că spun adevărul, dar apoi mint când le este mai util sau oferă scu%e pentru miinciunile altuia! Q persoană este denită prin ceea ce ace, nu prin ceea ce spune. 5nii oameni simt confu%i din cau%a emoţiilor lor! Ei cred că dacă intenţiile lor sunt sincere, acţiunile proprii nu contea%ă! Ei simt că, dacă îşi doresc sau speră ceva, este ca şi cum ar face acel lucru! (ar numai ce faci atunci când eşti forţat să alegi, mai ales su& presiune, poate spune cine eşti cu adevărat pe dinăuntru! Este vital pentru succesul şi fericirea ta să i întotdeauna onest cu toţi cei pe care îi cunoşti şi cu care interac8 ţione%i, atât în viaţa personală, cât şi în carieră! /imic altceva nu te va a)uta mai mult să do&ândeşti a)utorul oamenilor decât crearea reputaţiei că eşti o persoană de caracter, integră! în acelaşi timp, nimic altceva nu îţi va strica mai repede imaginea şi nu îţi va sa&ota cariera mai rapid decât reputaţia că eşti genul de persoană pe care ceilalţi nu se pot &a%a sau în care nu pot avea încredere!
] ii cinstit cu tine însuţi Qnestitatea înseamnă că eşti sincer până la cel mai înalt grad posi&il! în piesa #amlet a lui 2+aSespeare, 9olonius spunea: Cii tine însuţi tre5uie să fi cinstit mereu, aşa cum noaptea urmea8ă după 8i şi, astel, nu poţi f als cu nimeni altcinevaM
2ă i cinstit cu tine însuti repre%intă punctul de început pentru de%voltarea unui mare caracter! *cest lucru începe cu faptul că trăieşti mereu în sinceritate cu tine însuţi! /u te amăgeşti şi nici nu te )oci cu propria minte! /u încerci să cre%i în lucruri care sunt complet imposi&ile! /u speri şi nu te rogi ca lucrurile să e diferite faţă de cum sunt! Trate%i lumea e$act aşa cum este, nu cum ţi8ai dori să e!
g 2ă ai întotdeauna cele mai &une re%ultate iecare lucru poartă semnătura persoanei care 18a făcut! 2ă i sincer cu tine înseamnă că tre&uie să ai mereu cele mai &une re%ultate în orice activitate te implici sau în orice responsa&ilitate pe care ţi8o asumi! Qnestitatea şi integritatea din interior sunt e$primate în e$terior prin calitatea şi re%ultatele e$celente ale muncii tale! îţi poţi da seama de cum eşti pe dinăuntru după perioada de timp şi atenţia pe care le dedici pentru a face cât mai &ine posi&il ecare lucru care îţi este reparti%at! /u îţi asuma răspunderea pentru un lucru decât dacă eşti dispus să îl reali%e%i într8un mod e$celent! .ntegritatea înseamnă că eşti întotdeauna franc şi onest cu ecare persoană din viaţa ta! *şa cum eşti cinstit cu tine însuţi, eşti cinstit şi cu ceilalţi! 3răieşti în sinceritate cu ceilalţi, acasă şi la serviciu! *timci când îi între&i pe oameni dacă sunt oneşti, aproape toţi vor răspunde armativ! Cei mai mulţi oameni nu mint, nu înşală, nu fură şi nu recurg la comportamente necinstite de vreun fel! (ar să i cu adevărat onest înseamnă să i onest cu ecare persoană din viaţa ta! *cest lucru nu semnică doar faptul că nu spui niciodată o minciună, ci şi că nu trăieşti o minciună! /u rămâi niciodată într8o situaţie nepotrivită pentru tine sau într8o condiţie care îţi su&minea%ă integritatea sau te face nefericit! /u îţi compromiţi niciodată integritatea muşcându8ţi &u%ele şi refu%ând să spui ce gândeşti şi simţi cu adevărat!
2 Cel mai râvnit o&iectiv 5na dintre caracteristicile unei persoane cu adevărat oneste o repre%intă aceea că este împăcată cu cel mai râvnit o&iectiv al său! Qdată ce ai sta&ilit că pacea interioară constituie principalul tău scop în viaţă, îţi organi%e%i celelalte ţeluri şi activităţi în )urul
..TQR5; (E9./(E (E T./E
acestuia! 2ă i cu adevărat cinstit înseamnă că refu%i să îţi negocie%i pacea interioară cu ceva sau cineva! în ecare situaţie, faci şi spui numai lucrurile pe care le simţi corecte! Qnestitatea şi integritatea înseamnă că te asculţi şi ai încredere în vocea ta interioară. îţi asculţi intuiţia şi o laşi să te g+ide%e să faci şi să spui lucrurile potrivite în momentele oportune! (acă eşti îngri)orat sau nefericit, stai singur cu tine, aşteptând şi ascultând sfaturile care vin întotdeauna! *tunci când ai o idee care este cel mai potrivit lucru de făcut, acţione%i! *i încredere în mintea ta superioară! *cesta este secretul pentru a trăi în adevăr cu tine şi cu ceilalţi!
] .ntegritatea propriei minţi în eseul său! Sei 7eliance 6Să te 5a8e8i pe tine însuţiA, Ralp+ Waldo Emerson scrie: 4ă8eşte?ţi inte1ritatea ca pe un lucru sacru.F Ai adaugă: 6@mBc nu este sacru precum inte1ritatea propriei minţi.F
Qnestitatea este o cerinţă indispensa&ilă pentru formarea caracterului, iar de%voltarea acestuia tre&uie să constituie scopul principal al vieţii tale! *ristotel spunea: Scopul educaţiei îl repre8intă de8voltarea caractendui celor tineri.F în %ilele noastre, în 2tatele 5nite, mulţi tineri au fost crescuţi fără a avea o idee clară despre ce este &ine şi rău! @ultor oameni li s8a spus că valorile sunt relative. (e e$emplu, multor oameni li s8a %is că, dacă le place să fure din maga%ine, atunci acea valoare este la fel de &ună ca şi a persoanei care crede că furtul din maga%ine constituie o greşeală! *ceastă formă de relativitate a valorii conduce către un drum întimecat, la eşecuri, frustrări şi nefericire! *devărul este că valorile nu sunt relative! E$istă valori care îm5unătăţesc viaţa şi altele care o distru1. (acă o valoare este po%itivă, faptul că o urme%i îţi îm&unătăţeşte calitatea vieţii şi relaţiile cu ceilalţi! Q valoare negativă îţi afectea%ă relaţiile şi te îndepărtea%ă de calitatea vieţii tale! 9oţi să ve%i uşor diferenţa dintre acestea, deoarece a trăi conform unei valori po%itive te va face să te simţi fericit, iar practicarea unei valori negative te face să te simţi nefericit!
] înfruntă adevărul 2ă trăieşti în adevăr înseamnă că tre&uie să înfrunţi adevărul despre tine şi lumea din )urul tău! Tre&uie să îţi dai seama care este adevărul despre munca ta şi despre relaţiile tale! Te uiţi în oc+ii tăi şi trăieşti în conformitate cu cele mai puternice convingeri ale tale! /u te )oci cu tine însuţi şi nici nu speri că lucrurile ar putea diferite faţă de cum sunt! .ntegritatea înseamnă să accepţi că lumea ta se poate ameliora numai atunci când te vei îm&unătăţi tu. /imeni nu va veni la tine pentru a transforma lucrurile în locul tău! (acă vrei ca lucrurile să se modice, va tre&ui să faci sc+im&ările tu însuţi! .ntegritatea semnică să accepţi faptul că maria)ul tău se va sc+im&a în &ine numai atunci când tu vei deveni un partener de viaţă mai &un! *facerea ta va evolua doar în ca%ul în care vei deveni un manager sau un administrator mai &un! Re%ultatele tale de vân%ări şi clienţii tăi vor pe Q pantă ascendentă numai atimci când vei deveni un om de vân%ări mai &un! iaţa ta nanciară se va îm&unătăţi doar dacă vei deveni mai inteligent şi mai disciplinat în privinţa &anilor!
] *cceptă oamenii aşa cum sunt @ai ales, onestitatea înseamnă să accepţi oamenii aşa cum sunt, nu să le ceri să e aşa cum îţi doreşti! /u treci prin viaţă vrând, sperând şi aşteptându8te ca oamenii să se sc+im&e şi să e diferiţi pentru a8ţi face pe plac! 5nul dintre principiile de &a%ă ale e$istenţei omeneşti este, cu puţine e$cepţii, acela că oamenii nu se sc%im5ă. (e fapt, su& presiune, oamenii nu numai că nu se sc+im&ă, dar devin şi mai mult precum sunt ei în interior! (acă o persoană are o personalitate dicilă, în momente de presiune, ea va deveni şi m!ai dicilă! (acă altcineva este încăpăţânat sau inNe$i&il, în
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
momente de presiune va deveni şi mai încăpăţânat şi inNe$i&il! (acă o persoană are tendinţa de a necinstită, atunci când se găseşte într8o situaţie tensionată sau este supusă tentaţiei, ea va deveni cu totul necinstită! Qamenii nu se sc+im&ă!
] *facerile şi competiţia Qnestitatea în lumea noastră în permanentă sc+im&are înseamnă, de asemenea, să accepţi lumea afacerilor şi competiţia aşa cum sunt, nu aşa cum ţi8ai dori să e, mai ales cu privire la e$plo%ia de informaţii şi de te+nologie! @ulţi oameni cred că pot face un efort sim&olic de a ţine pasul cu informaţiile în domeniul lor de activitate şi cu de%voltarea te+nologiei în munca lor! (ar acest efort minim nu este accepta&il pentru o persoană onestă! Q persoană cu adevărat onestă conştienti%ea%ă că astă%i tre&uie să aler1i doar ca să rămâi în acelaşi loc! Q persoană cu adevărat onestă îşi dă seama că în ecare domeniu cunoştinţele se du&lea%ă la ecare doi sau trei ani şi că acest lucru înseamnă că şi cunoştinţele tale tre&uie să se du&le%e în aceeaşi perioadă de timp! XacS Welc+, fostul preşedinte şi director e$ecutiv el eneral Electric, a armtat cândva: 6(acă rata sc+im&ultii din afara organi%aţiei tale este mai mare decât rata sc+im&ului din interiorul organi%aţiei, sfârşitul este aproape!7 *cest principiu ţi se aplică şi ţie ca persoană! (acă nu înveţi continuu şi nu îţi îm&unătăţeşti a&ilităţile, eşti în pericol de a învec+it!
7 Care este aloarea taF .n %ilele noastre, în întreaga ţară, oamenii sunt concediaţi cu miile sau c+iar cu sutele de mii, în ecare an! în cele mai multe ca%uri, aceşti oameni au permis ca nivelurile lor de cunoştinţe şi a&ilităţi să scadă până la punctul în care conducerile companiilor nu îşi mai permiteau să îi menţină pe statul de plată! @ulţi dintre ei nu au fost complet sinceri cu ei înşişi! /u şi8au perfecţionat cunoştinţele şi a&ilităţile pentru a putea adăuga din ce în ce mai multă valoare companiilor lor! Ei au sperat că sc+im&ările dramatice care aveau loc în economia naţională şi internaţională nu îi vor afecta! (rept urmare, ei au fost concediaţi atunci când piaţa pentru produsele şi serviciile lor a scă%ut! 5nui profesionist o&işnuit îi ia între două şi şapte luni până îşi găseşte alt loc de muncă, de o&icei cu o scădere a salariului între 1G8G4! 5nii oameni sunt concediaţi din posturi foarte &ine plătite şi nu mai a)ung niciodată să câştige atâţia &ani! Ai dacă nu încep să îşi actuali%e%e cunoştinţele şi a&ilităţile, li se poate întâmpla din nou!
7 Concentrează-te pe oferirea unei alori suplimentare Qnestitatea înseamnă să accepţi că venitul tău este determinat în întregime de a&ilitatea de a8ţi aduce contri&uţia la de%voltarea companiei şi, prin compania ta, la satisfacerea clienţilor tăi! Q persoană anga)ată tre&uie să genere%e un prot de cel puţin trei dolari pentru ecare dolar din salariul pe care îl câştigă de la companie! (acă în momentul de faţă nu genere%i un prot sau o economie a costurilor de cel puţin trei dolari pentru compania în care lucre%i, slu)&a ta candidea%ă serios la su&contractare, reducerea responsa&ilităţilor sau eliminare! Qnestitatea înseamnă să accepţi acest lucru şi să faci tot ceea ce îţi stă în putere pentru a8ţi menţine şi a8ţi creşte valoarea! Qnestitatea reală semnică să nu te aştepţi niciodată să o&ţii mai mult decât contri&ui! 2ă nu speri niciodată să câştigi ceva din nimic! /u participi la )ocuri de noroc şi nu cumperi &ilete la loterie, care repre%intă, într8un fel, o lipsă de onestitate! Este o încercare de a o&ţine ceva ce nu ai câştigat! Q persoană cu adevărat onestă nu încearcă niciodată să o&ţină recompense fără a munci sau să se îm&ogăţească repede şi uşor!
..TQR5; (E9./(E (E T./E
*stă%i, în 2tatele 5nite, milioane de oameni sunt atraşi de recompensele rapide. ie că simt anga)aţi sau directori, ei vor locuri de muncă mai noi şi mai &une şi le doresc imediat! Caută întotdeauna scurtăturile şi de aceea sunt mereu frustraţi şi nefericiţi! Ei speră că pro&lemele care s8au format în multe luni sau c+iar în mulţi ani pot re%olvate cu a)utorul unui 1lonte de ar1int. 2unt neră&dători şi vor re%ultate imediate! (ar a o persoană cinstită necesită să re%işti tentaţiei recompenselor rapide în orice domeniu al vieţii tale! ■
încrederea este liantul
Relaţiile sunt foarte importante pentru a avea o viaţă sănătoasă, fericită, satisfăcătoare! Toate relaţiile sunt, &a%ate pe încredere, aceasta ind liantul care le menţine! 9oţi avea nenumărate pro&leme şi neînţelegeri cu o altă persoană, dar atâta vreme cât mai e$istă respectul şi încrederea, relaţia poate funcţiona! (ar, dacă încrederea dispare, relaţia se poate destrăma uşor, precum o casă din cărţi de )oc care se pră&uşeşte! Toate relaţiile de afaceri simt &a%ate pe încredere! Toate relaţiile care implică &ani depind de cuvântul de&itorului sau al creditorului! Toate relaţiile cu &anc+erii, cu furni8 %orii, cu clienţii tăi, cu personalul tău şi cu oricine alt cineva din lumea ta nanciară sunt &a%ate pe elementul vital numit încredere! -ăr&aţii şi femeile caracteri%aţi prin integritate reală sunt foarte e$igenţi în legătură cu nivelurile de încredere pe care le8au construit şi le8au menţinut! Ei sunt atenţi la creditul lor, la promisiunile şi la aran)amentele lor nanciare! îşi ţin întotdeauna cuvântul! 2unt atenţi în permanenţă la relaţiile lor cu &anca, la cârdurile de credit, la facturi şi la orice alte forme de plăţi pe care le datorea%ă! ■
= poeste despre două 9alimente
în urmă cu câţiva ani, două persoane pe care le cunoşteam &ine, care aveau două afaceri distincte, au dat faliment, din cau%a sc+im&ărilor economice! (ar re%ultatele falimentelor au fost complet diferite! 9rimul meu prieten fusese e$trem de atent în întreaga sa carieră în legătură cu facturile şi aspectele nanciare, îşi plătise cel puţin sumele minime pentru facturile pri8 mite! (acă avea vreodată o pro&lemă nanciară, el mergea la persoana afectată şi rearan)a plăţile şi do&ân%ile! Când a fost forţat să a)ungă la faliment, din cau%a incapacităţii neprevă%ute de a plăti sume mari, fapt asupra căruia nu avea niciun control, nu a avut altă soluţie decât să meargă în instanţă, să renimţe la toate &unurile sale şi să plece fără niciun &an! (ar în mai puţin de o săptămână, oamenii au început să îl a&orde%e şi să îi ofere &ani, împrumuturi, cărţi de credit, un loc unde să locuiască şi o maşină nouă! 5nul dintre foştii săi asociaţi de afaceri, care era destul de înstărit, i8a trimis un cec în al&, de)a semnat, spunându8i: 6Completea%ă suma de care ai nevoie şi spime8mi doar ca să ştiu şi euD am încredere totală în tine!7 în afară de faptul că i8a luat de pe umeri o mare datorie, falimentul nu 18a afectat mai deloc! în sc+im&, cel de8al doilea om de afaceri avea o e$perienţă cu totul diferită! *tunci când a început să ai&ă pro&leme nanciare, el a continuat să îşi înşele creditorii, oamenii care avuseseră încredere în el! * negli)at să facă plăţile pe care le promisese şi a scris cecuri pe care nu le putea acoperi! îşi evita creditorii atunci când îl sunau şi, într8un nal, şi8a sc+im&at numărul de telefon! 28a mutat şi nu a spus nimănui care era noua sa adresă! .8a tratat pe oamenii care avuseseră încredere în el, prin faptul că îi împrumutaseră &ani, ca şi cum ar fost naivi! (upă ce a a)uns la faliment, nimeni nu a vrut să mai ai&ă vreo legătură cu el! *cesta va avea nevoie de mulţi ani pentru a8şi reveni, în ca%ul în care acest lucru se va întâmpla vreodată! /u poate să o&ţină niciun card de credit şi tre&uie să plătească în pre%ent cas+ pentru orice!
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
7 *ecretul succesului în %nzări în vân%ări, încrederea repre%intă &a%a tuturor relaţiilor! Q persoană nu va cumpăra de la tine până când nu va avea încredere totală în tine! Toti oamenii de vân%ări de succes investesc mult timp în construirea unor relaţii de calitate, în care pot avea încredere, cu clienţii lor înainte de a încerca să8şi vândă produsele sau serviciile! Conducerea unei asociaţii în care sunt mem&ru a comandat recent im sonda) pe un lot compus din 34 444 de clienţi, întrucât cele mai multe dintre organi%aţiile noastre vând servicii de training şi de consultanţă care sunt oarecum similare, managerii au vrut să aNe ce anume îi determina pe clienţi să cumpere de la o companie şi nu de la alta! 5na dintre între&ările pe care le8au adresat8o clienţilor a fost legată de ce îi preocupă cel mai mult atunci când iau deci%ia de cumpărare! @ai mult de "4 dintre cei intervievaţi au armat că onestitatea şi integritatea persoanei de vân%ări sunt mult mai importante decât orice alt factor! Când au fost între&aţi ce înţeleg prin onestitate şi integritate raportate la o persoană de vân%ări, clienţii au răspuns că tre&uie să pună pe primul plan interesele lor, ale clienţilor! Ei credeau că aceasta îşi va ţine cuvântul! Ei credeau ce le spunea acel om de vân%ări despre produs! Erau convinşi că el va face ce promisese şi că apoi compania sa îşi va îndeplini anga)amentele făcute de el! Ei aveau mare încredere în cuvântul persoanei de vân%ări şi în tot ceea ce făcuse aceasta în interacţiunea cu ei! 5n lucru interesant care a reieşit din sonda) a fost acela că rareori a fost menţionată calitatea produsului sau a serviciului! *tunci când clienţii au fost între&aţi dacă nu erau preocupaţi de acest aspect, ei au răspuns că cele mai multe produse sau servicii de la un anumit nivel erau destul de asemănătoare şi că le ofereau re%ultate compara&ile! 2ecretul vân%ării consta în ceea ce credeau ei despre caracterul persoanei de vân%ări şi, prin aceasta, despre companie!
@ *utenticitatea este secretul caracterului *devărata esenţă a caracterului şi forma cea mai uşor de recunoscut a onestităţii şi a integrităţii o repre%intă autenticitatea. (acă vei complet cinstit cu tine şi cu ceilalţi, vei privit aproape întotdeauna drept o persoană cu un caracter deose&it! în societatea noastră, &ăr&aţii şi femeile de caracter par să atragă oportunităţile! ;i se desc+id uşile oriunde ar merge! ;i se pre%intă oameni care îi pot a)uta! -anii, precum şi alte resurse, simt disponi&ili pentru ei! (e aceea, cea mai importantă calitate pe care o poţi insuNa copiilor este un simţ al onestităţii şi o&iceiul de a autentici în tot ceea ce spun şi fac ei!
7 'ărinţi şi copii *m patru copii! iecare dintre ei a fost învăţat care este importanţa autenticităţii de la o vârstă fragedă! în pre%ent, toţi patru spun adevărul întotdeauna. Ei sunt oneşti cu adevărat! ;e pot pune orice între&are şi ei îmi vor arma mereu adevărul! în perioada de creştere, i8am făcut ecăruia dintre ei o promisiune! ;e8am spus: 6/u vei avea niciodată neca%uri cu mine dacă îmi vei spune adevărul!7 Ai mi8am ţinut pro8 misiunea! *tunci când au făcut lucruri prosteşti, aşa cum fac toţi copiii, le8am ascultat poveştile fără să îi )udec sau să îi critic şi apoi i8am între&at: 6Ei &ine, ce ai învăţatO7 Ei şi8 au dat seama curând că îmi pot sptme mereu adevărul fără a criticaţi sau de%apro&aţi! Ai au fost încântaţi de re%ultate! 5neori, se mai prostesc, dar tot ce tre&uie să fac este să le cer să îmi %ică adevărul şi ei mi81 spun întotdeauna, indiferent care ar acesta! 2unt foarte m!ândru de ei! Este uimitor cât de &une pot relaţiile dintre părinţi şi copii atunci când au încredere deplină unii în ceilalţi!
..TQR5; (E9./(E (E T./E
2 2oţi şi soţii Ce este adevărat pentru comunicarea dintre părinţi şi copii e şi mai important pentru soţi şi soţii! 5na dintre cele mai &une deniţii ale iu&irii pe care le8am au%it este cea dată de *#n Rand: 6(ragostea constituie un răspuns la valori!7 .u&eşti o altă persoană, pentru că ea repre%intă valori pe care le respecţi şi le aprecie%i! Cealaltă persoană are calităţi pe care le admiri! 9e scurt, preţuieşti o altă persoană pentru caracterul său! Qrice altceva se va sc+im&a sau se va diminua pe parcursul timpului, dar caracterul rămâne! *utenticitatea şi onestitatea în cuplu necesită permanent delitate şi franc+eţe între cei doi! (acă un cuplu se potriveşte în mod ideal, cei doi au încredere totală unul în celălalt şi ecare dintre ei este cel mai &un prieten al celuilalt! /u e$istă nicio altă persoană cu care ei ar prefera să vor&ească sau să se e$prime mai direct decât cea de lângă ei! Caracterul, integritatea şi onestitatea repre%intă calităţile de &a%ă ale unei relaţii pline de iu&ire şi sunt mai importante decât orice altceva!
7 ,a)ima uniersală E$istă un test pe care îl poţi face în mod regulat pentru a evalua dacă o acţiune este &ună sau rea! Este simplu şi îl poţi folosi de8a lungul vieţii! 2e &a%ea%ă pe @a$ima 5ni8 versală a losofului german .mmanuel Pant, e$primată în urmă cu mai &ine de 44 de ani! El a armat că ar tre5ui să îţi trăieşti viaţa, de parcă fecare acţiune a ta ar tre5ui să devină o le1e universală.
Cu alte cuvinte, înainte de a lua o +otărâre sau de a acţiona, imaginea%ă8ţi că toţi ceilalţi vor face e$act acelaşi lucru! înc+ipuie8ţi că deci%ia ta va deveni o lege penti`u tine şi pentru toţi ceilalţi! *cesta este argimientul puternic dacă o +otărâre este &ună sau nu! Repre%intă ade_^ăratul test pentru o valoare sau im comportament! Ce fel de societate ami avea dacă toată lumea ar trăi şi s8ar comporta e$act ca noiO @ulte dintre pro&lemele din societatea noastră nu ar e$ista dacă acest test ar aplicat în mod regulat îri de%&aterile legate de politicile pu&lice şi sociale! uvernele nu s8ar gră&i să apro&e anumite acţiuni în domeniul crimei, al educaţiei, al asistenţei şi al afacerilor dacă ar e$ista pro&a&ilitatea ca toată lumea să se anga)e%e în astfel de acţiuni!
7 *ta4ileşte standarde înalte pentru tine însuţi .ată câteva dintre între&ările pe care ţi le poţi pune în mod regulat! întrea&ă8te întâi: Cum ar f lumea mea dacă toţi ar f exact ca mineLF /umai imaginea%ă8ţi' (acă toată lumea ar e$act ca tine, ar o lume mai &ună în care să trăimO (acă toată lumea ar e$act ca tine, ar aceasta o lume mai fericită, mai sănătoasă, mai prosperă şi mai armonioasă 8 sau nuO *poi întrea&ă8te: Cum ar f ţara mea dacă toţi locintorii ei ar f exact ca mineLF Cum ar această ţară dacă toată lumea s8ar comporta e$act ca noiO (acă toată lumea ar face lucrurile pe care le facem, noi în viaţa personală şi profesională, ar mai &ună ţara noastrăO 2au e$istă lucruri pe care ai dori să le faci diferitO Cea de8a treia între&are pe care ţi8o poţi pune este: Cum ar f compania mea dacă toată lumea din ea ar f exact ca mineLF 5ită8te în )urul tău în compania ta şi întrea&ă8te dacă aceasta ar mai prosperă şi mai plină de armonie în ca%ul în care toţi anga)aţii şi8ar desfăşura activitatea aşa cum faci tu toată %iua! între&area nală pe care ţi8o poţi pune este: Cum ar f amilia mea dacă toţi mem5rii ei ar f exact ca mineLF
(acă aceştia ar e$act ca tine, ar familia ta un loc minunat în care să trăieşti şi să creştiO 28ar de%volta toţi armonios, ar m!ai fericiţi şi ar avea mai mult succesO *i avea genul de familie pe care să şi8o dorească şi să o admire ceilalţiO
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
*devărul este că nimeni nu poate răspunde cu 6da7 la toate aceste între&ări! iecare dintre noi repre%intă o activitate în desăşurare. iecare dintre noi are o cale lungă de parcurs! 9entru ecare dintre noi, e$istă mult loc pentru îm&unătăţiri!
*nali%ând cele < <44 de studii despre leaders+ip reali%ate de Xames @c9+erson de8a lungul anilor, am înţeles că el a găsit un lucru în comun! Era vor&a despre calitatea numiită cura)! Winston C+urc+ill a spus cândva: Cura=ul este considerat, pe %ună dreptate, prima dintre virtuţi, pentru că toate celelalte depind de acesta.F
9ro&a&il că ai au%it spunându8se că drumul către iad! este pavat cu &une intenţii! ;umea e plină de oameni cu o&iective înalte şi ami&iţii măreţe, dar e$istă foarte puţini care au cura)ul, disciplina şi voinţa de a le transforma în realitate! Cei miai important aspect atunci când dai dovadă de cura) este că te simiţi m!ai puternic şi mai &un cu tine însuţi! Respectul tău de sine creşte şi te placi mai mult! Te simţi mai încre%ător şi mai competent! @ai fericit pe dinăuntru! în sc+im&, de ecare dată când nu manifeşti cura), respectul tău de sine scade! Te simii mai sla& şi mai puţin competent! /u te mai placi sau respecţi la fel de mult! @ inali%ea%ă lucrul de care te temi Q parte importantă a transformării într8o persoană mai puternică este aceea că tre&uie să trăieşti în conformitate cu cele mai înalte valori pe care le cunoşti, în ecare domeniu din viaţa ta! *ceste virtuţi şi valori nu numai că te întăresc, dar te şi recompensea%ă! Resimţi imediat o satisfacţie interioară de ecare dată când te străduieşti să faci ceea ce ştii că ar tre&ui să reali%e%i, c+iar dacă nu ai dispo%iţia potrivită! Teama de eşec este cel mai mare o&stacol către succes în viaţa adultă! *ntidotul pentru teama de eşec îl repre%intă cura)ul de a acţiona! îndră%neala este o calitate atât de importantă, încât, asemenea tonusului %ic, necesită o serie de e$erciţii pentru a o construi şi a o menţine! Cea mai &ună modalitate de a8ţi de%volta cura)ul este confruntarea temerilor! Ralp+ Waldo Emerson a scris: Eu la 5un sârşit lucrul de care te temi şi moartea temerii va f si1ură.F
*tunci când faci lucrul de care îţi este teamă, preiei controlul atât asupra emoţiilor tale, cât şi a vieţii tale! îţi sc+im&i atitudinea de la neutră sau negativă spre ceva po%itiv şi plin de optimism! 6(u la &un sfârşit lucrul de care te temi şi moartea temerii va sigură!7
7 'ractică desensi4ilizarea sistematică @ulţi oameni se tem de vor&itul în pu&lic! E$perţii de .a Toastmasters .nternational au de%voltat o metodă foarte via&ilă de a preda oratoria c+iar şi oamenilor care sunt îngro%iţi să se ridice în picioare şi să vor&ească în faţa altora! Este vor&a de procesul de 6desensi&ili%are sistematică7! 9oţi să o foloseşti în ecare domeniu al vieţii tale pentru a reduce teama şi a de%volta cura)ul! (esensi&ili%area sistematică repre%intă un termen psi+ologic care se referă la faptul că faci ceva de nenumărate ori până când nu îţi mai provoacă teamă! ;a Toastmasters .nternational, ecare mem&ru este rugat să se ridice şi să vor&ească, e şi numai câteva secunde, la ecare întâlnire! (upă câteva luni de întâlniri săptămânale, oamenii care erau e$trem de îngro%iţi să ţină discursuri în faţa altora şi nu puteau spune nici măcar o rugăciune în şoaptă într8o ca&ină telefonică, au devenit atât de încre%ători în a&ilitatea lor de a se ridica şi de a vor&i în faţa colegilor, încât în pre%ent concurea%ă pentru titlul de adevăraţi oratori pe durate mari de timp!
..TQR5; (E9./(E (E T./E
■
or&eşte cu încredere
*m lucrat cu nenumăraţi oameni de afaceri care mi8au urmat sfatul şi s8au înscris la cursurile Toastmasters .nternational sau la cele desfăşurate în cadrul organi%aţiei (ale Carnegie! în mai puţin de şase limi, ei mi8au spus că sunt cu totul alţi oameni! (e la persoanele timide, care nu ieşeau în evidenţă în cadrul întâlnirilor şi al pre%entărilor, ei au devenit calmi, încre%ători, cura)oşi şi c+iar elocvenţi în e$primarea părerilor lor în faţa altor oameni! (e asemenea, şi carierele lor pre%intă un curs ascendent! *tunci când poţi vor&i cu încredere, pari mai inteligent şi mai competent decât o persoană care nu are această a&ilitate! @ulţi directori, atât &ăr&aţi, cât şi femei, şi8au vă%ut carierele în plin avânt, veniturile şi responsa&ilităţile în creştere pe măsură ce8şi confruntau temerile până la a a)unge să facă foarte &ine acest lucru! ■
întoarce8te către pericol
în Câmpia 2erengeti din *frica, %oologii au de%voltat o te+nică simplă pentru a determina care dintre animalele din turmă era conducătorul! Când prădătorul 8 un leu sau un g+epard 8 se apropie de turma de animale ce pasc, mem&rii turmei simt mirosul în vânt şi încep să se îndrepte în direcţia opusă! în acest moment, apare conducătorul turmei! El va cel care se plasea%ă între prădător şi turmă în timp ce aceasta începe să fugă! Conducătorul, care îşi va risca viaţa în faţa leului sau a g+epardului, va rămâne totuşi pe loc pentru a le permite celorlalţi să câştige timp şi astfel să scape! Conducătorul 6se întoarce către pericol7 mereu! *cest lucru este vala&il atât pentru oameni, cât şi pentru animale! ei deveni un conducător în măsura în care te vei responsa&ili%a să te întorci spre pericol! .dentică domeniile din viaţa ta care îţi provoacă teamă şi stres şi, în loc să le eviţi şi să speri că vor dispărea, înfrimtă8le direct!
] ă-= oricum *ctorul lenn ord a spus cândva: Eacă nu aci lucrul de care te temi, teama îţi controlea8ă viaţa.F
Este aproape ca şi cum teama ar mânuitorul de păpuşi, iar tu eşti păpuşa! (acă nu îţi controle%i frica şi nu îndepărte%i lanţurile care te leagă de aceasta, teama te va domina emoţional şi psi+ologic! (acă le permiţi temerilor să e$iste prea mult timp, vor tinde să crească mereu şi, într8un nal, vor a)unge să îţi acapare%e toată gândirea! (e ecare dată când te vei gândi la o situaţie sau la o persoană care îţi provoacă teamă, inima ta va &ate mai tare, iar stomacul va cuprins de crampe! /u vei reuşi să dormi &ine noaptea! rica îţi va afecta sănătatea, fericirea, relaţiile şi interacţiunile cu clienţii şi cu colegii! în timp, vei deveni atât de preocupat de situaţia care îţi induce teamă, încât nu vei reuşi să te gândeşti la altceva! /u tre&uie să trăieşti astfel! @odalitatea de a8ţi soluţiona temerile este să le înfrunţi! otărăşte8te să treci la acţiune şi să le nimiceşti! *tunci când eram tânăr şi mă confruntam cu o situaţie care îmi provoca teamă, am citit un citat din @arS TVain şi mi8am sc+im&at atitudinea pentru totdeauna! *cesta susţinea: Cura=ul nu repre8intă lipsa sau a5senţa temerii. /ste stăpânul temerii, controlul acesteia.F
9asa)ul respectiv a avut un impact enorm asupra mea! @i8am dat seama că mi8era teamă de multe lucruri! Este normal şi natural să îţi e frică! (e fapt, cu cât eşti mai inteligent, cu atât este posi&il să ai un număr mai mare de temeri! ei mai sensi&il la lumea în care trăieşti şi la lucrurile de care este resc să îţi e teamă! H
îndreaptă-te către 9rică
2ingura diferenţă dintre o persoană vitea%ă şi una laşă este că prima îşi înfrimtă frica şi o elimină, iar a doua se îndepărtea%ă de ea!
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
Ai aici se aNă marea descoperire! *tunci când îţi înfrunţi temerea şi te îndrepţi în direcţia sa, aceasta se micşorea%ă, îşi pierde puterea asupra ta! (ar dacă te îndepărte%i de ea, teama se va mări şi în curând va pune stăpânire pe gândurile şi sentimentele tale! în ca%ul în care te întorci în mod o&işnuit către pericol şi faci lucrul de care te temi, îţi înfrunţi frica şi te îndrepţi în direcţia sa cu îndră%neală, îşi pierde puterea de a te afecta! în curând, îţi vei domina teama şi nu invers! ei resimiţi un sentiment e$traordinar de control! Calitatea de care ai nevoie pentru a8ţi înfrunta temerile este, mai mult decât orice altceva, auto8disciplina! *tunci când te vei disciplina să îţi înfrunţi temerile, să acţione%i cu îndră%neală, c+iar dacă nu simţi astfel, situaţia provocată de temere dispare! Te vei simţi minunat! ei avea convingerea că deţii puterea şi controlul asupra vieţii talc!
7 *ari şi plasa a apărea 9rima însuşire a cura)ului constă în îndră%neala de a te arunca în direcţia o&iectivului tău! Este vor&a despre a&ilitatea şi disponi&ilitatea ta de a8ţi sta&ili un scop şi de a 8face primul pas în direcţia reali%ării sale! într8un studiu de 1 ani la Colegiul -a&son, instructorul de educaţie antreprenorială, doctorul Ro&ert Ronstadt, a cercetat cau%ele succesului şi ale eşecului a&solvenţilor de la şcolile de afaceri! 5nii au a)uns să construiască afaceri de succes, dar cei mai mulţi au eşuat! El a descoperit că aceia care au construit afaceri de succes aveau o calitate specială, şi anume cura)ul de a8şi lansa afacerea ără a avea 1aranţii că vor reuşi! Ei erau dispuşi să rişte 8 c+iar şi în eventualitatea unui eşec 8 pentru a8şi reali%a visurile! 9rofesorul Ronstadt a numit acest lucru 6principiul coridorului7! El a spus că atunci când te îndrepţi către o&iectivul tău, oricât de îndepărtat ar , începi să te mişti într8un coridor al timpului! 9e măsură ce te deplase%i în interiorul său, alte uşi spre oportunităţi ţi se vor desc+ide pe părţile laterale! (ar nu ai putut să ve%i aceste uşi dacă nu te8ai aNat în mişcare în acest coridor psi+ologic către scopul tău! @ulţi oameni care reuşesc în viaţă a)ung să ai&ă succes într8un domeniu cu totul diferit faţă de cel în care au început! (eoarece se aNau în mişcare, ei au vă%ut oportuni8 tăţile şi posi&ilităţile de care nu ar fost conştienţi dacă ar aşteptat până când toate lucrurile ar fost în ordine! *devărul este că niciodată lucrurile nu vor în ordine în totalitate!
5 Calitatea de er a succesului (acă prima însuşire a cura)ului este disponi&ilitatea de a începe, cea de8a doua o repre%intă capacitatea de a îndura. Este cura)ul de a re%ista, de a persevera în poda oricărui eşec sau a oricărei dicultăţi! *uto8disciplina constituie calitatea de er a caracterului, cea care îţi permite să înduri! *uto8disciplina este singura calitate care îţi oferă puterea de care ai nevoie pentru a8ţi asuma riscuri şi a înfrunta pericole şi nesiguranţă! Cura)ul care provine din auto8 disciplină îţi de%voltă puterea personală interioară care îţi permite să depăşeşti orice o&stacol dîn calea ta!
- (iferite forme de cura) E$istă câteva forme de cura) pe care le poţi de%volta prin practică! *ceste forme de cura) te vor a)uta să o&ţii marele succes care este posi&il pentru tine şi pot învăţate prin practică! ăureşte8ţi visuri măreţe 9rima formă de cura) este aceea de a8ţi făuri visuri măreţe şi de a8ţi sta&ili o&iective îndră%neţe! ;a acest punct se opresc cei mai mulţi oameni! însăşi ideea de a sta&ili
..TQR5; (E9./(E (E T./E
scopuri grandioase, provocatoare, stimulatoare, valoroase se dovedeşte atât de copleşitoare, încât ei renunţă c+iar înainte de a începe! (ar acest lucru nu este vala&il pentru tine! *şa%ă8te, scrie8ţi o&iectivele, de parcă orice ar posi&il pentru tine, şi nu8ţi e teamă niciodată să ai visuri măreţe! la8ţi un anga)ament Cel de8al doilea gen de cura) este acela de a8ţi lua tm anga)ament total, implicându8te cu totul în orice +otărăşti să fad! (in e$perienţa mea, toţi oamenii de succes sumt cei care se anga)ea%ă cu tot suNetul în ceea ce fac! 9e care îi preocupă adânc vieţile şi o&iectivele lor! /u fac lucrurile pe )umătate! C+iar dacă nu au garanţii, nu le este teamă să se dedice total activităţilor lor! (acă dau greş, eşuea%ă încercând să facă foarte mult, nu dom!inaţi de o precauţie e$cesivă, dorind şi sperând că totul se va re%olva peste noapte! .eşi din %ona de confort *l treilea gen de cura) de care ai nevoie îl repre%intă acela de a ieşi din %ona de confort! *cesta este cura)ul de a te muta în %ona de disconort, unde te simiţi ciudat, neîndemânatic şi singur! Zona de confort este unul dintre cei mai mari duşmani ai potenţialului omenesc! *tunci când oamenii intră în această %onă, ei se încăpăţânea%ă să rămână acolo! *desea, vieţile lor se scurg în timp ce ei nu fac decât să îşi consolide%e rutina şi re%ultatele mediocre! .a o po%iţie fermă *l patrulea gen de cura) de care ai nevoie este cel de a lua o po%iţie fermă, mai ales în privinţa valorilor, a vi%iunilor şi a credinţelor tale! Tre&uie să aperi ceea ce cre%i că este corect! Tre&uie să îi spri)ini pe cei care promovea%ă aceste principii! Tre&uie să ai îndră%neala de a8ţi apăra cu tărie cele mai înalte valori pe care le cunoşti şi să refu%i să faci compromisuri doar pentru că ceilalţi oameni s8ar putea să te de%apro&e! 9ăşeşte cu credirsţă *i nevoie de cura)ul de a te lansa cu credinţă, fără a avea garanţia că vei reuşi! Cineva a scris cândva: Eacă fecare o5stacol ar tre5ui depăşit mai întâi, nimic nu ar mai f reali8at.F
Qamenii cura)oşi sunt aceia care au un vis şi îşi sta&ilesc un o&iectiv, întocmesc un plan şi fac primul pas, fără a avea asigurări şi garanţii că eforturile lor vor încununate de succes! Totuşi, dacă vei considera că ecare pas înainte este o e$perienţă de învăţare şi că ecare o&stacol repre%intă o lecţie valoroasă ce ţi8a fost trimisă pentru a te face mai puternic şi mai &un, nu îţi va mai teamă să te arunci cu credinţă în necunoscut! 98 Riscă să ai eşecuri *i nevoie de cura)ul de a risca să eşue%i! *i nevoie de cura)ul de a îndura o&stacole şi de%amăgiri constante şi înfrângeri temporare! *i nevoie să înveţi să te confrunţi cu eşecurile pentru a8ţi da seama că repre%intă o condiţie preala&ilă indispensa&ilă a succesului! *i nevoie de cura)ul de a trata eşecurile ca pe oportunităţi pentru a începe ceva într8un mod mai inteligent! *i nevoie să îţi depăşeşti teama de eşec prin repetarea lucrurilor de care te temi şi prin luarea +otărârii de a8ţi reveni şi de a nu ceda atunci când lucrurile nu funcţionea%ă pentru tine! Confrantă8ţi temerile
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
*i nevoie de cura)ul de a te întoarce constant către pericol! .dentică toate situaţiile din viaţa ta care îţi provoacă astă%i stres sau an$ietate! otărăşte8te care ar putea cel mai rău re%ultat posi&il al ecăreia dintre aceste împre)urări! (ecide8te să îl accepţi pe cel mai rău, în ca%ul în care va avea loc! *poi acţionea%ă pentru a soluţiona ecare dintre aceste situaţii! Refu%ă să8i permiţi tmui conte$t de frică să rămână în viaţa ta, să8ţi domine gândirea şi emoţiile şi să te tragă înapoi! 9ractică gândirea de la %ero *i nevoie de cura)ul de a practica permanent în viaţă gândirea de la %ero! întrea&ă8te: 6E$istă vreun alt lucru în viaţa mea pe care, ştiind ceea ce cunosc în pre%ent, nu l8aş mai începe astă%i dacă ar s8o iau de la capătO7 E$istă situaţii în viaţa ecărei persoane în care, ştiind ce cunoaşte la ora actuală, nu s8ar mai implica dacă ar putea +otărî din nou acest lucru! (acă te vei +otărî că e$istă o împre)urare în care nu te8ai mai implica, următoarea ta între&are ar tre&ui să e: cum ieşi din această situaţie şi cât de repedeL
/u îţi poţi construi o viaţă minunată dacă, c+iar în centrul e$istenţei tale, mai e$istă un lucru în care nu te8ai mai implica în ca%ul în care ai putea să o iei de la capăt! Atii întotdeauna când te confrunţi cu o situaţie de gândire de la %ero! îţi provoacă foarte mult stres! Te preocupă continuu! 5neori, te ţine trea% noaptea şi îţi domină conversaţiile! Atii întotdeauna despre ce este vor&a! # Recunoaşte8ţi greşelile *i nevoie de cura)ul de a admite că ai putea să te înşeli sau că ai greşit după ce ai o&ţinut informaţii revelatoare despre orice situaţie în cau%ă! Este uimitor cât de mulţi oameni rămân la un nivel de re%ultate mediocre, deoarece nu vor să recunoască faptul că nu sunt perecţi. /u vor admite că, odată cu trecerea timpului, ceva ce a părut o idee &ună s8a dovedit a o alegere sau +otărâre greşită! /u8ţi e frică să8ţi micşore%i pierderile! /u8ţi e teamă să recunoşti că ai greşit şi să te eli&ere%i! /u8ţi e frică să renunţi la un mod de a acţiona folosit până în pre%ent şi să încerci ceva cu totul diferit! *ceasta este dovada cura)ului, a puterii personale şi a gândirii eciente! ii dispus să faci greşeli *i nevoie de cura)ul de a dispus să faci greşeli şi să înveţi din acestea! Toţi cei care au re%ultate deose&ite iau +otărâri, comit erori, învaţă din acestea, se auto8corectea%ă şi merg mai departe continuu! Qamenii de succes nu sunt neapărat aceia care iau cele mai &une +otărâri tot timpul, ci aceia care iau deci%iile optime! (acă fac o greşeală, acceptă acest lucru, învaţă cât mai mult din această situaţie şi apoi continuă! *du8ţi aminte, poţi învăţa să ai succes numai eşuând şi comiţând erori! Cu cât eşue%i mai mult şi faci mai multe greşeli, cu atât devii mai inteligent şi cu atât este mai pro&a&il că îţi vei atinge într8im nal o&iectivele! *sumă8ţi întreaga responsa&ilitate *i nevoie de cura)ul de a8ţi asuma întreaga răspundere pentru viaţa ta, fapt care înseamnă să iei asupra ta creditul pentru re%ultate! *i nevoie de cura)ul de a refu%a să te scu%i sau să te aperi! Tre&uie să ai îndră%neala de a spune mereu: Sunt răspun8ătorF *tunci când ceva nu merge &ine, tre&uie să te concentre%i asupra soluţiei şi nu asupra pro&lemei! întrea&ă8te: Ce acem de acum încoloL Care este următorul pasL Care e soluţiaLF
..TQR5; (E9./(E (E T./E
*poi te ridici şi mergi mai departe, păstrând grâul din situaţia respectivă şi aruncând neg+ina! ii ră&dător *i nevoie de ceea ce se numeşte 6ră&dare cura)oasă7! *ceasta repre%intă un gen special de cura) necesar după ce te8ai lansat către o&iectivul tău, dar nu ai vă%ut încă niciun re%ultat! Este uimitor cât de mulţi oameni renunţă între momentul în care au început şi cel în care au început să se vadă re%ultatele! îndoielile şi temerile lor îi copleşesc! (ar acest lucru nu este vala&il pentru tine! Qdată ce ai început să te îndrepţi către o&iectivul tău, +otărăşte8te să rămâi calm şi încre%ător până începi să o&ţii re%ultate! ii ră&dător şi tenace, indiferent ce se întâmplă pe termen scurt! 9erseverea%ă mai mult timp 5ltimul tip de cura) de care ai nevoie este acela de a persevera mai mult decât oricine altcineva! 9erseverenţa repre%intă calitatea care îţi va garanta, în nal, succesul! (isponi&ilitatea ta de a persevera în ciuda oricărei dicultăţi poate cel mai mare atu al tău! C+iar acel factor care îţi garantea%ă succesul! (acă vei refu%a să renunţi, va tre&ui să reuşeşti într8un nal! Ca şi la &ase&all, nu vei reuşi să a)ungi la ultima &a%ă dacă nu vei continua să alergi! în <4 de ani de când îi studie% pe oamenii de succes, am descoperit un aspect de nenumărate ori! /imeni nu a fost învins vreodată până când nu a acceptat înfrângerea drept o realitate! /imeni în afară de tine nu te poate învinge! *tunci când te vei disciplina să faci ceea ce tre&uie, c+iar dacă ai sau nu dispo%iţia potrivită, şi îţi vei folosi această putere interioară pentru a8ţi construi un nivel ridicat de cura) şi perseverenţă înăuntrul tău, vei deveni o persoană e$trem de puternică! ei simţi curând că nu e$istă nimic din ceea ce nu poţi reali%a! ei a)unge să te de%volţi până în punctul în care te vei simţi pe deplin de neoprit.
2 într8un nal, eşti propria creaţie
Cineva a spus cândva: 62unt propria creaţie, dar dacă ar tre&ui să o iau de la capăt, aş mai ruga pe cineva să mă a)ute puţin!7 Tu şi cu mine suntem propriile creaţii! /oi toţi ne putem perfecţiona în nenumărate domenii! /oi toţi avem nevoie să sta&ilim standarde mai înalte pentru noi înşine! /oi toţi tre&uie să lucrăm continuu asupra de%voltării propriilor caractere! /oi toţi tre&uie să încercăm să devenim oameni m!ai &uni! /u ne putem permite niciodată să ne complăcem la niciun nivel al de%voltării noastre! Tre&uie să ne perfecţionăm mereu! 5na dintre caracteristicile oamenilor superiori este aceea că ei se pot gestiona! (acă lucrea%ă într8o companie, pot face acest lucru irnaginându8şi că şei lor sunt lângă ei, o&servându8i şi completându8şi în ecare %i şa de evaluare anuală! 2au, considerându8 se modele, ei îşi pot sta&ili standarde mult mai înalte decât ar putea altcineva să le impună!
] *devărata recompensă *tunci când îţi propui standarde înalte, respectul tău faţă de tine însuţi creşte! (acă +otărăşti că vei trăi în conformitate cu cele mai înalte valori şi cu cele mai puternice convingeri ale tale, te simţi minunat! Qdată ce devii cu adevărat onest, nu te mai compromiţi m relaţiile cu ceilalţi! or&eşti sincer cu toţi cei cu care trăieşti şi munceşti! Eşti complet autentic cu tine şi cu ceilalţi! Cu cât vei mai onest cu tine însuţi, cu atât vei avea mai mult cura) şi mai multă încredere în tine! ei deveni po%itiv şi mai entu%iast în legătură cu tine însuţi! îţi vei de%volta un sentiment e$traordinar de putere personală interioară! Cu cât vei trăi mai
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
mult în conformitate cu cele mai înalte valori pe care le cunoşti, cu atât caracterul tău se va înfrumuseţa! într8un nal, vei a)unge în punctul în care vei a&solut de neopritl
: 'î:e$ercitii de acţiune! 1! 2ta&ileşte8ţi cele mai importante trei valori în viaţa personală şi familială! în ce cre%i şi ce îţi pasă cel mai multO ! otărăşte8te să trăieşti în adevăr cu tine şi cu ceilalţi, fără a face compromisuri! în ce domeniu al vieţii tale nu eşti complet cinstit cu o altă persoanăO ! 6Qamenii nu se sc+im&ă!7 întrucât aceasta este una dintre legile vieţii, ce sc+im&ări ar tre&ui să faci în viaţa şi în relaţiile tale, acasă şi la serviciu, pentru a te adapta la acest lucruO H! ii autentic în toate privinţele! în ce domenii tre&uie să accepţi lumea aşa cum este şi nu aşa cum ţi8ai dori să eO ii cinstit cu tine însuti!
*H,AR *I C=NC#HLII -umea este asemenea unei o1lin8i uriaşe. 7e>ectă ceea ce eşti tu. Eacă eşti o persoană iu5itoare, prietenoasă şi servia5ilă, şi lumea se va dovedi iu5itoare, prie? tenoasă şi servia5ilă pentru tine. -umea este ceea ce eşti tu. TQ@*2 (RE.ER
Cel mai important principiu al vieţii omeneşti este acela că a=un1i să fi precum 1ândeşti în cea mai mare parte a timpidui. *ceastă idee repre%intă &a%a religiei, a losoei, a meta%icii, a psi+ologiei şi a succesului! ;umea ta e$terioară este în mare parte o reNectare a imiversului tău interior! (acă îţi vei sc+im&a modul de a gândi, îţi vei transforma viaţa! Cea mai mare provocare şi cea mai mare responsa&ilitate pe care le ai sunt acelea de a8ţi crea în interiorul tău ec%ivalentul mental a ceea ce vrei să e$primi în e$terior! ăcând acest lucru, îţi vei activa toate puterile mentale şi vei stimula forţele universului să lucre%e pentru tîne! ei prelua întregul control asupra vieţii tale! @ii de persoane au fost între&ate la ce se gândesc în cea mai mare parte a timpului! (e8a lungul anilor, oamenii de succes au răspuns la fel! Ei se gândesc în cea mai mare parte a timpului la ce îşi doresc şi la cum să o5ţină un anumit lucru! în sc+im&, oamenii nefericiţi şi lipsiţi de succes se gândesc şi vor&esc despre ceea ce nu îşi doresc! Ei se gândesc şi vor&esc despre pro&lemele şi îngri)orările proprii, cât şi despre oamenii din viaţa lor pe care nu îi agreea%ă! (ar acest lucru nu este pentru tine! *tunci când te gândeşti şi vor&eşti continuu despre ce îţi doreşti şi despre cum să o&ţii ce vrei, acest mod de a gândi devine rapid un o&icei! (acă te gândeşti şi vor&eşti despre ce îţi doreşti, devii o persoană po%itivă, mai +otărâtă şi mai creativă! .ar atunci când rămâi concentrat asupra o&iectivului către care te îndrepţi, devii mai productiv şi mai ecient!
] Qptimismul do4%ndit Cea mai importantă calitate pe care ţi8o poţi de%volta pentru a o&ţine fericire şi succes este, poate, aceea a optimismului. 9oţi învăţa să i încre%ător gândind în cea mai mare parte a timpului precum optimiştii! 9otrivit interviurilor cu mii de oameni fericiţi şi de succes din toate domeniile, optimiştii par a avea două modalităţi de a8şi gestiona viaţa! *cestea sunt atitudini mentale pe care şi tu le poţi de%volta prin practică! în primul rând, optimiştii caută aspectele po8itive în orice situaţie, mai ales atunci când au parte de dicultăţi şi o&stacole! Ei rămân po%itivi prin faptul că se gândesc la aspectele po%itive din orice pro&lemă! Ai găsesc întotdeauna ceva! în al doilea rând, optimiştii caută lecţia valoroasă din ecare pro&lemă sau dicultate! Ei cred că ecare eşec sau o&stacol temporar le8a fost trimis pentru a8i învăţa ceva! Ei se întrea&ă continuu: 6Ce tre&uie să învăţ din această situaţieO7 Ai găsesc întotdeauna răspunsul! @intea ta este structurată într8un asemenea mod, încât nu poţi să cauţi aspectele po%itive şi lecţiile valoroase fără să preiei întregul control asupra minţii tale conştiente! *tunci când se întâmplă astfel, te simţi po%itiv şi mai optimist în legătură cu tine şi cu situaţia ta! 2imţi că ai control total asupra vieţii tale! *cţione%i la cel mai ridicat nivel al tău!
25@*R A. CQ/C;5Z..
1>F
Aapte paşi către o viaţă cu re%ultate e$celente în, plus faţă de faptul că ei caută aspectele po%itive şi lecţiile valoroase, optimiştii simt caracteri%aţi prin şapte orientări sau moduri de a gândi despre ei înşişi şi vieţile lor! *cestea sunt şapte puncte de interes la care ei se gândesc în cea mai mare parte a timpului! 2e gândesc la viitor în primul rând, oamenii fericiţi, po%itivi sunt orientaţi către viitor. Ei se gândesc şi vor&esc despre viitor tot timpul! Ei se gândesc şi vor&esc despre punctul către care se îndreaptă şi nu despre ce s8a întâmplat în trecut! îşi creea%ă o vi%iune clară, stimulativă despre ce este posi&il pentru ei! Conform ;egii *tracţiei, ei sunt atraşi de speranţele şi visurile lor viitoare, iar acestea sunt atrase de ei! 2e gândesc .a o&iectivele lor în al doilea rând, sunt orientaţi către scopuri. Ei se gândesc şi vor&esc despre o&iectivele lor mereu! Qdată ce au visat şi au vi%uali%at imaginile viitoare ideale, le trans8 formă în ţeluri clare, scrise şi în planuri asupra cărora lucrea%ă în ecare %i! îşi canali%ea%ă atenţia şi îşi concentrea%ă energiile! îşi folosesc scopurile pentru a prelua controlul asupra viitorului lor! M *e gândesc la e$celenţă
în al treilea rând, sunt orientaţi către excelenţă. Ei sunt +otărâţi să devină remarca&ili în ceea ce fac, să se alăture primilor 14 din domeniul lor, indiferent care ar acela! Ei îşi identică sectoarele de activitate cu re%ultate importante şi îşi sta&ilesc standarde de e$celenţă în ecare dintre acestea! ;ucrea%ă cu ei înşişi în ecare %i şi nu încetea%ă niciodată să se perfecţione%e! M *e (%ndesc la soluţii
în al patrulea rând, ei sunt orientaţi către soluţii. Ei se gândesc mai degra&ă la soluţii şi nu la pro&leme! Ei se gândesc mai degra&ă la ce tre&uie făcut şi nu la persoana care tre&uie învinuită! Ei îşi folosesc metodele de gândire creativă pentru a8şi descătuşa creativitatea şi pe cea a oamenilor din )urul lor! Ei consideră că o&iectivele sunt pro&leme care tre&uie re%olvate şi că e$istă o soluţie logică, care aşteaptă să e descoperită, pentru ecare dicultate! - *e (%ndesc la rezultate
.n al cincilea rând, oamenii fericiţi, de succes sunt orientaţi puternic către re8ultate. îşi planică dinainte cu atenţie ecare %i! îşi sta&ilesc priorităţi clare în activităţile lor! ;ucrea%ă asupra sarcinilor care repre%intă cea mai valoroasă între&uinţare a timpului lor! @uncesc enorm şi devin cunoscuţi drept oameni e$trem de productivi! (eoarece sunt atât de ecienţi, ei fac mai mult şi înaintea%ă mai repede, aducându8şi contri&uţia la munca şi lumea lor! 2e gândesc la evoluţie
2C.@-K/( K/(.RE*, LM. 2C.@-. .*M*
în al şaselea rând, cei cu re%ultate deose&ite sunt orientaţi către evoluţie. Ei citesc tot timpul, ascultă programe audio şi participă la cursuri şi seminarii suplimentare! 2unt +otărâţi să rămână în top în domeniul lor! Ei ştiu că viitorul aparţine celor competenţi, acelor oameni puţini care ştiu mai multe decât competitorii lor! Ei ştiu că e$istă o întrecere şi că participă la competiţia respectivă! @ai mult, sunt +otărâţi să câştige! 2e gândesc la acţiuni în al şaptelea rând, care este, poate, mai important decât oricare dintre celelalte, oamenii cu cel mai mare succes simt orientaţi puternic către acţiuni. Ei se gândesc la ce pot face, c+iar acum, pentru a se îndrepta mai repede către o&iectivele lor! 2unt în mişcare tot timpul! ;ucrea%ă în timp real! *u un simţ al priorităţilor! Reali%ea%ă mai multe decât o persoană o&işnuită! Cu cât fac mai multe şi a)ung în po%iţii mai &une, cu atât devin mai valoroşi şi câştigă mai mult!
] 9osi&ilităţile tale sunt nelimitate Trăieşti în cea mai &ună epocă a omenirii! /u au e$istat niciodată mai multe oportunităţi şi posi&ilităţi de a deveni ce eşti capa&il să devii şi de a8ţi atinge mai multe o&iective decât e$istă astă%i! 9oţi folosi această carte drept un îndrumar pentru succes şi fericire pe parcursul întregii tale vieţi! îţi voi pre%enta din nou cele 1 idei de &a%ă: 1! *cim4ă-ţi modul de a gândi! @odul în care gândeşti despre tine însuţi, despre a&ilităţile tale şi despre potenţialul tău 8 conceptul despre tine însuţi 8 determină tot ce eşti tu astă%i şi tot ce vei vreodată! (in fericire, acest concept personal este unul învăţat! 9reluând întregul control asupra cuvintelor, imaginilor şi ideilor pe care le laşi să pătrundă în mintea ta, preiei întregul control asupra viitorului tău! ! *cim4ă-ţi iaţa. ii pe lume având un potenţial e$traordinar, cu a&ilităţi nelimitate în nenumărate domenii! Ca urmare a criticismului distructiv din copilărie, poţi să de%volţi teamă de eşec, de pierdere, de respingere şi de critică! îţi poţi de%volta credinţe auto8limitative care te trag înapoi! 2căpând de aceste emoţii negative, îţi eli&ere%i adevăratul potenţial şi îţi transformi viaţa!
25@*R A. CQ/C;5Z..
1H1
>! (edică8te e$celenţei! Cele mai mari recompense şi cele mai mari satisfacţii le o&ţin cei care sunt oarte 5uni în ceea ce fac! otărăşte8te să te alături primilor 14 oameni din domeniul tău! 2ta&ileşte care sunt a&ilităţile principale pe care va tre&ui să le ai, propune8ţi o&ţinerea unor re%ultate superioare drept o&iectiv, întocmeşte un plan şi apoi munceşte în ecare %i pentru a te perfecţiona! H! 9une oamenii pe primul loc! Calitatea şi numărul relaţiilor tale vor avea un impact mai mare asupra succesului tău şi a fericirii tale decât orice alt factor! Qrga8 ni%ea%ă8ţi viaţa în )urul construirii şi menţinerii unor relaţii de înaltă calitate şi încredere cu cei mai importanţi oameni din lumea ta! întâlneşte oameni noi continuu pentru a8ţi e$tinde reţeaua de contacte! .ntră în legătură cu alţi oameni po%itivi, orientaţi către succes! "! ândeşte ca un geniu! Eşti, de fapt, o minte care poartă cu sine un corp! /u repre%inţi ceea ce cre%i că eşti, ci doar ceea ce 1ândeşti. *i a&ilitatea de a gândi mai &ine şi mai ecient decât până în pre%ent! *tunci când vei începe să gândeşti precum cei mai inteligenţi şi mai de succes oameni, vei începe să o&ţii curând aceleaşi re%ultate ca şi ei! F! (escătuşea%ă8ţi puterile mentale! în %ilele noastre, ideile repre%intă principalele surse de &ogăţie! Cu cât de%volţi mai multe idei pentru a8ţi atinge o&iectivele, conform ;egii 9ro&a&ilităţilor, cu atât este mai pro&a&il să găseşti ideea cea mai potrivită pentru tine, e$act la momentul oportun! *&ilitatea ta de a genera idei noi este nelimitată! (e aceea, şi viitorul tău se dovedeşte nelimitat! 14! 'une-ţi mintea la contri4uţie. E$istă câteva strategii şi te+nici de gândire folosite de oamenii din top din întreaga lume! Qricare dintre aceste metode de anali%are şi de evaluare a situaţiei tale îţi poate oferi idei vitale care îţi pot sc+im&a perspectiva şi c+iar viaţa! Cu cât ai mai multe instrumente de gândire, cu atât mai mult îţi poţi construi o viaţă minunată! 11! Crea%ă8ţi propriul viitor! *&ilitatea de a privi în viitor şi de a face astă%i paşii necesari care îţi vor asigura viaţa pe care ţi8o doreşti repre%intă un mod de a gândi esenţial practicat de oamenii cu cel mai mare succes din istorie! 9ersoanele cele mai eciente îşi planică viaţa cu atenţie şi fac tot ce depinde de ele pentru a anticipa cu mult timp înainte ce ar putea să meargă rău! (rept urmare, acestea gândesc mai &ine şi iau +otărâri mai &une decât oamenii din )urul lor! 1! Trăieşte o iaţă minunată. ;umea din )urul tău este determinată în mare măsură de universul dinăuntrul tău! Qamenii cei mai fericiţi, mai &ine plătiţi şi mai respectaţi din ecare domeniu simt aceia care sunt cunoscuţi pentru calitatea caracterului lor! *tunci când îţi vei organi%a viaţa în )urul calităţilor perec+e numite inte1ritate şi cura=, ţi se vor desc+ide toate uşile, iar tu vei o persoană cu adevărat fericită! îţi vei sc+im&a modul de a gândi!
7 @ă-=0 pur şi simplu! igoarea mentală este asemănătoare celei %ice! Tre&uie mult timp şi multă muncă pentru a o o&ţine şi a o menţine! (ar merită ecare efort pe care îl faci! Răsplata poate e$traordinară' *tunci când vei începe procesul de perfecţionare a persoanei tale, pentru a8ţi crea pe dinăuntru o imagine clară a lucrurilor de care vrei să te &ucuri în exterior, progresul poate încet la început! (ar dacă vei persevera, vei continua să faci şi să spui lucrurile potrivite în modurile oportune, vei începe să o&ţii curând re%ultate în concordanţă cu eforturile pe care le depui! /u e$istă limite reale în legătură cu ceea ce poţi , face şi avea, cu e$cepţia celor pe care ţi le sta&ileşti tu însuţi! Eşti o persoană foarte &ună şi e$trem de talentată şi e$istă foarte puţine lucruri pe care nu le poţi o&ţine dacă ţi le doreşti sucient de intens şi mimceşti destul de mult pentru a le o&ţine! 2ecretul este să începi astă%i şi să nu renunţi niciodată
Cuprins
