bazele_contabilitatii

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA DE ŞTIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE ANUL I, ID

BAZELE CONTABILITĂII – SUPORT DE CURS FORMAT ID

Lect.univ.dr. STRĂOANU BONI MIHAELA

PLOIEŞTI 2012 - 2013

1

Obiectivele cursului: -

Introducerea studenilor în tainele ştiinei contabile; Formarea abilităilor necesare pentru reflectarea în contabilitate a operaiilor economice regăsite în realitatea economiei naionale; Asigurarea fondului de cunoştine privind fundamentele teoretice şi metodologice ale contabilităii; Formarea pe această bază a unei gândiri economice orientate spre administrarea cu rigurozitate eficientă şi rentabilitate a resurselor separate patrimonial; Fundamentarea bazei ştiinifice a studenilor pentru formarea unui raionament profesional autentic; Dezvoltarea capacităii studentului de a înelege activitatea unei unităi patrimoniale, desfăşurate în cadrul economiei reale; Implicarea studenilor în activitatea de cercetare ştiinifică contabilă.

Competene conferite: Studenii vor dobândi după absolvirea acestei discipline următoarele competene: • Realizarea unei analize financiar-contabile a operaiunilor economice înregistrate de o unitate patrimonială; • Reflectarea în contabilitatea unităilor patrimoniale a operaiilor •

• •

economice; de a aplica un raionament profesional în analiza Abilitatea operaiilor economice, la nivel de unitate patrimonială; Capacitatea de a întocmi, prezenta şi analiza documente contabile; Abilitatea şi capacitatea de a întocmi, prezenta şi analiza situaiile financiare ale unităilor patrimoniale.

Resurse şi mijloace de lucru: • Retroproiector (asigurat de facultate); • Laptop (asigurat de facultate); • Videoproiector (asigurat de facultate); • Documente contabile primare şi de sintez ă (nu sunt asigurate de facultate); • Suport de curs şi seminar (format electronic şi/sau tipărit, asigurate de cadrul departament). Structura cursului: - Cursul este compus din 6 Unităi de învăare; - 6 teme de control pe parcursul cursului; - Modul de transmitere a temelor de control este electronic, pe platforma universităii.

2

Cerine preliminare: Cunoştinele şi disciplinele anterior parcurse necesare disciplinei curente sunt microeconomie, macroeconomie, finane, eventual contabilitate-liceu. Discipline deservite: - Contabilitate financiară; - Contabilitate publică; - Contabilitate şi gestiune fiscală. Durata medie de studiu individual: Timpul necesar parcurgerii Unităii de învăare este de 2-3 ore de studiu individual. Evaluarea: Componena notei finale: - Ponderea evaluării finale (examen) 60%; - Ponderea evaluărilor pe parcurs (teme de control) 20%; - Ponderea proiectelor/monografiilor 10%; - Ponderea prezenei studenilor la curs 10%.

3

CUPRINS

INTRODUCERE CHESTIONAR EVALUARE PRERECHIZITE UNITATEA DE ÎNVĂARE 1 – SITUAILE FINANCIARE ANUALE 1.1. Introducere 1.2. Obiective 1.3. Structurile bilanului 1.4. Structurile contului de profit şi pierdere 1.5. Fluxurile de trezorerie 1.6. Tipuri de modificări în activul şi pasivul bilanului 1.7. Rezumat 1.8. Teste de evaluare/ autoevaluare Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Lucrare de verificare 1 Bibliografie UNITATEA DE ÎNVĂARE 2 – EVALUAREA ÎN CONTABILITATE 2.1. Introducere 2.2. Obiective 2.3. Categorii de valoare 2.4. Reguli privind evaluarea în contabilitate 2.5. Momentele evaluării 2.6. 2.7. Rezumat Teste de evaluare/ autoevaluare Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Lucrare de verificare 2 Bibliografie UNITATEA DE ÎNVĂARE 3 – CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE 3.1. Introducere 3.2. Obiective 3.3. Coninutul şi formele contului 3.4. Reguli de funcionare 3.5. Analiza şi formula contabilă 3.6. Planul de conturi; caracterizarea principalelor conturi 3.7. Rezumat 3.8. Teste de evaluare/ autoevaluare Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Lucrare de verificare 3 Bibliografie UNITATEA DE ÎNVĂARE 4 – CONTABILITATEA OPERAIUNILOR CURENTE 4.1. Introducere 4.2. Obiective 4.3. Cumpărare şi revânzare de mărfuri 4.4. Producie şi vânzare 4.5. Evidena decontărilor cu partenerii comerciali

4

4.6. Decontările cu personalul, obligaiile sociale 4.7. Operaiuni de trezorerie 4.8. Contabilitatea amortizării 4.9. Rezumat 4.10. Teste de evaluare/ autoevaluare Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Lucrare de verificare 4 Bibliografie UNITATEA DE ÎNVĂARE 5 – CONTABILITATEA OPERAIUNILOR DE FINANARE-INVESTIRE 5.1. Introducere 5.2. Obiective 5.3 Operaiuni privind capitalurile proprii 5.4. Contabilitatea datoriilor pe termen lung 5.5. Intrarea de imobilizări 5.6. Ieşirea de imobilizări 5.7. Rezumat 5.8. Teste de evaluare/ autoevaluare Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Lucrare de verificare 5 Bibliografie UNITATEA DE ÎNVĂARE 6 – ÎNCHIDEREA CICLULUI CONTABIL 6.1. Introducere 6.2. Obiective 6.3. Operaiuni de regularizare a taxei pe valoare adăugată 6.4. Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri şi determinarea impozitului pe profit 6.5. Balana de verificare 6.6 Inventarierea 6.7. Rezumat 6.8. Teste de evaluare/ autoevaluare Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare Lucrare de verificare 6 Bibliografie BIBLIOGRAFIE ANEXA – PLANUL DE CONTURI

5

INTRODUCERE Contabilitatea este concepută ca un sistem global al unei întreprinderi care se află în relaii directe cu mediul înconjurător. Informaiile primite din afară sunt transmise conducerii pentru a lua deciziile oportune în vederea armoniz ării relaiilor întreprinderii cu mediul extern. În acest context, contabilitatea oferă informaii asupra desfăşurării proceselor economice din întreprindere, fiind în acelaşi timp un instrument de analiză deosebit de util în vederea coordon ării şi controlului activităii economice şi financiare, scopul final fiind luarea unor decizii optime. Ca disciplină ştiinifică de sine stătătoare, contabilitatea are ca obiect de studiu evidena, calcululu, analiza şi controlul în expresie valoric ă a existenei şi mişcării elementelor patrimoniale într-o perioad ă de timp. În vederea realizării scopului propus, contabilitatea are legături cu celelalte ştiine, în special cu cele economice, care de asemenea studiază patrimoniul, dar din alte unghiuri. Contabilitatea descrie circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea sa, cu scopul obinerii de informaii sintetice referitoare la poziia financiară şi performanele globale ale întreprinderii.

CHESTIONAR EVALUARE PRERECHIZITE 1. Ce sunt agenii economici? 2. Ce tipuri de activităi desfăşoară agenii economici? 3. Ce reprezintă exerciiul financiar? 4. Definii rezultatul exerciiului. 5. Care sunt situaiile financiare anuale întocmite de agenii economici? 6. Care sunt partenerii comerciali? 7. Cine reglementează contabilitatea în România? 8. Ce datorii şi creane are un agent economic? 9. Cine sunt utilizatorii informaiilor contabile? 10. Ce sunt Standardele Internaionale de Contabilitate? 11. Cum se repartizează profitul? 12. Impozitele – definiie şi clasificare. 13. Ce sunt cheltuielile? 14. Ce sunt veniturile? 15. Ce înelegei prin solvabilitate? Dar rentabilitate?

6

UNITATEA DE ÎNVĂARE 1 - SITUAIILE FINANCIARE ANUALE – PRODUS FINAL AL CONTABILITĂII 1.1. INTRODUCERE Situaiile financiare sunt raportări anuale privind starea şi mişcarea patrimoniului firmei, destinate gamei largi de utilizatori comuni.

-

 Cei mai uzuali ai situa financiare sunt: a investitorii actualidestinatari, sau potenutilizatori iali, dornici să iilor aprecieze performan plasamentelor lor; angajaii, interesai de sigurana şi dimensiunile remuneraiilor lor; creditorii, interesai de riscul ataşat împrumuturilor acordate firmei; partenerii comerciali, pentru care fiabilitatea firmei contribuie la sigurana pieei de aprovizionare şi de desfacere în viitor, dar şi garantează furnizorilor efectuarea în ritm normal a decontărilor; organele fiscale, pentru care situaia financiară a firmei oferă premisele veniturilor bugetare scontate; alte instituii de stat, care au nevoie de informaii pentru a reglementa activitatea întreprinderilor şi ca bază pentru calculul venitului naional şi al altor indicatori statistici; publicul, pentru care starea unei firme poate afecta întreaga viaă economico-socială a unei zone. Situaiile financiare includ: bilanul, contul de profit şi pierdere,

ia contabile situa fluxurilorşide situaia modificărilor capitalului propriu, politici notetrezorerie, explicative. Situaiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziiei financiare, performanei, modificărilor capitalurilor proprii şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii. Situaiile financiare furnizează informaii care trebuie să se caracterizeze prin: - inteligibilitate; - relevană – informaiile trebuie să fie relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; - credibilitate – informaiile trebuie să fie credibile, adică: - să reprezinte fidel rezultatele şi poziia financiară a îmtreprinderii, - să reflecte substana economică a evenimentelor şi tranzaciilor, şi nu doar forma juridică, - să fie neutre, nepărtinitoare, - să fie prudente, - să fie exhaustive, complete - comparabilitate. Bilanul este documentul contabil de sintez ă prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la închiderea exerciiului sau în alte situaii prevăzute de lege.

El înfăişează în formă sintetică şi în expresie valorică activele fixe şi circulante existente la un moment dat, sursele de provenienă ale acestor

7

active şi rezultatul financiar obinut în perioada pentru care a fost întocmit bilanul contabil. În cadrul bilanului elementele de activ sunt grupate după natură, destinaie şi lichiditate. Elementele de pasiv sunt grupate după natură, provenienă şi exigibilitate. În tabelul de mai jos observăm cum sunt grupate în bilan  elementele patrimoniale.

BILAN PATRIMONIAL SEMNIFICAIA ACTIVULUI Toate bunurile, inclusiv creanele agentului economic Sau Modalităi concrete de utilizare a resurselor de care dispune agentul economic

SEMNIFICAIA PASIVULUI Toate obligaiile faă de alte entităi Dreptul proprietarului sau Proveniena resurselor de finanare pe care le utilizează agentul economic

Coninutul activului şi al pasivului exprimă DUBLA REPREZENTARE a patrimoniului agentului economic în accepiune statică, arătând starea patrimoniului la un moment dat. Dubla reprezentare a patrimoniului conduce la prima ecuaie de echilibru, ACTIV = PASIV. Întrucât pasivul cuprinde drepturi şi obligaii, ecuaia poate fi rescrisă sub forma: ACTIV = CAPITAL + DATORII sau ACTIV = DATORII + CAPITAL sau ACTIV – DATORII = CAPITAL În practică se utilizează atât modele de bilan bazate pe ecuaia: ACTIV = PASIV, punând în evidenă echilibrul valoric între activ şi pasiv, cât şi modele bazate pe ecuaia: ACTIV – DATORII = CAPITAL , semnalând poziia financiară a întreprinderii, activul net al societăii. În figura nr. 1 evideniem bunurile pe care le deine agentul economic şi relaiile (drepturi şi obligaii) pe care le implică activitatea sa. Fig. nr. 1

ACTIV

PASIV BANCA

IMOBILIZĂRI NECORPORALE IMOBILIZĂRI CORPORALE IMOBILIZĂRI FINANCIARE 8

FURNIZORII SALARIAII ASIGURĂRILE SOCIALE BUGETUL DE STAT ACIONARII

ACTIV CIRCULANT STOCURI CREANE A PLASAMENTE DISPONIBILITĂI

PROPRIETARII FIRMEI

Activele reprezintă resurse controlate de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. Datoriile reprezintă obligaii actuale ale întreprinderiice decurg din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al ac ionarilor în activul unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale. Contul de profit şi pierdere este situaia care prezintă sintetic veniturile şi cheltuielile firmei pentru exerciiul financiar încheiat, precum şi rezultatele activităii. 1 constituie creşteri ale beneficiilor economice Veniturile înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, care se concretizeaz ă în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuii ale acionarilor.

Veniturile incluse în contul de profit şi pierdere se referă atât la activităile curente ale firmei (vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevene, chirii), cât şi la câştiguri (cum sunt cele provenite din cedarea activelor imobilizate).

2 Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuiri către acionari.

Cheltuielile incluse în contul de profit şi pierdere sunt atât cele curente, legate de generarea veniturilor, cât şi eventuale pierderi (de exemplu cele din calamităi). Se ştie că rezultatele pot fi de natura profitului sau pierderii. În ambele ii determinarea valoric a rezultatului se faceactivit cu ajutorul contului situa de profit prină compararea efectelor şi pierdere, ăii cu eforturile cerute de aceasta. Acelaşi rezultat va fi preluat în bilan, ca activ sau ca pasiv. În acest fel se face leg ătura între cele două situaii de sinteză, pusă în evidenă în figura nr. 2. 1 2

9

Vezi Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaiilor financiare, elaborat de IASB Idem

Fig.nr.2

PATRIMONIUL

PASIV

ACTIV +

+

pierdere profit

cheltuieli

+/-

rezultate

=

venituri

Situaia fluxurilor de trezorerie prezintă prin comparaie incasările şi plăile realizate pe durata exerciiului, urmărind separat fluxurile din activităi de exploatare, de investiii şi de finanare. Situaia modificărilor capitalului propriu prezintă nivelul iniial şi cel final, creşterile şi reducerile elementelor capitalului propriu. Obiectivul situaiilor financiare este de a furniza informaii despre poziia financiară, performanele şi modificările poziiei financiare a întreprinderii, informaii necesare utilizatorilor în luarea deciziilor. Informaiile privind poziia financiară sunt oferite în primul rând de bilan şi se referă la: dimensiunile şi structura resurselor controlate de întreprindere, structura financiară a firmei, capacitatea firmei de a-şi onora în viitor obligaiile. Poziia financiară a unei întrprinderi este influenată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa, de capacitatea de a se adapta la schimbările de mediu. Informaiile despre resursele economice controlate de întreprindere şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a

anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaiile despre situaia financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes fa ă de întreprindere. Acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor întreprinderii de a primi finaniile are în viitor.lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a Informa despre anticipa capacitatea întreprinderii de a-şi onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilităile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaiilor financiare aferente acestei perioade.

10

Solvabilitatea se referă la disponibilităile de numerar pe o perioad ă mai mare, în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente. Informaiile privind performana întreprinderii, oferite în special de contul de profit şi pierdere, se referă la profitabilitatea sa, la şansele pe care le are întreprinderea de a genera fluxuri de lichidit ăi utilizând resursele de care dispune, la eficiena cu care s-ar putea utiliza noi resurse. Informaiile privind în special profitabilitatea întreprinderii sunt necesare pentru evaluarea modificărilor poteniale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens sunt importante informaiile despre variabilitatea performanelor. Informaiile privind modificările poziiei financiare sunt furnizate prin intermediul unei situaii financiare distincte. Informaiile privind modificările poziiei financiare sunt utile pentru a evalua activităile întreprinderii de exploatare, finanare şi investiii în perioada de raportare. Aceste informaii sunt utile pentru evaluarea capacităii întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi pentru evaluarea nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.

1.2. OBIECTIVE Obiectivele unităii de învăare 1 La terminarea unităii de învăare cursanii vor fi capabili: Să definească noiunea de contabilitate. Să identifice coninutul activelor şi pasivelor. Să identifice obiectivele şi funciile contabilităii. Să argumenteze reglementarea normativă a contabilităii. Să explice ce se înelege prin poziia financiară şi prin performana financiară. Să explice dubla reprezentare a patrimoniului. Să întocmească bilanul contabil în documentul unic tipizat.

1.3.STRUCTURILE BILANULUI 



3

Pornind de la categoria de bunuri, activul cuprinde: Bunuri imobilizate3, de investiie sau de fundaie, de folosină şi bunuri de îndelungat rezervă; cât bunurile imobilizateşi nemateriale pot fi atât materiale ă(corporale, tangibile), şi financiare (necorporale, intangibile); Bunuri de tranzacie: stocuri, creane, investiii financiare pe termen scurt şi disponibilităi.

Termenul de imobilizare nu coincide cu termenul de imobil, utilizat în drept , detalierile ulterioare vor delimita clar coninutul categoriei de imobilizări, pentru care esenială este durata de deinere, care depăşeşte 12 luni.

11

Activul cuprinde:

A. ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Concesiuni, brevete, licene, m ărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale 4. Fondul comercial ş ă 5. Avansuri i imobiliz ri necorporale în curs TOTAL II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Terenuri şi construcii 2. Instalaii tehnice şi maşini 3. Alte instalaii, utilaje şi mobilier 4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs TOTAL III.IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1. Titluri de participare deinute la societăile din cadrul grupului 2. Creane asupra societăilor din cadrul grupului 3. Titluri sub formă de interese de participare 4. Creane din interese de participare 5. Titluri deinute ca imobilizări 6. Alte creane 7. Aciuni proprii

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime şi materiale consumabile 2. Producia în curs de execuie 3. Produse finite şi mărfuri 4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri TOTAL II. CREANE 1. Creane comerciale 2. Sume de încasat de la societ ăile din cadrul grupului 3. Sume de încasat din interese de participare 4. Alte creane 5. Creane privind capitalul subscris şi nevărsat TOTAL III.INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 1. Titluri de participare de societăile din cadrul grupului 2. Aciuni proprii 3. Alte investiii financiare pe termen scurt TOTAL IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL

12

C. CHELTUIELI ÎN AVANS4 -

Un activ trebuie clasificat ca activ curent5 atunci când: se a şteaptă să fie realizat sau este de inut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau este deinut în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanului; sau reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricionată.

Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate. Activele imobilizate se caracterizează prin durata îndelungată de utilizare şi prin participarea la mai multe cicluri de exploatare. Un activ necorporal este un activ identificabil nonmonetar, fără suport material şi deinut pentru utilizare în procesul de producie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat altora, sau în scopuri administrative. Imobilizările necorporale (nemateriale sau active intangibile) cuprind toate bunurile de investiie care nu au formă materială concretă. Ele includ cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare, concesiuni, brevete, licene, mărci, drepturi şi valori similare, fondul comercial, avansuri şi imobilizări necorporale în curs. Cheltuielile de constituire (de fondare) reprezintă cheltuieli activate, cheltuieli efectuate pentru înfiinarea firmei, cum ar fi cheltuielile privind redactarea, multiplicarea şi legalizarea documentelor necesare înregistrării societăii, taxe notariale, onorarii, cheltuieli cu emisiunea şi cu vânzarea aciunilor etc. Cheltuielile de dezvoltare cuprind sumele alocate pentru obinerea la nivelul firmei a unor tehnologii noi, a unor produse noi sau pentru îmbunătăirea şi odrnizarea celor existente. Concesiunile, brevetele, licenele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare cuprind valoarea drepturilor sau tehnologiilor de fabricaie achiziionate din afara întreprinderii. Alte imobilizări necorporale includ programele informatice obinute în cadrul firmei sau achiziionate de la teri pentru nevoile proprii de evidenă. Fondul comercial cuprinde acele elemente nemateriale, neprecizate în cadrul altor grupări şi care participă la meninerea sau creşterea potenialului de activitate al firmei: clientela, vadul comercial, emblema, legăturile comerciale, bunăvoina clientelei, reputaia firmei etc. Avansurile incluse în gruparea imobiliz ărilor necorporale sunt sume plătite în vederea dobândirii unor imobilizări necorporale înainte de a intra ărilecump în posesiaefectuate acelor imobiliz ri.inerea Imobiliz necorporale în imobiliz curs sunt cheltuieli pentru ăob sau ărarea unor ări necorporale, care nu sunt finalizate sau pentru care mai sunt necesare lucrări de instalare. 4

Structurile propriu-zise de activ sunt activele imobilizate şi activele circulante, cheltuielile în avans fiind asimilate unor creane în virtutea faptului c ă ar putea fi privite ca drepturi faă de perioadele, de exerciiile viitoare. 5 Conform IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare.

13

Imobilizările corporale (active fixe, tangibile) cuprind acele elemente care au o formă fizică şi o delimitare concretă, fiind reprezentate de terenuri şi mijloace fixe. Terenurile şi mijloacele fixe sunt imobilizări corporale: - deinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate ter ilor, sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; - este posibil a fi utilizate pe parcursul mai multor perioade. Mijloacele fixe sunt acele bunuri economice care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiii6:  să aibă o durată de utilizare mai mare de un an;  este deinut şi utilizat în producia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terilor sau în scopuri administrative;  să aibă o valoare de înregistrare în contabilitate peste o anumită limită, stabilită şi actualizată de lege (1800 lei). Mijloacele fixe se grupează în mai multe categorii: - construcii:  clădiri;  construcii speciale; - instalaii tehnice şi maşini:  echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaii de lucru);  aparate şi instalaii de măsurare, control şi reglare;  mijloace de transport;  animale şi plantaii; - alte instalaii, utilaje şi mobilier (inlusiv aparatură birotică, echipament de protecie); - avansuri şi imobilizări corporale în curs. Imobilizările financiare reprezintă investiiile băneşti făcute de întreprindere în forma aciunilor deinute de o manieră durabilă la alte societăi sau împrumuturilor acordate altor societăi pe termen lung. Titlurile de participare sunt aciuni sau pări sociale deinute pentru a exercita influenă sau chiar controlul asupra gestiunii societăii emitente. Creanele imobilizate sunt sume imobilizate de încasat de la filiale şi drepturi decurgând din împrumuturile acordate pe termen lung (mai mult de 12 luni) întreprinderilor cu care firma are rela ii de participare. Activele circulante cuprind stocurile, creanele, investiiile financiare pe termen scurt şi disponibilităile băneşti. În principiu, activele circulante au perioada de rotaie mai mică de un an, ele cosumându-şi integral valoarea într-un ciclu de exploatare şi schimbându-şi în timp scurt forma. Stocurile sunt adefinite ca active: deinute pentru fi vândute pe parcursul desf ăşurării normale a activităii; în curs de producie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiii; sau sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmeaz ă a fi folosite în procesul de producie sau pentru prestarea de servicii.

-

6

Art.24 din Codul Fiscal / H.G. 105/2007

14

Stocurile sunt active circulante în form ă materială şi cuprind: materiile prime, materialele consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse în curs de execuie, semifabricate, produse finite, reziduuri din producie7, animale, mărfuri, stocuri aflate la teri. Materiile prime sunt activele care stau la baza procesului produc ie, se consumă într-un ciclu de exploatare şi se regăsesc în proporie semnificativă în produsul finit. Structura acestei grupări diferă de la caz la caz, în funcie de profilul firmei: scândură, tablă, stofă, făină etc. Materialele consumabile, utilizate şi ele într-un singur ciclu de exploatare, nu se regăsesc în mod semnificativ în produsul finit: materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semine şi material de plantat, furaje etc. Asimilate stocurilor, obiectele de inventar sunt bunuri care ar putea fi confundate cu mijloacele fixe, deoarece de cele mai multe ori se utilizează un timp îndelungat, peste 12 luni, participând la mai multe cicluri de exploatare, neîndeplinind însă condiia de valoare pentru a fi incluse în categoria mijloacelor fixe.8 Producia în curs de execuie, semifabricatele, produsele etc. sunt bunuri obinute în cadrul activităii firmei, fabricarea acestora necesitând o serie de consumuri, de cheltuieli, în funcie de stadiul în care se afl ă. Mărfurile sunt bunuri achiziionate cu intenia de revânzare, fără a fi supuse unui proces semnificativ de prelucrare, acestea fiind în mod normal cel mult măsurate, cântărite, ambalate.9 Creanele sau valorile în curs de decontare sau activele circulante în decontare sunt acele valori pe care agentul economic urmează să le încaseze ori pentru care urmează să primească un echivalent, o contraprestaie. O pondere însemnată în această categorie o dein creanele comerciale, cele decurgând din derularea ciclului de exploatare. Astfel, clienii reprezintă (ca cifră cuprinsă în bilan) sumele de încasat din ceanele faă de terii cărora firma le-a vândut bunuri, le-a prestat servicii ori le-a efectuat lucrări, urmând să încaseze ulterior contravaloarea acestora. În vocabularul curent termenul de client desemneaz ă tocmai acele persoane faă de care întreprinderea are asemenea drepturi. Efectele comerciale de primit sunt titluri de valoare negociabile care atestă creane în cadrul relaiilor comerciale ce urmează să fie decontate imediat sau pe termen scurt.spre deosebire de crean ele-clieni, cambiile pot procura beneficiarului lor banii care i se cuvin de drept (practic o sum ă mai mică) prin scontare, deci înainte de scaden ă. De asemenea, ele pot fi utilizate ca mijloc de plată, prin girare. 7

Denumirea acestora este de “produse reziduale”, termen pe care-l consider o asociere nepotrivită. 8 Ra iunea pentru care se practică această separare va fi expusă atunci când se va prezenta problematica amortizării imobilizărilor corporale şi cea a uzurii obiectelor de inventar. 9 Separarea conceptuală între materii prime şi mărfuri se face în momentul cump ărării, depinzând de inteniile cu care au fost achizi ionate bunurile respective; diferenierea între produsele finite şi m ărfuri se susine prin modul de dobândire a acestor bunuri: producerea sau cumpărarea lor; termenul de marfă este în acest context altfel definit decât în manualele de economie.

15

Clienii inceri sunt cei care nu şi-au onorat la timp obligaiile şi în privina cărora se estimează riscul de a deveni insolvabili. Clienii litigioşi sunt cei cu care firma a deschis aciuni în justiie pentru recuperarea creanelor. Furnizorii-debitori reprezintă sumele plătite în avans furnizorilor, sume în schimbul cărora firma urmează să primească materii prime, materiale consumabile, mărfuri, prestaii etc. Debitorii diverşi desemnează persoanele, respectiv sumele de încasat de la acele persoane faă de care firma are drepturi b ăneşti născute din relaii patrimoniale, altele decât cele conforme obiectului de activitate. În această categorie intră de exemplu sumele cuvenite în urma imputării unor pagube aduse patrimoniului firmei şi sumele cuvenite din vânzarea de imobilizări. Fig. nr. 3

STOCURI

BANI SAU ECHIVALENTE

CREANE

pe pe termen hârtiile de valoare (aciuni,Investi obligaiile achiziionate termenscurt scurtsunt în scopul fructific iuni)financiare ării sau în scopul obinerii unui profit la revânzarea lor şi alte titluri deinute pe durată scurtă. Disponibilităile grupează casa (numerar şi alte valori – timbre, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie) şi conturile la bănci.

16

Conturile la bănci pot fi: conturi curente, pentru păstrarea sumelor de bani pe care firma le utilizează frecvent în cadrul ciclului de exploatare, accesul la acestea fiind neîngrădit de bancă, iar dobânda aferentă fiind nesemnificativă; - acreditive, adică sume defalcate în conturi speciale, destinate efectu ării plăilor către anumii furnizori; - valorile de încasat sunt cecuri, efecte depuse la bancă spre a fi transformate în bani. Pentru a înlesni identificarea unei structuri de activ circulant se poate verifica modul în care ea ar putea fi plasat ă într-unul din sectoarele cercului din figura nr. 3. Săgeile reprezentate arată sensul transformării diferitelor categorii de active circulante. Cercul sugerează rotaia activelor circulante, mişcarea, transformarea acestora. -

Elementele pasivului sunt separate în datorii şi capitaluri proprii. Pasivul cuprinde:

10

D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaiuni 2. Sume datorate instituiilor de credit 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. Efecte de comer de plătit 6. Sume datorate societăilor din cadrul grupului 7. Sume datorate privind interesele de participare 8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale TOTAL E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 1. Împrumuturi din emisiuni de obligaiuni 2. Sume datorate instituiilor de credit 3. Avansuri încasate în contul comenzilor 4. Datorii comerciale 5. 6. 7. 8.

 de pl Efecte de comersociet tit din cadrul grupului Sume datorate ăăilor Sume datorate privind interesele de participare Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi alte datorii pentru asigurările sociale TOTAL 10

Structurile propriu-zise de pasiv sunt datoriile şi capitalul propriu.

17

J. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 1. Provizioane pentru pensii şi alte obligaii similare 2. Alte provizioane TOTAL PROVIZIOANE H. VENITURI ÎN AVANS11 I. CAPITAL ŞI REZERVE I. CAPITAL - capital subscris nevărsat ă capital subscris v rsat - patrimoniul regiei II. PRIME DE CAPITAL III.REZERVE DIN REEVALUARE IV.REZERVE 1. Rezerve legale 2. Rezerve pentru aciuni proprii 3. Rezerve statutare sau contractuale 4. Alte rezerve V. REZULTATUL REPORTAT VI.REZULTATUL EXERCIIULUI Repartizarea profitului

TOTAL CAPITALURI PROPRII Patrimoniul public TOTAL CAPITALURI

Datoriile (obligaiile, capitalul străin) reprezintă fie surse atrase, fie surse împrumutate. Demarcaia se face în funcie de modul de dobândire a acestor surse, de proveniena lor: sursele atrase sunt datorii decurgând din relaiile cu partenerii firmei, • atunci când apar decalaje între momentul cumpărării sau primirii unei prestaii şi momentul efectuării plăii contravalorii sale; sursele împrumutate sunt datorii provenind în principal din emisiunea de • obligaiuni ori din contractarea unor credite bancare şi împrumuturi. Datoriile sunt prezentate după criteriul exigibilităii. Exigibilitatea reprezintă capacitatea unei datorii de a deveni scadentă. O datorie trebuie clasificată ca datorie curentă atunci când: - se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau -

ă în termen ului. esteToate exigibil detrebuie 12 luniclasificate de la data ca bilan celelalte datorii datorii pe termen lung. Vor fi prezentate mai întâi datoriile pe termen scurt, apoi cele pe termen lung, prezentându-se în final capitalurile proprii.

11

Structura este asimilată pasivului, fiind privită ca o obligaie faă perioadele viitoare, în aceeaşi manieră în care cheltuielile în avans sunt asimilate unor crean e.

18

În bilan se prezintă separat datoriile scadente în mai pu in de un an şi datoriile scadente în mai mult de un an, deci dup ă criteriul exigibilităii, cele două grupări cuprinzând însă aceleaşi categorii de obligaii. Împrumuturile din emisiunea de obligaiuni sunt sumele datorate persoanelor care dein obligaiunile emise de firmă, care le atestă calitatea de creditori. Sumele datorate instituiilor de credit sunt credite pe termen scurt sau lung contractate cu societăi bancare. Atât împrumuturile din emisiunea de obliga iuni, cât şi creditele bancare sunt datorii purtătoare de dobândă. Avansurile încasate în contul comenzilor desemnează sumele încasate de la clieni pentru care firma datorează o contraprestaie. Datoriile comerciale sunt sumele datorate furnizorilor pentru materiile prime, materialele, mărfurile cumpărate, serviciile prestate, lucrările efectuate de aceştia, sumele datorate furnizorilor de imobiliz ări, sumele datorate pentru bunurile, serviciile, lucrările recepionate şi pentru care nu s-au primit încă de la furnizori facturile. Efectele de comer de plătit sunt cambii în care firma figureaz ă în postură de tras, deci obligat la plat ă, în baza relaiilor sale anterioare cu partenerii. Societatea mai poate avea datorii faă de salariai, de bugetul de stat – impozite, taxe, datorii faă de bugetul asigurărilor sociale, acionari, diverşi creditori etc. Sunt asimilate mai curând datoriilor provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, ce reprezintă rezerve constituite indirect, pe seama cheltuielilor, anticipând pierderi posibile, dar încă nerealizate sau cheltuieli viitoare, dar ale căror dimensiuni nu pot fi estimate cu precizie. Capitalurile proprii includ: capitalul social, primele de capital, rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat şi rezultatul exerciiului. Capitalul social reprezintă principala sursă proprie de finanare, cu caracter stabil şi permanent şi se constituie la înfiinarea întreprinderii prin aportul în bani sau în natură al acionarilor sau asociailor. De regulă mărimea capitalului social este stabilită în statutul societăii, în raport de volumul de activitate ce se estimează că se va desfăşura. Capitalul social este divizat în ac iuni sau pări sociale. Capitalul social se formează prin subscrierea şi vânzarea de aciuni viitorilor acionari. Vânzarea aciunilor se face la o valoare de emisiune mai mare sau egal ă cu valoarea lor nominală. Eventuala diferenă se numeşte primă de emisiune. Primele de emisiune reprezintă o parte a primelor de capital, element distinct Capitalul în cadrul structurilor capital social este de eviden făcându-se distincie între partea de iat propriu. capital pentru care acionarii subscriptori şi-au onorat obligaiile asumate (capital vărsat) şi partea neeliberată (capital nevărsat). Primele de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie a obligaiunilor în aciuni) reprezintă surse proprii de finanare neremunerate, rezultate din:

19

emisiunea de aciuni la pre mai mare decât valoarea lor nominal ă (prime de emisiune);  diferena între valoarea contabilă şi valoarea nominală a aciunilor în cazul fuziunii a două sau mai multe firme (prime de fuziune);  diferena între valoarea de înregistrare a aportului în natură şi valoarea nominală a aciunilor dobândite în această manieră (prime de aport);  diferena între valoarea obligaiunilor şi valoarea aciunilor cu care acestea au fost schimbate (prime de conversie a obliga iunilor în aciuni). Rezervele12 din reevaluare sunt creşteri/diminuări de capital propriu semnalate în momentul constatării unor diferene în plus sau în minus la reevaluarea activelor între valoarea actuală şi valoarea de înregistrare. Rezervele sunt surse de finanare constituite prin repartizarea profitului brut sau net ori prin încorporarea primelor de capital sau rezervelor din reevaluare. Ele se difereniază, în funcie de actul oficial care reglementează crearea lor (legislaia, statutul firmei), în: rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve. Rezultatul exerciiului este o sursă proprie de finanare care se determină prin compararea contabilă a veniturilor firmei cu cheltuielile aferente. Profitul majorează averea netă a întreprinzătorului, în timp ce pierderea o diminuează. Cele două tipuri de rezultat apar în pasiv cu semnul + sau - , dup ă caz. Rezultatul exerciiului încheiat şi nerepartizat încă (în cazul profitului) sau neacoperit încă (în cazul pierderii) apare ca structură distinctă şi poartă denumirea de rezultat reportat. Formularele de bilan prezintă, inserai între elementele de pasiv, şi indicatori determinai în trepte, prin diferenă, indicatori cu o deosebit ă importană în analiza economico-financiară a firmei, şi anume:  active circulante, respectiv datorii curente nete - indicator rezultat din compararea valorii activelor circulante şi datoriilor curente, ceea ce exprimă lichiditatea firmei, capacitatea sa de a-şi onora obligaiile pe termen scurt; mărimea matematică a indicatorului coincide cu fondul de rulment (capital permanent minus imobilizări nete), care arată mărimea surselor pe termen lung ce finanează activele circulante, deci poziia financiară a firmei;  total active minus datorii curente – indicator ce exprimă capitalul angajat, denumit şi capital permanent, sursele de finanare proprii şi străine de care dispune firma pe mai mult de un an. 

1.4.STRUCTURILE CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Într-o primă variantă, formularul este destinat prezentării comparative a veniturilor şi cheltuielilor firmei, clasificate după natură, separând activitatea de exploatare, cea financiară şi elementele extraordinare, precum şi calculului rezultatului. 12

Structura poate fi întâlnită sub denumirea de diferene din reevaluare.

20

1. 2. 3. 4. 5.

CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE CHELTUIELI VENITURI Cheltuieli de exploatare 1. Venituri din exploatare Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare Cheltuieli extraordinare 3. Venituri extraordinare Impozit pe profit Rezultatul exerciiului Profit Pierdere Situaia poate conine aceleaşi elemente, dar dispuse în formă-listă. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE cuprinde:

1. Cifra de afaceri netă Producia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2. Variaia stocurilor 3. Producia imobilizată 4. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli din afară ( cu energia şi apa) Cheltuieli privind mărfurile 6. Cheltuieli cu personalul a) Salarii b) Cheltuieli cu asigurările şi protecia socială 7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale a.1) Cheltuieli a.2) Venituri b) Ajustarea valorii activelor circulante b.1) Cheltuieli b.2) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1. Cheltuieli privind prestaiile externe 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaii şi activele cedate ări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli Ajust Cheltuieli Venituri CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL REZULTATUL DIN EXPLOATARE - Profit - Pierdere 9. Venituri din interese de participare

21

- din care, în cadrul grupului 10. Venituri din alte investiii financiare şi creane ce fac parte din activele imobilizate - din care, în cadrul grupului 11. Venituri din dobânzi - din care, în cadrul grupului Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE –TOTAL 12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiiilor financiare deinute ca active circulante Cheltuieli Venituri 13. Cheltuieli privind dobânzile - din care, în cadrul grupului Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE –TOTAL REZULTATUL FINANCIAR - Profit - Pierdere 14. REZULTATUL CURENT - Profit - Pierdere 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17. REZULTATUL EXTRAORDINAR - Profit - Pierdere VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTATUL BRUT - Profit - Pierdere 18. IMPOZITUL PE PROFIT 19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus 20. REZULTATUL NET AL EXERCIIULUI FINANCIAR - Profit - Pierdere 21. Rezultatul pe aciune - de bază - diluat Cheltuielile şi veniturile din exploatare sunt cele ocazionate sau generate de activitatea curentă, principală, de producie şi vânzare de bunuri, efectuare de lucrări sau prestare de servicii, ori comercializare de m ărfuri. Exemple de cheltuieli de exploatare: cheltuieli privind consumul de materii prime şi materiale consumabile, costul mărfurilor vândute, cheltuieli cu salariile personalului, cheltuieli cu amortizarea imobiliz ărilor.

22

Exemple de venituri din exploatare: venituri din vânzarea de produse finite, venituri din lucrări executate şi servicii prestate, venituri din vânzarea mărfurilor. Cheltuielile şi veniturile financiare sunt cele ocazionate sau generate de activităi sau operaiuni cu caracter financiar-bancar şi valutar. Exemple de cheltuieli financiare: cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, diferenele nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate clienilor. Exemple de venituri financiare: venituri din dobânzi, dividende din participaii, sconturi obinute de la furnizori. Cheltuielile şi veniturile cu caracter extraordinar sunt cele ocazionate sau generate de operaiuni nelegate nemijlocit de obiectul de activitate curentă, principală. Ele au un caracter accidental, întâmplător. În această categorie intră de exemplu cheltuielile şi eventualele venituri ocazionate de calamităi. În funcie de destinaie, cheltuielile şi veniturile se difereniază pe funciile întreprinderii: producie, desfacere, administraie şi financiară. Un astfel de model este exemplificat mai jos:

CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE 1. CIFRA DE AFACERI 2. COSTUL DE PRODUCIE AL BUNURILOR VÂNDUTE 2.1. Materii prime 2.2. Energie şi combustibil 2.3. Salarii 2.4. Reparaii şi întreinere 2.5. Piese de schimb 2.6. Ambalaje 2.7. Achiziii diverse 3. MARJA BRUTĂ (1-2) 4. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 4.1. Cheltuieli de distribuie 4.2. Cheltuieli generale de administraie 4.3. Amortizări şi provizioane pentru deprecieri 5. PROFITUL DIN EXPLOATARE (3-4) 6. ALTE VENITURI ŞI CHELTUIELI 6.1. Dividende şi dobânzi încasate

23

6.2. Cheltuieli financiare 6.3. Impozite 7. REZULTATUL CURENT (5+/-6) 8. VENITURI ŞI CHELTUIELI EXTRAORDINARE 9. IMPOZIT PE PROFIT PRIVIND REZULTATUL EXTRAORDINAR 10. PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ 11. NUMĂR DE ACIUNI 12. DIVIDENDUL PE ACIUNE

1.5. FLUXURILE DE TREZORERIE Pentru a recunoaşte o cheltuială esenial este momentul consumului, iar pentru a recunoaşte un venit este important momentul vânz ării. Nu înseamnă îns ă că încasările şi plăile nu sunt interesante pentru gestiunea şi analiza activităii firmei. Informaiile cu privire la încasări şi plăi sunt sintetizate în situaia fluxurilor de trezorerie. Situaia fluxurilor de trezorerie cuprinde: Metoda directă Fluxuri de numerar din activitati de exploatare: -

ările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de încas servicii; încasările în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane şi alte venituri; - plăile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii; - plăile în numerar către şi în numele angajailor; - plăile în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activit ăile de investiii şi de finanare. Fluxuri de numerar din activităi de investiii: - plăile în numerar pentru achiziionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung; - încasarile de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung; - plăile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu şi de creană ale altor întreprinderi; - încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creană ale altor întreprinderi; - avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte pări; - încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte pări. Fluxuri de numerar din activităi de finanare: - veniturile în numerar din emisiunea de ac iuni şi alte instrumente de capital propriu;

24

-

plăile în numerar către acionari pentru a achiziiona sau a răscumpăra aciunile întreprinderii; - veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi; - rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; - plăile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing financiar. Fluxuri de numerar – total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei Metoda indirectă Fluxuri de numerar din activităi de exploatare: - rezultat net; - modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant; - ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităile de investiii sau de finanare. Fluxuri de numerar din activităi de investiii Fluxuri de numerar din activităi de finanare Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei

1.6. TIPURI DE MODIFICĂRI ÎN ACTIVUL ŞI PASIVUL BILANULUI Se poate face o clasificare a opera iilor economico-financiare în funcie de modificările pe care le produc asupra patrimoniului. Să luăm în calcul o societate comercială a cărei situaie se prezintă în bilanul iniial astfel: BILAN INIIAL - leiACTIV PASIV 1. Mijloace fixe 180.000 1. Capital social vărsat 300.000 2. Materiale 20.000 2. Rezerve 40.000 3. Mărfuri 110.000 3. Profit 5.000 4. Clieni 40.000 4. Furnizori 85.000 5. Conturi la bănci 65.000 5. Personal 60.000 6. Casa înACTIV lei TOTAL

105.000 520.000

ări cu bug. stat. 6. DecontPASIV TOTAL

30.000 520.000

În acest moment egalitatea bilanieră ACTIV = PASIV se realizeaz ă pentru suma de 520.000 lei. Să presupunem că se achiziionează mărfuri de la un furnizor, conform facturii fiscale nr.32127/ 12.06.2010, în valoare de 10.000 lei, plata urmând să se efectueze în termen de 7 zile de la cumpărare.

25

Această operaiune va afecta, pe de-o parte, activul, în sensul creşterii, valoarea mărfurilor devenind 120.000 lei în loc de 110.000 lei. Pe de altă parte, pasivul va creşte şi el, deoarece se majorează concomitent datoriile faă de furnizori, cu aceeaşi sumă, deci de la 85.000 lei la 95.000 lei. Acum egalitatea bilanieră se va realiza pentru suma de 520.000 lei + 10.000 lei, deci 530.000 lei. Operaiunea a produs o creştere de volum, atât asupra activului, cât şi asupra pasivului, influenând şi structura acestora. Să observăm şi prin bilan aceste modificări:

BILAN 1 ACTIV 1. Mijloace fixe 180.000 2. Materiale 20.000 3. Mărfuri 110.000 + 10.000 = 120.000 4. Clieni 40.000 5. Conturi la bănci 65.000 6. Casa în lei 105.000 TOTAL ACTIV 520.000 + 10.000 = 530.000

- leiPASIV 1. Capital social vărsat 2. Rezerve 3. Profit 4. Furnizori + 10.000 = 5. Personal 6. Decontări cu bug. stat. TOTAL PASIV + 10.000 =

300.000 40.000 5.000 85.000 95.000 60.000 30.000 520.000 530.000

inând cont deA urm operaii, putem să o reprezentăm matematic sub forma: + Xă=rile P +acestei X. Să considerăm c ă firma plăteşte, pe 12.06.2010, conform statului de salarii, chenzina a doua, în sum ă de 60.000 lei Această operaiune modifică şi ea volumul şi structura activului, pe de-o parte, şi pasivului, pe de altă parte. Astfel, în activ scade valoarea numerarului din casierie, de la 105.000 lei la 45.000 lei. În pasiv scad datoriile faă de salariai, care se anulează, se lichidează. Să reprezentăm bilanul după această operaie:

BILAN 2 ACTIV 1. Mijloace fixe 2. Materiale 3. Mărfuri

- leiPASIV 180.000 1. Capital social vărsat 20.000 2. Rezerve 120.000 3. Profit

4. Clieni 40.000 5. Conturi la bănci 65.000 6. Casa în lei 105.000 - 60.000 = 45.000 TOTAL ACTIV 530.000 - 60.000 = 470.000

26

4. Furnizori 5. Personal

300.000 40.000 5.000

95.000 60.000 - 60.000 = 6. Decontări cu bug. stat. 30.000 TOTAL PASIV 530.000 - 60.000 = 470.000

Observăm diminuarea activului total şi pasivului total cu aceeaşi sumă, precum şi schimbarea structurii patrimoniale. O astfel de operaie poate fi simbolizată matematic sub forma: A - X = P – X. Să înregistrăm o altă operaiune, şi anume încasarea în sumă de 2.000 lei, de la S.C. MIRA, conform chitan ei nr. 46412/14.06.2010, reprezentând contravaloarea produselor finite vândute anterior acestei firme, conform facturii nr. 74526/24.04.2010. Operaiunea induce pe de-o parte diminuarea creanelor faă de clieni, deci o scădere a activului, pe de alt ă parte o creştere a disponibilităilor în numerar, deci o creştere a activului. După această operaiune, bilanul se prezintă astfel:

BILAN 3 ACTIV 1. Mijloace fixe 180.000 2. Materiale 20.000 3. Mărfuri 120.000 4. Clieni 40.000 - 2.000 = 38.000 5. Conturi la bănci 65.000 6. Casa în lei 45.000 + 2.000 = 47.000 TOTAL ACTIV 470.000 + 2.000 - 2.000 = 470.000

- leiPASIV 1. Capital social vărsat 2. Rezerve 3. Profit 4. Furnizori 5. Personal 6. Decontări cu bug. stat.

300.000 40.000 5.000 95.000 30.000

TOTAL PASIV

470.000

Suma celor două modificări fiind aceeaşi, totalul activului nu se schimbă, activul suferind numai modificări de structură. Pasivul nu ete deloc afectat de o astfel de operaiune. Operaiunea poate fi scrisă matematic sub forma: A + X - X = P. Adunarea Generală a Acionarilor decide majorarea cu 10% a capitalului social al firmei, prin emisiunea de noi aciuni, finanate din rezerve, aciuni care vor fi atribuite gratuit vechilor acionari, proporional cu numărul de aciuni deinute anterior. Încorporarea rezervelor la capitalul social atrage diminuarea rezervelor cu 30.000 lei şi creşterea concomitentă, cu aceeaşi sumă, a capitalului social.

BILAN 4 ACTIV 1. Mijloace fixe 2. Materiale 3. Mărfuri 4. Clieni 5. Conturi la bănci 6. Casa în lei

27

180.000 20.000 120.000 38.000 65.000 47.000

- leiPASIV 1. Capital social vărsat + 30.000 = 2. Rezerve - 30.000 = 3. Profit 4. Furnizori

300.000 330.000 40.000 10.000 5.000 95.000

TOTAL ACTIV

470.000

5. Personal 6. Decontări cu bug. stat. 30.000 TOTAL PASIV 470.000 + 30.000 – 30.000 = 470.000

Ambele modificări survin în pasiv, asupra structurii acestuia, în timp ce activul nu este deloc influenat, aşa cum se vede în bilan . Operaiunea poate fi scrisă matematic sub forma: A = P + X – X. Pe baza celor prezentate mai sus putem trage concluzia c ă indiferent ce operaiune economico-financiară am înregistra, vom constata c ă în urma sa egalitatea bilanieră se reface, eventual pentru a altă valoare decât cea iniială. Primele două tipuri de operaii produc modificări de volum (şi implicit de structură): (1) A + X = P + X; (2) A – X = P – X. Celelalte două tipuri de operaii produc numai modificări de structură: (3) A + X – X = P; (4) A = P + X – X. S-au prezentat cele patru variante de operaiuni simple, care afectează doar câte două elemente patrimoniale. În realitate, operaiunile economico-financiare pot fi complexe, afectând mai multe elemente. chiar şi astfel de operaii pot fi însă reduse şi asimilate la categoriile simple prezentate. Indiferent care ar fi natura operaiunii, în urma sa egalitatea bilanieră se va reface. Dacă în studierea tipologiei operaiunilor economice se porneşte de la ecuaia A = C + D sau A – D = C, se vor observa combinaii13 ca:

13

-

creşterea şi micşorarea activului, A + X – X = C + D;

-

creşterea şi mic şorarea unor datorii, A = C + (D + X – X);

-

creşterea şi mic şorarea situaiei nete, A = (C + X – X) + D;

-

creşterea de active şi datorii, A + X = C + (D + X);

-

micşorarea activelor şi datoriilor, A - X = C + (D - X);

-

creşterea activelor şi situaiei nete, A + X = (C + X) + D;

-

scăderea activelor şi situaiei nete, A - X = (C - X) + D; creşterea situaiei nete şi scăderea datoriilor, A =(C +X) + (D -X);

-

scăderea situaiei nete şi creşterea datoriilor, A =(C -X) + (D +X).

Ristea M., Dumitru C.G. – “Bazele contabilităii”, Editura ASE, Bucure şti, 2001, pag. 36, 37.

28

1.7. REZUMAT Situaiile financiare includ: bilanul, contul de profit şi pierdere, situaia fluxurilor de trezorerie, situaia modificărilor capitalului propriu, politici contabile şi note explicative. Situaiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziiei financiare, performanei, modificărilor capitalurilor proprii şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii. Situaiile financiare furnizează informaii care trebuie să se caracterizeze prin: - inteligibilitate; - relevană – informaiile trebuie să fie relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; - credibilitate – informaiile trebuie să fie credibile, adică: - să reprezinte fidel rezultatele şi poziia financiară a întreprinderii; - să reflecte substana economică a evenimentelor şi tranzaciilor, şi nu doar forma juridică; - să fie neutre, nepărtinitoare; - să fie prudente; - să fie exhaustive, complete; - comparabilitate. Bilanul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la închiderea exerciiului sau în alte situaii prevăzute de lege.

El înfăişează în formă sintetică şi în expresie valorică activele fixe şi circulante existente la un moment dat, sursele de provenienă ale acestor active şi rezultatul financiar obinut în perioada pentru care a fost întocmit bilanul contabil. Contul de profit şi pierdere este situaia care prezintă sintetic veniturile şi cheltuielile firmei pentru exerciiul financiar încheiat, precum şi rezultatele activităii. Situaia fluxurilor de trezorerie prezintă prin comparaie incasările şi plăile realizate pe durata exerci iului, urmărind separat fluxurile din activităi de exploatare, de investiii şi de finanare. Situaia modificărilor capitalului propriu prezintă nivelul iniial şi cel final, creşterile şi reducerile elementelor capitalului propriu.

1. 2. 3. 4.

29

1.8. TESTE DE EVALUARE/ AUTOEVALUARE Enumerai caracteristicile calitative ale informaiilor contabile prezentate în situaiile financiare. Care sunt tipurile de modificări în bilanul unei societăi comerciale? Prezentai pe scurt structura activului din bilan . Prezentai pe scurt structura pasivului din bilan.

Răspunsuri la testele de evaluare 1. Caracteristicile calitative ale informaiilor contabile prezentate în situaiile financiare sunt: inteligibilitate, relevană, credibilitate şi comparabilitate. 2. Principalele tipuri de modificări apărute în bilanul unei societăi comerciale sunt de două feluri: de volum ( A+X=P+X, A-X=P-X) şi de structură (A+X-X=P, A=P+X-X). 3. Structura activului din bilan se prezintă astfel: active imobilizate, active circulante şi active de regularizare şi asimilate. 4. Structura pasivului din bilan se prezintă astfel: capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, datorii şi pasive de regularizare şi asimilate.

LUCRARE DE VERIFICARE 1 1. Care sunt criteriile de grupare în bilan  a activelor ? 2. Cum deosebii un activ corporal circulant de unul imobilizat ? 3. Argumentai importana destinaiei unui bun în recunoaşterea sa ca activ imobilizat sau stoc. Exemplificai. 4. Ce se înelege prin lichiditate ? 5. Care sunt criteriile de grupare în bilan  a datoriilor ? 6. Cum deosebii o datorie curentă de o datorie pe termen lung ? 7. Comentai similaritatea compoziiei datoriilor curente / pe termen lung în bilan. 8. Enumerai elementele de capital propriu. 9. Ce reprezintă capitalul angajat ? 10. Aranjai într-un bilan următoarele elemente, punând în eviden ă echilibrul patrimonial:

INDICATORI

- lei VALOARE

Autoturisme

500

Terenuri

180

Cherestea stejar

120

30

Birouri ELA (produse de firm ă şi destinate vânzării)

350

Furnizori

300

Clieni

150

Salarii de plată

100

Capital social

500

Rezerve

100

Impozite Profit

150 50

Credite pe termen lung

100

BILAN - lei ACTIV Active imobilizate

PASIV Datorii curente

Datorii pe termen lung Active circulante

Capital propriu

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

11. Pe baza rezultatelor problemei precedente, calculai fondul de rulment şi capitalul angajat. 12. Explicai ce efecte ar avea asupra datelor de la aceeaşi problemă operaiuni ca:

31

-

încasarea prin bancă a sumei de 120 lei de la un client pentru o vânzare anterioară;

-

o plată de 300 lei în numerar în favoarea unui furnizor pentru o cumpărare anterioară; plata salariilor14.

-

13. Identificai conform modelului dat modificările pe care le-ar induce asupra unei entităi patrimoniale operaiunile următoare: a) Se ridică de la bancă 3.000 lei. b) Se achită în numerar factura de la SC MINA SRL, în sumă de 4.000 lei. c) Se plătesc salariile datorate personalului, în sumă de 24.000 lei, în numerar. d) Se vând mărfuri la preul de 6.000 lei, costul lor de achiziie fiind de 5.000 lei. e) Se cumpără scaune, 10 bucăi, cu preul unitar de 400 lei. f) Se încasează cu ordin de plată suma de 1.700 lei de la SC MARA SA pentru o vânzare anterioară. g) Se încasează 300 lei în numerar de la un debitor. h) Se încasează de la clieni 1.300 lei în numerar. i) Se depun la bancă 1.400 lei. Nr

Natura operaiunii

Activ

Pasiv

Cheltuieli

Venituri

Tipul opera.

a)

Ridicare numerar

(+) creşte numerarul, (-) scade disponibil ul la bancă

b)

c)

14

Cum ştim care este suma salariilor de plat ă?

32

A+x-x = P

d)

e)

f)

g)

h)

i)

14. Cum recunoaştem cheltuielile extraordinare ? 15. Ce sunt veniturile financiare ? 16. Termenul de rezultat coincide cu cel de profit ? 17. Construii contul de profit şi pierdere pentru o entitate patrimonială dacă în cursul perioadei s-au înregistrat următorii indicatori:

- lei -

INDICATORI

VALOARE

Consumuri de materii prime

13.000

Vânzări de produse finite

45.000

33

Salarii

20.000

Vânzări de mărfuri

12.000

Venituri din servicii prestate

17.000

Rechizite, imprimate consumate

1.000

Costul mărfurilor vândute

9.000

Chirie pentru sediul firmei

8.000

Sconturi acordate clienilor Consum de energie electrică

2.000 10.000

Dobând la creditul pe termen lung ă

5.000

laDobând contulăcurent

3.000

Cota de impozit pe profit este de 16%.

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE - lei CHELTUIELI

VENITURI

Cheltuieli de exploatare

Venituri din exploatare

Cheltuieli financiare

Venituri financiare

Cheltuieli extraordinare

Venituri extraordinare

Impozit pe profit ___________________________ ____________________________ _______

_____

Total

Total

___________________________ _______ Profit net

34

18. De ce nivelul cheltuielilor într-o anumită perioadă nu coincide cu plăile acelei perioade ? 19. Ce fluxuri de trezorerie privesc operaiunile de investire – dezinvestire ? 20. Cum stabilim profitul net ? 21. Se cunosc următoarele date privind societatea MONA:

BILAN INDICATORI A. Active imobilizate - Terenuri - Construcii - Utilaje, instalaii - Amortizare cumulată B. Active circulante - Stocuri - Clieni - Conturi la bănci C. Cheltuieli în avans D. Datorii curente - Furnizori E. Active circulante/Datorii curente nete F. Total activ – datorii curente G. Datorii pe termen lung - Credite bancare pe termen lung H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli I. Venituri în avans J. Capital şi rezerve - Capital social - Rezerve - Rezultatul exerciiului

- lei VARIAIE

2009

2010

20.000 90.000 220.000 (50.000)

30.000 170.000 250.000 (60.000)

+ 10.000 + 80.000 + 30.000 (+10.000)

40.000 20.000 40.000 -

10.000 30.000 80.000 -

-30.000 +10.000 +40.000 -

30.000 70.000 350000

150.000 -30.000 360.000

+120.000 -100.000 +10.000

80.000 -

115.000 -

+35.000 -

200.000 50.000 20.000

150.000 50.000 45.000

-50.000 +25.000

Din contul de profit şi pierdere al societăii extragem: Cifra de afaceri Cheltuieli de exploatare (nu şi cu amortizarea) Amortizarea Profit brut Impozit pe profit Profit net

35

- lei 290.000 -283.000 -1.000 6.000 -1.500 4.500

În cursul perioadei s-au cumpărat terenuri în valoare de 10.000 lei şi alte imobilizări corporale în valoare de 110.000 lei, pentru care s-a efectuat plata în acelaşi interval. Diminuarea capitalului social reprezintă asociai retraşi, cărora li s-a restituit partea de capital, de 50.000 lei. S-au plătit dividende în sumă de 20.000 lei. Se cere: completai situaia fluxurilor de trezorerie în ambele metode. a) Metoda directă:

SITUAIA FLUXURILOR DE TREZORERIE - lei Fluxuri din exploatare + venituri încasabile - creştere clieni = -

cheltuieli plătibile - variaie furnizori - scădere stocuri + impozit pe profit

_________________ =

Total

=

Fluxuri din investiii -

plăi terenuri

-

plăi mijloace fixe

Total

=

Fluxuri din finanare + credite pe termen lung -

plăi acioanri retraşi

-

plăi dividende

Total

=

Încasări nete ale exerciiului

=

Cash la începutul perioadei Cash la sfârşitul perioadei

36

b) Metoda indirectă:

SITUAIA FLUXURILOR DE TREZORERIE - lei Fluxuri din exploatare + profit brut + scădere stocuri - creştere clieni + creştere furnizori + amortizare - impozit pe profit Total

_________________ =

Fluxuri din investiii -

plăi terenuri

-

plăi mijloace fixe

Total Fluxuri din finanare + credite pe termen lung -

plăi acioanri retraşi

-

plăi dividende

Total Încasări nete ale exerciiului Cash la începutul perioadei Cash la sfârşitul perioadei Bibliografie: 1. IASB Standardele Internaionale de Contabilitate, Ed. Economică, Bucureşti, 2003 2. Străoanu B.M., Normalizarea contabilităii din România, între naional şi internaional, Ed. UPG Ploieşti, 2012 3. Iacovoiu B.V., Străoanu B.M., Teodorescu C.D., Instrumente şi tehnici de analiză a stării economico-financiare a firmei , Ed. Karta Graphic, Ploieşti, 2011 4. OMFP nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene publicat în M.O. Partea I, nr.766 şi 766 bis/10.11.2009

37

UNITATEA DE ÎNVĂARE 2 - EVALUAREA ÎN CONTABILITATE 2.1. INTRODUCERE Evaluarea (cuantificarea, măsurarea valorii) reprezintă un procedeu al metodei contabilităii. Contabilitatea se bazează pe cuantificarea, în formă bănească, a impactului operaiilor economice asupra unor entit ăi economice distincte. Evaluarea, exprimarea bănească, constă în înregistrarea valorii tuturor operaiilor economico-financiare folosind o anumită monedă ca numitor comun al tuturor operaiilor economico-financiare. Astfel, moneda respectivă devine singurul etalon prin care se asigur ă producerea de date financiare comparabile. Merită menionat faptul că fenomenele economice, spre deosebire de cele fizice, chimice, naturale, sunt mult mai greu de măsurat, atât timp cât însuşi etalonul utilizat (moneda) îşi schimbă propria valoare de la o zi la alta. Contabilitatea, care muli ani a ignorat efectele scurgerii timpului, şi în special efectele inflaiei, asupra datelor prezentate în situaiile financiare, a constituit o sursă de date inexacte, de informa ii viciate. Azi beneficiem de reglementări moderne, care permit o mai corectă informare a utilizatorilor contabilităii financiare.

2.2. OBIECTIVE Obiectivele unităii de învăare 2 La terminarea unităii de învăare cursanii vor fi capabili: Să identifice coninutul evaluării. Să identifice principiile evaluării. Să identifice bazele de evaluare. Să descrie momentele evaluării.

2.3. CATEGORII DE VALOARE Din Standardele Internaionale de Contabilitate se pot extrage mai multe categorii valoare: – estedesuma de numerar sau echivalent de numerar plătit, sau - costul valoarea justă calculată pentru achiziionarea unui activ, la momentul achiziiei sale sau produciei, - costul stocurilor - cuprinde toate costurile aferente achiziiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent;

38

- valoarea realizabilă netă – este preul de vânzare estimat ce ar putea fi obinut pe parcursul desfăşurării normale a activităii, mai puin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi costurile necesare vânzării; - costurile de achiziie – cuprind preul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe nedeductibile, costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achizi iei de bunuri şi servicii; - costurile de prelucrare – cuprind costurile directe aferente unităilor produse, (de exemplu manopera directă) şi regia de producie alocată sistematic asupra acestora; - valoarea justă – este suma la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între pări aflate în cunoştină de cauză, în cadrul unei tranzacii în care preul este determinat obiectiv; - valoarea de piaă – este suma care poate fi obinută din vânzarea sau se plăteşte la achiziia unui instrument financiar pe o pia ă activă; - valoarea recuperabilă – este maximul dintre preul net de vânzare al unui activ şi valoarea lui de utilizare; - valoarea de utilizare – este valoarea prezentă a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se a şteaptă să fie genrate din utilizarea continuă a unui activ şi din vânzarea lui la sfârşitul perioadei sale de viaă utilă; - preul net de vânzare – este valoarea ce se poate ob ine din vânzarea unui activ de bunăvoie, între pări aflate în cunoştină de cauză, în cadrul unei tranzacii în care preul este determinat obiectiv; - valoarea contabilă – este valoarea la care un activ este recunoscut în bilan, după scăderea oricărei deprecieri (amortizare) acumulate şi, în plus, a oricăror pierderi acumulate din deprecieri; - valoarea depreciabilă (amortizabilă) – este costul unui activ sau oricare altă valoare substituită acestuia în situaiile financiare, mai puin valoarea lui reziduală; - valoarea actualizată (decontabilă) – este o estimare corectă a valorii actualizate a viitoarelor fluxuri nete de numerar în desfăşurarea normală a activităii; - valoarea reziduală – este valoarea netă pe care o întreprindere se a şteaptă să o obină pentru un activ la sfâr şitul duratei de viaă utilă a acestuia, după scăderea costurilor preconizate de cedare; - valoarea reevaluată a unui activ – este valoarea justă a unui activ la data reevaluării, mai puin amortizarea ulterioară cumulată.

2.4. REGULI PRIVIND EVALUAREA ÎN CONTABILITATE În practică sunt utilizate diferite baze de evaluare, pornind de la definiiile prezentate anterior.

39

Costul istoric Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau la valoarea justă din momentulcumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obinute în schimbul obligaiei sau, în anumite împrejurări ( de exemplu impozitul pe profit), la valoarea ce se a şteaptă să fie plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor. Costul curent Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau în echivalente ale numerarului care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaia. Valoarea realizabilă (de decontare a obligaiei) Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar care poate fi obinută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente ale numerarului care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor. Valoarea actualizată Activele sunt înregistrate la valoarea actuaşlizată a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează să fie generate în derularea normal ă a activităii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor ieşiri de numerar, care se aşteaptă să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor. Evaluarea posturilor cuprinse în situaiile financiare anuale ale întreprinderii trebuie să respecte principiile şi regulile contabile : a) Principiul continuităii activităii. Acesta presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal activitatea într-un orizont previzibil de timp (mai mult de 12 luni), fără a se desfiina (lichida), sau a-şi reduce în mod semnificativ activitatea. ei şmetodelor b) Principiul . Acesta presupune aplicarea permanen continuă a acelora i norme privind evaluarea, înregistrarea în şi reguli contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaiilor contabile. Eventualele modificări ale politicilor contabile, permise de lege sau de un standard contabil, trebuie să fie menionate în notele explicative şi trebuie să fie explicate incidenele modificărilor asupra rezultatelor.

40

c) Principiul prudenei. În evaluarea oricărui element se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute la data închiderii exerciiului financiar. Se va ine seama de toate obligaiile previzibile şi de pierderile poteniale care au luat naştere în cursul exerci iului încheiat sau pe parcursul unui exerciiu anterior, chiar şi în situaia în care asemenea obligaii sau pierderi apar între data închiderii exerciiului şi data întocmirii bilanului. Se va ine seama de toate deprecierile de valoare, fie că rezultatul exerciiului este profit sau pierdere. d) Principiul independenei exerciiului. Conform acestui principiu se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ine seama de data încasării sumei sau a efectuării plăii. e) Principiul intangibilităii. Bilanul de deschidere al unui exerci iu financiar trebuie să corespundă cu bilanul de închidere al exerciiului precedent. f) Principiul necompensării. Valorile elementelor ce reprezint ă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, iar veniturile nu pot fi compensate cu cheltuielile. g) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv. În vederea stabilirii valorii totale corespunz ătoare unei poziii din bilan se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv. h) Principiul prevalenei economicului asupra juridicului. Informaiile prezentate în situaiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzaciilor, nu numai forma lor juridică. i) Principiul pragului de semnificaie. Oricare element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceea şi natură sau funcii similare trebuie însumate nefiind necesară prezentarea lor separată.

2.5.MOMENTELE EVALUĂRII Un activ, respectiv o datorie, se recunoa şte numai atunci când este posibil ca acesta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv să genereze ieşirea acestora, iar costul său poate fi evaluat în mod credibil. În conformitate cu prevederile art. 7 si 9 din Legea contabilit ăii nr. 82/1991, republicată, pentru evaluarea elementelor din bilan se stabilesc următoarele reguli: La data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se ă înse stabile înregistreaz contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care şte astfel: - bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcie de preul pieei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora; - bunurile obinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcie de preul pieei, starea şi amplasarea acestora. Valoarea de aport şi, respectiv, de utilitate se substituie costului de achiziie;

41

- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizi ie, denumită cost de achiziie; - bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producie. Activele dobândite prin schimb cu alte active se înregistreaz ă la valoarea justă a activelor primite în schimb. Costul de achiziie al unui bun este egal cu preul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul mijloacelor fixe costul iniial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viată a acestuia. Aceste costuri se reflectă prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniial recunoscut. Costul de produc ie al unui bun cuprinde: costul de achiziie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producie alocate în mod raional ca fiind legate de fabricaia acestuia. Cheltuielile generale de administraie şi cele financiare nu se includ în costurile de producie, cu excepia anumitot situaii, descrise în Standardele Internaionale de Contabilitate. Costurile îndatorării, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenele de curs aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziiei, construciei sau produciei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, în anumite condi ii. Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producie al unui bun. Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită şi valoare de inventar, stabilită în funcie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preul pieei. În cazul creanelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată. La încheierea exerciiului elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În acest scop valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii astfel: - pentru elementele de activ diferen ele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în inându-se contabilitate, aceste elemente men la valoarea de intrare. -diferen în minus între valoarea de lor inventar stabilit ă la ele constatate inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistreaz ă în contabilitate pe seama amortizării, în cazul când deprecierea este ireversibilă sau se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente meninându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;

42

- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor diferenele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente meninându-se la valoarea lor de intrare. - diferenele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente meninându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. La fiecare dată a bilanului: - elementele monetare exprimate în valut ă trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. - diferenele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, dup ă caz; - elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzaciei; - elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective; La data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. În cazul activelor imobilizate şi circulante cu ciclu lung de producie, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu men ionarea valorii dobânzilor aferente exerciiului financiar. În cazul activelor din categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, valoarea la ieşire poate fi determinată prin utilizarea oricărei metode menionate mai jos: a) metoda FIFO; b) metoda LIFO; c) metoda costului mediu ponderat; d) altă metodă similară, recunoscută de reglementările legale în vigoare. Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenă pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciiu financiar la altul. Dacă în situaii excepionale administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie s ă se prezinte informaii despre motivul schimbării metodei şi efectele sale asupra rezultatului exerciiului. Valorile atribuite activelor bilaniere mentionate pot fi prezentate la ometode: altă valoare decât costul lor istoric, conform uneia dintre urm ătoarele a) reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop, care ine seama de inflaie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preul pieei; b) evaluarea prin metode care sunt destinate să ină seama de inflaie, pentru elementele prezentate în bilan, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere.

43

2.6. REZUMAT Evaluarea, exprimarea bănească, constă în înregistrarea valorii tuturor operaiilor economico-financiare folosind o anumită monedă ca numitor comun al tuturor operaiilor economico-financiare. Astfel, moneda respectivă devine singurul etalon prin care se asigur ă producerea de date financiare comparabile. Merită menionat faptul că fenomenele economice, spre deosebire de cele fizice, chimice, naturale, sunt mult mai greu de măsurat, atât timp cât însuşi etalonul utilizat (moneda) îşi schimbă propria valoare Evaluarea de la o zi laposturilor alta. cuprinse în situaiile financiare anuale ale întreprinderii trebuie să respecte principiile şi regulile contabile. Un activ, respectiv o datorie, se recunoa şte numai atunci când este posibil ca acesta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv să genereze ieşirea acestora, iar costul său poate fi evaluat în mod credibil.

2.7. TESTE DE EVALUARE/ AUTOEVALUARE 1. Ce cuprinde costul de achiziie? 2. Ce reprezintă valoarea reziduală? 3. Ce presupune principiul permanenei metodelor? 4. Prin ce modalităi pot intra bunurile în patrimoniul/gestiunea unei societăi?

Răspunsuri la testele de evaluare 1. Costul de achiziie cuprinde preul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe nedeductibile, costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziiei de bunuri şi servicii. 2. Valoarea reziduală este valoarea netă pe care o întreprindere se aşteaptă să o obină pentru un activ la sfârşitul duratei de viaă utilă a acestuia, după scăderea costurilor preconizate de cedare. 3. Principiul permanenei metodelor presupune aplicarea continuă a aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informa iilor contabile. 4. Bunurile pot intra în patrimonial unei societăi prin achiziie, aport la capital, donaie, producie proprie.

44

LUCRARE DE VERIFICARE 2 1. Un utilaj s-a cumpărat cu 24.000 lei în urm ă cu doi ani. Durata sa normală de utilizare este de 5 ani. Ast ăzi se poate procura un utilaj nou cu performane similare la preul de 30.000 lei. Dacă întreprinderea ar vinde în scurt timp utilajul ar obine cel mai probabil 12.000 lei. Ce categorii de valoare ai putea stabili pentru acest activ ? 2. Stabilii costul de achiziie pentru o instalaie cumpărată din import cu 2.000 euro la cursul 1 euro = 4,2 lei, ştiind că factura pentru transport însumează 700 lei, taxele vamale au fost 1.300 lei, iar taxele recuperabile (TVA deductibilă) 2.400 lei. 3. Explicai de ce recunoaşterea unui utilaj achiziionat în regim de leasing financiar în bilanul locatarului este în spiritul principiului prevalenei realităii asupra aparenei? 4. De ce grupăm în bilan imobilizările corporale ? 5. Când recunoaştem cheltuielile privind mărfurile ? 6. Care este valoarea la bilan a imobilizărilor corporale, cunoscând soldurile: -

terenuri – 200.000 lei;

-

construcii – 300.000 lei;

-

amortizarea construciilor – 80.000 lei ?

7. Care este valoarea la bilan a mărfurilor, cunoscând soldurile: -

mărfuri – 20.000 lei;

-

provizioane pentru deprecierea mărfurilor – 2.000 lei ?

8. Se cunosc datele: DATA

EXPLICAII

INTRĂRI

01.09.12 Stoc iniial

IEŞIRI

STOC

PRE OBSERUNITAR VAII

20

200 lei/B

05.09.12 Cumpărare

30

50

300 lei/B

10.09.12 Cumpărare

20

70

400 lei/B

45

12.09.12 Consum 20.09.12 Cumpărare

30 20

40 60

25.09.12 Consum

10

50

29.09.12 Consum

20

30

30.09.12 Cumpărare

10

40

500 lei/B

600 lei/B

Stabilii valoarea fiecărei ieşiri aplicând pe rând metodele: FIFO, LIFO, CMP după fiecare intrare şi CMP la finalul perioadei. Observai cum diferă valoarea stocului final.

Bibliografie 1. OMFP nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene publicat în M.O. Partea I, nr.766 şi 766 bis/10.11.2009 2. Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile româneşti şi Directivele europene, Ed. Economică, Bucureşti, 2011

46

UNITATEA DE ÎNVĂARE 3 - CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE 3.1. INTRODUCERE Situaiile financiare oferă informaie sintetică despre starea şi mişcarea patrimoniului, nu şi despre modificările concrete ale fiecărui element patrimonial. Vom avea nevoie şi de un instrument care să permită urmărirea evoluiei în detaliu a patrimoniului. Acest instrument va fi contul. Contul ar putea fi imaginat ca un film care s ă consemneze dimensiunile iniiale ale unui element patrimonial, creşterile şi descreşterile sale succesive în cursul perioadei.

3.2. OBIECTIVE Obiectivele unităii de învăare 3 La terminarea unităii de învăare cursanii vor fi capabili: Să identifice contul contabil. Să identifice elementele structurale ale unui cont contabil. Să descrie modul de funcionare aconturilor de Activ şi Pasiv. Să identifice dubla înregistrare. Să distingă evidena analitică şi sintetică. Să determine şi să opereze cu planul de conturi. ă Formule SSăă întocmeasc combine sensul dubleicontabile. înregistrări cu formulele contabile.

3.3. CONINUTUL ŞI FORMELE CONTULUI Contul reprezintă procedeul specific metodei contabilit ăii prin care se înregistrează, se urmăresc şi se controlează valoric, uneori şi cantitativ, existena şi mişcările unui mijloc economic, unei surse economice, unui proces sau unui rezultat pe o anumită perioadă de timp.

Dacă bilanul serveşte la determinarea situaiei tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat, contul reflectă situaia unui singur element patrimonial, în dinamică. Fiecare cont are un coninut economic determinat de elementul patrimonial a cărui evoluie o urmăreşte. De exemplu, conturile de mijloace fixe, materiale, mărfuri sunt conturi de mijloace economice. Conturile de capital social, furnizori, creditori diverşi sunt conturi de surse economice. Conturile de cheltuieli şi cele de venituri sunt conturi de procese economice. Conturile de profit şi pierdere şi rezultat reportat sunt conturi de rezultate economico-financiare.

47

Contul reprezintă o calculaie care urmăreşte evoluia fiecărui element patrimonial în parte, precum şi a grupelor de elemente cu trăsături comune. Această calculaie se bazează pe relaia: Stare finală = Stare iniială + Intrări – Ieşiri Reprezentarea grafică a contului poate fi realizat ă cu ajutorul literei T, aşa cum se vede în figura nr.4: Fig.nr. 4

D

CONTUL “…………” partea de debit

partea de credit

a contului

a contului

C

Elementele contului sunt: titlul, explicaia operaiei, debitul şi creditul, soldul iniial, rulajele, sumele totale, soldul final. Titlul contului reflectă simbolul cifric şi denumirea acestuia şi permite identificarea elemetului patrimonial a c ărui evoluie o urmăreşte, cel pentru care a fost deschis contul respectiv. Explicaia operaiei economico-financiare poate fi descriptivă, în cazul în are se descrie pe scurt natura operaiei şi se indică documentul justificativ, sau contabilă, în cazul în care se precizează doar contul corespondent (contul în care se eviden iază concomitent aceeaşi modificare).15 Din raiuni practice este util să separăm pe de o parte creşterile, respectiv intrările, adăugate la existentul iniial, iar pe de altă parte ieşirile, diminuările elementului patrimonial respectiv. Debitul şi creditul reprezintă denumirile convenionale atribuite părilor din stânga, respectiv din dreapta contului, destinate înregistr ării existentului şi modificărilor elementului patrimonial, într-un sens sau altul. Soldul iniial al contului reflectă existentul valoric al elementului patrimonial la începutul perioadei de gestiune, soldul final reflectă existentul valoric al elementului patrimonial la sfârşitul perioadei de gestiune. A deschide un cont înseamnă a prelua soldul său iniial debitor sau creditor din bilan sau a înscrie prima sumă debitoare sau creditoare. A debita un cont a înscrie o sumsăău. în debitul său, iar a credita un cont înseamn înscrie oă sum ă aînseamn ă în creditul Rulajele sau mişcările reprezintă sumele înscrise în cont în partea de debit, respectiv de credit pe parcursul perioadei de gestiune, reflectând modificările suferite de elementul patrimonial în cauz ă, vezi exemplele de mai jos. 15

În exemplele oferite în continuare explica iile apar sub forma unor cifre în paranteze care desemnează numărul operaiei.

48

Pentru cele trei conturi reprezentate mai jos se observ ă determinarea rulajelor prin însumarea operaiunilor înregistrate în cont. Fig. nr. 5

D SiD (2) (3)

CONTUL 211“Terenuri” 30.000 15.000 10.000

RD 25.000 TSD 55.000

(1) (4) (5)

10.000 7.000 3.000

RC TSC SfD

20.000 20.000 35.000

C

Fig. nr. 6 D (2) (4) (5)

CONTUL 401“Furnizori” 3.000 2.000 7.000

RD 12.000 TSD 12.000

SiC (1) (3) RC TSC

C

18.000 6.000 9.000 15.000 33.000

SfC 21 .000

Fig. nr. 7 D (1) (3) (4)

CONTUL 121“Profit şi pierdere” 10.000 4.000 6.000

RD 20.000 TSD 20.000

(2) (5) RC TSC SfD

C

8.000 9.000 17.000 17.000 3.000

Sumele totale debitoare şi creditoare reprezintă totalul sumelor înscrise în fiecare parte a contului şi se calculează prin însumarea soldurilor (în partea în care apar) şi rulajelor, după formula:

TSD =

SiD+

RD

TSC =

SiC+

RC

sau

49

A închide un cont înseamnă a calcula soldul său final. Soldul final se determină ca diferenă între sumele totale. Se observă înscrierea soldului final în partea opusă denumirii, act motivat prin faptul că o astfel de redactare permite efectuarea probei pentru calculul soldului final. Astfel, dacă am determinat Sf = Si + I – E , acum putem verifica prin Si + I = Sf + E. inând cont de vechimea practicii contabile şi de mijloacele de calcul utilizate la vremea respectiv ă vom putea aprecia că riscul de a gre şi o adunare era mult mai mic decât cel de a gre şi o scădere, din această cauză este binevenită proba prin adunare. Ce semnifică sumele înscrise în aceste conturi ? În contul 211 Terenuri (figura nr. 5) avem un sold iniial debitor de 30.000 lei, adică valoarea terenurilor deinute de firmă la începutul perioadei. Valoarea terenurilor intrate în patrimoniu este de 25.000 lei, în timp ce valoarea terenurilor ieşite din patrimoniu este de 20.000 lei. În acest fel, terenurile care mai rămân în patrimoniul firmei la sfârşitul perioadei valorează 35.000 lei. În contul 401 Furnizori (figura nr. 6) avem un sold iniial creditor de 18.000 lei, adică mărimea datoriilor firmei faă de furnizori la începutul perioadei. În cursul perioadei datoriile firmei faă de furnizori cresc cu 15.000 lei prin noi achiziionări de bunuri şi servicii. Pe de altă parte societatea plăteşte furnizorilor săi în total 12.000 lei, suma ce reprezintă diminuarea datoriilor către furnizori. La sfârşitul perioadei datoriile faă de furnizori sunt de 21.000 lei. Dacă urmărim figura nr. 7 vedem că firma a înregistrat venituri de 17.000 lei şi cheltuieli de 20.000 lei, având deci o pierdere la sfârşitul perioadei de 3.000 lei. Formele conturilor utilizate în practică sunt mai elaborate decât exemplul schematic prezentat anterior. În principiu, exist ă o formă bilaterală, prezentată în figura nr. 8, şi una unilaterală, prezentată în figura nr. 9. În forma bilaterală debitul şi creditul sunt complet separate:

Fig.nr. 8 FIŞA DE CONT PENTRU OPERAII DIVERSE Contul 531 CASA Nr. DocuExplicaie Suma Nr. Docucrt. ment Sold iniial 1 Chit.124/ Încasare 03.01.12 clieni TSD

50

6.000 300

6.300

Explicaie

Suma

crt. ment 2 Stat Plata 3.800 salarii / chenzinei 05.01.12 a II-a / dec. 2011 TSC 3.800

Modelul este asemănător celui schematic. În forma unilaterală se separă numai sumele debitoare şi creditoare, celelalte coloane fiind comune. Modelul permite calculul soldului dup ă fiecare operaiune.

Fig.nr. 9 FIŞA DE CONT PENTRU OPERAII DIVERSE Contul 531 CASA Nr. DocuExplicaii Sume Sume crt. ment debitoare creditoare Sold iniial 6.000 1 Chit.124/ Încasare clieni 300 03.01.12 2 Stat sala- Plata chenzinei a 3.800 rii / II-a / dec. 2011 05.01.12

D/C

Sold

D D

6.000 6.300

D

2.500

Sumele înscrise în cont sunt exprimate în lei. În situaia în care pentru eviden a unor bunuri de natura stocurilor se utilizează şi etalon natural (metri, bucăi, litri, metri cubi, kilograme etc.), formularul de fişă de cont prezintă şi coloane pentru cantităi, coloane în care se înscriu practic aceleaşi cifre ca şi în fişele de magazie (evidena operativă): intrări, ie şiri, stoc. Un astfel de formular se prezintă mai jos, în figura nr.10.

Fig. Nr.10 FIŞA DE CONT PENTRU VALORI MATERIALE Contul 30221BENZINĂ Nr. Docu- Expli- Intrări IeStoc Debit crt. Ment Caii şiri -

-

1

Fact. 3433/ 01.09 FIA PH03

2

Stoc iniial Cumpăr. ConSum

207

207

6.210

D Sold / C D 6.210

120

327

3.600

D 9.810

50

277

Credit

1.500.000

D 8.310

VAS Clasificarea conturilor poate avea la baz ă mai multe criterii, cum sunt: coninutul economic, funcia contabilă, sfera de cuprindere. După criteriul coninutului economic există patru categorii de conturi: conturi de mijloace economice – de exemplu contul 371 Mărfuri; • conturi de surse – contul 101 Capital social; •

51

conturi de procese economice – contul 601 Cheltuieli cu materiile prime; conturi de rezultat – contul 117 Rezultat reportat. După criteriul funciei contabile există: conturi monofuncionale, de ACTIV – contul 301 Materii prime; de PASIV – contul 401 Furnizori, astfel de conturi au întotdeauna sold debitor (cele de activ) sau creditor (cele de pasiv); conturi bifuncionale, care în anumite perioade pot avea sold debitor, iar în altele sold creditor, de exemplu contul 456 Decontări cu asociaii privind capitalul, care se comportă ca un cont de activ în situaia în care urmăreşte creanele firmei faă de acionari, iar când evideniază datoriile firmei faă de acionari privind capitalul, acelaşi cont se comportă ca un cont de pasiv. După criteriul sferei de cuprindere exist ă: conturi sintetice, care oferă informaii cu privire la starea şi mişcarea unor elemente patrimoniale, grupate pe categorii, în funcie de trăsăturile lor comune. Există conturi sintetice cu grade diferite de agregare a informaiei. Aceste conturi sunt normate (menionate pe un plan de conturi general). conturi analitice, care oferă informaii pe grupări restrânse de elemente patrimoniale, uneori detaliind chiar evolu ia câte unui element patrimonial în baza trăsăturilor sale specifice. Aceste conturi se stabilesc în funcie de nevoile proprii ale firmei în cauză. conturi consolidate, care oferă informaie la nivelul grupului, prin agregarea datelor referitoare la societăile componente.

• •

•

•

•

•

•

3.4. REGULI DE FUNCIONARE Modul de utilizare a conturilor se datorează separării elementelor patrimoniale ca aparinând activului sau pasivului. În funcie de natura elementului a cărui evoluie o urmăresc, conturile vor fi de activ sau de pasiv.16 Din necesităile contabilităii în partidă dublă s-a recurs la separarea informaiei oferite de cont în DEBIT şi CREDIT. Astfel, pentru conturile care urm ăresc evoluia elementelor de activ, denumite conturi de activ, aşa cum se vede în figura nr. 11, debitul (partea stângă) este partea contului în care se preia din bilan  soldul iniial şi în care se înregistrează ulterior creşterile elementului patrimonial respectiv. În acelaşi timp, creditul (partea dreaptă) este partea contului în care se înregistrează diminuările suferite de elementul patrimonial respectiv. Pentru fixare este utilă şi urmărirea figurii nr.11.

16

Spunem că au funcie contabilă de activ sau de pasiv.

52

Fig. nr. 11 D

CONT DE ACTIV

C

existentul iniial micşorările creşterile

În mod simetric, pentru conturile care urmăresc evoluia elementelor de pasiv, denumite conturi de pasiv, a şa cum se vede în fig. 12, soldul ini ial şi creşterile elementelor reprezentate se înscriu în credit(partea dreaptă), în timp ce micşorările se înregistrează în debit(partea stângă)

Fig. nr. 12 D

CONT DE PASIV

C

existentul iniial micşorările creşterile

Sintetizând, aşa cum în bilan elementele de activ sunt aşezate în partea stângă, la fel soldurile acestora vor figura în conturi în partea stângă, adică în debit. Pentru elementele de pasiv soldurile vor fi preluate în partea dreaptă, în credit. Creşterile elementelor de activ se vor înregistra în debitul conturilor, ca şi existentul iniial al acestora. Creşterile elementelor de pasiv se vor înregistra în creditul conturilor, ca şi existentul iniial al lor. Diminuările elementelor patrimoniale de activ vor fi aşezate în partea de credit, în opoziie cu soldul iniial şi cu creşterile acelor elemente. În aceeaşi manieră, pentru elementele de pasiv, diminuările se înregistrează în debit, adică în cealaltă parte decât soldul iniial şi creşteri. Conturile de activ vor avea solduri finale debitoare, iar conturile de pasiv vor avea solduri finale creditoare. 3.5. ANALIZA ŞI FORMULA CONTABILĂ Specific dublei înregistrări, deoarece fiecare modificare a unui element patrimonial atrage o modificare concomitentă a cel puin unui alt element patrimonial, orice operaie patrimonială va fi înregistrată în acelaşi

53

timp în cel puin două conturi, şi anume în debitul unuia şi în creditul celuilalt, cele două conturi fiind denumite conturi corespondente. Analiza contabilă reprezintă studierea fiecărei operaiuni economico-financiare astfel încât în final s ă se determine conturile în care va fi evideniată această operaie şi să se redacteze formula contabilă.

I.

II.

III. IV.

V.

Acest studiu se face în cinci etape: Determinarea naturii operaiei (N.O.) – pe baza documentaiei disponibile se identifică operaia economico-financiară care s-a efectuat. De exemplu, dacă citim factura nr. 349/05.04.2010 şi nota ă, deducem: de recepie nr. 8725/05.04.2010 ataşată la această factur N.O. cumpărare de mărfuri, şi anume gresie, 20 m2, cu 200 lei/m2, deci în valoare de 4.000 lei. Identificarea elementelor modificate (E.M.): – se modifică stocul de mărfuri, ceea ce înseamnă o creştere de activ, – se modifică datoriile faă de furnizori, ceea ce înseamnă o creştere de pasiv. Identificarea conturilor în care efectuăm înregistrarea (IC.): - contul 371 Mărfuri; - contul 401 Furnizori. Aplicarea regulilor de funcionare pentru a stabili partea de debit sau de credit în care vom opera în fiecare din aceste conturi (R.F.): - contul 371 Mărfuri (A) se debitează cu creşterile stocului de mărfuri; - contul 401 Furnizori (P) se creditează cu creşterea datoriilor faă de furnizori. Redactarea formulei contabile (F.C.): [ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000 lei

Formula contabilă reprezintă o egalitate în care în partea din stânga se trece contul care se debitează, iar în dreapta se trece contul care se creditează.

Egalitatea (semnul =)17 semnifică mişcarea din aceste conturi, adică faptul că aceeaşi sumă va fi trecută atât în debitul contului din stânga, cât şi în creditul contului din dreapta. Suma în cauză este şi ea menionată lateral. Dacă la formula contabilă ataşăm însemnări privind data operaiei, felul şi numărul documentului justificativ şi explicaii legate de natura operaiei, vom obine un articol contabil. Formulele contabile pot fi clasificate după numărul de conturi care apar în formulă, în: --

formule – în care intervin numai conturi; formule contabile contabile simple compuse – în care apar cel puindou treiă conturi: - se debitează un cont şi se creditează cel puin două conturi; - se debitează mai multe conturi şi se creditează un singur cont; - formule contabile recapitulative, în care se debitează mai multe conturi şi se creditează mai multe conturi. 17

Semnul = se citeşte “la”

54

Formulele contabile se împart în funcie de scopul înregistrării în: - formule contabile curente - formule contabile de stornare. Formulele curente sunt cele care sunt destinate înregistr ării operaiunilor economico-financiare pe baza documentelor justificative. Uneori acestea pot fi greşite, ca urmare a interpretării incorecte privind efectele operaiunii sau ca urmare a redactării eronate a conturilor sau sumelor. Când se face o înregistrare eronat ă, ea trebuie să fie corectată prin stornare, prin efectuarea unei noi înregistrări, care să o anuleze. De exemplu, dacă în analiza operaiei prezentate identificăm greşit contul care urmăreşte evoluia stocului de mărfuri şi preluăm greşit suma din factură, ca: [ 301 Materii prime = 401 Furnizori ] 200 lei, atunci când constatăm greşeala, va trebui să corectăm erorile. Fig.nr. 13 D (1)

301 Materii prime

C

D

401 Furnizori

200

(1) (2.a)

200

(2.a)

C 200

200

(2.a) (1)

Fig. nr.14 D (1) (2.b)

301 Materii prime

C

D

200

401 Furnizori

C

(1)200 (2.b)

200

200

(2.b) (1) Formulele contabile de stornare pot fi scrise în negru (vezi figura nr.13), prin inversare:

55

(a)

[ 401 Furnizori = 301 Materii prime ] 200 lei,

sau în roşu18 (vezi fig. nr.14): (b)

200

[ 301 Materii prime = 401 Furnizori ]

ambele variante având acelaşi efect, de a anula înregistrarea greşită, aşa cum se vede mai sus. În cazul în care stornarea faceăîn contul 301 Materii prime se crediteaz ă pentru a anula efectulsedebit rii negru, eronate. În cazul în care stornarea se face în roşu, contul 301 Materii prime se debitează cu aceeaşi sumă, dar negativă, pentru a anula efectul debitării eronate. După stornare se va efectua şi înregistrarea corectă: [ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000 lei Ca modalitate de redactare a formulelor contabile, putem alege din mai multe variante:  pentru formule simple: [ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000 lei sau 371 Mărfuri = 401 Furnizori

4.000 lei

sau 371 Mărfuri = 401 Furnizori

4.000 lei

sau 4.000 lei [ 371 Mărfuri = 401 Furnizori ] 4.000 lei sau 4.000 lei

371 Mărfuri = 401 Furnizori

4.000 lei

4.000 lei

371 Mărfuri = 401 Furnizori

4.000 lei

sau

sau înscriind suma în stânga. 

pentru formule compuse vom folosi semnul %, pe care îl citim “următoarele”: % 301 Materii prime

18

=

401 Furnizori

7.000 2.000

Suma se scrie în roşu sau în chenar sau în paranteze rotunde, ceea ce arat ă de fapt că este negativă.

56

371 Mărfuri

5.000

sau %

=

401 Furnizori

7.000

301 Materii prime

2.000

371 Mărfuri

5.000

sau %

=

401 Furnizori

7.000

301 Materii prime

2.000

371 Mărfuri

5.000

sau % 2.000

301 Materii prime

5.000

371 Mărfuri

=

401 Furnizori

7.000

fiind posibil să întâlnim şi alte variante.

3.6. PLANUL DE CONTURI; CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR CONTURI Planul de conturi reprezintă matricea tuturor conturilor utilizate la un moment dat de agenii economici. Planul conine 9 clase de conturi: ♦

     ♦

  ♦



Conturi de bilan: Clasa 1 – conturi de capitaluri; Clasa 2 – conturi de imobiliz ări; Clasa 3 – conturi de stocuri şi producie în curs de execuie; Clasa 4 – conturi de teri; Clasa 5 – conturi de trezorerie; Conturi de procese economice: Clasa 6 – conturi de cheltuieli; Clasa 7 – conturi de venituri; Conturi extrabilaniere: Clasa 8 – conturi speciale;

Conturi de calculaie: Clasa 9 – conturi de gestiune; În cadrul fiecărei clase de conturi (simbolizată cu o cifră), vom găsi mai multe grupe de conturi, acestea fiind simbolizate cu dou ă cifre. De exemplu, în clasa 2 Conturi de imobiliz ări găsim grupa 21 Imobilizări corporale. În cadrul grupelor de conturi găsim conturi sintetice de gradul I, care se simbolizează cu trei cifre. De exemplu, în grupa 44 Bugetul statului, ♦



57

fonduri speciale şi conturi asimilate, găsim contul 442 Taxa pe valoarea adăugată. Pentru anumite conturi sintetice de gradul I planul de conturi cuprinde şi conturi sintetice de gradul II, simbolizate cu patru cifre, de exemplu 4423 TVA de plată. Redăm în anexă planul de conturi general, în ultima variantă. 3.6.1. Clasa conturilor de capital

Clasa 1, a conturilor de capital, reflectă evoluia surselor de finanare permanente, atât proprii, cât şi de natura datoriilor pe termen lung. Clasa cuprinde conturi cum sunt: capital social, rezerve, rezultat reportat, profit şi pierdere, subvenii pentru investiii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, împrumuturi din emisiunea de obligaiuni, credite bancare pe termen lung etc. În principiu aceste conturi au funcie contabilă de pasiv. Reprezentativ este contul 101 Capital social, cont de surse proprii de finanare, cu funcie contabilă de pasiv. Contul prezintă sold iniial creditor, care exprimă valoarea capitalului social al firmei la începutul exerciiului. Se creditează cu operaiile de constituire şi creştere a capitalului social: - capitalul subscris de acionari sau asociai în bani sau în natură; - rezervele utilizate pentru majorarea capitalului social; - primele de capital încorporate la capitalul social; - profitul încorporat la capitalul social.. Se debitează cu operaiile de diminuare a capitalului social: - retragerile de capital de către acionari sau asociai; - diminuările de capital social în scopul acoperirii pierderilor firmei în exerciiile anterioare. Soldul final al contului este creditor şi exprimă valoarea capitalului social al firmei la sfârşitul exerciiului. Evidena capitalului social se ine distinct pentru capitalul subscris nevărsat şi pentru capitalul vărsat de acionari sau asociai. 3.6.2. Clasa conturilor de imobiliz ări

Clasa 2, a conturilor de imobilizări, reflectă evoluia activelor ărilor permanente, imobilizate, termen lung, de surse. Clasaa aloc cuprinde conturi cumpesunt: cheltuieli de constituire, alte imobilizări necorporale, terenuri, construcii, instalaii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaii, imobilizări corporale în curs, titluri de participare, creane imobilizate etc. În principiu aceste conturi au funcie contabilă de activ. Clasa 2 include şi conturi rectificative, ca amortizări privind imobilizările necorporale, amortizări privind imobilizările corporale,

58

provizioane pentru depreciere. Acestea au funcie contabilă de pasiv, dar soldul lor este cuprins cu semnul minus în construcia posturilor de activ. Reprezentativ este contul 212 Construcii, cont de mijloace economice, cu funcie contabilă de activ. Contul prezintă sold iniial debitor, care exprimă valoarea contabilă a construciilor deinute de firmă la începutul exerciiului. Se debitează cu operaiile de intrare de construcii în patrimoniu: - construciile cumpărate de la teri, la cost de achiziie; - construciile reprezentând aport în natură la capitalul social, la valoare de aport; construciile realizate în regie proprie, la cost de producie; Se creditează cu operaiile de ieşire a construciilor din patrimoniu, la valoare contabilă. Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea contabilă a construciilor deinute de firmă la sfârşitul exerciiului. -

3.6.3. Clasa conturilor de stocuri

Clasa 3, a conturilor de stocuri, reflect ă evoluia activelor circulante în formă materială, a alocărilor ciclice de surse, pe termen scurt, în stocuri. Clasa 3 cuprinde conturi cum sunt: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, semifabricate, produse finite, animale şi păsări, mărfuri, ambalaje etc. În principiu aceste conturi au funcie contabilă de activ. Evaluarea stocurilor de materii prime se face la cost de achiziie. Evaluarea stocurilor de produse se face la cost de produc ie. Mărfurile se evaluează fie la cost de achiziie, în cazul comerului cu ridicata, fie la pre de vânzare cu amănuntul, în cazul comerului cu amănuntul. Clasa 3 include şi conturi rectificative, ca provizioane pentru depreciere. Acestea au funcie contabilă de pasiv, dar soldul lor este cuprins cu semnul minus în construcia posturilor de activ. Reprezentativ este contul 301 Materii prime, cont de mijloace economice, cu funcie contabilă de activ. Contul prezintă sold iniial debitor19, care exprimă valoarea contabilă a materiilor prime deinute de firmă la începutul exerciiului. Se debitează cu operaiile de intrare de materii prime în patrimoniu, şi anume materiile prime cumpărate de la teri, la cost de achiziie. Se creditează cu operaiile de consum al materiilor prime, la valoare contabilă. Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea contabilă a materiilor prime deinute de firmă în stoc la sfârşitul exerciiului. 3.6.4. Clasa conturilor de teri

Cu structură eterogenă, clasa 4 cuprinde atât conturi de datorii, cu funcie contabilă de pasiv, cât şi conturi de creane, cu funcie contabilă de activ. 19

Se prezintă funcionarea contului în cazul metodei inventarului permanent.

59

Conturile de datorii sunt: furnizori, personal – remuneraii datorate, asigurări sociale, ajutor de şomaj, impozitul pe profit, TVA de plată, impozitul pe salarii, dividende de plată, creditori diverşi. Acestea sunt conturi de surse de finan are atrase şi au funcie contabilă de pasiv. Conturile de creane sunt: clieni, avansuri acordate personalului, TVA de recuperat, decontări cu asociaii privind capitalul, debitori diverşi. Acestea sunt conturi de active circulante în decontare şi au funie contabilă de activ. Un cont de datorii reprezentativ este contul 401 Furnizori, cont care prezintă sold iniial creditor, sold ce exprim ă datoriile firmei faă de furnizori la începutul exerciiului. Contul se creditează pe parcursul exerciiului cu ocazia creşterii datoriilor faă de furnizori pe m ăsura cumpărărilor de materii prime, mărfuri, servicii, lucrări de la aceştia pe credit comercial. Contul se debitează cu ocazia plăilor către furnizori, în numerar sau prin bancă. Contul are sold final creditor, reprezentând valoarea datoriilor faă de furnizori la sfârşitul exerciiului, sau se soldează – dacă s-au lichidat datoriile faă de furnizori. Un cont de creane reprezentativ este contul 411 Clieni, cont care prezintă sold iniial debitor, sold ce exprimă creanele firmei faă de clieni la începutul exerciiului. Contul se debitează pe parcursul exerciiului cu ocazia creşterii creanelor faă de clieni pe măsura vânzărilor de produse finite, m ărfuri, prestării de servicii, efectuării de lucrări către aceştia pe credit comercial. Contul se creditează cu ocazia încasărilor de la clieni, în numerar sau prin bancă.. Contul are sold final debitor, reprezentând valoarea crean elor faă de cleini la sfârşitul exerciiului, sau se soldează – dacă s-au lichidat creanele faă de clieni. 3.6.5. Clasa conturilor de trezorerie

Conturile de trezorerie sunt în principal conturi de disponibilităi băneşti, conturi cu funcie contabilă de activ. Clasa 5 cuprinde conturi cum sunt: valori de încasat, conturi curente la bănci, casa, alte valori, acreditive, dar şi conturi de plasamente, ca: aciuni, obligaiuni etc.apar, ca şi la celelalte clase de conturi de activ, conturi rectificative, de provizioane pentru depreciere. În plus, apar conturi de pasiv, de datorii, de exemplu credite bancare pe termen scurt. activ. În principiu majoritatea conturilor din clasa 5 au funcie contabilă de Reprezentativ este contul 512 Conturi curente la b ănci, cont de disponibilităi băneşti, cu funcie contabilă de activ. Contul prezintă sold iniial debitor, care exprimă valoarea disponibilităilor în lei şi în valută deinute de firmă la societăile bancare la începutul exerciiului.

60

Contul se debitează cu operaiile de încasări de la clieni sau ali creanieri. Se creditează cu operaiile de plăi către furnizori, salariai, acionari, stat, diverşi ali creditori. Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea disponibilităilor băneşti ale firmei în conturi curente la b ănci la sfârşitul exerciiului. 3.6.6. Clasa conturilor de cheltuieli

Conturile de cheltuieli evideniază consumurile, resursele aflate în curs de utilizare în cadrul activităii de exploatare, financiare şi chiar extraordinare. Conturile de cheltuieli sunt conturi de rezultat şi au funcie contabilă de activ. Conturile din clasa 6 se debitează pe măsura efectuării de cheltuieli: - cheltuieli prin angajamente faă de teri; - plăi prin bancă sau în numerar; - consumuri din stocuri; - costul mărfurilor vândute; - valoarea rămasă neamortizată a imobilizărilor cedate; - dobânzi datorate; - sconturi acordate; - amortizări; - provizioane constituite. Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul lunii, când se creditează cu cheltuielile repartizate asupra rezultatului. Nu prezintă sold. 3.6.7. Clasa conturilor de venituri

Conturile de venituri evideniază veniturile brute obinute în cadrul activităii de exploatare, financiare şi eventual extraordinare. Conturile de venituri sunt conturi de rezultat şi au funcie contabilă de pasiv. Conturile din clasa 7 se creditează pe măsura realizării de venituri: - din vânzarea către teri de produse finite şi mărfuri, prestarea de servicii, efectuarea de lucrări; - din producia de semifabricate şi produse finite; - din producia de imobilizări; - valoarea convenită a imobilizărilor cedate; --

dobânzi sconturi cuvenite; primite; reluarea provizioanelor. Conturile de venituri se închid la sfârşitul lunii, când se debiteaz ă cu veniturile repartizate asupra rezultatului. Nu prezintă sold.

61

3.7.REZUMAT Contul reprezintă procedeul specific metodei contabilităii prin care se înregistrează, se urmăresc şi se controlează valoric, uneori şi cantitativ, existena şi mişcările unui mijloc economic, unei surse economice, unui proces sau unui rezultat pe o anumit ă perioadă de timp. Elementele contului sunt: titlul, explicaia operaiei, debitul şi creditul, soldul iniial, rulajele, sumele totale, soldul final. Creşterile elementelor de activ se vor înregistra în debitul conturilor, ca şi existentul iniial al acestora. Creşterile elementelor de pasiv se vor înregistra în creditul conturilor, ca şi existentul iniial al lor. Diminuările elementelor patrimoniale de activ vor fi aşezate în partea de credit, în opozi ie cu soldul iniial şi cu creşterile acelor elemente. În aceeaşi manieră, pentru elementele de pasiv, diminuările se înregistrează în debit, adică în cealaltă parte decât soldul iniial şi creşteri. Analiza contabilă reprezintă studierea fiecărei operaiuni economicofinanciare astfel încât în final să se determine conturile în care va fi evideniată această operaie şi să se redacteze formula contabilă. Formula contabilă reprezintă o egalitate în care în partea din stânga se trece contul care se debitează, iar în dreapta se trece contul care se creditează.

3.8. TESTE DE EVALUARE/ AUTOEVALUARE 1. Care sunt regulile de funcionare a conturilor de activ? 2. Prezentai etapele analizei contabile. 3. Care sunt elementele unui cont?

Răspunsuri la testele de evaluare 1. Regulile de funcionare a conturilor de activ sunt: acestea îşi încep funciunea prin a se debita, ele se debitează cu existentul, intrările, creşterile de activ şi se creditează cu ieşirile, diminuările, scăderile de activ. 2. Etapele analizei contabile: natura operaiei, elementele modificate, identificarea conturilor, reguli de funcionare şi formula contabilă. 3. Elementele unui cont sunt: simbolul cifric, denumirea, soldul iniial, rulajele debitoare şi creditoare, totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare, soldul final. LUCRARE DE VERIFICARE 3 1. Explicai ce informaii desprindei din conturile de mai jos

62

D

CONTUL 411“Clieni”

C

SiD (4) (5)

200.000 25.000 47.000

(1) (2) (3)

RD TSD

72.000 272.000

RC 91.000 TSC 91.000 SfD 181.000

D

19.000 40.000 32.000

CONTUL 401“Furnizori”

(2) (4) (5)

33.000 12.000 44.000

SiC (1) (3)

18.000 53.000 39.000

RD TSD

89.000 89.000

RC TSC

92.000 110.000

SfC

21.000

C

2. Completai fi şa de mai jos, ştiind din extrasul de cont curent de la banca societăii că: - soldul iniial al contului este 5.600 lei; - la 6.01.12 se încasează cu OP 1.300 lei de la SC Clientul SA; - la 15.01.12 se achită furnizorului SC MANU SRL cu OP 600 lei; - la 20.01.12 se încasează cu OP 4.400 lei de la SC Clienta SRL; - la 25.01.12 se ridică cu cec de numerar 3.000 lei pentru plata salariilor; - la 30.01.12 se depun încas ările dintr-o vânzare în numerar, în sum ă de 1.900 lei.

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAII DIVERSE Nr. crt.

63

Contul 512 CCB Docu- Explicaii ment

Sume debitoare

Sume creditoare

D/C

Sold

3. Explicai pe baza teoriei materialiste cum se înregistreaz ă în contul 1012 Capital subscris vărsat următoarele operaiuni: a) retragerea unui acionar; b) vărsarea capitalului; c) acoperirea pierderilor; d) conversia obligaiunilor; e) încorporarea primelor de capital. 4. Arătai cum stabilii, utilizând ambele raionamente cunoscute, cum se înregistrează în contul 301 Materii prime următoarele operaiuni: a) un consum de 30 kg, cu preul unitar de 5 lei/kg; b) o cumpărare de 100 kg, cu preul unitar de 5 lei/kg; c) o creştere de valoare de 1.300 lei; d) un minus constatat la inventariere, în valoare de 600 lei. 5. Arătai ce persoane ai putea asocia conturilor: a) 371 Mărfuri; b) 401 Furnizori; c) 531 Casa; d) 421 Personal – salarii datorate. 6. Analizai operaiunile de mai jos: -

conform bonului de consum nr. … din …….., se înregistreaz ă

-

consum de materii prime în valoare de 300 lei; conform statelor de salarii şi registrului de casă din data ……., se înregistrează plata chenzinei a doua aferentă lunii noiembrie 2009, în sumă de 6.800 lei;

-

conform notei de recepie nr. …. din ………, se înregistreaz ă cumpărarea de rechizite, în valoare de 600 lei, materiale pentru

64

curăenie, în valoare de 400 lei, şi obiecte de inventar, în valoare de 300 lei. 7. Explicai dacă este posibilă o operaiune pentru care formula contabilă s ă fie: -

371 Mărfuri

=

462 Creditori diverşi

-

461 Debitori diverşi

=

531 Casa

-

401 Furnizori 301 Materii prime

= =

371 Mărfuri 401 Furnizori

-

301 Materii prime

=

601Cheltuieli priv.mat.prime

-

531 Casa

=

461 Debitori diverşi

-

601 Chelt.mat.prime

=

302 Materiale consumabile

8. Ce funcie contabilă au conturile de mai jos: -

129 Repartizarea profitului;

-

269 Vărsăminte de efectuat;

-

519 Credite bancare pe termen scurt;

-

409 Furizori – debitori;

-

419 Clieni – creditori. Comentai.

9. Separai conturile de activ de cele de pasiv din tabelul de mai jos: SIMBOL ŞI DENUMIRE CONT 531 Casa 421 Personal – salarii datorate 444 Impozit pe salarii 371 Mărfuri 411 Clieni 401 Furnizori 301 Materii prime 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaiuni

65

CONTURI DE

CONTURI DE

ACTIV

PASIV

10. Selectai cele două afirmaii incorecte: -

contul 403 Efecte de plătit se debitează pe măsura plăii efectelor scadente;

-

contul 421 Personal – salarii datorate se creditează cu sumele datorate salariailor pentru munca prestată;

-

contul 441 Impozit pe profit se creditează pe măsura plăii obligaiilor

-

faă de buget reprezentând impozit pe profit; contul 371 Mărfuri se creditează cu valoarea mărfurilor vândute, scăzute din gestiune.

Bibliografie 1. OMFP nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene publicat în M.O. Partea I, nr.766 şi 766 bis/10.11.2009 2. Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile româneşti şi Directivele europene, Ed. Economică, Bucureşti, 2011 3. Pântea P.J., Bodea G., Contabilitatea financiară, Ed. Intelcredo, Deva, 2011

66

UNITATEA DE ÎNVĂARE 4 - CONTABILITATEA OPERAIUNILOR CURENTE 4.1. INTRODUCERE Operaiunile curente, de exploatare au ca obiect achizi ionarea – producia – vânzarea de bunuri, sub formă de “produse”, achiziionarea – revânzarea de “mărfuri”, încasarea creanelor, plata datoriilor.

4.2. OBIECTIVE Obiectivele unităii de învăare 4 La terminarea unităii de învăare cursanii vor fi capabili: Să identifice operaiunile curente. Să analizeze contabil operaiunile legate de activitatea curentă a entităii economice. Să întocmească formulele contabile aferente operaiunilor curente.

Să identifice operaiunile curente. Să analizeze contabil operaiunile legate de activitatea curentă a entităii economice. Să întocmească formulele contabile aferente operaiunilor curente.

4.3. CUMPĂRARE ŞI REVÂNZARE DE MĂRFURI Mărfurile se evideniază cu ajutorul contului 371 Mărfuri. Evidena mărfurilor se ine diferit în funcie de tipul de comer practicat. În cazul comerului en-gros mărfurile sunt evaluate la cost de achiziie. Contul utilizat pentru a urmări veniturile din vânzarea mărfurilor este contul 707 Venituri din vânzarea mărfurilor. Contul utilizat pentru a urmări costul mărfurilor vândute este 607 Cheltuieli privind mărfurile. Exemplu (1) O societate achiziionează mărfuri, conform facturii şi notei de recepie, 1.000 bucăi, cu preul unitar de 10 lei + TVA 24%. (2) Mărfurile sunt revândute la preul de 12 lei + TVA 24%. Rezolvare (1) N.O. achiziie de mărfuri Modificări: - creşte stocul de m ărfuri cu 1.000 buc x 10 lei = 10.000 lei; - cresc datoriile faă de furnizori cu 10.000 + 2.400 = 12.400 lei; - cresc creanele faă de buget (TVA deductibil) cu 2.400 lei 371 Mărfuri

67

A

+

D

10.000

401 Furnizori

P

+

C

12.400

4426 TVAd

A

+

D

2.400

% 371 Mărfuri 4426 TVAd

=

401 Furnizori

12.400 10.000 2.400

(2a) N.O. Vănzarea propriu-zisă Modificări: - cresc creanele faă de clieni cu 14.880 lei; - cresc veniturile din vânzarea mărfurilor cu 12.000 lei; - cresc datoriile faă de buget (TVA colectat) cu 2.880 lei 411 Clieni

A

+

D

14.880

707 Ven.vânz.mf.

P

+

C

12.000

4427 TVAc

P

+

C

2.880

=

% 14.880 707 V V Mf 12.000 4427 TVAc 2.880

411 Clieni

(2b) N.O. Scăderea din gestiune Modific - scadeări:stocul de mărfuri cu 10.000 lei; - cresc cheltuielile privind mărfurile cu 10.000 lei; 371 Mărfuri

A

-

C

10.000

607 Ch. priv..mf.

A

+

D

10.000

=

371 Mărfuri

607 Ch.priv.mărfurile

10.000 lei

În cazul în care societatea practică forma de comer en-detail, evidena m ărfurilor se ine la pre de vânzare cu amănuntul. Acesta include adaosul comercial şi TVA. Ca urmare se impune utilizarea în plus a conturilor 378 Diferene de pre la mărfuri şi 4428 TVA neexigibil. Exemplu O societate comercială cumpără mărfuri, 2.000 bucăi, cu preul unitar de 10 lei + TVA 24%. Societatea practic ă un adaos comercial de 20%. Se vând mărfuri, 1.000 bucăi. Arătai cum se înregistrează aceste operaiuni.

68

Rezolvare 1) N.O. Cumpărare de mărfuri Modificări: - creşte stocul de m ărfuri cu 20.000 lei; - creşte TVA deductibilă cu 4.800 lei; - cresc datoriile faă de furnizori cu 24.800 lei. 371 Mărfuri

A

+

D

20.000

401 Furnizori 4426 TVAd

P A

+

C D

24.800 2.400

% 371 Mărfuri 4426 TVAd

=

401 Furnizori

24.800 20.000 2.400

2) N.O. Înregistrare adaos comercial Modificări: - creşte valoarea stocului de mărfuri cu 4.000 lei; - creşte adaosul aferent mărfurilor în stoc cu 4.000 lei.

371 Mărfuri

A

+

D

4.000

378 Diferene de pre la mărfuri

P

+

C

4.000

371 Mărfuri

=

378 Diferene de pre la mărfuri

3) N.O. Înregistrare TVA aferentă stocului de mărfuri Modificări: - creşte valoarea stocului de mărfuri cu 5.760 lei; - creşte TVA aferentă mărfurilor în stoc cu 5.760 lei.

371 Mărfuri

A

+

D

5.760

4428 TVA neexigibilă

P

+

C

5.760

371 Mărfuri

=

4428 TVA neexigibilă

5.760

4) N.O. Vânzare de mărfuri Modificări: - cresc creanele faă de clieni cu 12.000 lei + TVA 24%; - creşte TVA colectată cu 2.880 lei;

69

4.000

-

cresc veniturile din vânzarea mărfurilor cu 12.000 lei. 411 Clieni 4427 TVA colectată P 707 Venit.vânz.mărfuri

411 Clieni

=

A + P

+ C +

D

14.880 2.880 C 12.000

% 707 Venit.vânzare mărfuri 4427 TVA colectată

14.880 12.000 2.880

5) N.O. Descărcare gestiune mărfuri Modificări: - scade stocul de mărfuri cu 14.880 lei; - scade TVA neexigibilă cu 2.880 lei; - scade adaosul comercial cu 2.000 lei - cresc cheltuielile privind mărfurile cu 10.000 lei. 371 Mărfuri 4428 TVA neexigibilă P 378 Diferene pre mărf. 607 Cheltuieli priv. mărf. % 4428 TVA neexigibilă 378 Diferene pre mărf. 607 Cheltuieli priv. mărf.

A P A

-

C

+

=

371 Mărfuri

D

14.880 2.880 D 2.000 D 10.000 14.880 2.880 2.000 10.000

4.4. PRODUCIE ŞI VÂNZARE Pentru firmele care au ca obiect de activitate produc ia şi vânzarea de bunuri, ciclul de exploatare presupune achizi ionarea de materii prime şi materiale consumabile, producerea de bunuri şi vânzarea acestora. Evidena stocurilor20 de aprovizionare se ine la cost de achiziie cu ajutorul conturilor 301 Materii prime, 302 Materiale consumabile, 303 Materiale de natura obiectelor inventar etc.ine cu ajutorul conturilor 345 Eviden de de produc a stocurilor ie se Produse finite, 341 Semifabricate, 346 Produse reziduale, la cost de producie. În situaia în care este posibil se determină costul de producie efectiv. Exemplu 20

Se discută numai varianta inventarului permanent.

70

(1) Se cumpără materii prime şi materiale consumabile conform facturii şi notei de recepie, în valoare totală de 2.480 lei ,din care. - materii prime – 1.500 lei, - materiale 500 lei, - TVA 480 lei. (2) Se dau în consum, conform bonurilor de consum, materii prime şi materiale după cum urmează: - materii prime – 800 lei, - materiale 200 lei. (3) Se înregistrează obinerea de produse finite,21 conform raportului de producie: 2.000 buc. X 15 lei/buc., cost efectiv . (4) Conform facturii şi avizului de expediere s-au vândut produse finite, 1.000 buc., la pre de 20 lei/buc + TVA 24%. Rezolvare (1) N.O. achiziie de materii prime Modificări: - creşte stocul de materii prime cu 1.500 lei; - creşte stocul de materiale consumabile cu 500 lei, - cresc datoriile faă de furnizori cu 2.480 lei; - cresc creanele faă de buget (TVA deductibil) cu 480 lei 301 Materii prime

A

+

D

302 Mat.consum.

A

+

D

500

401 Furnizori

P

+

C

2.480

4426 TVAd

A

+

D

480

=

401 Furnizori

% 301 Materii prime 302 Mater.cons. 4426 TVAd

1.500

2.480 1.500 500 480

(2a) N.O. Se dau în consum materii prime Modificări: - scade stocul de materii prime cu 800 lei; - cresc cheltuielile cu materiile prime cu 800 lei; 301 Materii prime

A

-

C

800

601 Ch.mat.prime

A

+

D

800

=

301 Materii prime

601 Ch.mat.prime

800

(2b) N.O. Se dau în consum materiale consumabile Modificări: - scade stocul de materiale cu 200 lei; 21

Costul include, pe lângă consumurile materiale, salariile directe şi alte elemente.

71

-

cresc cheltuielile cu materialele cu 200 lei; 302 Mater. Cons.

A

-

C

200

602 Ch.mat.cons.

A

+

D

200

602 Ch.mater.cons.

=

302 Materiale consumabile 200

(3) N.O. Se obin produse finite Modificări: - creşte stocul de produse finite cu 30.000 lei; - cresc veniturile din producia stocată cu 30.000 lei; 345 Produse finite

A

+

D

30.000

711 Variaia stocurilor

P

+

C

30.000

345 Produse finite

=

711 Variaia stocurilor

30.000

(4a) N.O. Vănzarea propriu-zisă Modificări: - cresc creanele faă de clieni cu 24.800 lei; - cresc veniturile din vânzarea produselor finite cu 20.000 lei; - cresc datoriile faă de buget (TVA colectat) cu 4.800 lei 411 Clieni 701 Ven.vânz.PF.

A P

+ +

D C

24.800 20.000

4427 TVAc

P

+

C

4.800

=

% 24.800 701 V.V.P.F. 20.000 4427 TVAc 4.800

411 Clieni

(4b) N.O. Scăderea din gestiune Modificări: - scade stocul de produse finite cu 15.000 lei; - scad veniturile din producia stocată cu 15.000 lei; 345 Produse finite

A

-

C

15.000

711 Variaia stocurilor

P

-

D

15.000

=

345 Produse finite

711 Variaia stocurilor

15.000

În practică, de multe ori este mai degrab ă utilizată evaluarea stocului de produse finite la un cost prestabilit, standard. Din aceast ă cauză apar abateri ale costului efectiv, determinat abia dup ă închiderea lunii, faă de

72

costul prestabilit. Acestea se contabilizează cu ajutorul contului 348 Diferene de pre la produse finite.

4.5. EVIDENA DECONTĂRILOR CU PARTENERII COMERCIALI EXEMPLE (1) Se de la de un 2.480 client,lei, conform ordinului de plată şi extrasului de contîncaseaz curent,ăsuma reprezentând contravaloarea facturii nr. 3652133/23.09.2010. (2) Se încasează, conform chitanei nr…/….. şi registrului de casă, suma de 2.000 lei, de la SC…, reprezentând contravaloarea facturii…./…. (3) Se primeşte şi depune la bancă spre încasare o filă de cec în sumă de 3.600 lei, de la SC……, reprezentând contravaloarea facturii…../…. (4) Conform extrasului de cont bancar, cecul a fost onorat la data…… (5) Se plăteşte cu ordin de plată nr…, conform extrasului de cont din …., suma de 4.800 lei, reprezentând contravaloarea facturii…./…. (6) Se primeşte factura de energie electrică în sumă de 2.400 lei22. (7) Factura se decontează cu ordin de plată la data….. (8) Se primeşte factura de telefon în sumă de 4.200 lei. (9) Factura se decontează ulterior, cu ordin de plat ă. (10) Se acordă, conform registrului de casă din ….., un avans în numerar de 5.000 lei delegatului firmei pentru achiziionarea de mărfuri. (11) Delegatul justifică avansul primit cu factura 23……., în sumă de 4.800 lei, restituind diferena, în numerar. REZOLVARE (1) N.O: Încasare de la clieni Modificări: - scad creanele faă de clieni cu 2.480 lei; - cresc disponibilităile în contul curent cu 2.480 lei; 411 Clieni 512 Ct.crt.la bancAă

A

+

512 Cont curent la bancă =

C D

2.480 2.480

411 Clien

i

(2) N.O: Încasare de la clien i Modificări: - scad creanele faă de clieni cu 2.000 lei; - cresc disponibilităile în numerar cu 2.000 lei; 22 23

Am ignorat TVA. Separat se vor evidenia mărfurile recepionate.

73

2.480 lei

411 Clieni

A

-

C

2.000

531 Casa

A

+

D

2.000

531 Casa

=

411 Clieni

2.000 lei

(2) N.O: Cec depus la bancă Modificări: - scad creanele faă de clieni cu 3.600 lei; - cresc valorile de încasat cu 3.600 lei; 411 Clieni

A

-

C

3.600

511 Val.de încasat A

+

D

3.600

511 Valori de încasat

=

411 Clieni

3.600 lei

(4) N.O: Încasare cec Modificări: - scad valorile de încasat cu 3.600 lei; - cresc disponibilităile în contul curent cu 3.600 lei; 511 Val.de încasat A 512 Ct.crt.la bancAă

+

512 Cont curent la banc ă

C D

=

3.600 3.600

511 Valori de încasat 3.600 lei

(5) N.O: Plată furnizori Modificări: - scad datoriile faă de furnizori cu 4.800 lei; - scad disponibilităile în contul curent cu 4.800 lei; 401 Furnizori

P

512 Ct.crt.la bancAă 401 Furnizori

-

=

D C

4.800 4.800

512 Cont curent la bancă

(6) N.O: Factură energie electrică Modificări: - cresc cheltuielile cu energia electrică cu 2.400 lei; - cresc datoriile faă de furnizori cu 2.400 lei; 605 Ch. en.şi apa

74

A

+

D

2.400

4.800 lei

401 Furnizori

P

+

605 Chelt.energia apa ş

C

=

2.400

401 Furnizori 2.400 lei

(7) N.O: Plata facturii de curent electric Modificări: - scad datoriile faă de furnizori cu 2.400 lei; - scad disponibilităile în contul curent cu 2.400 lei; 401 Furnizori

P

512 Ct.crt.la bancAă 401 Furnizori

-

=

D C

2.400 2.400

512 Cont curent la bancă

2.400 lei

(8) N.O: Factură telefon Modificări: - cresc cheltuielile cu servicii po ştale şi telecomunicaii cu 4.200 lei; - cresc datoriile faă de furnizori cu 4.200 lei; 626 Ch.telecomun. A

+

D

4.200

401 Furnizori

+

C

4.200

P

626 Chelt.telecomunicaii = 401 Furnizori 4.200 lei (9) N.O: Plată furnizori Modificări: - scad datoriile faă de furnizori cu 4.200 lei; - scad disponibilităile în contul curent cu 4.200 lei; 401 Furnizori

P

512 Ct.crt.la bancAă 401 Furnizori

-

=

D C

4.200 4.200

512 Cont curent la bancă

(10) N. O. Acordare avans numerar Modificări: - scade numerarul din casierie cu 5.000 lei - cresc creanele faă de delegat cu 5.000 lei; 531 Casa

A

-

C

5.000

542 Avans de trez. A

+

D

5.000

542 Avans de trezorerie

75

= 531 Casa

5.000 lei

4.200 lei

(11) N. O. Justificare avans numerar Modificări: - scad creanele faă de delegat cu 5.000 lei; - scad datoriile faă de furnizori cu 4.800 lei; - creste numerarul din casierie cu 200 lei 542 Avans trezor.

A

-

C

5.000

401 Furnizori.

P

-

D

4.800

531 Casa

A

+

D

200

=

542 Avans.de trezorerie

% 401 Furnizori 531 Casa

5.000 4.800 200

4.6. DECONTĂRILE CU PERSONALUL, OBLIGAIILE SOCIALE EXEMPLE (1) Se plăteşte, pe 14 mai, conform statului de salarii, lichidarea aferent ă aprilie, 18.600 lei. luna mai, în sumă de 16.000 lei. (2) lunii Se acord ă, laîn 29sum mai,ă de avansul pentru (3) La sfârşitul lunii, se înregistrează salariile brute datorate personalului, în sumă de 50.000 lei. (4) Se înregistrează cheltuielile sociale aferente: - CAS 20,8 %; - Şomaj 0,5%; - CASS 5,2 %. (5) Se înregistrează reinerile din salarii: - CAS 10,5 %; - CASS 5,5 %; - Şomaj 0,5 %; - Impozitul – 9.500 lei; - Avans 16.000 lei. REZOLVARE (1) N. O. Plată chenzina a II-a, în numerar Modificări: - scade numerarul din casierie cu 18.600 lei - scad datoriile faă de salariai cu 18.600 lei;

76

531 Casa

A

-

C

18.600

421 Pers.rem.dat.

P

-

D

18.600

=

531 Casa

421 Personal-remuneraii datorate

18.600 lei

(2) N. O. Plată avans chenzinal, în numerar Modificări: -

scade numerarul din casierie cu 16.000 lei scad datoriile faă de salariai cu 16.000 lei; 531 Casa

A

-

C

16.000

425 Av.acord.pers A

+

D

16.000

425 Avansuri acordate personalului =

531 Casa

16.000 lei

(3) N. O. Salarii brute datorate pentru luna mai Modificări: - cresc cheltuielile cu personalul, cu 50.000 lei - cresc datoriile faă de salariai cu 50.000 lei; 641 Ch. personal

A

+

D

50.000

421 Pers.rem.dat.

P

+

C

50.000

641 Chelt. personal

=

421 Personal-remun. datorate 50.000 lei

(4) N.O. Cheltuieli cu asigurările sociale şi protecia socială Modificări: - cresc datoriile reprezentând CAS cu 10.400 lei; - cresc datoriile reprezentând CASS cu 2.600 lei, - cresc datoriile la fondul de şomaj cu 250 lei; - cresc cheltuielile întreprinderii cu asigurările sociale cu 13.250 lei. 4311 CUAS

P

+

C

4313 CUASS

P

+

C

4371 CUFŞ P

+

645 Contrib.as.soc A

645 Contrib asig. soc.

77

C +

=

10.400 2.600 250

D

13.250

% 4311 CUAS 4313 CUASS 4371 CUFŞ

13.250 lei 10.400 2.600 250

(5) N.O. Reineri din salarii Modificări: - scad datoriile faă de salariai cu 33.750 lei - cresc datoriile reprezentând CAS cu 5.250 lei - cresc datoriile reprezentând CASS cu 2.750 lei - cresc datoriile la fondul de şomaj cu 250 lei - cresc datoriile privind impozitul pe salarii cu 9.500 lei - scad creanele faă de salariai cu 16.000 lei

421 Pers.rem.dat.

P

-

D

33.750

4312 CAS

P

+

C

5.250

4314 CASS

P

+

C

2.750

4372 CFŞ

P

+

C

444 Impoz.sal.

P

+

C

9.500

425 Av.acord.sal

A

-

C

16.000

=

% 4312 CAS 4314 CASS 4372 CFŞ 444 Impoz.sal. 425 Av.acord.sal

421 Pers.rem.dat.

250

33.750 lei 5.250 2.750 250 9.500 16.000

4.7. OPERAIUNI DE TREZORERIE EXEMPLE (1) În luna iunie se ridică numerar pentru plata lichidării, 18.600 lei. (2) Se plăteşte chenzina a doua pentru luna mai. (3) În luna iunie se virează obligaiile fiscale şi sociale scadente: - CAS CASS15.650 5.350 lei; - Fond şomaj 500 lei; - Impozit pe salarii 9.500 lei. (4) Se plăteşte TVA datorată, în sumă de 2.000 lei. (5) Se depune la bancă suma de 8.460 lei, din încasări. (6) Se obine de la o societate bancar ă un credit de 90.000 lei pentru finanarea stocurilor.

78

(7) La 30 iunie se bonifică dobândă la contul curent de 2.700 lei, se re ine dobândă la contul de credit de 1.340 lei şi se taxează comisioane de 580 lei. REZOLVARE (1) N.O. Ridicare de numerar de la bancă Modificări: - scad disponibilităile la bancă cu 18.600 lei - creşte numerarul cu 18.600 lei 512 Ct.crt.bancăA 531 Casa. 531 Casa

A

=

C +

18.600 D

18.600

512 Ct.crt.bancă

18.600 lei

(2) N.O. Plată chenzina a II-a, în numerar Modificări: - scade numerarul din casierie cu 18.600 lei - scad datoriile faă de salariai cu 18.600 lei 531 Casa

A

-

C

18.600

421 Pers.rem.dat.

P

-

D

18.600

=

531 Casa

421 Personal-remuneraii datorate

18.600 lei

(3) N.O. Plată asigurări sociale şi impozit Modificări: - scad disponibilităile în contul curent cu 31.000 lei - sad datoriile reprezentând CAS cu 15.650 lei - scad datoriile reprezentând CASS cu 5.350 lei - scad datoriile la fondul de şomaj cu 500 lei - scad datoriile privind impozitul pe salarii cu 9.500 lei 512 Ct.crt.bancă.

A

-

C

31.000

431 CAS

P

-

D

15.650

P -

D

D

P

-

D

=

512 Ct. crt. bancă

431 CASS 437 CFŞ

P

444 Impoz.salarii

% 431 CAS

79

500

5.350 9.500

31.000 lei 15.650

431CASS 437 CFŞ 444 Impozit sal.

5.350 500 9.500

4) N.O. Plată TVA Modificări - scad disponibilităile la bancă cu 2.000 lei - scad datoriile fiscale cu 2.000 lei 512 Ct.crt.bancăA 4423 TVAp.

4423 TVAp

-

D

2.000 2.000

512 Ct.crt.bancă

2.000 lei

P

=

C -

5)N.O. depunere de numerar la bancă Modificări. - scade numerarul cu 8.460 lei - cresc disponibilităile la bancă cu 8.460 lei 512 Ct.crt.bancăA

+

531 Casa.

512 Ct.crt.bancă

A

D -

=

8.460 C

531 Casa

8.460

8.460 lei

6) N.O. Credit Modificări. - cresc disponibilităile la bancă cu 90.000 lei - cresc datoriile faă de bancă pe termen scurt cu 90.000 lei 512 Ct.crt.bancăA

+

519 Cred.term sc. 512 Ct.crt.bancă

P =

D +

90.000 C

90.000

519 Credite banc.pe term.scurt

7a) Dobânda Modific ări. încasată - cresc veniturile din dobânzi cu 2.700 lei - cresc disponibilităile la bancă cu 2.700 lei 766Venit.dobânzi P

80

+

C

2.700

90.000 lei

512 Ct.crt.bancăA 512 Ct.crt.bancă

+ =

D

2.700

766 Venituri.din dobânzi 2.700 lei

7b) Dobânzi şi comisioane plătite Modificări: - scad disponibilităile în contul curent cu 1.920 lei - cresc cheltuielile cu dobânzile cu 1.340 lei -

cresc cheltuielile cu serviciile bancare cu 580 lei 512 Ct. crt. bancă.

A

-

C

1.920

666 Ch.dobânzi.

A

+

D

1.340

627 Ch.serv.banc.

A

+

D

580

% = 666 Ch. dobânzile 627 Ch.serv.bancare

512 Ct.crt. bancă

1.920 lei 1.340 580

4.8. CONTABILITATEA AMORTIZĂRII EXEMPLE 1. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor necorporale, în sumă de 1.200 lei. 2. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor corporale, în sumă de 17.900 lei. REZOLVARE 1. N.O. Amortizare Modificări - cresc cheltuielile cu amortizarea cu 1.200 lei - creşte amortizarea imobilizărilor necorporale cu 1.200 lei 6811 Ch.am.imob. A

+

D

1.200

280 Amortiz. I.N.

+

C

1.200

81

P

6811 Ch.am.imob

=

280 Amortiz. I.N.

1.200 lei

2. N.O. Amortizare Modificări - cresc cheltuielile cu amortizarea cu 17.900 lei - creşte amortizarea imobilizărilor corporale cu 17.900 lei 6811 Ch.am.imob. A

+

D

17.900

281Amortiz. I.C.

P

+

C

17.900

6811 Ch.am.imob

=

281Amortiz. I.C.

17.900 lei

4.9. REZUMAT Operaiunile curente, de exploatare au ca obiect achiziionarea – producia – vânzarea de bunuri, sub formă de “produse”, achiziionarea – revânzarea de “mărfuri”, încasarea creanelor, plata datoriilor. Pentru firmele care au ca obiect de activitate produc ia şi vânzarea de bunuri, ciclul de exploatare presupune achizi ionarea de materii prime şi materiale consumabile, producerea de bunuri şi vânzarea acestora. Decontările cu partenerii comerciali cuprind opera iunile de plăi şi de încasări către furnizori şi clieni, cu ordin de plată sau în numerar, precum şi înregistrarea facturilor de utilităi. Decontările cu personalul cuprind înregistrarea salariilor brute datorate personalului, a obligaiilor către bugetul de stat, a impozitului pe salarii, precum şi plata acestora. Contabilitatea amortizării presupune înregistratrea amortizării imobilizărilor necorporale/ corporale.

4.10. TESTE DE EVALUARE/ AUTOEVALUARE 1. Prezentai operaiunile curente. 2. Înregistrai în contabilitate achiziia de mărfuri, obinerea de produse finite, salariile brute datorate personalului şi înregistrarea amortizării imobilizărilor corporale.

Răspunsuri la testele de evaluare 1. Operaiunile curente sunt: cumpărare/revânzare de mărfuri, obinere de produse finite, decontările cu partenerii comerciali, contabilitatea trezoreriei, decontările cu personalul, contabilitatea amortizării. 2. 371=401; 345=711; 641=421; 6811=2811. LUCRARE DE VERIFICARE 4

82

1. Se înregistrează conform facturii şi notei de intrare-recepie cumpărarea de mărfuri, din sortimenele A, B şi C, după cum urmează: -

marfă A …………… 20 bucăi x 300 lei/bucată + TVA 24%;

-

marfă B …………… 30 kilograme x 400 lei/kilogram + TVA 24%;

-

marfă C …………… 10 bucăi x 500 lei/bucată + TVA 24%. 2. Se înregistrează adaos comercial, cota practicată de firmă fiind de 30%. 3. Se înregistrează vânzarea de mărfuri, conform centralizator, şi anume:

-

marfă B …………… 10 kilograme;

-

marfă C …………… 10 bucăi. 4. Se înregistrează scăderea din gestiune a mărfurilor vândute. 5. Se cumpără ambalaje:

-

sticle 1 l …………………. 180 buc ăi x 30 lei/bucată + TVA 24%;

-

navete plastic ……………. 15 bucăi x 80 lei/bucată + TVA 24%. 6. Se înregistrează centralizatorul bonurilor de consum de materii prime

-

şi materiale pentru luna în curs, din care deducem:

materii prime - consum total – 5.400 lei;

materiale consumabile – consum total – 3.200 lei. 7. Se înregistrează consumul de energie electrică conform facturii: 3.000 lei + TVA 24%. 8. Se obin produse finite, evaluate la cost standard: 2.000 bucăi x 10 lei/bucată. 9. Se vând produse finite, 1.000 bucăi x 15 lei/bucată TVA 24%. 10. Se înregistrează diferene favorabile de pre aferente produselor finite obinute, în sumă de 2 lei/bucată, deci diferenele totale însumează 4.000 lei. 11. Se înregistrează scăderea din gestiune a produselor finite vândute, inclusiv diferenele de pre repartizate. 12. Se înregistrează factura pentru telefon, în sumă de 560 lei + TVA 24%.

83

13. Se înregistrează plata facturii pentru telefon, cu ordin de plat ă, la data scadenei. 14. Se înregistrează primirea unui avans de la clientul Z, în sumă de 4.000 lei. 15. Se înregistrează efectuarea livrării către clientul respectiv, în valoare de 8.000 lei + TVA 24%. 16. Se înregistrează decontarea facturii de la opera iunea precedentă, cu ordin de plată. 17. Se înregistrează plata în numerar, în sumă de 2.000 lei, reprezentând contravaloarea facturii ……….. din……….. , de la furnizorul Y. 18. Se înregistrează acordarea avansului lunar din salariile cuvenite personalului pentru luna în curs, în sumă de 4.000 lei. 19. La sfârşitul lunii se înregistrează salariile brute datorate personalului, în sumă de 10.000 lei. 20. Se înregistrează reinerile din salarii, după cum urmează: -

CAS……………….………..10,5%;

-

CASS……………………….5,5%;

-

Fd.Şomaj……………………0,5%;

-

Impozit……………………...16%. 21. Se înregistrează contribuiile sociale ale întreprinderii , şi anume:

-

CAS……………….………..20,8%;

-

CASS………………………...5,2%;

-

Fd.Şomaj……………………..0,5%. 22. Se înregistrează plata chenzinei a doua, din care o parte, 1.000 lei, în mărfuri, cu costul de achiziie de 700 lei, iar diferen a în numerar. 23. Se înregistrează plata obligaiilor sociale şi impozitului pe salarii. 24. Se înregistrează plata în numerar în favoarea creditorului M, în sumă de 3.000 lei. 25. Se înregistrează încasarea cu ordin de plată a sumei de 7.000 lei de la clientul X, în baza unei facturi anterioare. 26. Se înregistrează cumpărarea de titluri, în numerar, cu intenia de revânzare a acestora în scurt timp:

84

-

1.000 aciuni S, la cursul de 130 lei/ac iune;

-

200 obligaiuni C, la cursul de 280 lei/obligaiune. 27. Se înregistrează obinerea unui credit pe termen scurt de la o banc ă comercială, în sumă de 30.000 lei. 28. Se înregistrează depunerea la bancă a sumei de 54.000 lei, provenind din vânzări în numerar. 29. Se înregistrează depunerea la bancă spre încasare a două file de cec, care însumează 17.500 lei. 30. Se înregistrează decontarea celor două file de cec. 31. Se înregistrează amortizarea imobilizărilor:

-

pentru imobilizările necorporale……………..5.000 lei;

-

pentru imobilizările corporale………………..5.000 lei. 32. Să se întocmească tabloul de amortizare pentru un utilaj, cunoscând următoarele date:

-

costul de achiziie………………………18.000 lei;

-

durata normală de utilizare…………………6 ani;

-

metoda de amortizare: a) amortizare degresivă AD1; b) metoda SOFTY. a. amortizare degresivă AD1 ANII

BAZA DE

COTA

AMORTIZARE

AMORTIZARE

VALOARE

CALCUL

ANUALĂ

ANUALĂ

CUMULATĂ

RĂMASĂ

TOTAL b. metoda SOFTY

85

ANII

BAZA DE

COTA

AMORTIZARE

AMORTIZARE

VALOARE

CALCUL

ANUALĂ

ANUALĂ

CUMULATĂ

RĂMASĂ

TOTAL Bibliografie 1. OMFP nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene publicat în M.O. Partea I, nr.766 şi 766 bis/10.11.2009 2. Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile româneşti şi Directivele europene, Ed. Economică, Bucureşti, 2011 3. Pântea P.J., Bodea G., Contabilitatea financiară, Ed. Intelcredo, Deva, 2011

UNITATEA DE ÎNVĂARE 5 - CONTABILITATEA OPERAIUNILOR DE FINANARE-INVESTIRE 5.1. INTRODUCERE Operaiile de finanare vizează crearea resurselor de finan are a activelor pe termen lung. Ele pot proveni din aportul de capitaluri proprii ori din fondurile furnizate din exteriorul firmei. Operaiile de investiie au ca obiect alocarea sau utilizarea resurselor de finanare pentru procurarea bunurilor sau a activelor de folosin ă îndelungată (mai mult de 12 luni), denumite imobilizări.

5.2. OBIECTIVE Obiectivele unităii de învăare 5 La terminarea unităii de învăare cursanii vor fi capabili: Să definească datoriile pe termen lung. Să înregistreze în contabilitate intrarea şi ieşirea de imobilizări. Să analizeze contabil operaiunile legate de capitalurile proprii.

86

5.3. OPERAIUNI PRIVIND CAPITALURILE PROPRII Capitalul propriu este reprezentat în principal de capitalul social. Capitalul social ia naştere la înfiinarea firmei, când viitorii asociai sau acionari decid asupra contribuiilor proprii la aceasta. Până la concurena unei sume stabilite în funcie de volumul preconizat de activitate a firmei, aciunile sau pările sociale sunt adjudecate unui cerc restrâns de investitori sau, dacă este cazul, aciunile sunt puse în vânzare prin subscrip ie publică, oricărui doritor. Exemplu La înfiinarea unei societăi comerciale se emit 100 de ac iuni cu valoare nominală de 50 lei. Ulterior se înregistrează aportul acionarilor, constând în bani depuşi în contul bancar al firmei. Rezolvare 1) N.O. Subscriere la capitalul social Modificări: - creşte capitalul social nevărsat cu 5.000 lei - cresc creanele faă de acionari cu 5.000 lei 1011 Capital social nevărsat

P

+

C

5.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul

A

+

D

5.000

456 Dec.cu asoc.priv.capit. = 1011 Capital social nevărsat 5.000 lei 2) N.O. Aportul acionarilor Modificări: - scad creanele faă de acionari cu 5.000 lei - cresc disponibilităile firmei cu 5.000 lei 456 Dec.cu asoc.priv.capitalul

A

-

C

5.000

512 Conturi curente la bănci

A

+

D

5.000

512 Conturi curente la bănci = 456 Dec.cu asoc.priv.capit. 5.000 lei 3) N.O.ări: Înregistrarea capitalului ca v ărsat (eliberarea aciunilor) Modific - scade capitalul nevărsat cu 5.000 lei - creşte capitalul vărsat cu 5.000 lei 1011 Capital social nevărsat

P

-

D

5.000

1012 Capital social vărsat

P

+

C

5.000

87

1011 Capital social nevărsat = 1012 Capital social vărsat 5.000 lei După ce societatea a început să funcioneze se pot efectua operaiuni de modificare a capitalului social. Dimensiunile sale trebuie ajustate în funcie de volumul de activitate al societăii. O creştere a capitalului propriu se realizează atunci când se emit noi aciuni, care se pun în vânzare. Întrucât în momentul majorării capitalului firma ar avea în mod normal rezultate pozitive şi rezerve, se vor stabili drepturi de subscriere (DS) pentru ca noile ac iuni să fie achiziionate la valoarea nominală. Exemplu O societate comercială prezintă următoarea situaie patrimonială: BILAN - lei ACTIV Active imobilizate

PASIV 300.000

Datorii pe termen scurt

200.000

Datorii pe termen lung

150.000

Capital social

100.000

Active circulante

200.000

TOTAL ACTIV

500.000 TOTAL PASIV

Rezerve, rezultate

50.000 500.000

Stabilim mărimea unui DS dacă se emit 2.000 de aciuni cu valoarea nominală de 20.000 lei / ac iune. Valoarea contabilă (matematică) iniială a unei aciuni era: VM = 150.000.000 lei : 5.000 aciuni = 30.000 lei / aciune. Valoarea contabilă (matematică) a unei aciuni în urma emisiunii devine: VM = 190.000.000 lei : 7.000 aciuni = 27.143 lei / aciune. 1 DS = 30.000 lei / aciune - 27.143 lei / aciune = 2.857 lei / aciune. Nivelul de 2.857 lei exprimă pierderea suferită pentru fiecare aciune veche deinută. Pentru fiecare aciune nouă cumpărată cu 20.000 lei ar apărea un câştig din diferena până la valoarea matematică a aciunii, de 27.143 lei: 27.143 lei – 20.000 lei = 7.143 lei

88

Această diferenă este compensată prin 2.5 DS-uri. DS-urile sunt negociabile. Pentru a putea cumpăra un număr întreg de aciuni noi este necesară completarea numărului de DS-uri deinute. Numărul de DS-uri necesare pentru a dobândi o aciune nouă se poate calcula în două moduri: - fie ca raport între numărul de aciuni vechi şi numărul de aciuni nouemise: 5.000 aciuni vechi : 2.000 aciuni noi = 2.5 DS-uri pentru o aciune nouă -

fie raportând acest câştig la valoarea unui DS:

7.143 lei : 2.857 lei = 2.5 DS-uri pentru o aciune nouă. Pentru ca vechii acionari să nu fie dezavantajai există şi o altă soluie - noilor acionari li se poate pretinde nu numai valoarea nominală a aciunilor, ci şi o primă de capital (de emisiune). Exemplu La o societate comercială se majorează capitalul social prin emisiunea a 10.000 de aciuni. Acestea au valoarea nominală de 50.000 lei şi preul de emisiune de 55.000 lei. Aportul ac ionarilor constă în bani depuşi în contul societăii. Rezolvare (1)N.O. Subscriere la capitalul social Modificări: - creşte capitalul social nevărsat cu 500.000.000 lei - cresc primele de capital cu 50.000.000 lei - cresc creanele faă de acionari cu 550.000.000 lei 1011 Capital social nevărsat

P

+

C

500.000.000

104 Prime de capital

P

+

C

50.000.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul

A

+

D

550.000.000

456 Dec.cu asoc.priv.capit. =

% 550.000.000 1011 Capital social nevărsat 500.000.000 104 Prime de capital 50.000.000

(2)N.O. Aportul acionarilor Modificări: - scad creanele faă de acionari cu 550.000.000 lei - cresc disponibilităile firmei cu 550.000.000 lei 456 Dec.cu asoc.priv.capitalul

89

A

-

C

550.000.000

512 Conturi curente la bănci Conturi curente la bănci

A

+

D

550.000.000

= 456 Dec.cu asoc.priv.capit. 550.000.000

(3)N.O. Înregistrarea capitalului ca vărsat (eliberarea aciunilor) Modificări: - scade capitalul nevărsat cu 500.000.000 lei - creşte capitalul vărsat cu 500.000.000 lei 1011 Capital social nevărsat

P

-

D

500.000.000

1012 Capital social vărsat

P

+

C

500.000.000

1011 Capital social nevărsat = 1012 Capital social vărsat 500.000.000 Capitalul social poate fi mărit şi fără a pretinde fonduri suplimentare asociailor sau acionarilor, operaiunea fiind finanată din surse proprii, încorporate la capitalul social, cum ar fi: prime de capital, rezerve, rezultat pozitiv reportat. Exemplu O societate comercială majorează capitalul social prin încorporarea primelor de capital; cu această ocazie se emit 1.000 de aciuni, cu valoare ă de 50delei. nominal N.O Emisiune aciuni finanată prin încorporarea primelor de capital Modificări - creşte capitalul social vărsat cu 50.000 lei - scad primele de capital cu 50.000 lei.

1012 Capital social vărsat

P

+

C

50.000

104 Prime de capital

P

-

D

50.000

104 Prime de capital = 1012 Capital social vărsat 50.000 O astfel de operaiune conduce şi ea la scăderea valorii matematice a unei aciuni. Deinătorii vechilor aciuni devin posesori de drepturi de atribuire (DA), în baza cărora vor primi noi aciuni proporional cu capitalul deinut iniial. Ca şi DS, DA se calculează ca diferenă între valoarea matematică iniială a aciunilor şi valoarea matematică a aciunilor în urma noii emisiuni. Pentru exemplul de mai sus, calculăm: Val.mat.veche = (500.000 lei + 50.000 lei ) : 10.000 aciuni = 55 lei Val.mat.nouă = (500.000 lei + 50.000 lei ) : 11.000 aciuni = 50 lei

90

DA = 55 lei – 50 lei = 5 lei DA-urile sunt şi ele negociabile. Numărul de DA-uri necesare pentru a dobândi o aciune nouă se calculează ca şi pentru DS-uri: -

fie ca raport între numărul de aciuni vechi şi numărul de aciuni nouemise:

10.000 aciuni vechi : 1.000 aciuni noi = 10 DA-uri pentru o aciune nouă fie raportând câştigul24 la valoarea unui DA:

-

50.000 lei : 5.000 lei = 10 DS-uri pentru o aciune nouă. O altă modalitate de creştere a capitalului social este conversia obligaiunilor sau a altor datorii în aciuni, situaie în care foştii creditori ai firmei dobândesc statutul de proprietari, de acionari. Exemplu La o societate comercială 10.000 de obligaiuni sunt preschimbate în aciuni, meninându-se valoarea nominală a acestora, de 20.000 lei. N.O Emisiune de aciuni finanată prin încorporarea primelor de capital Modificări - creşte capitalul social vărsat cu 200.000.000 lei - scad datoriile faă de obligatari cu 200.000.000 lei. 1012 Capital social vărsat

P

+

C

200.000.000

161 Împr.din emis.de oblig.

P

-

D

200.000.000

161 Împr.din emis.de oblig

= 1012 Capital social vărsat 200.000.000

Diminuarea capitalului social se realizează fie prin restituirea către un asociat sau acionar a pării din capital deinută de acesta, fie prin răscumpărarea unor aciuni proprii şi anularea acestora. Ambele situaii duc la scăderea capitalului propriu. Exemplu A.G.A. admite retragerea unui asociat care deinea 10% din capitalul firmei, şi anume 500.000.000 lei. Acestuia i se restituie partea de capital. 1. N.O Înregistrarea datoriei faă de asociatul în cauză 24

Câştigul este chiar valoarea nominală a unei noi ac iuni.

91

Modificări - scade capitalul social vărsat cu 500.000.000 lei - cresc datoriile faă de acionari cu 500.000.000 lei 1012 Capital social vărsat

P

-

D

500.000.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul

P

+

C

500.000.000

1012 Capital social vărsat = 456 Dec.cu asoc.priv.capitalul 500.000.000 2. N.O Înregistrarea plăii datoriei faă de asociatul în cauză Modificări - scad datoriile faă de acionari cu 500.000.000 lei - scad disponibilităile firmei cu 500.000.000 lei 456 Dec.cu asoc.priv.capitalul

P

-

D

512 Ct. crt. la bancă

-

C

500.000.000

A

500.000.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul = 512 Ct. crt. la bancă 500.000.000 Micşorarea capitalului social se poate realiza însă şi prin mişcări interne în cadrul grupării de capitaluri proprii, şi anume prin scăderea capitalului social pentru acoperirea pierderilor, operaiune ce nu implică transfer de fonduri. Exemplu O societate cpmercială cu capitalul social de 60.000 lei decide să diminueze valoarea nominală a aciunilor cu 5% pentru a acoperi pierderile reportate, de 30.000 lei. N.O Acoperirea pierderilor din capitalul social Modificări - scad pierderile reportate cu 300.000.000 lei - scade capitalul vărsat cu 300.000.000 lei 117 Rezultatul reportat

A

-

C

30.000

1012 Capital social vărsat.

P

-

D

30.000

1012 Capital social vărsat

92

= 117 Rezultatul reportat 30.000 lei

5.4. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN LUNG 1. Se emit 100 obligaiuni, cu valoare nominală de 20 lei. Modificări - cresc creanele faă de debitori cu 2.000 lei - cresc datoriile din emisiunea de obliga iuni cu 2.000 lei 461 Debitori diverşi

A

+

D

2.000

161 Împrum din emis de oblig

P

+

C

2.000

461 Debitori diverşi = 161 Împrum din emis de oblig

2.000 lei

2. Se încasează creana. Modificări - scad creanele faă de debitori cu 2.000 lei - cresc disponibilităile cu 2.000 lei 461 Debitori diverşi

A

-

C

2.000

512 Ct. crt. la bancă.

A

+

D

2.000

512 Ct. crt. la bancă = 461 Debitori diver şi 2.000 lei 3. Se solicită B.R.D. un credit pe termen lung de în sum ă de 200.000 lei, destinat procurării unor utilaje speciale. Modificări - cresc disponibilităile în contul curent cu 200.000 lei - cresc datoriile faă de bancă cu 200.000 lei 512 Cont curent la bancă

A

+

162 Credite banc pe termen lung. P

D +

200.000 C

512 Cont curent la bancă = 162 Credite banc. pe term lung

200.000 200.000 lei

4. Se înregistrează dobânda lunară datorată, rata anuală fiind de 36%. Modificări - cresc cheltuielile cu dobânzile cu 6.000 lei - cresc datoriile faă de bancă cu 6.000 lei 666 Cheltuieli privind dobânzile

A

+

D

6.000

1682 Dobânzi la C B T L

P

+

C

6.000

666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi la CBTL 6.000 lei 5. Se plăteşte dobânda lunară de 6.000 lei şi rata scadentă de 10.000 lei.

93

Modificări - scad disponibilităile în contul curent cu 16.000 lei - scad dobânzile datorate cu 6.000 lei - scad creditele bancare cu 10.000 lei 512 Cont curent la bancă

A

-

C

16.000

1682 Dobânzi la C B T L

P

-

D

6.000

162 C B T L

P

-

D

10.000

512 Cont curent la bancă

16.000 6.000 10.000

% = 1682 Dobânzi la C B T L 162 C B T L

5.5. INTRAREA DE IMOBILIZĂRI La intrarea imobilizărilor în gestiunea unei societăi comerciale, se utilizează noiunea de valoare de intrare, denumită şi valoare contabilă. Având în vedere modalitatea de intrare, prin valoarea de intrare se înelege: a) costul de achiziie, utilizat pentru imobilizările procurate cu titlu oneros ( contra cost, prin cumpărare) de la furnizorii de imobilizări; b) costul de producie, utilizat pentru imobilizările obinute din producie proprie ( în regie proprie); c) valoarea de aport, utilizată pentru imobilizările aduse ca aport la capitalul social de către acionari/asociai; ea este stabilită de experii evaluatori autorizai şi este recunoscută pări; d) valoarea justă, utilizată pentru imobilizările intrate cu titlu gratuit; ea este suma pentru care un activ imobilizat poate fi schimbat în cadrul unei tranzacii, cu preul determinat în mod obiectiv. Exemple 1. Se cumpără un program informatic în valoare de 2.000 lei +TVA 24%. Modificări: - cresc imobilizările necorporale cu 2.000 lei - cresc datoriile faă de furnizori cu 2.480 lei -

cresc creanele faă de buget cu 480 lei 208 Alte imobilizări necorporale A +

D

2.000

404 Furnizori de imobilizări

P

+

C

2.480

4426 TVAd

A

+

D

480

94

% = 208 Alte imob necorp 4426 TVAd

404 Furnizori de imobilizări

2.480 2.000 480

2. Se obine în cadrul propriului centru de calcul un program informatic la cost efectiv de 1.200 lei. Modificări: - cresc imobilizările necorporale cu 1.200 lei - cresc veniturile din producia de imobilizări cu 1.200 lei 208 Alte imobilizări necorporale

A

+

D

1.200

721 Venituri din prod de imob n

P

+

C

1.200

208 Alte imobilizări necorp = 721 Venit din prod de imob necorp 1.200 lei 3. Se cumpără un mijloc de transport în valoare de 30.000 lei + TVA 7.200 lei. Modificări: - cresc imobilizările corporale cu 30.000 lei - cresc datoriile faă de furnizori cu 37.200 lei - cresc creanele faă de buget cu 7.200 lei 2133 Mijloace de transport

A

+

D

30.000

404 Furnizori de imobilizări 4426 TVAd

P A

+ +

C D

37.200 7.200

% = 2133 Mijloace de transport 4426 TVAd

404 Furnizori de imobilizări

37.200 lei 30.000 7.200

4. Se construieşte o clădire, în regie proprie, costul s ău fiind de 46.000 lei. Modificări: - cresc imobilizările corporale cu 46.000 lei - cresc veniturile din producia de imobilizări cu 46.000 lei 212 Construcii

A

+

D

46.000

722Venituri din prod de imob c

P

+

C

46.000

212 Construcii = 721 Venituri din prod de imob corp 46.000 lei 5. Se primeşte ca donaie o clădire evaluată la suma de 70.000 lei şi terenul aferent, evaluat la 15.000 lei. Modificări - cresc imobilizările corporale – construcii cu 70.000 lei

95

-

cresc imobilizările corporale – terenuri cu 15.000 lei cresc sursele neremunerate cu 85.000 lei 212 Construcii

A

+

D

70.000

211 Terenuri

A

+

D

15.000

131 Subvenii ptr. investiii

P

+

C

85.000

% 212 Construcii 211 Terenuri

=

131 Subvenii ptr. investiii

85.000 lei 70.000 15.000

5.6. IEŞIREA DE IMOBILIZĂRI 1. Se vinde un mijloc de transport cu durata normal ă de utilizare de 10 ani, după 8 ani de folosină. Costul său de achiziie a fost de 24.000 lei, iar preul de vânzare este de 70.000 lei + TVA 24%. a) N.O Înregistrarea creanei din vânzare. Modificări: - cresc creanele faă de debitori cu 86.800 lei - cresc veniturile din cedarea activelor25 cu 70.000 lei - cresc datoriile faă de bugetul statului cu 16.800 lei 461 Debitori diverşi

A

+

D

86.800

758 Alte venituri din exploatare

P

+

C

70.000

4427 TVAc

P

+

C

16.800

461 Debitori diverşi

=

% 758 Alte venit din expl 4427 TVAc

b) N.O Înregistrarea scăderii din gestiune. Modificări: - scade valoarea imobilizărilor corporale cu 24.000 lei - scade amortizarea imobilizărilor corporale cu 19.200 lei - cresc cheltuielile privind activele cedate cu 4.800 lei 25

Conform OMFP nr.3055/ 2009

96

86.800 lei 70.000 16.800

2133 Mijloace de transport

A

-

C

24.000

281 Amortizarea imob.corporale

P

-

D

19.200

658 Alte cheltuieli de exploatare

A

+

D

4.800

% = 281 Amortiz.imob.corp.

2133 Mijloace de transport

24.000 19.200

658 Alte chelt. de expl. 4.800 2. Se vinde un utilaj complet amortizat, la preul de 20.000 lei + TVA 24%, costul său de achiziie fiind de 8.000 lei. a) N.O Înregistrarea creanei din vânzare. Modificări - cresc creanele faă de debitori cu 24.800 lei - cresc veniturile din cedarea activelor26 cu 20.000 lei - cresc datoriile faă de bugetul statului cu 4.800 lei 461 Debitori diverşi

A

+

D

24.800

758 Alte venituri din exploatare

P

+

C

20.000

4427 TVAc

P

+

C

4.800

461 Debitori diverşi

=

% 758 Alte venit din expl 4427 TVAc

24.800 lei 20.000 4.800

b) N.O Înregistrarea scăderii din gestiune. Modificări - scade valoarea imobilizărilor corporale cu 8.000 lei - scade amortizarea imobilizărilor corporale cu 8.000 lei 2131 Echipamente tehnologice

A

-

C

8.000

281 Amortizarea imob.corporale

P

-

D

8.000

281 Amortiz.imob.corp = 2131 Echipamente tehnologice 8.000 lei 3. Se demolează o clădire complet amortizată, cu costul de achiziie de 48.000 lei. Societatea primeşte de la firma care efectuez ă lucrarea o factură de 30.000 lei + TVA 24%. a) N.O Înregistrarea scăderii din gestiune. 26

Conform OMFP nr.3055/ 2009

97

Modificări - scade valoarea imobilizărilor corporale cu 48.000 lei - scade amortizarea imobilizărilor corporale cu 48.000 lei 212 Construcii

A

-

C

48.000

281 Amortizarea imob.corporale

P

-

D

48.000

=

212 Construcii

281 Amortiz.imob.corp

48.000 lei

b) N.O Înregistrarea facturii pentru lucrare. Modificări - cresc datoriile faă de furnizori cu 37.200 lei - cresc cheltuielile de exploatare cu 30.000 lei - cresc creanele faă de buget cu 7.200 lei. 401 Furnizori

P

+

C

37.200

658 Alte cheltuieli de exploatare

A

+

D

30.000

4426 TVA d

A

+

D

7.200

% = 658 Alte chelt. de exploatare. 4426 TVA d .

401 Furnizori

37.200 lei 30.000 7.200

5.7. REZUMAT Contabilitatea operaiunilor de finanare-investire se referă la operaiunile privind capitalurile proprii, împrumuturile din emisiunea de obligaiuni, intrarea şi iesirea de imobilizări din patrimoniul firmei, precum şi la datoriile pe termen lung privite prin prisma creditelor bancare pe termen lung.

5.8. TESTE DE EVALUARE/ AUTOEVALUARE 1. Se înregistrează achiziia unui birou, cost de achiziie 2.400 lei, TVA 24%. 2. Se obine o instalaie în regie proprie, cost efectiv 3.500 lei. 3. Se vinde o construcie, pre de vânzare 100.000 lei, TVA 24%, cost achiziie 150.000 lei, amortizată integral.

Răspunsuri la testele de evaluare

98

1. % = 404 214 4426

2.976 lei 2.400 576

2. 213 = 722

3.500 lei

3. 461

=

% 7583 4427

124.000 lei 100.000 24.000 2812

=

212

150.000 lei

Bibliografie 1. OMFP nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene publicat în M.O. Partea I, nr.766 şi 766 bis/10.11.2009 2. Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile româneşti şi Directivele europene, Ed. Economică, Bucureşti, 2011 3. Pântea P.J., Bodea G., Contabilitatea financiară, Ed. Intelcredo, Deva, 2011

LUCRARE DE VERIFICARE 5 1. Se înregistrează emisiunea a 1.000 de aciuni, cu valoarea nominală de 20 lei/aciune şi valoarea de emisiune de 23 lei/aciune. 2. Se înregistrează emisiunea a 100 de aciuni, cu valoarea nominală de 20 lei/aciune. Societatea are capitalul social de 4.000 lei şi rezerve, rezultate, prime de capital în valoare totală de 6.000 lei. Stabilii mărimea unui DS şi numărul de DS – uri care sunt necesare pentru a dobândi o nouă aciune. 3. Pentru aceeaşi întreprindere, refacei calculele dacă se emit 300 de aciuni, cu valoarea nominală de 20 lei/aciune. 4. Să presupunem că întreprinderea emite 300 de aciuni, cu valoarea nominală de 20 lei/aciune, finanând operaiunea din sursele sale

99

proprii.Stabilii mărimea unui DA şi numărul de DA – uri care sunt necesare pentru a dobândi o nouă aciune. 5. Se transformă 500 de obligaiuni, cu valoarea nominală de 23lei/obligaiune în 500 de aciuni, cu valoarea nominală de 20 lei. 6. Se înregistrează cumpărarea unui tractor cu 40.000 lei + TVA 24%. 7. Se înregistrează reevaluarea unui utilaj, pentru care: -

costul de achiziie este de 20.000 lei; amortizarea cumulată însumează 12.000 lei;

-

costul de înlocuire de nou este 30.000 lei. Ce corecii se pot înregistra ? Explicai. 8. Se înregistrează demolarea unei clădiri cu valoarea de înregistrare de 30.000 lei, complet amortizată. Cu acest prilej se recupereaz ă materiale diverse în valoare de 2.000 lei. 9. Se înregistrează casarea unui utilaj complet amortizat, cu valoarea de înregistrare de 30.000 lei. La demontarea acestuia se recuperează piese de schimb în valoare de 4.000 lei. 10. Se înregistrează vânzarea unei construcii, al cărei cost de achiziie este 25.000 lei, amortizarea cumulată este 10.000 lei, iar preul negociat 20.000 lei + TVA 24%.

100

UNITATEA DE ÎNVĂARE 6 - ÎNCHIDEREA CICLULUI CONTABIL 6.1. INTRODUCERE La începutul exerciiului se deschid conturile, acestea preluând soldurile iniiale din bilanul contabil şi balana de la 1 ianuarie. În cursul fiecărei luni se înregistrează cronologic (în registrul-jurnal) şi sistematic (în conturi), pe baza documentelor justificative, toate operaiunile economico-financiare. La sfârşitul fiecărei luni se efectuează operaiunile de regularizare a taxei pe valoarea adăugată, se închid conturile de cheltuieli şi de venituri, acestea preluându-se la rezultate. În urma comparării veniturilor cu cheltuielile se determină profitul brut sau pierderea. Apoi se stabilesc rulajele, sumele totale şi soldurile tuturor conturilor. Ulterior se întocmesc, la sfârşitul fiecărei luni, balanele de verificare – balana sintetică şi balanele analitice. Anual (cel puin anual) se inventariază întregul patrimoniu şi se înregistrează eventualele diferene apărute. La sfârşitul exerciiului se întocmesc şi se depun situaiile financiare anuale.

6.2. OBIECTIVE Obiectivele unităii de învăare 6 La terminarea unităii de învăare cursanii vor fi capabili: Să definească inventarierea. Să identifice etapele inventarierii Să determine rezultatul exerciiului pe baza veniturilor şi cheltuielilor. Să elaboreze balana de verificare pentru conturile analitice şi sintetice. Să înregistreze în contabilitate regularizarea taxei pe valoare adăugată.

6.3. OPERAIUNI DE REGULARIZARE A TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ La sfârşitul fiecărei luni se compară pentru luna în cauză rulajul debitor al contului 4426 TVA deductibilă şi rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată, stabilindu-se obligaia sau creana finală faă de bugetul de stat. Aceasta se înregistrează ca datorie, în contul 4423 TVA de plat ă sau ca şi creană, în contul 4424 TVA de recuperat.

101

Existena unei datorii anterioare nelichidată este teoretic imposibilă deoarece pentru luna anterioară scadena obligaiei la buget este deja trecut ă – data de 25 a lunii care s-a încheiat. În situaia în care taxa nu este plătită, după luna în curs obligaiile firmei faă de buget cresc. Dacă există însă creane în sold, acestea vor fi luate în calcul şi se vor cumula cu noile creane sau vor diminua noile datorii. Exemple 1. Din operaiile lunii mai rezultă: - TVA colectată = 57.000 lei (rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată); - TVA deductibilă = 38.000 lei (rulajul debitor al contului 4426 TVA deductibilă). Efectuai operaia de regularizare a taxei pe valoarea adăugată. Modificări - scade TVA deductibilă cu 38.000 lei - scade TVA colectată cu 57.000 lei - creşte TVA datorată la buget cu 19.000 lei 4426 TVA deductibilă A 4427 Tva colectată P 4423TVA de plată P 4427 TVA colectat = ă %

+

C D C

38.000 57.000 19.000

57.000 lei 4426 TVA deductibilă 38.000 4423 TVA de plată 19.000

2. Considerăm că datele sunt: - TVA deductibilă = 76.000 lei; - TVA colectată = 66.500 lei. Se cere regularizarea taxei pe valoarea ad ăugată. Modificări - scade TVA deductibilă cu 76.000 lei - scade TVA colectată cu 66.500 lei - creşte TVA datorată la buget cu 9.500 lei 4426 TVA deductibilă A ă P 4427 4424 TVA TVA colectat de recuperat

-

C

A-

+D

% = 4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată 4424 TVA de recuperat

102

76.000 D66.500 9.500 76.000 66.500 9.500

6.4. ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE CHELTUIELI ŞI VENITURI ŞI DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT La sfârşitul fiecărei luni se determină soldurile conturilor de cheltuieli şi venituri, apoi acestea se închid prin contul 121 Profit şi pierdere. În acest fel contul 121 preia atât veniturile, cât şi cheltuielile, pe care astfel le putem compara. Dacă rezultatul este profit, atunci, după aplicarea unor corecii27 asupra profitului brut contabil se determină profitul fiscal. Profitul fiscal este baza de calcul pentru impozitul pe profit, cu cota uzuală de 16 %. Impozitul pe profit, determinat extracontabil, se înregistrează la rândul său ca o cheltuială. În cazul microîntreprinderilor, impozitul pe profit a fost substituit cu un impozit de 1,5 % pe cifra de afaceri, în a cărui determinare nu se ine cont de nivelul profitului, ci de nivelul veniturilor din vânz ări. Şi acest impozit este înregistrat ca o cheltuial ă, în aceeaşi manieră ca şi impozitul pe profit. Exemplu Se dau soldurile la 30 mai28, înaintea operaiunilor de închidere: Conturile de cheltuieli - contul 601 Chelt.cu materiile prime – sold debitor – 8.000 lei; - contul 602 Ch.cu materiale consumabile – sold debitor – 2.000 lei; - contul 605 Ch.priv. energia şi apa – sold debitor – 2.400 lei; - contul 607 Ch.priv. mărfurile – sold debitor – 10.000 lei; - contul 626 Ch.poştale şi de telecomunic.– sold debitor – 4.000 lei; - contul 627 Ch.cu serviciile bancare – sold debitor – 2.000 lei; - contul 641 Ch.cu personalul – sold debitor – 35.000 lei; - contul 645 Ch.cu asigurările sociale – sold debitor – 12.365 lei; - contul 666 Ch. cu dobânzile – sold debitor 13.400 lei; - contul 6811 Ch.de expl.cu amortiz.şi proviz. – sold debit. – 2.000 lei; Conturile de venituri - 701 Venituri din vânzarea prod. finite – sold creditor – 200.000 lei, - 707 Venituri din vânzarea m ărfurilor – sold creditor – 12.000 lei; - 711 Variaia stocurilor - sold creditor – 15.000 lei; - 766 Venituri din dobânzi – sold creditor 2.700 lei. a) N.O.ări Închiderea conturilor de cheltuieli Modific - scad cheltuielile cu materile prime cu 8.000 lei; - scad cheltuielile cu materialele consumabile cu 2.000 lei; - scad chelt. priv. energia şi apa cu 2.400 lei; - scad chelt.priv. mărfurile cu 10.000 lei; 27 28

Deducerile fiscale şi cheltuielile nedeductibile, în baza legii. Soldurile alese nu sunt neapărat cele rezultate din opera iunile anterioare.

103

-

scad chelt.poştale şi de telecomunicaii cu 4.000 lei; scad chelt.cu serviciile bancare cu 2.000 lei; scad chelt. cu personalul cu 35.000 lei; scad chelt.cu asigurările sociale cu 12.365 lei; scad chelt. cu dobânzile cu 13.400 lei; scad chelt. de expl. cu amortiz. şi proviz. cu 2.000 lei; cresc pierderile cu 91.165 lei. 601 Chelt.cu mat. prime

A

-

C

8.000

602 Ch.cu mater.consum. 605 Ch.priv. energ. şi apa 607 Ch.priv. mărfurile 626 Ch.poşt. şi de telec. 627 Ch.cu serv. bancare 641 Ch.cu personalul 645 Ch.cu asigurările sociale 666 Ch. cu dobânzile 6811 Ch.de expl.cu amort.şi proviz. 121 Profit şi pierdere

A A A A A A A A A A

+

C C C C C C C C C D

2.000 2.400 10.000 4.000 2.000 35.000 12.365 13.400 2.000 91.165

121 Profit şi pierdere =

% 91.165 lei 601 Chelt.cu mat. prime 8.000 602 Ch.cu mater.consum. 2.000 605 Ch.priv. energ. şi apa 2.400 607 Ch.priv. mărfurile 10.000 626 Ch.poşt. şi de telec. 4.000 627 Ch.cu serv. bancare 2.000 641 Ch.cu personalul 35.000 645 Ch.cu asigurările sociale 12.365 666 Ch. cu dobânzile 13.400 6811 Ch.de expl.cu amort.şi prov. 2.000

2.N.O. Închiderea conturilor de venituri. Modificări - scad veniturile din vânzarea prod. finite cu 200.000 lei - scad veniturile din vânzarea mărfurilor cu 12.000 lei - scad veniturile din producia stocată cu 15.000 lei - scad veniturile din dobânzi cu 2.700 lei. - creşte profitul cu 229.700 lei 701 din vânz. vânz. m prod. finite 707 Venituri Venituri din ărfurilor 711 Variaia stocurilor 766 Venituri din dobânzi 121 Profit şi pierdere

PP P P P

% = 701 Venit. din vânz. prod. finite

121 Profit şi pierdere

104

-+

D D D D C

200.000 12.000 15.000 2.700 229.700 229.700 lei 200.000

707 Venit. din vânz. mărfurilor 711 Variaia stocurilor 766 Venituri din dobânzi

12.000 15.000 2.700

Merită menionat faptul că în cazul contului 711 Venituri din producia stocată, închiderea poate fi făcută diferit, în funcie de natura soldului: - dacă la închidere contul prezintă sold creditor, deci suntem în situaia de stocaj de produse finite (stocul de produse finite creşte la sfârşitul lunii faă de începutul lunii), atunci contul se închide ca mai sus; - dacă la închidere contul prezintă sold debitor, deci avem destocaj de produse finite (stocul de produse finite scade la sfâr şitul lunii faă de începutul lunii), atunci contul se închide ca un cont de cheltuieli, creditându-se, cu formula contabilă: 121 Profit şi pierdere = 711 Variaia stocurilor 3. Presupunem că soldul creditor al contului 121 Profit şi pierdere este la 1 mai 2010 de 462.470 lei, aşa cum se vede în figura de mai jos: D

Contul 121 Profit şi pierdere

(1)

91.165

SfC

601.005

SiC (2)

C

462.470 229.700

Se cere înregistrarea impozitului pe profit29, de 16% din 601.005 lei = 96.161 lei. N.O. Se înregistrează impozitul pe profit Modificări - cresc cheltuielile cu impozitul pe profit cu 96.161 lei; - cresc datoriile la buget cu 96.161 lei. 691 Cheltuieli cu impoz. pe profit A 441 Impoz. pe profit A

+ +

D D

96.161 96.161

691 Cheltuieli cu impoz. pe profit = 441 Impoz. pe profit 96.161 lei 4. Ulterior şi contul 691 Cheltuieli privind impozitul pe profit se închide prin contul 121 Profit şi pierdere: N.O. Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit. Modificări - scad cheltuielile cu impozitul pe profit cu 96.161 lei - scade profitul cu 96.161 lei 29

Considerăm că profitul fiscal coincide cu profitul contabil.

105

691 Cheltuieli cu impoz. pe profit 121 Profit şi pierdere

A P

-

C D

96.161 96.161

121 Profit şi pierdere = 691 Cheltuieli cu impoz. pe profit 96.161 lei

6.5. BALANA DE VERIFICARE Procedeu specific metodei contabilităii, balana de verificare este instrumentul destinat sintetizării informaiei contabile şi verificării corelaiilor înregistrărilor efectuate în conturi.

Balana sintetică grupează pentru toate conturile sintetice, în ordinea simbolurilor, pentru fiecare cont pe câte un rând, informaii ca: - sold iniial debitor sau creditor, - rulajele lunii curente debitoare şi creditoare, - total sume debitoare şi creditoare, - sold final debitor sau creditor; sau - total sume precedente debitoare şi creditoare; - rulaje curente debitoare şi creditoare; - total sume debitoare şi creditoare; - sold final debitor sau creditor. Exemplificăm un model de balană sintetică:

BALANA SINTETICĂ LA 30 MAI 2010 Simbol şi denumire 0 101 Capital social 104 Prime de capital 105 Rezerve din reevaluare 106 Rezerve 117 Rezultat reportat 2XX 3XX 4XX 5XX

SiD 1

SiC 2

RD 3

RC 4

TSD TSC 5 6

SfD 7

6XX 7XX TOTAL După caz, se pot întocmi şi balane cu mai puin de 4 serii de egalităi. Balanele se completează pe baza evidenei sistematice.

106

SfC 8

Rulajele lunii debitoare (total coloană 3) şi creditoare (total coloană 4) coincid cu totalul registrului-jurnal pentru acea lună. Eventualele necorelaii sunt consecina unor erori de transcriere. Apariia neconcordanelor conduce la verificarea transcrierilor şi înregistrărilor şi corectarea erorilor descoperite. Erorile tipice în cazul evidenei manuale sunt: - trecerea sumelor în conturi în debit în loc e credit sau invers, - omiterea unor sume, - inversarea unor cifre în cadrul sumelor transcrise, - preluarea eronată a sumelor din registrul-jurnal în conturi. Balana nu serveşte la depistarea sumelor trecute în alte conturi decât cele din articolul contabil. În cazul evidenei contabile pe computer balana nu mai serveşte la depistarea unor astfel de erori, care nu ar mai avea dealtfel cum s ă apară. Balana are însă şi altă destinaie, şi anume cea de sursă de date pentru calculul unor indicatori şi pentru analiză. În plus balana este utilizată pentru construcia situaiilor financiare principale: bilanul şi contul de profit şi pierdere. Pentru construcia bilanului se utilizează datele referitoare la soldurile finale ale conturilor din clasele 1 – 5. Pentru construcia contului de profit şi pierdere se folosesc rulajele conturilor din clasa 6 şi 7. Balanele analitice sunt instrumentul utilizat pentru a verifica existena corelaiilor între soldurile şi rulajele conturilor analitice cu contul sintetic pe care îl detaliază. Se întocmesc balane analitice pentru conturile de teri: 401 Furnizori, 411 Clieni, 462 Creditori, pentru conturile de stocuri etc. Exemplificăm un model de balană analitică:

BALANA CONTULUI 411 CLIENI LA 30 MAI 2010 DENUMIRE SOLD RULAJ (COD) INIIAL DEBITOR CLIENT SC ALFA SC BETA SC GAMA …… TOTAL Si D Ct. 411 RD Ct. 411

RULAJ CREDITOR

RC Ct. 411

SOLD FINAL

SfD Ct. 411

6.6. INVENTARIEREA Inventarierea este procedeul contabil care constă în determinarea situaiei faptice a elementelor patrimoniale.

107

Aceasta se realizează pentru unele elemente cantitativ (prin numărare, cântărire, măsurare etc.) şi valoric, şi anume pentru imobilizări corporale, stocuri, numerar etc. Pentru alte elemente se realizează numai determinarea valorică: creane, datorii. Inventarierea patrimoniului se efectuează cel puin anual, pentru unele elemente fiind necesară inventariere la sfârşitul fiecărei luni. Cu ocazia inventarierii se pot constata plusuri sau minusuri faă de datele scriptice. Ca urmare, diferenele constatate vor fi contabilizate. Exemple 1. Se înregistrează plusul constatat la inventarierea materiilor prime din magazie, în valoare de 870 lei. Modificări - creşte stocul de materii prime cu 870 lei - scad cheltuielile cu 870 lei 301 Materii prime 601 Chelt. cu mat prime 301 Materii prime

=

A A

+ -

D C

870 870

601 Chelt. cu mat prime

870 lei

2. Se înregistrează minusul de numerar la casierie, de 230 lei, imputat casierului. Modificări - scade numerarul cu 230 lei - cresc creanele faă de casier cu 230 lei 531 Casa 4282 Alte creane în leg.cu pers.

A A

4282 Alte creane în leg.cu personalul

+

C D

230 230

=

531 Casa

230 lei

3. Se înregistrează un aparat de m ăsură în valoare de 11.000 lei, constatat în plus la inventariere. Modificări - cresc imobilizările corporale cu 11.000 lei - cresc sursele neremunerate cu 11.000 lei ăsurăii A 2132 Aparate,inst.de 131 Subven investi ii pentru m

P+

+D

C 11.000 11.000

2132 Aparate, inst.de măsură = 131 Subvenii pentru investiii 11.000 lei

108

6.7. REZUMAT La sfârşitul fiecărei luni se efectuează operaiunile de regularizare a taxei pe valoarea adăugată, se închid conturile de cheltuieli şi de venituri, acestea preluându-se la rezultate. În urma comparării veniturilor cu cheltuielile se determină profitul brut sau pierderea. Apoi se stabilesc rulajele, sumele totale şi soldurile tuturor conturilor. Ulterior se întocmesc, la sfârşitul fiecărei luni, balanele de verificare – balana sintetică şi balanele analitice. Anual (cel puin anual) se inventariază întregul patrimoniu şi se înregistrează eventualele diferene apărute. La sfârşitul exerciiului se întocmesc şi se depun situaiile financiare anuale.

6.8. TESTE DE EVALUARE/ AUTOEVALUARE 1. Se regularizează TVA-ul unei societăi comerciale, ştiind că TVA deductibilă este de 2.500 lei, iar TVA colectată este de 3.000 lei. 2. Se constată plusuri la materiale de natura obiectelor de inventar, în valoare de 400 lei. 3. Se constată lipsuri neimputabile la animale cumpărate de la teri, în valoare de 120 lei pre de înregistrare.

Răspunsuri la testele de evaluare 1. 4427 = % 3.000 lei 2. 4426 2.500 303 = 4423 603 400 500 lei 3. 606 =

301

120 lei

LUCRARE DE VERIFICARE 1. Se înregistrează operaiunea de regularizare a taxei pe valoarea adăugată, cunoscând datele: -

SiD al contului 4424 TVA de recuperat = 12.000 lei; RD al contului 4426 TVA deductibilă = 19.000 lei;

-

RC al contului 4427 TVA colectată = 28.500 lei. 2. Se înregistrează operaiunea de plată a taxei pe valoarea adăugată datorată şi apoi regularizarea TVA la sfârşitul lunii, cunoscând datele:

-

109

SiC al contului 4423 TVA de plată = 4.800 lei;

-

RD al contului 4426 TVA deductibilă = 19.700 lei;

-

RC al contului 4427 TVA colectată = 27.200 lei. 3. Stabilii şi înregistrai rezultatul brut şi rezultatul net dacă se cunosc datele:

-

RD cont 605 Ch.priv. energ. şi apa…………………9.400 lei;

-

RD cont 607 Ch.priv. mărfurile…………………….3.800 lei;

-

RD cont 641 Ch.cu personalul………………..……7.800 lei; RD cont 645 Ch.cu asig.sociale..……………..……2.700 lei;

-

RD cont 658 Alte cheltuieli de exploatare…………5.300 lei;

-

RD cont 666 Ch. cu dobânzile…………………….13.900 lei;

-

RD cont 6811 Ch.de expl.cu amort. şi proviz………6.200 lei;

-

RC cont 704 Venituri din prestări servicii………..18.000 lei;

-

RC cont 707 Venituri din vânz. m ărfurilor…………6.500 lei;

-

RC cont 758 Alte venituri din exploatare..………..120.000 lei;

-

RC cont 766 Venituri din dobânzi……….…………2.400 lei. Cota de impozit pe profit este de 16%. 4. Întocmii balana sintetică a soldurilor finale luând în calcul o situaie iniială construită de dumneavoastră şi înregistrând operaiunile enunate la paginile 27-29. 5. Pentru aceeaşi aplicaie, întocmii o balană cu patru serii de egalit ăi. 6. Date fiind operaiunile de cumpărare şi vânzare de mărfuri de la pagina 66, soldul iniial al contului 371 Mărfuri fiind de 320 lei, marf ă B, întocmii balana analitică a contului 371 Mărfuri. 7. Vă confruntai cu următoarea situaie:

-

total registru-jurnal pentru luna în curs……………233.700 lei;

-

total rulaje debitoare în balana sintetică………..233.600 lei;

-

total rulaje creditoare în balana sintetică……….233.800 lei. Care este prima eroare pe care o suspectai ? 8. Se înregistrează plusul la inventariere la casieria societăii, în sumă de 113 lei. 9. Se înregistrează minusul constatat la inventarierea mărfurilor, astfel:

110

-

13 kg de banane, cantitatea totală intrată fiind de 500 kg, iar perisabilităile admise 2%;

-

17 l de alcool, cantitatea totală intrată fiind de 1.000 l, iar perisabilităile admise 3%.

111

BIBLIOGRAFIE 1. Călin O. - Bazele contabilităii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000; 2. Ristea M., Dumitru C.G - Bazele contabilităii, Editura ASE, Bucureşti, 2001; 3. Dumitrana M., Negruiu M. – Iniiere în contabilitate, Editura MAXIM, Bucureşti, 1996; 4. Dumitrana M, Negruiu M.. – Contabilitatea firmei, Editura MAXIM, Bucureşti, 1996; 5. L.Possler, Gh. Lambru - Contabilitatea întreprinderii - îndrumar practic actualizat şi completat prin Reglementările contabile prevazute de Directivele Europene a IV-a si a VII-a aprobate de O.M.F.P. nr.3055/2009 -Editia a X-a, Editura Fundaiei Andrei

Şaguna, Bucureşti, 2010; 6. Willi Pavaloaia, Marius Dumitru Paraschivescu, Gabriela-Daniela Olaru, Florin Radu – Contabilitate financiară, Editura Tehnopres, Bucuresti, 2007; 7. Budacia L. – Baza bazelor contabilităii, Editura Universitara, Bucuresti, 2009; 8. Iov D.R. - Bazele contabilităii – curs, Editura UPG, Ploieşti, 2002; 9. Pântea P.J., Bodea G., Contabilitatea financiară, Ed. Intelcredo, Deva, 2011 10. Sălceanu A., Contabilitate financiară în conformitate cu reglementările contabile româneşti şi Directivele europene, Ed. Economică, Bucureşti, 2011 11. Străoanu B.M., Şi salariile se contabilizează…Află cum!, Ed. Prouniversitaria, Bucureşti, 2012 12. Străoanu B.M., Normalizarea contabilităii din România, între naional şi internaional, Ed. UPG Ploieşti, 2012 13. Iacovoiu B.V., Străoanu B.M., Teodorescu C.D., Instrumente şi tehnici de analiză a stării economico-financiare a firmei, Ed. Karta Graphic, Ploieşti, 2011 14. *** - Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3055/ 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a CEE şi cu Standardele Internaionale de Contabilitate 15. *** - Standardele Internaionale de Contabilitate, Editura Economică, Bucureşti, 2005 ări contabile 16. *** Reglement vigoare, actualizate la 1 ianuarie 2011,- Editura Irecson, Bucureşti,în2011;

112

ANEXA – PLANUL DE CONTURI imprumuturi si datorii asimilate 169. Prime privind rambursarea obligatiunilor

10. CAPITAL SI REZERVE 101. Capital social 1011. Capital subscris nevarsat 1012. Capital subscris varsat 1015. Patrimoniul regiei 1016. Patrimoniul public 104. Prime de capital 1041. Prime de emisiune 1042. Prime de fuziune 1043. Prime de aport 1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 105. Rezerve din reevaluare 1051. Rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie 1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative 106. Rezerve 1061. Rezerve legale

Acordate clientilor 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea 1514. Provizioane pentru restructurare 1518. Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli 16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat 1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci 1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat 1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 162. Credite bancare pe termen lung 1621. Credite bancare pe termen lung

1062.proprii Rezerve pentru actiuni 1063. Rezerve statutare sau contractuale 1068. Alte rezerve 107. Rezerve din conversie 11. REZULTATUL REPORTAT 117. Rezultatul reportat 1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperata 1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29 1173. Rezultatul reportat provenit din modificarile

1622.lung Credite bancare pela termen nerambursate scadenta 1623. Credite externe guvernamentale 1624. Credite bancare externe garantate de stat 1625. Credite bancare externe garantate de banci 1626. Credite de la trezoreria statului 1627. Credite bancare interne garantate de stat 166. Datorii ce privesc imobilizarile financiare 1661. Datorii catre societatile din cadrul grupului 1662. Datorii catre societatile care detin interese de participare

211. Terenuri si amenajari de terenuri 2111. Terenuri 2112. Amenajari de terenuri 212. Constructii 213. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare 2133. Mijloace de transport 2134. Animale si plantatii 214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

politicilor contabilereportat 1174. Rezultatul provenit din corectarea erorilor fundamentale 1175. Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare 12. REZULTATUL EXERCITIULUI 121. Profit si pierdere

167. Alte imprumuturi si datorii asimilate 168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate 1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni 1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen

23. IN CURS 231.IMOBILIZARI Imobilizari corporale in curs 2311. Amenajari de terenuri si constructii 2312. Instalatii tehnice si masini 2313. Alte imobilizari corporale 232. Avansuri acordate pentru

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

113

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI 20. IMOBILIZARI NECORPORALE 201. Cheltuieli de constituire 203. Cheltuieli de dezvoltare 205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare 2051. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare achizitionate 2052. Brevete, licente si alte drepturi si valori similare obtinute cu resurse proprii 207. Fond comercial 2071. Fond comercial 2075. Fond comercial negativ 208. Alte imobilizari necorporale 21. IMOBILIZARI CORPORALE

129. Repartizarea profitului 13. SUBVENTII PENTRU INVESTITII 131. Subventii pentru investitii 15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 151. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1511. Provizioane pentru litigii 1512. Provizioane pentru garantii 26. IMOBILIZARI FINANCIARE 261. Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 262. Titluri de participare detinute la societati din afara grupului 263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare 2633. Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului 2634. Titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 2635. Titluri de participare strategice in cadrul grupului 2636. Titluri de participare strategice in afara grupului 264. Titluri puse in echivalenta 265. Alte titluri imobilizate 267. Creante imobilizate 2671. Sume datorate de filiale 2672. Dobanda aferenta sumelor datorate de filiale 2673. Imprumuturi acordate pe termen lung 2674. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung 2675. Creante legate de interesele de participare

lung 1685. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului 1686. Dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese de participare 1687. Dobanzi aferente altor

2676. Dobanda creantelor legate deaferenta interesele de participare 2677. Actiuni proprii active imobilizate 2678. Alte creante imobilizate 2679. Dobanzi aferente altor creante imobilizate 269. Varsaminte de efectuat

deprecierea amenajarilorterenurilor de terenurisi 2912. Provizioane pentru deprecierea constructiilor 2913. Provizioane pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 2914. Provizioane pentru deprecierea altor imobilizari

114

imobilizari corporale 2321. Avansuri acordate pentru terenuri si constructii 2322. Avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini 2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale 233. Imobilizari necorporale in curs 234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale 2807. Amortizarea fondului 2964. Provizioane pentru comercial deprecierea altor titluri 2808. Amortizarea altor imobilizate imobilizari necorporale 2965. Provizioane pentru 281. Amortizari privind deprecierea sumelor datorate de imobilizarile corporale filiale 2966. Provizioane pentru 2811. Amortizarea deprecierea imprumuturilor amenajarilor de terenuri acordate pe termen lung 2812. Amortizarea 2967. Provizioane pentru constructiilor deprecierea creantelor legate de 2813. Amortizarea interesele de participare instalatiilor, mijloacelor de 2968. Provizioane pentru transport, animalelor si deprecierea actiunilor proprii plantatiilor active imobilizate 2814. Amortizarea altor 2969. Provizioane pentru imobilizari corporale deprecierea altor creante 29. PROVIZIOANE PENTRU imobilizate DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CLASA 3 - CONTURI DE 290. Provizioane pentru STOCURI SI PRODUCTIE deprecierea imobilizarilor IN CURS DE EXECUTIE necorporale 2903. Provizioane pentru 30. STOCURI DE MATERII cheltuielile de dezvoltare SI MATERIALE 2905. Provizioane pentru 301. Materii prime concesiuni, brevete, licente, 302. Materiale consumabile marci comerciale si alte drepturi 3021. Materiale auxiliare si valori similare 3022. Combustibili 2907. Provizioane pentru 3023. Materiale pentru fondul comercial ambalat 2908. Provizioane pentru alte 3024. Piese de schimb imobilizari necorporale 3025. Seminte si materiale de 291. Provizioane pentru plantat deprecierea imobilizarilor 3026. Furaje corporale 3028. Alte materiale 2911. Provizioane pentru consumabile 303. Materiale de natura obiectelor de inventar 308. Diferente de pret la materii prime si materiale 33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 331. Produse in curs de executie 332. Lucrari si servicii in curs de executie 34. PRODUSE

pentru imobilizari financiare 2691. Varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 2692. Varsaminte de efectuat referitoare la interesele de participare 2698. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare 28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280. Amortizari privind imobilizarile necorporale 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si altor drepturi si valori similare 356. Animale aflate la terti 357. Marfuri aflate la terti 358. Ambalaje aflate la terti 36. ANIMALE 361. Animale si pasari 368. Diferente de pret la animale si pasari 37. MARFURI 371. Marfuri 378. Diferente de pret la marfuri 38. AMBALAJE 381. Ambalaje 388. Diferente de pret la ambalaje 39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURI LOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392. Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Provizioane pentru deprecierea productiei in curs

115

corporale 293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs 2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs 2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute la filiale din cadrul grupului 2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare detinute la societati din afara grupului 2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare 397. Provizioane pentru deprecierea marfurilor 398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

341. Semifabricate 345. Produse finite 346. Produse reziduale 348. Diferente de pret la produse 3481. Diferente de pret la semifabricate 3485. Diferente de pret la produse finite 3486. Diferente de pret la produse reziduale 35. STOCURI AFLATE LA TERTI 351. Materii si materiale aflate la terti 354. Produse aflate la terti 3541. Semifabricate aflate la terti 3545. Produse finite aflate la terti 3546. Produse reziduale aflate la terti

40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori 403. Efecte de platit 404. Furnizori de imobilizari 405. Efecte de platit pentru imobilizari 408. Furnizori - facturi nesosite 409. Furnizori - debitori 4091. Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092. Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si

437. Ajutor de somaj 4371. Contributia unitatii la fondul de somaj 4372. Contributia personalului la fondul de somaj 438. Alte datorii si creante sociale 4381. Alte datorii sociale 4382. Alte creante sociale 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441. Impozitul pe profit 4411. Impozitul pe profit curent 4412. Impozitul pe profit amanat 442. Taxa pe valoarea adaugata 4423. TVA de plata 4424. TVA de recuperat 4426. TVA deductibila 4427. TVA colectata

executari de lucrari 41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411. Clienti 4111. Clienti 4118. Clienti incerti sau in litigiu 413. Efecte de primit de la clienti 418. Clienti - facturi de

4428. TVA neexigibila 444. Impozitul pe salarii 445. Subventii 446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate 448. Alte datorii si creante cu bugetul statului 4481. Alte datorii fata de

CLASA 4 - CONTURI DE TERTI

de executie 394. Provizioane pentru deprecierea produselor 3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite 3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale 395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti 3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti 3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti 3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti 3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti 3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti 3957. Provizioane pentru deprecierea marfurilor aflate la terti 3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti 396. Provizioane pentru deprecierea animalelor 461. Debitori diversi 462. Creditori diversi 47. CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471. Cheltuieli inregistrate in avans 472. Venituri inregistrate in avans 473. Decontari din operatii in curs de clarificare 48. DECONTARI IN

intocmit 419. Clienti - creditori 42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate 423. Personal - ajutoare materiale datorate 424. Participarea personalului la profit 425. Avansuri acordate personalului 426. Drepturi de personal neridicate 427. Retineri din salarii datorate tertilor 428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul 4281. Alte datorii in legatura cu personalul 4282. Alte creante in legatura cu personalul 43. ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE 431. Asigurari sociale 4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale 4312. Contributia personalului pentru pensia suplimentara 4313. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate scurt la societati din cadrul grupului 5098. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt 51. CONTURI LA BANCI 511. Valori de incasat 5112. Cecuri de incasat 5113. Efecte de incasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la banci 5121. Conturi la banci in le

bugetul statului 4482. Alte creante privind bugetul statului 45. GRUP SI ASOCIATI 451. Decontari in cadrul grupului 4511. Decontari in cadrul grupului 4518. Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului 452. Decontari privind interesele de participare 4521. Decontari privind interesele de participare 4528. Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare 455. Sume datorate asociatilor 4551. Asociati - conturi curente 4558. Asociati - dobanzi la conturi curente 456. Decontari cu asociatii privind capitalul 457. Dividende de plata 458. Decontari din operatii in participatie 4581. Decontari din operatii in participatie - pasiv 4582. Decontari din operatii in participatie - activ 46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI

CADRUL UNITATII 481. Decontari intre unitate si subunitati 482. Decontari intre subunitati 49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491. Provizioane pentru deprecierea creantelor - clienti 495. Provizioane pentru

5124. Conturi in valuta 5125. Sumelainbanci curs de decontare 518. Dobanzi 5186. Dobanzi de platit 5187. Dobanzi de incasat 519. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite bancare pe termen scurt

STOCURILE 601. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Cheltuieli privind combustibilul 6023. Cheltuieli privind

116

obligatiunilor emise si rascumparate 596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor 598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI 60. CHELTUIELI PRIVIND

deprecierea creantelor decontari in cadrul grupului si cu asociatii 4951. Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra societatilor din cadrul grupului 4952. Provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la interesele de participare 4953. Provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor 496. Provizioane pentru deprecierea creantelor debitori diversi

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de banci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53. CASA CLASA 5 - CONTURI DE 531. Casa 5311. Casa in lei TREZORERIE 5314. Casa in valuta 50. INVESTITII 532. Alte valori FINANCIARE PE TERMEN 5321. Timbre fiscale si SCURT postale 501. Investitii financiare pe 5322. Bilete de tratament si termen scurt la societati din odihna cadrul grupului 5323. Tichete si bilete de 502. Actiuni proprii calatorie 503. Actiuni 5328. Alte valori 5031. Actiuni cotate 54. ACREDITIVE 5032. Actiuni necotate 541. Acreditive 505. Obligatiuni emise si 5411. Acreditive in lei rascumparate 5412. Acreditive in valuta 506. Obligatiuni 542. Avansuri de trezorerie 5061. Obligatiuni cotate 58. VIRAMENTE INTERNE 5062. Obligatiuni necotate 581. Viramente interne 508. Alte investitii financiare 59. PROVIZIOANE PENTRU pe termen scurt si creante DEPRECIEREA asimilate CONTURILOR DE 5081. Alte titluri de TREZORERIE plasament 591. Provizioane pentru 5088. Dobanzi la obligatiuni deprecierea investitiilor si titluri de plasament financiare la societati din cadrul 509. Varsaminte de efectuat grupului pentru investitii financiare pe 592. Provizioane pentru termen scurt deprecierea actiunilor proprii 5091. Varsaminte de 593. Provizioane pentru efectuat pentru investitii deprecierea actiunilor financiare pe termen 595. Provizioane pentru

materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat 6026. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind energia si apa 606. Cheltuieli privind animalele si pasarile 607. Cheltuieli privind marfurile 608. Cheltuieli privind ambalajele 61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile 613. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI 621. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari

deprecierea AJUSTAREA LA INFLATIE 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru

imobilizari necorporale 722. Venituri din productia de imobilizari corporale 74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE 741. Venituri din subventii de exploatare 7411. Venituri din subventii de

626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

117

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli cu salariile personalului 645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale 6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654. Pierderi din creante si debitori diversi 658. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despagubiri, amenzi si penalitati 6582. Donatii si subventii acordate 6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 6588. Alte cheltuieli de exploatare 66. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Pierderi din creante legate de participatii 664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate 6642. Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli din diferente de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobanzile

riscuri si cheltuieli 6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor 6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele 6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare 6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor 688. Cheltuieli din ajustarea la inflatie 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit 6911. Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 6912. Cheltuieli cu impozitul pe profit amanat 698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

70. CIFRA DE AFACERI 701. Venituri din vanzarea produselor finite 702. Venituri din vanzarea semifabricatelor 703. Venituri din vanzarea produselor reziduale 704. Venituri din lucrari executate si servicii prestate 705. Venituri din studii si

exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale consumabile 7413. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din afara 7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectia sociala 7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri 7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi 758. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 7582. Venituri din donatii si subventii primite 7583. Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7584. Venituri din subventii pentru investitii 7588. Alte venituri din exploatare 76. VENITURI FINANCIARE 761. Venituri din imobilizari financiare 7611. Venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului 7612. Venituri din titluri de participare detinute la societati din afara grupului

667. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Alte cheltuieli financiare 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE,

cercetari 706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 707. Venituri din vanzarea marfurilor 708. Venituri din activitati diverse 71. VARIATIA STOCURILOR 711. Variatia stocurilor

7613. Venituri dinintitluri de participare detinute intreprinderi asociate din cadrul grupului 7614. Venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara grupului 7615. Venituri din titluri de participare strategice in cadrul

118

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

PROVIZIOANELE SI

participare strategice in afara grupului 7617. Venituri din alte imobilizari financiare 762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt 763. Venituri din creante imobilizate 764. Venituri din investitii financiare cedate 7641. Venituri din imobilizari financiare cedate 7642. Castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate 765. Venituri din diferente de curs valutar 766. Venituri din dobanzi 767. Venituri din sconturi obtinute 768. Alte venituri financiare 77. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE 781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 7812. Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli 7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor 7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7815. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri financiare din provizioane 7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 788. Venituri din ajustarea la inflatie 79. VENITURI DIN

119

72. VENITURI DIN grupului PRODUCTIA DE 7616. Venituri din titluri de IMOBILIZARI 721. Venituri din productia de CLASA 8 - CONTURI CLASA 9 - CONTURI DE SPECIALE GESTIUNE 80. CONTURI IN AFARA BILANTULUI 801. Angajamente acordate 8011. Giruri si garantii acordate 8018. Alte angajamente acordate 802. Angajamente primite 8021. Giruri si garantii primite 8028. Alte angajamente primite 803. Alte conturi in afara bilantului 8031. Mijloace fixe luate cu chirie 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie 8034. Debitori scosi din activ, urmariti in continuare 8035. Debitori din amenzi si penalitati pretinse 8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate 8037. Efecte scontate neajunse la scadenta 8038. Alte valori in afara bilantului 89. BILANT 891. Bilant de deschidere 892. Bilant de inchidere

90. DECONTARI INTERNE 901. Decontari interne privind cheltuielile 902. Decontari interne privind productia obtinuta 903. Decontari interne privind diferentele de pret 92. CONTURI DE CALCULATIE 921. Cheltuielile activitatii de baza 922. Cheltuielile activitatilor auxiliare 923. Cheltuieli indirecte de productie 924. Cheltuieli generale de administratie 925. Cheltuieli de desfacere 93. COSTUL PRODUCTIEI 931. Costul productiei obtinute 933. Costul productiei in curs de executie

IMPOZITUL PE PROFIT AMANAT 791. Venituri din impozitul pe profit amanat

120