ATR_2011-2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ŞI URBANISM "ION MINCU”, BUCUREŞTI Strada Academiei, Academiei, 18–20, Tel: 30.77.178, 30.77.176, 30 77 186, Fax: Fax: (40) 1 312.39.54, 010014, BUCURESTI, ROMANIA

Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului Construit

ARHITECTURA TRADIŢIONALĂ ÎN ROMÂNIA (SEC. 11-18) CURS AN III, SEMESTRUL I, 2011-2012

Arhitectura din cele trei provincii istorice române şti în perioada secolelor 11-18 este marcat ă de coagularea diferită a formaţiunilor statale şi, de aici, de consolidarea unor „forma mentis” şi orizonturi culturale şi estetice specifice. Existenţa unor particularit ăţi zonale de ordin geografico-politic şi cultural, conduc la evolu ţia unor „stiluri” locale perfect definibile, în ciuda unor „puncte / perioade de contact” şi relaţii cultural-politice. În aceste condi ţii, structura unui curs al istoriei arhitecturii în România presupune o organizare a materiei care ţine cont atât de coordonatele culturale definitorii deosebite sau asem ănătoare într-o epoc ă sau alta, în acelea şi zone sau în zone diferite, evidenţiate atât de bibliografia de specialitate, cât şi de cercetarea pe care autorii lec ţiilor o efectueaz ă în paralel cu predarea. Obiectivele principale pe care aceast ă structură le urmăreşte sunt: înscrierea arhitecturii din România în contextul mai larg al unei civilizaţii rezultate din interferen ţa culturii occidental / central-europene şi a celei de factur ă oriental-bizantină; evidenţierea caracteristicilor acestei arhitecturi autohtone şi a modului / perioadei în care se produc transferuri de modele / tipare / programe şi rezolvări arhitecturale; evidenţierea diferen ţelor specifice şi a caracterelor comune cultural-arhitecturale cultural-arhitecturale din provinciile române şti relevarea raporturilor particulare dintre condi ţionările datorate societ ăţii, tehnicilor constructive etc. şi relativa autonomie a formei arhitecturale.

•

• •

Gândite pentru a facilita aprofundarea arhitecturii de cult şi în acela şi timp, pentru a oferi cursului posibilitatea de prezentare a liniilor generale ale fenomenului arhitectural, seminarile urm ăresc în acelaşi timp familiarizarea studen ţilor cu tipurile de analiz ă specific arhitectural ă a patrimoniului construit.

MODUL DE EVALUARE A CUNO ŞTINŢELOR • • • •

susţinere orală şi elaborarea în scris a unei teme la alegerea studen ţilor (20% din nota final ă); lucrare scris ă în cadrul ultimului seminar (20% din nota finală); evaluare pe parcurs din material cursurilor C4 şi C5 susţinute prof. Nicolae Lascu (20% din nota final ă); examen final în sesiunea regulamentar ă (40% din nota final ă);

Susţinere orală a unei teme (20% din nota final ă) – constă în alegerea şi prezentarea de c ătre studenţi (individual sau în echipe compuse din max. 2 persoane) a unui subiect convenit cu îndrum ătorul de seminar. Maniera de prezentare este la alegerea studen ţilor, comentariile bazându-se pe parcurgerea bibliografiei recomandate. Materialul care a stat la baza prezentării va fi predat sub forma unui material scris în şedinţa de seminar respectiv ă. Textul nu va dep ăşi 3 pagini (format A4, font Times New Roman 12, la 1 rând), la acesta ad ăugându-se imaginile considerate necesare. Lucrare scris ă (20% din nota finală) – constă în analiza scris ă a unui obiect de arhitectur ă ales de către îndrumătorul de seminar. Evaluare pe parcurs (20% din nota final ă), la sfârşitul cursului C5, referitoare la materia predat ă în cadrul prelegerilor susţinute de dl. prof. Nicolae Lascu (C4-C5). Examen (40% din nota final ă): test cu imagini; vor fi apreciate scurte comentarii referitoare la arhitectura prezentat ă, semnificaţie, situarea în epoc ă, context, eventuale conexiuni; studen ţii vor fi pregătiţi să răspundă şi la eventuale întrebări privind eseul predat.

A.T.R.

1/4



Referat (facultativ): Subiectul lucr ării va fi stabilit de comun acord cu titularul disciplinei 1, urmând ca aceasta s ă constituie, în func ţie de complexitatea şi seriozitatea studiului, un procent din nota examenului; putând, în cazurile în care se constat ă rezultate deosebite, s ă înlocuiască evaluarea final ă. Prezenţa şi participarea activ ă la discuţiile de seminar vor influen ţa evaluarea final ă.

CONDIŢII DE PROMOVARE: Nota minimă de promovare la evaluarea final ă (examen) este 5 (cinci); aprecierea fiec ărei lucrări şi a răspunsului la examen se face cu note de la 1 (unu) la 10 (zece); lucr ările nepredate se noteaz ă cu 0 (zero); Sunt primiţi în examen studen ţii care au ob ţinut media final ă minim 5 (cinci) rezultat ă din notele corespunz ătoare activităţii de seminar (20% + 20%) şi verificării pe parcurs (20%, C5 – materia corespunz ătoare prelegerilor susţinute de dl. prof. N. Lascu). Studenţii care nu au ob ţinut media minim 5 (cinci) la activit ăţile desf ăş ăşurate pe parcursul semestrului se vor prezenta în sesiunea de restanţe regulamentar ă (iunie-iulie 2011). În urma sus ţinerii examenului (promovabil cu nota minim 5(cinci)), media final ă se va încheia cu valorile ob ţinute pe parcursul semestrului I. Activităţile desf ăş ăşurate în cadrul orelor de seminar nu pot fi recuperate; Motivarea absenţelor se poate face în maxim şapte zile de la reînceperea activit ăţilor cu caracter didactic; Semnalarea erorilor care privesc notele ob ţinute se poate face în maxim şapte zile de la afi şarea rezultatelor la avizierul Catedrei; Prezenţa şi participarea activ ă vor pondera nota corespunz ătoare activit ăţilor de seminar; •

•

•

• • •

•

CURSURILE ŞI SEMINARIILE - DESF ĂŞURARE ŞI CONŢINUT *C 1 (06.10.2011 ) Introducere. Probleme ale istoriografiei române şti de arhitectur ă; identitate local ă, regională, europeană; probleme specifice ale cadrului politico-istoric, cultural al Moldovei, Ţării Româneşti, Dobrogei, Transilvaniei şi Banatului; creaţie populară vs. creaţie cultă; programe de arhitectur ă, condiţionări specifice, tipologie arhitectural ă; o arhitectur ă a „diferenţelor”.

*C2 (13.10.2011) Regatul maghiar în secolele al XI-lea – al XV-lea: influen ţe culturale şi arhitectur ă; coloniştii şi opera lor în Transilvania, iradieri în arhitectura religioas ă a satelor româneşti. Bibliografie: Dr ăguţ, 1979; Fabritius-Dancu, 1980; Ionescu, 1937. *C 3 (20.10.2011) Regatul maghiar şi Ţările române în secolul al XIV-lea: influen ţe culturale şi arhitectură; iradieri în arhitectura cult ă românească locală, Ţara Haţegului; iradieri asupra modelului cultural bizantin în Ţara Româneasc ă şi Moldova. Bibliografie: Dr ăguţ, 1979; Popa, 1988; Greceanu, 1971; V ătăşianu, 1959. *S 1 (27.10.2011) Prezentarea tematicii de seminar, împ ărţirea pe temelor, discutarea bibliografiei *S 2 (03.11.2011) Arhitectura catedralelor din ora şele medievale ale Transilvaniei. Bibliografie: Curinschi-Vorona, 1981; Dr ăguţ, 1979. *S 3 (10.11.2011) Arhitectura bisericilor în Moldova, cristalizarea „stilului” în epo ca lui Ştefan cel Mare. Bibliografie: Ionescu, 1937; Bal ş, 1925; Dordea , 1976. *S 4 (17.11.2011) Arhitectura bisericilor în Ţara Româneasc ă până la sfârşitul secolului al XVI-lea, cristalizarea „stilului”, „sinteza munteneasc ă”. Bibliografie: Ionescu, 1937. 1

Pentru detalii pute ţi consulta [email protected]

A.T.R.

2/4



*C 4 (24.11.2011) Aşezările rurale: tipologie şi istorie. (prof. Nicolae Lascu) Bibliografie: Gheorghiu, 2000, 2002; Fabini, 1982; Vuia, 1937; Niedermaier, 1975;

*C 5 (08.12.2011) Fenomenul urban medieval. (prof. Nicolae Lascu); Bibliografie: Gheorghiu, 2000, 2002; Fabini, 1982; Vuia, 1937; Niedermaier, 1975. *C 6 (15.12.2011) Reflexe ale Rena şterii în cultur ă şi arhitectură, spiritul timpului; Ioan de Hunedoara şi Matei Corvin; Ştefan cel Mare; Neagoe Basarab; Petru Cercel şi năzuinţele unei epoci, Ieremia Movil ă, modele culturale, politic ă urbană şi realizări arhitecturale. Bibliografie: Theodorescu, 1987; Ionescu, 1937. *C 7 (22.12.2011) „Bizanţ după Bizanţ”, mentalitate şi spiritualitate, orizonturi estetice în arhitectura din Ţara Româneasc ă şi Moldova în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, aspiraţii şi manifestări specifice; ansamblul m ănăstiresc. Bibliografie: Balş, 1925, 1928, 1933; Ghika Bude şti, 1927, 1930, 1932; Curinschi-Vorona, 1981; Gheorghiu, 1985. *S 5 (12.01.2012) Secolele al XVI-lea şi al XVII-lea în arhitectura religioas ă a Moldovei; tradi ţie şi inovaţie. Bibliografie: Ionescu, 1937; Bal ş, 1928; Curinschi-Vorona, 1981. *S 6 (19.01.2012) Arhitectura bisericilor în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea, „înflorirea stilului” în Ţara Românească. Lucrare scrisă în cadrul seminarului. Bibliografie: Ionescu, 1937, Ghika Bude şti, 1932. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ: • • •

Brătuleanu, Anca, Nicolae, Lascu, Note de curs (în Bibliotecă); Brătuleanu, Anca, şi colectiv, Caiet de seminar (în Bibliotecă); Brătuleanu, Anca, Crestoma ţ ie ie (în Bibliotecă).

Lucrări generale de istoria şi civilizaţia românilor ă istorie a românilor povestit ă ă celor tineri, ed. Humanitas, Bucureşti 2007; Djuvara, Neagu, O scurt ă Georgescu, Vlad , Istoria , Istoria românilor de la origini până în zilele noastre, ed. Humanitas, Bucureşti 1992; Theodorescu, Răzvan, Bizan ţ , Balcani, Occident, la începuturile culturii medievale române şti (secolele X - XIV), Bucureşti, 1974. • • •

Lucrări generale de istoria artei şi arhitecturii în România Balş, Gheorghe, Influences améniennes et géorgiennes sur l’architecture roumanie, Communication au III-ème Congrès des Études Byzantines, Atena 1931; Curinschi-Vorona, Gheorghe, Istoria arhitecturii în România, Bucureşti, ed. Tehnică, 1981; Dordea , Mira, Reflexe gotice în arhitectura Moldovei, Bucureşti, ed. Meridiane, 1976; Drăguţ, Vasile, Arta gotică în România, Bucureşti, ed. Meridiane, 1979; _____, Dic ţ ionar ă medievală românească , Bucureşti, ed. Stiinţifică şi Enciclopedică, 1976; ionar enciclopedic de art ă Ionescu, Grigore , Istoria arhitecturii române şti, Bucureşti, Tiparul „Cartea Românească”, 1937; Theodorescu, Răzvan, Civiliza ţ ia ia românilor între medieval şi modern, Bucureşti, ed. Meridiane, 1987; Vătăşianu, Virgil, Istoria artei feudale în ţă rile rile române, vol. I, Bucureşti, ed. Academiei, 1959; _____, Studii de art ă ă veche românească ş şi universală , ed. Meridiane, Bucureşti 1987. •

• • • • • • • •

Lucrări de istoria arhitecturii în Transilvania Anghel, Gheorghe, Cet ăţ ăţ i medievale din Transilvania, Bucureşti, ed. Meridiane, 1972; Drăguţ, Vasile, Considera ţ ii ii privind arhitectura goticului timpuriu în Transilvania, în S.C.I.A., 15, 1968; Fabini, Hermann, Sibiul gotic, Bucureşti, ed. Tehnică, 1982; ăţ ilor _____ , Universul cet ăţ ilor biserice şti din Transilvania, Sibiu, ed. Moumenta, 2009; Fabritius-Dancu, Juliana, Cet ăţ ăţ i ţă r ăne r ă n e şti să se se şti din Transilvania, Sibiu, Revista Transilvania, 1980; • • • • •

A.T.R.

3/4



• • •

•

• • • • •

Gheorghiu, Teodor, Octavian, Cet ăţ ăţ ile ile ora şelor, Bucureşti, ed. Simetria, 2002; _____ , Arhitectura de apă rare rare pe teritoriul României, Bucureşti, ed. Tehnică, 1985; Greceanu, Eugenia, Influen ţ a gotică în arhitectura bisericilor române şti de zid din Transilvania, „Studii şi cercetări de Istoria Artei” (S.C.I.A.), nr.1, 1971; _____, Pă trunderea trunderea influen ţ elor elor de tradi ţ ie ie bizantină în arhitectura bisericilor române şti de zid din Transilvania (până la sf. sec. XVIII), S.C.I.A., nr. 2, 1972; Ioan, Augstin, Derer, Hanna, Bisericile fortificate ale Sa şilor din Transilvania, Bucureşti, Noi Media Print, 2004; Popa, Radu, La începuturile evului mediu românesc. Ţ ara ara Ha ţ egului, egului, Bucureşti, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988; Sebestyén, Gh., Sebestyén, V., Arhitectura Rena şterii în Transilvania, Bucureşti, ed. Academiei R.P.R., 1963; Sebestyén, Gheorghe, O pagină din istoria arhitecturii României – Rena şterea, Bucureşti, ed. Tehnică, 1986; Turcuş, Serban, Turcuş, Veronica, Ordinul Cistercian în Transilvania Medievală , România Press, Bucureşti, 2003.

Lucrări de istoria arhitecturii în Moldova M oldova Balş, Gheorghe, Bisericile lui Ş tefan tefan cel Mare, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (BCMI), XVIII, 1925; _____, Bisericile şi mă nă stirile stirile moldovene şti din veacul al XVI-lea, BCMI, III, 1928; _____, Bisericile şi mă nă stirile stirile moldovene şti din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, Bucureşti, 1933; ă nă stirea ţ a, Balş, Ştefan, Nicolescu, Corina, M ă stirea Moldovi ţ a, ed. Tehnică, Bucureşti 1958; Balş, Ştefan, M ă ăn ă stirea stirea Humor, ed. Meridiane, Bucureşti 1967; ş ă Capro u, Ioan, B dărău, Dan, Ia şii vechilor zidiri, ed. Junimea, Iaşi 1974; Curinschi-Vorona, Gheorghe, Monumente de arhitectur ă ă ale ora şului Ia şi, Bucureşti 1965; Henry, Paul, Monumentele din Moldova de nord. De la origini până la sfâr şitul secolului al XVI-lea, ed. Meridiane, Bucureşti 1984; Miclea Ion, Florescu, Radu, Dragomirna, ed. Meridiane, Bucureşti 1976; Musicescu, M. A., Berza, M., M ă ă nă stirea stirea Sucevi ţ a, a, ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1958; ţ e şi metereze la vechile biserici din Ia şi, în S.C.I.A., nr. 3-4 / 1957; Năstase, Dumitru, Taini ţ Nicolescu, Corina, M ă ă nă stirea stirea Slatina, ed. Meridiane, Bucureşti 1968; _____, M ă ă nă stirea ţ a, stirea Moldovi ţ a, ed. Meridiane, Bucureşti 1967; Stoicescu, Nicolae, Repertoriul bibliografic al localit ăţ ăţ ilor şi monumentelor din Moldova, Bucureşti, 1974. ilor ş • • • • • • • •

• • • •

•

Lucrări de istoria arhitecturii în Ţara Românească Balş, Gheorghe, Influences du plan serbe sur le pla ns des églises roumaines, L`art byzantin chez les Slaves, II, Paris, 1930; _____, O vizit ă ă la câteva biserici din Serbia, în „Arta Românească”, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „C. Göbl”, 1911; Brătuleanu, Anca, Cur ţ i domne şti şi boiere şti în România, Bucureşti, ed. Simetria, 1997; Chihaia, Pavel, Art ă ă Medievală , vol. I, Monumente din cet ăţ ăţ ile ile de scaun ale Ţă rii rii Române şti, ed. Albatros, Bucureşti 1998; Ghika-Budeşti, Nicolae, Evolu ţ ia ia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia. Epoca de tranzi ţ ie: ie: domnia lui Matei Basarab, B.C.M.I., Bucureşti 1933; _______, Evolu ţ ia ia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia. Noul stil românesc din veacul al XVIII-lea, B.C.M.I., 1936; _______, L’ancienne architecture religieuse de la Valachie. Essay de synthèse – quatre conférences tenues á la Sorbenne, École des hautes études, Séction des sciences réligieuses, Bucureşti, 1942; _______, Evolu ţ ia ia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, I, în B.C.M.I., 1927; şte. Monumente de istorie şi de art ă ă , Bucureşti, ed. Meridiane, 1979; Moisescu Cristian, Târgovi ş _____, Arhitectura epocii lui Matei Basarab, vol. I, ed. Meridiane, Bucureşti 2002; _____, Arhitectura epocii lui Matei Basarab, vol. II, Repertoriul edificiilor de cult, Bucureşti, ed. Meridiane, 2003; Stoicescu Nicolae, Bibliografia localit ăţ ilor ilor şi monumentelor feudale din România, I, Ţara Românească (Muntenia, Oltenia, Dobrogea), 2 vol., Craiova, 1970; ştea şi monumentele sale, Bucureşti, ed. Litera, 1976; Stoicescu, Nicolae, Moisescu Cristian, Târgovi ş ă la Dună rea Theodorescu, Răzvan, Un mileniu de art ă rea de Jos (400-1400), Bucureşti, ed. Meridiane, 1976. • • • • •

• •

• • • • •

• •

REPARTIZAREA PE GRUPE grupa 31A, 31B, 35B – asist. drd. arh. Diana MIHNEA grupa 32A, 32B, 36B – asist. drd. arh. Irina CALOT Ă grupa 33A, 33B, 35A – asist. drd. arh. Alexandra TEODOR grupa 34A, 34B, 36A, Restan ţieri – lect. dr. arh. Horia MOLDOVAN Restanţierii se vor prezenta în grupe separate, în conformitate conf ormitate cu programarea anun ţată

• • • •

titular curs: prof. dr. arh. Anca BR ĂTULEANU

A.T.R.

4/4

ATR_2011-2012

Recommend Documents