UNIVERSITATEA PETRU MAIOR
TÂRGU MUREŞ
DISCIPLINA: SISTEME DE MANAGEMENT
DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ TEMA : APLICAREA OHSAS 18001:2004
Hollos Ferenc Csaba
Evaluarea riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă
1
Cuprins Capitolul I ………………………………………….………….…..…..……………….pag. 2 1.1. Noţiuni introductive /vocabular …………………………….……………pag. 2 1.2. Avantajele certificării OHSAS pentru organizaţie ……...………...……..pag. 3 1.3. Etape obligatorii de parcurs pentru implementarea unui Sistem de management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale descris de OHSAS 18001 :2004 …..pag. 4 1.4. Proprietarii de proces (cine sunt şi ce fac ei ?) ………………………….pag. 5 1.5. Auditorii interni (cine sunt şi ce fac ei ?) …………………................. ...pag.6 Capitolul II …………………………………….....……………………………..……pag. 6 2.1. Procedura …………………………………………………………….......pag. 6 2.2. Concluzii finale ………………………………. .……………… …..…..pag. 9
2
1.1Noţiuni introductive/vocabular Înainte de intra în detalii referitor la Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă OHSAS 18001, este necesar a face unele adnotări respectiv a explica unii termeni pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu aceştia : -
-
-
Accident : eveniment nedorit care conduce la moarte, îmbolnăvire, rănire, daună sau altă pierdere; Audit : examinare sistematică prin care se determină dacă activităţile şi rezultatele aferente satisfac dispoziţiile planificate, şi dacă aceste dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt adecvate pentru realizarea politicii şi a obiectivelor organizaţiei; Îmbunătăţire continuă : proces de dezvoltare a sistemului de management al OHSAS, pentru realizarea îmbunătăţirii performanţelor globale ale securităţii şi sănătăţii ocupaţionale, în acord cu politica OHSAS a organizaţiei; Pericol : sursă sau situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire, daună adusă proprietăţii, daună adusă mediului de lucru sau o combinaţie a acestora; Identificare pericol : proces de recunoaştere a faptului că există un pericol şi de definire a caracteristicilor sale; Incident : eveniment care a generat un accident sau care a avut potenţialul de a conduce la un accident; Părţi interesate : persoană sau grup preocupat sau afectat de performanţa OHSAS; Neconformitate : orice abatere de la standardele specifice activităţilor, practici, proceduri, reglementări, de la performanţa sistemului de management, etc., care poate conduce direct sau indirect la rănire sau îmbolnăvire, daune aduse proprietăţii, daune aduse mediului de lucru sau o combinaţie a acestora; Obiective : ţeluri referitoare la performanţa OHSAS, pe care organizaţia le stabileşte pentru a le rezolva; Sănătate şi securitate ocupaţională : condiţii şi factori care afectează starea de sănătate a angajaţilor, personalului temporar angajat, personalului subcontractat, vizitatorilor şi oricărei alte persoane aflate la locul de muncă; Sistem de management OHSAS : componentă a sistemului de management general care facilitează managementul riscurilor OHSAS asociate afacerilor organizaţiei. Acesta include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea, menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a politicii OHSAS a organizaţiei; Organizaţie : companie, unitate operaţională, firmă, întreprindere, instituţie sau asociaţie, parte sau combinaţie a acestora, înregistrată sau neînregistrată, publică sau particulară, cu propria sa structură funcţională şi administrativă; Performanţă : rezultate măsurabile ale sistemului de management OHSAS legate de controlul organizaţiei asupra riscurilor referitoare la securitate şi sănătate, bazate pe politica şi obiectivele sale OHSAS; Risc : combinaţie a probabilităţii şi consecinţei (consecinţelor), la apariţia unui eveniment periculos specificat; Evaluare risc . proces global de exprimare a mărimii riscului şi de decizie asupra faptului că riscul este sau nu tolerabil; Securitate : absenţa unui risc neacceptabil de vătămare; 3
-
Risc tolerabil : risc, care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de organizaţie având în vedere obligaţiile sale legale şi propria politică de OHSAS.
Întrucât facem referire la Sistemul de Management OHSAS, în figura de mai jos voi prezenta elementele schiţate ale unui astfel de sistem :
Îmbunătăţire continuă Politica OHSAS Analiză efectuată de management
Planificare Implementare şi funcţionare
Verificare şi auditare corectivă
De fapt acest principiu al funcţionalităţii este valabil în orice alt tip de sistem de management. Ca să poată avea succes, orice tip de management ce se doreşte a fi implementat trebuie să aibă deplinul concurs la managementului la cel mai înalt nivel prin implicarea eficientă şi efectivă a acestuia şi nu numai la nivel declarativ.
1.2 Avantajele certificării OHSAS pentru o organizaţie Avantajele implementării şi respectiv certificării unui Sistem de Management OHSAS sunt următoarele : 1. Realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă prin eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională; 2. Asigurarea controlului organizaţiei asupra pericolelor, accidentelor şi riscurilor la locul de muncă al salariaţilor; 3. Îndeplinirea unor posibile criterii de licitaţie; 4. Limitarea incidentelor şi accidentelor de muncă ce implică responsabilitatea juridică a firmei, 5. Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor; 6. Îmbunătăţirea performanţelor individuale ale salariaţilor; 7. Organizarea eficientă a activităţilor la locul de muncă; 8. Creşterea conştientizării personalului cu privire la importanţa siguranţei la locul de muncă şi a propriei sănătăţi fizice şi mentale; 9. Creşterea motivării personalului şi a comunicării printr-o participare activă în procesul de îmbunătăţire continuă şi de reducere a riscului la locurile de muncă; 4
10. Îmbunătăţirea relaţiilor cu organismele de reglementare şi partenerii de afaceri; 11. Îmbunătăţirea imaginii comerciale, a marketingului şi competitivităţii în cazul unui sistem de management recunoscut prin certificare
1.3 Etape obligatorii de parcurs în implementarea unui Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale descris de OHSAS 18001 : 2004 Ca orice sistem de management, pentru a putea fi implementat (adică a putea fi introdus în cadrul firmei respective), Sistemul de Management al Securităţii şi Sănătăţii Ocupaţionale trebuie mai întâi să existe efectuate nişte etape anterioare : a.) Elaborarea politicii sănătăţii şi securităţii ocupaţionale; b.) Identificarea, analiza şi evaluarea riscurilor de muncă; c.) Elaborarea de planuri de management pentru limitarea sau eliminarea acestor lucruri; d.) Identificarea şi accesul la prevederile legale şi la alte cerinţe pe care organizaţia lea adoptat şi care sunt aplicabile riscurilor identificate; e.) Comunicarea internă şi externă; f.) Controlul operaţional; g.) Pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns; h.) Monitorizare şi măsurare; i.) Controlul neconformităţilor; j.) Acţiuni corective şi acţiuni preventive; k.) Controlul documentelor; l.) Controlul înregistrărilor; m.) Auditul intern n.) Analiza efectuată de management. Pentru aceste procese trebuie elaborate proceduri şi instrucţiuni de lucru în vederea menţinerii sub control a proceselor şi activităţilor desfăşurate în cadrul organizaţiei. Primul pas în documentarea procedurilor este de a găsi o persoană din firmă care să „ deţină ” procedura respectivă, adică să răspundă de conţinutul şi implementarea corectă a procedurii, persoană numită proprietar de proces. Metoda este de a-i avea pe furnizorul intern al acelui proces, pe proprietarul de proces şi pe clientul intern al procesului la o şedinţă, astfel încât să se ajungă la un consens în legătură cu : a.) Intrările în proces; b.) Ieşirile (rezultatele) procesului; c.) Funcţiunile fiecărui proces; d.) Documentele (proceduri, formulare, instrucţiuni de lucru, etichete, etc.) care descriu cum se vor executa paşii procesului; e.) Cum se culeg şi se comunică datele de intrare în proces; f.) Cum se vor raporta rezultatele procesului-pentru informarea conducerii. Pentru ca procedurile interne ce descriu procesele din firmă să fie cât mai corecte, ar fi bine ca la procesul de documentare (se recomandă documentarea proceselor sub formă de scheme logice – flowcharting) să fie implicate cât mai multe persoane. Aceasta este o metodă de îmbunătăţire şi raţionalizare a sistemelor de afaceri, şi în acelaşi timp de trecere cu succes a unui audit OHSAS de terţă parte (executat de firma de certificare). 5
1.4 Proprietarii de proces (cine sunt şi ce fac ei ?) Proprietarii de proces sunt numiţi de conducerea firmei ca şi persoane cărora li se încredinţează buna funcţionare a proceselor din organizaţie. Proprietarii de proces nu trebuie neapărat să fie manageri (doar când nu se poate evita) – de fapt există destule motive solide pentru ca aceştia să fie maiştrii, supraveghetori sau şefi de echipă (conducător loc de muncă generic vorbind). De ce ? pentru că persoanele cele mai apropiate de sarcina de muncă şi de proces ştiu cel mai bine ce ar funcţiona şi ce nu ar putea funcţiona. Dacă cineva doreşte să schimbe procesul, trebuie să se adreseze proprietarului de proces – persoana cea mai apropiată de sarcină. În figura următoare voi detalia puţin : Client intern
Client intern
Client intern
pt. Procesul anterior
pt. Procesul 1
pt. Procesul 2
Proces 1 Proprietar de proces
O/I
Proces 2 Proprietar de proces
O/I
Proces 3 Proprietar de proces
Furnizor intern
Furnizor intern
Furnizor intern
pt. Procesul 2
pt. procesul 3
pt. Procesul următor
Notă : I = input (intrări în proces); O = output (ieşiri din proces). Aceasta înseamnă că proprietarul de proces nr.2 va coopera cu proprietarul de proces nr. 1 (furnizor intern) şi cu proprietarul de proces nr 3 (client intern), dacă doreşte să modifice procesul sau procesele de care este responsabil. Acesta va asigura, de exemplu, că procesul propriu nu se modifică în aşa fel încât să cauzeze o problemă furnizorului său intern, sau să nu mai ofere exact ce doreşte procesul clientului intern. A fi proprietar de proces este o ocazie de evoluţie profesională. Proprietarii de proces vor avea ocazia de a lucra cu manageri, ingineri şi alţi colaboratori. Proprietarii de proces îi vor reprezenta totodată pe colegii lor, în calitate de auditat, în timpul auditurilor ISO, şi vor fi reprezentanţii oficiali ai procesului în timpul certificării ISO şi al auditurilor de supraveghere. Proprietarii de proces se asigură că procedurile, sub directa lor supraveghere, reflectă „ ce face firma în realitate ”, şi că personalul este instruit cu privire la lansarea şi revizia documentelor sistemului de management, legate de procesul deţinut. Ei vor fi responsabili pentru implementarea procedurilor create sau actualizarea lor, respectiv a formularelor şi documentaţiei adiacente. Calităţile unui bun proprietar de proces sunt : Deschidere spre schimbare – acest atribut este foarte important pentru că dacă oamenilor le este frică să-i comunice proprietarului de proces că procedura este incorectă, procesul respectiv nu va trece de nici un audit, deoarece procedura respectivă nu va reflecta întocmai modul de lucru al firmei. Entuziasm - firma are nevoie de proprietari de proces cărora să le pese, care să dorească să deţină un proces de cea mai bună calitate şi care să fie dispuşi şi dornici să împartă cunoştinţele lor cu ceilalţi colegi. Cunoaşterea procesului – proprietarul de proces trebuie să cunoască foarte bine toate aspectele tehnice ale procesului respectiv şi să fie capabili să le explice şi la alţii. 6
O
1.5 Auditorii interni (cine sunt şi ce fac ei ?) Auditorii interni nu sunt nici poliţişti şi nici spioni. Cu timpul ei vor semăna cu nişte profesori. Pentru început, ei vor fi studenţi, ca şi noi, care vor studia următoarea temă „ de ce este nevoie pentru un sistem se management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale ? ”. Este de dorit ca organizaţia să aibă sisteme şi procese bine puse la punct. Nu se poate nega că un proces perfect (sistem perfect) va conduce la un rezultat ( produs ) perfect. Rolul auditorilor interni este de a contribui la realizarea unui astfel de sistem. Un sistem viabil este acela care învaţă singur de pe urma funcţionării sale, din lucrurile bune şi din greşelile făcute. Auditorii interni sunt persoane care verifică „sănătatea ” sistemului. Auditorii interni nu vor verifica niciodată oamenii, ei verifică sistemul. Mai mult de 85 % din probleme sunt cauzate de sistem şi nu de oameni. Cea mai puternică unealtă a auditorilor interni este această întrebare : „ Spune-mi de unde ştii că …………” . Întrebarea nu este „ Ai făcut ceea ce procedura /schema logică arată că trebuia să faci ? ”. Întrebarea este : „ Spune-mi, de unde ştii că ai făcut tot ceea ce procedura/schema logică arată că ar trebui să faci ? ” . Răspunsul trebuie să fie pe un document (acest document se numeşte chestionar/raport de neconformitate etc.). Răspunsul trebuie să fie ceva ce auditorii interni pot citi. Fiecare proces va fi audiat cel puţin o data pe an. Auditorii vor audita procese faţă de care ei sunt complet independenţi. Auditorii interni vor verifica trei lucruri: 1. Descrie procedura/schema logică în mod adecvat ceea ce se întâmplă în realitate?; 2. Există dovezi scrise că oamenii fac ceea ce ar trebui să facă conform procedurii ? 3. Sunt folosite documente adecvate pe post de instrucţiuni de lucru, formulare, etc. ? Chestionarul de audit va formula şi aceste întrebări şi altele în aşa fel încât părţile interesate să identifice şi să înţeleagă viabilitatea sistemului.
2 Procedura În cadrul acestui capitol, am ales să vă expun o procedură a sistemului, de fapt una din procedurile fundamentale ale Sistemului de management OHSAS 18001 denumită şi procedură de sistem (adică obligatoriu a fi efectuată în orice sistem de management ce are ca bază sistemul OHSAS) şi anume „ IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA ŞI CONTROLUL RISCURILOR ” Voi încerca să detaliez o astfel de procedură, folosind flowchartingul adică metoda de reprezentare prin scheme logice pentru uşurarea înţelegerii. De menţionat este faptul ca fiecare unitate îşi alege modul de prezentare al acestei proceduri, cerinţa standardului OHSAS este restrictivă doar la atingerea principalelor puncte din acesta.
7
IDENTIFICAREA PERICOLELOR, EVALUAREA ŞI CONTROLUL RISCURILOR 1. Scop Procedura descrie responsabilităţile şi modalităţile de acţiune pentru identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă 2. Descrierea procesului
Planificarea Evaluării riscurilor OHSAS
Echipa de evaluare este formată din : -RM; - Responsabil PM; - medic de medicina muncii; - responsabil SU; - alte persoane (externe, membrii compartimentelo r,atelierelor,etc.)
Lista de identificare a factorilor de risc.
Identificare pericole şi riscuri de muncă
RM elaborează un document în care programează identificarea riscurilor pentru fiecare loc de muncă în parte şi numeşte membrii echipei de evaluare. Documentul trebuie aprobat de către conducere.
În urma vizitelor la obiectivele de lucru (ateliere, magazii, birouri) Echipa de evaluare observă şi identifică activităţile, procesele din cadrul organizaţiei, pericolele şi riscurile de muncă.
Program identificare riscuri. Decizie. Echipe de evaluare.
Program identificare riscuri.
Lista de consecinţe posibile. Evaluare pericole şi riscuri de muncă. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii
RM stabileşte metoda şi criteriile de evaluare.
Grila de evaluare a riscurilor.
Scala de încadrare.
Pe baza criteriilor de evaluare stabilite se evaluează pericolele şi riscurile de muncă.
8
Fişa de evaluare a locului de muncă.
Determinare riscuri de muncă semnificative şi nesemnificative din fiecare fişă de evaluare
RM identifică riscurile de muncă semnificative şi nesemnificative din fiecare fişă de evaluare.
Fişa de evaluare a locului de muncă.
Control riscuri de muncă semnificative.
Programele de management stabilesc activităţile care trebuie întreprinse, responsabilii, termenele şi resursele necesare.
Pentru riscurile de muncă semnificative, RM stabileşte obiectivele generale şi obiectivele specifice. Programul de management trebuie aprobat de către conducere.
Program de management.
Pentru atingerea obiectivelor, RM stabileşte măsuri pentru fiecare loc de muncă în parte şi programe de management SSM. Conducerea aprobă măsurile propuse.
Fişa de măsuri propuse.
RM monitorizează stadiul de realizare al programelor de management şi realizează actualizarea acestora cu aprobarea conducerii.
RM identifică riscurile de muncă semnificative, stabileşte obiectivele generale şi obiectivele specifice. Programul de management trebuie aprobat de către conducere.
Conducerea aprobă prevederile programelor de management referitoare la evaluarea unui risc, aprobă măsurile de eliminare/reducere a riscurilor şi alocă resursele necesare.
Analiza managementului.
9
Câteva lămuriri : RM – responsabilul de management; Responsabil PM – responsabil protecţia muncii (securitate şi sănătate în muncă); Responsabil SU – responsabil situaţii de urgenţă Procedura descrisă mai sus cuprinde si documentele adiacente (la care se face referire pe margine). Se încheie cu întocmit, verificat şi aprobat iar în antet, pe lângă denumirea propriu zisă a procedurii mai sunt şi alte elemente impuse de sistem cum ar fi : proprietarul de proces, funcţia, codificarea documentului, revizia curentă, nr. de pagini respectiv stipularea de document controlat. După cum se observă, este nevoie de anumite cunoştinţe atât despre proces cât si de formare în domeniul sistemelor de management, în cazul nostru OHSAS 18001:2004, persoanele ce fac parte din echipa de implementare a sistemului trebuind să fie specialişti şi calificaţi în conformitate cu cerinţele sistemului. Un rol deosebit îl are medicul de medicina muncii, responsabilul cu securitatea şi sănătatea în muncă, responsabilul cu situaţiile de urgenţă (psi şi protecţie civilă) şi comitetul de securitate şi sănătate în muncă. Un lucru esenţial ce este la baza implementării OHSAS îl reprezintă evaluarea riscurilor de îmbolnăvire ce se face pe fiecare meserie şi la fiecare loc de muncă de către personal specializat.
3 Concluzii finale Lucrarea de faţă are caracter informativ, fiind un referat, am încercat pe cât posibil în puţinele pagini să surprind punctele esenţiale creionând puţin Sistemul de management OHSAS 18001. Sistemul în sine este foarte complex şi necesită personal pregătit în domeniu cu experienţă (sau ajutat de consultanţă de specialitate ) în auditarea unui astfel de sistem. După implementare, urmează certificarea, adică auditarea sistemului de către un organism de certificare, şi verificarea funcţionalităţii lui. Acest sistem înglobat în celelalte sisteme de management ca de ex: sistemul de management al calităţii 9001 respectiv sistemul de management al mediului 14001, duce la un sistem integrat al firmei, pe toate cele trei ramuri : calitate, mediu, securitate şi sănătate în muncă lucru ce este noul model instituţional al firmei contemporane cu un astfel de sistem integrat inclus în sistemul general de management al firmei.
4 Bibliografie - OHSAS 18001:2004, Sănătate şi Securitate Ocupaţională; - Procedura „ Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscului” - Alte lucrări în domeniu; - Internet.
10
