ASPECTE CLINICE
ANXIETATEA - CADRU GENERAL DE ANALIZ A
#I DE DISPOZI&IE EMO&IONAL NORMAL
FENOMENULUI PATOLOGIC
1
AURELIA DR GHICI 1
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
cheie:
Rezumat: Toate persoanele experen ' iaz iaz $ anxietate, ea reprezint $ o dimensiune normal $ )i pozitiv$ a
anxietate, anxietate i performan "$ , anxietate normal $ i patologic$
vie ' ii ii umane i nu se refer $ doar la grijile exagerate. Se prezint $ distinc ' ia ia între anxietatea s $n$toas$ )i nes$n$toas $ , descriind-o descriind-o pe prima ca îngrijorare îngrijorare sau sau vigilen '$ care ajut $ oamenii s$ fac$ fa '$ situa ' iilor iilor diferite sau dificile; anxietatea nes $n$toas$ este un r $ spuns emo ' ional ional fa '$ de pericolele percepute ca fiind reale, dar care sunt în mare parte imaginare din cauza unei probabilit $' i foarte mici de apari ' ie. ie. Yerkes )i Dodson (apaud Tyrer, 1999) au ar $tat c$ anxietatea are o rela ' ie ie neobi )nuit $ cu performan ' a. a. $" ii, Sunt listate formele patologice ale anxiet $" ii. ii. Modelul cognitiv al anxiet anxiet $" ii, în care fiind privit $ ca un r $ spuns adaptativ la mediu, începe cu percep ' ia ia amenin '$rii într-o situa ' ie ie specific$ , în ' elesul elesul pe care persoanele îl ata )eaz $ situa ' iei iei este determinat de schemele lor )i de memoria unor situa ' ii ii similare din trecutul lor. Teoriile comportamentale postuleaz $ c$ anxietatea este un r $ spuns condi ' ionat ionat la stimuli specifici din mediu. mediu.
Keywords:
Abstract: All persons experience experience feelings of anxiety; it is a normal and positive dimension dimension of human life
Cuvinte
anxiety, anxiety and performance, performance, normal and pathological anxiety
and does not refer only to exaggerated worries. There is a distinction between the healthy and unhealthy anxiety, describing the first one as a concern and vigilance which helps people coping with different or difficult situations; the unhealthy anxiety is an emotional response to the threats perceived as real, but which are largely imaginary due to a very low probability of occurrence. Yerkes and Dodson (apaud Tyrer, 1999) have shown that anxiety has an unusual relation with performance. The pathological forms of anxiety are listed. The cognitive model of anxiety, which is seen as an adaptive response to the environment, starts with the perception of threat in a specific situation, the meaning that people attach to the situation is determined by their schemes and the memory of their past similar situations. The behavioral theories postulate that anxiety is a conditioned response to specific environmental stimuli.
Toate persoanele experen#iaz anxietate. În mod obi&nuit e caracterizat de fric difuz sau intens, neplcut, vag, deseori acompaniat de simptome autonome precum migrene, transpira#ie, palpita#ii, apsare în piept, disconfort stomacal &i agita(ie, indicat de incapacitatea de a sta lini&tit pentru mai mult timp. Aceast constela#ie particular de simptome din timpul anxiet#ii tinde s varieze de la persoan la persoan, în func#ie de tipologia tulbur rii anxioase. Anxietatea nu se refer doar la grijile exagerate; fr mântrile sunt normale. Nivelurile medii de anxietate sunt deseori binevenite pentru cre&terea randamentului cuiva, iar cele relativ ridicate pot fi considerate normale în anumite circumstan#e. Persoanele care sufer de tulbur ri anxioase nu doar acuz faptul c sunt foarte nelini&tite frecvent, ci solicit sprijin pentru confruntarea cu anumite temeri recurente, pe care le consider ira#ionale &i supr toare. Wilde (6) spunea c „anxietatea nu e cauzat de evenimente ci de percep#ia noastr asupra evenimentelor”. În cazul tinerilor &i copiilor, spre exemplu, aceast idee este de multe ori complicat de abilit#ile lor cognitive, care ar putea interfera cu abilitatea de a percepe evenimentele corect; ei tind în mod natural s extrapoleze ideile dintr-un context &i apoi s le aplice nepotrivit unei alte situa#ii, care ar putea fi total diferite.(5) Ellis (2) noteaz c sunt multe tipuri &i niveluri ale anxiet#ii. El face distinc#ia între anxietatea sntoas &i
nesntoas, descriind-o pe prima ca îngrijorare sau vigilen#a care ajut oamenii s fac fa# situa#iilor diferite sau dificile; anxietatea nesntoas este aproape întotdeauna bazat pe frica realist, cum ar fi îngrijorarea în legtur cu trecerea str zii la o intersec#ie foarte aglomerat, unde nu sunt semafoare &i exist o &ans realist de a fi clcat de o ma&in. Spre deosebire de asta, anxietatea nesntoas este un r spuns emo#ional fa# de pericolele percepute ca fiind reale, dar care sunt în mare parte imaginare din cauza unei probabilit#i foarte mici de apari#ie.(6) Temerile asociate cu anxietatea nesntoas sunt exagerate, nerealiste &i ira#ionale, cum ar fi teama de a te da întrun montagne russe sau de a zbura cu avionul crezând c o s te pr bu&e&ti. De&i este posibil ca acest lucru s se întâmple, aceasta probabilitate este foarte mic, se întâmpl foarte rar. Ellis subliniaz faptul c “anxietatea nesntoas te face de foarte multe ori s î#i restrângi activit#ile” atunci când nu este nevoie s faci asta, sau te poate face s pierzi controlul din cauza simptomelor psiho-somatice de panic, fobie, tremur care interfereaz cu abilitatea ta de a face fa# adecvat. Suprageneralizrile &i catastrof rile sunt exemplele cele mai frecvente de distorsiuni cognitive care schimb valen#a tr irii anxioase spre patologie. Un aspect fascinant al tulbur rilor de anxietate este influen#a reciproc excelent a factorilor genetici &i experien#iali. Exist pu #ine dubii c gene anormale predispun la starea anxioas patologic; totu&i, dovezile indic clar c
1
Autor corespondent: Aurelia Dr ghici, Str. Decebal, Nr. 14, Sibiu, România, E-mail:
[email protected],
[email protected], Tel: +40721 336522 Articol intrat în redac#ie în 27.11.2012 &i acceptat spre publicare în 08.01.2013 ACTA MEDICA TRANSILVANICA Martie 2013;2(1):127-129 2013;2(1):127-129
AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 127
ASPECTE CLINICE
evenimentele de via# traumatice &i stresul sunt de asemenea importante din punct de vedere etiologic. Astfel, studiul tulbur rilor de anxietate prezint o posibilitate unic de a în#elege rela#ia dintre natura &i cre&terea în etiologia tulbur rilor mentale.(3) Teoriile comportamentale sau de înv#are ale anxiet#ii postuleaz c anxietatea este un r spuns condi#ionat la stimuli specifici din mediu. În concluzie, anxietatea reprezint o dimensiune normal &i pozitiv a vie#ii umane. Ea nu devine patologic decât în momentul în care dep&e&te un anumit prag, definit în principal pe baza unei modificri substan#iale a calit(ii vie#ii. Chiar dac limitele anxiet(ii r mân în continuare supuse discu#iei, s-au izolat opt forme de anxietate boal &i vor fi prezentate în continuare pe scurt. Atac de panic (cu debutul brusc, fric sau teroare intense, asociate adesea cu senza#ia de moarte iminent; simptome cum ar fi scurtarea respira#iei, palpita#iile, durerea sau disconfortul precordial, senza#iile de sufocare sau de strangulare &i “frica de a nu înnebuni” sau de a nu pierde controlul). Agorafobia este anxietatea referitoare la evitarea de locuri sau situa#ii din care sc parea poate fi dificil, sau jenant, sau în care ajutorul poate s nu fie accesibil, în eventualitatea unui atac de panic sau de simptome similare panicii. Panica f r agorafobie se caracterizeaz prin atacuri de panic recurente, inopinante, în legtur cu care exist o preocupare persistent. Panica cu agorafobie se caracterizeaz atât prin atacuri de panic inopinante, cât &i prin agorafobie. Agorafobia f r istoric de panic (de specificat cu sau f r atacuri cu simptome limitate) se caracterizeaz prin prezen#a agorafobiei &i a simptomelor similare panicii, f r un istoric de atacuri de panic inopinante. Fobia specific se caracterizeaz printr-o anxietate semnificativ clinic provocat de expunerea la un anumit obiect sau situa#ie temut, ducând adesea la un comportament de evitare. Fobia social se caracterizeaz printr-o anxietate semnificativ clinic provocat de expunerea la anumite tipuri de situa#ii sociale sau de performan#a, ducând adesea la un comportament de evitare. Tulburarea obsesiv-compulsiv se caracterizeaz prin obsesii (care cauzeaz o anxietate sau detres marcat) &i/sau prin compulsii (care servesc la neutralizarea anxiet#ii). Stresul posttraumatic se caracterizeaz prin reexperien#ierea unui eveniment traumatic extrem, acompaniat de simptome de excita#ie crescut &i de evitare a stimulilor asocia#i cu trauma. Stresul acut se caracterizeaz prin simptome similare cu cele ale stresului posttraumatic care apar imediat, ca urmare a unui eveniment traumatic extrem. Anxietatea generalizat se caracterizeaz prin cel pu#in 6 luni de anxietate &i preocupare excesiv &i persistent. Tulburarea anxioas datorat unei condi#ii medicale generale se caracterizeaz prin simptome proeminente de anxietate, considerate a fi consecin#a fiziologic direct a unei condi#ii medicale generale. Tulburarea anxioas indus de o substan# se caracterizeaz prin simptome proeminente de anxietate, considerate a fi consecin#a fiziologic a unui drog de abuz, a unui medicament sau expunerii la un toxic. Tulburarea anxioas f r alt specifica#ie. Anxietatea acoper o gam larg de experien#e, o mare parte dintre acestea e normal &i tr it de to#i la un moment dat în via#, unele dintre ele fiind chiar plcute. La extrema patologic, anxietatea devine neplcut, deranjant &i în forma ei cea mai extrem una din cele mai intolerabile experien#e la care e expus mintea &i corpul nostru. Aceast gam este cel mai bine înf #i&at în rezultatele unei cercetri f cute de psihologii americani acum 90 de ani. Yerkes &i Dodson (4) au ar tat c anxietatea are o rela#ie neobi&nuit cu performan#a &i aceast rela#ie e cel mai bine reprezentat printrun U inversat, care din punct de vedere grafic seamn cu curba
lui Gauss. Astfel, nivelul cel mai sczut al anxiet#ii este calmul absolut, sau mai precis descris, ca somnul adânc sau, ca o stare &i mai inactiv, coma. Într-o astfel de stare nu exista niciun r spuns la cei mai mul#i dintre stimuli &i doar cea mai intens dintre experien#e va trezi individul. Totu&i, coma este în general o stare anormal &i nu reprezint neaprat absen#a total a anxiet#ii. La nivele oarecum mai înalte persoana este mole&it, deseori alunecând în sau din somn &i func#ionând la un nivel foarte sczut. Aceast stare este reprezentat la captul de jos al formei de U în partea stâng. Nivelul de anxietate cre&te pe msur ce nevoile de baz trebuie satisf cute precum, foame, sete, activit#i fizice &i sexuale. De fapt, la aceste niveluri anxietatea este un imbold &i este extrem de important pentru protec#ia speciilor. Pe msur ce solicitrile cresc, anxietatea cre&te &i ea &i este înregistrat &i o îmbunt#ire a performan#ei. Totu&i, se atinge un platou al activit#ii unde performan#a nu se mai poate îmbunt#i, acela fiind nivelul optim. Orice cre&tere a anxiet#ii peste acest nivel optim poate avea consecin#e negative. În cazul nivelului optim, persoana se simte tensionat &i anxioas sub presiune, dar este în msur s se descurce cu sau f r o alt îmbunt#ire a performan#ei. Odat ce nivelurile anxiet#ii cresc peste acest punct, performan#a se dezintegreaz rapid. Concentrarea se deterioreaz, capacitatea de a performa în activit#i fizice &i intelectuale complexe e pierdut &i persoana înceteaz a mai avea controlul asupra sarcinii. La polul opus, extrema strii de anxietate, persoana se reîntoarce la nivelurile primitive ale activit#ii &i uneori trebuie s fie internat într-un spital pentru îngrijiri. Graficul acesta în form de U r sturnat se poate traduce prin r spunsurile subiective ale unei persoane care par “ridicri &i cderi ale unui om anxios”.(4) E dificil s decizi unde apare pentru prima dat anxietatea pe acest spectru. Este evident c nu e prezent la începutul curbei lui U &i probabil apare când fiecare cre&tere a cerin#ei nu mai conduce la o cre&tere egal în performan# &i în schimb nivelurile merg în jos pe platou. Este de asemenea nesigur din descrierile de mai sus care sunt elementele esen#iale ale anxiet#ii: e un sentiment sau o stare a creierului, un sindrom sau simptome specifice sau o interpretare catastrofal a evenimentelor? Persoanele cu tulbur ri anxioase sufer mult de pe urma consecin#elor negative ale acesteia pentru c le afecteaz mult munca &i rela#iile personale, le limiteaz activit#ile &i &ansele din cauza tendin#ei lor de a evita situa#ii dificile, preferând s stea în umbra celorlal#i decât s ia atitudine.(1) Modelul cognitiv al anxiet#ii implic câteva elemente. Anxietatea, fiind un r spuns adaptativ la mediu, începe cu percep#ia amenin#rii într-o situa#ie specific. A&a cum a fost notat, în#elesul pe care persoanele îl ata&eaz situa#iei este determinat de schemele lor &i de memoria unor situa#ii similare din trecutul lor. Persoana apoi face o evaluare a seriozit#ii amenin#rii &i o evaluare a propriei capacit#i de a se descurca cu ea. Dac situa#ia e vzut ca amenin#toare, va aprea un sim# al pericolului. Dac e perceput ca o amenin#are u&oar , persoana va r spunde la ea ca la o provocare. Persoana va sim#i excitare &i entuziasm. Procesele cognitive &i perceptuale pot fi afectate de dispozi#ia actual a persoanei. În acest caz, când o persoan începe s se simt anxioas, probabil va deveni mai vigilent la amenin#rile percepute &i va începe s-&i aminteasc experien#e amenin#toare din trecut. Persoana poate ajunge în final s perceap amenin#are &i acolo unde n-a existat înainte. Când oamenii intr într-o anumit situa#ie ei fac câteva evaluri. Prima este “Ce risc percep pentru mine în aceasta situa#ie”. A doua este o evaluare a resurselor personale &i din mediu ce pot fi disponibile pentru individ. Dac oamenii percep resursele lor ca fiind adecvate pentru a se descurca cu
AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 128
ASPECTE CLINICE
riscul, de obicei nu vor experen#ia anxietate. Interven#iile cognitive sunt direc#ionate spre reducerea percep#iei amenin#rii &i ctre sporirea încrederii în sine sau în capacitatea de a se descurca în situa#ia respectiv. Înainte s intervenim, totu&i, este important s evalum dac amenin#area este “perceput sau real”, dac persoana are sau nu capacit#ile de a se descurca cu situa#ia &i dac percep#ia pacientului despre resursele limitate e adevrat. Mai degrab, pattern-urile simptomului variaz de la persoan la persoan. O persoan poate experen#ia predominant simptome fizice (ex., tahicardie, respira#ie dificil, ame#eal, indigestie), necesitând dezvoltarea unui program de tratament individualizat. Anxietatea altei persoane, totu&i, poate fi caracterizat prin “frica de ce-i mai r u” &i gânduri de pierdere a controlului. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
REFERIN&E Andrews G, Creamer M, Crino R, Hunt C, Lampe L, Page A. Psihoterapia tulbur rilor anxioase: ghid practic pentru terapeu#i &i pacien#i. Editura Polirom, Iasi; 2007. Ellis A. How to control your anxiety before it controls you. Secaucus, NJ: Carol; 1998. Sadock BJ, Sadock VA. Kaplan & Sadock's Synopsis of Psychiatry:Behavioral Sciences/Clinical Psychiatry, 10th Edition, Lippincott Williams & Wilkins; 2007. Tyrer P. Anxiety. A Multidisciplinary Review, Imperial College Press; 1999. Vernon A. Ce, cum, când în terapia copilului &i adolescentului. Manual de tehnici de consiliere &i psihoterapie. Editura RTS , Cluj-Napoca; 2002. Wilde J. Treating anger, anxiety, and depression in children and adolescents: Acognitive-behavior perspective. New York: Taylor and Francis; 1996.
AMT, vol. II, nr. 1, 2013, pag. 129
