MANAGEMENTUL CARIEREI DIDACTICE
1. Intr Introd oduc ucer eree 2. Defi Definit nitia ia carie carierei rei 3. Cariera Cariera/ma /manag nageme ementul ntul cariere cariereii 4. Teoriile oriile carie carierei rei Teoria Teoria lui Holland Teoria ancorelor carierei a lui Schein • •
5. Stad Stadii iile le cari carier erei ei 6. Strat Strateg egii ii de carie cariera ra 7. Conili Coniliere ereaa !entru !entru cariera cariera ". #i$li i$liog ogra rafi fiee
2
I%T&'D(C)&) *reocu!arile fata de !ro$lematica alegerii i de+,oltarii carierei au a!arut cu mult tim! -n urma u$ forma orientarii i reorientarii !rofeionale att la noi -n tara ct mai ale -n trainatate. ' atentie deoe$ita 0a acordat orientarii !rofeionale la ,rte colare mici !ornindu0e de la ideea ca alegerea !rofeiei ete o deci+ie im!ortanta cu un caracter -n mare !arte ire,oca$il. *rofeia odata aleaa ete greu de chim$at deoarece chim$area aceteia im!lica !ierdere de tim! i energie. Din !unct de ,edere ocial a$andonarea unei meerii !entru care 0au in,etit $ani i energie -n ,ederea !regatirii -neamna !ierdere att !entru indi,id ct i !entru ocietate. *reocu!arile 0au intenificat din ce -n ce mai mult -n ceea ce !ri,ete aceata acti,itate mai ale fata de tineri. *remia logica de altfel de la care 0a !ornit -n acete !reocu!ari ete aceea ca foloind o metafora mai frumo i mai uor e de+,olta un co!ac daca -l -ngrieti de mic dect daca -l forme+i i modele+i du!a ce crengile i0au crecut de+ordonat i nearmonio. a noi -n tara !reocu!arile actuale -n aceata !ri,inta unt de a -ngrii co!acii du!a ce au fot dea in,adati de inecte au cnd unele ramuri dea au crecut trm$ -n -ncercarea de a gai o alta cale !re a aunge la oare. 'rientarea !rofeionala i de+,oltarea carierei au fot !ri,ite mai mult la ni,el indi,idual cel organi+ational fiind doar im!licit. Indiferent care ete tendinta momentului de a denumi un conce!t realitatea ete aceeai. 'ri ca e numete orientare i coniliere !rofeionala ori ca e numete de+,oltarea i conilierea carierei dorintele a!iratiile i moti,atiile indi,iduale nu !ot fi ignorate iar cerintele ocietatii au organi+atiei nu !ot di!area chiar daca ele unt diferite difera numai conditiile de reali+are. &eferindu0ne la metafora anterioara co!acul dorete a creaca oricum -ntotdeauna el ,a tinde a caute oarele indiferent de cum ete -ngriit. Din cealalta !er!ecti,a contea+a ceea ce doreti de la co!ac 0 mere !adurete au mere roii. Daca -n momentul actual tarile occidentale utili+ea+a din !lin redeco!erind termenul de cariera tarile euro!ene -n !ecial ranta au rama la terminologia de orientare i formare !rofeionala. )ita i -n momentul actual uficiente $ure de tudii cu co! de formare continua care au ca o$iecti, formarea i orientarea !rofeionala e. *rogramul de formare !rofeionala eonardo da 8inci9. Indiferent de ni,elul de tudii au de tatutul !rofeional !reocu!area !entru acti,itatea !rofeionala defaurata o are orice !eroana. Dorinta de de+,oltare ori+ontala au ,erticala ete general umana. :!iratiile omului unt !re e,olutie i nu !re in,olutie. &edeco!erirea conce!telor de coniliere !rofeionala i de+,oltare a carierei din !er!ecti,a managementului reurelor umane contituie o a$ordare modernita a !ro$lematicii ,enita mai ale din neceitatea de a a,ea un lim$a comun i aceleai !reocu!ari cu !racticienii din tarile occidentului. :!iratiile de integrare i cola$orare cu !ecialitii din celelalte tari cu re+ultate economice e,idente conduc la -ntre!atrunderea tiintelor i a termenilor de !ecialitate nu -n enul creterii am$iguitatii i confu+iei ci al interdici!linaritatii i neceitatii de !regatire com!lementara !rofeionala.
3
1. D)I%I;I: C:&I)&)I Toate definitiile din manuale i dictionare indiferent ca e refera la orientarea !rofeionala la ni,el colar au la cariera !rofeionala inclui, a adultilor fac referire !rin continutul lor la a!ecte !ihologice ce tin de a!titudini a!iratii moti,atii indi,iduale corelate cu cerintele itemului -n care indi,idul -i defaoara acti,itatea. :!ectul im!ortant ete cel al !erce!tiei indi,iduale fata de !ro!ria cariera corelat cu a!titudinile !eronale i !oi$ilitatile de reali+are. :ici inter,ine realimul !eroanei -n a!recierea !ro!rie ituatie !e care conilierul o !oate o$iecti,a !recum i ni,elul de a!iratie i moti,atia indi,iduala. In managementul reurelor umane in en traditional cariera !rofeionala -neamna o ucceiune de eta!e -n urma carora indi,idul aunge -ntr0o functie im!ortanta cu recunoatere ociala i $ine !latita cariera didactica militara medicala etc.9. und -n coniderare i a!ectele !ihoociale im!licate -n cariera !rofeionala din neceitatea de a acorda im!ortanta i !rotectie indi,idului !ecialitii traini din domeniul reurelor umane au aun la conclu+ia ca acet conce!t are mai multe enuri enuri care contituie de fa!t modalitati diferite de !erce!tie indi,iduala a carierei. :tfel e delimitea+a mai multe -nteleuri ale carierei< a,anare !rofeie ucceiune de !oturi de0a lungul ,ietii erie de roluri de0 a lungul ,ietii legate de e!erienta !erce!ere indi,iduala a ucceiunii de atitudini i com!ortamente cariera u$iecti,a9 cadrul dinamic -n care o !eroana -i !erce!e ,iata -n -ntregul ei. Se face ditinctia -ntre cariera o$iecti,a care include de+,oltarea !eronalului i im!lica !romo,are !eciali+are moti,are !lanificare a reurelor umane etc.9 i cariera u$iecti,a care are -n ,edere !erce!tia de ine i rolul !rofeiei -n ,iata fiecarui indi,id9. :!reciem ca nu ar tre$ui a eite aceata diferentiere dect din moti,e tiintifice i/au !edagogice deoarece realitatea nu face ditinctie -ntre ocial i indi,idual. Singura deoe$ire ete aceea a !er!ecti,ei din care e a$ordea+a !ro$lematica 0 a indi,idului au a organi+atiei. =n anul 1>>5 8. efter i :. ?anolecu afirmau ca o lucrare ce0i !ro!une a a$orde+e un anumit domeniu al managementului ete indicuta$il un act de cura. :ceata afirmatie are -n ,edere att enurile multi!le ce unt atri$uite managementului ct i com!leitatea deoe$ita a !ro$lematicii ale. ucrarea la care facem referire ete una dintre !rimele daca nu chiar !rima care a!are la noi -n tara a,nd -n titlu intagma managementul reurelor umane. :!roa!e la +ece ani de la a!aritia acetei lucrari ,olumul !u$licatiilor din domeniu !oate a fie du$lu. *ro$lema care e !une ete -n ce maura aceata acti,itate ete !erce!uta corect i defaurata -ntr0un mod u+ual o$inuit att de catre angaati ct i de catre angaatori. ara -ndoiala ca din acea !erioada i !na -n momentul actual eita o e,olutie aa cum fara nici un fel de du$iu eita com!anii care reali+ea+a aceata acti,itate ca !e ce,a normal o$inuit. Cu iguranta eita manageri !rofeioniti -na numarul acetora !oate a contituie o treime din !oi$ilul eitent. *ro$lema care e !une ete de flei$ilitate i ada!tare la chim$are nu -n en de modernim ci de dechidere i rece!ti,itate la nou. *entru a defini cariera tre$uie @ a,em -n ,edere< contri$uAia indi,idului la de+,oltarea !ro!riei cariere contri$uAia organi+aAiilor -n care e,oluea+@ contetele !e care le interectea+@ calitatea legilaAiei !ecifice Bi maniera de a!licare a aceteia. Cariera ete o ucceiune de acti,it@Ai Bi !o+iAii !rofeionale !e care o !eroan@ le atinge ca Bi atitudinile cunoBtinAele Bi com!onentele aociate care e de+,olt@ de0a • • • •
4
lungul tim!ului. Sunt trei elemente im!ortante !entru a -nAelege ce ete aceea o carier@< :. Cariera ete un !roce dinamic -n tim! care are dou@ dimeniuni< Cariera externă ucceiunea o$iecti,@ de !o+iAii !e care indi,idul le !arcurge -n tim! Cariera internă inter!retarea !e care o d@ indi,idul e!erienAelor o$iecti,e !rin !rima u$iecti,it@Aii ale #. Cariera !reu!une interacAiunea -ntre factorii organi+aAionali Bi cei indi,iduali. *erce!Aia !otului ca Bi !o+iAia ado!tat@ de c@tre indi,id de!ind de com!ati$ilitatea -ntre ceea ce conce!e indi,idul !otri,it !entru ine a!titudini ne,oi !referinAe9 Bi ceea ce re!re+int@ !otul de fa!t contrngeri o!ortunit@Ai o$ligaAii9. C. Cariera ofer@ o identitate ocu!aAional@ !rofeia !o+iAia ocu!at@ organi+aAia -n care lucrea+@ fac !arte din identitatea indi,idului. 'amenii unt diferiAi -ntre ei dar -n acelaBi tim! !utem determina Bi lucruri !e care le au -n comun. (tili+nd iteme de claificare e !ot identifica aem@n@ri Bi diferenAieri -n orientarea carierei. 'rientarea carierei ete deci acel ti!ar relati, ta$il al talentelor ,alorilor atitudinilor Bi acti,it@Ailor ocu!aAionale. 'rientarea carierei a unui indi,id ete im!ortant@ atunci cnd o ra!ort@m la !rofeia !e care aceta o are. Din com!ati$ilitatea celor dou@ re+ult@ conecinAe im!ortante !entru indi,id !entru com!ortamentul Bi atitudinile ale la er,iciu ct Bi !entru tarea a de echili$ru Bi atifacAie. )te eenAial ca indi,idul @ -Bi aleag@ cu atenAie !rofeia tre$uie @ e gndeac@ !e termen lung ce ar -nemna mai concret care unt acti,it@Aile !ecifice ti!urile de organi+aAii o!ortunit@Aile !oi$ilit@Aile de a0Bi ,alorifica !otenAialul natural ete !oi$il @ eite o diferenA@ -ntre !erce!Aia de!re ce -neamn@ !rofeia re!ecti,@ din afar@ Bi ceea ce !reu!une de fa!t. Cariera denumire care !ro,ine din lim$a france+@ ete -nAelea@ -n lim$a romn@ ca !rofeie ocu!aAie iar !rin etenie fie ca ituaAie $un@ fie ca !o+iAie -n ocietate . )a e deoe$eBte de carierim !erce!ut ca tendinAa de a !ar,eni cu orice !reA Bi !rin orice miloace . DicAionarul engle+ de reure umane o defineBte dre!t lu$@ !entru care ai fot !reg@tit Bi !e care te aBte!Ai @ o faci toat@ ,iaAa . =nAeleul curent al conce!tului de carier@ ete !u -n leg@tur@ cu ideea de e,oluAie au de a,anare a unui indi,id -ntr0un anumit domeniu de acti,itate cu co!ul de a o$Aine mai mulAi $ani re!ona$ilitate mai mare mai mult !retigiu Bi mai mult@ !utere. Termenului de carier@ i e atri$uie de c@tre diferiAi autori -nAeleuri multi!le < !ri,it@ u$ a!ectul mo$ilit@Aii a aceniunii -ntr0o organi+aAie cariera ete !erce!ut@ ca „avansare“ !ri,it@ ca ocu!aAie e a!recia+@ c@ anumite ocu!aAii contituie o carier@ militari !rofeori manageri9 !e cnd alte ocu!aAii unt „proiectate“ dre!t !oturi o!@tar Bofer ,n+@tor etc.9 -ntr0o alt@ ,i+iune cariera ete !erce!ut@ ca „o succesiune de posturi de-a lungul vieţii“ au o „succesiune de funcţii“ -n ordinea crec@toare a !retigiului !rin care trece angaatul -n mod ordonat du!@ o regul@ !re,i+i$il@ cu referire la persoană, cariera ete ,@+ut@ ca „o succesiune evolutivă de •
•
•
•
•
•
•
activităţi profesionale şi poziţii profesionale pe care le atinge o persoană ca şi atitudinile, cunoştinţele şi competenţele dezvoltate de-a lungul timpului“ -ntr0o abordare subiectivă, cariera ete !re+entat@ ca o erie de roluri legate de experienţa !e !arcurul ,ieAii !ro!riile conce!Aii a!iraAii uccee
5
•
•
inuccee etc.9 o ucceiune de roluri -n munc@ ale unui indi,id au o ucceiune de e!erienAe e!arate corelate -ntre ele u$ a!ectul perceperii individuale, cariera ete coniderat@ o ucceiune de atitudini Bi com!ortamente aociate cu e!erienAele Bi acti,it@Aile de munc@ !e !arcurul ,ieAii !eronale. :ceat@ a$ordare face referire att la cariera u$iecti,@ dat@ de e!erienAe Bi roluri care a!ar -n ,iaAa indi,idului ct Bi la cariera o$iecti,@ care are la $a+@ atitudinile Bi com!ortamentele !e !oturi alAi autori -ntr0o inter!retare u$iecti,@ ,@d cariera -n enul unui cadru dinamic -n care o !eroan@ -Bi !erce!e ,iaAa -n -ntregul ei Bi inter!retea+@ emnificaAia diferitelor calit@Ai !eronale acAiuni Bi lucruri care i 0au -ntm!lat.
2. C:&I)&: / ?:%:)?)%T( C:&I)&)I *ornind de la cele !reci+ate mai u du!@ o!inia noatr@ cariera Bi managementul carierei tre$uie a$ordate !rin !rima !rogreelor -nregitrate -n domeniul managementului reurelor umane din care face !arte integrant@ Bi managementul carierei. &eurele umane !rin a$ilit@Ai creati,itate Bi !irit de angaare au de,enit elementul eenAial al com!etiti,it@Aii att la ni,elul organi+aAiilor ct Bi la ni,el naAional. Ca atare „în competiţia globală a economiei informatizate calitatea şi inventivitatea resurselor umane vor fi singurele în măsură să diferenţieze contribuţia fiecărui stat“ . &eurele umane unt cele care fac diferenAa
dintre ucceul Bi eBecul organi+aAiei. ?anagementul carierei tre$uie ,@+ut !rin !rima intereelor organi+aAiilor Bi ale angaaAilor. =n aceat@ idee managementul carierei are -n ,edere att procesul de planificare a carierei care ,i+ea+@ modul de a,anare a angaaAilor -n cadrul organi+aAiei conform neceit@Ailor aceteia !erformanAele angaaAilor !otenAialul acetora Bi !referinAele lor ct Bi asigurarea succesiunii manageriale cu menirea de a aigura !e ct !oi$il organi+aAia c@ ,a di!une de !eroanele de care are ne,oie !entru a0Bi atinge o$iecti,ele . *ri,it din !unct de ,edere al celor dou@ categorii de interee managementul carierei tre$uie @ r@!und@ celor trei co!uri generale < @ aigure atifacerea neceit@Ailor organi+aAiei -n ceea ce !ri,eBte ucceiunea managerial@ @ ofere angaaAilor cu !otenAial intruire Bi e!erienA@ !ractic@ !entru a0i !reg@ti !entru ni,elul de re!ona$ilitate !e care ar !utea @0l ating@ @ ofere angaaAilor cu !otenAial -ndrumarea Bi -ncuraarea de care au ne,oie !entru a Bi0l fructifica Bi !entru a face o carier@ de ucce -n cadrul organi+aAiei au nu conform talentului Bi a!iraAiilor !ro!rii. =ntr0o aemenea a$ordare managementul carierei este înţeles ca un proces de •
•
•
proiectare şi implementare a scopurilor, strategiilor şi planurilor care să asigure organizaţiei satisfacerea nevoilor de resurse umane, iar indivizilor atingerea scopurilor propuse pentru carieră .
6
?anagementul carierei ,i+ea+@ !lanificarea Bi modelarea !rogreului angaaAilor -n cadrul organi+aAiei -n ra!ort de e,alu@rile ne,oilor organi+aAiei dar Bi -n ra!ort de !erformanAele !otenAialului Bi !referinAele indi,iduale ale angaaAilor. *ractic aBa cum ugerea+@ !ecialiBtii -n managementul reurelor umane managementul carierei re!re+int@ un model care im!lic@ multi!le interde!endenAe funcAionale dintre planificarea carierei individuale, planificarea carierei organizaţionale Bi dezvoltarea carierei. (n model rele,ant al !roceului de management al carierei ete !re+entat de ?ichael :rmtrong .
PROGRES ÎN CARIERĂ
De+,oltarea managerial@
:utoe,aluarea
Conilierea !entru carier@
?entoring
*lanificarea carierei
Intruire managerial@
Intruirea de inducAie Bi e!erienAa iniAial@
ig. ! "rocesul de management al carierei #după $. %rmstrong&
Dinamica e,oluAiei -n carier@ e refer@ la modul -n care !rogreea+@ cariera unui angaat felul -n care angaaAii -Bi contruiec cariera !rofeional@ a,annd !rin !romo,are l@rgirea au -m$og@Airea rolurilor aumndu0Bi re!ona$ilit@Ai mai mari Bi utili+nd a!titudinile Bi ca!acit@Aile de care di!un. =n aceat@ dinamic@ cariera trece !rin trei tadii< e!aniunea de la -nce!utul carierei ta$ili+area traeului carierei maturi+area. *oliticile organi+aAiei de management al carierei e refer@ la deci+iile !ri,ind !ro!orAiile -n care -Bi creea+@ Bi -Bi de+,olt@ ingur@ managerii !romo,area din interior9 recrutea+@ itematic din eterior ete ne,oit@ @ aduc@ angaaAi din eterior atunci e !re,i+ionea+@ un deficit ,iitor. *re,i+iunile !ri,ind cererea Bi oferta e reali+ea+@ !e $a+a tehnicilor de !lanificare a reurelor umane. *lanificarea ucceiunii manageriale are rolul de a aigura -n limita !oi$ilit@Ailor un num@r uficient de manageri care @ ocu!e locurile r@mae ,acante ca urmare a !romo,@rilor tranferurilor denumirilor !enion@rilor au deceelor. ),aluarea !erformanAelor Bi a !otenAialului e face -n co!ul identific@rii neceit@Ailor de intruire Bi a !oi$ilit@Ailor de de+,oltare. &ecrutarea ca !arte integrant@ a !roceului de management al carierei are -n ,edere c@ organi+aAia ,a tre$ui @ recrute+e !eroane noi care tre$uie @ fac@ do,ada calit@Ailor !ro!rii !e !arcurul !roceului intruirii de inducAie. *lanificarea carierei ete !artea eenAial@ a !roceului de management al carierei Bi e refer@ la utili+area informaAiilor oferite de e,aluarea ne,oilor organi+aAiei de e,aluarea !erformanAelor Bi a !otenAialului a !lanurilor de ucceiune 7
managerial@ iar a!oi tran!unerea acetora -n !rograme indi,iduale de de+,oltare a carierei. Se are -n ,edere c@ !lanificarea carierei ,i+ea+@ att organi+aAia ct Bi oamenii din organi+aAie. =n !roceul de !lanificare a carierei e utili+ea+@ !roceduri !ecifice acetea referindu0e la< !lanificarea de+,olt@rii !eronale intruirea Bi de+,oltarea managerial@ mentoringul conilierea -n carier@. )it@ diferenAe indi,iduale !ri,ind orientarea -n carier@. 'amenii nu unt toAi la fel ei difer@ -n ce !ri,eBte a$ilit@Aile ,alorile o$iecti,ele Bi acti,it@Aile !referate. DeBi diferiAi unii faA@ de alAii oamenii au totuBi multe lucruri comune. *ornind de la aceat@ a$ordare !ecialiBtii -n domeniu au rele,at modalit@Ai de a claifica oamenii care @ ur!rind@ ti!arele maore ale aem@n@rilor Bi diferenAelor -n !ri,inAa orient@rii carierei .
Orientare profesionala :cti,itati !referate Talente i ca!acitate %e,oi ,alori moti,atii i atitudini •
Coportaente !i atitudini *erformanA@ Bi ada!ta$ilitate Sentimentul com!etenAei identitatea Bi atifacAia !rofeional@ :tracAia !entru !ot au organi+aAie &@mnerea !e !ot au -n organi+aAie
•
•
•
•
•
Mediul profesional &e!ona$ilit@Aile er,iciu '!ortunit@Ai recom!ene )igenAe ociale •
de
•
Bi
•
•
ig. ' (rientarea în carieră şi consecinţele sociale
Du!@ cum e o$er,@ orientarea -n carier@ ete un ti!ar detul de ta$il al talentelor ,alorilor atitudinilor Bi acti,it@Ailor ocu!aAionale !referate. :,antaele !entru o com!anie ce im!lementea+a un item eficient de management al carierei unt !e cat de e,idente !e atat de cunocute< E Creterea gradului de moti,are al angaatilor cu efecte directe au!ra !roducti,itatii muncii i a gradului de fideli+are al acetora E Scaderea fluctuatiei de !eronal E Creterea ca!italului de imagine al com!aniei etc. Dar cum e im!lementea+a totui managementul cariereiF &a!unul nu !oate fi regait decat in tratarea acetui conce!t ca i !roce cu!rin+and< in0!ut0uri tranformari out0!ut0uri. "
In"put"urile# !re,i+iunile !ri,ind ne,oia de !eronal !e diferite ni,eluri ierarhice re+ultatele e,aluarilor de !otential ale angaatilor care ne dau o imagine au!ra gradului in care o !eroana !oate aimila o de+,oltare de ordin !eronal de+,oltare ce !oate fi utili+ata ca $a+a a aceniunii ale in !iramida organi+ationala. Daca in !ri,inta !re,i+iunilor !ri,ind ne,oia de !eronal lucrurile unt ce,a mai clare !artea de e,aluare ete de cele mai multe ori lacunar inteleaa i im!lementata firmele recurgand la e,aluarea !erformantelor ca i in0!ut in itemul de management al carierei. Daca luam in coniderare fa!tul ca o $una !arte a !eroanelor din middle management in ,an+ari / ditri$utie9 erau !romo,ate din randul agentilor foarte $uni de ,an+ari ca urmare a e,aluarii !erformantelor in loc de cea a !otentialului9 ne dam eama de ce +eci de com!anii 0au confruntat cu o cri+a manageriala la ni,el de midlle< un foarte $un agent nu ete in mod im!licit un $un manager. Transforari 0 ne gaim in ituatia de a cunoate ce ne,oi a,em ca i com!anie9 de !o!ulare a diferitelor ni,eluri ierarhice. Stim i !unctul de !lecare a diferitilor angaati in acet drum de de+,oltare !recum i o$iecti,ele carierale !unctul #9. Intrumentele foloite !entru !arcurgerea acetui drum difera in functie de !rofilul !ihologic al angaatului !recum i de intenitatea tranformarilor !e care e necear a le !arcurga aceta e !ot foloi com$inat urmatoarele intrumente< E ?odificari in tructura arcinilor / atri$utiilor / re!ona$ilitatilor la ni,el de !ot E&otatia !oturilor E )tinderea !oturilor< creterea numarului de atri$utii aferente !otului i/au creterea ni,elului de ra!undere E Im$ogatirea !oturilor< modificarea tructurii ra!underilor i/au adaugarea unor noi ni,eluri de ra!undere E Training ete !ro$a$il cel mai eficient intrument de tranmitere a cunotintelor i intr0o mica maura de de+,oltare a anumitor a$ilitati. E Coaching E ?entoring E Delegare 0 re!re+inta in cele din urma o imulare reala a modului in care angaatul !oate getiona atri$utii care la un anumit moment ii ,or re,eni in mod curent. ?ai tre$uie remarcat ca dei !are im!lu i ra!id demerul de de+,oltare !rofeionala !e care il im!lica un item eficient de management al carierei !oate dura intre 1 i 3 ani !entru fiecare trea!ta ierarhica. Out"put"urile 0 reura umana !regatita din !unct de ,edere !eronal i !rofeional !entru aco!erirea unor re!ona$ilitati u!erioare ca im!ortanta in com!anie i mai ale reura umana dornica a0i aume acete re!ona$ilitati. a!tul ca acet lucru ete re!re+entat u$ forma unor afie indi,iduale ce contin !lanul de cariera are mai !utin rele,anta. Cu ade,arat im!ortant ete ca in acet fel crete ,aloarea com!aniei. 3. T)'&II) C:&I)&)I &eferitor la ti!urile de carier@ eit@ dou@ teorii im!ortante. *rima ete teoria lui $olland care identific@ Bae ti!are ditincte de orientare -n carier@< %on&en'ional( artisti%( realist( so%ial( )ntreprin*+tor !i in&esti,ati&(rmea+@ @ anali+@m detaliat !e fiecare dintre acetea < >
3.1 T)'&I: (I H':%D :. *eroana care a!arAine ti!ului con,enAional !refer@ -n general acti,it@Ai ordonate -n care eit@ reguli. )te ,or$a de o$icei de acti,it@Ai ce !reu!un organi+area informaAiei crie au numerice anali+e ce utili+ea+@ algoritmi Bi -n general !roceduri tandard ta$ilite dinainte cu !reci+ie. :cet ti! !reu!une !eroane conformite ordonate eficiente Bi !ractice acetea fiind !@rAile !o+iti,e. Cealalt@ faA@ a acetui ti! de !eroan@ Bi care com!letea+@ !rima !arte !reu!une< li!a de imaginaAie inhi$iAia inflei$ilitatea. Ca Bi domeniu ete ,or$a !ro$a$il de!re conta$ilitate Bi finanAe. #. *eroana ce a!arAine ti!ului artitic ete total o!u@ ca Bi !eronalitate ti!ului con,enAional. :tfel aceBti oameni !refer@ acti,it@Aile am$igue Bi neitematice ce im!lic@ forme e!rei,e de criere Bi e!rimare ,er$al@ au ,i+ual@. De cele mai multe ori unt oameni imaginati,i intuiti,i inde!endenAi -n acelaBi tim! unt de+ordonaAi emoti,i ne!ractici. Cele mai !ro$a$ile unt grafica Bi reclama. C. Ti!ul de !eroan@ realit !reu!une im!licarea -n acti,it@Ai de mani!ularea fi+ic@ a o$iectelor. Calit@Aile !o+iti,e caracteritice unt< !ontaneitate ta$ilitate imA !ractic. *@rAile mai !uAin $une unt< timiditate conformim li!a de intuiAie. Domeniile com!ati$ile cu acet ti! de !eroan@ unt cele -n care e cer !uAine !retaAii ociale negocieri !eruaiuni. D. Ti!ul o!u celui realit ete ti!ul ocial. *eroanele a!arAinnd acetui gen e im!lic@ -n acti,it@Ai ce !reu!un informare autorare de+,oltarea altora. Sunt !eroane ocia$ile !rietenoae ama$ile di!lomatice de aceea ete !uAin !ro$a$il @ e imt@ $ine -n medii !rofeionale ordonate itemati+ate cu reguli rigide Bi acti,it@Ai tructurate !re,i+i$ile. Domeniile cele mai !otri,ite !entru atfel de !eroane unt< marGetingul ,n+@rile intruirea. ). *eroanele ce a!arAin ti!ului -ntre!rin+@tor unt oameni ce !refer@ lucrul cu alAi oameni dar au tendinAa de a0i controla Bi conduce f@r@ @ aute Bi @ -nAeleag@ focali+aAi fiind !e o$iecti,ele organi+aAionale Bi economice. *ri,ind a!ectele !o+iti,e g@im< -ncredere -n ine am$iAie energie etro,erie. *artea mai !uAin !l@cut@ -neamn@ dominare ete de !utere Bi im!uli,itate. . Ti!ul o!u ete cel in,etigati,. *eroanele de acet gen unt orientate !re acti,it@Ai de o$er,are Bi anali+@. (rm@rec -n general @0Bi de+,olte !ro!ria cunoaBtere Bi -nAelegere. Cele dou@ feAe ale acetui ti! de !eroan@ unt< originalitatea Bi inde!endenAa !e de o !arte de+ordinea li!a imAului !ractic im!uli,itatea !e de alt@ !arte. :tfel ete total ne!otri,it ca acet ti! de !eroan@ @ e oriente+e !re acti,it@Ai re!etiti,e au de ti!ul ,n+@rilor. *otri,ite unt !o+iAiile de cercetare de+,oltare conultant@. Cele Bae ti!are unt ti!uri ideale toate -nuBirile !otri,indu0e -ntre ele eliminnd atfel teniunile dualit@Aile de orice fel orientarea indi,idului fiind foarte clar@. 1.2 T)'&I) :%C'&)'& (I SCH)I% ' a doua teorie foloit@ ete teoria an%orelor %arierei a lui S%.ein unt identificate cinci ti!are ditincte de talente co!uri ne,oi Bi ,alori -n !erce!Aia !ro!rie care a!ar -n urma !rimelor e!erienAe !rofeionale< %opeten'a te.ni%+/fun%'ional+( %opeten'a ana,erial+( si,uran'a( autonoia !i %reati&itatea- Termenul ancor@ ete foloit !entru a deemna nuclee conitente !ecifice indi,idului ce fac !arte din identitatea ocu!aAional@ a indi,idului Bi cu tim!ul e manifet@ ca niBte ancore. 1J
(rmea+@ @ ,edem ce !reu!une fiecare dintre acete ancore< :. Cei ce au de+,oltat o com!etenA@ tehnic@/funcAional@ unt orientaAi !re carier@ -n continuare -n funcAie de conAinutul efecti, al muncii Bi nu e !ot tranfera -ntr0un domeniu care e -nde!@rtea+@ de domeniul de $a+@. #. *eroana care a de+,oltat o com!etenA@ managerial@ ete orientat@ @ aung@ -n !o+iAii care -i ofer@ re!ona$ilit@Ai !e m@ur@. Im!ortant@ ete !er!ecti,a !e care o ofer@ !o+iAia ocu!at@ nu conAinutul acti,it@Aii. Contea+@ o!ortunitatea de a de+,olta a$ilit@Ai analitice com!etenAe inter!eronale Bi alte e!erienAe utile unui ,iitor manager. C. SiguranAa ete o ancor@ care acAionea+@ !rin orientarea !re o !o+iAie ta$il@ igura din toate !unctele de ,edere. ),oluAia ,iitoare ete clar ta$ilit@ !rofeional ct Bi alarial. D. Cei ce au de+,oltat autonomia ca Bi ancora nu ,or r@mne mult tim! -ntr0 un domeniu !eciali+at nu ,or Aine @ r@mn@ nici -ntr0un loc -n care lucrurile unt clare Bi !lanificate !e termen lung -n care chema de a,anare ete ta$ilit@ Bi inflei$il@. :cet gen de !eroan@ are ne,oie de li$ertate Bi de un mediu f@r@ contrngeri. Inde!endenAa Bi li$ertatea unt mai im!ortante chiar dect a,anarea. ). &ecrutarea e manifet@ ca Bi ancora !rin aceea c@ indi,i+ii de acet ti! unt focali+aAi !e a crea ce,a care @ re!re+inte reali+area lor eclui,@ entimentul de atifacAie ,ine numai din !oi$ilitatea de a contrui a in,enta ce,a nou inedit. :cete ancore !e m@ur@ ce e formea+@ determin@ influenAe !uternice -n orientarea carierei. DiferenAele ce re+ult@ din acete teorii care identific@ ti!are unt de natur@ @ e,idenAie+e fa!tul c@ oamenii nu unt la fel Bi atunci loganul toAi tre$uie trataAi la fel tre$uie regndit. (n com!ortament egal !oate @ -m!iedice ,alorificarea reurelor att de diferite la fiecare. Ceea ce !entru un indi,id -neamn@ o Ban@ arcina de a conce!e Bi a im!lementa un item de eem!lu9 !oate -nemna o oca+ie de frutrare Bi de en+aAie de ne!utinA@ un indi,id creati, ,eru unul cu com!etenAe tehnice9. a fel nu toAi oamenii au ca!acitatea Bi dorinAa de a conduce !e alAi !uBi -ntr0o atfel de ituaAie cei ce nu au atfel de a$ilit@Ai ,or fi frutraAi Bi inca!a$ili @ -nde!lineac@ rolul aBte!tat de ceilalAi de la el. Se im!une tratarea diferit@ a oamenilor -n organi+aAie Bi anume< -nAelegerea Bi identificarea diferenAelor indi,iduale identificarea !oturilor cheie Bi factorilor ituaAionali congruenAi de+,oltarea c@ilor de acomodare a oamenilor la factorii mediului !rofeional congruent. Din acet !unct de ,edere ete im!ortant ca -n fiecare organi+aAie managerii dac@ dorec @ !@tre+e oamenii ,aloroBi @ foloeac@ ce au ei mai $un -n foloul organi+aAiei dndu0le Bi lor !oi$ilitatea @ e de+,olte Bi @ fie atif@cuAi !rofeional tre$uie @ anali+e+e atent att ne,oile organi+aAiei ct Bi !e cele ale fiec@rui indi,id -n !arte. ?enAion@m c@ managementul carierei !reu!une im!licarea indi,idului a organi+aAiei Bi a contactelor. :tt oamenii ct Bi carierele lor unt -n !ermanent@ chim$are. Indi,idul trece !rintr0o ucceiune de tadii ale ,ieAii $ioociale eit@ com!ortamente aBte!t@ri ne,oi !ecifice fiec@rui tadiu acet fa!t influenAnd Bi ra!ortarea la carier@ a indi,idului. Stadiile unt momente ta$ile acetea unt -n@ reconiderate urmnd o tran+iAie Bi trecerea la tadiul urm@tor. In conecinta aceia care conduc organi+aAii au tructuri ale acetora -n !roceul de management al reurelor umane tre$uie @ Ain@ eama de diferenAele dintre oameni !entru orientarea carierei -n aigurarea eficienAei organi+aAional@. • • •
11
*entru cei intereaAi de o carier@ de ucce e !une !ro$lema deci+iei au!ra a ceea ce ,or @ fac@ -n ,iaA@ !ornind de la ce -i intereea+@ cu ade,@rat ,alorile Bi moti,aAia . *entru fiecare e !une !ro$lema ce are de oferit !entru ca organi+aAia @ e interee+e de el. 4. ST:DII) C:&I)&)I
Pute defini stadiile %arierei %a tipare ,enerale ale pro,reselor( o0li,a'iilor esen'iale !i s%.i0+rilor din a%ti&it+'ile rolului profesional. :cete tadii uccei,e unt < e!lorarea ta$ili+area a,anarea menAinerea finalul carierei. )!lorarea re!re+int@ confrunt@ri -ntre ,i+iunile nerealite formate -n adolecenA@ Bi lumea real@. Indi,idul cunoaBte Bi alege din rolurile e!lorate. =n acet tim! -Bi deco!er@ Bi de+,olt@ talente a$ilit@Ai interee ,alori. )te un moment im!ortant -n formarea identit@Aii !rofeionale Bi alegerii unui domeniu. Cte,a din elementele im!ortante -n aceat@ !erioad@ unt< re'eaua so%ial+( entorul( dis%ipolul&eAeaua ocial@ ete gru!ul de colegi care ofer@ feed0$acG Bi informaAii generale de!re organi+aAie Bi acti,it@Ai. ?entorul ete o !eroan@ mai -n ,rt@ din organi+aAie Bi care oac@ un rol im!ortant !entru cel af1at la -nce!uturile carierei. ?entorul ete !eroana com!etent@ nu numai -n ceea ce !ri,eBte conAinutul acti,it@Aii dar -nAelegnd mai mult a,nd o ,i+iune de anam$lu Bi a,nd calit@Aile !eronale neceare !oate tranfera BtiinAa de a face lucrurile c@tre cine,a mai tn@r. %u ete ,or$a numai de a0i re+ol,a arcinile Bi de a0l auta ci de a01 -n,@Aa @ fac@ acet lucru ingur -n cele din urm@. ?entorul contituie un model !entru dici!ol. *entru a fi mentor unt neceare calit@Ai !eronale rare acet !roce de -n,@Aare de tranfer de KGnoL0hoL are loc -ntr0un mod natural. )te ne,oie de -nAele!ciune de flei$ilitate Bi -n !lu de com!ati$ilitate -ntre mentor Bi dici!ol. Cte,a din funcAiile comun acce!tate ale mentorului unt< modelarea rolului acce!tare Bi confirmare conilier. Sta$ili+area cont@ -n do$ndirea unui grad de cunoBtinAe de e!erti+@ -ntr0un domeniu. :,anarea Bi menAinerea urmea+@ du!@ ta$ili+area -n di,ere roluri ocu!aAionale Bi !reu!une focali+area !e o$iecti,ele cheie realite ale carierei. inalul carierei !oate @ -nemne o !erioad@ de creBteri continue -n tatut Bi influenA@ -n organi+aAie au o !erioad@ !etrecut@ -n cel mai -nalt ni,el de re!ona$ilitate Bi tatut. (n conce!t tot mai foloit ete cel de carier@ elatic@ e refer@ la !ermanenta !reocu!are a indi,idului !entru cariera a fie mereu acti, @ cunoac@ care unt com!etenAele ale ca Bi o!ortunit@Aile !entru cine,a cu !reg@tirea Bi e!erienAa a aBa -nct @ e afle mereu -n +ona -n care ete -ndre!t@Ait @ e af1e. =n acelaBi tim! tre$uie @ e,olue+e Bi @ creac@ continuu din !unct de ,edere !rofeional. Se ,or$eBte chiar de!re managementul carierei ca de!re adminitrarea unei afaceri !ro!rii. • • • • •
12
5. ST&:T)II) D) C:&I)&M Strategiile de carier@ -Bi !ro!un antici!area !ro$lemelor Bi !lanificarea !e termen lung. Cte,a din acete trategii unt< :. Cunoa!te"te pe tine )nsu'i Bi care !ro!une o anali+@ atent@ a orient@rii carierei a !unctelor la$e/tari a locului -n com!anie. #. Cunoa!te"'i ediul profesional cunocnd mediul !ro$lemele economice com!aniile com!etitoare e !ot antici!a att e,enimentele ne!l@cute ct Bi oca+iile. (rm@rind emnalele din domeniul de acti,itate Bi culegnd un !ermanent feed0$acG nu !oAi fi luat !rin ur!rindere. C. În,ri1e!te"'i reputa'ia profesional+ -neamn@ @ -Ai e,idenAie+i a$ilit@Aile Bi reali+@rile tot ceea ce te indi,iduali+ea+@ ce demontrea+@ calit@Ai !eciale !oi$ilitatea de a in,eti Bi ca!acitatea de a finali+a !roiecte. D. R+2i o0il( &anda0il( ereu )n e&olu'ie -neamn@ @ urm@reBti core!ondenAa -ntre com!etenAele !eronale Bi cele c@utate !e !iaAa forAei de munc@ a celor uBor tranfera$ile. ). 3ii at2t spe%ialist %2t !i ,eneralist tre$uie de+,oltat un domeniu de e!erti+@ de !ecialitate dar tre$uie !@trat@ o anume flei$ilitate Bi nu tre$uie @ te !lafone+i. St@!nirea unui domeniu foarte retrn te face inflei$il Bi ,ulnera$il. . Do%uentea*+ reu!itele proprii -neamn@ @ !oAi oferi do,ada a ceea ce ai reali+at re+ultatele Bi reali+@rile identifica$ile unt mai ,aloroae -n !iaAa forAei de munc@. . Pre,+te!te )ntotdeauna un plan de re*er&+ !i fii gata @ acAione+i care e leag@ foarte $ine cu celelalte indicaAii de a fi mereu acti,. H. Men'ine"te )n for+ finan%iar+ !i psi.i%+ -neamn@ @ ai mereu aigurat@ o $a+@ un confort Bi un echili$ru -n !lan !ihic Bi material. :cete trategii !ri,ec !e indi,id de cealalt@ !arte e af1@ organi+aAia care tre$uie @ e !reocu!e att de ne,oile ale interne ct Bi de cariera angaaAilor. 6. C'%SII)&): D) C:&I)&: Conilierea !entru carier@ -neamn@ a!elul la o ur@ etern@ !entru ai auta !e angaaAi @ e!lore+e alternati,e Bi @ ia deci+ii. Sistemele de informaţii de!re carier@ cu!rind !rograme care caut@ -n com!uter informaAii referinAe de!re tendinAele !e !iaAa muncii < Nalonarea Bi e,aluarea a$ilit@Ailor -neamn@ c@ fiecare angaat @ -Bi cunoac@ com!etenAele Bi gradul de adec,are la eigenAele !otului InformaAii de!re direcAia trategic@ Bi re+ultatele economice ale firmei -neamn@ c@ angaaAii cunoc tarea firmei unde e !laea+@ -n domeniu care ete ituaAia com!arati, cu firmele com!etitoare S!riin etin !entru educaAie Bi intruire cu!rind $urele Bi intruirea etin@ -n cadrul com!aniei lei$ilitatea locului de munc@ acolo unde organi+aAia cere f1ei$ilitate tre$uie @ Bi ofere mai mult@ !utere Bi mai mult !aAiu de mane,r@ -n rolurile din cartera. Indi,idul -Bi !ro!une ca o$iecti, o carier@ organi+aAia -Bi !ro!une @ !@tre+e oamenii ,aloroBi. *entru ca lucrurile @ e -ntm!le aBa tre$uie a,ute -n ,edere diferenAele indi,iduale -n a!recierea angaaAilor Bi ditri$uirea rolurilor tre$uie @ nu •
•
•
•
13
uit@m c@ oamenii Bi carierele lor unt dinamice. *e de o !arte ucceul carierei cere oamenilor @ fie elatici organi+aAiile !ot facilita ucceul carierelor Bi !ot contri$ui la de+,oltarea angaaAilor !@trndu0i atfel acolo unde ete ne,oie de ei. ?unca are cinci roluri im!ortante -n ,iaAa omului< ,enitul !entru o$Ainerea unui ni,el Bi tandard de ,iaA@ ridicat !etrecerea tim!ului Bi cheltuirea energiei o$Ainerea identit@Aii Bi a unui tatut ura re!ectului de ine Bi un mod de a o$Aine recunoaBterea altora ne,oia de aociere un mod de a0Bi face !rieteni a face !arte dintr0un gru! ura unui co! -n ,iaA@ un mod de a da un co! Bi un -nAele ,ieAii !rin er,icii f@cute altora acte de creaAie e!rimarea eului e!erimentarea unor noi lucruri. Di,eritatea acAiunilor umane face necear@ anali+a moti,elor care0l -ndeamn@ !e un indi,id @ aleag@ un ti! de munc@ Bi nu altul. Studiul moti,aAiei ete o com!onent@ de intere comun att !entru organi+aAie ct Bi !entru cercet@tori antrenori. 'rgani+aAiile contem!orane acord@ o atenAie deoe$it@ moti,aAiei deoarece at@+i mai mult ca oricnd tre$uie @ fie !roducti,@ com!etiti,@ la ni,el glo$al. Teoriile muncii enunAate de cercet@tori !e $a+a unor tudii unt teorii $a+ate !e ne,oi Bi teorii !roceuale. ?aloL conider@ c@ fiinAele umane au cinci eturi de ne,oi care unt aranate -ntr0o ierarhie < :9 %e,oi fi+iologice #9 %e,oi de iguranA@ C9 %e,oi de a!arenA@ D9 %e,oi de tim@ )9 %e,oi de -m!linire. Cnd ne,oile de la un anumit ni,el din ierarhie unt atif@cute indi,idul -Bi -ndrea!t@ atenAia !re ni,elul u!erior urm@tor. Se o$er,@ atfel c@ im!licit aceata -neamn@ c@ o ne,oie atif@cut@ nu mai ete un moti,ator eficace. =ndat@ ce cine,a are reure fi+iologice uficiente Bi e imte -n iguranA@ acela nu ,a mai c@uta factorii care atifac acete ne,oi ci e ,a orienta !re alte ure de mulAumire. Du!@ ?aloL ingura ece!Aie de la aceat@ regul@ unt ne,oile de auto0-m!linire. )l credea ca acetea unt ne,oile de de+,oltare Bi de,in din ce -n ce mai !uternice !e m@ur@ ce unt atif@cute. :lderfer a de+,oltat o alt@ teorie $a+at@ !e ne,oi numit@ teoria )&. )a !ro,ine din claificarea ne,oilor f@cut@ de ?aloL Bi face cte,a i!ote+e diferite de!re relaAia dintre ne,oi Bi moti,aAie. %umele )& !ro,ine de la com!rimarea itemului format din cinci categorii al lui ?aloL -ntr0unul cu trei categorii ne,oi legate de eitenA@ relaAii Bi de+,oltare. Contri$uAia lui :lderfer la -nAelegerea moti,aAiei ete re!re+entat@ de diferenAele -ntre teoria )& Bi ierarhia ne,oilor. ?ai -nti teoria )& nu !reu!une c@ o neceitate de rang inferior tre$uie atif@cut@ -nainte ca o neceitate mai !uAin concret@ @ de,in@ o!eraAional@. :tfel teoria )& nu !ro!une o ierarhie rigid@ a neceit@Ailor Bi anumiAi indi,i+i ca urmare a !reg@tirii Bi e!erienAei lor !ot c@uta relaAii au de+,oltare chiar dac@ ne,oile lor eitenAiale nu unt atif@cute. Din acet moti, teoria )&D e !are c@ r@!unde la o mai mare ,arietate de diferenAieri indi,iduale -n ceea ce !ri,eBte tructura moti,aAional@. =n al doilea rnd aceat@ teorie afirm@ c@ dac@ ne,oile de ni,el u!erior nu unt atif@cute ,a creBte dorinAa indi,i+ilor de a0Bi atiface ne,oile de ni,el inferior. Se o$er,@ c@ aceata ete o diferenAiere maor@ faA@ de ?aloL. • • •
• •
14
%e,oile de reali+are afiliere !utere unt tudiate de ?cClelland cu o rele,anA@ !ecial@ !entru com!ortamentul organi+aAional. Teoriile de reali+are afiliere !utere unt tudiate de ?cClelland cu o rele,anA@ !ecial@ !entru com!ortamentul organi+aAional. Teoriile !roceuale ale moti,aAiei muncii e concentrea+@ au!ra modului cum a!are moti,aAia. Sunt ela$orate dou@ teorii im!ortante ale moti,aAiei $a+ate !e !roce < teoria aBte!t@rilor Bi teoria echit@Aii. Ideea de $a+@ care tr@$ate teoria aBte!t@rilor ete con,ingerea c@ moti,aAia ete determinat@ de re+ultatele !e care oamenii le aBtea!t@ ca urmare a acAiunilor lor la locul de munc@. Com!onentele de $a+@ unt< re+ultatele intrumentalitatea ,alenAa aBte!tarea forAa. Teoria echit@Aii ete o teorie !roceual@ care afirm@ c@ moti,aAia -Bi are ura -n com!ararea eforturilor !e care cine,a le face -ntr0un anumit !ot Bi a recom!enelor !e care le o$Aine cu eforturile Bi recom!enele altei !eroane au gru!. Dincolo de acete ne,oi ce tre$uie atif@cute Bi care e ierarhi+ea+@ -n mod diferit de la o !eroan@ la alta un rol im!ortant -n cariera unei !eroane -l are Bi mediul !rofeional chim$@rile care ur,in -n cm!ul muncii datorate mai multor elemente< reducerea reurelor cunoaBterea chim$@ri -n credinAele ociale !olitice Bi economice o$iceiuri educaAia. Cariera ete o ucceiune e,oluti,@ de acti,it@Ai Bi !o+iAii !rofeionale !e care le atinge o !eroan@ ca Bi atitudinile cunoBtinAele Bi com!etenAele aociale care e de+,olt@ de0a lungul tim!ului. Cariera influenAea+@ mai multe a!ecte ale ,ieAii unei !eroane < cAi $ani ,a cBtiga ce haine ,a !urta ce $eneficii ,a a,ea -n urma lu$ei !entru ce organi+aAie / com!anie ,a lucra oamenii cu care ,a intra -n leg@tur@ ce munc@ ,a !reta unde ,a lucra ct tim! ,a lucra ce re!ona$ilit@Ai ,a a,ea ce lucruri ,a -n,@Aa ce a$ilit@Ai -i tre$uie ce interee !eronale -Bi ,or g@i e!reia -n munc@. Cariera ete un a!ect im!ortant al ,ieAii unui om Bi cu!rinde mai multe tadii< e!loatarea ta$ili+area a,anarea Bi menAinerea finalul carierei. 'rientarea carierei cu toate im!licaAiile a re!re+entat !unctul de intere al cercet@torilor care au ela$orat teorii legate de identitatea ocu!aAional@ a indi,idului. Teoria ancorelor carierei ti!ulea+@ c@ !e m@ur@ ce !eroana e cunoaBte mai $ine Bi ca!@t@ o identitate ocu!aAional@ mai clar@ e formea+@ !erce!Aia unui ti!ar ditinct al talentelor co!urilor ne,oilor Bi ,alorilor !ro!rii. Indi,idul ete centrat !e munci de ti!uri de acti,itate cum ar fi < com!etenAa tehnic@ / funcAional@ com!etenAa managerial@ iguranAa autonomia Bi creati,itatea. Teoria moti,aAional@ are -n ,edere ne,oile Bi co!urile indi,idului din !unct de ,edere cogniti,. :da!tarea ,ocaAional@ ete e!reie a !roceului de moti,are Bi ada!tare a !eroanei care caut@ roluri @ fie com!ati$ile cu ele Bi @ e reoriente+e du!@ unele chim$@ri au !ierderea unei !o+iAii anume. :cete roluri ,ocaAionale !ot • • • • • • • • • • • •
15
fi eecutate -n diferite arii ale ociet@Aii munc@ familie comunitate ,acanA@9. &olurile !rin munc@ unt im!ortante deoarece celelalte !ot fi reali+ate dac@ o !eroana -Bi cBtig@ eitenAa !rin munc@. &olul omului -n ocietate ete @ munceac@ @0Bi aduc@ contri$uAia la e,oluAia ociet@Aii. *entru a !@trunde -ntr0un anumit gru! au organi+aAie !entru a a,ea un anumit rol tatut educaAia ete eenAial@ -n acet en. ?etodele de alegere a carierei unt atfel de!endente de ceea ce a -n,@Aat indi,idul @ fac@ Bi cum @ fac@ Bi de ct de mult o carier@ de ucce ete im!ortanAa !entru el. )it@ dou@ metode de alegere una tradiAional@ Bi una modern@ -n care com!onentele care unt luate -n coniderare unt aceleaBi dar -ntr0o ordine !uAin in,erat@.
SLU67A
CARIERA
4IA5A
4IA5A
CARIERA
SLU67A
Din !er!ecti,a itemului de ,alori oamenii e orientea+@ diferit -n carier@. Ti!urile de !eronalitate luate -n coniderare unt< convenţional, artistic, realist, social, întreprinzător, investigativ.
%ici o !eroan@ nu re!re+int@ doar un ti! de !eronalitate ci o com$inaAie de dou@ !oate trei ti!uri de !eronalitate. SatifacAia -n munc@ ete atfel de!endent@ de o mulAime de caracteritici !eronale cu im!licaAii deoe$ite. actorii care contri$uie la atifacAie unt di,erBi dar -n acelaBi tim! Bi cu conecinAe enorme -n ca+ de inatifacAie !rofeionala. SatifacAia ete un a!ect im!ortant al ,ieAii deoarece contri$uie la !erce!erea reuBitei au nereuBitei -n cariera/,iaAa. ' carier@ de ucce ete condiAionat@ Bi de im!licarea conducerii organi+aAiei !rin de!artamentul de reure umane -n !lanificarea carierei conilierea indi,idului. )te de dorit ca iniAierea !roa!eAilor angaaAi @ fie f@cut@ de un mentor din cadrul organi+aAiei o !eroan@ care ete re!ona$il@ Bi care cunoaBte merul lucrurilor -n cor!oraAie -i ,a auta @ e integre+e Bi @ fac@ faA@ e,entualelor !ro$leme. =n orice organi+aAie managerii e confrunt@ cu o erie de !ro$leme !ri,ind dezvoltarea carierelor anga)aţilor *
managementul angaaAilor la milocul carierei managementul muncitorilor mai -n ,rt@ managementul !ro$lemelor munc@ / familie. *lanificarea fiec@rei cariere ete o alt@ re!ona$ilitate a managementului Bi -neamn@ a de+,olta Bi im!lementa !rograme care tre$uie @ fie com!ati$ile cu !ecificul afacerii cu tructura organi+aAiei Bi cu a!iraAiile angaaAilor. • • •
7. ?:%:)?)%T( C:&I)&)I I% '&:%IO:TI) ?anagementul carierei nu ete o acti,itate ditincta a de!artamentului de reure umane acti,itate care a e defaoare -n !aralel cu celelalte ci ete -n 16
interde!endenta cu toate celelalte acti,itati deoarece im!lica indi,idul cu ne,oile i moti,atiile lui dar i cu o$iecti,ele organi+atiei. :tfel de cariera indi,iduala -n organi+atie tre$uie a e tina cont -n !roceele de !lanificare a !eronalului i de e,aluare a !erformantelor. =n !lanificarea !eronalului tre$uie a,ute -n ,edere mentinerea acetuia i formarea lui !entru ca -n e,aluarea !erformantelor re+ultatele a fie utili+ate nu doar -n de+,oltarea !oliticilor alariale ci mai ale -n de+,oltarea carierei. :tfel o organi+atie care are un item de de+,oltare i !lanificare a carierei care a tina cont de moti,atiile indi,iduale are un atu foarte im!ortant -n fideli+area !eronalului. :tentia acordata ne,oilor i a!iratiilor indi,i+ilor de,ine o modalitate de fideli+are mult mai eficienta dect timulatiile materiale. ' organi+atie !entru a0i atinge o$iecti,ele tre$uie a faca a!el la oameni. 'amenii !entru a da randament i !entru a e im!lica tre$uie a fie moti,ati i a ai$a intere -n acti,itatea defaurata. ?oti,atiile indi,i+ilor unt diferite iar tructura atitudinal0moti,ationala a omului ete com!lea. Tocmai de aceea -n acti,itatea de management a reurelor umane tre$uie a e acorde o atentie deoe$ita acetui a!ect deoarece omul ca orice alt item nu functionea+a daca nu ete alimentat. =n chim$ urele de alimentare ale omului !ot fi i interne i chiar diferite nu numai eterne aceta contituind un a,anta enorm de care tre$uie a e tina cont -n acti,itatea de reure umane. *entru a aunge la integrarea ne,oilor organi+ationale cu !lanurile carierei indi,iduale tre$uie !arcure -n !aralel doua eta!e ditincte< reali+area unui !lan al carierei organi+ationale i reali+area unui !lan al carierei indi,iduale. *lanificarea carierei organi+ationale tre$uie a ai$a includa neceitatile de reure umane !e termen lung i termen curt i a reali+e+e un !lan de de+,oltare al carierei indi,iduale !lan care a fie im!eronal i a cu!rinda anumite o$iecti,e i criterii -n de+,oltarea unei cariere indi,iduale. =n !aralel cu acet !lan organi+ational !lanificarea carierei indi,iduale tre$uie a !orneaca de la e,aluarea a!titudinilor intereelor i moti,atiilor indi,iduale urmate de anali+a o!ortunitatilor organi+ationale ta$ilirea co!urilor carierei i de+,oltarea unei trategii !entru atingerea acetor co!uri. Toate acetea unt a!ecte care contri$uie la conilierea carierei -n cadrul unei organi+atii. *erce!tia indi,idului au!ra carierei !oate a fie diferita !entru fiecare cariera !rofeionala -nemnnd altce,a. Indiferent care unt conotatiile indi,iduale ale termenului ele unt legate de acti,itatea !rofeionala ca co! au ca efect iar ra!ortarea la cariera a face -n mod o$ligatoriu lund -n coniderare i organi+atia -n general au !articular9 ca mediu de reali+are a carierei !rofeionale. Din !er!ecti,a unei organi+atii !lanificarea carierei ete un !roce com!le de ela$orare i im!lementare a unor trategii de autoe,aluare i anali+a a o!ortunitatilor !recum i de e,aluare a re+ultatelor. Chiar daca !entru unele organi+atii acet !roce -neamna un moft !rea cotiitor atfel -nct a fie formali+at -n cadrul aceteia eita i organi+atii care au im!lementat iteme organi+ate de !lanificare i de+,oltare a carierei. Cele care nu !un accent !e ne,oile indi,idului ci doar !e !erformante au ne,oile care a duca -n mod direct la !erformante9 au o$iecti,e !e termen curt confruntndu0e cu fluctuatie de !eronal i cheltuieli mari -n ce !ri,ete formarea noilor angaati. De aceea !lanificarea carierei tre$uie a contra!una ne,oile i a!iratiile indi,iduale cu ne,oile i o!ortunitatile organi+ationale e,aluarea i conilierea !eronalului cu !lanificare !eronalului i informarea au!ra carierei eforturile indi,iduale de de+,oltare cu !rogramele de !regatire i de+,oltare. =n ca+urile -n care acete armoni+ari nu e reali+ea+a organi+atiile acorda atentie deoe$ita i de+,olta -n mod diferentiat doar 17
anumite !eroane cu !erformante -nalte i !oi$ilitati de !romo,are nelund -n coniderare i angaatii cu !otential de !erformanta. De,ine atfel neceara conilierea carierei cu accent !e e,aluarea moti,atiilor i atitudinilor indi,iduale care -neamna de fa!t cunoaterea i antici!area mediului -n care indi,idul !oate a dea !erformante. Se aunge atfel la un ni,el -nalt de autoreali+are i atifactie din !artea indi,idului atfel -nct i el ca indi,id a fie -m!linit dar i organi+atia a0i atinga o$iecti,ele. =n mod normal -n cadrul de!artamentelor de reure umane tre$uie a eite un er,iciu !ecial de coniliere a carierei care a fie format din !ecialiti -n domeniul !ihoocial i al managementului !eroane care a cunoaca att neceitatile fiecarui com!artiment ct i cele ale -ntregii organi+atii. Cel mai adeea !lanificarea carierei ete !artial ,i+ata -n e,aluarea !erformantelor -n enul anali+arii cau+elor care conduc la !erformante la$e au a !oi$ilitatilor de !romo,are ale celor cu !erformante -nalte. :cet lucru ete reali+at de o$icei de catre eful direct al !otului care cu toata !regatirea interdici!linara a acetuia nu !oate e,alua o$iecti, fiind neceara o !regatire !eciala i un cadru adec,at. *e de alta !arte nu e !oate ignora tendinta de de+ira$ilitate ociala a angaatului -n fata efului au. Inter,in a!ecte de relatii i atitudini inter!eronale care nu !ot fi neutrali+ate din cau+a diferentei de tatut ocial. (n alt a!ect im!ortant -n aceata !ri,inta ete legat de tim!ul acordat unei conilieri care ete detul de mare i care ocu!a foarte mult din tim!ul alocat managerului cu celelalte !ro$leme. &icul ar fi ca ori conilierea e face u!erficial ori ca ea ocu!a foarte mult tim! u!ra-ncarcnd agenda managerului. Din acete coniderente unele organi+atii a!elea+a !entru conultanta la firme !eciali+ate din afara organi+atiei. De+a,antaul acetei !roceduri ete acela ca firmele din afara fac o e,aluare generala fara a cunoate a!ecte im!ortante din cadrul organi+atiei !ro!unnd -n acet fel mauri generale de !lanificare i de+,oltare a carierei. (n alt de+a,anta conta -n fa!tul ca organi+atiile detin informatii confidentiale care nu !ot fi !ue la di!o+itia firmelor de conultanta iar !entru ada!tarea i im!lementarea !ro!unerilor ,enite de la acetea ete neceara o !erioada de !regatire i o coordonare !eciala care ete facuta -n ultima intanta ori de catre managerul de reure umane ori de catre alta !eroana denumita !ecial u!er,ior9 a!ecte care oricum ocu!a din tim!ul de lucru. De aceea conideram ca cel mai eficient din !unctul de ,edere al unei organi+atii ete -nfiintarea unui er,iciu de coniliere er,iciu care a cola$ore+e -n mod direct cu -ntreg !eronalul din de!artamentul de reure umane. Din dicutiile !e care le0am a,ut cu managerii de reure umane din cte,a mari ocietati $ancare cu !erformante financiare -nalte am aflat ca -n cadrul acetora nu eita un er,iciu de coniliere a carierei conilierea facndu0e de catre eful direct la anumite !erioade de tim!. =n unele ca+uri a!ectele legate de coniliere a carierei erau ,i+ate -n metodologia de e,aluare a !erformantelor metodologie care 0a reali+at doar o ingura data !na -n acel moment a!elndu0e la o firma de conultanta. %i 0a confirmat fa!tul ca atifactiile din !unctul de ,edere al eficientei acti,itatii nu au fot foarte mari -n urma acetei e,aluari. *e de alta !arte i cotul e,aluarii a fot detul de mare chiar i !entru o $anca cu renume. =n alta organi+atie conilierea carierei nu era adreata -ntregului !eronal ci doar acelora care manifetau un !otential de de+,oltare foarte mare fiind inclui -ntr0un !rogram de !regatire intena. ?oti,ul general care 0 a afirmat a fot acela ca organi+atia nu -i !ermite i nu gaete utilitatea -nfiintarii unui atfel de er,iciu de coniliere. a un calcul care a ,i+e+e cheltuielile cu e,aluarile eterne !rin firme de conultanta i eforturile de !regatire cu noii angaati com!arati, cu efectele !e termen lung -n ceea ce !ri,ete ineitenta unui er,iciu 1"
intern de coniliere cu iguranta ete mult mai economic a angae+i o !eroana re!ona$ila de aceata acti,itate dect a a!ele+i oca+ional la er,iciile altor firme foarte cotiitoare. etiunea carierei ete tocmai acea modalitate care -i !ermite unei organi+atii a utili+e+e -ntr0o maniera o!tima moti,atiile a!iratiile i intereele tuturor angaatilor ai -n ,ederea unei con,ergente a acetora cu o$iecti,ele organi+atiei. (n a!ect im!ortant -n de+,oltarea carierei -l conituie eta!a finala a !lanului de de+,oltare adica e,aluarea feed0$acG0ul -n ceea ce !ri,ete ni,elul de de+,oltare a carierei. )te necear a e faca e,aluari !eriodice !entru a a!recia !rogreele i -ncadrarea -n tim! a !lanurilor de de+,oltare. &olul acetora ete de a ta$ili o$iecti,ele ,iitoare i !rioritatile att ale indi,idului ct i ale organi+atiei deoarece !ot inter,eni chim$ari !e !arcur modificari de !roritati ,ariatii -n acti,itatea i trategiile firmei etc. ),aluarile neceita metodologii !eciale tim! alocat i !eronal !eciali+at. Similar !ortofoliului de reure umane fig.19 care e utili+ea+a -n contruirea de !olitici i trategii -n domeniului reurelor umane !ortofoliu care ia -n coniderarea toti angaatii atfel -nct a e !oata reali+a !roceele de recrutare i !lanificare a reurelor umane e !oate contrui i un !ortofoliu intern al reurelor umane fig.29 care a ,i+e+e a!ectele moti,ationale ale angaatilor -n ,ederea getionarii i de+,oltarii carierei. :tfel daca -n reali+area !oliticilor i trategiilor de reure umane cunoaterea ditri$utiei angaatilor -n cele !atru cadrane ale fig.1 !ermite centrarea !e anumite directii de de+,oltare indicnd i accentul care tre$uie !u -n !roceul de recrutare i !lanificare a reurelor umane !ortofoliul de getiune ca carierei angaatilor fig.29 !ermite cunoaterea tarii de moti,atie i atifactie a angaatilor atfel -nct !ornind de la aceta a e contruiaca metodologii de moti,are recom!enare a angaatilor corelate cu itemele de de+,oltare a carierei organi+ationale. Cadranele 2 i 4 ale fig. 2 indica ituatia angaatilor moti,ati i atifacuti de conditiile de lucru i recom!ene iar 1 i 3 indica ituatia celor la$ moti,ati i neatifacuti de conditiile !rofeionale. :tfel angaatii moti,ati i cu !erformante -nalte cadranul 49 tre$uie ,alorificati i mentinuti -n cadrul organi+atiei cei moti,ati dar cu !erformante ca+ute cadranul 29 tre$uie inclui -n !rograme de !regatire i formare !rofeionala deoarece !otentialul lor ete mare. =n chim$ angaatii la$ moti,ati dar i cu !erformante ca+ute cadranul 19 ,or fi !rimii ,i+ati -n ituatii de retrngere a acti,itatii organi+atiei. Situatia cea mai !ro$lematica a!are -n cadranul 3 cel al angaatilor cu !erformante -nalte dar nea!reciate. &icul -n ca+ul aceta ete ca necunocndu0e tructura lor moti,ationala ceea ce ei a!recia+a i atea!ta de la organi+atie acetia mai curnd au mai tr+iu ,or manifeta de+intere fata de acti,itate ,or a,ea !erformante din ce -n ce mai la$e fa,ori+nd a$enteimul i !lecarea din organi+atie ceea ce ,a influenta fluctuatia de !eronal -n cadrul organi+atiei. *entru indi,id acet lucru -neamna frutratie conflict ,aloric i tre care -n ultima intanta e ,or rafrnge att au!ra lui ct i au!ra organi+atiei efectul fiind acelai de !araire a organi+atiei. Cunoaterea acetei matrici u$ forma !ortofoliului de getiune a carierei !oate a !re,ina acete efecte negati,e !rin organi+area de !rograme de de+,oltare a carierei care a includa -n mod o$ligatoriul i a!ectele moti,ationale.
1>
". C'%C(OII Sta$ilirea !lanurilor !entru ,iitor ete o arcina dificila in ocietatea noatra. *roceul de autocunoatere iti de+,aluie alternati,ele de ucce iti etinde !aleta o!tiunilor. :a !oti a,ea con,ingerea ca te afli !e drumul cel $un.(n in,entar !eronal iti !oate reliefa !ro!riile a$ilitati interee i atitudini i iti ,a defini !unctele tari dar i !e cele la$e. Tu eti !unctul de !lecare. Ce tii a faci cel mai $ine i ce0 ti !lace a faciF &a!unurile te ,or auta a identifici calitatile de care di!ui. ?aoritatea oamenilor incearca a e ada!te+e o$0urilor mediati+ate. irmele care angaea+a au de ale dintre multi candidati $ine !regatiti. Tu ,ei fi in mod real a!reciat !entru un !ot aratand ca tii cine eti ce !oti oferi au incotro te indre!ti. (neori ete greu a identifici un !unct ,ulnera$il. %imeni nu ete in egala maura $un la toate. Daca doreti a0ti im$unatateti o ca!acitate muncete cu tine.
2J
8a tre$ui a acrifici o !arte din tim!ul tau !entru a0ti !regati in,entarul !eronal. 'netitatea i calitatea efortului in intocmirea in,entarului contituie !remia ni,elului de ucce. Scrie0ti ra!unurile i conclu+iile la care ai aun !e un caiet !ermanent al gandurilor tale. :cete date ,or fi o reura im!ortanta !e maura ce continui in !lanificarea carierei i in acti,itatea de !erfectionare.
O posi0ila .arta %arierei
C1,2,3,4 T1,2,3 P I x $
-
Posibilele traiectorii ale unei cariere Punctele de maxima ascensiune si momente de schimbare a carierei Traiectoria unei cariere planificate Interval de timp (4- ani! "xa #timp# "xa #statut social#
>. #I#I'&:I) htt!
•
•
•
• •
PC%orldComputer%orld &et'or%orldI)*
Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Economică, 2001, pp.322-323. Mathis, .!., "ica, #.$., usu, $., Managementul resurselor umane, Bucureşti, Editura Economică, 1%%&, p.13'. (ohns, )ar*, Comportamentul organizaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1%%+, p.'0.
htt!6>R!rintQtrue htt!
21
