Alfabetul danez

Alfabetul danez

a [e] b [be] c [se] d [de] e [e] f [ef] g [ge] h [ho] i [i]   j [jot] k [ko] l [el] m [em] n [en] o [o] p [pe] q [ku] r [er] s [es] t [te] u [u] v [ve] w [doblt ve] x [eks] y [ü] z [set] æ [æ:] ø [ö] å [o]

Accentul Ca i în celelalte limbi germanice germanice,, în danez accentul cade de obicei pe prima silab, existând îns unele excepii:

1)

Prefixele be-, er - i uneori for - sunt neaccentuate, neaccentuate, accentul trecând pe a doua silab a cuvântului.

Exemplu:

betale = a plti; erkende = a recunoate; forstå = a înelege Excepie

forlag = editur (accentul cade pe prima silab)

2)

Multe cuvinte strine, mai ales din francez, au accentul pe ultima silab

Exemplu:

grammatik = gramatic; telefon = telefon 3) Sufixele -ere, -eri, -i, -ik, -tion, -tør, -ur  poart accent, deplasând astfel accentul la finalul cuvintelor. Exemplu:

1

presentere = a prezenta; bageri = brutrie; geni g eni = geniu; fonetik = fonetic; station = gar; g ar; direktor = director; kultur = cultur 4)

Sufixul -inde (cu care se alctuiesc substantive feminine) este accentuat

Exemplu:

lærerinde = învtoare

Stød-ul (Ocluziunea glotal) Stød-ul este o caracteristic a pronuniei limbii daneze. El const din întreruperea rostiri i unui sunet prin

 închiderea coardelor vocale. Efectul acustic este asemntor celui î nchiderii coardelor vocale când tuim, fr ca, totui, închiderea s se produc forat. Stød-ul se produce doar pe o silab accentuat accentuat i doar când coardele vocale vibreaz. Deci stød-ul afecteaz doar sunetele sonore i se realizeaz: r ealizeaz: a) pe o vocal într-o silab cu vocala lung; b) pe un diftong; c) pe o consoan final, într-o silab alctuit dintr-o vocal scurt i o consoan final sonor. Consoanele surde p, t, k, b, d, h, s, f nu pot avea stød. Muli vorbitori nedanezi au tendina de a articula prea tare stød-ul ducând astfel la o pronunie pro nunie nefireasc a limbii. Pentru a evita astfel de situaii, este recomandat o mai rar folosire a stød-ului, decât o pronunare exagerat a lui. Iat în cele ce urmeaz câteva reguli pentru utilizarea stød-ului: 1) Majoritatea cuvintelor monosilabice au stød, dac îndeplinesc condiiile necesare. Exemplu:

bro = pod; to = doi; stor = mare Primesc stød i substantivele monosilabice cu sufixul genitival -s (bros = al, a podului), adjectivele monosilabice cu desinena -t a neutrului (stort = mare) i verbul la formele monosilabice (at gå = a merge; han går = el merge). Stød-ul mai apare la l a cuvintele bisilabice provenite din cuvinte monosilabice (ager = ogor, provenit din akr); într-o serie de sufixe folosite pentru crearea de substantive, s ubstantive, adjective sau verbe, de exemplu -hed, dom, -skab, -bar (enighed = unire; lærdom læ rdom = erudiie; venskab = prietenie; frugtbar = roditor).  În multe cuvinte de origine strin (francez), mai ales la substantivele terminate în -ion (organisation = organizaie) i la toate verbele terminate la infinitiv cu -ere (arrivere = a sosi) apare stød.  În cuvintele compuse, ultima component îi menine stød -ul, dac îl avea (bil = automobil, personbil = automobil de persoane). 2) Nu se produce gløt: a) În cuvintele monosilabice terminate cu o vocal scurt i o consoan surd. Exemplu: kat = pisic; kop = ceac b) Cuvintele bisilabice terminate în e nu au stød. Exemplu: pære = pare; kone = soie La aceste cuvinte stød-ul nu apare, de obicei, o bicei, nici la forma articulat sau cea de plural. Stød-ul lipsete i la forma, de obicei bisilabic, a infinitivului verbelor simple (at tale = a vorbi).  În limba danez exist, ca i în celelalte limbi germanice, vocale lungi i vocale scurte. De obicei o vocal este lung atunci când se afl înaintea unai sing ure consoane sau în poziia final în cuvinte monosilabile i este scurt înaintea unui grup de 2 sau mai multe m ulte consoane. Exist evident i multe excepii. În continuare vocalele lungi vor fi evideniate cu 2 puncte (:) dup ele. Accentul  într-un cuvânt din mai multe silabe va fi marcat prin simbolul  în faa silabei accentuate. De obicei vocalele lungi se afl în silaba accentuat, iar cele scurte se po t afla în oricare silab. Stød -ul va fi marcat prin semnul exclamrii dup vocal, diftongul sau consoana care îl poart.

2

Majoritatea cuvintelor daneze sunt accentuate pe prima silab. Iat în continuare pronuniavocalelor daneze.

Vocalele a 1) Se pronun a ca în cuvântul francez plat (un a scurt i ceva mai închis). Exemplu:

hat = plrie 2) Se pronun pronun lung i mult mai deschis decât e românesc (vede, pere). Exemplu:

have = grdin; vane = obicei 3) Înainte i dup r, înainte de ng i în diftongul ou se pronun ca ca în românete. românete. Exemplu:

bare = numai; lang = lung e

1) Se pronun lung i deschis; ceva mai lung decât primul e din cuvântul românesc cheie. Exemplu: renlig = curat 2) Scurt i ceva mai deschis, deschis, ca ca în cuvântul românesc bec. bec. Exemplu: led = articulaie, încheietur 3) Ceva mai deschis deschis ca primul e din cuvintele vede, vede, mere; asemntor cu cu ä german din cuvintele Nächte, Länder. Este totdeauna scurt. Exemplu: hest = cal; ven = prieten 4) Într-o silab neaccentuat (de obicei final) se pronun ca i  românesc sau ca un e german din cuvântul machen. Exemplu: gammel = btrân; skrive = a scrie i 1) Se pronun lung i închis, ca în cuvântul românesc fire. Exemplu: vise = a arta 2) Scurt ca în românete. Exemplu: vi = noi; hilsen = salut o

1) Se pronun lung i închis ca în românescul rol sau sol, cu buzele rotunjite i mai prelungit. Exemplu: skole = coal 2) Scurt i ceva mai deschis. Exemplu: ost = cacaval 3) Scurt i mai deschis deschis decât variantele precedente. Exemplu: nok = destul; blot = numai u

1) Lung, închis i labializat ca în trsur, dar mai prelungit. Exemplu: due = porumbel; hule = peter 2) Scurt i mai puin labializat ca în bust. bust. Exemplu: muskel = muchi; kunne = a putea 3) Ca un o scurt înaintea grupurilor grupurilor de consoane ft, kk, mm, nd, ng. Exemplu: luft = aer; lukke = a închide y Ca un ü din german germ an (Typ, Übel) sau în francez (bordure, conpure). Se rotunjesc buzele ca pentru u i se rostete i. Exemplu: lyse = a strluci; lytte = a asculta 3

æ

Ca un e scurt din cuvântul german denn Exemplu: læse = a citi; æble = mr ø Aproximativ ca ö din cuvântul german Köln, Öl, Goethe sau în cuvântul francez chanteuse (se rotunjesc buzele ca pentru o i se rostete e). Exemplu: købe = a cumpra å Se pronun ca un o între deschis i semideschis. Exemplu: gå = a merge

Diftongii aj, ej, eg, ig Se pronun ai Exemplu: maj = mai; dejlig = frumos; regu = ploaie; mig = mie, pe mine ø j, øg Se pronun oi (o scurt i deschis) Exemplu: høj = înalt; løg = ceap af, av, au

Se pronun au Exemplu: aflang = prelung; hav = mare, ocean; automat = automat sv Se pronun iu Exemplu: livlig = vioi ev, eb

Se pronun eu Exemplu: rev = recif; peber = piper yv Se pronun labializat üu Exemplu: Syv = apte ,

ov

o

b

Se pronun ou (o scurt i deschis) Exemplu: lov = lege; over = peste æv Se pronuneu (e mai deschis) Exemplu: ævle = o flecri; jævn = neted  j urmat de

al

voc

Se pronun i urmat de vocal mai lung Exemplu:  ja = da; jod = iod

Consoanele b  În grupurile eb i ob b devine u. În rest seamn mult cu p din român sau francez Exemplu: peber = piper; kobber = cupru c

1) Înainte de e, i, y, ø devine s. În rest se pronun ca i k Exemplu: cigaret = igar; cykel = biciclet 2) Grupul ch urmat de o vocal se pronun pronun ca un  românesc 4

Exemplu: chokolade = ciocolat d

1) Se pronun ca i grupul th din englez (there, wether), la sfâritul cuvintelor monosilabice dup o vocal, între 2 vocale în silaba final a unui cuvânt i înaintea unor consoane sonore Exemplu: bade = a face baie 2) Nu se pronun în grupurile de consoane dt, ds, ld, nd, rd Exemplu: lidt = puin; vand = ap Excepii: gyldig = valabil; myndig = autoritar 3) Ca un d românesc Exemplu: dansk = danez; aldrig = niciodat 4) a) Grupul dd înaintea vocalei e în poziia final, neaccentuat neaccentuat se pronun ca i englezescul th (this, (this, that) Exemplu: sidde = a edea; bredden = malul b) Grupul dd înainte de a, e sau i se pronun uneori d surd Exemplu: addere = a aduna f 

Se pronun ca în românete. În prefixul of, f devine u Exemplu: afstand = distan g

1) Ca i un g românesc Exemplu: gade = strad 2) La finalul multor multor consoane consoane monosilabice, de obicei dup o vocal scurt se pronun ca ca un c românesc Exemplu: lug = orz 3) Între 2 vocale, când este urmat de de un e neaccentuat se pronun ca un h românesc sonor (echivalent cu g din spaniolul luego = îndat) Exemplu: regel = regul Obs: În grupurile -uge, -ige, -yge, -age i în poziie final, de multe ori g nu se pronun 4) În grupurile ge, gi se pronun pronun g (ca i în limba german) h Se pronun pronun ca în românete, cu cu excepia grupurilor grupurilor hj i hv unde este ??? Exemplu: have = a avea; hvem = cine; hjemme = acas  j

Ca un i românesc, înainte sau dup o vocal Exemplu:  ja = da; haj = rechin k Ca un c românesc Exemplu: koste = a costa l

Ca în românete Exemplu: lytte = a asculta m

Ca în românete Exemplu: men = îns, dar n Ca în românete. românete. Când este urmat de g se pronun nazal ng, ca în cuvintele germane Gong, Menge Menge Exemplu: nord = nord; lang = lung l ung p Ca în limba român Exemplu: pil = salcie r

5

1) Înaintea vocalelor se pronun ca un r francez uvular (graseiat) Exemplu: lære = a înva 2) Dup vocale vocale se pronun pronun ca un r foarte slab (vocalic), ca ca i în cuvintele cuvintele engleze four, there there s Ca un s românesc, românesc, cu excepia grupului sj i a grupului ss din sufixul -ssion, în cuvintele de origine strin (francez) unde se pronun  Exemplu: se = a vedea; sjæl = suflet; passion = pasiune t

1) Se pronun ca un t românesc aspirat, într-o silab accentuat i neprecedat de o alt consoan Exemplu: tolk = interpret Când este la sfâritul unei silabe t nu este aspirat. 2) Grupul et la final (neaccentuat) (neaccentuat) se pronun ca un  urmat de sunetul th din englez (there) Exemplu: huset = casa 3) În sufixul -tion din cuvintele de origine strin (francez), t se pronun ca un  românesc Exemplu: nation = naiune ,w

v

1) Se pronun v Exemplu: varm = cald; Wessing 2) În diftongii diftongii av, iv, ev, ov, yv, æv v se pronun u Exemplu: hav = mare, ocean; livlig = vioi; rev = recif; lov = lege; syv = apte; jævn = drept, neted z

Se pronun întotdeauna s Exemplu: zebra = zebr x  În limba danez modern acest semn a fost înlocuit cu ks. A rmas în cuvintele strine, în poziie iniial (xylograf = xilograf) i în cuvântul taxa = taxi q Exist foarte rar i se pronun k Exemplu: quiz = emisiune cine tie câtig

6