TRAIECTUL MERIDIANELOR PRINCIPALE ŞI LOCALIZAREA PUNCTELOR 7.1. Meridianul Plămîn (P! "#$ur Tai %in
Caracteristici generale: Meridian Yin, ccntrifug, pereche; precedat de meridianul Ficat, este urmat de meridianul Intestin Gros; împreunrl cu ultimul meridian realizează loja energetică Metal; formează împreună cu meridianul Splină !ancreas a"ul energetic Tai Yin; ma"imum energetic#$ între orele %,&&',&&; minimum energetic între orele ',&&(,&&; cuplat după regula $Miezul zilei)Miezul nop*ii+ cu meridianul ezică, iar după regula -So*)S o*ie+ cu meridianul Cord.
Fig. /.%. !unctele meridianului !lămîn 0!1: Shou Tai Yin. 2raiect 0fig. /%//1: Traie&'ul i n ' e r n: meridianul î3i are srcinea în segmentul mediu al zonei 2rei Focare, la înăl*imea punctului C 45. 6upă un traiect descendent pînă în regiunea om7ilicală, se orientează ascendent, tra8ersează diafragmul, pătrunde în plămîni 0la ni8elul punctului C 4(1 3i ajunge în regiunea laringelui. 6e aici urmează un traiect lateral 3i descendent, ie3ind în punctul
Zhongfu 0! 41. Traie&'ul e ' e r n are o mică por*iune ascendentă către ! 5, de unde apoi co7oară pe fa*a anterioară a 7ra*ului, ajunge pe marginea e."ternă a tendonului 7icepsului, co7oară dea lungul ante7ra*ului pînă în 3an*ul radial, terminînduse în punctul ! 44, la 5 mm în afara unghiului e"tern al policelui 0fig. /%1. C$neiuni )i*&erale! 9n afară de plămîni, comunică cu intestinul gros, cu stomacul 3i rinichii. +i,i$-a'$l$ie! egat de 7olile aparatului respirator 07ron3ite, astm 7ron3ic, tuse, dispnee, plenitudine si dureri toracice, o7struc*ie nazală, 3i rinoree1.
Pun&'ele meridianului! ! 4: Zhongfu !e marginea laterală a toracelui, în primul spa*iu intercostal, la cun lateral de linia mediană 3i 5 cun în afara 8erticalei pliului a"ilar anterior. Indi&a/ii: 2use, astm, dureri toracice, dispnee, emfizem, dureri de umeri, amigdalită, rinoree. ! 5: Yunmen !e marginea inferioară a cla8iculei, la cun lateral de linia mediană. Indi&a/ii: Congestie pulmonară, dispnee, dureri toracice, dureri în regiunea omoplatului, angină. ! %: Tianfu !e marginea radială a mu3chiului 7iceps, la % cun su7 pliul a"ilar anterior 3i cun deasupra lui ! '. Indi&a/ii:
Fig //. reprezentarea schematică a caracteristicilor energetice ale meridianului !lăm>n 0!1 3i a punctelor sale. Cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctual
! ?: Jiangqu a 4 cun deasupra pliului mîinii, pe marginea e"ternă, a arterei radiale. Indi&a'ii: 2use, dispnee, emfizem, ne8ralgie de ante7ra*, ne8ralgic intercostală, conjuncti8ită. ! @: Taiyuam 02 3i S1 !e pliul pumnului, în afara arterei radiale. Indi&a/ii: 2use continuă, hemoptizie, dureri de piept, dureri ale ante7ra*ului, dureri intercostale, hipotensiune 0le3in1, gît inflamat 3i dureros, insomnie cu an"ietate. ! 4&: Yuji a 7aza policelui, la caprtiul metacarpianului. Indi&a/ii: Congestie pulmonară, tuse, epista"is, contractura cotului, a pumnului, dureri de sîni, mastite, congestie cere7rală, palpita*ii, amigdalită, an"idate 3i insomnie. Shaoshang ! 44: Shaoshang A la5 mm în urma 3i în afara unghiului unghial e"tern al policelui. Indi&a'ii: 2use, dureri si redoare ale degetelor, 7olile gîtului 0inflama*ii amigdaliene1, hemoragie cere7rală, ictus, comă, pusee fe7rile cu sete, 7oli de piele.
7.0. Meridiauul In'e*'in r$* (I! "#$u %au Min Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yang, centripet, pereche, precedat de meridianul !lămîn si urmat de meridianul Stomac: împreună cu meridianul !lămîn realizează loja energetică Metal; formează împreună cu meridianul Stomac a"ul energetic Yang Ming; ma"imum energetic între orle ',&&(,&&; minimum energetic între orele (,&&@,&&; cuplat după regula -Miezul zilei)Miezul nop*ii+ cu Meridianul Binichi, iar după regula -So*)So*ie+ cu Meridianul Intestin Su7*ire. Traie&'ul e! ' e r n : începe în punctul Shan-giang 0IG 41, la 5 mm înapoia 3i în afara unghiului unghial e"tern al inde"ului. Merge apoi ascendent pe marginea anteroe"ternă a ante7ra*ului. Se îndreaptă apoi către umăr, de unde, după o de8ia*ie posterioară către punctul azhui 0G 4/1, re8ine în regiunea gîtului, merge ascende nt către fa*ă, pînă la ni8elul gurii. 2rece pe deasupra 7uzei superioare prin punctul !enzhong 0G 51, încruci3înduse cu ramura opusă, 3i se termină, pe 3an*ul nazola7ial la înăl*imea aripii nasului.
2raiect 0fig. /' 3i /1
Traie&'ul in ' e r n : se desprinde din regiunea supracla8iculară, trece prin plăm>ni, tra8ersează diafragmul 3i ajunge în ca8itatea a7dominală 0intestinul gros1. C$neiuni )i*&erale!
nul 3i se conectează direct cu stomacul. +i,i$-a'$l$ia: egat de tul7urarile tranzitului intestinal, de colopatiile func*ionale, parazitozele intestinale, 7olile amigdalofaringiene. Pun&'ele meridianului! IG 4: Shangyang 5 mm în urmă 3i în afara unghiului unghial e"tern al inde"ului 0partea policelui1. Indi&a/ii: dontalgii, amigdalită acută, tinitus, parestezii în degete, ame*eli, 7oli fe7rile.
Fig / A Beprezentarea schematică a caracteristicilor energetice ale meridianului Intestin Gros 0IG1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctual
IG 5 : "#jian 061 9naintea caplui pro"imal al falangei inde"ului, pe marginea e"ternă. Indi&a/ii: Dalonări a7dominale, dureri dentare, ame*eli, amigdalită acută, epista"is, dureri de umăr. IG %: Sanjian A posterior de capul distal al metacarpianului II, pe marginea e"ternă. Indi&a'ii: 6iaree, meteorism a7dominal, odontalgii, amigdalită acută, ne8ralgie de trigemen, tumefiere acută a degelelor si a dosului mîinii. IG /: $egu 0S1 9n unghiul de unire a metacarpinelor I II, în punctul cel mai înalt al mu3chiului, ce proemină c>nd apropiem strîns policele de inde". Indi&a/ii: $Băceală$, pareză facială, hemiplegie, odontalgii, afec*iuni ale gîtului, gurii 3i ale urechilor, neurastenie, amenoree, dureri si 7alonări a7dominale, hemoroizi, colite. IG ': Yang%i A 9n ta7achera antomică, pe 8>rful inferior al apofizei radiale. Indi&a/ii: Cefalee, amigdalită, rinită, tinitus, hipoacuzie, dureri ale încheieturii mîinii, an"ietate, conjucti8itate. IG : &ian'i 0o1 , a limita din tre fa*a post erioară si e"ternă a ante7ra*ului, % cun deasupra lui IG '. Indi&a/ii: nd se flectează, ante7ra*ul pe 7ra*. Indi&a/ii: emiplegie, hipertensiune, 7oli de piele, amenoree, stări fe7rile, ne8ralgie 7rahială, dureri de spate.
IG 45 : Zhou'iao: !e marginea laterală a epicondilului humeral, un cun deasupra lui IG 44. Indi&a/ii: 6ureri in cot, umăr, amor*eli în m>ini. IG 4% : (u'i: !e marginea e"ternă a 7icepsului 7rahial, % cun deasu pra pliului de fle"ie al cotului. Indi&a/ii: emoptizie; tu7erculoză gan glionară cer8icală, congestie pulmonară, dureri de 7rat si cot. IG 4/: Dinao: a e"tremitatea inferioară a ului deltoidian, pe linia ce une3te IG 44 cu IG 4'. Indi&a/ii: 6ureri în umăr 3i în 7ra*, paralizia mem7rului superior, torticolis, hidrosadenită, 7oli de ochi. IG 4': Jianyu: a punctul de unire al acromiului cla8iculei si humerusului, în 8>rful fosei formate prin ridicarea 7ratului înainte. Indi&a/ii: 6ureri de umăr, 7ra*, cot 3i pumn, hipertensiune, hemiplegie, torticolis, erup*ii cutanate difuze. IG 4: ugu A !e fa*a posterosuperioră a umărului, în fosa formată înapoia articula*iei acromiocla8iculare. Indi&a/ii: Scalulalgii, imposi7ilitatea de a ridica sau întinde 7ra*ul. IG 4(: Tian)ing A pe marginea posterioară a muschiului sternocleidomastoidian, 4 cun su7 IG 4?. Indi&a/ii:
7.2. Meridianul "'$ma& (" ! Zu %an Min Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yang, centrifug, pereche, precedat de meridianul Intestin Gros si urmat de meridianul Splină !ancreas; împreună cu meridianul Splină !ancreas realizează loja energetică !ăm>nt; formează împreună cu rneridianul Intestinul Gros, a"ul energetic Yang Ming; ma"imum energetic între orele (,&&@,&&; minimum energetic intre orele @,&&44; cuplat
după regula $Miezul zilei)Miezul nop*ii$ cu meridianul ase Se", iar după regula $So*)So*ie$ cu meridianul eziculă Diliară.
Traie&' 0fig. /( 3i /?1: Traie&'ul e ' e r n începe în ultimul punct 0 Yang%iang1 al meridianului Intestin Gros, merge ascendent, înt>lninduse cu ramura de partea opusă, la rădăcina nasului. 6upă un scurt traiect lateral, se une3te cu meridianul ezică 0în punctul 41. Se dirijează apoi către marginea interioară a or7itei, de8enind superficial in punctul S 4 /Chengqi0. 6e aici, meridianul co7oară 8ertical pe a"ul pupilar, pînă la ni8elul comisurii la7iale, unde se îndreaptă pentru scurtă 8reme către linia mediană, în punctul C 5/ /Chengjiang0. 6e aici urmează un traiect posterior pînă la ni8elul mandi7ulei, de unde urcă ascendent pînă la punctul S ? /Tou1ei0, situat în regiunea temporală superioară. 6in regiunea mandi7ulară, între punctele S 3i S (, se desprinde ramura descendentă, care parcurge gîtul, tra8ersînd 7ifurcatia carotidiană si muschiul sternocleidomastoidian. 6upă un scurt traiect inapoi 0către punctul G 4/1, meridianul re8ine anterior, in foseta su7ca8iculară, de unde co7oară 8ertical pe torace, pe linia mamelonară, apoi pe a7domen, dea lungul marginii e"terne a mu3chiului marele drept a7dominal, pînă în punctul S %& 0 2i3hong1, situat pe marginea supero e"ternă a pu7elui, in afara arterei femurale. 6e aici, meridianul co7oară pe fa*a anterioară a coapsei 3i a gam7ei, terminînduse la unghiul unghial e"tern al degetului II. Traie&'ul i n ' e r n se desprinde din punctul S 45 0 2ue4en1, tra8ersează păm>nul 3i diafragma, pătrunde în stomac la înăl*imea punctului C 4%, trimite o ramură către pancreas 3i splină, de8enind apoi superficial în punctul S %&. ramură secundară e"ternă porne3te din punctul S % 0Zusan'i1 3i se termină la unghiul unghial intern al degetului III. C$neiuni )i*&erale!
Indi&a/ii: Miopie, conjuncti8ită, atrofie optică, spasme ale
pleoapelor, ne8ralgie facială, cefalee frontală. S 5: Sibai a &,( cun su7 S 4. Indi&a/ii: !aralizie facială, ne8ralgie de trigemen, spasm facial, conjuncti8ită, miopie, con8ulsii 3i cefalee frontală. S % : Ju'iao Imediat su7 S 5, la ni8elul marginii inferioare a aripii nasului, lateral de 3an*ul nasogenian. Indi&a/ii: !areză facială, spasm facial, ne8ralgie de trigemen; o7struc*ie nazală, epista"is, miopie. S /: i3ang a &,/ cun lateral de comisura la7ială. Indi&a/ii: !aralizie facială, ne8ralgie de trigemen, hipersali8a*ie, spasm palpe7ral, odontalgie. S ' : aying 9naintea unghiului ma"ilarului anterior, marginea anterioară a maseterului, înapoia arterei faciale. Indi&a/ii: !arotidită, paralizie facială, dureri dentare, trismus, dureri cer8icale.
Fig. /(. A !unctele meridianului Stomac 0S1: Zu Yang Ming.
Fig. /? A reprezentarea schematică a carateristicilor energKetice ale meridianului Stomac 0S1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctual.
S : ianche !e maseter, la &,' cun deasupra 3i înaintea unghiului ma"ilarului inferior. Indi&a/ii: =e8ralgie de trigemen, paralizie facială, hemiplegie, torticolis, odontalgii, redoare 3i dureri nî coloana cer8icală. S (: Xiaguan A marginea inerioară a arcadei zigomatice, înaintea condilului mandi7ular. Indi&a/ii: =e8ralgie de trigemen, odontalgii, hipoacuzie, artritătemporomandi7ulară otită, ame*eli. S ?: 2ouKei a 5 cun în afara 3i deasupra e"tremită*ii e"terne a sprîncenei, la limita de inser*ie normală a părului. Indi&a/ii: Cefalee, 8ertij 3i ame*eală, hemipareză, conjuncti8ită. S @: !enying Lnghiul superoe"tern al cartilajului tiroid, pe marginea, anterioară a sternocleidomastoidianului. Indi&a/ii: ipertensiune, astm, plenitudine intratoracică, laringită, amigdalită, gre*uri, gusă, disfonie. S 4 &: Shui+u A !e marginea anterioară a sternocleidomastoidianului, unghiul inferoe"tern al cartilajului tiroid, între S @ 3i S 44. Indi&a/ii:
S 4(: Bu zhong A 9n mijlocul mamelonului 0la / cun lateral de linia mediană, în spa*iul I intercostal1. Indi&a/ii: !unct interzis; se utilizează ca zonă de referin*ă pentru localizarea altor puncte. S 4?: !ugen !e linia mamelonară, în spa*iul intercostal. Indi&a/ii: Doli ale aparatului respirator, mastită, hipogalactie, ne8ralgie intercostală. S 4@: 5u#ong a cun deasupra om7ilicului 3i 5 cun lateral de C 4/, pe cartilajul ce une3te e"tremitatea internă a coastelor I A I. Indi&a/ii: 6ureri gastrice, 8ărsături, inapeten*a, 7alonare a7dominala, diaree. S 5&: Chengman A a cun deasupra am7ilicului 3i la 5 cun în afara C 4%. Indi&a/ii: 6ureri gastrice, 8ărsături, 7or7srcme, indigestie. S 54: Liangmen a / cun deasupra om7ilicului 3i 5 cun în afara C 45. Indi&a/ii:
Indi&a/ii: 6ismenoree, amenoree, inflama*ii pel8iene, endometrită,
prolaps uterin, hernie, impoten*ă, dureri ahdominale. S %&: 2ui3hong -a ' cun su7 S 5', 4 cun deasupra pliului inghinal 3i 5 cun în afara lui C5. Indi&a/ii: Doli genitale, atit la 7ăr7at cît 3i Ia femeie 0punctul de comandă al tul7urărilor genitale1 ; disurie, dureri lom7are 7alonări a7dominale, hernie inghinală. S %4: 5iguan Su7 spina iliacă anterosuperioară.Indi&a'ii: Insta7ilitate în mem7rele inferioare, parestezii, contracturi ale mu3chilor coapsei, limfadenită inghinală, lom7algii, dureri in genunchi. S %5: *u+u Femura cun deasupra marginii superioare a rotulei, pe linia ce leagă marginea e"ternă a rotulei cu spina iliacă anterosuperioară. Indi&a'ii: !aralizii ale mem7relor inferioare: parestezii, dureri in articulatia genunchiului, lom7algii, urticarie. S %%: Yinshi A !e acea3i dreaptă, la % cun deasupra unghiului superior e"tern al rotulei. Indi&a'ii: 6ureri ale genunchilor si ale gam7elor, paralizii ale mem7relor inferioare, tul7urări de sensi7ilitate, lom7algii, tul7urări menstruale, disurie, dureri a7dominale. Liangqiu S %/: !e aceea3i dreaptă, la 5 cun deasupra unghiului supero e"tern al rotulei. Indi&a/ii: 6ureri gastrice, diaree, dureri in articula*ia genunchiului 3i pe fa*a anterioară a gam7ei, mastită. S % ': ubi 9n fosa de su7 rotulă, lateral de ligamentul ratulian 0genunchiul flectat1. Indi&a/ii:
S /&: *eng'ong 0o1 a ? cun deasupra 3i pu*in inaintea maleolei e"terne, un lat de deget înapoia lui S %?. Indi&a'ii: 6ureri a7dominale, dureri ale mem7relor inferioare, cefalee, ameteli, hemiplegie, con8ulsii, astm, tuse cu e"pectora*ie a7undentă, depresie psihică. S /4: Jei%i 021 9n unghiul pliului de fle"ie al gitului piciorului, chiar su7 ti7ie, intre tendoanele e"tensorului propriu al halucelui 3i e"tensorului comun al degetelor. Indi&a/ii: Cefalee, palpila*ii, an"ietate, afectiuni ale e"tremită*ilor inferioare, dureri in articula*ia gleznei, meteorism, constipa*ie sau diaree. S /5: Chongyang 0S1 a 4,' cun su7 S /4, pe artera pedioasă. Indi&a'ii: 6ureri pe fa*a dorsală a piciorului, paralizie a mem7relor inferioare, odontalgii,Nepilepsie, gre*uri, anore"ie. S /%: Xiangu 9n unghiul de unire al metatarsienelor II 3i III. Indi&a/ii : 2umefieri ale fe*ei; edeme, dureri a7dominale, 7or7srcme, tumefiere 3i durere pc fa*a dorsală a piciorului. S //: =eiting a punctul de unire al degetului II 3i III, înaintea articula*iei metatarsofalangiene. Indi&a'ii! dontalgii, ne8ralgie de trigemen, amigdalită, gastralgii, colici intestinale. S /': Lu)ui a 5 mm în urma 3i în afara unghiului unghial e"tern al degetului II. Indi&a/ii!
7.3. Meridianul "-lină 4 Pan&rea* ("P! Zu Tai %in Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yin, centripet, pereche, precedat de meridianul Stomac 3i urmat de meridianul Cord; împreună cu meridianul Stomac realizează loja energetică Me+a'; formează împreună cu meridianul !lămîn a"ul energetic Tai Yin; ma"imum energetic între orele @,&&44,&&; minimum energetic între orele 44,&&4%,&&; cuplat după regula $Miezul zilei ) Miezul nop*ii$ cu meridianul 2rei Focare, iar după regula -So*) So*ie+ cu meridianul Ficat.
Traie&' 0fig. /@ 3i '&1: Meridianul începe la unghiul unghial intern al degetului gros de la picior, merge dea lungul marginii interne a piciorului, trece inaintea maleolei interne, de unde urmează un traiect ascendent dea lungul marginii interne a ti7iei 0se încruci3ează cu meridianul Ficatului1, parcurge fa*a anterointernă a coapsei 0pe marginea internă a mu3chiului croitor1,
tra8ersează pliul inghinal pină în punctul F 4%, în regiunea a7dominală inferioară. 6e aici se îndreaptă către linia mediană, uninduse cu punctele C % 3i C /. Be8ine apoi la punctul S! 4/ 3i 4', de unele se îndreaptă din nou către linia mediană, în punctul C 4&, pentru a re8eni apoi în punctul S! 4. 6e aici meridianul trece prin punctele D 5/ 3i F 4/, re8enind apoi în S! 4(, mergind apoi ascendent pe linia paraa"ilară, pină în spa*iul II intercostal 0punctul S! 5&1, de unde co7oară apoi posterior, către ultimul punct, abao 0S! 541, aflat în spa*iul I intercostal, pe linia medioa"ilară.
Fig. /@. !unctele meridianului Splină !ancreas 0S!1:Zu Tai Yin
Fig. /? A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului Splină A !ancreas 0S!1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
Traie&'ul i n 'e r n cuprinde o ramură ce se deta3ează din punctul C 4&, mergînd către stomac, pancreas 3i splină, trece prin diafragm, răspîndinduse în inimă; altă ramură porne3te din Ohourong 0S! 5&1, trece prin plămîni, către git 3i se termină pe fa*a inferioară a lim7ii. C$neiuni )i*&erale!
S! 4: Yinbai a 5 mm în urma si medial de unghiul unghial intern al halucelui. Indi&a/ii: Dalonare a7dominală, 8ărsături, diaree acută, hipermenoree, co3maruri, con8ulsii, tul7urări psihice. S! 5: a)u 021 Fa*a internă a halucelui, înaintea articula*iei metatarsofalangiene. Indi&a/ii: 6ureri gastrice, distensie a7dominală, indigestie, gre*uri 3i 8ărsături, diaree, 7oli fe7rile, cu hipohidroză. S! % : Taibai 0S1 pe marginea internă a piciorului, înapoia articula*iei metatarsofalangiene. Indi&a/ii: 6ureri gastrice, 8ărsături, meteorism a7dominal, dizenterie, senza*ie de, corp greu, hemoroizi. S! /: Gongsun 0o1 !e marginea internă a piciorului, în depresiunea din fa*a articula*iei metatarsianului cu cuneiformul I. Indi&a/ii: 6ureri gastrice, 8ărsături, indigestie, diaree, jenă precordială, an"ietate, con8ulsii ale copilului. S! ': ShangPiu 061 9n fosa situată dedesu7tul 3i înaintea maleo4ei interne. Indi&a/ii: 6ureri gastrice, meteorism, 7or7origme, constipa*ie, diaree, icter, gre*uri, dureri ale gleznci, somn agitat. S! : SanQinjiao a % cun deasupra 8îrfului malcolei interne, pe marginea posterointernă a ti7iei. Indi&a/ii: 2ul7urări menstruale, menoragii, impoten*ă, spermatoree nocturnă, enurezis, dureri a7dominale, diaree cronică, inapeeten*ă cu insomnie, hemiplegie, neurastenie. Contraindicat la femeile însărcinate. S! (: Lougu a cun deasupra 8îrfului maleolei interne, pe marginea posterointemă a ti7iei. Indi&a'ii: 6istensie a7dominală, 7or7srcme, amor*eli în genunchi 3i gam7e, dificultate la mers prelungit.
S! ?: iji a % cun su7 Se! @. Indi&a/ii: Menstrua*ii neregulate, meno ragii, meteorism, dizenterie, impoten*ă. S! @ : Yin'inguan - în unghiul dintre tu7erculozitatea internă a ti7iei 3i marginea sa posterioară, la ni8elul lui D %/. Indi&a'ii: 6ureri a7dominale, edeme, disurie, enurezis, menstre neregulate, dizenterie, dureri de genunchi. S! 4&: Xuehai a 5 cun deasupra unghiului superointern al ti7iei 0la 8îrful policelui, cînd mîna cuprinde genunchiul 7olna8ului1. Indi&a/ii: Menstre neregulate, metroragii func*ionale, dismenoree, urticarie, meteorism, dureri în genunchi 3i gam7e. S! 44: Jimen !e fa*a internă a coapsei, la cun deasupra lui S! 4& , înaintea mu3chiului croitor. Indi&a/ii: Lretrită, incontinen*ă urinară, disurie, dureri pe fa*a internă a coapsei. S! 45: Chongmen !u*in deasupra pliului inghinal, la %,' cun în afara C 5, la 4,' cun in afara lui S %&, pe partea e"ternă a arterei femurale. Indi&a'ii: 6ureri a7dominale cu senzatie de plenitudine, hernie, disurie, hemoroizi durero3i. S! 4%: *ushe a &,( cun deasupra lui S! 45, la % cun su7 S! 4/ 3i la / cun de la linia mediană. Indi&a'ii: 6ureri a7dominale, tul7urări ale tranzitului intestinal, 7alonări a7dominale, hernie, splenomegalie. S! 4/: *ujie a 4,% cun su7 S! 4'. Indi&a/ii: 6ureri periom7ilicale, diaree, hernie, pareză a mem7relor inferioare, transpira*ii a7undente. S! 4': aheng a / cun lateral de om7ilic, pe marginea laterală a dreptului a7dominal. Indi&a/ii: Dalonare a7dominală, diaree, constipa*ie, pareză intestinală, parazitoze intestinale, apendicită cronică, astenie. S! 4: *uai a % cun deasupra lui S! 4', la ni8elul lui C 44. Indi&a/ii: 6ureri a7dominale, indigestie, constipa*ie, dizenterie. S! 4(: Shi)ou A Spa*iul intercostals, la cun de linia mediană. Indi&a/ii: 6ureri 3i distemie in regiunea inferioară a toracelui cu jenă respiratorie; sughi*, dureri hepatice ori splenice. S! 4?: Tian%i !e aceea3i dreaptă, în spa*iul I intercostal. Indi&a'ii: 6ureri toracice cu senzatie de plenitudine, tuse 3i dispnee mastită, hipogalactic. S! 4@: Xiong%iang: !e aceea3i dreaptă, spa*iul III intercostal. Indi&a'ii: 6ureri si distensie în regiunea toracică inferioară 3i în hipocondru, ne8ralgie intercostală, 7oli ale s>nului.
S! 5&: Zhou#ong !e aceea3i dreaptă, în spa*iul II intercostal. Indi&a/ii: Senza*ie de plenitudine toracică 3i a7dominală, tuse, sughi*, disfagie . S! 54: 6a7ao !e linia medioa"ilară, în spa*iul II intercostal 0la % cun su7 D 551. Indi&a'ii: 6ureri toracice si a7dominale, senza*ie de slă7iciune a picioarelor, polialgii.
7.5. Meridianul C$rd (C! "#$u "#a$ %in Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yin, centrifug, pereche, precedat de meridianul Splină !ancreas, 3i urmat de meridianul Intestin Su7*ire; împreună cu meridianul Intestin Su7*ire realizează loja energetică Foc; formează împreună cu meridianul Binichi a"ul energetic Shao Yin; ma"imum energetic intre orele 44,&&4%,&&; minimum energetic intre orele 4%,&&4',&&; cuplat după regula $Miezul zilei) Miezul nop*ii+ cu meridianul eziculă Diliară, iar după regula -So*)So*ie$ cu meridianul !lămîn. Traie&' (6i. 51 i 508 Meridianul Cordului 0C1 î3i are srcinea în organul inimă. !rima din cele % ramuri ale 'raie&'ului *ău in ' e r n intră în contact cu arterele 3i 8enele care pleacă sau 8in către inimă, merge descendent, tra8ersează diafragmul, ajungînd in mijlocul ca8ită*ii a7dominale. a doua ramură internă, se desprinde din inimă, merge ascendent, pe linia mediană pină în regiunea mentonieră, de unde se dirijează lateral, către glo7ii oculari, unul se termină. Ln al treilea traiect intern porne3te, de asemenea, de la =i8elul inimii 3i se îndreaptă lateral, către fosa a"ilară, e"teriorizinduse în punctul iPuan 0C 41. 6e aici incepe 'raie&'ul e ' e r n care parcurge partea internă a 7ra*ului, a ante7ra*ului, a pumnului 3i a degetului auricular, termininduse la unghiul unghial e"tern al degetului . C$neiuni )i*&erale!
Pun&'ele meridianului! C 4 : Jiquan 9n cen trul a"ilei, inăuntrul artercei a"i lare. Indi&a/ii: !recordialgii, ne8ralgie intercostală, dureri scapuloumerale 3i toracice inferioare. C 5: 2ing'ing - !e marginea internă a 7icepsului, la % cun deasupra lui C %. Indi&a/ii: =enalgie 7rahială, ne8ralgie intercostală, cefalee, dureri in umăr 3i spate. !e ante7ra*ul C %: cotului. flectat, la e"tremitatea internă pliului Shaohai Indica*ii: afec*iuni ale cotulni, precorrdialgii, dureri atoracice laterale, ne8ralgie intercostală, tremurături ale miinilor, amor*eli ale mîinilor, ne8roză astenică. C / Ling)ao a 4,' cun deasupra pliului pumnului 0C (1, pe marginea internă a arterei cu7itale. Indi&a/ii: 6ureri precordiale, tul7urări psihice 0an"ietate, teamă, insomnie1, paralizii de ner8 cu7ital, artralgii de cot 3i pumn, enurezie.
Fig. /? A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului Cord 0C1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
C 7 Tong'i 0o1 a 4 cun deasupra C (. Indi&a/ii: !alpita*ii, precordialgii, hipotensiune, dureri in 7ra* 3i încheietura pumnului, teamă, insomnii, ne8roză astenică, $tracul actorilor$. C : Yin%i a &,' cun deasupra lui C ( 0pe marginea inferioară a capului cu7itusului1. Indi&a/ii:
7.9. Meridianul In'e*'in "u:/ire (I" ! "#$u Tai %an. Cara&'eri*'i&i enerale!
Meridian Yang, centripet, pereche, precedat de meridianul Cord si urmat de meridianul ezică; împreună cu meridianul Cord realizează loja energetică Foc; formează împreună cu meridianul ezică a"ul energetic Tai Yang; ma"imum energetic între orele 4%,&&4',&&; minimum energetic între orele 4',&&4(,&&; cuplat după regula $Miezul zilei) Miezul nop*ii$ cu Meridianul Ficat, iar după regula $So*)So*ie$ cu meridianul Intestin Gros.
Traie&' (6i. 52 7i 53! Traie&'ul e ' e r n începe la unghiul unghial intern al degetului , de unde merge dea lungul acestuia, urm>nd apoi marginea posterointernă a ante7ra*ului, apoi a 7ra*ului, îndreptinduse apoi către fosa su7spinoasă; urcă apoi 8ertical, încruci3ind spina omoplatului la unirea treimii medii cu treimea internă. nd în punctul IS 4', se îndreaptă temporar posterior, uninduse cu u Mai în punctul azhui 0G 4/1, de unde re8ine către fosa supracla8iculară, urcînd către fa*ă pînă la e"tremitatea e"ternă a ochiului, termininduse apoi în punctul Tinggong 0IS 4@1.
Traie&'ul i n ' e r n se desprinde din regiunea supracla8iculară 0în apropierea punctului S 451, se îndreaptă către inimă la ni8elul punctului Shanzhong 0e 4(1; co7oară dea lungul esofagului, pătrunde in stomac la ni8elul punctelor C 45 si 4% si se termină în intestinul su7tire.
C$neiuni )i*&erale! Meridianul apar*ine intestinului su7*ire, a8înd cone"iuni cu inima 3i stomacul. +i,i$-a'$l$ie: egat de tul7urările digestiK, în special ale tranzitului intestinal, precum 3i de tul7urări proiectate dea lungul meridianului 0dureri, spasme musculare, pareze etc.1. Pun&'ele meridianului! IS 4: Shaoze a 5 mm înapoia unghiului unghial e"tern, de partea cu7itală a auricularului. Indi&a/ii: Cefalee, mastită, hipogalactie, pterigion, 7oli fe7rile.
Fig. /? A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului Intestin 0IS1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
IS 5: 2iangu !e marginea cu7itală a auricularului, înaintea articula*iei metacarpofalangiene. Indi&a'ii:
IS 45: 5ingfeng In mijlocul fosei supraspinoase. Indi&a/ii: 6ureri în regiunea scapulară, cu dificultate în a ridica 7ratul, amorteli dureroase ale e"tremită*ii supecrioare. IS 4% : 2uyuan A !e partea internă a fosei supraspinoase. Indi&a/ii: 2ul7urări ale regiunii scapulare. IS 4/: Jian1aishu a % cun în afara apofizei spinoase 64. Indi&a/ii: Doli ale cefei, spatelui 3i umărului, amoreli ale 7ratului. IS 4': Jianzhongshu a 5 cun în afara G 4%, pe marginea trapezului, lanteral de spina C . Indi&a/ii: =e8ralgii ale umărului, cer8ico dorsalgii, tuse, astm. IS 4: Tian3huang !e marginea posterioră a muschiului sternocleidomastoidian, la înăltimea mărulii lui
7.7. Meridianul ;e,i&ă (; ! Zu Tai %an Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian ang, centrifug, pereche, precedat de meridianu l Intestin Su7tire si urmat de meridianul Binichi: împreună cu meridianul Binichi realizează loja energetică
Traie&'ul e ' e r n! începe în punctul Jingming 0 41, situat la unghiul intern al ochiului, de unde merge anteropo sterior pînă în regiunea occipitală.
Shen+ing 0G 5/1, 5aihui 0G 5&1 3i 8ao'u 0G 4(1 punînduse în comunicare cu creierul. 6in 8erte" se desprinde o ramură care se îndreaptă către ureche, uninduse cu meridianul ezică Diliară în punctele *ubai 0J 4&1, 2iaoyin 04% 441 3i (angu 0J 451.
C$neiuni )i*&erale!
Fig. /? A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului ezică 01 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
44: azhu a 4,' cun în afara apofizei spinoase 6 4 0în primul spa*iu intercostal1. Indi&a'ii: Cefalee, redoare de ceafă, dureri de umăr, tuse, 7oli fe7rile, ame*eli. 45: *engmen a 4,' cun în afara apofizei spinoase 6 5 0în spa*iul II intercostal1. Indi&a/ii: Cefalee, astm, rinite cronice, tuse, $răceală$, dureri de spate cu iradieri în omopla*i 3i umeri. 4%: Feishu 0
urinară, infec*ii ale tractului urinar1, astm, tinitus, surditate, diaree cronică, lum7ago. 5/: 2ihaishu a 4,' cun în afara apofizei spinoase %. Indi&a'ii: 6istensie 3i dureri a7dominale, 7or7origme, constipa*ie, lum7ago, astenie. 5': a3hangshu 0
%: Chengfu A a mijlocul pliului su7fesier. Indi&a/ii: um7ago, ne8ralgic sciatică, paralizie a mem7relor inferioare, constipa*ie, hemoroizi. %(: Yinmen a ' cun su7 %. Indi&a/ii: um7ago, ne8ralgie sciatică, paralizia mem7relor inferioare, hemoroizi. %?: *u%i A !e partea e"ternă a fosei poplitee, la 4 cun deasupra pliului. Indi&a/ii: Gastroenterite acute, cistite, constipa*ie, crampe sau paralizie a mu3chilor coapsei. %@: (eiyang A !e partea e"ternă a fosei poplitee, pe orizontala ce trece prin mijlocul ei, la marginea internă a tendonului 7icepsului crural. Indi&a/ii: =efrite, cistite, constipa*ie, paralizie a mem7relor inferioare. /&: (eizhong 9n mijlocul fosei poplitee. Indi&a'ii: 6ureri dorsolom7are, lom7osciatice, dureri ale mem7relor inferioare, dureri în articula*ia genunchilor, impoten*ă, spermatoree nocturnă, disurie. /4: *ufen A a % cun în afara apofizei spinoase 6 5, în spa*iul al IIlea intercosta4. Indi&a'ii: 6ureri de umăr, torticolis, spasme ale mu3chilor cefei. /5: &ohu A a % cun în afara apofizei spinoase 6 %, în spa*iul intercostal III. Indi&a/ii: Dron3ite, astm, pleurezie, tu7erculoză pulmonară, dureri de umeri, redoare a cefei. /%: aohuangshu A a % cun în afara apofizei spinoase 6 /, î spa*iul al Ilea intercostal, pe marginea internă a omoplatului. Indi&a/ii: Dron3ite cronice, astm 7ron3ic, sughi*, dureri gastrice, 8ărsături, distensie a7dominală, conlstipa*ie. //: Shen+ang A a % cun în afara apofizei spinoase 6 ', în spa*iul al lea intercosta4. Indi&a/ii: Dron3ită, astm 7ron3ic, ne8ralgie intercostală, 7oli cardiace. /': Yi%i a % cun în afara apofizci spinoase 6 , în spa*iul al Ilea intercostal. Indi&a'ii:
/@: Yishe a % cun in afara apofizei spinoase 6 44, în spa*iul al Ilea intercostal. Indi&a/ii: um7ago, afec*iuni hepatice, icter, gre*uri, gastralgii, distensie a7dominală. '&: (ei3ang a % cun în afara apofizei spinoase 6 45, su7 coasta a II a. Indi&a/ii: Gastralgii, 8ărsături, distensie a7dominală, constipa*ie, lum7ago. '4 : $uangmen A a % cun în afa ra apo fizei spinoase 4. Indi&a/ii:
%: Jinmen
7.<. Meridianul Rini&#i (R ! Zu "#a$ %in Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yin, centripet, pereche, precedat de meridianul ezică si urmat de meridianul Cord; împreună cu meridianul ezică realizează loja energetică nd apoi traiect ascendcnt dea lungul fe*ei interne a gam7ei si coapsei, pînă în regiunea inghinală. 6e aici, meridianul merge ascendent 3i paralel cu linia mediană, la &,' cun lateral de ea, pînă în punctul Youmen 0B 541, situat în regiunea epigastrică superioară. 6e aici, meridianul se dirijează lateral p>nă la o distan*ă de 5 cun de linia mediana, continu>ndu3i apoi traiectul ascendent pină în punctul ultim Shufu 0B 5(1, situat pe marginea inferioară a cla8iculei.
Traie&'ul i n ' e r n! traiectul intern emerge din regiunea inghinală, pătrunde în rinichi, merge ascendent prin ficat 3i diafragmă, intră în plămîni, terminînduse în e8antai, la rădăcina lim7ii. altă ramură internă se desprinde la ni8elul plămînului, face legătura cu inima 3i se răsp>nde3te în piept. C$neiuni )i*&erale! nul, inima 3i lim7a. +i,i$-a'$l$ie! egat de afec*iunile aparatului urogenital 0depresiune se"uală, dureri lom7are, tul7urări urinare, astenie marcată1, precum 3i tul7urări legate de regiunile parcurse 0modificări de temperatură în regiunea plantară, dureri pe fa*a internă a gam7ei 3i coapsei, dureri toracice, disfagie1. !rin cone"iunile interne este legat de unele afec*iuni digesti8e, respiratorii sau ner8oase.
Fig. '(. !unctele meridianului Binichi /!0 Zu Shao Yin.
Pun&'ele meridianului! B 4: ongquan a unirea 4)% anterioare 3i 5)% posterioare a plantei, în fosa formată prin flectarea degetelor. Indi&a'ii: Colaps 8ascular, insola*ie, hipertensiune, hemoragie cere7rală, con8ulsii, epilepsie, isterie, anurie, sindrom 8ertiginos, astenie. B 5 : !angu 061 !e marginea internă a piciorului, su7 tu7erculozitatea scafoidului. Indi&a/ii: Con8ulsii, prurit genital, infec*ii ale tractului urinar, dia7et de tip II 0insulinoindependent1, astenie, an"ietate. B %: Tai%i 9n fosa dintre maleola internă si tendonul lui
Fig. /? A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului Binichi 0B1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
B 45: ahe a / cun su7 om7ilic 3i la &,' cun în afara liniei mediane 0p. C %1. Indi&a/ii: Spermatoree nocturnă, ejaculare precoce, tul7urări menstruale, dureri ale organelor genitale e"terne. B 4%: 2i%ue a % cun su7 om7ilic 3i la &,' cun în afara liniei mediane 0p. C 1 . Indi&a/ii: Menstre neregulate, leucoree, sterilitate, diaree, infec*ii ale tractului urinar. B 4/: Siman A a 5 cun su7 om7ilic 3i 4a &,' cun în afara liniei mediane 0p. C '1. Indi&a'ii: Menstre neregulate, leucoree, sterilitate, infec*ii ale tractului urinar, enterocolită. B 4': Zhongzhu a 4 cun su7 om7ilic 3i la &,' cun in afara liniei mediane 0p. C (1. Indi&a'ii: Menstre neregulate, dureri a7dominale inferioare, tul7urări ale tranzitului intestinal, lum7ago. B 4: $uangshu A a &,' cun în afara om7ilicului 0p C ?1. Indi&a/ii: Gastralgii, enterite, sughi*, constipa*ie, meteorism. B 4(: Shangqu a 5 cun deasupra om7ilicului si la &,' cun în afara liniei mediane 0p. C 4&1. Indi&a/ii: Gastralgii, hernie epigastrică, colici intestinale, anore"ie. B 4?: Shiguan 9 a % cun deasupra om7ilicului 3i in afara liniei mediane 0p. C 441. Indi&a/ii: Gastralgii, 8ărsături, sughi*, spasm esofagian. B 4@: Yin)u a / cun deasupra om7ilicului 3i la &,' cun în afara liniei mediane 0p. C 451. Indi&a/ii: Jmfizem pulmonar, 7ron3ită, astm, dureri a7dominale, meteorism a7dominal. B 5&: Tonggu 9 a ' cun deasupra om7ilicului 3i la &,' cun in afara liniei mediane 0p. C 4%1. Indi&a/ii: Bedoare de ceafă, palpita*ii, ne8ralgie intercostală, gre*uri 3i 8ărsături, diaree. B 54: Youmen 9 a cun deasupra om7ilicului 3i la &,' cun în afara liniei mediane 0p. C 4/1. Indi&a/ii: 6ureri 3i distenie epigastrică, 8ărsături incoerci7ile, meteorism a7dominal. B 55: 5u'ang a 5 cun în afara liniei mediane, în spa*iul intercostal 0p. C 41. Indi&a/ii: =e8ralgie intercostală, rinite, 7ron3ite, congestii pulmonare, gastrite. B 5 %: Shenfeng a 5 cun în afara liniei mediane, în spa*iul al Ilea intercostal 0p. C 4(1. Indi&a'ii: !leurite, mastite, 7ronsite, ne8ralgie intercostală. B 5/: Ling%u a 5 cun în afara liniei mediane 0p. C 4?1, in spa*iul al III lea intercostal. Indi&a'ii: ărsături, ne8ralgie intercostală, 7ronsite, afectiuni ale sinusului. B 5': Shen3ang A a 5 cun în afara liniei mediane 0p. C 4@1, în spa*iul al IIlea intercostal. Indi&a/ii: ărsături, 7ron3ite, ne8ralgie intercostală.
B 5: Yuzhong a 5 cun in afara liniei mediane 0p. C 5&1, in spa*iul I intercostaI. Indi&a'ii : Indicatii asemănătoare cu cele ale punctului precedent. B 5 (: Shufu a 5 cun în afara liniei mediane 0p.C 541, in fosa su7cla8icuIară. Indi&a'ii:
7.>. Meridianul ;a*e = "e (;" (*auPeri&ard ! "#$u ?ue %in Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yin simetric, centrifug, precedat de meridianul Binichi si urmat de meridianul 2rei Focare: împreună cu meridianul 2rei Focare realizează loja energetică Foc; formează împreună cu meridianul Ficat a"ul energetic Jue Yin; ma"imum energetic între orele 4@,&&54,&&; minimum energetic între orele54,&&5%.&&; cuplat după regula $Miezul zilei)Miezul nop*ii$ cu meridianul Stomac, iar după regula $So*)So*ie$ cu meridianul Binichi. Traie&' (6i. 5> i 9@! Traie&'ul i n ' e r n! meridianul ase Se" incepe în regiunea
toracică superioară, mai precis în regiunea pericardiacă, de unde co7oară în regiunea a7dominală, tra8ersînd diafragmul. !rin acest traiect, acest meridian face legătura cu cele trei ni8eluri ale trunchiului 0superior, mediu 3i inferior1. a doua ramură, pornind din regiunea pericardiacă, se îndreaptă către regiunea laterală, de unde începe traiectul e"tern, în punctul 2ianchi 0S 41. 6upă un scurt traiect ascendent, meridianul co7oară pe fa*a anterioară a 7ra*ului, apoi a ante7ra*ului 3i a palmei, terminînduse în punctul Ohongchong 0S @1. C$neiuni )i*&erale!
Meridianul apar*ine pericardului, făc>nd legătura cu cele trei por*iuni 0superioare, medie 3i inferioară1 ale trunchiului. +i,i$-a'$l$ie: egat de 7olile sistemului cardio8ascular 0palpita*ii, tahicardie, hipertensiune arterială, insuficien*ă coronariană, arterite1, de unele afec*iuni psihice, precum 3i de tul7urări legate de topografia meridianului 0inflama*ii a"ilare, contractură ori pareză a fe*ei antero interne a umărului, 7ratului si ante7ratului, senzatie de căldură în regiunea palmară1.
Fig. '@. !unctele meridianului ase Se" 0S1: Shou Je Yin. Pun&'ele meridianului!
Tian3hi a S 4:intercostal. 4 cun in afara mamelonului, în spa*iul al Ilea Indi&a'ii : Senzatie de plenitudine toracică, jenă respiratorie, dureri toraciceinferioare. S 5: Tianquan - a 5 cun su7 e"tremitatea superioară a pliului a"ilar anterior, pe marginea internă a 7icepsului 7rahial, pu*in deasupra orizontalei trecind prin mamelon. Indi&a'ii: 2use, dureri toracice inferioare, dureri de spate, dureri ale fe*ei anterioare a 7ratului. S %: 2uze !e pliul cotului, pe marginea internă a tendonului 7icepsului. Indi&a'ii: !alpita*ii, angină pectorală, dureri ale 7ra*ului 3i cotului, tremurături ale mîinilor, 8ărsături si diaree. S /: Ximen a ' cun deasupra lui S (. Indi&a'ii:
tahicardie, dureri de cot, an"ietate, mastite.
Fig. /? A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului ase Se" 0S1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
S ': Jianshi a % cun deasupra lui S (, între tendoanele mu3chilor marele 3i micul palmar. Indi&a'ii: Cardita reumatismală, dureri precordice, gastralgii, epilepsie, schizofrenie, isterie. S : 8eiguan 0o1 a 5 cun deasupra lui S (, între tendoanele mu3chilor marele 3i micul palmar. Indi&a'ii:
7.1@. Meridianul Trei +$&are (T+!Shou Shao Yang
Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yang, simetric, centripet, precedat de meridianul ase Se" si urmat de meridianul eziculă Diliară; împreună cu meridianul asse Se", realizează loja energetică Foc; formează împreună cu meridianul eziculă Diliară a"ul energetic Shao Yang: ma"imum energetic între orele 54,&& 5%,&&; minimum energetic între orele 5%,&& 4,&&; cuplat după regula $Miezul zilei)Miezul nop*ii$ cu meridianul -Splină!ancreas+ iar după regula $So*)So*ie$ cu meridianul ezică. Traie&' (6i. 91 i 90! Traie&'ul e ' e r n începe la unghial e"tern al degetului I de la mînă; merge apoi ascendent între oasele metacarpiene I 3i . !arcurge fa*a posterioară a ante7ra*ului 3i 7ra*ului, pină in regiunea umărului. 6e aici, meridianul se indreaptă către punctul 2ue4en 0S 451, se une3te cu punctul 2iaoyin 0D 441 3i cu punctul azhui 0G 4/1, urcind apoi dea lungul gitului, pînă la 8irful mastoidei. 9nconjoară urechea dinapoi inainte 3i se termină in punctul Sizhu6ong 02F 5%1, lateral de e"tremitatea sprîncenei, unde se uneste cu punctul D 4.
6in regiunea umărului porne3te 'raie&'ul i n ' e r n , care se une3te cu punctul Jianjing 0D 541, pătrunzînd apoi în fosa supracla8iculară 0punctul S 451, după care intră in torace. ine in contact cu pericardul, apoi co7oară prin diafragmă p>nă in regiunea a7dominală inferioară, făcînd astfel legătura între cele trei etaje ale ca8ită*ii corpului. altă ramură porne3te din punctul 2F 4(, pătrunde în ureche, pentru a reie3i inaintea urechii la ni8elul punctului IS 4@. nduse in punctul ingming 0 41.
C$neiuni )i*&erale! nd de asemenea, cu pecricardul. +i,i$-a'$l$ie! egat de tul7urările de termoreglare, de meta7olism, precum 3i de tul7urări apar*inînd regiunii superioare a corpului 0urechi, mastoidă, ceafă, umăr1, de tul7urări digesti8e 3i genitourinare.
Pun&'ele meridianului! 2F 4: uan3hong a 5 mm înapoia 3i in afara unghiului intern al inelarului. Indi&a/ii: Doli fe7rile, angină, conjuncti8ite. 2F 5: Yemen 9ntre metacarpienele I A , înaintea articula*iei metacarpofalangiene. Indi&a/ii: Cefalee, surditate, dureri în mînă, dureri 3i tumefiere a degetelor, malarie. 2F %: Zhongzhu 021 9n unghiul format prin unirea metacarpienelor I . Indi&a/ii: 2initus, surditate, angină, tul7urări în regiunea umărului, spatelui, 3i cefei. 2F /: Yang3hi (S) - !e fa*a dorsală a pumnului, in depresiunea dintre metacarpianul I 3i osul cu cirlig, pe pliul posterior al pumnului. Indi&a/ii: 2initus, hipoacuzie, dureri în articula*ia pumnului 3i în 7ra*, malarie. 2 F ': (aiguan 0o1 a 5 cun deasupra pliului posterior al pumnului, între cu7itus si radius. Indi&a'ii: $Băceală$, pneumonie, migrenă, hipoacuzie, tremurături ale mîinilor, 7oli fe7rile. 2F : Zhigou a % cun deasupra pliului posterior al pumnului, între cu7itus 3i radius. Indi&a/ii: 6ureri în umăr 3i în regiunea inferioară a pieptului, tinitus, surditate, dureri cer8icale 3i occipitale, hemiplegie, parotidite. 2F ( : $uizong a % cun deasupra pliului posterior a4 pumnului, pe marginea radială a cu7itusului, pe aceea3i orizontală cu 2F . Indi&a/ii: 2initus, surditate, dureri in mem7rul superior, epilepsie, dezechili7ru psihic. 2F ?: Sanyang'uo a / cun deasupra pliului posterior al pumnului, intre cu7itus 3i radius. Indi&a/ii: 2initus, hipoacuzie, afazie, tul7urări în ante7ra*. 2F @ : Si)u a ' cun su7 olecran, între cu7 itus si radius. Indi&a'ii: Cefalee; tinitus, odontalsii, dureri în ante7rat, paralizii ale e"tremită*ii superioare, neurastenie, glomerulonefrite. 2F 4&: Tien'jing 061 4 cun deasupra olecranului cu7itusului, în fosa formată prin flectarea cotul ui. Indi&a/ii: 6ureri cer8icale, dureri de cot 3i de 7rat, torticolis, agita*ie, emoti8itate, insomnie 2F 44: 2ing'engyuan a 4 cun deasupra lui 2F 4&. Indi&a/ii: 6ureri în umăr 3i în cot, cefalee. 2F 45: Xiao'uo a mijlocul distan*ei dintre 2F 44 si 2F 4%. Indi&a'ii: Cefalee, redoare de ceafă, durere în 7ra*, odontalgie, epilepsie.
Fig. 5 A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului 2rei Focare 02F1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
2F 4%: 8aohui !e 8erticală pornin d din 2F 4/, la marginea posterioară a deltoidului. Indi&a/ii: 6ureri în umăr 3i în 7ra*, hemiplegie, fe7ră 3i frisoane. 2F 4/: Jian'iao 9n regiunea posteroinferioară a acromionului, pe orizontală cu IG 4' 0la 4 cun, de el1. Indi&a'ii: 6ureri în umăr 3i în 7rat, hemiplegie, hipertensiune, transpira*ii e"cesi8e. 2F 4': Tian'iao !u*in deasupra unghiului superointern al omoplatului, la mijlocul distantei dintre VB 54 si IS 4%. Indi&a/ii: 6ureri în umăr 3i în 7rat, redoare de ceafă, torticolis acut. 2F 4: Tianyou înapoia unghiului mandi7ular, pe marginea posterioară a mu3chiului sternocleidomastoidian, pu*in deasupra lui VB 4(. Indi&a'ii: 2initus, hipoacuzie, faringită, redoare de ceafă, cefalee, insomnie. 2F 4(: Yifeng 9napoia lo7ului urechii, în fosa dintre mastoidă 3i ma"ilarul inferior. Indi&a'ii: 2initus, surditate, faringită, paralizie facială, artrita articula*iei temporomandi7ulare, parotidite, odontalgie, torticolis. 2F 4?: 2imai 9n spatele pa8ilionului urechii, la unirea treimii inferioare cu două treimi a unei cur7e unind 2F 4( cu 2F 5&. Indi&a'ii: 2initus, surditate, cefalee. 2F 4@: Lu%i !e aceeasi cur7ă, la unirea treimii superioare cu două treimi inferioare. Indi&a'ii: Cefalee, tinitus, surditate, otalgie. 2F 5&: Jiaosun a ni8elul 8îrfului urechii, pe inser*ia părului. Indi&a/ii: 2initus, cefalee temporală, conjuncti8ită, cataractă, odontalgie, redoare de ceafă. 2F 54: "#men 9naintea tragusului, în fosa formată prin deschiderea gurii. Indi&a'ii: 2initus, surditate, otită medie, odontolgie, migrenă, artrită articula*iei temporomandi7ulare. 2F 55: $e'iao 9naintea urechii, pe marginea superioară a arcadei zigomatice, înapoia arterei temporale . Indi&a'ii: 2initus, cefalee, cu senzatie de cap greu, paralizie facială, odontalgii. 2F 5%: Sizhu6ong a e"tremitatea e"ternă a sprîncenei. Indi&a/ii: Cefalee, stra7ism, miopie, conjuncti8ită acută, pareză facială.
7.11. Meridianul ;e,i&ulă iliară (; ! Zu "#a$ %an Caracteristici generale: Meridian Yang, simetric, centrifug, precedat de meridianul 2rei Focare 3i urmat de meridianul Ficat; împreună cu meridianul Ficat formează
loja energetică ernn; formează împreună cu Meridianul 2rei Focare a"ul energetic Shao ang; ma"imum energetic între orele 4,&&%,&&; minimum energetic între orele %.&&',&&; cuplat după regula $Miezul zilei)Miezul nop*ii$ cu meridianul Cord, iar după regula $So*)So*ie$ cu meridianul Stomac. Traie&' (6i. 92 i 93. !rimul punct al meridianului 0 Tongzi'iao1 se află lateral de unghiul e"tern al ochiului. 6e aici, meridianul se îndreaptă înaintea urechii, apoi în regiunea temporală, înconjoară urechea pînă în regiunea mastoidiană, de unede se reîntoarce către frunte, re8enind apoi către ceafă, printrun traiect paralel cu cel al meridianului ezică.
Fig. %. !unctele meridianului ezică Diliară 0D1: Ou Shao ang
nă în regiunea trohanteriană, unde se une3te temporar cu
punctele Shaang'iao 0 %41, Zhong'iao 0 %%1 3i Changqiang 0G 41. Be8enind în punctul $uan+iao 0D %&1, co7oară dea lungul fe*ei laterale a coapsei 3i a gam7ei, terminînduse în punctul Zuqiaoyin 0D //1, aflat la unghiul unghial e"tern al degetului al I4ea. Traie&'ul i n ' e r n porne3te de la unghiul e"tern al ochiului, co7oară în regiunea infraor7itală, uninduse cu meridianul 2rei Focare, ajunge în fosa supracla8iculară, co7oară în torace, pătrude prin diafragm în ca8itatea a7dominală, d>nd ramifica*ii în ficat, 8eziculă 7iliară, către regiunea inghina4ă 3i articula*ia co"ofemurală. C$neiuni )i*&erale!
Meridianul apar*ine 8eziculei 7iliare, comunică cu ficatul si cu inima. +i,i$-a'$l$ie! egat de tul7urările sistemului hepato7iliar 0dischinezie 8eziculară, colecistite1, de tul7urările manifestate în regiunea temporală, precum 3i de tul7urările proiectate dea lungul traiectului meridianului. Pun&'ele meridianului! D 4 : Tongzi'iao a &,' cu n în afar a unghiului e"tern al och iului. Indi&a/ii: Migrenă, conjuncti8itate, miopie, atrofie optică, 7oli ale ochilor în general. D 5: Tinghui !e inser*ia anteroinferioară a lo7ului urechii. Indi&a/ii: 2initus, surditate, otalgie, odontalgii, pareză facială, nostalgie de trigemen. J %: Shangguan 9naintea urechii, pe marginea superioară a arcadei zigomatice, la 4 cun în urma mijlocului ei. Indi&a'ii: 2initus, surditate, otită medie, odontalgii, paralizie facială, cefalee. J /: $anyan 6easupra unghiului format de inser*ia părului la partea superioară a t>mplei, la jumătatea distan*ei între S ? si D '. Indi&a/ii: Migrenă, tinitus, con8ulsii, rinită. D ': Xuan'u a jumătatea distan*ei dintre S ? 3i D (, la &,' cun înapoia inser*ici părului. Indi&a/ii: Migrenă, dureri oculare, odontalgie, edem al fe*ei, neurastenie. D : Xuan'i a jumătatea distan*ei dintre D ' si D (. Indi&a/ii:
Fig. / A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului eziculă Diliară 0D1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
D ? : Shuaigu 6easupra pa8ilionului urechii, la 4,' cun de inser*ia părului. Indi&a/ii: Migrenă, ame*eli 3i 8ertij, 7oli oculare. D @: Tian3hong a &,' cun înapoia 3i pu*in deasupra lui D ?, pe 8erticala marginii posterioare a mastoidei. Indi&a/ii: Cefalee, odontalgii, epilepsie, gu3ă, agita*ie. D 4&: *u'ai Inapoia rădăcinii pa8ilionului urechii, deasupra 3i posterior de mastoidă la jumătatea distan*ei între D @ 3i D 44. Indicatii: Cefalee, odontalgii, tinitus, surditate, 7ronsite. D 44: 2iaoyin !e marginea posterioară a mastoidei, pe orizontală, trecînd prin fosa inferioară a tragusului. Indi&a/ii: cer8icalgii, cefalee occipitală, otalgii, tinitus, surditate, 7ron3ite, laringite, gu3ă. D 45: (angu !e marginea posterioară a 8îrfului mastoidei. Indi&a/ii: Cefalee, tul7urări de auz, angină, faringită, cer8icalgii. D4%: 5enshen !u*in înaintea suturii parietale, la &,' cun înaintea inser*iei părului. Indi&a/ii: Cefalee, ame*eli, durere 3i redoare de ceafă, dureri toracice inferioare. D 4/: Yangbai A !e 8erticala pupilei, la 4 cun deasupra sprîncenei. Indi&a/ii: Cefalee, ne8ralgie de trigemen, paralizie facială, sinuzită frontală, tremurături ale pleoapelor, insomnie. D 4': Linqi !e 8erticala pupilei, la &,' cun înaintea inser*iei părului. Indi&a/ii: ertij, o7struc*ie nazală, congestie cere7rală, conjuncti8ită acută sau cronică. D 4: Mu3huang a 4,' cun înapoia lui D 4'. Indi&a/ii: Cefalee, ame*eli, tumefiere a capului 3i a fe*ei, conjuncti8ită, odontalgii. D 4(: Zhengying a 4,' Cun înapoia lui D 4. Indi&a/ii: Bedoare de ceafă, ame*eli 3i 8ertij, odontalgii, 8ărsături, 8edere înce*o3ată. D 4? : Chen'ing a 4,' cun înapoia lui D 4(. Indi&a/ii: Cefalee, $răceală$, 7oli oculare, o7struc*ie nazală, epista"is, 7ronsite. J 4@: 8ao6ong 9n afara protu7eran*ei occipitale e"terne, la ni8elul lui G 4(, pe 8erti cala lui D 5&. :n)i3aii: Cefalee, $răceală$, astm, dureri cer8icale 3i occipitale, epilepsie, tinitus, unde tul7urări psihice. D 5&: *eng3hi Su7 occipital, în fosa situată între insertia muschilor trapez si sternocleidomastoidian. Indi&a'ii: Cefalee, 8ertij, dureri si redoare de ceafă, 7oli oculare, tinitus, surditate, hipertensiune, accident 8ascular cere7ral, unele tul7urări cere7rale. D 54 :
D 55: Yuanye - a % cun su7 8îrful a"ilei, pe linia medioa"ilară, în spa*iul intercostal. Indi&a/ii: Cer8icalgii, ne8ralgie intercostală, dureri in umăr 3i spate, pleurite, insomnie. D 5%: Zheijin a 4 cun inainte 3i su7 D 55, în spa*iul intercostal. Indica*ii: !leurite, astm, regurgitatii acide, 8ărsături. D 5/: !iyue a 4,' cun su7 F 4/, pe marginea inferioară a coastei a II a. Indi&a/ii: Gastralgii, hepatite, colecistite, 8ărsături, agita*ie. D 5': Jingmen A Su7 3i înaintea e"tremită*ii coastei a IIa. Indi&a/ii: Glomerulonefrite, ne8ralgie intercostală, lumhago, diaree, 7alonări a7 dominale. D 5: aimai a ni8elul om7ilicului, su7 8îrful coastei I. Indi&a/ii: Menstre neregulate, endometrite, 4eucoree, cistite, dureri în hipo condru. D 5(: (ushu a % cun anteroinferior de J 5, pe orizontală cu C /, înaintea spinei iliace anterosuperioare. Indi&a'ii: Jndometrite, leucoree, dureri herniale, lum7ago. D 5?: (ei)ao a &,' cun anteroinferior de spina iliacă superioară 0p. D 5(1. Indi&a/ii:
cice inferioare, colecistite, 8ărsături, parestezii în e"tremită*ile inferioare. D %': Yangjiao a ( cun deasupra maleolei e"terne, pe marginea posterioară a peroneului. Indi&a/ii: Senza*ie de plenitudine 3i dureri în regiunea toracică inferioară, dureri de genunchi, tul7urări trofice în mem7rul inferior, congestie cere7rală, neurastenie. D %: (aiqiu a ( cun deasupra maleolei e"terne, pe marginea anterioară a peroneului. Indi&a/ii: Cefalee, hepatite, dureri si crampe în molet, paralizii ale mem7relor inferioare. D %(: uangming 0o1 a ' cun deasupra maleolei e"terne, pe marginea anterioară a peroneului. Indi&a/ii: Migrenă, atrofie optică, tul7urări de 8edere nocturne, dureri pe fa*a e"ternă a gam7ei. D %?: Yangfu 061 a / cun deasupra maleolei e"terne, pe marginea anterioară a peroneului. Indi&a/ii: Migrenă, hemiplegie, parestezii ale e"tremitătilor inferioare, artrite ale genunchiului, limfadenite cer8icale. D %@: Xuanzhong a % cun deasupra maleolei e"terne, pe marginea anterioară a peroneului. Indi&a/ii: 6ureri în genunchi 3i articulatia ti7iotarsiană, redoare de ceafă, hemiplegie, ne8ralgie sciatică, edem pulmonar acut, torticolis. D /&: 2ui%u 0S1 9n fosa de su7 3i înaintea maleolei e"terne. Indi&a/ii:
7.10. Meridianul +i&a' (+! Zu ?ue %in Cara&'eri*'i&i enerale (6i. 95=99! Meridian Yin, simetric, centripet, precedat de meridianul eziculă Diliară 3i urmat de meridianul !lămîn; împreună cu meridianul eziculă Diliară formează loja energetică emn; formează impreună cu meridianul ase Se" a"ul energetic Jue in; ma"imum energetic între orele 4.&& %,&&; minimum energetic între orele %,&&',&&; cuplat după regula $Miezul zilei)Miezul nop*ii$ cu meridianul Intestin Su7*ire, iar după regula =So>So*ie$ cu meridianul Splină!ancreas. Traie&'
(6i. 95=99!
Fig. '. !unctele meridianului Ficat 0F1: Ou ue in Meridianul începe la unghiul unghial e"tern al halucelui, urmează fa*a dorsală a gam7ei piciorului, trece anterior de maleola urcăapoi pe fa*a internă 0dea lungul marginii interneintenă, a ti7iei1, dea antero lungul coapsei, pînă în regiunea inghinală 0punctul Yin'ian A F 441; de aici, meridianul trece prin punctde S! 45 3i 4%, re8ine către punctul F 45, co7oară 3i înconjoară organele genitale, urcă apoi către punctele C 5, C % 3i C /, de unde se îndreaptă o7lic 3i ascendent către punc tul Zhangmen 0F 4%1, termin>nduse în punctul 2imen 0F 4/1, la 7aza toracelui. Traie&'ul i n ' e r n cuprinde o ramură care porne3te din punctul F 4%, pătrunde în stomac, ficat 3i 8ezicula 7iliară, tra8ersează diafragmul, urcă spre faringe, ajunge la ochi 3i se termină în 8îrful capului 0punctul Daihui G 5&1; un 8as secundar porne3te din interiorul ochiului 3i se indreaptă spre
7uze, pe care le înconjoară; în fine, un alt 8as secundar pleacă din regiunea ficatului, trece prin plăm>n, termin>nduse în regiunea stomacului. C$neiuni &er)i&ale! Meridianul apar*ine ficatului; are cone"iuni cu 8ezicula 7iliară, plăm>nul, stomacul, ochiul 3 creierul. +i,i$-a'$l$ie! egat de 7olile hepato7iliare, de afec*iunile genitourinare, de afec*iunile cutanate, musculare 3i cele ale aparatului 8izual.
Pun&'ele meridianului! F 4 : a)un a 5 mm înapoia unghiului unghial e"tern al halucelui. Indi&a/ii: 6ureri în hipogastru, menoragii, prolaps uterin, enurezis, rcten*ie urinară, hernie dureroasă. F 5: Xingjian 061 !u*in în urma jonc*iunii degetelor I II. Indi&a/ii: Menstre neregulate, amenoree, cefalee, insomnie, con8ulsii ale copilului, epilepsie, astenie, irita7ilitate. F % : Tai3hong 0S1 9n unghiul superior dintre metatarsienele I II. Indi&a/ii: Cefalee, ame*eli sau 8ertij, hipertensiune, menstre neregulate, menoragii, prurit 8ul8ar, 8aginism, mastite, senza*ie de picioare reci, irita7ilitate, teamă, insomnie. F / : Zhongfeng a 4 cun înaintea maleolei interne, între tendoanele gam7ierului an#terior 3i e"tensorului propriu al halucelui. Indi&a/ii: Spermatoree nocturnă, impoten*ă, disurie, hernie, lum7ago, icter, anore"ie. F ': Ligou 0o1 a ' cun deasupra maleolei interne, pe marginea medială a ti7iei. Indi&a/ii: Menstre neregulate, disuree, reten*ie urinară, lum7ago, dureri în picioare. F : Zhong)u a ( cun deasupra maleolei interne, pe marginea medială a ti7iei. Indi&a/ii: Menstre neregulate, menoragie, hernie dureroasă, dureri în hipogastru, dureri în încheieturile mem7relor inferioare. F (: Xiguan a 4 cun înapoia lui S! @, dedesu7tul si în urma condilului intern al ti7iei. Indi&a/ii: 6ureri pe fa*a internă a genunchiului, angină, dureri ori amor*eli produse de frig sau umezeală. F ?: 2uquan Genunchi flectat, la e"tremitatea internă a pliului de fle"ie. Indi&a/ii: !rolaps uterin, prurit 8ul8ar, disurie, impoten*ă, ejaculare precoce, crampe musculare, dureri ale genunchiului 3i ale fe*ei interne a coapsei, cefalee, irita7ilitate.
Fig. A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului Ficat 0F1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
F @: inbao a 4 cun deasupra epicondilului medial al femurului, între muschii 8astul median si sartorius. Indi&a/ii: Menstre neregulate, incontinen*ă urinară, reten*ie urinară, lum7ago. F 4&: (u'i a 4 cun su7 F 44, pe fa*a internă a coapsei. Indi&a'ii: Beten*ie urinară, enurezis, eczemă scrotală, dureri pe fa*a internă a coapsei, crampe musculare. F 44: Yin'ian a 4 cun su7 plica inghinală, pe marginea laterală a arterei femurale. Indi&a/ii: Menstree neregulate, sterilitate, leueoree, prurit 8ul8ar, spasme 8aginale, artroză a coapsei, dureri în mem7rele inferioare. F 45: Jimai !e artera femurală, la locul in#tersec*iei pliului inghinal. Indi&a/ii: !rolaps uterin, tul7urări urinare, hidroce4, dureri peniene, hernie dureroasă. F 4%: Zhangmen Su7 e "tremitatea li7eră a coastei a Ia. Indi&a/ii: 6ureri hepato8eziculare, 7alonare a7dominală, diaree, 8ărsături, icter, dureri intercostale, dureri lom7are. F 4/: 2imen !e linia mamelonară, între coastele a Ia si a IIa. Indi&a/ii: epatite, hepatomegalie, colecistite, 8ărsături, anore"ie, 7alonare a7dominală, ne8ralgie intercostală, dureri dorsolom7are. 7.12. Meridianul ;a*ul u)ern$r (;! Du
Mai
Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yang, impar, median posterior, cu traiect ascendent. 9n acela3i timp, meridian e"traordinar, a8înd ca punct de comandă $ou%i 0IS %1, iar ca punct cuplat Shenmai 0 51. Traie&' (6i. 97 i 9<! Meridianul porne3te din regiunea perineului, mergînd ascendent pe linia mediană, pînă în regiunea occipitală superioară, unde din punctul *engfu 0G 41 pătrunde în creier; re8enind înapoi pe linia mediană, î3i continuă drumul către frunte, termin>nduse în punctul Yinjiao 0G 5?1, situat su7 frenul 7uzei superioare. C$neiuni )i*&erale! nului, inimii, pericardului,
ficatului, 8eziculei 7iliare, splinei, stomacului, precum 3i în afec*iunile spatelui, ale regiunii lom7osacrate, ale mem7relor inferioare, ca 3i în 7olile rinichilor, 8ezicii, intestinului gros 3i intestinului su7*ire. Pune'ele meridianului! G 4: Changqiang 9ntre coccis 3i anus. Indi&a/ii: !rolaps anal, hemoroizi, prurit anal 3i 8ul8ar, dureri sacrococcigiene, lum7ago. G 5: Yaoshu a ni8elul articula*iei sacrococcigiene. Indi&a/ii: Menstre neregulate, dureri lom7are 3i sacrococcigiene, o8are, cistice, hemoroizi, constipa*ie. G % : Yaoyagguan Su7 apofiza spinoasă / . Indi&a/ii: um7ago, paralizii ale mem7relor inferioare, menstre neregulate, leucoree, impoten*ă, colici intestinale. G /: Mingmen Su7 apofiza spinoasă 5. Indi&a/ii: Impoten*ă, menstre neregulate si dureroase, leucoree, diaree cronică, lum7ago, contractură a musculaturii lom7are: utilizat frec8ent pentru anestezie în chirurgia ginecologică. G ': Xuanshu Su7 apofiza spinoasă 4. Indi&a/ii: Bigiditate 3i durere în coloana lom7ară, dureri a7dominale, diaree, dizenterie, prolap anal.
Fig. ? A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului as Gu8ernator 0G1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
G : izhong Su7 apofiia spinoasă 6 44. Indi&a/ii: epatite, paralizia mem7relor inferioare, diaree. G (: Zhongshu Su7 apofiza spinoasă 6 4&. Indi&a/ii: Gastralgii, colecistite, dureri dorsolom7are, tul7urări de 8edere. G ?: Jinsuo Su7 apofiza spinoasă6 @. Indi&a/ii: epatite, colecistite, afec*iuni gastrice, diaree, ne8ralgie costală. G @: Zhiyang Su7 apofiza spinoasă 6 (. Indi&a'ii: Icter, astm 7ronsic, tuse, dispnee, plenitudine toracică, dureri în 8erte7rele toracice, paralizii ori atrofii musculare. G4&: Ling+ai Su7 apofiza spinoasă 6 . Indi&a/ii: 2use, dispnee, dureri dorsocer8icale, tumefiere dureroasă produsă de furunculoză. G 44: Shen)ao : Su7 apofiza spinoasă 6 '. Indi&a'ii: Doli fe7rile, afectiuni cardiace, malarie, epilepsie, ne8ralgie intercostală, dureri dorsale, memorie sla7ă, trac. G 45: Shenzhu Su7 apofiza spinoasă 6 %. Indi&a/ii: 2use, jenă respiratorie, epilepsie, dureri dorsale si cer8icale. G 4%: Tao)ao Su7 apofiza spinoasă 6 4. Indi&a/ii: Cefalee, 7oli fe7rile, epilepsie, contracturi dorsale si cer8icale. G 4/: azhui 9între apofizele spinoase C ( si 6 4. Indi&a/ii: Doli fe7rile, malarie, $răceală$ astm, plenitudine toracicăl, jenă respiratorie, tuse, urticarie, redoare în coloana dorsală si cer8icală, reumatism, infla mator; folosit pentru cre3terea capacită*ii de apărare, pro7a7il prin stimularea a"ului hipofizocorticosuprarenalian. G 4': Yamen !e ceafă., la &,' cun deasupra marginii de inser*ie a părului. Indi&a/ii: Cefalee, 8ertije, tinitus, sechele după accident 8ascular cere7ral, epilepsie. G 4: *engfu a 4 cun deasupra marginii de inser*ie a părului, în fosa situată su7 protu7eran*a occipitală. Indi&a/ii: Cefalee, congestie cere7rală, 7oli ner8oase, rinită cronică. G 4(: 8aohu a 4,' cun deasupra lui G 4. Indi&a'ii: Cefalee, redoare de ceafă, insomnie, epilepsie, 8ertij. G 4?: 2iangjian a 4,' cun deasupra lui G 4(, la jumătatea distan*ei între G 4 3i G 5&. Indi&a'ii: rfurile celor două urechi. Indi&a'ii: ipotimie, cefalec, ameteli or 8ertij, 7oli psihice, prolaps
uterin, prolaps rectal; folosit de regulă pentru anestezie, în chirurgia cere7rală. G 54: Hianding a 4,' cun în aintea lui G5&. Indi&a/ii: Cefalee, cer8icalgii, tul7urări oculare, tul7urări ale auzului. G 55: Xinhui a % cun înaintea lui G 5&. Indi&a/ii: Cefalee, ame*eli ori 8ertij, rinite, polipi nazali, anosmie, con8ulsii ale copilului. G 5%: Shang%ing a 4 cun deasupra inser*iei frontale a părului. Indi&a/ii: Cefalee, agita*ie, con8ulsii, tul7urări ale ca8itătii nazale. G 5/: Shenting a &,#' cun deasupra marginii de inser*ie a părului. Indi&a/ii: Cefalee, ame*eli, ori 8ertij, rinite, polipi nazali, tul7urări psihice 0ner8ozitate, trac1, insomnie. G 5': Su'iao a e"tremitatea 8îrfului nasului. Indi&a/ii: Toc, hipotensiune, 7radicardie, afectiuni ale ca8itătii nazale; masarea lui puternică, treze3te din 7e*ie. G 5: !enzhong a unirea treimii superioare cu două treimi inferioare, pe 3an*ul nasola7ial. Indi&a'ii: 3oc, comă, insolatie, asfi"ie 0punct de reanimare1, rinoree; o7struc*ie nazală, afec*iuni 7ucodentare. G 5(: ui)uan !e tu7erculul median al 7uzei superioare. Indi&a'ii: ărsături, o7structie nazală, stomatite, dureri dentare, epilepsie. G 5?: Yinjiao Intre 7uza superioară 3i gingie, pe frenul la7ial. Indi&a/ii: u"a*ie acută, lom7ară, polipi nazali, gingi8oragii, odontalgii, con8ulsii.
7.13. ;a*ul de C$n&e-/ie (;C! Ren Mai Cara&'eri*'i&i enerale! Meridian Yin, impar, situat median anterior, cu traicet ascendent după numerotarea punctelor: în acela3i timp, meridian e"traordinar, a8înd ca punct cheie A Lieque 0! (1, iar punctul cuplat 9 Ohaohai 0B 1. Traie&' (6i. 9>=7@!
!rimul punct al meridianului, $uiyin 0C 41, se găse3te în regiunea perineală. 6e aici, meridianul merge ascendent pe linia mediană a a7domenului, toracelui 3i gîtului, termin>nduse în punctul Chengjiang 0C 5/1, situat în depresiunea de su7 7uza inferioară. C$neiuni )i*&erale! 9ntrucît meridianul gu8ernează economia energiei Yin, acest canal are corela*ii cu toate organele interne.
+i,i$-a'$l$ie: egat de tul7urări genitourinare, digesti8e 3i cardiorespiratorii, precum 3i de tul7urările regiunilor parcurse.
Fig. @. !unctele meridianului as de Concep*ie 0C1
Pun&'ele meridianului! C 4: $uiyin !e perineu, la jumătatea distan*ei dintre marginea anterioară a anusului 3i srcinea scrotului 0la 7ăr7at1 sau comisura posterioară a 8ul8ei 0la femei1. Indi&a'ii:
Fig. (& A reprezentarea schematică a carateristicilor energetice ale meridianului as de Concep*ie 0C1 3i a punctelor sale; cifra din afara cercurilor indică ad>ncimea la care se află punctuale.
C /: uanyuan a / cun su7 om7ilic. Indi&a/ii asemănătoare cu cele ale punctului C %. C ': Shimen a 5 cun su7 om7ilic. Indi&a/ii: Metroragii, amenoree, diaree, edeme, hipertensiune. C : 2ihai a 4,' cun su7 om7ilic. Indi&a/ii:
C 4?: Yu+ang 9n spa*iul al IIIlea intercostaI, la jumătatea distan*ei dintre e"tremitătile sternului. Indi&a'ii: 2use, astm, dureri toracice, o7struc*ie laringiană, e"pectora*ie a7undentă. C 4@: Zigong In spa*iul al IIlea intercostal. Indi&a/ii: Indica*ii asemănătoare punctului C 4?. C 5&: $augai !e jonc*iunea manu7riului stemal cu corpul sternului. Indi&a/ii:
J"tra 4: Yin+ang intre cele 5 sprincene, la mijlocul distan*ei. J"tra 5: Taiyang la 4 cun înapoia mijlocului distan*ei dintre e"tremitatea e"ternă a sprîncenei 3i pa8ilionul urechii. J"tra %: Yuyao la mijlocul sprîncenei, chiar deasupra pupilei. J"tra /: 2iuhou !e 8erticala marginii e"terne a cristalinului, pu*in mai jos de jumătatea distantei dintre re7ordul or7ital si cristalin. J"tra ': Jia3hengiang a 4 cun lateral de C 5/. J"tra : Sishen3ong are / puncte pe 8erte", 4 cun posterior, 4 cun anterior 3i 4 cun lateral de C 5&. J"tra (: Yiming la 4 cun posterior de 2F 4(, pe marginea mastoidei. J"tra ?: ?nmian I între J"tra ( si 2F 4(, la jumătatea distan*ei. J"tra @:
J"tra 45: Shang'ianquan la 4 cun su7 mijlocul mandi7ulei 0capul ridicat în sus1. J"tra 4%: Jingbi capul întors, la jonc*iunea treimii rnediale cu două treimi laterale ale cla8iculei, pe marginea posterioară a inser*iei cla8iculare a stemocleidomastoidianului. J"tra 4/: (eishang la 5 cun deasupra om7ilicului, la / cun lateral de linia mediană. J"tra 4': (eibao la ni8elul lui C /, la / cun lateral de el, în 3an*ul inghina4. J"tra 4: <7domen Zigong la / cun lateral deC %. J"tra 4(: 6ingchuan la &,' cun lateral de G 4/. J"tra 4?: Euming 9n depresiunea de su7 procesul spinos al 8erte7rei 6 5 0ceafa flectată anterior1. J"tra 4@: Shiqizhui în depresiunea de su7 procesul spinos '. J"tra 5&: Yaoqui la 5 cun deasupra coccisului. J"tra 54: $u a+uojiaji pe am7ele păr*i ale coloanei apofizelor spinoase, la circa &,' cun lateral de linia mediană, de la C 4 pînă in regiunea sacrată. J"tra 55: Jianzhong în mijlocul mu3chiului deltoid, la jumătatea distan*ei dintre IG 4/ 3i IG 4'. J"tra 5%: 5izhong la jumătatea distan*ei dreptei ce une3te pliul anterior al pumnului cu pliul cotului, între radius 3i cu7itus. J"tra 5/: "#bai la / cun deasupra lui S (, de am7ele păr*i ale tendonului marelui palmar. J"tra 5': OhongPuan pe pliul posterior al pumnului, în depresiunea de pe marginea radială a tendonului e"tensorului comun al degetelor. J"tra 5: uozhen pe dosul m>inii, intre metacarpienele IIIII, la &,' cun înapoia unirii metacarpo falangiene. J"tra 5(: atong pe dosul mîinii, intre metacarpienele IIII, la &,' cun pro"imal de jonc*iunca metacarpofalangiană. J"tra 5?: 5a%ie pe dosul mîinii, pu*in înapoia comisurilor degetelor 0cîte / puncte de fiecare mină1. J"tra 5@: Sifeng pe fa*a palmară a miinii, pe pliurile interfalangiene pro"imale ale inde"ului, mediusului, inelarului 3i auricularului 0cîte / puncte de fiecare mînă1. J"tra %&: Shi"uan pe 8îrfurile celor 4& degete, la circa &,4 cun înapoia unghiilor. J"tra %4: eding pe mijlocul marginii superioare a rotulei.
J"tra %5: iQan de o parte 3i de alta a ligamentului rotulian 0genunchiul flectat1. J"tra %% anKei la 5 cun su7 S %. J"tra %/ inghou inapoia capului peroneal, pu*in deasupra ni8elului punctului D %/. J"tra %': 6annang la 4 cun su7 J %/. J"tra %: Dafeng pe dosul piciorului la jonc*iunea dintre degete 0cîte / de fiecare picior1.
7.19. Me'$de de l$&ali,are a -un&'el$r de a&u-un&'ură (1@B 05B 29B 102B 13
condi*ie esen*ială pentru o7*inerea efectului terapeutic scontat este aceea a localizării precise a punctelor. Majoritatea punctelor pot fi localizate rapid 3i precis pe 7aza reperelor anatomice: organe de sim*, pliuri, proeminen*e osoase, muschi, tendoane etc. Mai dificil de localizat sînt punctele situate pe regiunile corpului unde reperele anatomice sînt mai pu*in numeroase: a7domen, torace, coapse, gam7e, 7ra*, ante7ra*. 9n aceste situa*ii, de mare ajutor este cunoa3terea împăr*irii diferitelor segmente ale corpului in $distan*e$ 0cun1. Cunul este definit ca distan*a dintre pliurile de fle"ie ale degetului mijlociu 0fig. (4 3i (51, care este apro"imati8 egală cu lă*imea primei falange a degetului mare al 7olna8ului; lă*imea degetelo r II 3i III 0inde" 3i mijlociu1 este de 4,' cun, iar lă*imea celei de a doua falange a ultimelor patru degete ale 7olna8ului măsoară % cun. 6iferitele distan*e dintre două repere anatomice importante pot fi împăr*ite intrun număr precis de cun. 6e e"emplu, distan*a ante7ra*ului dintre pliul cotului 3i pliul pumnului cuprinde 45 cun. !unctul 8eiguan 0S 1 se află la 5 cun deasupra mijlocului pliului de fle"ie al pumnului.
Fig (4 A Lnitatea de măsură 0cunul1 folosită pentru localizarea punctelor
Fig (5 A 6iferite modalită*i de apreciere a cunului.
!rincipalele distan*e folosite pentru localizarea punctelor sunt următoarele: n reiunea &a-ului = de la linia frontală a părului la aceea a cefei 45 cun; de la linia frontală a părului la mijlocul sprîncenelor % cun. 6acă linia •
U
U
părului nu este distinctă, distan*a între gla7elă 3i apofiza spinoasă a 8erte7rei cer8icale a 3aptea cuprinde 4? cun. de la linia părului cefei la apofiza spinoasă a 8erte7rei a 3aptea cer8icale % cun; între linia părului celor două regiuni temporale U @ cun; distan*a între cele două proeminen*e ale mastoidelor @ cun. Reiunea '$ra&$a:d$minală! distan*a între cele două mameloane ? cun; de la e"tremitatea inferioară a sternului la om7ilic ? cun; de la om7ilic la marginea superioară a simfizei pu7iene ' cun; de la a"ilă la coasta a 44a 45 cun;
U
U
•
U
U
U
U
a localiza punctele de că pelă*imea piept tre7uie considera*ie spa*iile!entru intercostale, a8ind în 8edere fiecăreiluate coasteinmăsoară circa 4,( cun. Reiunea l$m:$d$r*ală! de la marginea internă a omoplalului la linia mediană a spatelui % cun; distan*a dintre marginile interne ale omopla*ilor la ni8elul 8erte7rei dorsale a patra cun; •
U
U
•
Mem:rele *u-eri$are!
de la e"tremitatea anterioară a pliului a"ilar la pliul cotului U @ cun; de la pliul de fle"ie al cotului la pliul de fle"ie al pumnului 45 cun; Mem7rele inferioare: U
•
de marelerotulei trohanter la mijlocul rotulei 4@ cun; dinlacentrul la 8îrful malcolei e"terne 4 cun; de la marginca superioară a simfizei pu7iene la marginea superioară a condilului intern al femurului 4? cun; de la marginea superioară a simfizei pu7iene la marginea superioarăa condilului intern al femurului 4? cun; de la marginea inferioară a condilului intern al ti7iei la 8îrful maleolei interne 4@ cun; 9n ultimele decenii au fost produse numeroase aparate electroni ce de localizare a punctelor, care se 7azează pe cunoscuta proprietate a acestora de a a8ea o rezisten*ă electrică mai mică.
suprafa*ă de 5% mm pe un punct $electropermea7il$ 0cu rezisten*ă mică1
permite inchiderea prin organism a unui circuit electric care declansează un indicator sonor sau luminos. Metoda este e"trem de atracti8ă pentru începători. 6eza8antajul major al tehnicii este următorul: aparatul î*i indică e"isten*a unui punct de rezisten*ă electrică scăzută, care poate fi sau poate să nu fie un punct de acupunctură; în plus, chiar dacă rezisten*a electrică scăzută indică prezen*a unui punct, el nu aduce nici o informa*ie pri8ind care anume punct a fost localizat. C pro7lemă importantă este aceea a localizării punctelor în - r $ 6 u n , i m e.
PUNCTELE DE ACUPUNCTURD (ACUPUNCTELE "AU XUE WEI) <.1. In'r$du&ere
Istoricul punctelor de acupunctură este tot a3a de pu*in cunoscut, ca 3i cel al acupuncturii însă3i. =u se 3tie cum3i în ce împrejurimi au fost descoperite. Boustan 044/(1 presupune e"isteri*a a trei perioade distincte 0a1 -e r i $ a d a - u & ' e l $ r n e d e ' e r m i n a ' e ; caracterizată prin descoperirea punctelor d u r e r $ a* e; a căror în*epare era urmată de înlăturarea unei suferin*e de tip algic. !unctele nQ a8eau o localizare precisă 3i nici un nume indi8idual. 6escoperirea acestor puncte locale pare să fi a8ut loc în mileniile I A III î.e.n; 071 - e r i $ a d a - u n & ' e l $ r d e ' e rm i n a 'eB în care sa făcut relatia dintre anumite puncte, mereu acelea3i si cu aceea3i localizare cu unele tul7urări foarte precise; această perioadă poate fi plasată în cursul mileniului II î.e.n. 9n raport cu efectele terapeutice sau cu localizarea lor, punc*ele au căpătat nume proprii. < fost un moment important în procesul de caracterizare a spectrului func*ional al punctelor de acupunctură; 0c1- e r i $ a d a & l a*i6i&ării * i * ' e m a ' i & e este cea în care sau dez8oltat teoria meridianelor, precum 3i ierarhizarea punctelor raportata la fIziologia circula*iei energetice. t în lucrarea 8ei Jing Su (en, plasată ca origine în sec. IIII î.e.n., func*ia energetică a punctelor era deja descrisă. 6ea lungul istoriei acupuncturii au e"istat confuzii pri8ind numele 3i localizarea unora dintre puncte. Situa*ia este e"plica7ilă, dacă luăm în considerare faptul că de cele mai multe ori, în 8remurile stră8echi, în8ă*ămîntul medical eraeminamente oral, cuno3tin*ele fiind transmise din tată în fiu. <8>nd în 8edere teritoriul întins al imperiului chinez 3i numărul mare de 3coli medicale men*ionate în scrierile rămase de la începuturile erei noastre, men*inerea nealterată a fondului de date pri8ind acupunctele poate să fie fost elementul cel mai important pentru 3ansa acupuncturii. Se spune totu3i că, înaintea dinastiei tang 0sec I e.n.1, cuno3tin*ele pri8ind localizarea precisă a punctelor erau în pericol a se pierde. !entru a rezol8a punctele de 8edere di8ergente ale diferitelor 3coli de acuplunctură, gu8ernămîntul dinastiei 2ang a ordonat doctorului
Ohen Huan să re8izuiască localizarea si indicatiile punctelor de acupunctură. Sarcina nu a fost u3oară, intruc>t confruntarea hăr*ilor 8echi, cu te"tele scrise si cu e"perien*a clinică din 8remea sa a necesitat nu mai pu*in de 55 de ani 0intre 5( 3i /@1. !atru sute de ani mai tirziu, gu8ernămintul dinastiei Song 0@&45(@1 a ordonat lui Ean Eeii o nouă re8izuire a numelui 3i localizării punctelor. Cu această ocazie au fost întocmite cele % cele7re statui de 7ronz, pe care apar amplasate %'/ de puncte, cu numele 3i profunzimea la care tre7uie introduse acele în fiecare din ele. ucrarea lui Ean Eeii, apărută în 4&5, este intitulată
Tong !en Shu Xue Zhen Jiu Tu Jing /Manua'u' i'us+#a+ a' 4un3+e'o# )e a3u4un3+u#@ Ai mo%ibus+ie af'a+e 4e s+a+uia )e b#onz0. Sprijinul acordat
de gu8ernămintele dinastiilor 2ang 3i Song au jucat un rol fundamental in uniformizarea nomenclaturii 3i localizării punctelor, care au rămas relati8 neschim7ate pină în zilele noastre 04%@@, 4/&&1.
<.0. Numărul a&u-un&'el$r =umărul punctelor de acupunctură face o7iectul unor dispute, care nu 8or fi tran3ate definiti8, decît în momentul în care se 8a găsi un indicator o7iccti8 3i constant al prezen*ei lor. Ln asemenea indicator este greu de imaginat, *in>nd seamă atît de caracterul lorfun3iona', c>t 3i de )inami3a 8ie a proprietă*ilor lor. Se consideră că punctele situate pe cele 45 meridiane 7ilaterale 3i pe cele două 8ase mediane /!en Mai 3i u Mai0 sint in număr de %l. 9n lucrarea 8ei Jing Su (en, de3i sunt men*ionate %' de puncte 0număr egal cu zilele anului1, nu este redată localizarea dec>t a 4&. 9n Zhen Jiu Yi Jing 0<.D.C.ul acupuncturii1 scris de uang !u Mi 054' 5?(1, numărul punctelor este de %/@. !e statuia de 7ronz sînt indicate %'/ de puncte, la care în lucrarea Ohen iu Oi Shen ing 06atele clasice de referin*ă ale acupuncturii1 scrisăîn perioada dinastiei Sang, se adaugă alte ' puncte. 9n fine, în 4ucrarea Zhen Jiu a Cheng /T#a+a+u' gene#a' )e a3u4un3+u#@0, scrisă în perioada dinastiei Ming 04%?4//1, sînt indicate %'@ de puncte, iar în i Zong Jing Jian /Bg'in)a ines+imabi'@ a su#se'o# me)i3a'e0, scrisă în perioada dinastiei Hing 04//4@441, sînt men*ionate %4 de puncte. 6in cele %4 de puncte aflate pe cele 45 meridiane principale 3i pe cele două 8ase mediane, ? se găsesc situate pe cap 3i pe g>t, 4%& pe trunchi 3i 4% pe e"tremită*i 0ta7elul nr. I1. !e meridianele Yang sint prezente 5/ de puncte, in timp ce pe meridianele in numai 44'.
corespunde cu traiectul mai scurt al meridianelor in comparati8 cu cel al meridianelor Yang 0fig. (%1. Ta:elul nr. I; Di*'ri:u/ia -un&'el$r de a&u-un&'ură in ra-$r' &u 'i-ul de meridian i &u reiunea &$r-ului -e &are *e ă*e*& am-la*a'e Meridianul Yang Intestin Gros Stomac Intestin su7*ire ezică 2rei Focare aziculă Diliară asul Gu8ernor 2otal puncte Yang Yin !lăm>n Splină!ancreas Cord Binichi asese" Ficat asul de Concep*ie 2otal puncte Yin 2otal puncte Yang 3i Yin
CapG>t
2runchi
Mem7re
2otal
5 ? / 4& ? 5& 4/
% 55 ( 4? 4 4& 4/ ('
4' 4' ? %@ 4/ 4/ 4&'
5& /' 4@ ( 5% // 5? 5/
5
@
44
5 5 ?
4& 4 4( 4 5 55 '' 4%&
44 ? 4& ? 45 '? 4%
54 @ 5( @ 4/ 5/ 44' %4
*ig. (% Meridianele Yang care ocupă 5)% din lungimea totală a
meridianelor principale con*in 54 de puncte, fa*ă de 44' aflate pe meridianele Yin. 9n afara punctelor situate pe meridianele regulate, sînt descrise 3i puncte în afara meridianelor 0$puncte e"traordinare$ sau $e"trameridiane$1,
al căror număr a crescut constant din 8remurile antice, ajungînd la începutul sec. al lea la impresionanta cifră de '&& 0ao inai, ?+'asu' 4un3+e'o# e%+#ao#)ina#e, 4@%1. Multe din aceste puncte nu prezintă caracteristicile clasice ale acupunctelor situate pe meridiane. Jste ne8oie de multă circumspec*ie 3i discernămînt critic în acceptarea a3aziselor $puncte noi$.
6e aici den umirea lor de Kong Xue 0-găuri de transport+1, 2i Xue 0,,orificii pentru energie+1 sau Xue (ei 0orificii pentru în*epare$1. Bezultă deci, că fiecare punct din re*eaua, meridianelor joacă un rol 7ine definit asupra circula*iei energetice. 9n raport cu 8aloarea lor în ierarhia func*ională, 7locarea func*iei lor fiziologice 0prin $astupare$ sau $înfundare$1 poate antrena un dezechili7ru energetic mai mult sau mai pu*in important.
tul7urări depind în mare măsură de integrarea sistemelor de -siguran*ă+, care în mod o7i3nuit inter8in de c>te ori un dezechili7ru energetic este pe cale să apară. Func*ia enere'i&ă permanentă a $punctelor regulate$ îm7racă, după 6arras 04@?%1, una din următoarele modalită*i: &asaj ene#ge+i3: punctul este un releu dea lungul meridianului. e#iga ene#ge+i3@: punctul este locul de incrucisare a două sau a mai multor căi energetice. Jle pot $închide$ sau $deschide$ calea energetică, inter8enind astfel în sta7ilirea sensului de curgere a energiei. inamiza#ea ene#ge+i3@: punctul poate mo7iliza o energie aflată in rezer8ă în structurile profunde. !unctele Xi 0$de cli8aj $1 fac parte din această categorie. &une#e Dn #eze#E@ ene#ge+i3@ punctul facilitează depozitarea energiei, punerea ei in rezer8ă în structurile profunde 0întruna din lojile energetice sau intrunul din cele % etaje ale suprafunc*iilor 2rei Focare)ase, Se"1; Mobi'iza#e )i#e3iona'@ se'e3+iE@ a energiei, din interior către e"terior sau in8ers - ?33e'e#a#e 3i#3u'a+o#ie 'inia#@ în meridianul principal. 9n acest sens, cele mai eficiente sînt punctele Jing pro"imale, numite 3i puncte $Căldură$; Fn3e+ini#e 3i#3u'a+o#ie 'inia#@ în meridianul meridianul principal. 9n acest sens, cele mai eficiente sint punctele Ying numite 3i puncte -Frig+ 0rol de -filtru+1 Beglare propor*ională selecti8ă a diferitelor tipuri de energie pro8enită din structurile energetice. !unctele Jing distale joacă un astfel de rol fa*ă de energiile (ei, Shen, Zong Ai Ying +un&/ia dian$*'i&ă rezultă din raportul cunoscut între unele puncte 3i organele interne, zise $de corela*ie$. Modificarea proprietă*ilor fiziologice ale punctelor respecti8e 0cre3terea sensi7lită*ii la, presiune, cre3terea poten*ialului electric, scăderea rezistentei electrice, cresterea sau scăderea temperaturii locale, modificarea $emisiei energetice$ etc1 indică o alterare a raporturilor fiziologice e"istente între organul intern de corela*ie, meridianul de legătură 3i punctul periferic. 6e3i oricare punct al meridianului poate aduce unele inflama*ii pri8ind starea energetică, regională, unele grupe de puncte, ca de e"emplu, punctele Shu posterioare, 0de asent iment1, Mu anterioare 0de alarmă1, uan 0sursă1 sau Jing distale, au o 8aloare deose7ită.
+un&/ia 'era-eu'i&ă a punctelor energetice decurge din interrela*iile dintre meridiane, stimularea acupunctelor putînd fi folosită pentru tratarea 7olilor organelor interne după mai multe criterii: selectarea punctelor situate pe meridianele interesate; utilizarea punctelor e"terne pentru influen*area organelor interne; selectarea punctelor conform coresponden*elor Vsusjos, dreaptastingaW 0principiul simetriei: utilizarea punctelor din partea superioară a corpului pentru tratarea afec*iunilor din partea inferioară a corpului sau utilizarea punctelor din partea dreaptă a corpului pentru tratarea 7olilor din partea stîngă a corpului1; folosirea punctelor amplasate la jonc*iunea meridianelor secundare cu meridianele principale; folosirea punctelor meridianelor principale, care fac parte din traiectul meridianelor e"traordinare sau indeplinesc alte func*ii energetice 0puncte Lo generale sau Lo de grup, puncte de $reunire$ etc.1. 9ntrucît poten*ialul terapeutic al punctelor de acupunctură rezidă în 8aloarea lor energetică, cunoa3terea acestora din urmă tre7uie să ocupe un loc central în programul de însu3ire a metodei 044/, 45/, 4/4, 4%?4, 4%?%, 4/51. : P u n & ' e l e e ' r a $ r d i n a r e se mai numesc $in afara meridianelor$ intrucit nu au o relatie cu reteaua celor 45 meridiane si cu cele două canale mediane. !entru a fi incluse în această categorie, ele tre7uie să îndeplinească următoarele condi*ii: o localizare precisă, o sensi7ilitate particulară, o ac*iune specifică asupra unor simptome, neapartenen*a lor la reteaua meridianelor. 6e3i te"tele clasice descriu 44( asemenea puncte 0unele surse indică chiar '&& de puncte e"traordinare; multe din a3azi3ele $puncte noi$ nu sunt pro7ate1, o importan*ă practică imediată o prezintă numai % de puncte, care 8or fi descrise separat. & P u n & ' e l e l $ & a l e 0nd o 7ogată iner8a*ie: fascia contine terminatii ner8oase senziti8e li7ere; tendoanele 3i ligamentele con*in organele Golgi, localizate pe jonc*iunile fi7roosoase 3i fi7roperiostale. 6e3i impulsurile din 8iscere nu
împrumută căile ner8oase, ascendente, ele nasc, un $focar de irita*ie$ în structurile ner8oase metamerice, facilitînd transmisia sau amplificînd impulsurile aferente pro8enite din *esutul cutanat. Cu alte cu8inte, tul7urările 8iscerale sînt resim*ite ca o durere în teritoriul cutanat. Macenzie sa referit la acest fenomen, e"plicîndul prin teoria $facilitării de con8ergen*ă$. !unctele +#igge# pot fi e"plicate 3i prin legea ilton, care spu ne că $trunchiul ner8os care iner8ează mu3chii unei articulatii iner8ează, de asemenea, muschii care mo7ilizează articulatia 3i pielea din zona insertiei muschilor în zona articula*iei$.
0 '%1, (eiyang 0 %@1, $uan+iao 0D %&1, Shang'ian 0IG @1, $egu 0IG /1, Sibai 0S51, Zanzhu 0 51, Zhongfu 0! 41 3i Zusan'i 0S %;1. Interesant de notat este faptul că faza de puncte acti8e, adică spontan dureroase 0fără presiune1, se referă nu atît la punctele de acupunctură clasice, cît la punctele locale, amplasate în 8ecinătatea zonelor afectate. 6upă cum spuneam, practic orice zonă de pe corp este suscepti7ilă a căpăta caracteristicile punctelor $locale$. Jste posi7il ca 3i acestea să ai7ă o oarecare semnifica*ie energetică. !unctele clasice de acupunctură însă î3i e"plică importan*a prin amplasamentul lor la intersec*ia mai multor căi energetice. 9n raport cu pozi*ia lor fa*ă de aceste căi este posi7ilă o ierahizare a 8alorilor, aspect asupra căruia 8om re8eni.
<.3. Cla*i6i&area -un&'el$r de a&u-un&'ură !>nă în prezent nu am găsit nici o clasificare satisfăcătoare a punctelor de acupunctură. Cu e"cep*ia a3aziselor $puncte de comandă ale meridianelor$, cunoscute si descrise în mai toate lucrările de acupunctură, celelalte puncte au fost mai pu*in a7ordate din punctul de 8edere al semnifica*iei lor energetice. Chiar atunci cînd se fac referiri la această semnifica*ie, e"istă di8ergen*e de opinii 3i uneori chiar confuzii. intre*inute, printre altele, 3i de terminologia diferită adoptată de di8er3i autori. sursă suplimentarii de dificultate decurge din 8aloarea func*ională multiplă a multor puncte de acupunctură, ceea ce face ca unele dintre ele să fie men*ionate în două sau mai multe clase func*ionale.
Ta:elul nr. ; Clasificarea punctelor de acupunctură :. &un3+e'e )e 3oman)@ a'e me#i)iane'o# 4#in3i4a'e 4. !unctele de tonifiere 0Mu 1 5. !unctele de dispersie 0Zi1 %. !unctele sursă 0Yuan1
/. !unctele Lo ordinare '. !unctele Shu posterioare 0de asentiment1 . !unctele Mu anterioare 0de alarmă1 (. !unctele de intrare 3i ie3ire din meridiane ?. Cele de puncte antice @. !unctele centroreunire ordinare 4&. !unctele Xi 0de cli8aj1 44. !unctele 7arieră. ::. &un3+e'e ene#ge+i3e a3ionDn) 4e me#i)iane'e se3un)a#e 4. !unctele centroreunire generale 5. !unctele de comandă a celor ? 8ase e"traordinare %. !unctele de reunire periferică 3i centrală a meridianelor distincte /. !unctele de reunire ale meridianelor tendinomusculare '. !unctele Lo generale . !unctele Lo de grupă (. !unctele $nod$ ale a"elor energetice ?. !unctele $rădăcină$ a marilor meridiane :::. &un3+e'e ene#ge+i3e 3u a3iune asu4#a uno# fun3ii sau #egiuni a'e 3o#4u'ui
4. !unctele $Ferestrele cerului$ 5. !unctele $Constela*ie$ %. !unctele $Mi3care$ ale organelor Zang /. !unctele $e inferioare '. !unctele $ui /!oe0 influen*iale sau de reunire particulare . !unctele distale cu ac*iune pro"imală (. !unctele specializate ale afec*iunilor ?. !unctele energetice au"iliare :. &un3+e'e sim4+oma+i3e /4un3+e G#amu#iH0
<.5. Pun&'ele de &$mandă ale meridianel$r
Fiecare meridian posedă o serie de puncte capa7ile să crească sau să încetinească flu"ul energetic în meridiane. Cu e"cep*ia punctelor Mu anterioare 3i Shu posterioare, punctele de comandă ale meridiandor sunt situate pe meridianul deser8it. 9ntrucit stimularea acestor puncte modifică cantitatea 3i)sau calitatea energiei meridianului, prin accelerarea schim7urilor energetice cu meridianele cu care se află în raporturi fiziologice e8ident 8a fi influentată si 7ioenergetica meridianelor respecti8e. Mai mult, este posi7ilă modificarea stării energetice a unui meridian ac*ionînd e"clusi8 pe puncte situate pe alte meridiane.
a Pun&'ele de '$ ni6iere (T 0ta7elul nr. I1 !unctele de tonifiere ale meridianelor Meridianul !lămîn Intestin Gros Stomac Splină A !ancreas Cord Intestin Su7tire ezică Binichi ase Se" 2rei Focare eziculă Diliară Ficat
!unctul de tonifiere
Taiyuan 0! @1X 2u3hi 0IG 441 Jie%i 0S /41 a u 0S!51 Shao3hong 0C @1 2uyman 0IS 4%1 Zhiyin 0 (1 *u'iu 0B (1 Zhong3hong 0S @1 Zhongzhu 02F %1 Xia%i 0D /%1 2uquan 0F ?1
Func*ia de punct antic
Shu>Yuan $e Jing pro"imal Ying Jing distal
Shu Jing distal Jing pro"imal Jing distal Shu Ying $e
X !@ este în acela3i timp punct $sursă+
miezul nop*ii la miezul zilei1; pentru meridianele Yin, numai dacă stimularea are loc în peri oada Yin a nictemerului. t meridianele în raport energetic se află în e"ces. Jste posi7il ca aflu"ul energetic din meridianele aflate în raporturi func*ionale să fie propor*ional cu disponi7ilitatea energetică a acestora. 6acă unul din meridianele aflate in raport energetic prezintă, de asemenea, un deficit energetic, el 8a fi e"ceptat de la un transfer energetic, care iar agra8a incă deficitul de energie. 2onifierea unui meridian 8a a8ea un efect asemănător 3i pe cele două meridiane carel încadrează în marea circula*ie energetică, adică pe meridianul cei precede 0$mamă$1 3i pe cel carei urmează 0$fiu$1. !unctele de tonifiere 0ca 3i punctele de dispersie1 fac parte din cele de puncte antice, ele decurgînd în mod logic din legea celor ' unită*i energetice, după ra*ionamentul pe care îl 8om dez8olta ulterior.
: Pun&'ele de di*-er*ie (D 'a:elul nr. ;II Tabe'u' n#. XX::
!unctele de dispersie ale meridianelor Meridianul !lămîn Intestin Gros Stomac Splină !ancreas Cord Intestin Su7*ire ezică Binichi ase Se" 2rei Focare
!unctul de dispersie Chize 0!'1
Func*ia de punct antic $e
"#jian 0IG51 3i Sanjian 0IG%1X Li)ui 0S /'1 Shangqiu 0S! '1 Shenmen 0C (1 X#X Xiaohai 0IS ?1
Ying Jing distal Jing pro"imal Shu>Yuan $e Shu>Yuan Jing distal Shu>Yuan 3i punct
Shugu 0 '1 Yongquan 0B 41 3i !angu 0B51X a'ing 0S (1XX Tianjing 02F 4&1
eziculă Diliară angfu 0D%?1 Xingjian 0F 51 Ficat
sursă $e Jing distal Ying
X Meridianele Intestin Gros 3i Binichi au cîte două puncte de dispersie. XX Ti puncte $sursă$ ale meridianelor respecti8e.
: Pun&'ele *ur*ă (" *au %uan = ('a:elul nr. ;III !unctele sursă permit aportul de energie în meridian întrucît au proprietatea de a $aspira$ energia din meridianul de polaritate opusă cu care primul este cuplat în cadrul lojei energetice respecti8e. n ase Se" Cord Splină A !ancreas Ficat Binichi Intestin Gros 2rei Focare Intestin Su7*ire Stomac eziculă Diliară ezică
!unctul sursă Taiyuan /& I0 a'ing /S 0 Shenmen / C 0 Taibai /S& 0
Tai3hong /* 0 Tai%i /! 0 $egu /: 0 Yang3hi /T* 0 (angu /:S 0 Chongyang /S 0 2iu%u /5 N0 Jinggu 0 /1
Y in al meridianului este modificat. Jfectul de regularizare e"ercitat de punctul sursă se e"tinde si la dezechili7rele e"istente între cele două ramuri 0dreaptă 3i stîngă1 ale meridianului. Jchili7rarea între ele se o7*ine mai rapid prin stimularea în
tonifiere a punctului sursă de pe ramura în insuficien*ă 3i în dispersie a punctului sursă pe ramura în e"ces. Lnii autori japonezi descriu o ac*iune asemănătoare a punctelor sursă 3i pentru Xia1an 0C 4&1 3i izhong 0G 1, situate pe canalele mediane, care nu posedă alte puncte de comandă energetice. d Pun&'ele L$ *au Fde -a*aGF (Fde 're&ereF
!unctele Lo se numesc $de trecere$ întrucît asigură transferul energetic între două meridiane cuplate, unul Yang 3i altul in. 6in aceste puncte se desprind 8asele secundare, numite =Lo trans8ersale$ 0fac legătura cu punctul Yuan sursă al meridianului cuplat în loja energetică1 3i cele numite =Lo longitudinale$, care merg paralel cu meridianul principal, terminînduse în sau in apropierea organului corespunzător.
H Pun&'ele L$ $rdillare 0ta7elul nr. I1 Tabe'u' n#. XX:X !unctele o ordinare X Meridianul
!unctul Lo ordinar
!lămîn
Lieque 0! (1
!unctul Yuan meridianului cuplatX $egu 0IG /1
Intestin Gros Stomac Splină!ancreas Cord Intestin Su7*ire ezică Binichi aseSe" 2reiFocare eziculă Diliară Ficat Ben Mai 6u Mai
&ian'i 0IG 1 *eng'ong/S N0 ongsun 0S! /1 Tong'i 0C '1 Zhizheng 0IS (1 *eiyang 0 '?1 azhong 0B /1 8eiguan 0S 1 (aiguan 02F '1 uangming 0D %(1 Ligou 0F '1 $uiyin 0C 41 Changqiang 0G 41
Taiyuan 0! @1 Taibai 0S! %1 Chongyang 0S /51 (angu 0IS /1 Shenmen 0C (1 Tai%i 0B %1 Jinggu 0 /1 Yang3hi 02F /1 a'ing 0S (1 Ta3hong 0F %1 2iu%u 0D /&1
al
X Meridianele Lo longitudinale au la o e"tremitate punctul Lo ordinar, iar la cealaltă, punctul Yuan al meridianului cuplat. !unctul Lo ordinar mai realizează si echili7rul între cele două ramuri 0dreaptă 3i stîngă1 a meridianului atunci cînd ele se află în dezechili7ru energetic.
!unctul Lo de grupă
Sanyang'uo 02F ?1 Jianshi 0S '1
Xuanzhong 0J %@1 Sanyinjiao 0S! 1
X 9n această categorie mai este inclus 3i punctul *ushe 0S! 4%1, care face legătura între cele % meridiane Yin de la mem7rele inferioare.
Fig. (/ Cele / puncte Lo de grupă: două pentru meridianele de la mem7rele superioare 0% Yang 3i % Yin1 3i două pentru meridianele de la mem7rele inferioare 0% Yang 3i % Yin1. Y in din partea de sus 3i de jos a
corpului. Ln e"ces în cele % meridianeYing ale mem7rului superior 3iun deficit în cele % meridiane Yang ale mem7rului inferior pot fi tratate fie tonifiind punctul J %@, fie 0efectul este mai sla71 dispesînd punctul S '. 6upă acela3i principiu, punctele Lo de grupă pot înlătura dezechili7rele e"istente între ramurile meridianelor situate de cele două păr*i ale corpului. 9n caz de insuficien*ă de Yang în partea dreaptă a corpului; se 8or tonifia punctele 2F ? si J %@ de aceeasi parte. 6acă e"istă un e"ces de Yin în partea dreaptă a corpului, se 8or tonifia punctele S! 3i S ' de partea opusă.
H Pune'ele Lo enerale ('a:elul nr. EEEI 2a7elul nr. I !unetele Lo generale !unctele Log
eneral
Yan 0S 3i 2F ' sînt puncte de comandă ale meridianelor e"traordinare Yin (ei 3i Yang (ei, iar !(, al meridianului e"traordinar !en Mai, numit si -Marea Meridianelor in+. Yang ini*ial în canalele mediane 0$mica circula*ie$1, apoi 3i în celelalte 45 meridiane regulate 0$marea circula*ie$1.
Ca 3i în alte situa*ii similare, stimularea acestor puncte în tonifiere înlătură mai u3or insuficien*a energetică decît înlăturarea e"cesului energetic prin stimularea lor în dispersie. !e lîngă ac*iunea lor asupra echili7rului energetic in> Yang glo7al, ele au 3i func*ia de puncte Lo de meridian, ac*ionînd asupra dezechili7rului specific meridianului respecti8 0cîndacesta e"istă1. 9n afara punctelor Lo generale, men*ionate în ta7elul nr. I, mai e"istă un punct Lo care controlează $Marele as oal Splinei$, din care se afirmă că pornesc mici deri8a*ii către toate meridiancle Yin 3i Yang. Se poate deci considera că el ac*ionează de asemenea, asupra echili7rului energetic general al corpului.
e Pun&'ele de a*en'imen' ("#u -$*'eri$are *au $i "#u ue. Fiecare din cele 45 meridiane principale posedă cîte un punct de asentiment, situat pe ramura intemă a meridianului ezică 0ta7elul nr. II1. nd algiile ce rezultă din hiperacti8itatea sau e"cesul energetic din organele interne. Jfectul este mai marcat pentru algiile hepatice, 7iliare sau gastrice 0utilizînd punctele 4?, 4@ si, respecti8, 541. !unctele Shu posterioare au o ac*iune particulară asupra 7olilor CB 3i oftalmologice .
Ta:elul nr. II !unctele Shu posterioare 0Yde asentiment+1X Meridianul deser8it !lăm>n aseASe" Cord Ficat
!unctul Shu
Feishu04%1 ueQinshu 04/1 inshu 0 4'1 Ganshu04?1
ezicăDiliară 6anshu04@1 SplinăA!ancreas !ishu05&1 Stomac 2reiFocare
Eeishu0541 Sanjiaoshu0551
=i8elul Corespon 8erte7ral denta pe u Mai 2%
G45
2/
G44
'2 2@
G?
24& 244 245 4 5
G( G G'
Binichi
Shenshu05%1
G/
IntestinSu7*ire
6achangshu05'1
/
G%
IntestinGros
iaochangshu05?1
S4
ezică
!angguangshu05?1
S5
Indica*iile majore
Dolile aparatului respirator, 7olile alergice !ancrcatită, sughi*, dureri toracice Doli cardiace, unele tul7urări psihice
X !e ramura internă a meridianului ezică se mai găsesc următoarele puncte a8>nd termina*ia Shu, sugerind o func*ie asermănătoare: 6ushu 0 41 lateral de 2 3i G 4&, considerat ca asentiment al meridianului u Mai 3i punct specializat al diafragmului; Geshu 0 4(1 lateral de 2( 3i G @ este $sentimentul s>ngelui$; Hihaishu 0 5/1 lateral de %, numit 3i ,,Marea energie Shu+; GuaanQuanshu 0 51 lateral de ', $prima 7arieră Shu+, este considerat ca asentimentul meridianului !en Mai; Zhong'ushu 0 5@1 lateral de S % 3i G 5 3i Daihuanshu 0 %&1 lateral de orificiul sacrat inferior.
Fig (' A !unctele Shu posterioare 0-de asentiment+1
Se afirmă uneori că punctul anterior Shufu 0B 5(1 este punctul ele asentiment al tuturor punctelor Shu posterioare, afirma*ie sus*inută mai mult de numele punctului decît de ac*iunile sale. Lnele din punctele cunoscute ca $puncte specializate$ sînt numite uneori puncte de asentiment -independente+. Jle nu au ac*iune asupra energiei meridianelor, astfel încît 8or fi tratate ulterior.
6 Pun&'ele Mu an'eri$are (de alarmă 2a7elul nr. III Fiecare din cele 45 meridiane principale pasposedă cîte un punct $de alarmă$, numit astfel întruc>t el de8ine uneori dureros, atunci cînd meridianul de corelatie este dereglat.
Jfectul stimulării punctelor Mu anterioare este în mare măsură similar celui al punctelor de tonifiere, întrucît ele cresc aflu"ul energetic în meridianul de corela*ie. Jfectul este e8ident în condi*iile e"isten*ei unei insuficien*e energetice în meridialiul corespunzător. n Ficat eziculă 7iliară Splină!ancreas
Ohongfu0! 41 Himen 0F 4/1 BiQue 0D 5/1 Ohangmen 0F 4%1X
Binichi Intestin Gros
ingmen0D5'1 2ianshu 0S 5'1
aseSe"
!unctulMu
Cord
Shanzhong 0C4(1XX uPue0C4/1
Stomac
OhongKan 0C451
2rei Focare Intestin Su7*ire
Shimen 0C '1XXX GuanQKan 0C/1
ezică
Ohongji0C%1
Indica*iile terapeuticemajore
X Jste 3i punct de reunire al celor ' organe Oang XX =umit 3i -Marea energiei+. XXX Mai sînt descrise pentru meridianul 2rei Focare % alte puncte situate pe !en Mai Yinjiao 0C (1 pentru focarul inferior 0func*iile urogenitale1, Zhong1an 0C 451 pentru focarul mijlociu 0punct Mu al stomacului1 3i Shanzhong 0C 4(1 pentru focarul superior 0func*iile cardiorespiratorii1, în acela3i timp 3i punct Mu al meridianului aseSe". 2otu3i, după Morant, punctul Mu pentru aseSe" poate fi nuC 4(, ci 2ihai 0C 1.
Pun&'ele de in'rare în meridiane Fiecare meridian posedă un $punct de intrare$ 0ta7elul nr. I1, prin care energia pătrunde din meridianul precedent 0prin punctul de ie3ire al acestuia1. !unctul de intrare este, cu e"cep*ia meridianului Intestin Gros 0IG /'1, primul punct al meridianu lui, făcind parte deci din punctele Jing distale. 6upă cum este stimulat în tonifiere sau în dispersie, punctul cre3te ori scade aflu"ul de energie în meridian. !aralel se înregistrează un efect in8ers pe meridianul carei precede în circula*ia energetică. !unctele de intrare în meridian sînt utilizate atunci cînd dorim să echili7răm două meridiane care se înlăn*uie în $Marea circula*ie$ 0regula Leou-Te3hou1. : Pun&'ele de ieire din meridian Fiecare meridian posedă un punct de ie3ire. Cu unele e"cep*ii 0ta7elul nr. I1, acest punct este ultimul punct al meridianului. 6upă cum este stimulat in tonifiere sau în dispersie, punctul cre3te 0prin sdderea flu"ului de ie3ire a energiei1 sau scade 0prin acce4erarea flu"ului de energie1 cantitatea de energie din meridian. Ltilitatea acestor puncte este e8identă în cazurile în care e"istă un dezechili7ru între două meridiane 8ecine din circula*ia energetică. Ta:elul nr. I; !unctele de intrare 3i de ie3ire din meridian Meridianul
!unctul de intrare
!lămîn Intestin Gros Stomac
Ohongfu 0! 41 egu 0IG /1 ChengPi 0S 41
Splină!ancreas Cord
in7ai 0C 0S!4141 iPuan Shaoze 0IS 41 ingming 0 41 ongPuan 0B 41 2ianchi 0S 41 Guanchoang 02F41 2ongzilioa 0D 41 6adun 0F 41 uiQin 0C 41 ChangPiang 0G41
Intestin Su7tire ezică Binichi ase A Se" 2rei Focare eziculă 7iliară Ficat !en Mai u Mai
!unctul de ie3ire
iePue 0! (1 ing"iang 0IG 5&1 ChongQang 0S /51
Lo Sursă
6ispersie
6a7ao 0S! 541 Shaochong 0C @1 Huanliao 0IS 4?1 OhiQin 0 (1 Dulang 0B 551 aogong 0s ?1 Sizhoong 02F5%1 OulinPi 07 /41 Himen 0F 4/1 Chengjiang 0C 5/1 6uiduan 0G 5(1
2on 2on
Fig ( A !unctele Mu anterioare 0-de alarmă+1
<.9. Cele 99 de -un&'e Shu an'i&e Semnificatia acestor puncte a fost si este încă mult discutată. 2ermenul de $puncte antice$ se referă pro7a7il la faptul că ele au fost printre primele cunoscute 3i utilizate în 8remurile stră8echi. Pun&'ele Shu an'i&e sînt în număr de , toate situate pe traiectul meridianelor principale, su7 cot 3i, respecti8, sul7 genunchi. 6e la e"tremitatea mem7relor către genunchi si coate, energia lor 0Mai Hi A energia 8aselor1 din mică de8ine mare, din superficială de8ine profundă, din depărtată de8ine apropiată. 9n Ling Shu, denumirea lor este e"plicată astfel: $ceea ce iese este numit ing, ceea ce trece este numit ing, ceea ce umple
este numit Shu, ceea ce circul ă este numit ing pro"imal, ceea ce intră este numit e+.
Ta:elul nr. ; !unctele antice ale meridianelor Yang Meridianul 3i elementul corespondent IG 0Metal1 S 0!ăm>nt1 IS 0Foc1 0
!unctul antic Shu Yuan
Jing 4#o%ima' 4 /'
Ying 5 //
% /%
4 ( // 4
5 /% 5
% ' /4 %
$e
/ /5
Jing )is+a' ' /4
/ / /& /
' & %?
? /& %/ 4&
44 %
Ta:elul nr. ;I !unctele antice ale meridianelor Yin Meridianul 3i elementul corespondent ! 0Metal1 S! 0!ăm>nt1 C 0Foc1 B 0
Jing 4#o%ima' 44 4 @ 4 4 @
Ying
!unctul antic Shu
4& 5 ? 5 5 ?
@ % ( % % (
Jing)is+a' ? ' / ( /
$e ' @ % /& ? %
K 6upă nomenclatura franceză 8eche, aceste punct se numesc: Ting, Yong, Yun, Yunn, King3i $o.
Fig. ((. A Beprezentarea schematică a punctelor antice, situate pe meridianele Yang 0 categorii de puncte1 3i pe meridianeleYin 0' categorii de puncte1.
Meridianele Yin posedă numai ' categorii de puncte antice 0ta7elul nr. I1, întrucît punctele Shu 3i Yuan formează o singură categorie, Shu-Yuan, de unde numărul de numai %& de puncte. Z Pun&'ul ?in di*'al 0$!u*$1 este primul punct 3i cel mai distal, a3ezat la e"tremitatea degetelor, fiind ori punct de intrare ori punct de ie3ire din meridiane. Jste un punct foarte important întrucît inter8ine în schim7urile dintre diferitele tipuri de energie. !rin aceste puncte, energia Ying 0nutriti8ă1 trece dintrun meridian Yang întrun meridian Yin sau in8ers. 2ot de la acest ni8el, energia de apărare 0Eei Hi1 trece din meridianul principal în meridianele tendinomusculare, care î3i au srcinea la acest ni8el 0fig. 5'1. Jnergia Shen 0psihoinforma*ionaIă1 este direc*ionată în meridianui distinct, care ia na3tere de asemenea în punctul Jing distal 3i merge ascendent, paralel cu meridianul principal, p>nă la ni8elul punctului $e. 9n fine, la ni8elul mem7relor superioare, punctele Jing distale reprezintă locul de $ie3ire$ a energiei Zong în afara meridianelor, 0în timp ce la ni8elul mem7relor inferioare, punctele Jing distale reprezintă orificiul prin care pătrund în corp energiile e"ogene1.
Fig. (?. !unctele antice se situează pe cercuri concentrice care intersectează punctele de la mem7rele superioare 3i inferioare, a8>nd aceea3i semnifica*ie energetică 0făcind parte din aceea3i categorie1.
6atorită acestor func*ii multiple 3i a8înd în 8edere rela*ia lor cu cele a"e energetice, starea lor func*ională, apreciată prin studiul proprietă*ilor electrice, a fost utilizată în scopul aprecierii echili7rului energetic în cele 45 meridiane, care participă 5 cîte 5 în alcătuirea celor a"e energetice 0'(&, '@(, &&, &5, &%1. 6e altfel, după cum se poate o7ser8a în fig . (?, cele de puncte antice se proiectează simetric pe 3ase cercuri concentrice care intersectează în acela3i timp punctele cu aceea3i semnifica*ie energetică, situate pe mem7rele superioare 3i pe cele inferioare. 6atorită acestei simetrii anatomice 3i func*ionale, ele au fost preferate în in8estiga*iile
electrofiziologice, ca a8>nd un poten*ial de diagnosticare a tul7urărilor energetice din cele mari meridiane 0'@(, 4%1. !unctul Benzhong 0G5;1, situat su7 cloazonul nazal, 3i Chengjiang 0C 541, situat în mijlocul 3an*ului mentola7ial, sint puncte terminale ale 8aselor mediane care se aseamănă din multe puncte de 8edere cu punctele •
Jing distale. simpaticotonă înregistrată prin %4%,puternica ''4, 4,reac*ie ((((4, ?%', 45&, 4/541. stimularea lor 6e 04@?,aici Stimulate în tonifiere, punctele Jing distale atrag energia către e"tremitate meridianelor. !oate legat de acest efect, aceste puncte sint utile în tratamentul urgen*elor medicale: 3oc, oprire cardiacă, inhi7i*ie respiratorie, con8ulsii etc. !unctele Jing distale sint utile în afec*iunile prezent>nd un e"ces energetic, ca de e"emplu: hipertensiune, spasme, contracturi, furunculoză etc. Pun&'ul %in 0-!>r>u+1, al doilea punct distal al meridianului, este situat la ni8elul spa*iilor interdigitale. Jl ac*ionează ca un reglator al •
Yang, efectul 8itezei de circulatie a energieiînîntimp meridiane. 9n meridianele este de Dn3e+ini#e a circulatiei, ce în meridianele Yin, efectul este de a33e'e#a#e a circula*iei. !unctul %in are ac*iune $reglatoare$ asupra sistemului circulator 3i este, de asemenea, indicat în 7olile fe7rile. Pun&'ul "#u 0-2ransport+1, al treilea punct distal al meridianului, este situat în spa*iul intermetacarpian si intermetatarsian. Functia lui este de a in+e#io#iza în meridianu4 principal, energia (ei 2i, care circulă în spa*iile aferente meridianului. Se afirmă că aceste puncte $a7sor7+ energiile patogene care ajung pe calea meridianului p>nă la acest ni8el. !rin ac*iunea lor asupra *esutului conjuncti8 sînt indicate în 7olile •
, precum 5i1regulă, articula*iilor în 7olile caracterizate prin alternan*e de ameliorări0sindroame 3i re3ute. 6e ele 3itre7uie tonifiate.
trans8ersal, care porne3te din punctul Lo al meridianului cuplat.
Se pare că la ni8elul punctului Yuan,energia meridianului prezintă o concentrare ma"imă, moti8 pentru care studiul proprietă*ii lor electrice a fost considerat ca un 7un indicator al stării energetice a meridianului 0@'51.
•
din profundă, de8ine îndreptînduse mai superficială. Sîntorganele puncte de unde se !rin desprind meridiande distincte, către profunde. pozi*ia lor punctele $e armonizează energia între meridian 3i organul intern corelat. Sunt puncte utile în tratamentul 7olilor caracterizate prin insuficien*ă de energie 07oli in1, ca de e"emplu unele 7oli digesti8e 0diaree cronică, dischinezii hipotone1 sau în anemii.
<.7. +un&/ia -un&'el$r "#u an'i&e a Pun&'ele an'i&e i &$re*- $nden/a &u &ele 5 uni'ă/i en ere'i&e Cele ' unită*i energetice au o func*ie precisă în economia energiei in)ang a organismului. Lnitatea Foc 0Cord)Intestin Su7*ire1 are rolul de mo7ilizator al flu"ului energetic 0func*ie puternic Yang0,unitatea !ămînt 0Splină !ancreas; Stomac1 are rolul de a distrihui echilil7rat energia in meridiane; unitatea Metal 0!lămîn Intestin Gros1 are rolul de a asigura schim7urile între energiile Yang 3i Yin; unitatea Y ang. Coresponden*a punctelor Shu antice cu unită*ile energetice este diferită, pe meridianele Yang 3i pe cele Yin 0fig. (@, ?& 3i ?41. 9n acest fel se
e"plică func*ia pe care o are un acela3i punct atunci cînd este situat pe un meridian Yang sau pe un meridian in. 6upă cum arată 6arras 05@%1, în raport cu localizarea lor, punctele Shu antice au o serie de func*ii, care pot fi grupate astfel: 6ouă puncte reglează raportul spa*ial al repareparti*iei energetice în afara meridianului 3i în meridian, 3i anume reintegrarea energiei în meridian este asigurată de punctele Shu 0pentru energia (ei1 3 i Yuan 0pentru energia Ying0; trans8azarea energiei din meridan către zonele din jur, prin punctele Jing pro"imale 0pentru meridianele in0 3i prin punctele $e 0pentru meridianeleang0. 6ouă puncte reglează în timp 8iteza de circula*ie energetică în meridan: punctul Căldură, accelerator, corespunde unită*ii energetice Foc, reprezentat de punctul ing pe meridianele in 3i de punctul ing pro"imal pe meridianele ang; punctul Frig, dezaccelerator, corespunde unită*ii energetice
Fig (@ 0a, 71 A !unctele antice situate pe meridianele Yang cu semnifica*ia lor energetică 3i coresponden*ă cu lojile celor ' elemente
Fig ?& 0a, 71energetică A !unctele situate pecumeridianele cu semnifica*ia lor 3i antice coresponden*ă lojile celor Yin ' elemente
Fig ?4 A Coresponden*a punctelor antice pe meridianele ang 3i in
: Rela/ia -un&'el$r "#u an'i&e &u -un&'&le de '$ni6iere i di*-er*ie 6upă cum am 8ăzut, punctele de tonifiere 3i punctele de dispersie ale meridianelor sînt in acela3i timp 3i puncte antice, rezultind din rela*iile e"istente în cadrul legii celor ' unită*i energetice. nd asupra punctului de pe meridian care tonifică 0punct de tonificre1 sau care dispersează 0punct de dispersie1. & i$ri'mi&i'a'ea -un&'el$r "#u !unctele Shu antice tre7uie alese 3i in*epate în raport cu anotimpul corespunzător: primă8ara punctele Jing distale; 8ara A punctele Ying; sfîr3îtul 8erii punctele Shu; toamna punctele Yuan; iarna A punctele ing pro"imale 3i punctle e. 2impii tratamentului sunt următorii: se resta7ile3te echili7rul energetic general, apoi se com7ate dezechili7rul energetic în meridiane 0folosind punctele de tonifiere 3i dispersie1. !entru ca rezultatul să fie mai 7un, se asociază 3i punctul Shu corespunzător anotimpului, stimulat in dispersie 0in caz de e"ces energetic1 sau in tonifiere 0in caz de insuficien*ă energetică1.
<.<. Pun&'ele &en'r$=reunire (de in&ru&iare Lnele puncte se afIă la inte rsec*ia a două sau mai multe meridiane 0puncte $de încruci3are$1. Cind mai multe meridiane trec prin acela3i punct, acesta este considerat că apar*ine meridianului principal 0zis $de# srcine$1, celelalte fiind meridiane în8ecinate. Cele mai multe puncte centroreunire se găsesc pe cap, fa*ă 3i trunchi. Multe din aceste puncte apar*in asului Gu8ernor 3i asului de Concep*ie. Cu e"cep*ia meridianu4ui Cord însă, toate celelalte meridiane posedă puncte de reunire. Cunoa3terea lor este importantă pentru tratarea tul7urări energetice polimorfe. =i7oQet 0@(%1 le prezintă î n % clase, denumindule puncte de reunire -ordinare+, -generale+ 3i -particulare+.
la punctele centroreunire $ordinare$, care3i datorează efectele posi7ilită*ii pe care o au de a media transferul de energie între meridianele pe care le pun în comunicare. C>t despre punctele centroreunire# $generale$, ele ac*ionează asupra echili7rului energetic in ansam7lu, iar punctele centroreunire $particulare$ sint de regulă descrise su7 numele de $puncte specializate ale afec*iunilor$ 3i uneori su7 numele de $puncte influen*iale$ 3i 8or fi tratate mai departe. Meridianeledeser8ite !uncte centru reunire "eria %an ChengPi S 4 Si7ai S5 6icang S/ iache S Fuliu B( BenQing S@ Huepen S45 Huichong S%&
C
B
in S F !
GI S [
[ [
[ [ [ [
[
[
[
[ [ [ [
[
[ [ [
[
[
[
[
[
[ [
[ [
[
[ [ [ [
[
ang Hiao ang Hiao ang Hiao
[ [ [ [ [ [ [ [ [ [
[ [ [
[ [ [ [ [ [
in
[
[
in[ang Hiuo
[ [
[ [ [
Meridianeledeser8ite !uncte centru
[ [
[ [ [ [ [ [ [
Fulu ou"iS%5 S %5 =aoshi IS4&
"eria %an ingming 4 2ianzhu 4& 6ashu 44 Ohongliao %% Geshu 4( Ganshi 4? =aohui 2F4% 2ianliao 2F4' ifeng 2F 4( iaosun 2F 5& eliao 2F55 2angziliaoD4 Shangguan D% enQan D/ uanlu D' uanli D Hu7in D Shuaigu D ? Fu7ai D 4& inPi D 4' Machuang D4 Chengling D4? =aoong D4@ ianjing D54
S! C
Beuniunispeciale ang 2F D IG S
ang
[ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [ [
ase S>nge ematopoieza ang Eei ang Eei
[ [ [ [
[ [ [ [
[
[
ang Eei
[
ang Eei ang Eei Beuniunispeciale
reunire "eria %an Ohejin D 5% BiQue D 5/ uantiao D %&
C
B
S F
!
S! C
GI S
2F D IG S
[
[ [ [
[ [
anglingPuanD %/
uanzhong D %@ egu IG / ing"iang IG 5& ChangPiang G 4 Shenzhu G 45 2aodao G 4% amen G 4' Fengfu G 4 ouding G 4@ inhui G 55 Shang"ing G 5% Suliao G 5' 6uidun G 5( "eria %in Hugu G 5 Ohongji C % GuanQuan C / Hihai C injiao C ( iaKan C 4& OhongKan C 45 ShangKan G 4% iuKei C 4' Shanzhong C 4( Chengjiang C 5/ ShangPiu S! ' SanQinjiao S! Shencang B 5' Fushe S! 4% 2ianchi S 4 Ohongchong S @ Ohangmen F 4% Himen F 4/ Ohongfu ! 4 iePue ! ( 2aiQuan ! @
[
[ [ [ [
[ [ [
[ [
[ [ [
[
[ [ [ [
[ [
[ [ [ [
[
[
[ [ [ [ [ [ [ [ [ [
[ [ [
[
[ [ [ [ [
[
[
[
[
[
[
[
ang Eei ang
[
[ [
[ [ [
[
ang
[
[ [ [
[ [ [ [ [ [
[
Mu3chi Mădu8ă ang
[
[
[
[
[ Chong Mai
[
[ [
[ [
iscere Fu Centri 8itali Jnergie inspirată
[
[
[
[
[ [
[ [
[
ene [
[ [ [
[
[
[ [
ase rgane Oong in Eei Ben Mai ase
Pun&'ele Cen'r$=reunire $rdinare sunt puncte care sta7ilesc o legătură între două sau mai multe meridiane. 6upă cum acestea 0sau unul din meridiane1 se află în insuficien*ă sau în e"ces, punctul de reunire tre7uie stimulat în tonifiere si respecti8, în dispersie. 2a7elul nr. II este redat după =i7oQet 0@(%1, cu men*iunea că am folosit nomenclatura !inQin.
meridiane in ale mem7relor inferioare 0Splină, Ficat 3i Binichi1, pe care le reune3te. t punctele sale comunică cu 2ugu 0C 51, Chongmen 0S! 451, *ushe 0S! 4%1 3i cu 8erte"ul 0punctul 5aihui G 5&1. 9n fine, punctele meridianului Binichi influen*ează 7olile rinichiului, ale 8ezicii, lom7elor, ale coloanei 3i ale g>tului întruc>t punctele sale comunică comunică cu ChangPiang 0G 41 3i ianPuan 0C 5%1. nd o 8aloare terapeutică deose7ită. 6e altfel, multe din ele posedă 3i alte func*ii energetice, pe care leam men*ionat sau 8or fi men*ionate ulterior. <.>. Pun&'ele Ei (Fde &li)aGF
te un punct Xi pentru meridianele e"traordinare Yang 3i Yin 2iao 3i Yang 3i Yin (ei. func*ie de mo7ilizare a energiei din organele profunde, o au 3i punctele numite ,,mi3care$ 08ezi pag. ...1. J"istă 3i unele puncte în a căror denumire chineză apare componenta Xi, tradusă 3i ca $torent$ 0adică prezintă o circula*ie intensă 3i tumultoasă1.
Tabe'u' n#. XXX:::
!unctele Xi 0 -de cli8aj$1
Meridianul !lămîn ase A Se" Cord
!unctul Kongzui 0! 1 Ximen 0S /1 Yin%i 0C 1
Intestin Gros 2rei Focare Intestin Su7*ire Splină A !ancreas Ficat Binichi Stomac eziculă Diliară ezică Yang 2iao Yang (ei Yin 2iao Yin (ei
(en'iu 0IG02F (1 (1 $uizong anglao 0IS 1 iji 0S! ?1 Zhong)u 0F 1 Shuiquan 0B '1 Liangqiu 0S %/1 (aiqiu 0D %1 inmen 0 %1 *uyang 0 '@1 (aiqiu 0D %1 Jiao%in 0B ?1 Zhubin 0B @1
Ti punct sursă Ti punct Xi al Yang (ei Ti punct Xi al D
<.1@. Pun&'ele F:arierăF
6atorită mo7ilizării articula*iilor, segmentele meridianelor tra8ers>nd aceste zone sint mai suscepti7ile pentru -7locaje energetice+. Tabe'u' n#.XXX:X !unctele în a căror denumire apare termenul de Guan 0$7arieră$ 1 !unctul 2raducerea S %4 5iguan Darieră co"ofemurală enuan / Dariera diafragmului 2F 4 S 55 C / 5 S D % B 4? 2F ' S( F( D %% G %
uan3hong uanmen uanyuan uanyuanshu 8eyguan Shangguan Shiguan (aiguan Xiaguan Xiguan Xiyangguan Yaoyangguan
!unctele situate in jurul acestor articula*ii, denumite $7ariere$, au rolul de a fa8oriza circula*ia energetică prin aceste regiuni 8ulnera7ile. 9n ta7elul nr. I sînt redate punctele care in nomenclatura chineză poartă numele de $7arieră$ 0uan1. func*ie asemănătoare punctelor -7arieră$ o au 3i punctele $Ferestrele cerului+; aflate în jurul g>tului, zonă prezentind de asemenea o mo7ilitate mare. Jle 8or fi deschise ulterior.
<.11. Pun&'ele enere'i&e a&/i$nnd -e meridianele *e&undare Lnele puncte se află la ni8elul desprinderii din meridianele principale a meridianelor secundare, astfel încît func*ia lor energetică este legată de fiziologia 3i fiziopatologia circula*iei în aceste canale. a Pun&'ele FL$ de ru-ăJ Yang, această proprietate decurg>nd din func*ia lor multiplă: puncte -Lo generale+, puncte de comandă a 8aselor e"traordinare etc. & Pun&'ele &en'r$=reunire eneraleF. Yang 0ta7elul nr. 1. Tabe'u' n#. X' !unctele centroreunire generale
!unctul eshu 0 4(1 $egu 0IG /1 Tao)ao 0G 4%1 $ou)ing 0G 4@1
Func*iadereunire Beunirea Yin 3i a sîngelui Beunirea energiei Yang Beunirea meridianelor Yang de la mem7rele inferioare Beunirea meridianelor Yang de la mem7rele superioare
6in acest punct de 8edere, ele pot fi pri8ite ca 8ariante ale punctelor cu ac*iune directă Yin>Yang.
utilizate la începutul 3edin*ei 0ac*ionează ca un fel de puncte $cheie$1. Jfectul lor este totdeauna de tonifiere, fie a energiei Yin 0pentru punctul 4(1, fie a energiei Yang 0pentru celelalte1. d Pun&'ele de &$mandă a &el$r < meridiane e'ra$rdinare
Fiecare meridian e"traordinar 0de $programarereglare$1 posedă un punct de comandă situat pe meridianele principale. Jle mai sint numite uneori 3i puncte $de confluen*ă$. Stimularea acestor puncte la începutul 3edin*ei are proprietatea de a $deschide$ meridianul e"traordinar respecti8. Jle sint prezentate pe larg o dată cu descrierea celor ? meridiane e"traordinare. Cele ? puncte sînt redate în ta7elul nr. I. Tabelul nr. XLI
!unctele de comandă a celor ? meridiane e"traordinare Meridianul e"traordinar
!en Mai u Mai Chong Mai ai Mai Yin (ei Mai Yang (ei Mai Yin 2iao Mai Yang 2iao Mai
!unctul de comandă Lieque 0! (1 $ou%i 0IS %1 ongsun 0S! /1 Zu'inqi 0D /41 8eiguan 0S 1 (aiguan 02F '1 Zhaohai 0B 1 Shenmai 0 51
& Pun&'ele de reunire -er6eri&ă i &en'rală a meridianel$r di*'in&'e
Meridianele distincte, organizate anatomic 3i functional in cuplul cuprinzînd un meridian Yang unul Yin, posedă c>te un punct de reunire periferică 0punctul unde cele două meridiane 8in în contact după ce traiectul lor a fost paralel cu cel al meridianului principal1 3i un punct de reunire centrală 0punctul unde cele două meridiane se unesc, totdeauna pe un meridian Yang, în por*iunea superioară a traiectului lor1 0ta7elul nr. II1. .
Ta:elul nr. LII !unctele de reunire perferică 3i centrală a meridianelor distincte Cuplul de meridiane distincte
!unctul periferic de reunire
(eizhong 0 /&1 2ugu 0C51 Splină A !ancreas) Stomac 2i3hong 0S %&1 Cord)Intestin su7*ire Yuanye 0D551 ase A Se")2rei Focare Jndotoracic !lămîn) Intestin Gros Jndotoracic Binichi) ezică Ficat) eziculă 7iliară
!unctul central de reunire Tianzhu 0 4&1
Tongzi'iao 0D41 Jingming 0 41 Jingming 0 41 Tianyou 02F 41 *u+u 0IG 4?1
6e la punctul de reunire centrală, meridianul distinct Yin trimite ramifica*ii către forma*iunile ner8oase su7corticale, iar meridianul distinct Yang către corte"ul cere7ral 3i către punctul Daihui 0G 5&1, situat in 8irful capului.
6 Pun&'ele de reunire a meridianel$r 'endin$=mu*&ulare 2raiectele meridianelor tendinomusculare, atit cele Yang, cît 3i cele Yin, con8erg în grupuri de cîte trei, către punctele zise de $reunire$ sau de $inser*ie$, indicate în ta7elul nr. III.
Ta:elul nr. LIII !unctele de reunire a meridianelor tendinomusculare Meridianle tendinomusculare Meridianele ang ale mem7relor inferiore Meridianele in ale mem7relor inferiore Meridianele ang ale mem7relor superioare Meridianele in ale mem7relor inferiore
!unctul de reunire ChengPi 0S 41 Hugu 0C 51 Ohongji 0C %1 GuanQuan 0c /1 Denshen 0D 4%1 uanQe 0D 551
Pun&'ele n$dJ ale ael$r enere'i&e Cele a"e energetice sînt alc ătuite din cupluri de meridiane de aceea3i polaritate0Yang cu Yang, Yin cu Yin1, unul de la mem7rul inferior, altul de la mem7rul superior. !unctul de jonc*iune dintre cele două
meridiane reprezintă o zonă de concentrare energetică, care ac*ionează ca reglator al flu"ului energiilor e"ogene către partea superioară a corpului 3i a energiei Zong, căre partea iuferioară a corpului 0ta7elul nr. I1 0fig. ?51.
Ta:elul nr. LI; !unctele -nod+ ale a"elor energetice <"ulenergetic !unctulnod Tai Yang Jingming 0 41 Shao Yang "#men 02F 541 Yang Ming Chengqi 0S 41 Tai Yin Zhong1an 0C 451 Jue Yin Yu+ang 0C 4?1 Shao Yin Lianquan 0C 5%1
Fig. ?5 A Bolul energetic al punctului Ynod+ al a"elor energetice
# Pun&'ele rădă&inăJ ale maril$r meridiane !unctele Jing distale ale meridianelor Yang 3i Yin de la meme7rele inferioare sunt numite 3i puncte $rădăcină+ ale celor a"e energetice, cunoscute si su7 numele de $marile meridiane$, fiecare din ele alcătuite din c>te două meridiane de aceea3i polaritate, unul apar*inind mem7rului superior /Shou0 3i altul apar*inînd mem7rului inferior /Zu0 0ta7elul nr. 1.
Ta:elul nr. L; !unctele -rădăcină+ ale marilor meridiane Meridianul mare -<"ul energetic+ 2ai ang
!unctul rădăcină
Shao Qang ang Ming 2ai in ue in Shao in
Zuqiaoyin 0D //1 Li)ui 0S /'1 Yinbai 0S! 41 u)an 0F 41 Yongquan 0B 41
Zhiyin 0 (1
<.10. Pun&'ele enere'i&e &u a&/iune a*u-ra un$r 6un&/ii *au reiuni ale &$r-ului a Pun&'ele 6ere*'rele &eruluiJ
Fig. ?%. !unctele Ferestrele cerului
6upă cum am men*ionat, regiunea gitului, datorită diametrului său mic, joacă un rol de 7arieră cer8icoce8alică, moti8 pentru care flu"ul energetic prin această zonă poate fi mai u3or 7locat. !entru acest moti8, ele au fost comparate cu punctele 7arieră situate în jurul marilor articula*ii. !unctele -Ferestrele cerului$ 0impărtite in $Ferestrele mari+ 3i $Ferestrele mici$1 sint indicate in ta7elul nr. I. 2ransferul energiei Yang din e"tremitatea cefalică, spre regiunile inferioare ale corpului, se face dispersind punctele: S @, 4&, 3i D 5&; ascensiunea energiei către e"tremitatea cefalică se face dispersind punctele IS 4, IG 4(, 2F 4( si G 4. 2onifierea lor are un efect de frinare a transferului ascendent si, respecti8, descendent al energiei. Ta:elul nr. L;I !unctele $Ferestrele cerului$ !e meridianele Yang ale mem7rului inferior: - *eng3hi 0D5&1 - !enying 0S @1 - Tianzhu 0 4&1
!e meridia.nele 0ISYang 41 ale mem7rului superior: - Tian3huang - Tian)ing 0IG 4(1 - Yifeng 02F 4(1 !e meridianul Yang u Mai 0asul Gu8ernor1: - *engfu 0G 41
: Pun&'ele FC$n*'ela/ieF Ca 3i punctele $Ferestrele cerului$, punctele $Constela*ie$ se situează la ni8elul gîtului 3i capului. Lnele dintre ele sint comune. 6upă 6arras 05@%1, ele au rol în flu"ul de informa*ii către Oona cere7rală 08ehiculat de energia Shen 2i1 3i răspunsul la aceste informa*ii. Sînt în legătură deci cu functia acestorameridianelor 02a7elul nr. distincte, II1. făcînd uneori parte din reunirea superioară a Ta:elul nr. L;II !unctele $Constala*ie+ !e meridianele mem7rului superior Tian3huang 0IS 41 TianYou 02F 41 *u+u 0IG 4?1
!e meridianele mem7rului inferior Tianzhu 0 4&1 Tian#ong 0IS 4(1 !enying 0S @1
9n plus, ele par a juca rol în controlul meridianelor Lo longitudinale, în func*ia lor de distri7uire a energiei Ying 2i, din meridianul principal către spa*iile din jur.
& Pun&'ele Fmi&areF ndo, mo7iliz>ndo, de unde numele acestei categorii de puncte. Ta:elul L;III !unctele $mi3care$ ale organului Zang rganul Zang !lămîn Binichi Splină !ancreas Cord Ficat
!unctul &ohu 0 /51 Shen+ang 0 //1 $unmen 0 /(1 Yishe 0 /@1
Zhishi 0 '51
d Pun&'ele e in6eri$are *au de Pr$ie&'are -eri6eri&ăJ !entru afec*iunile celor 3ase 8iscere *u 0ezică, Stomac, eziculă Diliară, Intestin Su7*ire, 2rei Focare 3i Intestin Gros1 se utilizează punctele $e inferioare 0ta7elul nr. I1. !entru cele trei 8iscere corespunzînd meridianelor Yang ale mem7relor inferioare, aceste puncte sînt identice cu punctele $e, făcînd parte din cele de puncte antice. !entru meridianele Yang de la mem7rele superioare. 0Intestin Su7*ire, 2rei Focare 3i Intestin Gros1, e"istă alte trei puncte $e, situate pe meridianul Stomac 0Stomac %( 3i Stomac %@1 3i ezică 0 %@1, care nu fac parte din punctele $e clasice. Ta:elul nr. LI !unctele e inferioare 0sau de -!roiectare periferică+1 rganul profund Stomac Intestin Gros Intestin Su7*ire ezică 2rei Focare eziculă Diliară
!unctul $e Zusan'i 0S %1 Shangju%u 0S %(1 Xianju%u 0S %@1 (eizhong 0 /&1 (eiYang 0 %@1 Yang'ingquan 0D %/1
<"ul energetic ang Ming ang Ming ang Ming 2ai ang 2ai ang Shao Qang
!rin intermediul acestor puncte, se spoate ac*iona asupra circ ula*iei energetice profunde.
e Pundele ui (R$e in6luen/ialeJ *au de reunire -ar'i&ulare Cele ? *esuturi importante ale corpului sînt influen*ate de ? puncte diferite, utile în tratamentul 7olilor acestor *esuturi 0ta7elul nr. 1. Ta:elul nr. L
Cele ? puncte inf4uen*iale /!oe0 =umele *esutului influentat !unctul rganele pnrenchimatoase /Zang0 Zhangmen 0F 4%14 rganele ca8itare /*u0 Zhong1an 0C 451 4 2esutul respirator5 Shanzhong 0C 4(14 Sînge eshu 0 4(1 ase ashu 0 441 Mădu8a osoasă Xuanzhong 0D %@1 % Mu3chi 3i tendoane Yang'iongquan 0D %/1 / ase sanguine Taiyuan 0! @1 % Sînt în acela3i 3i timp 3i puncteMu anterioare 0$de alarmă$1. 5 9ntrucît *esutul respirator mediază raportul energiei cosmice 0$inspirate$1 de polaritate Yang, Shangzong mai este numit si $Marea energiei$. % 9n acela3i timp, punct Lo de grupă pen*ru meridianele Yang de la mem7rele inferioare 0ezică, eziculă Diliară, Stomac1. / Jste 3i punct $e al meridianului eziculă Diliară ' Jste 3i punct de tonifiere al meridianului !lămin. 4
6upă cum se o7ser8ă, primele % puncte sînt identice cu cele descrise de =i7oQet ca $centroreunire particulare$, redate în ta7elul nr. I.
Ta:elul nr. LI !rincipalele puncte centroreunire particulare !unctul Func*ia de reunire Zhangmen 0F 4%14 Beunirea celor ' organe de depozit Zhong1an 0C 451 5 Beunirea celor ' organe de prelucrare Shanzhong 0C 4(1 Beunirea energiei inspirate 0punctMu anterior al focarului superior1 Xuanji 0C 541 !unct secundar de reunire a energiei inspirate Jiu1ei 0C 4'1 Beunirea centrilor 8itali 0ac*ionează asupra energiei profunde Yin0 Zusan'i 0S %1 % Beunirea energiei 0atit Yin, cit 3i Yang0 2i3hong 0S %&1 Beunirea functiei nutri*ie 0cre3te asimilarea energiei alimentelor1
de punere în rezer8ă energetică 0Binichi, Splină!ancreas, Ficat, !lămîn 3i Cord1; este în acela3i timp 3i punct Mu al meridianului Splină !ancreas. 5
Lnele dintre ele, de asemenea, sunt incluse în categoria punctelor specializate ale afec*iunilor. 2otu3i, între cele % categorii de puncte e"istă unele diferen*e, moti8 pentru care leam indica t în ta7ele separate, lăs>nd cititorului sarcina de a le compara 3i de a o7ser8a elementele comune 3i pe cele care diferă. 2ermenul de puncte $centroreunire particulare$, folosit de =i7oQet 0@(%1, le apropie ca ac*iune de punctele centroreunire# $ordinare$ 3i $generale$, pe care leam descris deja mai înainte.
Ta:elul nr. LII !unctele distale cu ac*iune pro"imală J"tremitatea
!unctul distal
Mem7rul superior $egu 0IG /1 Lieque 0! (1 8eiguan 0S 1 Mem7rul inferior Zusan'i 0S %1 Sanyinjiao 0S! 1 (eizhong 0 /&1
Oona pro"imală influen*ată Frunte, fa*ă, git 0anterior1 3i organele desim* Ceafă, git. 0posterior1,spate Fa*a anterioară a toracelui 3i a7domenului rganele a7dominale !erineu 3i organele genitale Begiunea inferioară a spatelui, loji renale 3i organe pel8iene
Ln număr de puncte, redate în ta7elul nr. II 0trei situate pe mem7rele inferioare 3i trei situate pe mem7rele superioare1, au o influen*ă particulară asupra unor regiuni pro"imale 0cap, gît, torace 3i a7domen1. Jle tre7uie asociate ca -puncte la distan*ă$ în afec*iunile localizate în zonele respecti8e.
Pun&'ele *-e&iaIi,a'e ale a6e&/iunil$r Tabelul nr. LIII
!unctele specializate ale afec*iunilor4 !unctul
Func*ia
Beunirea 8enelor 0afec*iuni 8enoase1 3i a articula*iilor 07oli reumatismale1 *emu# 9 *u+u 0S %51 3i Beunirea 8aselor 0afec*iuni arteriale 3i 8enoase1 Lieque 0! (1% Zhong3hong 0S @1/
ista acestor categorii de puncte este redată în ta7elul nr. III. Comparate cu punctele din ta7elele indicînd $reunirile particulare$ 3i punctele $ui 0$influen*iale$1, se poate o7ser8a că acestea din urmă mai cuprind în plus punctele S 4% 3i C 45, iar primele 0punctele de $reunire particulare$1, punctele C 4' 3i C 54. 2otu3i, numărul punctelor
specializate ale afec*iunilor este mult mai mare, multe dintre ele nefiind incluse nici printre punctele influen*iale, nici printre reunirile particulare. 4 Multe din ele sint descrise 5 Sînt 3i puncte de dispersie % Js te 3i punct Lo / Sînt 3i puncte de tonifiere.
ca puncte !oe /$ui0 sau influentiale.
Ca 3i punctele de reunire particulare, această categorie de puncte nu are o ac*iune directă asupra unui meridian, ci asupra unui ansam7lu de tul7urări. !rin aceasta se deose7e3te de punctele simptomatice, care ac*ionează asupra unui simptom 7ine definit. !unctele specializate ale afec*iunilor mai sînt numite uneori puncte de asentiment $independente$, sugerind o ac*iune apropiată de cea a punctelor de asentiment ade8ărate 0punctele Shu posterioare1. 9n cursul tratamentului, aceste puncte 0ca 3i punctele de reunire particulare sau punctele $ui1 tre7uie utilizate după resta7ilirea echili7rului energetic general. Ltilitatea lor este e8identă în două situa*ii: in tratarea unei algii 0în*eparea în dispersie a punctului corespunzător înlătură durerea proiectată în regiunea afectată1 3i în tratamentul unei pareze 0în*epat în tonifiere, are efect de stimulare a tonusului grupului muscular aflat în zona de influen*ă a punctului respecti81.
# Pun&'ele enere'i&e auiliare Ta:elul nr. LI; !unctele energetice au"iliare Func*ia energetică 2ransferă energia în zonele inferioare ale corpului 2ransferă energia în zonele superioare ale corpului Bepune in circula*ie energia 7locată !romo8ează propulsia singelui în capilare 6ispersează e"cesul energetic din torace 6ispersează e"cesul energetic din a7domen 6ispersează e"cesul energetic intracranian 6ispersează e"cesul Yang din torace Beface deficitul energetic din regiunea inferioră a corpului 6ispersează e"cesul energetic din e"tremită*i
X 2U tonifiere; 6 U dispersie
!unctul si modul de stimulare X
Shangju%u 0S %(1 021 Xianju%u 0S %@1 061 Zhongji 0C %1 021 Jian'i 0C 441 021 Juque 0C 4/1 021 Xiaohai 02S ?1 061 uanyuan 0C /1 061 Tinggong 02S 4@1 061 Mingmen 0G /1 061 Jianyu 0IG 4'1 061
Dorsarello 04@?41 descrie ac*iunea unor puncte 0ta7elul nr. I1 asupra insuficien*ei sau e"cesului de energie din diferitele regiuni ale corpului. 9n*eparea lor influen*ează transferul energetic din zonele prezent>nd e"ces către cele prezent>nd insuficien*ă. <.12. Pun&'ele *im-'$ma'i&e (F-un&'ele ramuriF
9n concep*ia chineză, 7oala este asemuită unui copac. 2runchiul acestuia sim7olizează tul7urarea energetică profundă, iar ramurile simptomele clinice ale 7olilor. !unctele energetice, prin rela*iile lor comple"e, sînt capa7ile să corecteze diferitele dezechili7re energetice. Celelalte puncte situate pc cele 45 meridiane sau în afara lor au o serie de indica*ii care se referă la un simptom precis 0$ramurile pomului$1. Stimularea lor este capa7ilă să înlăture simptomul respecti8, fără a a8ea o influen*ă majoră asupra tul7urării energetice. 9n această situa*ie, utilizarea numai a acestor puncte e"plică rezultatele tranzitorii înregistrate de cei care folosesc re*etele de puncte din diferitele manuale. 6acă însă, paralel, sînt utilizate 3i puncte energetice, rezultatul terapeutic poate fi foarte 7un.
<.13. Pun&'ele -eri&ul$a*e Lnele puncte situate in 8ecinătatea unor organe 8itale sau în unele zone refle"ogene au fost etichetate drept $periculoase$. 9n*eparea lor este interzisă sau făcută cu grijă. Spre e"emplu, 2iuhou 0J"tra /1, 0S 41tre7uie 3i Jingming 0mare Chengqi 41 sînt situate în jurul ochiului. 9n cursul sarcinii, acupunctura tre7uie aplicată cu pruden*ă. 9ntre punctele care nu tre7uie folosite la femeia însărcinată, unele sînt interzise, iar altele tre7uie, pe cît posi7il, e8itate. 6upă 6arras 05@%1, acestea sînt următoarele: = Pun&'e in'er,i*e: ! % si !(, IG /; S! 5, si S! @; B 4, 5, %, ( si B ?; S / si S 7; D %/; F 5, %, @ 3i F 4&. Pun&'e de e)i'a': ! 44; IG ?, @ si lG 4&; S %(; '@; S , ( si S ?; 2F 4, / si 2F 4&; D 54.
<.15. Par'i&ulari'ă/ile &lini&e ale -un&'el$r Se consideră că în condi*ii normale, suprafa*a unui punct de acupunctură este de 45 mm5 0fig. ?/1. Studiul proprietă*ilor electrice ale punctelor de acupunctură a confirmat această afirma*ie, e8iden*iind 3i caracterul a7rupt al acestor $orificii electrice$, atunci cînd ele sînt cercetate comparati8 cu zonele din jur. Considerînd că fiecare din cele ('& de puncte ale meridianelor 0cele mai multe, din cele %4 considerate clasice sînt 7ilaterale1 ocupă 5 mm5, suprafa*a însumată a lor nu depă3e3te 4\ din întreaga suprafa*ă a pielii, apreciată la apro"imati8 4,' m 5 0'(?, '?', '@@1. 2otu3i, cînd sistemul energetic profund 3i superficial este modificat, suprafa*a acestor puncte cre3te. Fenomenul zis de $fenestra*ie$ 0cre3terea dimensiunii punctului1 3i de $ocluzie$ 0re8enirea la dimensiuni normale, atunci cînd tul7urarea este înlăturată1, pus în e8iden*ă pe 7aza studiului rezisten*ei electrice cutanate 0%%'1 confirmă o7ser8a*iile clinice pri8ind dimensiunile 8aria7ile ale punctului.
Fig. ?/ !roiec*ia în suprafa*ă a unui punct nu este mai mare de 5 % mm5. Intrucit punctele se află la 4% cm adîncime, acul poate pătrunde în punct pe o suprafa*ă mai mare, a3a cum reiese din schema din partea dreaptă a figurii.
Ta:elul nr. L; !unctele simptomatice utiliza7ile raport cu regiunea afectată a corpului Begiuneacorpului
!unctullocal
+a/a an'eri$ară a &$r-ului Shang%ing 0G 5%1 cap 3i frunte Jian)ing 0G 541 Zianzhu 0 4&1 gură 3i o7raji Ji3ang 0S /1 Ja3he 0S 1 ochi Jingming 0 41 Sizhu6ong 02F 5%1 nas Ying%iang 0IG 5&1 Chengqi 0S 41 $e'iao 0IG 4@1 g>t Lianquan 0C 5%1 Tian+u 0C 551 torace Shanzhong /C P0
!uncte sit. Intre 242( Zhong1an 0C 451 !uncte sit. între 2( 3i 5 a7domen inferior uanyuan 0C /1
a7domen superior
+a/a la'erală &$r-ului
!uncte 8ecinătate
de
Tian#ong 0IS 4(1 Lianquan 0C 5%1
Tong+ian 0 (1
Yamen 0G 4'1 5u#ong 0S 4@1 Zhong+ing 0C 40
Tianshu 0S 5'1 -
!uncte la distan*ă
Shang'ian 0IG @1 Kun'un 0 &1
$egu 0IG /1 8ei+ing 0S //1 Yang'ao 0IS 1 Xuanzhong0D%@1 2u3hi 0IG 441 Li)ui 0S /'1
Shaoshang 0!441 Zhaohai 0B 1 Chize 0! '1 *eng'ong 0S /&1 8eiguan 0S 1 Zusan'i 0S %1 Sanyinjiao 0S! 1
a
cap lateral urechi torace lateral 3old +a/a -$*'eri$ară a &$r-ului
Tai Yang Shuaigu 0D ?1 Tanzhu 0 51 Yifeng 02F 4(1 Shi)ou 0S! 4(1 2imen 0F 4/1 aimai 07 51 (ushu 07 5(1
*engfu 0G 41 cap 3i ceafă *eng3hi 0D 5&1 spate între 24 azhui 0G 4/1 3i 4 aohuangshu 0 /%1 anshu 0 4?1 (eishu 0 541 spate A între 5 Jinggu 0 /1 S/ a3hangshu 0 5'1 regiunea Changqiang 0G 41 sacrococcigiană $uiyang 0 %'1
*eng3hi 0D 5&1 Tian)ing 0IG 4(1
anshu 0 4?1
$agu 0IG /1 Xian%i 0D /%1 Zhongzhu 02F %1 Zu'inqi 0D /41 Zhigou 02F 1 Yang'ingquan0D %/1
2imen 0F 4/1
Yangfu 0D %?1
ashu 0 441
Tianzhu 0 4&1 Jingmen 07 5'1
$ou%i 0IS %1 Tonggu 0 1 (eizhong 0 /&1 Kun'un 0 &1
$uan+iao 07 %&1
(eizhong 0 /&1
5aihuanshu
%&1
0 Chengshan 0 '(1
Begiuneacorpului
!unctullocal
Mem:ru *u-eri$r Tianzong 0IS 441 umeri Jiangjing 0D 541 7ra* 3i cot 2u3hi 0IG 441 (aiguan 02F '1
ante7ra* pumn 3i m>ini Mem:ru in6eri$r
fese 3i coapse genunchi 3i gam7e picioare
uzhui 0g 4/10 /%1 aohuangshu anshu 0 4?1 $egu 0IG /1 $ou%i 0IS %1 $uan+iao 07 %&1 Chengfu 0 %1 Zusan'i 0S %1 Zuanzhong 07 %@1 Taibai 0S! %1 8ei+ing 0S //1
!uncte de 8ecinătate 5inao 0IG 4/1
!uncte la distan*ă 2u3hi 0IG 441
Jianyu 0IG 4'1 Tianzhu 0 4&15'1 Jingmen 0D
Kun'un 00 &1/&1 (eizhong
(aiguan 02F '1 Yaoyangguan 0G Yang'ingquan 0D
%&
%/1
*engshi 0D %41 *uyang 0 '@1
Ta:elul nr. L;I
!roprietă*ile func*ionale ale zonelor cutanate, utilizate în acupunctură "u-er6i&ial!
4. !oten*iale electrice crescute 0pînă la A %&& m1 5. alori crescute de capacitate electrică 0&, 4 ]F1 %. Bezisten*ă electrică scăzută 05&5'& Mhm1 , e"plorată atit in curent continuu, cît 3i alternati8 /. Bespira*ie cutanată crescută 0emisie crescută de C51 '. 2emperatură locală mai mare . Jmisie crescută de lumină 8izi7ilă 0în special pe punctele ing 3i uan1 (. Semnale sonice de la ni8elul acupunctelor 0frec8en*ă de 54' z, amplitudine de &,'4 m, unde ascu*ite1 Pr$6und!
4. !rag scăzut de electropercep*ie 5. !roprietă*i de electret 0stocare de sarcini electrice1 %. Jlectrorezonan*ă cu alte acupuncte 3i cu unele energii din mediu /. Conducti7ilitate electrică crescută, incluzind o migrare crescută a izotopilor radioacti8i
6upă cum sugerează numele lor chinezesc 0 2i Xue $rificii ale energiei$, Kong Sue $Găuri de transport$ sau Xue (ei $rificii pentru în*epare$1, punctele se află situate adeseori în ni3te mici depresiuni ale pielii.
& !oten*iale electrice mai mari 0e8oluînd paralel, dar în sens in8ers cu rezistenta electrică, care este mai mică1 fa*ă de zonele din jur ar putea fi sesizate de unii senzori 7iologici la o distan*ă de cîti8a cm, fie su7 forma unei 8i7ratii, fie su7 forma unei atrac*ii sau respingeri punctiforme. 9ntr ade8ăr, trecerea fe*ei palmare a 8îrfului degetelor pe deasupra unor puncte 0$egu IG / sau 8eiguan S 1 poate fi sesizată atît de su7iectul e"aminat, cît si de e"aminatorul antrenat, su7 forma unei senzatii cu o coloratură indi8iduală 8aria7ilă.
$semnalul 8egetati8 8ascular$ descris de =ogier 0@(?@(@1 manifestat printro modificare în tensiunea pulsului cînd corpul este stimulat de o energie e"ternă $normală$. 6acă un su7iect aflat cu fa*a pe pozi*ia Jst est se întoarce către =ord Sud, intensitatea pulsului 8a cre3te în mod e8ident. Stimulul energetic care declan3ează acest răspuns 8ascular fiziologic este reprezentat de cîmpul magnetic terestru, de intensitate &,' Gauss 3i care $curge$ de la polul Sud către polul =ord al pămîntului. Beceptorul acestei 8aria*ii a cîmpului magnetic terestru este sistemul ner8os 8egetati8. Cu ajutorul unui disc magnetic pot fi localizate emisiile energetice ale corpului, pe care autorul le descrie su7 forma unor spirale sau $cîmpuri de 8irtej$. 6upă cum men*ionam mai înainte, 6ung 0%/%'/1 descrie, in raport cu starea func*ională a punctului, trei faze distincte: faza latent ă 0nedureroasă1, pasi8ă 0durere la presiune1 3i acti8ă 0durere spontană1. uind drept criteriu de clasificare sensi7ilitatea la presiune, el găse3te că punctele situate pe căile ner8oase principale de8in mai precoce, mai frec8ent 3i mai intens dureroase 0puncte primare1 decit altepuncte situate pe căi ner8oase secundare 0puncte secundare 3i puncte ter*iare1. 9n fine, punctele numite nespecifice reprezintă proiec*ii ale unor termina*ii ner8oase cutanate sau din structurile in8ecinate. !rimele categorii de puncte răspund mai 7ine la tratament decît ultimele.
<.19. i$6i,i&a -un&'el$r de a&u-un&'ură Lnele particularită*i electrice ale punctelor de acupunctură, comparati8 cu zonele din jur, au fost e8iden*iate cu aproape /& de ani în urmă 04%', 4%(, 4'4, @(&, @(41. 6ificultă*ile tehnice de măsurare, suscepti7ile de a induce erori importante în determinarea parametrilor, precum 3i lipsa unei standardizări a metodelor de măsurare au făcut ca rezultatele comunicate de diferiti autori să fie greu de comparat. Fa*ă de zonele în8ecinate, considerate ca $indiferente$, punctele de acupunctură ar a8ea următoarele caracteristici: rezistentă electrică mai scăzută 0între 5& 3i 5' hmi1, indiferent că măsurarea sa făcut în curent alternati8 sau în.curent continuu; capacitatea electrică cu 8alori mai mici 0intre &,4 3i 4 ]F1 3i poten*iale electrice mai mari 0pînă la 5'& m 1. Lna din concluziile rezultate din studiile pri8ind electrofiziologia pielii este aceea a marei 8aria7ilită*i a proprietă*ilor electrice cutanate, atît a celor înregistrate pe punctele de acupunctură, cît 3i în afara lor 04(5, 5&, 55', //?, '@(, '@@, 4&4?, 44/%, 44'@, 45'(, 4441.
8aria7ilitate, constatată mai mult în cursul măsurătorilor rezisten*ei electrice 3i mai pu*in în cursul măsurătorilor poten*ialelor cutanate, este dependentă în mai mare măsură de imperfec*iunile tehnice, precum 3i de dificultatea controlării factorilor ce influen*ează ace3ti parametri: gradul de umiditate a pielii, presiunea imprimată electrodului e"plorator, timpul de citire a 8alorilor după aplicarea electrodului etc 0'@@, 4&?5, 44%?1. J8ident, cînd condi*iile tehnice de măsurare sînt diferite 0suprafa*ă diferită a electrodului e"plorator, compozi*ie diferită a aliajului din care acesta este construit, parametri de curent tipde undă, durată, frec8en*ă diferi*i1, rezultatele o7*inute sînt dificil de comparat. Cînd se asigură totu3i un control accepta7il al acestor factori, ceea ce surprinde pe cercetător este diferen*a mare de rezisten*ă 3i de poten*ial care poate fi înregistrată, pe zone aflate uneori la numai45 mm distan*ă, $Căderea de rezisten*ă$ înregistrată la ni8elul acestor puncte.
