ABORDĂRILE GENERALE ALE CONSILIERII I. Abordările psihodinamice II. Abordările comportamentale III. Abordările umaniste sau experienţiale
I. ABORDĂRILE PSIHODINAMICE 1. Abordar Abordarea ea psihana psihanalit litică ică freudia freudiană(c nă(clas lasica ica)) Abordările psihodinamice îşi au originea în psihanaliza freudiană. Teoria psihanalitica considera ca Ics este principalul motor al intregului aparat psihic si ca in structura personalităţii sunt identificate trei instanţe: Id, Ego, Superego. Id-ul (Sinele) reprezintă sursa impulsurilor si pornirilor instinctuale, ce functioneaza pe principiul placerii. Ego-ul (Eul) este o instantă conştientă care restructurează impulsurile inconştiente şi mediază între instincte şi cerinţele socialului ;are la baza principiul realitatii ; Superego-ul (Supraeul) :instanta morala, ce include valori, principii, idealuri morale. Trăsătura centrală a compormantului uman este, conform psihanalizei freudiene, polaritatea, iar viaţa omului constă în grade diferite de conflict între forţele polare (viaţă-moarte, realitate-imaginaţie, social-personal). Originea conflictelor trebuie căutată în trecutul individului, în împrejurările nefericite din copilărie. Consilierea de tip psihanalitic este marcată de două momente esenţiale: Catharsisul şi Insightul. Catharsisul : descărcare de natură emoţională a tensiunii şi anxietăţii prin retrăirea în plan psihic a experienţelor trecute. Insightul sau iluminarea bruscă rezidă în descoperirea intuitivă de către pacient a surselor şi motivelor ascunse (structurate în copilărie şi de natură inconştientă)ce stau la baza coportamentelor sale. Scopul consilierii de tip psihanalitic este de a îndruma clientul în înţelegerea a ceea ce se află în inconştient. În procesul de atingere a insightului trebuie parcurse patru etape (Hutchinson, 1950): Etapa pregătitoare - trăirea trăirea sent sentime imente ntelor lor de de frust frustrare rare,, anxiet anxietate ate şi disp disperar erare; e; - activi activitat tatea ea de căut căutare are (prin (prin tato tatonare nare şi şi eroare eroare)) a unei unei soluţi soluţii; i; - recăder recăderea ea în în vechi vechile le model modelee compo comportam rtamente entele le şi şi de gândire gândire . Etapa de incubaţie - dori dorinţ nţaa de de a fugi fugi de prob proble lemă mă;; - lipsa lipsa de moti motivaţ vaţie/ ie/ de de rezist rezistenţ enţăă în rezol rezolvare vareaa proble problemel melor or.. Etapa de iluminare - probl problem emaa devi devine ne clară clară pent pentru ru subi subiect ect;; - clie client ntul ul iden identi tifi fică că sol soluţ uţia ia.. Etapa de evaluare şi elaborare a soluţiei - confruntarea soluţiei cu criteriile exterioare furnizate de realitate. Consilierea de tip psihanalitic este recomandată în terapia anxietăţii, în fobii fobii şi în isteria isteria anxioasă. Rolul consilierii este sa identifice cauzele care au generat in trecutul individului aceste dezechilibre. •
•
•
•
•
•
•
2. Abordările psihodinamice moderne/postfreudiene 1
-au drept sursa modelul clasic al psihanalizei adeptii : A. Adler, Adler, C. Jung, K Horney, H. Sullivan A. Alder considera că depăşirea propriului sentiment de inferioritate constituie principalul conflict al omului. Scopul individului nu este altul decât punerea în valoare a potenţialului propriu, în depăşirea stării de inferioritate din copilărie. În consecinţă, cauzele comportamentelor indezirabile sunt în viitor şi nu în trecutul individului. C.Jung susţine că la baza acţiunilor omului se află nu numai propria lui experienţă ci şi aceea a comunităţii în care trăieşte. •
•
•
•
•
•
Tehnici şi metode meto de utilizate: util izate: Metoda asociaţiilor libere - constă constă în libert libertate ateaa acordată acordată pacien pacientul tului ui de a spune spune orice, orice, fără fără jenă sau sau fără dorin dorinţa ţa de a face o impresie bună. - Motivu Motivull utilizări utilizăriii acestei acestei metode metode este că inconşt inconştient ientul ul va scoate scoate la iveală iveală conţin conţinutu uturil rilee sale reprimate, eliberând astfel pacientul de efectele lor. În declanşarea declanşarea unor noi asociaţii asociaţii libere consilier consilierul ul va folosi, ca stimuli, stimuli, întrebările întrebările directe directe : “ La ce te duce gândul acesta ?”. Analiza viselor Sentimentele şi dorinţele puternic reprimate, în care clientul este profund implicat încât nu le poate aduce în conştiinţa sa prin efort personal, reprezintă conţinutul latent al visului. Fiecare vis este o luptă a individului în rezolvarea conflictelor de natură inconştientă. Analiza acţiunilor clientului Comport Comportamen amentel telee verbale verbale ca şi cele cele nonverba nonverbale le ale consili consiliatu atului lui pot oferi oferi inform informaţi aţiii import important antee expertului. Printre elementele ce pot fi supuse analizei sunt: grija excesivă, privirile anxioase, erorile de pronunţare a unor cuvinte, etc. Analiza egoului - vizează cunoaşterea naturii specifice a atitudinilor conştiente şi a comportamentului subiectului. Consilierul trebuie să se centreze nu numai pe impulsurile şi şi mecanismele de apărare ale eului, ci şi pe identificarea unor soluţii la problemele curente ale clientului. Interpretările Interpretarea de tip psihanalitic constă în ordonarea de către consilier a materialului propus de pacient în cursul asociaţiilor libere şi în analiza visurilor. Aceste interpretări ajută clientul în obţinerea insightului sau sau în desc descop oper erir irea ea brus bruscă că şi intu intuit itiv ivăă a conţ conţin inut utur uril ilor or inco inconş nşti tien ente te ce repr reprez ezin intă tă cauz cauzel elee comportamentelor dezadaptative. Prelucrările asupra materialului produs de client Prelucrarea materialului produs de pacient este realizată prin exprimarea unor interpretări ulterioare specifice, inclusiv în cazurile în care subiectul manifestă tendinţa de întoarcere la comportamentele sale infantile sau nu asimilează emoţional interpretările iniţiale oferite de consilier.
II. ABORDĂRILE COMPORTAMENTALE
2
- au apărut ca reacţie la terapiile psihodinamice, fundamentându-se pe tezele orientării behavioriste (comportamentale). Consilierea de tip comportamental este un proces de învăţare. Modificarea Modificarea directă a comportamentului unui individ provoacă schimbări la nivelul atitudinilor şi sentimentelor. 1. Abordarea comportamentala clasica
•
•
•
•
•
•
- are ca scop decondiţionarea persoanei dezadaptate de comportamentele indezirabile prin diminuarea sau eliminarea întăririlor şi înlocuirea acestor comportamente cu unele dezirabile. I. Holdevici sintetizează metodele şi tehnicile utilizate în consilierea comportamentală : Tehnica stingerii comportamntelor comportamnt elor nedorite Comportamentele individului au tendinţa de a dispărea dacă nu sunt întărite, fenomen întâlnit frecvent în situaţiile în care au fost întărite involuntar de alte persoane. Tehnica implozivă şi tehnica expunerii, baza principiul stingerii bazate te pe comportamentelor nedorite, sunt utilizate în tratamentul tulburărilor anxioase. În tehnica implozivă, clientul se confruntă cu situaţia anxiogenă în plan imaginar, în timp ce în cazul tehnicii expunerii confruntarea consiliatului are loc în plan real. Tehnica desensibilizării sistematice Desensibilizarea sistematică ajută consiliatul să se relaxeze, ori să se comporte într-un mod care este incompatibi incompatibill cu apariţia anxietăţii anxietăţii în prezenţa prezenţa unor stimului anxiogeni anxiogeni imaginari sau reali. Metoda este structurată pe trei etape : învăţarea relaxării (în primele şase şedinţe) ; stabilirea ierarhiilor (consiliatul stabileşte o ierarhie a situaţiilor generatoare de anxietate) ; procedeul desensibilizării (persoana consiliată se relaxează cu ochii închişi, în timp ce consilierul descrie scene în care apar, progresiv, stimulii generatori de anxietate; exerciţiul se încheie când subiectul afirmă că simte anxietatea). Tehnica ehnica desens desensibi ibiliz lizării ării sistem sistemati atice ce este este eficie eficientă ntă în terapia terapia fobiil fobiilor or şi a tulbură tulburăril rilor or anxioa anxioase, se, şi ineficintă în consilierea persoanelor cu dificultăţi în învăţarea relaxării sau în cazul subiecţilor cu inabilităţi imaginative. Tehnica aversivă Tehnica aversivă presupune înlăturarea comportamentelor indezirabile prin sancţiune. Sancţiunea constă atât în înlăturarea întăririlor pozitive cât c ât şi în utilizarea unor stimuli aversivi. Metoda modelării Modelarea este utilizată în consilierea de grup şi presupune observarea şi imitarea unor modele comport comportamen amental talee dezirabi dezirabile. le. Metoda Metoda este este eficie eficientă ntă în cazul cazul copiil copiilor or defici deficienţ enţii mintal mintal şi în cazul cazul subiecţilor timizi. Tehnica asertivă (antrenamentul ( antrenamentul asertiv) Antrenamentul asertiv îl ajută pe consiliat să-şi exprime deschis şi adecvat gândurile şi sentimentele. Subiec Subiecţii ţii sunt sunt învăţa învăţaţi ţi să adresez adresezee altor altor persoan persoanee remarci remarci directe directe şi mai puţin puţin confor confortabi tabile, le, fără fără sentimente de ostilitate sau agresivitate. Tehnica este eficientă în cazul personelor anxioase şi a celor cu dificultăţi în stabilirea de contacte interpersonale.
2. Aborda Abordarea rea rational rational-em -emotiv otivaa (RET (RET)) Fiecare persoană dispune de un potenţial psihofizic atât pentru gândirea raţională cât şi pentru cea iraţională. Altfel spus, subiectul are tendinţa biologică şi culturală de a greşi şi de a-şi crea probleme. În acelaşi timp, oamenii au capacitatea de a-şi transmite sau comunica atitudini şi comportamente nevrotice. Aceste comportamente, considera iniţiatorul aceste abordări A. Ellis, pot fi eludate printr-o activitate de consiliere activ-directivă de scurtă durată (5-15 şedinţe). Consilierul trebuie să ajute clientul 3
• • •
• •
•
•
•
în acceptare acceptareaa faptul faptului ui că este este imperf imperfect, ect, că poate face greşeli greşeli şi în demersul demersul de reîndoctrinare cu diferite valori, convingeri şi idei. Consilierea raţional-emotivă operează cu paradigma A-B-C. se referă la evenimentele din viaţa consiliatului ; se referă la ceea ce gândeşte subiectul despre evenimentul respectiv ; se referă la sentimentele şi comportamentele persoanei ca rezultat al lui B. Atunci când există o consecinţă C, încărcată emoţional, ce urmează unui eveniment A, acest fapt acti activat vator or apare apare ca fiin fiindd cauza cauza acele aceleii cons consec ecin inţe ţe (C). (C). În real realit itat ate, e, conse consecin cinţe ţele le emoţi emoţion onal alee şi comportamentale (C) sunt generate de B, adică de gândurile şi convingerile iraţionale ale individului. Clientul este învăţat cum să lupte împotriva convingerilor iraţionale prin contraargumente sau dispute (D). (D). Sentime Sentimente ntele le de auto-aj auto-ajuto utorare rare şi comport comportame amente ntele le sănăto sănătoase ase sunt sunt conseci consecinţa nţa conşti conştient entiză izării rii consiliatul a stării în care se află (etapa efectelor -E). Consilierul Consilierul de tip RET foloseşte, foloseşte, în relaţiile psihoterapeu psihoterapeutice, tice, tehnica argumentării argumentării.. În derularea derularea consilierii specialistul trebuie să parcurgă următorii paşi : Clientul trebuie să-şi asume întreaga responsabilitate a tratamentului ; Descoperirea şi evaluarea, de către consiliat, a gândurilor şi convingerilor iraţionale prin reflectarea asupra unor maxime, de exemplu ("Modul în care te simţi şi te comporţi este determinat, în mare măsură, de felul în care gândeşti şi nu de ceea ce ţi se întâmplă sau de acţiunile celor din jur. "). Consilierul Consilierul solicită solicită subiectului subiectului rezolvarea unor sarcini/tem sarcini/temee pentru acasă ; de exemplu, exemplu, să acorde 1530 minute pentru identificarea gândurilor g ândurilor iraţionale după modelul A-B-C. Consiliatul trebuie să acţioneze concret pentru a schimba modul negativ de gândire (de pildă, să-şi acorde recompense şi sancţiuni, să se axeze pe activităţi dezirabile, etc). Consilierul ajută clientul în combaterea rezistenţelor rezultate din gândirea iraţională şi din temerile nerealiste sau nejustificate.
3. Abordarea cognitiv-comportamentală
• • • •
- originea în psihanaliza lui A. Adler şi în psihologia cognitivistă. - s-a dovedit eficientă în tratarea puseurilor de panică şi a anxietăţii generalizate - vizeaza modificarea ;i controlarea gandurilor negative si eliminarea afirmatiilor ;i a regulilor cu caracter disfunctional În consilierea cognitiv-comportamentală, clientul este solicitat în elaborarea şi planificarea unor strategii de rezolvare a problemelor cu care se confruntă. Formularea precisă, împreună cu clientul, a obiectivelor asigură reuşita reuşita consilierii de tip cognitiv-comportamentală. Consilierul este condiţionat să să asigure un climat de încredere reciprocă în care subiectul să se simtă securizat pentru a fi capabil să comunice în mod real. Consiliatul trebuie informat că activitatea psihoterapeutică îl va ajuta să se ajute singur . Adepţii Adepţii abordării cognitiv-com cognitiv-comportame portamentale ntale consideră consideră importantă evaluarea evaluarea iniţială a clientului clientului prin : Interviu ; Auto-monitorizare ; Auto-evaluare (chestionare, scale de evaluare) ; Observarea directă a comportamentului subiectului. Metodele şi tehnicile utilizate în consilierea cognitiv- comportamentală se grupează în : Metode şi tehnici de identificare a gândurilor negative : Discutarea unei experienţe emoţionale recente . •
4
Tehnica imaginaţiei dirijate sau a jocului dramatic pentru a-l determina pe subiect să retrăiască
o experinţă emoţională.
Tehnica modificărilor de dispoziţie în cursul unei şedinţe de consiliere, deoarece fluctuaţiile de
•
dispoziţie pot fi utile pentru declanşarea automată a gândurilor subiectului. Tehnica determinării semnificaţiei unui eveniment . Metode şi tehnici de modificare a gândurilor şi comportamentelor negative : Raţionalizarea - consilerul explică ce relaţie se stabileşte între cogniţie, afectivitate şi conduită. poatee fi reali realiza zată tă prin prin conc concent entra rarea rea consi consili liat atul ului ui asup asupra ra conţi conţinut nutul ului ui unei unei Distragerea- poat conversaţii şi nu asupra stării proprii în scopul exercitării unui control direct şi imediat asupra simptomului. Furnizarea unor informaţii cu privire la mecanismele anxietăţii . Programarea Programarea activităţil activităţilor or - subiectul evaluează, sub aspect afectiv, pe o scară de la 0-100,
activităţile pe care le desfăşoară, iar consilierul oferă o listă de principii pr incipii ale planificării timpului. Verificarea veridicităţii gândurilor negative automate - consilierul şi clientul identifică soluţii raţionale de înlocuire a gândurilor negative automate
Reality Therapy) 4. Abordarea consilierii centrate pe realitate ( Reality
- se bazează pe dezvoltarea unei filosofii pozitive a educaţiei, pe implementarea unui stil de viaţă constructiv, constructiv, responsabil. Conceptele Conceptele fundamentale fundamentale în Reality Therapy sunt: comportamentul responsabil şi nevoia de identitate. În structurarea comportamentului responsabil individul trebuie trebuie să respecte cei trei R : Reality ) ; Realitatea ( Reality Corectitudinea ( Right Right ) ; Responsabilitatea ( Responsability Responsability ). Comportamentul responsabil este sinonim cu sănătatea mintală, iar motivele inconştiente individuale nu reprezintă o scuză a stării subiectului. Individul trebuie să conştientizeze şi să înţeleagă că trecutul nu poate fi reeditat în mod practic şi că importante sunt încercările lui de reuşită actuale şi intenţiile privind viitorul. Nevoia de identitate ale Eului persoanei se dobândeşte în interacţiune cu Altul generalizat generalizat şi se reflectă în sistemul de valori, în status-ul socio-economic socio-econo mic şi în filosofia fiecărui individ. Iniţiatorul consilierii centrate pe realitate, W.Glasser, W.Glasser, a stabilit câteva principii de bază : Implicarea personală a consilierului prin crearea unei atmosfere atmosfere încurajatoare, călduroase şi tonifiante ; Focalizarea activităţii de consiliere pe comportamentul prezent şi mai puţin pe sentimentele clientului ; Evaluarea, de către consiliat, a propriului comportament ; Asistarea clientului în planificarea unui comportament responsabil ; Refuzul oricărei motivaţii a greşelii sau a lipsei de performanţă ; Eliminarea pedepsei pentru eşecurile clientului ; Focalizarea pe atitudini pozitive ; Controlul percepţiilor ; Rezolvarea conflictelor. • • •
•
•
• • • • • • •
III. ABORDĂRILE UMANISTE SAU EXPERENŢIALE
5
Scop fundamental : constientizarea maximala a propriului eu sau atingerea unui nivel superior de constiinta, contracararea alienarii.
1. Abord Abordar area ea existen existenţi ţial alis istă tă În opinia existenţialiştilor, omul fiinţează în lume, se manifestă liber şi spontan, creativ şi natural. Nu există boală psihică ci doar situaţii problematice, impasuri existenţiale. Anxietatea, panica şi sentimentul de culpabilitate apar datorită subestimării propriei persoane dar şi neacceptării condiţiei umane. Din această perspectivă, acţiunea de descoperire a sinelui presupune atât forţe interne cât şi forţe externe, ce direcţionează comportamentul uman. În viziunea lui R.May scopurile analizei existenţiale sunt: Conştientizarea propriilor probleme şi actualizarea potenţialului energetic latent ; Eliminarea Eliminarea disconfortului disconfortului generat de impasul impasul existenţial existenţial în care se află individul şi maturizarea maturizarea personalitătii; Obţierea unei imagini de sine autetice, ceea ce duce la clarificarea identităţii personale şi armonizarea relaţională; Acceptarea de sine şi eliminarea conflictelor intrapsihice; Modificarea şi metamorfozarea comportamentului neautentic; Rezolva Rezolvarea rea crizei crizei existe existenţi nţiale ale în care se află află subiec subiectul tul şi conşti conştient entiza izarea rea autodet autodeterm ermină inării rii destinului său; Autodesăvârş Autodesăvârşirea irea personală, personală, dezvoltarea dezvoltarea autenticită autenticităţii, ţii, spontaneită spontaneităţii ţii şi creativităţ creativităţii, ii, ceea ce conduce la reconstrucţia fiinţei umane. • •
•
• • •
•
2. Abordarea non-directivă/centrată pe persoană
• • • •
• • •
•
•
•
Fondatorul abordării non-directive a consilierii este Carl Rogers. În viziunea lui Rogers nondirectivismul consilierului constă în abţinerea de la judecată evaluantă şi nu în absenţa judecăţii. Scopul asistenţei psihologice centrate pe persoană este ajutarea consiliatului în a se accepta pe sine. Caracteristicile definitorii ale acestei abordări sunt : Acordă o mai mare autonomie şi independenţă individului ; Se centrează pe factorii de natură emoţională şi nu pe cei cognitivi ; Acordă o atenţie mai mare evenimentelor actuale decât celor din istoria individului ; Relaţia psihoterapeutică este considerată o experienţă evolutivă. C. Rogers, menţionează câteva condiţii esenţiale ce asigură succesul activităţii de consiliere : Existenţa a două persoane în contact ; Înţelegerea empatică a consilierului ; Consilierul trebuie să manifeste, în în mod discret, consideraţie pozitivă necondiţionată faţă de client. Procesul de consiliere parcurge trei etape : Persoana solicită ajutorul consilierului. În această etapă consilierul trebuie să încurajeze clientul în exprimarea sentimentelor asociate problemei, sentimente ce sunt de regulă negative. Consilierul nu critică clientul şi nu îl întrerupe în timp ce vorbeşte. Exprimarea de către client a primelor sentimente pozitive. Consilierul nu face aprecieri de valoare în raport cu sentimentele exprimate de către subiect, acesta din urmă înţelegând că ambivalenţa este o parte a condiţiei umane şi că trebuie să se accepte aşa cum este. Clientul ajunge la cunoaşterea de sine şi la înţelegerea eului. Relaţia terapeutică trebuie să respecte următoarele condiţii de bază : 6
Consiliatul este responsabil pentru el însuşi ; Clentul doreşte schimbarea în sens pozitiv ; Consilierul trebuie să stabilească o atmosferă caldă ca ldă şi permisivă ; Consilierul nu stabileşte o limită a atitudinilor, ci numai a comportamentelor ; Consilierul utilizează doar tehnici care conduc clientul la o înţelegere profundă a propriilor atitudini şi stări emoţionale . Tehnicile de consiliere utilizate în terapia centrată pe persoană sunt : Ascultarea activă ; Tehnici de reflectare (repetiţia (r epetiţia ecou, repetiţia pe alt ton, amplificarea) ; Tehnicile de reformulare ; Tehnicile de deschidere. deschider e. • • • • •
• • • •
3. Abordarea gestaltistă -
originea originea în în psiholog psihologia ia gestal gestaltistă tistă,, în în perspectiv perspectivaa filosof filosofică ică existe existenţial nţialistă istă şi în fenomenol fenomenologie. ogie. oferă oferă indivi individul dului ui un mod mod de a fi aute autenti nticc şi depli deplinn respons responsabi abill pentru pentru sine. sine. provocare areaa şi extinde extinderea rea conşti conştienti entizăr zării ii ca modal Scopul consili consilieri eriii gestal gestaltis tiste te este este provoc modalit itat atee de - Scopul dezvolt dezvoltare are şi autonom autonomie ie personal personală. ă. Conştie Conştienti ntizare zareaa se referă referă atât atât la conţin conţinutu uturi ri (repreze (reprezentă ntări, ri, sentimente, convingeri, evaluări, informaţii) cât şi la procese psihice. În consilierea gestaltistă se utilizează tehnici experimentale ce constau în exerciţii sau situaţii propuse clientului spre experimentare. Ele pot fi grupate în trei mari categorii : Exerciţii de conştientizare corporală Aceste tehnici orientează conştientizarea individului asupra modului în care se poate folosi de corp pentru a deveni mai conştient de sine şi de contactele sale cu lumea. În această categorie se pot include : - conştie conştienti ntizar zarea ea tensiu tensiunii nii musc muscula ulare re şi a relaxă relaxării rii psiho psihomus muscul culare are ; - conştientiza conştientizarea rea ritmulu ritmuluii respirato respiratorr şi a modificări modificăriii lui lui în raport cu starea starea emoţiona emoţională lă ; - conştientiza conştientizarea rea senzaţiilor senzaţiilor proprioceptiv proprioceptivee ce ce comunică comunică stările stările de discon disconfort fort ; - conştientiza conştientizarea rea ritmulu ritmuluii cardiac cardiac în conexiune conexiune cu gândurile gândurile şi stările stările asocia asociate te ; - conştie conştienti ntizar zarea ea rezisten rezistenţel ţelor or sau dependenţ dependenţelo elorr din contactul contactul corpora corporall în relaţi relaţiee cu problem problemele ele spaţiului personal şi cu relaţia de intimitate. Exerciţii de conştientizare afectivă şi relaţională - tehni tehnica ca scaunul scaunului ui gol gol (dial (dialog og imagi imagina narr într întree doi oponen oponenţi ţi,, clien clientu tull afla aflatt în preze prezent nt şi persoa persoane ne semnificative din viaţa lui ; clientul comunică cu sine pe diverse teme generatoare de conflict între imaginea de sine ideală şi cea reală) ; - tehnica reprezentării reprezentării spaţiul spaţiului ui personal personal permite permite clientulu clientuluii conştienti conştientizarea zarea imaginii imaginii de sine sine în relaţie relaţie cu mediul ; - tehni tehnica ca scenar scenariz izări ăriii sau sau puner punerea ea în scen scenăă se referă referă la tran transp spun unere ereaa în rol a trăi trăiri rilo lorr şi ideil ideilor or incomode, reţinute sau refuzate conştient de a fi comunicate; - tehn tehnic icaa exag exager erăr ării ii sau sau ampl amplif ific icăr ării ii (den (denum umit it şi micr micros osco copu pull inte interi rior or sau sau ampl amplif ific icat ator orul ul de sent sentim iment ente) e) se referă referă la exage exagerar rarea ea voită voită a unor unor sent sentim imen ente te,, idei idei pentr pentruu conş conşti tien enti tizar zarea ea conţinuturilor acestora; - tehnica “zidul” este o tehnică metaforică provocativă ce permite autoexplorarea şi identificarea de soluţii de către client în depăşirea propriilor limite; - tehnica “cubul” “cubul” este recomandată recomandată în tterapia erapia anxietăţii anxietăţii şi este relevantă relevantă pentru pentru modul cum subiectul subiectul face faţă la raportul dependenţă afectivă- autonomie. Exerciţii de conştientizare cu suport imaginativ - tehnica fanteziei fanteziei ghidate ghidate permite permite reconstrui reconstruirea rea cursului cursului evenimentelo evenimentelorr experiment experimentate ate de subiect subiect ; •
•
•
7
-
tehnici tehnicile le de diminuare diminuare şi integra integrare re urmăresc urmăresc neutral neutraliza izarea rea ancorări ancorăriii subiectu subiectului lui în vechile vechile sale sale tipare de gândire care îl împiedică să găsească alternative posibile ; - tehni tehnica ca meta metapo pozi ziţi ţiil ilor or este este util utiliz izat atăă în veder vederea ea restu restuct ctură urări riii setu setulu luii cogni cogniti tivv în relaţ relaţii iile le cu polarităţile ; subiectul este antrenat într-un proces de autoconştientizare a naturii conflictului dintre polarităţil polarităţilee sale şi de autodescoperire autodescoperire a strategiei strategiei de integrare integrare a polarităţil polarităţilor or,, adică de rezolvare rezolvare a conflictului ; - tehnica tehnica autodez autodezvol voltări tăriii consilie consilierulu ruluii se referă la dezvălu dezvăluire ireaa de către către acesta acesta a acelor experien experienţe ţe ce vor avea un rol facilitator şi catalizator pentru munca de conştientizare a clientului.
8
