Planul referatului: referatului:
1. Caracteristica generală a funcţiilor dreptului; 2. Funcţia de instituţionalizare juridică a organizării social-politice; 3. Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundaentale ale societăţii; !. Funcţia de conducere a societăţii; societăţii; ". Funcţia norativă; #. Funcţia inforativă; $. Funcţia educativă. %erenul %erenul ,, funcţie & vine de la latinescul ,, fonctio' care (n traducere (nseană ,,uncă', ,, deprindere', ,, (ndeplinire'. )a acest teren (n ultiul tip se apelează tot ai frecvent, deoarece deoarece este iposi*il iposi*il a caracteriza caracteriza vre-un fenoen fenoen social social la justa lui valoare, valoare, dacă nu vo (nţelege cu fenoenul fenoenul respectiv activează, activează, funcţionează. funcţionează. +ro*lea funcţiilor dreptului este o pro*leă relativ nouă. ni (n şir pro*leei nu i-a fost acordată atenţia respectivă, consider(ndu-se că dreptului (i revin aceleaşi funcţii ca şi statului. aseenea interpretare (nsă nu s-a (ncununat cu succes. eşi statul şi dreptul sunt indisolu*il legate (ntre ele, aceasta (ncă nu (nseană că ceea ce-i caracteristic statului (n od auto autoa att poat poatee fi atri* atri*ui uitt drep dreptu tulu luii şi inve invers rs.. Fiec Fiecăr ărei ei din din ele ele (i sunt sunt spec specifi ifice ce anu anuit itee caracteristici şi trăsături. reptul are ca scop disciplinizarea societăţii uane. cest scop este slujit de o serie de funcţii. cestea sunt definite (n literatura de specialitate drept ,, direcţii/orientări0 funaentale ale acţiunii ecanisului juridic la (ndeplinirea cărora participă (ntregul siste al dreptului / raurile, instituţiile, norele dreptului0, precu şi instanţele social a*ilitate cu atri*uţii (n doeniul realizării dreptului' / . +opa, %eoria %eoria enerală a reptului0. Funcţia dreptului este categoria ce serveşte la deterinarea rolului activ şi ultilateral al dreptului (n viaţa şi activitatea societăţii, din punct de vedere al destinaţiei dreptului. n opinia profesorului italian 4. Ferrari, Ferrari, dreptul realizează5 1
a0 funcţia de regleentare socială; *0 funcţia de tratare a conflictelor declarate; c0 funcţia de legitiare a puterii./ Craiovean 6. %ratat de teoria dreptului0 7n alt autor consideră că funcţia priară a sisteului juridic este funcţia integrativă, drptul av(nd rolul de a ,, cala' eleentele potenţiale de conflict şi de a ,, unge &, ecanisul social (n condiţiile (n care sisteul de nore pentru care e8istă adeziune este unitar şi coerent, pun(ndu-se pro*lea legitiării sisteului de nore, interpretării norelor dreptului, sancţiunilor şi jurisdicţiei. ntr-o altă opinie , sisteul juridic poate fi considerat ca un ecanis integrativ care contri*uie la coordonarea sociatăţii, fapt ce se realizează prin intrări provenind din alt sistee ale sociatăţii şi care sunt recepţionate de sisteul juridic, şi prin iesirile sisteului juridic catrealte su*sistee ale societăţii. 9. :van distinge5 a0 o funcţie pasivă de control social direct, adică de codificare a o*iceiurilor, regulilor orale şi cutuelor e8istente (ntr-o societate; *0 o funcţie activă de instruent de odificare a coportaentelor şi valorilor e8istente (ntr-o societate. Cu privire la cel de-al doilea tip de funcţie, evan arată că dreptil poate genera două procese corelative5 procesul de institutionalizare, adică de intarire a unei nore prin inzestrarea ei cu ijloace necesare pentru aplicarea sa şi procesul de interiorizare a odelului de coportaent , adica de asiilare a valorii sau a valorilor iplicate in aceste nore, aspect cu privire la care s-a rearcat ca dreptul e8ercita o functie care poate fi calificata ca functie educativa. naliza punctului de vedere e8priat de ). Friedan in aceasta aterie su*liniaza faptul ca in aceasta opinie se releva interactiunea dintre sisteul juridic si conte8tul social care este conditionata si dirijata de cultura juridica, dreptul nefiind insa o entitate independenta si autonoa ci este sensi*il la presiuni e8terna, reflectind dorintele si puterea fortelor sociale care prieaza. Functiile siteului juridic dupa ). Friedan fiind5 a0 atenuarea conflictelor; *0 solutionarea controverselor; c0 controlul social; d0 ingineria sociala; e0 si*area coportaentelor. e aseenea este iportant de entionat distinctia unui autor cele*ru , intre functia represiva a dreptului prin care se consacra li*ertatea si ordinea prin interediul sanctiunilor
2
juridice şi functia stiulativa prin care se conditioneaza coportaentul uan, avind in vedere nivelul cople8 al sanctiunii juridice, nu nuai punitiv ci si pozitiv , stiulativ. n conceptia profesorului . +opa, dreptul indeplineste5 a0 functia de institutionalizare sau foralizare juridica a organizarii social-politice; *0 functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundaentale ale sociatetii; c0 functia de conducere a societatii; d0 functia norativa. )a cele e8puse anterior ai adauga si functia educativa si inforativa pentru a evidentia functiile dreptului in toata cople8itatea sa, ca siste juridic. Funcţia de instituţionalizare juridică a organizării social-politice;
se anifesta prin faptul ca dreptul , prin norele sale, regleenteaza organizarea autoritatilor pu*lice ale staului, atri*utiile lor, coraportul autoritatilor pu*lice, odalitatea de e8ercitare a celor trei puteri de stat5 puterilor legislativa, e8ecutiva si judecatoreasca. ceasct functie rezida deci in faptul ca dreptul asigura cadrul de functionare a intragului site de organizare sociala, aceasta se efectueaza prin inteediul )egii Fundaentale dintr-un stat si anue Constitutia si legile organice. Constitutia este dedicat utoritatii ?udecatoresti. Cu toate ca sunt deterinate clar atri*utiile ce revin fiecarei autoritati pu*lice si find consacrat legal principiul separarii puterilor in stat aceasta se intelege nu din aspactul izolarii ci din cel al unei cola*orari eficiente. Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii
crotind si garantind ordinea constitutionala , proprietatea, statutul si rolul individului , dreptul apare ca un factor iplicat in procesul dezvoltarii sociale. Fiind un instruent al controlului social, dreptul previne dezorganizarea, asigura coeziunea interioara a colectivitatilor prin prograarea si tipizarea unor conduite socialente utile. )a fel dreptul este iportant si
3
prin faptul ca defineste cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele deviante. eci pute concide ca statul prin interediul dreptului apara colectivitatea uana, precu sip e fiecare enru al colectivitatii, asigura *una functionare a colectivitatii, neaditind conflictele in societate. 7n e8eplu elocvent de aparare a valorilor sociale a putea da referindurile la o*iectul apararii dreptului penal, care in articolul 2 entioneaza5 ,, )egea penala apara ipotriva infractiunilor, persoana, drepturile si li*eratatile acesteia, proprietatea, ediul inconjurator, orinduirea constitutionala, suveranitatea, independenta si intagritatea teritoriala a
reptul este cel ai iportant instruent de realizare a conducerii sociale, a scopurilor social-politice pe care societatea si le propune.
:ste o functie de sinteza, in sensul ca priveste si aspecte iportante ale celorlalte functii, aceasta derivind din nevoia su*ordonarii actiunilor individuale fata de conduita tip prescrisa de norele juridice. =ai ult , norativitatea juridica este o parte
coponenta a
norativitatii sociale si in consecinta, atit individual cit si statul , organelle sale, persoanele juridice isi desfasoara activitatea confor prescriptiilor norative ale dreptului. @ta*ilind !
prin norele juridice odalitatea de coportare statul in acelasi tip verifica in ce asura acest copartient prescris se realizeaza in practica. laturi de alte fore de regleentare norative, dreptul , prin ansa*lul norelor si institutiilor sale , este un factor de prograare a li*ertatii de actiune a oului. Funcţia informativă
doptind nore juridice , statul asigura cadrul organizatoric necesar activitatii spirituale si pune la dispozitia oaenilor o serie de ijloace culturale si spirituale prin interediul carora sa se realizezeze educatia populatiei. eoareca aturizarea personalitatii, forarea pozitiei aciva de viata sint insepara*ile de asiilarea profunda a legilor de catre fiecare cetatean , in od deose*it de tineri. Cresterea nivelului de cultura juridica, instruirea generatiei in spiritul respectului fata de legi au la ora actuala o senificatie deose*ita. reptul, prin norele sale ocroteste valorile spirituale si culturale care sunt legate neijlocit de functionarea ecanisului social. :l sta*ileste norele convietuirii sociale, orientindui pe oaeni ca aceste nore sa devina doinante. Ciar si in cazul aplicari sanctiunilor, scopul urarit este de a preveni in viitor a*ateri de la norele juridice,de a educa si reeduca persoanele petnru reintegrarea lor eficienta in societate.
"
