Anginele Etilologie polimorfa: 1. primare: infecţioase (rujeolă, rubeolă, inf. urliană - debut cu angină faringiană) 2. secundare date de :- agenţi fizici - ingestie de sodă caustica, radiaţii - boli sistemice, leucemii, limfoame Virusurile sunt cele mai frecvent incriminate. 1 Angine primare: • A) Roşii: rhinovirusuri, virus gripal,v. paragripal, adenovirusuri, enterovirusuri, v. hepetice. Nu există imunitate incrucişată => episoade repetate în perioade de imunitate scăzută Cale de transmitere: respiratorie (picături Flugge) → orofaringe / amigdală nazală, multiplicare cu inflamaţie +/- necroză bacteriană Receptivitate: universala, mai frecvent copii şi adolescenţii Clinic: debut insidios: - febră, disfagie, odinofagie, - adenopatii submand / laterocervic /occipital - rubeolă → adenopatii mari - rujeolă → adenopatii mici - hipertrofie amigdaliană, congestie mucoasa bucala, edem al luetei - pot aparea vezicule (HZV) sau granulaţii (enterovir) - după 2-3 zile febra scade lent - durată 6-7 zile Laborator: leucopenie cu neutropenie şi limfocitoză VSH: N / ↓ Dg etiologic 1. dinamica - Ac antivirali (apar la aprox 7 zile de la infecţie) 2. testare ELISA 3. imunofluorescenţă Dg diferential - adenopatii generalizate (rubeolă, adenoviroză); - tulb digestive (enterovirusuri); - exantem (adeno/enterovirusuri) Angina din rujeolă are aspect de picheteu hemoragic (violaceu) la nivel faringian Tratament simptomatic: gargară cu subst dezinfectante; AINS; antitermice • B) albe 1.Angină pseudomembranoasă (mononucleoză). Clinic: HSM, adenopatii generalizate, febră; depozite albicioase (false membrane care nu lasă sângerare după desprindere şi nu se refac); 2.Angină difterică: membrane galbene - cenusii f. aderente , nu se dezagregă în apa, se refac şi determina sângerare după desprindere 3. Angină fungică: la imunosupresaţi, aspect albicios, cazeos, apare după antibioterapie de lungă durată (ampi, doxa, tetra,) Dg serologic: la mononucleoză: ELISA+ leucogramă – limfocitoză ; VSH N/ ↓ la difterie:- leucocitoză cu neutrofilie + culturi din exudat faringian la fungică: - mediu Sabouraud de cultura Tratament : mononucleoză AINS + toaletă locală; fungica – antifungice (Stamycin, nistatin) Angine bacteriene • ROŞII cel mai incriminat: streptococul β hemolytic de grup A Stafilococ; mycolasma; Chlamydia; Neisseria Meningitides La imunodeprimaţi pot aparea angine cu E coli, Klebsiella sau B. anthracis Examene obligatorii la intrarea copiilor in comunitate: - exudat faringe; examen materii fecale +/- Rgr pulm
- debut brusc cu febră şi frison(39-400C) - disfagie; odinofagie; - edem al luetei; - amigdale hipertrofice şi hiperemice; (angină în flacără la debutul scarlatinei); - evolutie cu ciclu lingual paralel cu manifestările orofaringiene – strepto si scarlatină DG confirmare: - leucocitoză cu neutrofilie +/- eozinofilie la streptococ; - VSH crescut ; - ASLO Tratament: etiologic penicilină G (dc alergie macrolide sau cefalosporine; ) şi simptomatic • ALBE - angină difterică laringe - crup difteric (fatal) Pultacee / eritemato – pultacee - Streptococ β hemolitic de grup A Angina pultacee - suprafaţă rotunjită, parte netedă Lacunară-pliuri, Criptică - cripte amigdaliene, Fusospiralară - poate fi unilateral Angină Plauve- Vincent - flegmon de planşeu amigdalian Dg clinic: debut brusc Dg etiologic exudat faringian obligatoriu: leucocitoză cu neutrofilie+/- eozinofilie (strepto); ASLO crescut Angine ulcero-necrotice pot fi date de streptococci, Bacilus Antracis (angină necrotică), bacilli GAngine gangrenoase - anaerobi Profilaxie streptococica - igienă personala - tratament purtători - evitarea aglomeraţiilor Clinic:
