Castel din Pănet – Pănet, Mures
Castelul nu mai exista astazi desi el este el este in arhivele Direcţiei Monumentelor Istorice. Dacă vă aflaţi cumva în comuna Pănet cu scopul de a vă pierde niţeluş timp prin zonă, nu întreaţi de castel. !u de alta, dar n"are rost. #ntr"adevăr, construcţia cu pricina fi$urează de vreme îndelun$ată pe lista monumentelor istorice, dar asta n"are a face cu realitatea. %ocalitatea e chiar arătoasă şi are o mulţime de puncte de atracţie& iserica ortodoxă, veche de sute de ani, sediul primăriei care luceşte mai aitir dec't un sediu de ancă, chiar şi ode$a comunală care a deschis pe timp de vară o ditamai terasa cu umreluţe şi televizor. Castelul, în schim, lipseşte cu desăv'rşire. De c't timp, nimeni n"are haar. (Poate de vreo sută de ani), încearcă o estimare primarul Mihal* +artha. amenii privesc t'mp c'nd îi întrei. -idică din umeri şi nu pricep nimic. semenea dihănii de clădiri au văzut doar în filme, nicidecum pe plaiurile lor. Mult mai arţă$oşi se arată a fi ătr'nii. Pentru ei, simplul fapt că un străin îi prinde cu lecţia neînvăţată, îi scoate din minţi& (/u$i dom0le de"aici, îţi arde de $lume1 !oi aici ne"am născut şi am crescut, dar de aşa ceva n"am auzit... Iar dacă niciunul din noi nu are haar, înseamnă că ceea ce cauţi dumneata nu există2) 3i totuşi, conacul din Pănet a existat. 4atul apare în re$istre oficiale încă din anul 5667, su forma unei cetăţi cu zece porţi. #n acest aşezăm'nt, un rol deoseit de important l"au 8ucat de"a lun$ul timpului, două familii noiliare& lard* şi +ethlen. Mai t'rziu, întrea$a moşie a a8uns în posesia principalului 8udecător re$esc 9aspar :anos, a cărui văduvă a donat în anul 5;6< casa, moara şi o parte din domeniu lui 9*=r$* +ethlen. 4e povesteşte că după primul răzoi mondial, schimarea economică a zdruncinat at't de mult starea materială a familiei +ethlen înc't aceasta a pierdut practic tot ce avea. şa a intrat în posesia între$ii averi economistul şef, /ar>as I. Despre conacul noiliar, scrierile vremii notează că era pe c't de mic, pe at't de cochet. ici exista, lucru total neoişnuit în acele vremuri, un loc special pentru fumat. 4e spune că la conac se fuma cu pasiune, dar cu toate acestea nimeni n"ar fi îndrăznit să o facă în altă parte dec't în locul special amena8at. 3i pentru ca plăcerea tutunului să fie savurată la maxim, meşteri din sat lucrau cu mare mi$ală cozi de pipă, din lemn de piper. cum, de toate n"a mai rămas nici amintirea. 4ursa& ?iarul de Mures Castelele Apafi – Tomeşti, Harghita
Dateaza din secolul @AII si apartine familiei pafi din Bransilvania. ste este parţial ruinat.
Castelele Apafi - Dumbrăveni, ala!
%ocalitatea Dumraveni au fost atestata documentar in 56E. Multa vreme a fost domeniu al familiei pafi. In secolul @AII localitatea a fost colonizata cu armeni care au dezvoltat o intensa activitate comerciala si edilitara. Castelul pafi din Dumraveni a fost construit in sec. al @AI"lea in stilul -enasterii, de familia pafi, din care s"a ridicat principele Bransilvaniei Mihail pafi F5;G5 " 5;H<. suferit interventii succesive, pastrandu"se planimetria si unele detalii decorative. %a 5JJ7 puternicul feudal 9ri$ore paff*, care pe atunci era prefect al 8udetului Doica si loctiitorul maresalului curtii din Martinuzzi, $uvernatorul Bransilvaniei, cumpara toate mosiile existente in Dumraveni si construieste castelul cetate de aici. In acest timp se formeaza domeniul cetatii Dumraveni. %a 5JH< !icolae paff*, prefectul comitatului Cetatea de +alta FBirnava FBirnava isi muta sediul oficial la castelul castelul din Dumraven Dumraveni.i. Din acest moment domeniul cetatii Dumraveni capata tot mai mult functia domeniului din Cetatea de +alta. Dupa ce Mihai paff* infrin$e incercarile adversarilor de al rasturna, se instaleaza o lun$a vrema la domnie, iar tir$ul Dumraveni prin aceasta devine resedinta r esedinta domneasca. Castelul Ale"ius şi #eorgius $ethlen - %nmi&lăuş, Alba
Castelul +ethlen, construit intre anii 5;;G si 5;G6, este o constructie reprezentativa pentru -enasterea tarzie din Bransilvania.
dificiul, proiectat de M. +ethlen, care a studiat arhitectura in landa, are doua niveluri, insc inscririin indu du"s "see intr" intr"un un plan plan patr patrul ulat ater eral al.. -ema -emarc rca aila ila este este lo$$ lo$$ia ia eta8 eta8at ataa de pe fata fatada da sudica. Incinta de aparare, prevazuta cu cinci astioane, a fost ridicata intre 5;H7"5;HH. Castelul Ale"ius şi #eorgius $ethlen din Criş - Criş, Mures
Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 56Krol*, au construit un nou corp, continuat de fiul lor Michael, care pastreaza numeroase ancadramente sculptate de usi si ferestre, $aleria cu arcade pe 5J coloane masive de piatra si scara de onoare, sculptate de un mester scolit în Italia. Bot din secolul @AI provine si cladirea ce cuprinde intrarea principala. #n secolul @AII, prefectul comitatului, lexius +ethlen a întarit castelul cu astioane înalte, poli$onale la colturile incintei. %a constructia acestui castel s"a vazut interesul pentru cultura, stilul si rafinamentul noililor +ethlen. Pe l'n$a confort si si$uranta, ei au pus mare pret pe decorarea edificiului. 4ali precum precum Lpalatul Lpalatul de aurL, Lturnul astion de ziL sau Lcamera auritaL auritaL erau o$at ornamentate ornamentate cu lazoane, Ltavane curcueuL picturi, inscriptionari, portrete si tapiserii, iar moilierul autentic era pictat si slefuit cu mare maiestrie. #n curtea cetatii se afla o $radina cu flori, iar în 8urul complexului se întindea un mare parc en$lezesc. !u lipsea nici pavilionul penta$onal cu pereti împodoiti cu ima$ini pictate. /ar>as +ethlen, eminentul istorio$raf, a adus aici chiar si o tipo$rafie pentru editarea cartii sale, care ulterior a fost mutata la 4i$hisoara. Castelul a fost locuit p'na la data nationalizarii, 6 martie 5HEG, toate încaperile fiind amena8ate conform traditiei familiare. 4e spune ca în ziua nationalizarii, în curte au intrat camioane mari care au carat neîntrerupt patru zile si patru nopti, toate oiectele de valoare din castel. -estul lucrurilor, care nu prezentau interes pentru 8efuitori, au fost arse în curte. #ncep'nd cu aceasta data, domeniul a a8uns în $estiunea 4fatului Popular din Danes. stfel a început distru$erea celui mai frumos castel renascentist din rdeal. r$anele de ocrotire a monumentelor istorice au declansat în anii 5H< si dupa 5HH< lucrari de renovare, lucrari ce au fost întrerupte în mai putin de doi ani. cest splendid monument s"a ruinat prin nationalizare, reavointa unor persoane si lacomia dusa la extrem a altora. #n iunie 7<<, dupa ani între$i de procese, castelul si parcul au fost restituite oficial mostenitorilor familiei +ethlen, în stare deploraila. stazi, noilul edificiu renaste încet dar si$ur din propria"i cenusa. 4ursa& llain Cucu ?iarul de Mures Castelul Ale"ius şi #eorgius $ethlen - Dragu, ala!
Castelul dateaza din secolele @AIII"@I@
Castelul Ale"ius şi #eorgius $ethlen - Mădăraş, Mures
fost construit in anul 5J5 si a apartinut apartinut familiei transilvanene +ethlen.
Castelul Apaff' - Coştiui, Maramures
Castelul paff*, vechea fortareata, ridicata la inceputul secolului @A, este sin$urul castel care s"a pastrat din Maramuresul istoric. cesta avea rol in a asi$ura protectia ocnelor re$ale insa astazi nu au mai ramas decat fundatia castelului si zidurile cetatii din secolele @AIII"@I@. fost folosit în trecut de conducerea minei minei de sare si în prezent este şcoală. Castelul Apor - Turia, Covasna
Dateaza din sec. @AI, a fost modificat ulterior in 5;H6 si 5G7< Castelul Apor - Abuş, Mures
Castelul a fost construit în secolul @AIII, insa modificat ulterior.
Castelul $anlo& - $anlo&, Timis
Castelul +anloc Fîn trecut Castelul familiei NarKtson*i este un monument istoric din localitatea +anloc, 8udeţul Bimiş. Deşi o seamă de mărturii su$erează că +anlocul ar fi fost între anii 5JJ7"55; sediul paşei de la Bimişoara, despre castelul actual se poate afirma cu certitudine că a fost clădit pe temelii vechi în anul 5H6 de către contele %KzKr NarKtson*i. t't clădirea c't şi parcul au fost decorate pe între$ parcursul secolului @I@ şi p'nă în primii ani ai sec. @@. După Primul -ăzoi Mondial ocupaţia s'ră aduce primele devastări, prefi$ur'nd parcă 8aful la scară mai mare ce va urma în anii 5HEG"5HGH. 9revat de datorii, ultimul conte NarKtson*i"Ne$levich Imre vinde, în anul 5H6J, ceea ce a rămas din domeniu, inclusiv castelul şi parcul, ex"-e$inei lisaeta a 9reciei, sora sora -e$e -e$elu luii Caro Caroll al II"le II"leaa al -om' -om'ni niei ei.. cea ceast staa renov renovea ează ză într între$ e$ul ul comp comple lex, x, cast castel elul ul cunosc'nd astfel o ultimă perioadă de $lorie. #n articolul intitulat& L+anlocul. Povestea unui $rof " Castelul istoric " 4tăp'na de azi, .4.-. Principesa lisaetaL, apărut în ziarul LDaciaL din au$ust 5H6H, părintele Ioan +. Mureşianu face c'teva consideraţii de natură estetică şi istorică& L/rumuseţea +anlocului o dă parcul ce ia o ună parte din aripa dreaptă a satului, sf'rşindu"şi zidurile încon8urătoare " ca de cetate " spre centru. %a răscrucea aleilor ve$hează statui şi inscripţii lapidare romane, dăltuite în primele decenii după cucerirea Daciei, luate de la 4armize$etuza, după c't mă lămureşte un studiu $erman de paleo$rafie. Printre liniile de razi, stă le$at în cercuri şi cu rănile cimentate, unul din cei 5<< de acaţi, aduşi din merica su Maria Bhereza F5E<"5G<. Castelul îşi ridică zidurile cu linie $otică îndulcită, cu v'rful de să$eată ascuţită, în faţa parcului. fost zidit pe temelii ătr'ne, în 5G6. O... 4unt adăpostite aici o sumedenie de antichităţi, talouri rococo, preţioase picturi în miniatură, sculpturi în marmoră, executate de celeri sculptori italieni şi o frumoasă colecţie de arme. curiozitate deoseită o prezintă colecţia de caricaturi, mumia adusă din $ipt şi un arc de care se lea$ă o întrea$ă poveste...L lemente din decoraţiunile castelului au devenit pentru Prinţesă sursă de inspiraţie pentru decorarea Palatului lisaeta din +ucureşti. 9rifonul înaripat, înt'lnit at't pe lazonul familiei NarKtson*i c't şi la piesele de moilier în stil mpire din castel, poate fi văzut şi în decoraţiunile palatului din +ucureşti în diferite ipostaze. După piesele de moilier de renaştere spaniolă Fo parte păstrate la Muzeul de rtă din Bimişoara au fost realizate cQpii ce există şi în prezent în palatul de la 3oseaua Nisseleff. După anul 5HEG începe pustiirea. Imediat după plecarea re$inei şi alun$area an$a8aţilor, statuile parcului sunt vandalizate cu 'tele, arhiva şi ilioteca " arse. Clădirea castelului a fost, pe r'nd apoi, atriuită 9ospoRdăriei $ricole de 4tat F5HJ<"5HJ;, colului 4ilRvic F5HJ;"5HJG, apoi a devenit Casă de ăRtr'ni F5HJG"5H;E. stat aandonat aproape doi ani, apoi a devenit orfeRlinat F5H;;"5HG6 şi, prin schim între InspectoRratul şcolar şi %ea$ănul de copii, şcoală cu claRsele I"@ F5HG6"5HH5. parte a parcului este atriuită fermei a$ricole. #n anul 5HH c'nd am vizitat ultima oară +anlocul, printre turmele de vaci costelive şi şoproanele de paie muce$ăite, zăreai din loc în loc c'te o statuie ală fără raţe şi cu chipul mutilat, martor tăcut al vremurilor apuse. Construit pe un plan în formă de LSL, castelul din +anloc este o clădire masivă, cu ziduri $roase Fcca. 5,7J m din cărămidă arsă, cu faţada principală orientată spre sud, iar spre nord cu două aripi form'nd o curte terasată Fcurtea de onoare. -ealizat în stil -enaissance, pe faţada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevăzut cu lazonul din piatră al familiei NarKtson*i. cest însemn heraldic a fost păstrat şi după ce castelul a devenit propietatea Casei -e$ale a -om'niei, fiind dat 8os după anul 5HEG. #n fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septică a castelului, unde părţi din el mai sunt şi acum Fîn 5HH. celaşi însemn heraldic exista şi pe un mozaic aflat în curtea de onoare a castelului. Bot aici mai era menţionat anul LMDCC%I@L. ticul a căzut definitiv la cutremurul din anul 5HH5, c'nd a spart acoperişul şi
tavanul salonului de la eta8, făc'ndu"se ucăţi pe pardoseala camerei. Comparativ cu simplitatea faţadei de sud, faţada de nord a castelului Fdinspre parc " în special cele două aripi care închid curtea de onoare " prezintă mai multe elemente de decoraţiuni& ferestrele podului de formă arocă, altoreliefurile cu tematică ine definită Fmotive heraldice şi cu tematică inspirată din mitolo$ia $reco"romană încastrate în zidărie. Pe l'n$ă acestea importante sunt feroneria de secol @AIII ce închidea curtea de onoare precum şi lampadarele din fier for8at Fc'te unul pe fiecare colţ al curţii şi care în structura lor decorativă aveau specificat anul 5H6. Interesante din punct de vedere arhitectonic sunt intrările la demisolul clădirii. -ealizate în rezalid acestea creează o ruptură în planul faţadei şi sunt alcătuite dintr"o arhitravă ce se spri8ină pe imitaţii de coloane dorice. Porţile sunt din lemn sunt prevăzute cu feronerie de secol @AIII iar deasupra lor, în zid, există c'te un altorelief cu tematică diferită pentru fiecare intrare, în funcţie de utilitatea pe care pivniţa o primea. Intrarea în pivniţa de vin este su$erată de prezenţa ciorchinelui de stru$ure pe care un putto Famoraş îl dăruie unui persona8 feminin redat în poziţie aşezată, în timp ce la intrarea în pivniţa de lemne se află reprezentarea zeului Pan c'nt'nd la s*rinx Fnai. Deşi nu există mărturii în acest sens, se pare că desele reprezentări ale zeului Pan Fîn parc au existat cel puţin două statui ale căror fra$mente se $ăsesc în prezent la Muzeul +anatului din Bimişoara sunt str'ns le$ate de numele localităţii& Panloch " Panloc " +anloc nume care s"ar traduce prin L%ocul stăp'nuluiL. Castelul are pivniţă, parter, eta8 şi pod. 4istemul de or$anizare spaţială at't la parter c't şi la eta8, este identic şi se compune " în centrul tractului principal Fsud " dintr"o sală dominantă, perpendiculară cu faţada, care trece prin între$ul corp al clădirii. %a parter această sală s"a format prin zidirea unei mai vechi intrări oltite, fapt oservat în zidăria clădirii. #n st'n$a şi în dreapta acestei săli principale, sunt c'te 7 odăi " în total J încăperi " iar în aripile de est şi de vest ale clădirii, alte 6 încăperi deservite de c'te un coridor în fiecare aripă. #n colţurile moarte sunt scările, iar la capetele nordice ale coridoarelor sunt ăile. caracteristică aparte a castelului era dată, pe partea de nord, de cele două ferestre de la pod de inspiraţie arocă, dar care au fost drastic modificate în perioada 5HEG"5HGH prin transformarea lor în două deschideri pătrate şi lipsite de stil. C'ndva, în secolul @I@, după călătoria făcută în $ipt de către nepotul lui %KzKr, :enT NarKtson*iF5G;5"5H66, faţada castelului este încadrată de două porRţi masive, ce prezintă din punct punct de veder vederee stilis stilistic tic o intere interesan santă tă comin cominaţi aţiee de elemen elemente te inspir inspirate ate de antich antichitat itatea ea e$ipteană şi neo$oticul en$lezesc. #n parcul din 8urul castelului a existat, p'nă la cutremurul din anul 5HH5, o clădire construită în acelaşi stil neo$otic şi denumită în vremea contelui ma$hiar UCamera e$ipteană), aici fiind adusă, printre multe alte oiecte de artă, mumia amintită de părintele Mureşianu. #n afara porţilor amintite mai sus, alte două porţi permiteau accesul accesul în parcul castelului. Din acestea doar una mai există în prezent, cealaltă fiind demolată în perioada 5HEG"5HGH. Aenind de la Deta spre +anloc, la capătul unei impresionante alei de aproape J<< de metri, stră8uită de pini " din specia Pinus !i$ra " se afla Poarta ndrKss* sau Poarta leilor. Denumirea din urmă se datora celor doi $rifoni care decorau pilonii principali. !umele porţii şi al aleii este inspirat de cel al Carolinei ndrKss*, soţia contelui NarKtson*i :enT Fu$en şi a fost adaptat de locuitorii comunei su denumirea de UDrumul ndraşului). #n prezent poarta mai există doar în foto$rafii şi vederi de epocă. fost demolată prin anii V< ai secolului trecut şi odată cu ea au dispărut şi $rifonii. parte din aleea de pini a supravieţiuit p'nă în anul 5HH, oferind o privelişte unică prin înălţimea de peste 7< de metri a arorilor. Datorită rizei care adie aproape permanent dinspre dealurile A'rşeţului, o simplă plimare pe alee devine o experienţă $reu de redat în cuvinte. Pitită printre pini, o ciupercă din lemn prevăzută cu ăncuţe, oferea " c'ndva " adăpost în caz de vreme nefavorailă. flată în exteriorul parcului propriu"zis, această alee completa intre$ul ansamlu peisa$istic al castelului din +anloc. Deşi declaraţi monument al naturii Fsic2, pinii ce formează aleea dispar de la an la an, datorită nepăsării democratice. #n anul de $raţie 7<<; doar p'lcuri de 7"6 arori, răsfirate pe o distanţă de aproximativ 5<< de metri, mai amintesc de fostul LDrum al ndraşuluiL. 4ituată pe latura de nord a parcului, o poartă ce există şi azi, asi$ura accesul spre şi dinspre $ara aflată la aproape 7 >m spre nord. LInventarul $eneralL realizat la data de 7
ianuarie 5HEG de LComisia de inventariere a dministraţiei Domeniului +anlocL descrie acest oiectiv ca fiind o Lconstrucţie masivă de cărămidă arsăW tencuităW ornamentată în stil neo$otic en$lezesc O...L, atriuindu"i Fîn anul 5HEG o vechime de ;< de ani. Proiectul ori$inal al porţii, aflat la rhivele 4tatului Bimişoara, pare a demonstra însă, altceva. Deasupra cheii de oltă, într"un plan patrulater, proiectul amintit mai sus prevedea, în asorelief, anul 5H<6. t't c't permite calitatea ima$inii precum şi din relatările localnicilor, se pare că în realitate s"a optat pentru un însemn heraldic, fie lazonul conţilor NarKtson*i, fie elemente disparate din lazon, cel mai uzual după $rifon fiind cel al sirenei ce ţine în m'nă o cruce dulă Fde menţionat că ansamlul castelului mai purta şi numele de L4irenaL. După 5HE poarta a rămas în picioare, dar asorelieful a fost nivelat aşa înc't, toate detaliile desenului au dispărut. Poarta exista încă în anul 5HH, zidul lateral dreapta fiind aproape demolat. De asemenea, în această ima$ine se poate oserva care era structura zidurilor ce încon8urau parcul pe latura de nord, foto$rafia fiind realizată în 8urul anului 5H5E. Parcul castelului #n +anatul primei 8umătăţi a secolului al @I@"lea spiritul socio"artistic predominant este cel neoclasic. Castelele împreună cu parcurile ce le încon8oară sunt produsele tiparului clasicist şi demonstrează, prin dimensiuni şi calitate, $reutatea economică a zonei precum şi capacitatea de adaptare a acesteia la marile curente artistice ale uropei centrale. 4pre deoseire însă de fastuoasele parcuri ce aveau rolul de a satisface doar apetenţe estetice, parcurile ănăţene sunt sustituite funcţionalului, comanditarii renunţ'nd la orice ostentaţie de modela8, preferer'nd o creativitate adaptată locului respeciv. 4e naşte astfel ceea ce în lima8ul uzual al secolului al @I@"lea sunt denumite, deşi impropriu, $rădinile sau parcurile en$lezeşti. Diferite de la un domeniu la altul, tiparul după care acestea au fost realizate este comun, după o formulă consacrată epocii& X Berenul din faţa castelului păstrează tradiţia peisa$istică a secolului al @AIII"lea cu spaţii florale deschise, amena8ate în fi$uri $eometrice şi arescuri perfecte, rondouri trasate cu compasul. cest spaţiu de onoare este plasat, de re$ulă, în spatele castelului, spre $rădină, pe axul principal al clădirii, cunoscut fiind şi su denumirea de U$radina franceză). ste urmat de $rădina en$leză care se detaşează de planurile $eometrice ri$uros întocmite, continu'nd parcul într"un amestec pictural de exotism şi mitolo$ie, de un naturalism ine controlat împotriva oricărei exa$erări manieriste. X Castelul estre construit pe aza unui plan neoclasic chiar dacă se fac anumite concesii romantismului prin prezenţa unui turn crenelat sau a unui pinion în trepte. X lăturarea unei $rădini de confi$uraţie romantică. #n zona +anatului această schemă compoziţională este ilustrată de castelele Cse>onics din :imolia Fîn prezent demolat, !a>o din 4'nnicolau Mare, şi poate cel mai important ca suprafaţă şi amena8are, castelul familiei NarKtson*i din +anloc. cesta din urmă se detaşează oarecum de celelalte castele datorită unui anumit complex de împre8urări prin care a trecut de"a lun$ul timpului. #n primul r'nd datorită istoriei lui ca reşedinţă a familiei NarKtson*i timp de 5E7 de ani, mai apoi ca domeniu re$al a fost mereu în atenţia contemporanilor, din aprecierea acestora nelipsind elo$ii precum parc de toată frumuseţea, amena8at după toate re$ulile unui parc romantic. #n al doilea r'nd pentru faptul că p'nă acum " cu excepţia unor reconstituiri " nu a fost întocmită o evidenţă foarte ri$uroasă, azată pe documente care să ateste soarta valoroaselor unuri adunate în acest castel de"a lun$ul deceniilor. Castelul $ath'an'i - Aleşd, $ihor
In 5H imparateasa Maria Bereza doneaza domeniul lesdului contelui Iosif +atth*an*. In afara de aceasta familie vor mai avea mosii in zona lesdului si familiile& +ethlen, ?ich* Fcei care au construit castelul de vanatoare de la Poiana /lorilor, precum si familiile -ichter si Iaco. Palatul +atth*an* a fost construit de contele Iosif +atth*an* la inceputul secolului al @I@" lea, in anul 5GHE, in stil aroc. stazi este spital.
Castelul $a' - Tre(nea, ala!
+antuite inca de fantoma lui +a* /erenc, autoritatile locale din comuna Breznea vor sa rada pur si simplu de pe fata pamantului castelul ce i"a apartinut $rofului ma$hiar considerat autorul moral al masacrului hort*st ce avut loc in satul cu acelasi nume, in 5HE<, i$norand valoarea istorica a monumentului si faptul ca o cladire nu se poate face vinovata de faptele proprietarului sau. Primaria intentioneaza sa demoleze castelul pentru a dezvolta in perimetrul respectiv centrul civic la comunei, ce ar urma sa includa, printre altele, sediul institutiei amintite, un dispensar, locuinte !% si o aza sportiva moderna. Castelul cu Upuntea suspinelor) Construit pe la mi8locul secolului I@@, castelul are in componenta doua corpuri principale, le$ate intre ele de o reproducere a celerei Upunti a suspinelor) din Aenetia, unica in -omania, sunt astazi departe de stralucirea de altadata. ?arele de fier, asezate in cruce, suplinesc ceea ce a fost odata usa de la intrarea principala a castelului, in vreme ce pe treptele din fata ei creste nestin$herit, dar parca stin$her, un scaiete de o dimensiune impresionanta. parte din $eamuri sunt atute in scanduri, in vreme ce altele ran8esc hidoase asemeni unor dinti lipsa dintr"o imensa $ura de capcaun. celasi persona8 de poveste pare a fi muscat serios si din corpul de cladire din spatele castelului, pe 8umatate ruinat si cu acoperisul luat de vant. In fata castelului, doi molizi $emeni sunt tot ce a ramas din $radina Uca din rai), de care satenii mai atrani isi mai amintesc inca. disparut ca si cand n"ar fi fost si elesteul din apropiere, unde familia $rofului ma$hiar se imaia in zilele toride de vara. In locul lui a Urasarit) terenul de fotal al satului, impre8muit de un $ard de sarma sustinut de stalpi de fier vopsiti in al. -evenind la castel, acesta are, in opinia avocatului Calin Yarza, un pasionat al constructiilor de acest $en din 4ala8, o structura si o forma le$ata strict de $enealo$ia familiei ce a locuit in el. Desi atat atranul +a* cat si sotia acestuia proveneau din familii noiliare, /erenc era cu o treapta mai sus in ierarhie, fapt pentru care corpul de cladire rezervat lui era mai mare, ea fiind a Uadevaratului) noil. Mai mult decat atat, cel rezervat sotiei nu este doar mai mic, ci a fost le$at de cel al sotului printr"o Upunte a suspinelor) ce simolizeaza innoilarea prin casatorie a partii feminine a familiei. U+atranul +a* era pontos tare) %a cei ; de ani ai sai, /lorian +rean e unul din supravietuitori tra$ediei din 5HE< si, proail, sin$urul in viata dintre satenii din Breznea care l"au cunoscut personal pe +a* /erenc, pe domeniul caruia a lucrat, pret de cativa ani, ca in$ri8itor al oilor mosierului ma$hiar. nii si nenorocirile care au trecut peste el nu i"au infrant spiritul de taran neaos, iar copilaria petrecuta pe camp, cu oile $rofului, si"o aminteste ca si cum ar fi fost ieri. U+unicul a fost purcarul $rofului, tata a lucrat la el ca iris, adica un fel de carutas, iar eu, desi eram doar de vreo 5<"55 am, ca in$ri8itor la oi, pentru ca era o treaa mai usoara. Chiar daca eram un copil, pentru munca mea eram platit corect de atranul +a*, ce era administratorul domeniului. Cei care lucrau pe mosia lui primeau, in fiecare luna, 5<< de >ilo$rame de $rau, 7J de >ilo$rame de malai si cate un car cu lemne, vara cu craci si iarna cu metri steri. u primeam 8umatate din toate astea. +atranul +a* era pontos tare si ne platea partea ce ni se cuvenea. ltfel, era cam fricos, mai ales dupa cele intamplate in 5HE<), isi aminteste atranul. Detinand mai mult de 8umatate din Uhotarul) satului, familia +a* crestea pe lan$a castel turme impresionante de vaci, porci si miei si avea chiar o distilerie unde producea alcool. U!u mai vreau sa vad castelul acela rapanos) 4ituat chiar in centrul satului Breznea, castelul este le$at omilical, am putea spune, de familia $rofului +a* /erenc, ce a locuit in el pana in 5HEE, an in care, cu doar cateva saptamani inainte ca frontul celui de"al doilea razoi mondial sa a8un$a in zona, a fost parasit. 9roful, alaturi de fiul si sotia acestuia, de cei doi nepoti, dar si de o parte din animalele pe care le avea la momentul respectiv s"a retras din fata armatei romane la Curtuiseni, in 8udetul +ihor, aproape de $ranita cu Sn$aria, in localitatea natala a nurorii sale. 4atenii spun astazi ca se pare ca de acolo familia +a* a fu$it in lvetia, unde atranul $rof ar fi avut o sora. Dupa venirea comunistilor la putere, castelul a fost sediul CP"ului din localitate, perioada in care a fost cat de cat intretinut. Dupa 5HH< insa, locatia a fost aandonata si lasata in voia
sortii. ctualmente, desi inclus pe lista monumentelor istorice, ansamlul arhitectural este, in opinia administratiei locale, doar un perimetru infect, ce sta in calea dezvoltarii centrului civic al nou infiintatei comune Breznea. UCastelul este in prezent o ruina, un pericol social si o infectie in centrul satului. Chiar zilele trecute, un copil ce se 8uca pe lan$a el a fost ranit, din fericire doar usor, de o ucata de tencuiala desprinsa din zidurile sale, iar ani la u$etul local pentru renovarea lui nu sunt. xistenta in centrul satului a ruinei unui conac ce a apartinut $rofului +a* /erenc, declarat criminal de razoi pentru atrocitatile din 5HE<, nu este privita cu ochi uni de localnicii care au fost martorii acelor crunte momente si nici de urmasii lor. In plus, in planul uranistic $eneral, am prevazut construirea in acea zona a centrului civic al comunei. Drept pentru care am cerut de la Ministerul Culturii declansarea cladirii pentru a putea fi scoasa din lista monumentelor istorice si pentru a putea apoi sa o demolam. In locul ei vrem sa facem un sediu nou pentru primarie, un dispensar si locuinte !%, iar in apropiere o moderna aza sportiva. !u mai vreau sa vad castelul acela rapanos), afirma Ionel 4tanciu, primarul comunei Breznea. dilul nu spune insa de ce s"a a8uns la acest stadiu de de$radare, de vreme ce imoilul este in proprietatea primariei, iar le$ea spune ca proprietarul este cel ce treuie sa asi$ure intretinerea cladirilor. 4ursa& Ma$azin 4ala8ean Castelul $)nff' - $ontida, Clu!
Castelul +Knff* de la +onţida, este un ansamlu arhitectonic construit de familia +Knff* în comuna +onţida, 8udeţul Clu8. fost denumit LAersailles"ul BransilvanieiL. Istoric Domeniul de la +onţida a fost donat familiei +Knff* de către re$ele 4i$ismund de %uxemur$ în anul 56G. 4e ănuieşte că pe acest loc a existat o reşedinţă noiliară încă din secolul @IA, iar construcţia la castel a început în 5E6, c'nd aronul +anff* a primit din partea re$elui lert permisiunea de a"şi ridica o cetate, şi a fost finalizată în 5JE6. Prima atestare documentare a castelului datează însă din secolul @AII, c'nd, potrivit unui raport militar F5;G<, exista un sistem de fortificaţii care încon8ura conacul. 4tilurile cele mai viziile în structura ansamlului sunt cel renascentist şi cel aroc. Denes +Knff* F5;6G"5;E, comite de Dă'ca şi Clu8 şi consilier al principelui Bransilvaniei Mihai pafi I a fost cel care a iniţiat construcţia ansamlului la aceste dimensiuni, su controlul arhitectului italian $ostino 4erena. ceastă primă clădire a fost proiectată ca un ansamlu fortificat, cu astioane în cele E colţuri, un turn înalt la intrare şi o $rădină dispusă în sudul ansamlului. Moştenitorul său, Denes +Knff* II a iniţiat recontrucţia castelului, încep'nd din 5EJ în stil aroc austriac, după planurile arhitectului vienez :oseph mmanuel /ischer von rlach. #n primă fază reconstrucţia s"a concentrat asupra curţii de onoare din faţa clădirii porţii, inspir'ndu"se din arhitectura arocă vieneză au fost create noi clădiri& mane8ul, $ra8dul, remiza şi locuinţele servitorilor. Bot el a dat o nouă formă castelului, su forma a două aripi aşezate în poziţia literei S. cum va fi creat şi parcul de e$rement de pe malul 4omeşului Fproiectat de :ohann Christian rass, în acelaşi stil aroc, cu alei, lac, statui şi f'nt'ni arteziene. Srmătorul descendent +Knff*, :Qzsef +Knff*, va demola în 5G7< turnul de poartă, din materialul rezultat fiind ridicată o moară de apă, pusă la dispoziţia sătenilor. Bot la dispoziţia sa, în 5GJ< arhitectul ntal Na$erauer a ridicat o nouă aripă a clădirii, perpendicular pe latura sudică a incintei castelului, totodată remodel'nd parcul prin redefinirea formelor sore aroce cu altele mai liere, romantice, specific en$lezeşti. Bot în secolul @AII sculptorul :ohann !achti$all a transpus LMetamorfozaL de vidiu în $randioase statui de piatră care decorau poarta. #n anul 5HEE, trupele $ermane i"au evacuat pe proprietari, pentru a folosi castelul ca spital militar. Imoilul a fost serios afectat la sf'rşitul celui de"al doilea răzoi mondial, c'nd trupele $ermane aflate în retra$ere, au atacat, 8efuit şi incendiat între$ ansamlul. fost distrus între$ moilierul, pinacoteca, ine"cunoscuta $alerie de portrete şi ilioteca. +aronul !icolae FMi>lQs +Knff*, proprietarul castelului la acel moment şi ultimul proprietar al castelului, iniţiase o ne$ociere a Sn$ariei cu -om'nia pentru ca amele state să schime taăra şi să întoarcă
armele împotriva 9ermaniei, devastarea castelului se presupune a fi o acţiune de vendetă a $uvernului $erman la adresa aronului. parte din statuile parcul aroc de odinioară sunt păstrate la Muzeul de Istorie din Clu8"!apoca. Perioada comunistă #ntr"o latură încă funcţională a castelului a fost instalată în anii 5HJ< Cooperativa $ricolă de Producţie FLC..P.L +onţida. !aţionalizarea şi lipsa oricărei întreţineri a clădirilor şi parcului au dus la de$radarea $ravă a castelului. 4ătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcţie. Muzeul de rtă din Clu8"!apoca a reuşit să salveze statuile din parcul odinioară aroc, depozit'ndu"le în cadrul instituţiei Fsecţia donaţii, str. I. C. +rătianu, unde se $ăsesc şi astăzi. #n perioada anilor ;< Direcţia Monumentelor Istorice a încercat reailitarea castelului, dar din lipsă de fonduri nu a putut efectua nici o acţiune concretă în acest sens. Castelul a fost folosit mai departe ca depozit de materiale de construcţii, iar parcul a devenit treptat în păşune, copacii devenind lemn de foc. Perioada postcomunistă După căderea re$imului comunist a început restaurarea ansamlului în 5HHH. Decisivă în acest sens a fost acordul semnat de Ministerul Culturii si Cultelor din -om'nia, LInstitute of Yistoric +uildin$ ConservationL din Marea +ritanie şi ficiul pentru Protecţia Patrimoniului Cultural din Sn$aria. %ucrările de restaurare s"a făcut su înaltul patrona8 al Prinţului Charles de Zales, care a vizitat în mai multe r'nduri şantierul şi au fost premiate cu premiul Luropa !ostraL de către Sniunea uropeană. #n 7<< Principesa Mar$areta a -om'niei şi"a asumat rolul de Patron 4piritual al Centrului de 4pecializare în -eailitarea Patrimoniului construit la +onţida. /amilia +Knff* a fost o familie noiliară din Bransilvania. Principalul memru al ei a fost Mi>lQs +Knff* F5G65HJ<, politician, ultimul proprietar al castelului de la +onţida. ramură a familiei Fcea de lsQlendva a fost ridicată la ran$ul de aroni în 5;;<, iar o altă ramură Fcea de %osoncz a fost ridicată la ran$ul de conţi în 5GJJ. Castelul $)nff' - $orşa , Clu!
Castelul din +orşa, 8udeţul Clu8, o fostă proprietate a familiei +Knff*, a devenit, în anul 5HJ, 4pital de +oli Psihice Cronice, iar din 7<<6 a intrat în patrimoniul Consiliului :udeţean Clu8. Castelul a fost construit în secolul @I@ în stil eclectic cu elemente neoaroce şi neoclasice. fost revendicat de moştenitoarea familiei +Knff*, care locuieşte în Sn$aria. Castelul nu poate fi de aceea renovat, fiind în curs de retrocedare. Clădirea are formă dreptun$hiulară, fiind dispus pe nivelul parterului, eta8ului şi şarpantei, cu un turn dreptun$hiular în colţul de sud"vest. ccesul se face printr"un portic neoclasic măr$init de J coloane dorice, deasupra cărora este plasată terasa. Din portic se intră în hol şi încăperile parterului, iar o scară asi$ură accesul la eta8. %a parter se mai $ăseşte în hol moilierul ori$inal de lemn, decorat cu o$linzi veneţiene. Castelul se află pe un domeniu întins din care au mai rămas aleile principale măr$inite de arori. %a sud"vest de castel se află un mic minument comemorativ dedicat lui DKniel +Knff* F5E mai 5G57 " 7H aprilie 5GGG, ridicat de soţia sa nna 9*KrfKs şi fii săi, Desz=, :en= şi rn=. Castelul este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale 8udeţului Clu8, elaorată de Ministerul Culturii si Cultelor din -om'nia în anul 7<lQs +Knff* F5G65HJ<, politician, ultimul proprietar al castelului de la +onţida. ramură a familiei Fcea de lsQlendva a fost ridicată la ran$ul de aroni în 5;;<, iar o altă ramură Fcea de %osoncz a fost ridicată la ran$ul de conţi în 5GJJ. Castelul $)nff' - *uşfalău, ala!
Castelul dateaza din secolul @AIII. In perioada feudala, localitatea !usfalaul era la ran$ de tar$usor, acesta datorandu"se si prezentei unei manastiri iar apoi a resedintei noiliare a familiei +anff*.
4e spune despre Castelul +anff* din !usfalau ca ar fi fost resedinta principilor Bransilvaniei, -a>oczi 9*or$* si Bo>ol*i Imre. Castelul $)nff' - +ăs&ru&i, strada Prin&ipală nr ., Clu!
Castelul +Knff* din -ăscruci, a fost construit în secolul @AIII, în stil eclectic. Pe vremuri, aici se afla unul dintre cele mai frumoase parcuri ale domeniilor familiei +Knff*. xista aici inclusiv un lac, astăzi doar un teren m'los. Cronicile familiei +Knff* spun că în mi8locul acestui parc era amplasat un columar Fporumar în stil 8aponez şi că domeniul era folosit ca reşedinţă domnească de vară. #ntre anii 5J7"5JJ au fost restaurate casa de oaspeţi şi $ra8dul, iar clădirea actuală, realizat în stil eclectic, datează din 5GlQs +Knff* F5G65HJ<, politician, ultimul proprietar al castelului de la +onţida. ramură a familiei Fcea de lsQlendva a fost ridicată la ran$ul de aroni în 5;;<, iar o altă ramură Fcea de %osoncz a fost ridicată la ran$ul de conţi în 5GJJ. Castelul $)nff' - /rmeniş, $istrita-*asaud
%ocalitatea Srmeniş apare in documente inca din anul 567H. apartinand in secolele urmatoare familiei +Knff*. Castelul impozant a fost construit de familia +Knff*, intre anii 5;;E 5;;H. Castelul $0ld' - #ea&a, Clu!
Castelul a aparţinut familiei +\ld*, stailită în zonă în sec. @I@. >os +\ld* F5GE;"5H67, memru al familiei +\ld* a deţinut ran$ul de prefect al Clu8ului între 5GGG şi 5H
Castelul $0ld' - 1ibou, ala!
Castel monument istoric ce a apartinut $rofului ma$hiar +eld*, situat in apropierea localitatii :iou. Conform unei hotarari aproate in cadrul ultimei sedinte de C:, consilierii au alocat suma de 7,J milioane de lei din u$etul 8udetului pentru achizitionarea imoilului si a parcului de circa patru hectare de teren care il incon8oara. Datand de la inceputul secolului @@, castelul +eld* se afla intr"o frumoasa padure de ste8ar, la circa 7"6 >m de centrul orasului :iou. Dupa nationalizarea din 5HEG a avut mai multe destinatii& sediul 4pitalului raional :iou, Caminul de atrani :iou, iar in prezent este Centrul de Inte$rare prin Berapii cupationale. Castelul $0ld' 2adislau - $udila, $rasov
Construit in 565 de $roful +eld* %adislau, din caramida, castelul are doua intrari, susol si eta8. Declarat monument istoric, castelul se afla in patrimoniul comunei, impreuna cu poarta veche si parcul dendrolo$ic de trei hectare. Srmasii lui +eld* %adislau au locuit la castel pina prin anii 0E<. Cind au plecat din -omania, au vindut proprietatea amiralului in$iner +aru Pantazi. !ici el nu s"a ucurat prea mult timp de castel, l"a pierdut la nationalizare. Dar cit a stat in +udila, a dat receptii invitind lumea una din +rasov si +ucuresti, a chiar a or$anizat o expozitie de arta. !"a avut urmasi, a emi$rat si a murit in strainatate. sa ca niciunul din fostii proprietari n"a revendicat castelul. Dupa Pantazi, aici a functionat o taara de pionieri si scolari renumita in 8udet, pina in 5HGJ. ?eci de $eneratii de copii s"au zen$uit prin incaperile castelului. 4"au construit si anexe, pentru cantina si dormitoare, in 5HJ6. Areo doi ani, in castelul +eld* %adislau a functionat scoala $enerala, pina s"a construit cea noua. In prezent este sediul Primariei. 4"a montat o centrala termica, dar nici vechile soe de teracota n"au fost demolate. Ca masura de rezerva, dar si fiindca au citeva sute de ani si sint adevarate opere de arta. ctivitatea functionarilor se deruleaza la parter. %a eta8, inca nu se poate sta. 4e lucreaza la amena8area salii de consiliu, in fostul salon de dans. Dar mai sint inca multe de facut pentru ca cele 57 incaperi sa fie locuiile. Pina si $ardul aia se mai tine in picioare. 4in$urul element arhitectonic ramas aproape intact, la fel de frumos si impunator ca acum 6<< de ani, sin$urul loc mai $reu de devastat, e tavanul. 4culptat in lemn, cu araescuri, luceste de parca ieri ar fi fost lacuit. Castelul $0ld'-Mi3es - 4(un, Covasna
Castelul a fost construit in 5JJ dar modificat in secolul @@
Castelul $eld' P)l - $udila, $rasov
fost construit de unul din cei E proprietari din +udila, $roful +eld* PKl, în 5J5. stăzi se află în ruine. Castelul $ethlen - Aiud, Alba
Castelul +ethlen face parte din fosta Cetate a iudului. Castelul voievodal dateaza din sec. @A " @AI, si a fost modificat in stil renascentist tarziu in sec. @AII, intre 5;;G"5;G6. aparţinut principelul ardelean 9ariel +ethlen Fîntre anii 5;57" 5;7H. #n palat funcţionează în prezent un muzeu de istorie. Castelul $ethlen - 5lia, Hunedoara
In secolul al @A"lea, 4tefan +athor*, re$ale poloniei, a construit aici un castel de inspiratie renascentista in care s"a nascut in 5JG< 9ariel +ethlen, viitorul principe al Bransilvaniei F5;56" 5;7H. stazi acest castel mai poate fi vazut in curttea spitalului din Ilia. cest spital este, de fapt, un castel in stil classic tarziu, construit la mi8locul secolului al 5H"lea.
Castelul $ethlen - Ar&alia, $istrita-*asaud
Castelul contelui +ethlen din rcalia, comuna 4ieu"Ma$herus, este sin$urul dintre cele 57 castele din 8udetul +istrita"!asaud, care in ultimii ani a avut o soarta mai una, dupa ce a fost preluat de Sniversitatea +aes"+ol*ai din Clu8"!apoca, care l"a transformat in Centru re$ional al francofoniei. 4ituat la 5J >ilometri de municipiul +istrita, castelul a fost construit in 8urul anului 5GJ< si a apartinut unei familii de $rofi ma$hiari, care mai avea inca doua castele in +istrita"!asaud " cel de la +eclean si cel din satul 4ieu"Cristur. Castelul +ethlen din rcalia a fost preluat in 5HE de stat si transformat in ma$azin satesc, statiune de masini a$ricole, apoi in taara pentru pionieri, iar, din 5H;6, a fost preluat de Sniversitatea +aes"+ol*ai. Bimp de trei decenii, aici a functionat Centrul de Cercetari +iolo$ice si 9eolo$ice, constituind, in acelasi timp, o aza pentru practica de vara a studentilor. Cladirea, care prin stilul mauro"izantin in care a fost construita este unica in Bransilvania, adaposteste Centrul re$ional al francofoniei, format dintr"o sala de conferinte, o sala de seminar, o sala de lectura si ilioteca. %an$a castel au fost construite dormitoarele, cu o capacitate de < de locuri, cantina si anexele. alta particularitate a cladirii o constituie parcul dendrolo$ic care incon8oara castelul si unde, pe o suprafata de circa 5; hectare, vizitatorii pot vedea peste 5J< de specii de arori si arusti, din diferite colturi ale $loului, cum ar fi radul ar$intiu, molidul caucazian sau salcamul 8aponez. Castelul a fost revendicat de un cetăţean ma$hiar, pretinz'nd că este urmaşul lui +ethlen +alazs, ultimul proprietar al imoilului, care a fost expropriat în anul 5HEJ. Castelul $ethlen - $ahnea, Mures
construcţie impresionantă, veche de sute de ani se de$radează su ochii neputincioşi ai autorităţilor. #n cele mai frumoase vise ale proprietarilor, construcţia ar putea fi refăcută aia peste zece ani. Ca şi cum n"ar fi destul, c'teva familii de rromi şi"au stailit reşedinţa în clădirea rămasă $oală, între$ind lu$urul taloului. %a vederea camerei de foto$rafiat, (noii locatari) au devenit rusc violenţi, a$res'nd reporterul ?iarului de Mureş. ste unul dintre cele mai impresionante edificii transilvănene. Chiar şi după cinci sute de ani de la construcţie, acesta emană încă noleţe şi impune respect. Castelul +ethlen din +ahnea are o istorie impresionantă, ce rivalizează cu scenariile celor mai îndrăzneţe filme şi care sfidează parcă trecerea înverşunată a timpului. Cu toate acestea, viitorul se prefi$urează în cele mai sumre culori. (Castelanii) Chiar dacă fi$urează pe site"ul primăriei ca fiind un important oiectiv istoric al comunei, castelul nu poate fi vizitat cu nici un chip de vreun eventual turist, rătăcit prin cine ştie ce împre8urare nefericită pe aceste melea$uri. Clădirea este ocupată în mod auziv de c'teva familii de rromi, lor adău$'ndu"li"se alţi c'ţiva pierde"vară ce"şi fac veacul pe terenul de fotal din imediata vecinătate. #n astfel de condiţii, importantul (oiectiv turistic) seamănă mai de$raă a peşteră de t'lhari, dec't a centru de interes pentru excursioniştii iuitori de istorie. Sn exemplu c't se poate de $răitor, în ce priveşte si$uranţa turiştilor ce s"ar aventura aici, îl reprezintă reporterul ?iarului de Mureş care a fost ruscat de c'ţiva indivizi, doar pentru că a avut tupeul să foto$rafieze edificiul fără aproarea lor. Calul de dar nu se caută la dinţi] oişnuinţă destul de izară, la care suscriu mai toţi moştenitorii de castele, este aceea de a se lupta p'nă în p'nzele ale pentru moştenireile care le aparţin, de a scoate chiriaşii cu paie, cu $unoaie din ele şi doar la urmă, de a evalua situaţia şi de a face un plan referitor la clădirea proaspăt redo'ndită. Cei mai mulţi se împotmolesc aici şi fie din lipsă de ani, fie din lipsă de idei, renunţă. Metoda ideală de a scăpa de o astfel de ruină, este de a o dona isericii. +iserica, după principiul (calul de dar nu se caută la dinţi), acceptă imediat donaţia cu $'ndul că odată şi odată, moşia tot va folosi la ceva. 8uns în acest stadiu, pe castelul cu pricina nu"l aşteaptă zile prea une.
ste şi situaţia domeniului din +ahnea. C'şti$at în instanţă în 7<
depozitul CP"ului. Deşi a avut întreuinţări dintre cele mai diverse, clădirea a fost destul de ine întreţinută şi, în comparaţie cu ruinele celorlalte castele transilvănene, aceasta arată încă destul de ine. #n 7<
Castelul contelui +ethlen dateaza din secolul @I@ si a apartinut unei familii de $rofi ma$hiari, care mai avea inca doua castele in +istrita"!asaud " cel de la rcalia si cel din satul 4ieu"Cristur. Castelul $ethlen - Cristur-6ieu, $istrita-*asaud
Castelul contelui +ethlen dateaza din secolul @I@ si a apartinut unei familii de $rofi ma$hiari, care mai avea inca doua castele in +istrita"!asaud " cel de la rcalia si cel din satul +eclean. Castelul $ethlen - $oiu-Topa, Mures
4ituat in comuna lesti, satul Bopa, castelul +ethlen a fost construit in anul 5;5 de /ar>as +ethlen, consilierul principelui 9ariel +ethlen, iar stilul renascentist care l"a inclus in randul celerelor castele de pe Aalea %oirei i"a fost dat in anii 5;E<"5;E5 fiului lui /ar>as +ethlen. cum, din castelul de la Bopa au ramas doar niste ruine, iar hotii de caramida nu se sfiesc sa le fure si pe acestea. amenii din comuna dau din umeri la fel ca si autoritatile locale care au privit ani la rand, neputincioase, distru$erea monumentului istoric. LAor sa distru$a istoria rdealului de pe timpuri. si intentionat s"o lasat sa se duca tot ce se poate de acolo. Bi$anii cu caruta, caramida, fier"eton, asolut tot, si de ani de zile tot cara. 4e fura dra$a, ca asa scanduri o furat, caramizi, lemnarie, ti$la, care o putut o furatL, spun oamenii din sat, care acuza Primaria ca nu si"a dat interesul sa faca ceva pentru castelul care ar fi putut sa atra$a turisti in zona. Iar primarul si viceprimarul de la lesti, urel +oitos si !icolae sovrea, confirma si ei starea de fapt existenta la Bopa, fara insa a da vreo solutie pentru reailitarea castelului. Lti fost ati vazut la fata locului ca este o ruina. ste, poate, si un pericol pentru cei care inca mai sustra$ materiale din temelie si din zidurile ramaseL, spune viceprimarul urel +oitos, in timp ce primarul sovrea este de parere ca Lar fi nevoie de un investitor neun, pe care sa nu"l intereseze ce face cu anii pentru reailitarea casteluluiL. Botusi, amii edili de la lesti sunt de parere ca varianta reailitarii va fi in cele din urma exclusa si vor trece la daramarea controlata a ruinelor. L!e $andim ca, pana la urma, va treui sa il daramamL, spune urel +oitos, care este sustinut de !icolae sovrea, care considera ca Lcladirea e distrusa aproape in totalitate si ar costa enorm refacerea eiL, iar demolarea controlata ar fi solutia cea mai una pentru evitarea unor accidente. 4ursa& drian . 9iur$ea -omania %iera Castelul $ethlen-Haller - Cetatea de $alta, Alba
Descriere $enerala testata documentar pentru prima data in 57<7"57<6 cu numele de villa Cuculensis castri, localitatea Cetatea de +alta a fost resedinta a comitatului Barnavei pana in anul 5G;;, cand administratia este mutata la Barnaveni. In sec. @II a existat o asezare cunoscuta ca VVsatul cetatii BarnaveiVV, cetate reconstruita in sec. @IA care apoi va fi stapanita de 4tefan cel Mare si domnii ce i"au urmat, timp de J< ani, dupa care in 5JEE a fost aruncata in aer. Castelul noiliar +ethlen"Yaller, mentionat documentar din secolul @AI, se construieste intre anii 5J< " 5JG< intr"o prima forma, dar infatisarea de astazi o are din anii 5;5J " 5;7E cand a fost refacut radical de catre 9ariel +ethlen, dupa modelul castelului Chamord din /ranta. Din anul 5;H intra in stapanirea lui u$en Yaller. noua refacere, in stil aroc, are loc
intre 5;H"56, cand este amena8at si parcul, ansamlul fiind incon8urat cu un zid prevazut cu o monumentala poarta de acces. Cetatea de +alta a trait si efervescenta revolutiei de la 5GEG, cand administratia comitatului este inlocuita cu tineri din scolile +la8ului, iar la 76 noiemrie 5GEG, Comitetul !ational il numeste pe Aasile Moldovan comisar al romanilor pe lan$a prefectura. %a 5J ianuarie 5GEH, armatele $eneralului +em ocupa Cetatea de +alta. Castelul a fost, de"a lun$ul timpului, $rădiniţă, închisoare, cantină, carman$erie şi secţie de şampanizare. In a doua 8umatate a sec. @@ castelul +ethlen"Yaller este nationalizat de catre conunisti si i se aduc niste modificari improprii. Proprietar actual al castelului +ethlen"Yaller din Cetatea de +altă este omul de afaceri Claudiu !ecşulescu si se pare ca va a8un$e hotel de lux. %e$enda castelului După cum spun le$endele, fantoma contelui Yaller, ucis în 5H7 de şoferul său, care avea o le$ătură amoroasă cu contesa, încă mai întuie pe holurile lun$i ale castelului. !epotul ultimului $rof Yaller a vîndut proprietatea cu condiţia conservării sale. !oii proprietari, care doresc introducerea castelului în circuitul turistic, au înţeles că păstrarea tradiţiei şi a specificului locului este marea avere a zonei. De aceea, ei spri8ină financiar toate formele de cultură populară " festivaluri, concursul (4tru$urele de aur), cîntece şi costume specifice şi, în $eneral, tot ce se $ăseşte (prin lada de zestre a unicilor). Castelul $lomberg - #%rdani, Maramures
4ituata pe malul drept al 4omesului, comuna 9ardani si"a plimat vatra satului in numeroase locatii de"a lun$ul timpului. Daca la inceput astinasii locuiau in poienile padurii, in clanuri de familii inrudite, dupa 5<< noile locatii preferate erau in Dealul 4atului, pe Diuta, pe Iertas, la Izvor etc. Pe Dealul 4atului, localnicii construiesc o iserica de lemn, pe care o vand in 5H<, localitatii rduzel. In 5G<, contele +lomer$ primeste ca danie de la imparatul Imperiului Yasur$ic, Iosif al III"lea, un domeniu in 9ardani de J<< de hectare teren si 5.J<< de hectare de padure. In acelasi an, a inceput constructia castelului +lomer$, care s"a terminat in 5G75. In 8urul aestei proprietati, $ardalenii au pus azele unei noi asezari FMuzeo$rafie 9ardani, 7<< /amilia +lomer$ paraseste -omania dupa 5HEJ, iar castelul este transformat in scoala. Din 5HJ pana in 5H;6, pe perioada verii, devine $azda unor taere scolare repulicane. In 5H;6, scoala speciala pentru copii cu deficiente mintale de la Costiui este transferata in fostul castel al aronului +lomer$ din 9ardani. Patru decenii mai tarziu, cand casele de copii Finventia re$imului comunist se desfiinteaza, castelul isi recapata linistea si sorietatea de altadata. urul de su podele Ciurtiu %iviu are J7 de ani si, de aproape trei decenii, de cand s"a an$a8at la scoala a8utatoare din 9ardani e pasionat de povestea aurului lasat in urma de $roful +lomer$. auzit povestea de %elea Marisca si de atunci re$reta mereu ca nu putut $asi el comoara& Ura o casa mica lan$a castel unde o stat %elea Marisca, asa o chemat"o. 4i io am tat intreat"o de o suta de ori de aur, ca eram tare curios, de"l aflam eram om pa veci. Cand s"o facut instalatiile, de s"o a$at caloriferele puteam da de aur ca io am spart tat"tat"tat, da n"o fost sa fie. +aratul lui %elea Marisca era paznic acolo, la castel. 4i odata o venit fetele $rofului, ori nepoate, nu stiu ce"o fost. 4i atrana o dat de rand ca ar fi oarece acolo, ca ele tare s"o hututat pa podele, ca si cum acolo ar fi ceva. 4e stia ca o ramas aur, ca $roful o plecat in fu$a. 4i noaptea, s"o dus %elea Marisca cu lompasu, o desfacut podelele, ca era prins in holz"suruuri si o $asit un cos de nuiele plin cu tacamuri de aur. Da0 s"o scapat de i"o dat o lin$ura de aur la un muncitor si acela o fi parat"o. Ca avea o casa prapadita si n"avea cum sa aia lin$uri de aur. poi o vinit militia si o dus"o si pa ea si pa arat in +aia Mare la inchisoare si i"o luat tat aurul. Da0 ea o apucat de"o ascuns o furculita in stru8acul de la pat, si n"o aflat"o nici cu detectorul de metale. +u$atu"ti u$at, ca pa fundul cosului era un inventar in un$ureste a tacamurilor. 4i i"o spus ca mai tree sa fie una. a, smechera, ca n"o fost proasta aa, o zas ca da daca s"o
8ucat fata cu ea. lasat"o sa vina pana acasa, da0 pa arat l"o tanut la puscarie. vinit si o dus furculita. 4"poi s"o ales numai cu o $radina a8utatoare si doua pite. Poate de aflam io aurul, ma duceau pa mine in puscarie, mai stii1) 4ursa& Ioana %ucacel, Mircea Crisan " 9azeta de Maramures Castelul $o&s3ai - Aghireşu , Clu!
Castelul 9Kor +ocs>ai a fost construit în localitatea $hireşu din 8udeţul Clu8 în anul 5J7, în stilul -enaşterii transilvănene. De plan patrulater, cu turnuri la colţuri, cu o amplă curte interioară, el se particularizează prin frumuseţea ancadramentelor de piatră. ctualmente castelul este ruinat. Castelul $ohuş - 6iria, Arad
Comuna 4iria se m'ndreste cu o$ate traditii istorice medievale. %ocalitatea, atestata documentar inca din secolul al @IA"lea, a fost resedinta unui cnezat sau voievodat. In secolul urmator devine resedinta unui vast domeniu, care cuprindea o mare parte din actualele 8udete rad si Yunedoara. cest domeniu a apartinut o vreme si lui Iancu de Yunedoara. Deasupra 4iriei se vad si acum ruinele cetatii feudale, ridicata proail in secolul al @III" lea, la care se poate a8un$e pe un drum practicail ce porneste din centrul comunei. 4e pare ca partea cea mai veche a fost don8on"ul, restul zidurilor fiind adau$ate treptat p'na in secolul al @AI lea. %a construirea cetatii au fost utilizate si caramizi romane, care poarta insemnele le$iunii a @III"a 9emina. 4u dealul cetatii se poate vizita Castelul +ohus, construit in prima 8umatate a secolului al @I@"lea. cesta este constituit dintr"un sin$ur corp de cladire, cu 6< de camere. Partea principala are o fatada si terasa prevazute cu coloane dorice, reprezent'nd tipul conacului de c'mpie, ridicat in stil neoclasic. In aceasta cladire au fost duse tratative intre $eneralul 9or$e*, comandantul suprem al armatei revolutionare ma$hiare din 5GEG"5GEH, si $eneralul /rolov, imputernicitul tarist, in prea8ma capitularii neconditionate din 56 au$ust 5GEH. Castelul adaposteste in prezent Muzeul memorial Ioan 4lavici, marele scriitor rom'n fiind nascut la 4iria. fost inau$urat in 5H;<. Bot in castelul +ohus se $aseste si o expozitie permanenta consacrata compozitorului mil Montia F5GG"5H;J. !ascut la 4icula, cea mai mare parte a vietii sale a petrecut"o in comuna 4iria, traind in casa din strada 4piru Yaret nr. 56<. xpozitia prezinta o serie de exponate care o$lindesc viata si prodi$ioasa lui activitate muzicala, inspirata din nesecatul izvor al creatiei populare. 4e poate vedea aici moilierul camerei de lucru, pianul si violoncelul compozitorului, ca si diferite editii ale principalelor sale lucrari& L/ata de la CoziaL, LCercelL, LMostenitorulL, L%a fantana cu $aleataL, etc. Castelul este incadrat de trei monumente artistice& ustul lui Ioan 4lavici F5GEG"5H7J, executat de Ioan Bolan, ustul lui Mihai minescu F5GJ<"5GGH, de acelasi sculptor si statuia lui Ion -ussu"4irianu F5G;E"5H
Castelul din +uia, unul dintre cele mai importante monumente istorice ale 4iiului, a fost l^sat în para$in^. #n urm^ cu 6< de ani aici era sediul CP"ului. apartinut unor mari familii noiliare, principelui Bransilvaniei si lui Mihai Aiteazul, a $^zduit un dispensar, maternitatea si depozitele CP"ului. Martor t^cut al istoriei, castelul din +uia este acum în pra$ul pr^usirii. , flat într"o continu^ de$radare de la mi8locul anilor V<, castelul nu mai are acum nici o sperant^ de supravietuire desi, de ani uni, este inclus în Planul !ational de -estaurare al Ministerului Culturii si pe listele mai multor !9"uri, a Consiliului :udetean sau a Directiei pentru Cultur^ si Culte 4iiu, ca monument istoric aflat în mare pericol. 4in$urii care depl'n$ situatia 8alnic^ a monumentului sunt s^tenii din +uia, ^tr'nii care au apucat s^ vad^ castelul în toat^ splendoarea sa.
+^tr'nul de ;<< de ani Desi acum este catalo$at drept monument în Lstare de ruin^, cu proleme statice deoseite si în pericol de pr^usireL, castelul de la +uia s"a aflat, secole de"a r'ndul, printre cele mai vechi si impun^toare realiz^ri arhitectonice siiene. Lu consider acest castel drept unul dintre cele mai importante monumente istorice siiene si chiar din întrea$a Bransilvanie. %"am inclus în fiecare an, încep'nd cu 7<<5, pe lista oiectivelor incluse în Planului !ational de -estaurare dar nu am primit deocamdat^ nici un a8utor de la minister. Cred c^ pentru lucr^rile extrem de ur$ente e nevoie de aproximativ J<.<<< de euro. Pentru o restaurare $eneral^ sunt necesare îns^ milioane uneL, crede vidiu Calorean, consilier în cadrul Directiei pentru Cultur^ 4iiu. Desi primirea acestor ani aduce mai mult a utopie, Calorean se declar^ încrez^tor si afirm^ solutia va fi $^sit^. C'nd si cum nu stie îns^ nimeni. Cadou pentru Mihai Aiteazul +uia este o veche posesiune noiliar^ ce apartinea comitilor de Calvasar, mentionat^ pentru prima oar^ într"un document din 57H; . Castelul, pe care îl va st^p'ni si Mihai Aiteazul, a fost construit, potrivit cronicilor familiei +ol*ai, în cursul secolului al @A"lea. #n secolul urm^tor, a8un$e în posesia comitelui sasilor Marcus Pemflin$er, care îl pierde îns^, prin confiscare în 5J7H, +uia devenind astfel posesiune princiar^. #n ianuarie 5JH, în cursul unei vizite la la Iulia, principele 4i$ismund +athor* îi d^ruieste între$ domeniul +uia, ce cuprindea aproximativ 6< de sate situate între B'rnave si lt, lui Mihai Aiteazul. dat^ cu trecerea lui Mihai, prin 4iiu, spre +uia, consemnat^ în 7 ianuarie 5JH, domnul muntean initiaz^ lucr^ri de înfrumusetare a castelului. tine ulterior un statut superior în privinta impozit^rii si confirmarea st^p'nirii domniei muntene în cadrele unei imunit^ti depline. Dup^ numai doi ani îns^, dup^ venirea cardinalului ndrei +athor* în fruntea Principatului, toate posesiunile din Bransilvania ale domnului t^rii -om'nesti sunt confiscate. Mihai le redo'ndeste în toamna aceluiasi an dup^ victoria de la selim^r asupra lui ndrei +athor* dar le pierde din nou dup^ lupta de la Mir^sl^u. Mostenirea pierdut^ Dup^ moartea marelui voievod, fiul s^u !icolae P^trascu, cu toate c^ se considera mostenitorul de drept al castelului, nu poate intra în st^p'nirea domeniului. Castelul era cerut, la 5E sptemrie 5;<7 împ^ratului -udolf al II"lea, si de -adu seran, succesorul lui Mihai Aiteazul. !oilimea ma$hiar^ se opune îns^ si de aceast^ dat^. A^duva lui !icolae P^trascu, Doamna na, va încerca si ea dup^ moartea fiului lui Mihai Aiteazul F5;7, în 5;6J, s^ otin^ confirmarea dreptului asupra acestor posesiuni. Castelul de la +uia nu avea s^ mai intre îns^ nicodat^ în st^p'nirea urmasilor domnului muntean, cu toate demersurile acestora. L r^mas al un$urilor. Pe ultimul $rof ma$hiar, +ela, l"am cunoscut si eu prin V7H. Dup^ moartea lui la castel a fost dispensarul si casa de nasteri. Copii mei s"au n^scut acolo în VJG si VJH. Mare p^cat c^ s"a ales praful de elL, spune cu am^r^ciune Irom !istor, un s^tean de ; de ani ce a tr^it toat^ viata în +uia. Ma$azie pentru CP #n anii V;< dispensarul a fost mutat la scoala ma$hiar^ iar castelul vechi de 8um^tate de mileniu a fost luat de CP. L%"am luat noi, colectivul, si am f^cut ma$azii din camerele alea. m primit niste ani de reparatii prin V;J, cu care am ref^cut iserica si am schimat ti$lele. #n 5HE ne"am mutat si noi de la castel si s"a ales praful de totL, povesteste Irom !istor, fost sef al CP"ului local. !ici dup^ -evolutie situatia nu s"a ameliorat. L!ecesar^ interventie de ur$ent^ s...t se impune un proiect de reailitare $eneral^, restaur^ri si reconversieL, recomanda Consiliul :udetean 4iiu acum c'tiva ani. Bimpul a trecut si nu s"a înt'mplat nimic. LCastelul este în administrarea comunei seica Mare dar nu ne"am ocupat de el aproape deloc. !u avem fonduri pentru asa ceva. cum c'teva s^pt^m'ni am discutat cu domnii de la serviciul de patrimoniu imoil din cadrul Directiei :udetene pentru Cultur^ dar au ridicat din umeri. m înteles c^ nu mai are rost s^ între si c^ ar treui s^ o las alt^L, explic^ impasul primarul din seica, Ioan n$helin^.
Desi vidiu Calorean, consilier în proleme de Patrimoniu Imoil, din cadrul Directiei pentru Cultur^, este încrez^tor în viitorul castelului, declarat monument istoric înc^ din 5HJ;, situatia de la fata locului îl contrazice. -uina care a r^mas pe locul unde odat^ era impun^toarea constructie nu las^ loc de îndoial^. Dezam^$irea s^tenilor C'nd vine vora de Lcastelul lorL s^tenii din +uia sunt extrem de interesati. #n ma8oritatea caselor din sat $^sesti date despre istoria edificiului si persoane preocupate de soarta sa. +^tr'nii suliniaz^ în c^rtile de istorie para$rafele în care e mentionat Castelul +ol*ai si au consemnat în caiete le$endele le$ate de secularul edificiu. L4unt în +uia de numai patru ani si mi se pare un monument extraordinar. !u întele$ cum a putut a8un$e în halul ^sta. u am str'ns dosare între$i cu date despre castel, am xeroxat c^rti pulicate la începutul secolului si am discutat cu mai multi profesori din Clu8 pe tema asta. m fost $hid :B în Clu8 5 ani si nu pot s^ cred c^ dintr"un asemenea monument a r^mas doar o ruin^L, spune revoltat septua$enarul Mircea Yoria 4anta. 4ursa& siianulonline.ro Castelul $ornemis(a - #urghiu, Mures
/ortareata re$ala din 9ur$hiu a fost o fortificatie importanta in Bransilvania medievala. Prima datare este din secolul a @AI"lea, cand re$ina Izaela a cerut restaurarea cladirii. Castelul din 9ur$hiu si"a schimat destul de des proprietarul& ?si$mund +athori a fost urmat de Istvan +ocsai, apoi ?si$mund -a>oczi, iar mai tarziu, fortareata si domeniul au a8uns in proprietatea lui 9aor +athori, principe al Bransilvaniei. In 5;6G, pamantul a fost vandut lui 9*or$* -a>oczi I, care avea o mare pasiune pentru $radini, insa in 5oczi a contriuit si mai mult la de$radarea castelului, cladirea ramanand nelocuita timp de cativa ani. Castelul de la 9ur$hiu, cu parc dendrolo$ic, asa cum il stim astazi a fost ridicat in anul 565 la aza vestica a dealului din comuna, folosindu"se ca materie prima daramaturile vechii fortificatii de pe deal. Cladirea principala a fost folosita initial ca pavilion de vanatoare, careia i" au mai fost adau$ate treptat si alte aripi de catre memrii familiei +ornemisza, care au luat in arenda domeniul pe o perioada de HH ani. fost proprietatea mai multor familii noiliare " -a>oczi, Bele>i si +ornemisza " iar in 5GG5 a intrat in posesia Casei de Yasur$, fiind folosit ca si castel de vanatoare de -udolf de Yasur$. cesta s"a sinucis in 5GG6, iar apoi castelul a intrat in posesia statului. Castelul a $azduit 4coala 4ivica, care insa s"a mutat intr"o noua cladire in anul 5H;H. Din aceea perioada castelul $azduieste apartamentele profesorilor si un muzeu. Parcul dendrolo$ic din 8urul castelului are o functie educationala inca din 5GH6, fiind foarte ine intretinut. Conform unei relatari din 5H5, in acest parc pot fi $asite 7H de familii si aproape 5<< de specii exotice de plante. Intrucat exista un act de donatie catre scoala din localitate, castelul nu va fi retrocedat. Castelul $ran
Castelul +ran Fîn $ermană B=rzur$, în ma$hiară B=rcsvKr este un monument istoric şi arhitectonic, situat în Pasul +ran"-ucăr, la 6< de >ilometri de +raşov. Sn document emis de re$ele %udovic I al Sn$ariei F56E7"56G7 la 5H noimerie 56 în ?volen confirmă saşilor din 4caunul +raşovului Ftota_ue communitas 4axonum sedis +rassouiensis dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala şi cu meşterii lor, o nouă cetate de piatră la +ran Fpromiserunt novum castrum in lapide B*drici edificare. Cu această ocazie, re$ele promite raşovenilor că, dacă `ara -om'nească va a8un$e Lîn m'inile noastreL, atunci vama va fi mutată de la -ucăr F-uffa ror la +ran. -eferinţa din textul documentului din 56 cu privire la o Lnouă cetate de piatrăL, permite deducţia că fortificaţia de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de $raniţă mai veche. ceastă cetate, proail din lemn, va fi fost ridicată de cavalerii teutoni între 5755"577J. a este atriuită
ma$istrului Bheodori>us. #n secolul al @III"lea teritoriul cetăţii +ran a fost supus 8urisdicţiei comitatului re$al de la Iulia. #n anul 56HJ 4i$ismund de %uxemur$, împărat $erman şi re$e al Sn$ariei, a folosit castelul +ran ca ază strate$ică pentru o incursiune în `ara -om'nească, în urma căreia l"a îndepărtat pe voievodul Alad Szurpatorul, rivalul lui Mircea cel +ătr'n, vasalul său. #n 5E< 4i$ismund îi acordă lui Mircea stăp'nirea castelelor +ran Ffără domeniul aferent şi +olo$a. +ranul răm'ne su autoritatea `ării -om'neşti p'nă în 5E5H. #n anul 5E7 castelul +ran a trecut din proprietatea scaunului +raşovului în cea a coroanei Sn$ariei, care a finanţat lucrările de fortificare şi de extindere. #n 5EHG cetatea +ranului a fost închiriată de re$alitatea ma$hiară către scaunul +raşovului. #n 5H7<, Consiliul răşenesc +raşov a donat Castelul +ran re$inei Maria a -om'niei, în semn de recunoştinţă faţă de contriuţia sa la înfăptuirea Marii Sniri de la 5 Decemrie 5H5G. -e$ina l"a amena8at şi l"a lăsat moştenire fiicei ei, principesa Ileana, sora re$elui Carol al II"lea. Castelul +ran a fost si unul din locurile favorite ale -e$inei Maria, a carei inima, aflata intr" o caseta de ar$int, a fost $asita intr"o nisa a edificiului. După expulzarea din ţară a familiei re$ale, în 5HEG, Castelul +ran a intrat în proprietatea statului rom'n, fiind aandonat şi devastat. Castelul s"a redeschis apoi vizitelor pulice în 5HJ;, fiind parţial amena8at ca muzeu de istorie şi artă feudală. #n 5HG a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 5HH6. Deşi a intrat în circuitul şi folclorul turistic drept castelul lui Dracula, aici turn'ndu"se şi un film, Interviu cu un vampir, se pare că Alad `epeş nu a locuit niciodată la castel. -ecent el a fost restituit în natură de statul rom'n lui Dominic de Yasur$ şi celor două surori ale sale, în calitate de moştenitori ai principesei Ileana. Proprietarii s"au an$a8at ca timp de trei ani să nu"i schime destinaţia de muzeu. -om'nia şi"a asumat şi costurile renovării şi întreţinerii castelului şi are un drept de preempţiune pentru achiziţia viitoare a castelului. Citadela are patru turnuri amplasate in cele patru puncte cardinale. Ca si zidurile castelului,turnurile sunt construite din piatra masiva. Camerele si coridoarele din incinta +ranului formeaza un lairint misterios,iar in curtea interioara se afla o fantana care face le$atura cu ascunzatorile suterane. Iniţial, castelul +ran a fost o cetate de Utrecătoare) cu scop militar, patrulateră nere$ulată. #n timp, cetatea a suferit numeroase modificări cum ar fi& adău$area turnului de sud Fîn 5;77 după planurile principelui 9ariel +ethlen, construcţia unui turn dreptun$hiular la est, iar între 5GG6 şi 5GG; acoperişul a fost îmrăcat cu ţi$lă.Onecesită citare Cetatea a fost transformata în castel în anul 5H7< pe c'nd era în proprietatea re$inei Maria, perioadă în care s"au realizat cele mai importante lucrări de restaurare. Castelul Dracula %e$enda In 5GH +ram 4to>er a scris o povestire terifianta despre Contele Dracula. Sn secol dupa, inca sunt oameni care cred in ea. Chiar si cercetatorii inceaca sa afle adevarul despre Dracula. Boti incearca sa elucideze misterul& a fost sau nu un vampir in Bransilvania1 Cate dintre aceste povesti extraordinare sunt le$ende si care adevarate1 Iata le$enda despre Dracula& Povestea lui 4to>er este azata pe viata lui Alad Bepes F5E65 " 5E;, un conducator venerat de romani pentru ca a tinut piept Imperiului toman. Cunoscut ca unul dintre cei mai cranceni dusmani ai turcilor, Alad a inceput or$anizarea statului si impunerea le$ii prin aplicarea pedepsei cu moartea si prin tra$erea in teapa a tuturor celor ce erau considerati inamici& hotii, preotii vicleni, cersetorii, tradatorii, uzurpatorii saxoni. De fapt el s"a luptat cu oricine incerca sa"l inlocuiasca pe el sau pe fratele sau vitre$. Istoricii l"au poreclit Alad Bepes, in timp ce oamenii spun ca era Contele Dracula deoarece oisnuia sa se semneze cu numele tatalui sau, Dracul. Castelul Dracula a fost construit la mar$inea trecatorii +ran, iar in zilele de azi reprezita o momeala pentru oaspetii de pretutindeni ce vor sa ia parte la le$enda Contelui Dracula. Castelul $r%n&oveanu - %mbăta de us, $rasov
Castelul a fost construit la 5G<< de un urmas al domnitorului Constantin +rancoveanu, din ramura refu$iata in Bransilvania.
Castelul pastreaza o locatie unde primul castel a fost construit la 5
Palatul de vara al aronului 4amuel von +ru>enthal F575"5G<6, $uvernator al Bransilvaniei, a fost construit intre 5G< si 5GJ dupa modelul palatului 4ch=nrunn din Aiena. Cladirea in stil aroc are forma de S cu un corp central si 7 aripi laterale. ici a fost expusa renumita colectie a aronului +ru>enthal formata din 757 talouri si 57H $ravuri, in prezent $asindu"se la Muzeul +ru>enthal. Din pacate, dupa moartea aronului cladirea, avand mai multi proprietari nepasatori, s"a de$radat cu repezeciune. stazi doar tavanele decorate amintesc de luxul de altadata. Palatul a detinut si unul dintre cele mai frumoase parcuri, or$anizat in terase care cooara spre lunca ltului. 4uprafata de peste 7< hectare a fost amena8ata dupa modelul $radinilor frantuzesti, cu fantani arteziene, o scara splendida si mai multe alei laterale, vaze, anci, statui de piatra, si o oran8erie, in care se cultivau curmali, mi$dali, nucsoara, pepeni si ananas. Castelul $ru3enthal - Mi&ăsasa, ala!
Castel detinut de aronul +ru>enthal dateaza din secolul @AIII. fost transformat in CP, in perioada comunista. %ucrarile a$ricole din acea epoca au dus la distru$erea castelului, din care a mai ramas un sin$ur turn, care sta sa cada. Castelul $ru3enthal - %mbăta de 1os, $rasov
Castelul +ru>enthal din incinta her$heliei din 4'măta de :os a fost construit între 5J<" 5;< în stil aroc de contele :ozef von +ru>enthal, fratele lui 4amuil von +ru>enthal. Castelul are o construcţie solidă, zidurile lui a8un$ la 5.7 m, are 6J de încăperi, în care au fost ridicate soe de teracotă foarte frumoase, pardoseala este din ste8ar, iar oamenii povestesc că pe un perete există şi o frescă frumoasă acoperită prin anii 0< cu un strat de zu$răveală. Construirea castelului a durat mulţi ani, iar terenul F cca.5<< ha a fost a fost atriuit în arendă contelui de către împărăteasa Maria Bhereza, pentru o perioadă de HH de ani. Pentru a"şi arăta recunoştinţa, +ru>enthal a ridicat castelul, nu există însă dovezi că Maria Bhereza ar fi fost vreodată la 4'măta. %ocalnicii povestesc chiar despre o relaţie pasională între cei doi, au apărut de"a lun$ul timpului multe le$ende. Snii spun că, împărăteasa niciodată nu a trecut de pra$ul castelului, alţii susţin că Maria Bhereza şi"a petrecut cîteva veri la castel, dar s"a plictisit repede de conte. In momentul de fata castelul este intr"o stare de de$radare continua. Doar ornamentele de pe pereţii ce stau să cadă şi soele din ceramică adusă de la Aiena mai amintesc de ceea ce c'ndva a fost un palat ce treuia să o impresioneze pe împărăteasa ustriei. #n secolul al @@" lea castelul a avut de suferit în urma unui incendiu. tunci a ars acoperişul iar în anii VE<, cei care l"au reparat, au acoperit celerele picturi de pe pereţi. Bot aici este si her$helia de cai lipitani, cea mai importanta pepiniera de lipitani din uropa. Castelul Canta&u(ino - $uşteni, strada 7amora nr 8, Prahova
Castelul Cantacuzino a fost cladit in anul 5H55 in parcul al carui proprietar a fost Printul 9heor$he 9ri$ore Cantacuzino ca o replica la ctitoria re$elui Carol I " Castelul Peles. %ui 9heor$he 9ri$ore Cantacuzino, fost ministru al -omaniei intre 5GHH"5H<<, 5H
oieresti cu care se inrudea familia Cantacuzino si talourile in marime naturala ale stramosilor Cantacuzinilor, pictate pe piele de Cordoa. Castelul a pastrat imensa lo$$ie de pe latura vestica, cu arcade triloate si coloane ornamentate, scarile monumentale, vitraliile si frescele ori$inare. In 5H7, sotia printului construieste in prea8ma o frumoasa isericuta de lemn. In prezent castelul functioneaza ca sediu al 4anatoriului Ministerului de Interne, urmand ca dupa finisarea noului sediu al sanatoriului, sa fie repus in circuitul turistic. Castelul Cernovi&i - Ma&ea, Arad
Castelul este construit in stil neoclasic, cu un sin$ur nivel si un plan dreptun$hiular, in prima 8umatate a secolului al @I@"lea, prezinta o arhitectura sora. tat terasa din fata, cat si cea din spate, sunt stra8uite de coloane cu capitele de rezonanta dorica. Castelul este incon8urat de un parc. Sn alt oiectiv important il constituie iserica ortodoxa Fnr. 5a iloa, numit si Larorele pa$odelorL, ori$inar din China de st, opt exemplare diferite din Baxus accata FBisa, patru exemplare din :u$lans ni$ra Fnucul ne$ru ori$inar din merica de !ord, cinsprezece exemplare din Corila colurna Falunul turcesc, ori$inar din sia de Aest, etc. Parcul prezinta importanta si prin $i$antismul unor specii de _uercinee, platan, tei, s.a., fiind totodata si un excelent loc de recreere. Intr"un colt al parcului se $aseste si monumentul si mormantul comun al $eneralilor I. Dam8anics si . %ahner din armata revolutionara ma$hiara, executati la rad la ; octomrie 5GEH din ordinul hasur$ilor. %e$aturile lui Petru Cernovici cu cativa lideri ai miscarii nationale sare si romanesti cat si cu o serie de diplomati straini rezidenti la +el$rad, sunt privite cu ochi rai de catre politia austriaca. spectele contrastante ale vietii lui Petru Cernovici, acumulate mai ales in anii de schimare a politicii interne a imperiului hasur$ic F5G;<5G;5, ii vor aduce diz$ratia aristocratiei ma$hiare. In impre8urari pe care nu le cunoastem destul de exact va fi nevoit sa si vanda cea mai de pret proprietate& mosia de la Macea, situata in nord vestul fostului comitat rad Factualmente nord vestul 8udetului rad. !oul proprietar, contele Narol*i de L!a$* Narol*L FCareii mari, intra in posesie in anul 5G;7. /iind una din persoanele cele mai de vaza ale Sn$ariei, isi va imparti timpul se8urul pre"dilect de vara la Macea si celelalte proprietati ale sale. In anul 5G; avea sa fie reconfirmat in postul sau de comite suprem in 4atmar. Intre anii 5G;7 5GG; este construita cea de a doua aripa a castelului. Mult mai ampla, cu elemente eclectice, ea da amprenta intre$ii constructii, asemaRnandu se cu modelele in vo$a din /ranta. Daca tinem seama de faptul ca, initial, parcul a avut 5< ha. atunci cresterea de inca aproximativ 5< ha Fin total E< de holde treuie sa fi avut loc pana in anul 5GH cand este redactata mono$rafia comitatului rad. %a sfarsitul secolului al @I@lea proprietar era Narol*i Bior, fiul lui 9*or$*. 4eparate de parc cele 5<< de hectare de padure plantata Fsi populata cu fazani existau de8a in acel moment. ste mai mult decat si$ur ca an$a8area Lcunoscutului $radinar Prohas>aL in anul 5H<< determina contopirea parcului cu aceasta padure plantata su
noul stapan, Narol*i 9*ula, fiul lui Bior. Din motive de ordin familial Fcasatoria cu rudenia sa Narol*i Melinda Narol*i 9*ula tinde sa locuiasca mai mult timp aici, mai ales in sezonul cald. Dorind sa imortalizeze pentru marele pulic, aspecte din parc si castelul de la Macea, il cheama pe foto$raful -uhm don din rad, la inceputul sec. @@, sa execute cliseele necesare reproducerii ima$inii ne$ative de pe sticla pe hartie. Sna dintre ima$ini surprinde ochiul de apa din fata laturii de vest a aripii principale, inainte de ordurarea in ciment a acestuia. Iedera decoreaza amplu turnul inalt si unul din cele doua turnuri 8oase, si anume, cel pe terasa caruia se afla amplasata imensa stema noiliara Fdin ceramica a familiei Narol*i. In perioada relativ scurta de sedere a cunoscutului $radinar Iosef Prohas>a la Macea, este amena8at ochiul de apa cu o Lfantana arteziana, Fcu azinul de inotW se amena8eaza terenul de tenis, ronduri de flori, se mareste reteaua de alei si se introduc noi plante ornamentaleL. Bot in aceasta perioada se adau$a la corpul vechi al castelului o terasa metalica ampla, la care se accede din exterior pe trepte metalice. Dupa primul razoi mondial parcul trece printr o perioada de re$res. !u se mai fac amena8ari iar lucrarile de intretinere sunt reduse ca volum. Snul dintre motive il constituie exproprierea terenului a$ricol detinut de mosierul Narol*i, cu exceptia parcului si a unei suprafete de aproximativ H<< iu$are cadastrale Fin 8urul a J<< ha n.n., ceea ce insemna o reducere a suprafetei a$ricole Fimplicit a veniturilor castelului cu peste EJ, daca tinem seama de datele din anul redactarii mono$rafiei comitatului rad F5GH. #n anul 5H6H parcul a8un$e in proprietatea medicului dam Iancu din Curtici care defriseaza o suprafata de aproximativ 5< ha. ste inceputul starii de re$res a parcului. a va continua pana in anul 5H;G cand Lintrea$a suprafata, fiind declarata parc dendrolo$ic, se iau masuri ener$ice de protectie si reamena8areL. Dupa anul 5HH< posiiRlitatile mentinerii personalului muncitor de intretinere a parcului au scazut mult. soarta intrucatva asemanatoare cunoaste castelul. xplicatia este valaila in amele cazuri. a rezida in posiilitatile financiare ale statului. Prima mare reparatie intreprinsa pe cheltuiala statului, dateaza din anii 5HJ; 5HJ, fara a se cunoaste in mod cert natura interventiilor reparatoare. Procesul de de$radare treptata a construcRtiilor fostei mosii unica dealtfel, la Macea, nu a fost, pana in prezent, stopat. /aptul, in$ri8orator in sine, merita o reflectare mai atenta decat pana acum. Incepand din 5HH<, intentia inevoitoare a Sniversitatii LAasile 9oldisL din rad tinde sa se infiripe intru salvarea si valorificarea corespunzatoare a acestui ansamlu de arhitectura. Aaloarea sa de monument Fcomplexul constructiv si parcul dendrolo$ic n a fost nici o clipa pusa la indoiala in ultimii J< de ani. nsamlul castelului, cu cele doua corpuri de cladire Fcastelul propriu"zis, cu cele doua aripi ale sale si casa de vinatoare din apropiere, cladirile anexa Ffosta spalatorie si $ara8ul fostei scoli speciale de copii, azinul de inot, $radina cu sere si parcul rezervatie dendrolo$ica, constituie elementele compoRnente care sunt supuse re$imului de protectie. Daca cele doua aripi ale castelului n au suferit modificari ale structurii constructive, in schim cladirea pavilionului de vanatoare, terminata la sfarsitul secolului al @I@lea, a suferit transformari interioare si exterioare importante. cestea s"au datorat proail noului eneRficiar postelic FCooperativa $ricola de Productie. %ipsa elementelor si pieselor initiale de moilier ale ansamlului constructiv nu impiedica o valorificare cultural instructiva in concordanta cu cerintele ocrotirii patrimoniului. In apropiere de 4imand se $asea locul unei cetati medievale, azi disparute. ici a incercat zadarnic in 5JJ7 viteazul comandant al Bimisorii sa induplece noilimea dintre comitatele rad si ?arand sa participe la apararea capitalei +anatului impotriva turcilor. Castelul Corvinilor
Castelul Corvinilor sau Castelul Yuniazilor este un castel din Yunedoara, cel mai important monument de arhitectură $otică din Bransilvania. fost ridicat în secolul @A de către Iancu Yunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o st'ncă la picioarele căreia cur$e p'r'ul ?laşti. ste o construcţie impunătoare, cu acoperişuri înalte şi divers colorate, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre şi alcoane împodoite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu. /iind una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Yunedoara, castelul cunoaşte în timpul acestuia însemnate transformări. l devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu
numai un punct strate$ic intărit. Cu trecerea anilor, diverşii stăp'ni ai castelului i"au modificat înfăţişarea, îmo$ăţindu"l cu turnuri, săli şi camere de onoare. 9aleria şi don8onul " ultimul turn de apărare Fturnul L!e oisaL b !u te teme, rămase neschimate de pe timpul lui Iancu de Yunedoara, precum şi Burnul Capistrano Fdupă numele lui Ioan de Capistrano, un vestit călu$ăr de la curtea castelului reprezintă c'teva dintre cele mai semnificative părţi ale construcţiei. Mai pot fi amintite 4ala Cavalerilor Fo mare încăpere de recepţii, Burnul uzdu$anelor, +astionul al care servea drept depozit de ucate şi 4ala Dietei, av'nd medalioane pictate pe pereţi Fprintre ele se $ăsesc şi portretele domnilor Matei +asara din `ara -om'nească şi Aasile %upu din Moldova. %e$ende #n aripa castelului numită Matia se mai desluşeşte destul de va$, o pictură referitoare la le$enda cu corul de la care se zice că îşi tra$ numele urmaşii lui Iancu de Yunedoara FCorvini. Pe lazonul familiei Corvinilor este inscrptionat un cor care tine în cioc un inel de aur. triuirea acestui simol al familiei are o le$enda. 4e spune c^ Ioan de Yunedoara era fiu nele$itim al lui 4i$ismund de %uxemur$, re$e al Sn$ariei, cu o frumoasa femeie din Bara Yate$ului, pe nume lisaeta. Pentru a o feri de necinste, re$ele îi da de sot pe unul din vite8ii sai, Aoicu, daruindu"i totodat^ si un inel ca si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci c'nd va creste si va mer$e la curtea re$ala. In timpul unei calatorii facuta de familia lui Aoicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o mar$ine a ster$arului pe care erau puse merindele. Sn cor, atras de stralucirea inelului îl fura încerc'nd sa plece cu el. Copilul Ioan de Yunedoara ia un arc si sa$eteaz^ corul, recuperand astfel inelul. tunci cand creste si a8un$e la curtea re$ala, povesteste aceast^ patanie, iar re$ele, impresionat de aceasta istorie, decide ca simolul familiei hunedorenilor s^ fie corul cu inel de aur în cioc. De altfel, si numele familiei provine din latinescul LCorvusL, care inseamna LCorL, o pasare care simoliza cu totul altceva în evul mediu, si anume întelepciunea si lon$evitatea. #n curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Iancu de Yunedoara, se află o f'nt'nă ad'ncă de 6< de metri. 4e povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Yunedoara în tinea în castel. Ioan le promite celor trei ca ii va eliera daca vor sapa o fantana cu apa una. Prizonierii, animati de speranta elierarii, sapa in stanca timp de 5J ani si la 7G de metri adancime reusesc sa $aseasca pretioasa apa. !umai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, lisaeta 4zila$*i, a decis s^ nu respecte cuvantul dat de sotul s^u si nu ii eliereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie& Lpa ai, inima nuL, ca un repros pentru promisiune facuta si nerespectata. De fapt, inscriptia descifrata de Mihail 9uo$lu $l^suieste astfel& LCel ce"a scris"o este Yassan, prizonier la $hiauri în cetatea de lan$a isericaL. Caracterele vechi arae continute de inscriptie o dateaza la mi8locul secolului al @A"lea. Poziia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei. Prima mentiune documetara a asezarii de la Yunedoara dateaza din anul 57G, în le$atura cu lista de decima papala, Yunedoara fiind mentionata printre cele mai importante asezari din arhidiaconatul de Yunedoara, alaturi de Deva, Yate$ sau 4antamaria"rlea. nterior, numele de Yunedoara apare în documente F57;J, 57; in le$atura cu arhidiaconatul de Yunedoara, o structura ecleziastica, suordonata episcopiei Bransilvaniei, cu sediul la la Iulia. ctul de donatie din 5E
comitatul Yunedoarei care aveau proprietati cu drept noiliar. Document emis de Ioan de Yunedoara. serie de documente cu referire la Yunedoara trateaza proleme referitoare la prima atestare a cetatii F5EE6, confirmari de privile$ii, linii de mostenire ale cetatii, donatii, acte de zalo$ire etc Proprietarii castelului au fost& Ioan de Hunedoara Fproprietar al castelului între 5E5H " 5EJ; F:ohannes de Yun*ad, ramane unul dintre cei mai importanti lideri militari si politici ai secolului al @A"lea din uropa. Intra in serviciul re$elui 4i$ismund de %uxemour$. ste numit an de 4everin, apoi voievod al Bransilvaniei. Printre cele mai importante campanii militare impotriva turcilor se numara UCampania cea lun$a) Fintreprinsa in 4eria, +ul$aria si 4eria Yerze$ovina, desfasurata intre 5EE6"5EEE, la care se adau$a celera atalie de la Aarna F5EE;, in urma careia re$ele Aladislav I moare, iar Ioan este numit $uvernator al Sn$ariei. Sn alt moment important pentru cariera militara si politica a lui Ioan de Yunedoara este atalia de la Nosovo F4eriaF5EEG, in urma careia este infrant de turci. cest persona8 ramane in memoria contemporanilor prin atalia de la +el$rad din 5EJ;, impotriva turcilor, in urma careia il oli$a pe sultanul Muhammad II Fcuceritorul Constantinopolului sa"si aandoneze ofensiva spre vestul uropei. Ioan de Yunedoara a murit din cauza ciumei dupa aceasta atalie, pe 55 au$ust si a fost inmormantat in catedrala catolica din la Iulia. Ladislau Fproprietar al castelului între 5EJ;"5EJ /iul mai mare al lui Ioan de Yunedoara si al lisaetei 4zila$*i. re o scurta cariera militara concretizata prin otinerea titlurilor de capitan de +ratislava F5EJ7, an slavo"croat F5EJ6 si comite perpetuu al +istritei. Cade victima a crizei interne de dupa moartea lui Ioan de Yunedoara. Matia Corvin Fproprietar al castelului între 5EJ"5EG7 Matthias Corvinus F5EE6"5EH<, re$e al Sn$ariei intre 5EJG"5EH<, fiul lui Ioan de Yunedoara si al lisaetei 4zila$*i. I"a urmat la tron lui %adislau al A"lea si in vremea lui re$atul a cunoscut cea mai mare intindere teritoriala. In acelasi timp, curtea lui Matia de la +uda, devine una dintre cele mai importante centre culturale europene. /ondeaza celera +iliotheca Corvina si intensifica schimurile intre institutiile universitare. Creaza o puternica armata de mercenari FCavalerii ne$ri si catre sfarsitul vietii numeste pe 4tefan 4zapol*ai $uvernator al teritoriilor cucerite in ustria. Ioan Corvin Fproprietar al castelului între 5EG7"5J. Enyengy Török Gaspar si i!olae Balint Török Ioan si Fran!is! Török Ioan Török "unior #te$an Török Catalina Török Gabriel Bethlen F5;
Principe al Bransilvaniei si al Partiumului si comite al secuilor. adus cele mai mari
modificari castelului inspirate de moda -enasterii t'rzii. #te$an Bethlen F5;7H #te$an si %etru Bethlen F5;6<"5;E; #te$an Bethlen F5;E;"5;EG Catalina Bethlen& 'aritata (olyo'i F5;EG"5;;;
i!olae si Maria (olyo'i& !asatorita dupa sot B)rko!*y F5;;;"5;5 Mihail +pa$$y I
Principe al Bransilvaniei încep'nd din 5;;5. E'eri! Tököly
Conte si principe al Sn$ariei. rdona întocmirea de catre +a8oni :anos a unui inventar al castelului, reper important în ceea ce priveste viata de curte si istoria castelului. Mihail +pa$$y al II,lea Catalina +pa$$y F556"57E #tatul austria! F57E"5G; #tatul austro,ungar F5G;" 5H5G #tatul ro'-n F5H5G" prezent
Castelul Csa3' – Marghita, $ihor
Dateaza din secolul @AIII
Castelul Cs)3' - Almaşu, nr98:, ala!
Castelul impreuna cu parcul dumpre8urul lui au fost construite intre anii 5G5J " 5G5H si apartineau $rofului Csa>* si familiei acestuia. Castelul Csere'-;is&her - Tăşnad, atu Mare
Castelul Csere* /ischer a fost reconstruit in secolul @AIII, cu o atestare mai exacta din anul 55, vechea cladire avand o functie rezidentiala oiereasca. Cladirea functioneaza ca muzeu din 5HG, colectiile sale prezentand istoria orasului Basnad& E sali expozitionale, $rupate pe doua sectii& arheolo$ie si istorie localaW etno$rafie. Castelul &u turnurile de &olt - ;ăgăraş, $rasov
Castelul /a$aras face parte din iar constructia lui incepe in secolul @IA. Cetatea /a$arasului apare prima data in documente oficiale in anul 5EJJ, insa constructia ei incepuse inca de la sfarsitul secolului @IA, pe locul unei fortificatii din lemn si pamant din sec @II"@III. Prima constructie de piatra realizata a fost turnul rosu realizat in 8urul anului 5665 de catre voievodul transilvaniei, %adislau por. In secolul al @A"lea, cetatii i se mai adau$a E turnuri de colt, pentru o mai una aparare. In secolul urmator 4tefan Mailat F5J7G"5JE5 transforma cetatea intr"un castel de aparare. Din secolul al @AII"lea, cetatea devine resedinta princiara a lui Mihai Aiteazul, care in anul 5;<< daruieste atat cetatea cat si domeniul /a$arasului, sotiei sale, Doamna 4tanca. %a mi8locul secolului al @AII"lea, principii Bransilvaniei de pe atunci& 9ariel +ethlem F5;56"5;7H si apoi 9heor$he -acozi I F5;6<"5;EG au dat forma si dimensiunile actuale ale cetatii. Destinatiile constructiei de"a lun$ul timpului au fost de& cetate militara de aparare, resedinta princiara, cazarma pentru trupele austriece, inchisoare F5HEG " 5H;7. Castelul Daniel - Tălişoara, nr <8=, Covasna
Castelul dateaza din 5;;H si a fost modificat in 5GGE
Castelul Daniel - >%rghiş, Covasna
Castelul Daniel a fost construit în sec. @AI, împletind mai multe stiluri arhitectonice. suferit modificari exterioare in anii 5;<, 576, 5GJ< si 5H6<. Momentan este în curs de renovare. Castelul D?(sa-$ar)tosi - Trei ate, Mures
Castelul dateaza din secolul @AIII Castelul de v%nătoare - 2ăpuşna, Mures
Castelul %apusna este situat la o altitudine de G5Jm, in comunca Ianesti, sat %apusna, la < >m de Bar$u Mures, intr"o zona muntoasa deoseita. Castelul se afla la EJ de >m de -e$hin, in Muntii 9ur$hiului, pe valea cu acelasi nume. Constructia castelului a fost realizata in anii 5H7J"5H7;. l a apartinut re$ilor -omaniei F/erdinand, Carol al 7"lea si Mihai I pana in anul 5HEH. Dupa nationalizarea din anul 5HEH, Castelul a fost trecut in proprietatea statului, in administrarea comunei Ianesti, in raza administrativa a careia era situat. cesta, mai ales in anii in care la conducerea statului s"a aflat !icolae Ceausescu a functionat su forma de (Casa Prezidentiala), in functiunea de (Castel de Aanatoare), pentru cadrul cu functii inalte din antura8ul conducerii comuniste. u vanat aici Yrusciov, Bito, :ivcov cu ocazia discutiilor diplomatice si mai ales cu prile8ul chefurilor de dupa. Castelul Degenfeld - Cu&i, Mures
Castelul De$enfeld, impreuna cu parcul dimpre8urul lui, dateaza din secolul @I@. Dupa nationalizare, cladirea a $azduit irourile municipale Fin plus, conform altor surse, exista inca centre veterinare si medicale, o ilioteca si unitati a$ricole. Conditiile fizice ale castelului sunt in continua deteriorare, dar spatiile din interior pot fi utilizaile. Castelul Degenfeld-&homburg - $al&, $ihor
Castelul De$enfeld " 4chomur$ din localitatea +alc a fost construit in anul 5GH;
Castelul Dietri&h-u3o@s3' - Pan&ota, Arad
-enumit centru mestesu$aresc al sec @I@ Pancota, 8udetul rad, a fost renumita pentru tar$urile sale din secolul al @AIII"lea. %ocalitatea Pancota este situata, in 8udetul rad, in vestul -omaniei,se afla in extremitatea nordica a Pod$oriei radului, prin localitate trece paraul 4odom ce izvoreste din Muntii Yi$his aflat le 7J >m de Pancota. Braditia locala ne informeaza ca vechea vatra a localitatii era la poalele Dealului Pele$ului la L$razile AechiL, dar in urma unui cataclism Finundatii2 satul a disparut iar locuitorii s"au mutat pe o noua vatra, cea actuala. In centrul localitatii se afla castelul Dietrich"4u>os>* construit in anul 5GE< in stil aroc. /atada aripii principale inspre strada este o$at ornamentata, acoperisul din faianta colorata in forma de solzi iese in evidenta. Castelul are sali spatioase, iar sufra$eria, usile din fier for8at si $rila8ele de la ferestre sunt admirate de vizitatori. Mosia castelului a fost al familiei %osoncz*, pe urma 9*ula*, -a8nKld, a8un$and in proprietatea printului modenei, de la care in 5G77 a fost cumparat de aronul Dietrich :Qzsef, de la care a mostenit printul 4u>os>* :Qzsef. %a ora actuala adapostste Primaria Pancota. Castelul din Chendu - Chendu, Mures
fost construit in secolul @I@.
Castelul din remitu - remitu, Mures
Castelul nu mai exista astazi desi el fi$ureaza in arhivele Direcţiei Monumentelor Istorice. %ocalnicii sunt uluiţi să afle că încă mai există ciudaţi care se interesează de (castelul) lor. (!u există aici aşa ceva), îţi răspund privindu"te cu luare"aminte] Doar un neun ar fi în stare să caute cai verzi pe pereţi şi castele acolo unde nici urmă nu există. Primarul localităţii însă e mult mai împăciuitor& (Proail o fi existat c'ndva un castel pe aici, nu zic nu] Dacă s"ar face săpături, e posiil să se $ăsească şi nişte resturi de fundaţie. Prolema e, unde să faci aceste săpături1 Că nimeni nu are haar. Chiar nu"mi pot explica ce caută o fantomă de castel pe listele clădirilor"monumente istorice] Proail o fi rămas acolo de c'nd lumea, fără să se ştie că între timp clădirea nu mai există.) 4ursa& ?iarul de Mures
Castelul din tremB -tremB, Alba
Castelul din localitatea 4tremt dateaza din sec. @III"@AI si apartine fostei Cetati a Diodului. stazi au ramas doar ruine. Castelul sterh)(' - 6ard, Alba
Dateaza din secolul @AI
Castelul ferme&at - Craiova, Par&ul +omanes&u, Dol!
Castelul fermecat a fost construit ca si c'nd ar fi o ruina a unui castel medieval. fost construit odata cu Parcul -omanescu din Craiova, loc in care se si $aseste. Parcul poate fi considerat drept cea mai $randioasă realizare arhitectonică a Craiovei din ultimele veacuri. %a sf'rşitul secolului al @I@"lea, pe c'nd era primar al Craiovei, !icolae -omanescu a avut iniţiativa amena8ării unui mare parc destinat recreerii craiovenilor. Comanda a fost încredinţată în 5GHH arhitectului peisa$ist francez mil -edont. %a xpoziţia Sniversală de la Paris din 5H<<, planurile acestui parc au oţinut medalia de aur. %ucrările de amena8are au început în anul 5H<5, su conducerea lui -edont, asistat de alţi doi arhitecti peisa$işti francezi, :ules -edont Ffratele lui mil şi mil Pinard. După doi ani, lucrările erau finalizate. Inau$urarea parcului s"a făcut în mai 5H<6, iar serările prile8uite de acest eveniment au durat două săptăm'ni. Castelul ;oişor - inaia, Prahova
Cladit odata cu castelul Peles, castelul este fosta casa de vanatoare a re$elui si are E7 de camere decorate in stil elvetian. fost locuit de Carol al"II"lea. Castelul #hiora& - #hiora&, $ihor
Castelul a aparţinut aronului ma$hiar Bisa. fost naţionalizat de comunişti, actualmente fiind retrocedat urmşilor sai. Castelul este folosit de Protecţia Copilului +ihor ca şi cămin"spital pentru copii cu proleme psihice si fizice . Castelul este cunoscut su denumirea de Cămin"spital Ci$hid. Castelul #ilău - #ilău, Clu!
Castelul de la 9ilău, datat secolul @II"@III, a fost sediul re$inei Isaella în secolul @AI. Conform cronicarului secolului @III non*mus !otar, numele localităţii 9ilău ar proveni de la cel al voievodului 9elu, ai cărui 7<< de oşteni s"au confruntat aici cu ceata lui Buhutum. Potrivit academicianului 3tefan Pascu numele 9ilău, în ma$h. 9*alu, ar fi transliterarea ma$hiară a sustantivului LDealuL, în pronunţia rom'nilor ardeleni L9hialuL. #n curtea castelului au fost descoperite ruinele castrului roman. Castelul #uthman->alenta - Hoghi(, $rasov
?ona Yo$hizului a fost locuit din epoca ronzului. #n documentele din 5657 Yo$hiz apare su numele de Calida _ua, după izvoare calde care au fost cunoscute şi de romanii care în apropierea localităţii au ridicat un castru. !umele satului apare în analele papale din 576J, ca fiind un sat catolic, în urma reformei isericii au devenit unitarieni, iar în 577 c'nd +ethlen Nata s"a mutat la Yo$hiz satul a devenit calvinist. +ethlen Nata a fost de fapt sora principelui +ethlen 9Kor. a a construit în 5EH iserica reformată şi a fost un mare iuitor al literaturii. Din păcate colecţia ei de cărţi donată cole$iului din iud a fost distrusă în 5GEH. a este considerată prima doctoriţă a rdealului. spri8init şcolile, a fost printre cei care pentru prima data au luptat pentru şcolarizarea fetelor. #n castelul ei au fost educaţi 6< de fete pe serie. donat foarte multe lucruri rodate isericilor reformate din rdeal. murit în 5JH. Castelul 9uthman"Aalenta, construit în secolul @AI a fost cumpărat si este in curs de renovarea.
Castelul #'ula' ;eren& - Mintia, Hunedoara
Dateaza din secolul @AII. Castelul lui 9*ula* /erencz a fost retrocedat lui Yorvath Bold*.
Castelul #'ula'-;a'-4&s3a' - imeria, Hunedoara
Domeniul 4imeria a apartinut familiei 9*ula* pana la sfarsitul anilor 5GG<, ulterior devenind proprietatea familiei lui +ela /a*. cesta a fost memru correspondent al cademiei Sn$are de 4tiinte si este cel care s"a ocupat de $radina castelului, dezvoltand in mod stiintific un parc dendrolo$ic. %a moartea sa, neavand urmasi, parcul a trecut in proprietatea lui Istvan cs>a*, care l"a in$ri8it cu afectiune si competenta pana in anul 5HEH. %a 5 martie 5HEH familia cs>a* a fost fortata de paraseasca domeniul. Parcul castelului a fost salvat de la devastare prin infiintarea, in 5HJE, a Institutului 4ilvic de Cercetare, care a declarat parcul rezerva dendrolo$ica. In zilele noastre, castelul se afla in conditii satisfacatoare, desi decoratiunile interioare au fost distruse in perioada comunista. Castelul Haller - Matei, $istrita-*asaud
Castelul dateaza din secolul al @AII"lea, construit în stil aroc.
Castelul Haller - Coplean, Clu!
Castelul, cunoscut şi su denumirea de Castelul cu scoici Fde la ornamentele aflate deasupra ferestrelor, a fost construit între anii 57J"55, în stil aroc de către $uvernatorul Bransilvaniei din perioada 56J"5JJ, Ioan Yaller. fost ridicat pe locul unui mai vechi conac, clădirea formată din susol, parter, eta8 şi acoperiş este situată în mi8locul unui domeniu dreptun$hiular la intrarea căruia este un astion. 4e presupune că pentru ridicarea clădirii s"a folosit piatră adusă din castrul roman de la Căşeiu. :oszef Nadar descria castelul în mono$rafia sa dedicată Comitatului 4zolno>"Doo>a& L#n Coplean, castelul ţi iserica s"au construit din pietrele acestui castru, ca şi iserica din Aad.L #n faza iniţială castelul a fost construit în cel mai timpuriu stil aroc transilvănean, ulterior fiindu"i adău$ate ornamentaţii rococo realizate de sculptorul austriac nton 4chuchauer F55H" 5GH, realizator şi al statuii /ecioarei Maria din Clu8. #n 5H7< castelul a suferit un incendiu, în urma căruia acoperişul aroc a fost distrus în între$ime. Castelul a aparţinut familiei Yaller de Yaller>=, p'nă în 5HEG c'nd a fost confiscată de $uvernarea comunistă şi transformat în CP şi spaţiu de ateliere. După 5HGH clădirea a fost aandonată, iar în prezent este în stare de ruină. #n prezent urmaşii familiei Yaller au depus cerere de restituire a castelului şi a cinci hectare din fostul parc cu plopi şi castani. Clădirea are o lun$ime de 7E,J metri, cu o intrare marcată de şase coloane de piatră cu capiteluri ionice. Coloanele susţin o terasă de H,J metri lunhime şi 7,J lăţime. ?idurile sunt masive, cu o $rosime de 5 metru. Incinta clădirii era încon8urată de un zid de piatră din care s"a mai păstrat o mică parte, iar în partea din st'n$a a zidului de intrare se află ruinele turnului circular construit. Castelul Haller - #%rbou, ala!
Domeniul e construit intre 55G"5G, de asemenea in stil aroc transilvan. antecesoare a fostului vicepresedinte al 4S, l 9ore, s"a casatorit cu contele Yaller de 4anpaul, cel care construieste castelul de la 9arou. Castelul Haller - Hoghi(, $rasov
Datand din anul 5JJ6, acest monument de arhitectura a fost construit pe ruinele unei manastiri atestata pentru prima data de un document in anul 5655. fost ulterior locuir de principele +ethlen 9Kor. Castel construit in primele veacuri ale mileniului nostru este asezat intr"un parc pitoresc,
cu ve$etatie luxurianta, dominata de citiva ste8ari seculari. Castelul Haller - Mihai >itea(u, Mures
Despre castelul Yaller din Mihai Aiteazu, ma8oritatea sătenilor haar nu au că există, deşi acesta se află chiar la intrarea în sat. Construcţia a fost ridicată undeva la 8umătatea secolului al 5;"lea şi timp de patru secole a fost locuită de noila familie transilvăneană Yaller. După cel de" al doilea răzoi mondial acesta a fost naţionalizat şi p'nă în 5HGH, aici a funcţionat sediul C..P."ului. UCastelan) fără ştire Yazliu este faptul că un ţăran din localitate a cumpărat după revoluţie întrea$a proprietate, fără să ştie ce a cumpărat de fapt. aflat 5 ani mai t'rziu, c'nd era c't pe ce să înfunde puşcăria datorită neştiinţei lui. Uu am cumpărat ma$azia C..P."ului prin 0H< cu 56 milioane de lei. rau ani $rei pe atunci, că at't costa un apartament la oraş. Bimp de 5 ani m"am servit de clădire, drept ma$azie de nutreţ pentru vite, p'nă anii trecuţi, c'nd am vrut să o renovez, ca să mă mut în ea. tunci era să dau de necaz.) Cu ceva ani puşi deoparte şi cu mult simţ $ospodăresc, omul nostru a început să"şi transforme vechea Uma$azie) în casă de locuit. dăr'mat unde era de dăr'mat, a turnat eton, unde i se părea că pereţii sunt mai şurezi şi şi"a făcut planul cum să"şi compartimenteze încăperile. !umai că, după doar c'teva zile de muncă susţinută, a primit pe neaşteptate vizita inspectorilor de la Monumente Istorice. UC'nd au văzut ce m"am apucat să fac, s"au luat cu m'inile de cap. u turnam etoane unde mi se părea mie că e nevoie, n"aveam plan, nici studiu de fezailitate, nici studiu istoric... nimic. #n timp ce ei îmi scriau amendă după amendă şi mă ameninţau cu puşcăria, eu nu pricepeam nimic. De ce studii istorice treuie să ai nevoie la ţară, ca să"ţi repari casa1 ia după c'teva ore de discuţii aprinse, am înţeles cum stă treaa şi le"am promis că n"o să mai at nici un cui. şa am scăpat de puşcărie.) #n urma acestei păţanii, ietul om a hotăr't să se lepede c't mai repede cu putinţă de statutul de Ucastelan). Cu puţin noroc, a $ăsit nişte irlandezi interesaţi, cărora le"a v'ndut între$ domeniul. stăzi, castelul este din nou scos la v'nzare şi de data aceasta, cu acte în re$ulă, a pe deasupra şi cu un studiu istoric, să ştie omul care"l cumpără pe ce dă anii. Cu toate acestea, nimeni nu se îndeasă încă, la un statut de Ucastelan). De vină ar fi preţul cam piperat, pe care proprietarii îl cer pentru o $rămadă de ruine şi un renume istoric...de care nimeni haar nu are& 7J<.<<< de euro. P'nă una alta, de saloanele conacului se ucură cele c'teva oi şi capre ale vechiului proprietar. UC'nd au cumpărat irlandezii clădirea, mi"au spus că nu au ani să plătească paznic, aşa că m"au ru$at pe mine să am $ri8ă, să nu se fure nimic de aici, iar eu chiar asta fac) a încropit la repezeală o scuză, paznicul de ocazie. Ca să intri în castel, treuie să fii cu adevărat ine motivat. Din scările intrării principale, n" au mai rămas dec't primele şi ultimele două. #n total patru trepte. #ntre ele e hăul. Pe terasa din faţa uşii dai exact de aceeaşi situaţie& pe mar$ine se mai poate mer$e cu $ri8ă, ca arza într"un picior, pentru că în mi8loc surpătura îţi dezvăluie, întunecoasă şi ad'ncă, pivniţa oierească. Pe urmele $rofilor, de la tanti /lorica la moş Culiţă Usta nu"i castel, mamă, aici a fost C..P"ul), îmi retează scurt vora, tanti /lorica. micuţă, mustăcioasă ca un flăcău şi apri$ă nevoie mare. re puţin peste G< de ani. C'ţi exact, nici ea nu ştie. #ncerc în zadar să o descos despre ultimii $rofi care au trăit aici. !u ştie şi pace ună. U!u ţi"am zis că aici a fost C..P"ul1 Ce mă tot întrei1) îşi zurleşte mustăţile spre mine. $reu să o dai la pace cu ea, aşa că renunţ repe8or. C'teva case mai sus, locuieşte nea Ilie, fostul ri$adier al C..P."ului. cam de aceeaşi v'rstă cu tanti /lorica, dar mult mai ucuros de oaspeţi. UPe vremea C..P"ului, aici era o frumuseţe. Boată curtea era o livadă inecuv'ntată cu fel şi fel de pomi, iar aleile erau stră8uite de razi tineri şi frumoşi.) U3i înainte de C..P1) încerc eu să"l aduc la suiect. U#nainte locuia $rofoaia cea ătr'nă, sin$ură în tot castelul), dar p'nă să apuc să mă ucur...
Uu doar at'ta ştiu, că"n castel au locuit $rofii Yaller. Mai multe, poate să"ţi spună Culiţă, că unicul lui a fost slu$ă la castel.) Moş Culiţă, are aproape H< de ani şi locuieşte chiar în casa pe care unicul său a construit"o pe vremea c'nd era slu$ă. !ici el nu"şi mai aminteşte prea multe despre castel şi despre ai lui stăp'ni. +ănuieşte doar că aceştia erau foarte omenoşi, de vreme ce i"au dăruit unicului său un loc de casă şi l"au a8utat să şi"o construiască, măreaţă ca o casă de chiaur. U+unicul meu nu mi"a povestit prea multe despre $rofi. ceştia nu stăteau tot anul aici, iar c'nd veneau, nu prea ieşeau în lume. Din c'te îmi amintesc, aveau mai multe domenii, iar aici veneau c'nd vroiau linişte. De asta nici nu aveau mai multe slu$i... sta era casa ătr'nei aronese, mama lui 9Kor). Fn.r. 9Kor Yaller (ra doar o poveste ce mi"o zicea moşul mereu. dată, au venit nişte t'lhari, să fure de la conac. !oroc că era el aici, că atunci $rofoaia era sin$ură. I"a alun$at vite8eşte) îmi povesteşte m'ndru moş Culiţă. (Dar şi $rofii au fost $eneroşi cu el. ltfel crezi că mai stăteam eu în casa asta, în curte de castel1( pilo$ După o zi de aler$at prin zloată, de la castel la tanti /lorica, de la tanti /lorica la ri$adierul C..P."ului şi de la el, la moş Culiţă am aflat în sf'rşit că, proail, $rofii Yaller au fost oameni uni. %a nici J<< de metri de castel, se află vechiul cimitir al familiei Yaller. 4unt extrem de puţini oameni, care ştiu de existenţa acestuia. %a căpăt'iul noililor ce au stăp'nit c'ndva aceste locuri, stră8uiesc acum ciulinii, $unoaiele, şi o dureroasă uitare, în timp ce ruinele trezesc localnicilor, doar amintirea vremurilor c'nd aici înflorea C..P."ul. Cu secole în urmă, castelul oieresc, încon8urat de o $rădină de flori, era oaza de linişte a noililor. stăzi, conacul mai stă în picioare doar pentru a adăposti o turmă de capre şi oi, noile stăp'ne ale domeniului. Concluzia o tra$e Ion, un fel de cetăţean turmentat al localităţii& UDom0le, eu cred că"n clădirea asta ar treui să se facă un restaurant sătesc& aaarul lu0 Yaller, dacă vrei... tunci ai vedea dumneata, că tot satul ar şti de Yaller şi de castelul lui... ) 4ursa& llain Cucu ?iarul de Mures Castelul Haller - 4gra, Mures
%a aproximativ 7< de >m de B'r$u Mureş, în comuna $ra se află unul din puţinele castele mureşene pe care ţi"e dra$ să le priveşti. Intrat pe m'na unor proprietari care ştiu Ucu ce se măn'ncă) turismul, acesta învie încet, încet din propria"i ruină. ici va fi amena8ată o pensiune cum numai prin străinătate mai vezi, cu 5J camere decorate în stil antic, cu o cramă amena8ată la demisol, ăi termale şi doc la r'ul Mureş. Castelul Yaller din $ra are o istorie impresionantă. Construit în secolul 5;, acesta a fost, pe r'nd, în proprietatea mai multor familii noiliare. Poveştile ătr'nilor spun că, după naţionalizare, ultimul stăp'n al domeniului a fost arestat şi oli$at să muncească în r'nd cu restul ţăranilor pe păm'nturile în care el fusese stăp'n. ndrKs acsi avea doar 57 ani pe atunci, dar îşi aminteşte, de parcă ieri s"ar fi înt'mplat totul. U9roful era de treaă. !u exista om care să aiă o nevoie şi pe care să nu"l a8ute. Părinţii mei lucrau am'ndoi la el şi erau foarte mulţumiţi. De fapt, toată lumea îl vorea numai de ine. După răzoi, prin 5HE;, au venit şi nu ştiu de ce l"au arestat. !oi ne"am speriat şi am fu$it, că eram copii, dar cei care au văzut ne"au povestit că l"au pus la cele mai $rele munci. Mare păcat şi"au făcut cu el.) #n faţa castelului, pe locul unde acum trece drumul erau aşezate, destul de ciudat, $ra8durile moşiei. Uverea $rofilor nimeni n"o ştia. veau şi moară la r'u, păm'nturile erau tot timpul cultivate, $ra8durile erau pline de vite, plus că mai aveau şi alte moşii.) Cu toate acestea, în castelul din $ra, practic nu stătea nimeni. Boată familia Yaller locuia în 4'npaul, acolo unde aveau un castel mult mai mare şi mai frumos. UCastelul de aici era folosit numai c'nd veneau $rofii la moşie. #n rest, $ri8a lui o purtau slu$ile. amenii munceau de dra$ la conac şi o duceau foarte ine. Dar a venit naţionalizarea şi s"a
ales praful de tot.) Istoria moşiei $ra %ocalitatea $ra e atestată documentar din anul 56;, c'nd apărea su numele de UPoss.Z$ra,A$ra). parţin'nd de"a lun$ul secolelor domeniului 4'npaul, istoricul de moştenire a satului $ra se lea$ă de proprietarii comunei din apropiere. stfel, prima proprietară a celor două moşii a fost familia 4zentpKli. După dispariţia acestei familii, în anul 5EH, re$ele Matei Corvin a donat 4'npaul împreună cu $ra şi cu alte sate lui Norvin :Knos. !u peste mult timp, $ra a intrat în posesia familiei 4zen$*=r$*i, ca apoi, aceasta să fie preluată de familia YosszaszQi. Mai t'rziu, proprietarul satului devenea protopopul +arlaKsi :Knos. l a fost urmat de lKrdi /erenc, apoi de +Ktori NristQf. ia în anul 5;itch"urilor impuse de noile timpuri. Pictura murală a fost răzuită aproape complet, pereţii au fost zu$răviţi cu var sau cu humă, acoperişul împreună cu tavanul au fost demolate şi înlocuite cu unele de o calitate îndoielnică, uşile şi ferestrele au fost şi ele înlocuite cu altele mult mai potrivite mentalităţii vremii. ici s"au adăpostit pe r'nd o şcoală, un internat, sediul miliţiei şi Consiliul Popular p'nă în 5HJ< c'nd clădirea a fost aandonată. şa a a8uns în ruină castelul care pe vremuri era curtat de întrea$a noilime transilvăneană. Castelul prinde viaţă 4tarea actuală a edificiului este extrem de promiţătoare. %a începutul lui 7<<, acesta a fost cumpărat de la moştenitori de o familie de oameni simpli, dar foarte inimoşi. UCastelul arăta $roaznic, acoperişul se dăr'ma, demisolul era plin de apă, iar ferestre şi uşi nu existau deloc. ra descuran8ant), îşi aminteşte capul familiei Csaa /oris. Cu toate acestea s"au încăpăţ'nat să"l cumpere. Aăzuseră prin alte ţări astfel de castele aşa că le"a intrat microul în s'n$e. u adunat toate economiile familiei, s"au împrumutat prin ănci şi s"au apucat serios de treaă. Deşi rezultatele n"au înt'rziat să apară, $reul aia începe. UP'nă"n prezent am făcut doar lucrările care erau ur$ente. m întocmit toată documentaţia, am schimat acoperişul şi am început reparaţiile. Mer$e destul de $reu, pentru că e o clădire istorică şi totul treuie făcut cu dichis. #ntre$ul proiect e estimat undeva la J<<.<<< de euro, iar noi am investit p'nă în prezent numai 5<<.<<<, aşa că suntem la început.) #n castelul de altădată, va fi amena8ată o pensiune de trei mar$arete. ici, noul şi vechiul vor treui să se împace pentru a oferi vizitatorilor at't un castel autentic, c't şi o foarte confortailă pensiune. UBencuitul clădirii se face cu mortar pe ază de var şi nisip, cum era tencuiala ori$inală. Pereţii vor fi îmrăcaţi în lamriuri, iar moila va treui să fie făcută pe comandă doar din lemn masiv şi doar în stilul antic al clădirii. 3i totuşi, de aici nu vor lipsi fri$iderele în cameră, televizoarele, calul de internet sau aerul condiţionat. destul de dificil de împăcat cele două extreme, astfel înc't să nu creăm >itch"uri, dar sunt si$ur că vom reuşi.) 4tatul rom'n se implică, primăria nu prea Din totalul investiţiei de J<<.<<< de euro, statul rom'n ar treui să contriuie cu aproximativ 7<<.<<<. 3i lucrul acesta chiar pare să se înt'mple. Um depus de8a toate documentele necesare primirii fondului neramursail şi lucrurile încep să se mişte. #n 7E ianuarie urmează să primim răspunsul.) Sn sin$ur lucru a rămas ca pe vremea noililor Yaller& drumul. Desfundat şi plin de noroaie, acesta nu s"a schimat prea mult în ultima vreme. Primăria nu pare să acorde o atenţie specială acestui drum& U%a noi în comună toată lumea e e$ală. Dacă e să asfaltăm drumuri comunale, o să o
facem în limita posiilităţilor, dar nu neaparat drumul care trece prin faţa castelului. #n $ra nimeni nu are nici o prioritate faţă de alţi cetăţeni) a declarat Ioan Medieşan, primarul comunei. U!e facem noi drum) Proprietarii castelului nu sunt deloc deran8aţi de lipsa de spri8in a primăriei. U!e facem noi sin$uri drum, direct de la şosea. #n 8urul castelului o să amena8ăm un foarte frumos parc, o parcare şi o $rădină de vară. 4ă"ncepem să funcţionăm, că investiţii vom mai face. Mă $'ndesc la nişte ăi termale, la o ieşire la Mureş, unde turiştii se vor putea plima cu ărcile pe r'u. vem multe idei, important e să terminăm şi să ne vină turişti ) a adău$at Csaa /oris. 4ursa& llain Cucu ?iarul de Mures Castelul Haller - %npaul, Mures
Prima dată, în ătălia din 4'npaul, în 5JJ, castelul a fost ras aproape în între$ime de pe suprafaţa păm'ntului. fost reconstruit, mai măreţ ca prima dată, dar, în timpul răscoalei lui -acocsi, castelul a fost distrus încă o dată. Sn al treilea castel a fost construit, iar ruinele lui dăinuie p'nă în zilele noastre. #n 5HEJ, marşurile repetate ale soldaţilor ruşi au distrus clădirea at't de mult înc't familia Yaller a mai putut folosi doar parterul. #n anul 5H;<, clădirea a fost refăcută, de către Uutoritatea pentru monumente istorice). ceasta a fost ultima zv'cnire de or$oliu a castelului ce a fermecat $eneraţii de"a r'ndul, prin luxul şi extrava$anţa lui. cum, acesta arată ca ruina unui loc comunist. Pereţii sunt în mare parte dăr'maţi, iar acoperişul e de mult timp dat uitării. u rămas doar hornurile afumate şi pe 8umătate surpate. #n 8ur a existat în vremurile une un şanţ cu apă, destinat apărării. cum însă şanţul e mai de$raă ăltoacă stătută prin care cresc felurite uruieni. #n ziua în care am vizitat ruina Yaller, o echipă de muncitori $olea harnică o vidan8ă în mlaştina cu pricina, aşa că pe l'n$ă lu$urul taloului, s"a mai adău$at şi un miros insuportail. %a doar c'ţiva zeci de paşi de castel se $ăseşte o altă ruină& fostul depozit de $r'ne. cesta e foarte dărăpănat şi foarte periculos, deoarece nu e în$rădit nici măcar cu o pan$lică. xplicaţia e foarte simplă& U!u sunt ani şi oricum vechiul depozit nu se află pe lista de priorităţi.) Istoria tumultoasă a castelului Comuna 4'npaul este aşezăm'ntul cel mai vechi datat al re$iunii& 5667. Primul proprietar al satului a fost 4zentpali Mihal*. După ce toţi urmaşii lui au murit, satul a fost luat de unul din fiii re$elui Matei Corvin. #n 5EG; intră în proprietatea moşiei familia 4zent$*=r$*, pentru ca apoi, în 5J55, fiii lui 4zentpali, /erenc şi Marton, să fie următorii proprietari. u urmat alţii, p'nă c'nd satul a a8uns în proprietatea familiei +athor*. #n 5;
4tarea actuală a castelului şi a depozitului de $r'ne e 8alnică. Brei zile la r'nd, reporterii ?iarului de Mureş au încercat în fel şi chip să"l contacteze pe primarul comunei 4'npaul, pentru a"i afla poziţia vizavi de această situaţie, dar inexplicail acesta nu a fost nicicum de $ăsit. !ici reprezentantul Protopopiatului romano"catolic din B'r$u"Mureş, deţinătorul fostului depozit de $r'ne, nu a fost prea înc'ntat de Uindiscreţia) noastră, aşa că ne"a închis pur şi simplu telefonul în nas şi de atunci nu a mai putut fi contactat. amenii din sat sunt resemnaţi şi sunt si$uri că depozitul de $r'ne al castelului nu va mai fi vreodată refăcut. UPrimăria şi"a împărţit anii de renovare cu cei de la oraş. Fn.r. Protopopiatul romano" catolic şi aici or să mai c'nte ciorile mult timp de"acum încolo), e de părere un localnic. !ici faptul că ruina nu este împre8muită cu nimic şi că aici oric'nd s"ar putea petrece o tra$edie, nu le dă prea mari ătăi de cap oamenilor. Uşa e de mult timp şi nu s"a înt'mplat niciodată nimic), mă linişteşte, z'mind pe su mustăţi, 4andor acsi. 4cos la v'nzare !ici castelului nu i se prevede o soartă mai ună. UParohia romano"catolică nu a putut dec't să încon8oare construcţia cu un $ard pentru că zidurile surpate s"ar putea dăr'ma în orice clipă, aceasta e sin$ura investiţie pe care am putut să o facem), ne"a mărturisit preotul +isericii catolice din 4'npaul, +ertalan %aszlo. Proprietara castelului este în acest moment rhiepiscopia romano"catolică la"Iulia. U4ituaţia castelului din 4'npaul depăşeşte cu mult posiilităţile financiare ale arhiepiscopiei. adevărat că domnul %aszlo +orel* a declarat că statul rom'n finanţează refacerea acestor clădiri, dar aceasta nu e dec't o simplă declaraţie. P'nă acum nu am fost a8utaţi în nici un fel, iar noi nu avem ani nici măcar să întocmim proiectul. m tot căutat parteneri care să ne susţină în această prolemă, dar nimeni nu pare dispus să arunce anii pe fereastră. #n momentul de faţă am fi dispuşi să vindem castelul doar la preţul terenului de su el, dar nici aşa nu se în$hesuie nimeni) a declarat 4zasz :anos, directorul financiar a instituţiei. +ătr'nii voresc cu mare dra$ despre vremea c'nd $rofii locuiau încă la castel. Părinţii nnei :en= au fost ar$aţi la oieri, iar nna îşi aduce aminte foarte ine, cum era pe atunci. UParcul din 8urul castelului era extraordinar. Cred că nici $rădina otanică din Clu8, nu are at'tea plante c'te erau aici. 9rofii aveau o caleaşcă frumoasă, îmrăcată toată în pluş, cu care se plimau. Intrau în curte pe poarta din faţă şi ieşeau pe cea din spate. !ouă, copiilor, ne era dra$ să"i privim, aşa că stăteam ore în şir la poartă şi ne z$'iam. sta era marea noastră plăcere.) Despre trăinicia deoseită a construcţiei mi"a povestit un localnic, ce i"a testat într"un mod foarte inedit rezistenţa. U!u ştiu cum au fost zidiţi pereţii, dar sunt at't de ine înche$aţi, înc't nici o cărămidă nu poţi să scoţi, fără să o făr'mi. m încercat să fur într"o noapte cărămizi din castel şi n"am reuşit să fac nimic. Parcă erau sudate între ele. o construcţie pe cinste. 3tiu că mai demult exista un tunel secret, suteran, ce pornea din pivniţă şi care ducea p'nă la iRserica din deal. Proail o mai exista şi acum tunelul, dar nimeni n"a avut cura8ul să se av'nte într"acolo.) Cu toate acestea, oamenii sunt sceptici cu privire la viitor. :anos +irQ a văzut cu ochii lui ultimele zile de $lorie ale castelului şi e foarte dezamă$it de prezent. Um tot sperat că o să"l refacă, acum zece ani, c'nd i"au dat 8os acoperişul. De atunci însă nu s"a mai mişcat nici un pai. m auzit că au venit ani suficienţi de la +ucureşti, dar eu nu am văzut p'nă acum nimic. 4unt si$ur că anii au fost cheltuiţi în alte scopuri, iar construcţia o să se dăr'me puţin c'te puţin. Proail acesta e lestemul castelului Yaller) a concluzionat el $'nditor. %e$enda %e$ende străvechi voresc despre un cumplit lestem ce mai 'ntuie şi astăzi castelul Yaller din 4'npaul. 4e spune că o vră8itoare ţi$ancă, înfuriată de cruzimea $rofului lardi /erenc ce i"a iciuit pe nedrept soţul, a lestemat familia şi castelul contelui la pustiire veşnică. De atunci, zice"se că necazurile s"au ţinut scai de noilul edificiu şi de cei care l"au locuit. De trei ori a fost construit castelul şi de trei ori a a8uns în para$ină şi pustiire.
4ursa& llain Cucu ?iarul de Mures Castelul Huniade - Timisoara, PiaBa Huniade, nr8, Timis
Castelul Yuniade sau Castelul Yuniazilor este un monument istoric şi cea mai veche clădire din Bimişoara, construit între anii 5EE6 " 5EE de către Iancu de Yunedoara, pe ruinele unui vechi castel din secolul @IA Fconstruit în timpul domniei re$elui Carol -oert de n8ou. stăzi adăposteşte Muzeul +anatului. Istoric #n contextul frăm'ntărilor politice din -e$atul Sn$ariei al secolului @IA, re$ele Carol -oert de n8ou a decis, în urma unei vizite în 56<, să"şi stailească provizoriu, reşedinţa la Bimişoara. 4"a impus astfel necesitatea edificării unui castel care să facă faţă necesităţilor re$elui. Construcţia a fost realizată proail de constructori italieni şi terminată cel mai proail în 565J, pentru că, în 565;, re$ele era de8a stailit în noul său castel. cesta a locuit aici pentru aproape G ani. dificiul s"a dezvoltat in 8urul unei curti patrulatere cu turnuri cilindidrice de colt. sezat fiind pe o insulă era le$at de oraşul fortificat şi el de către re$e printr"o punte moilă. cunoscut refaceri importante în timpul comitelui Pippo 4pano. !oul castel #ntre 5EE5 şi 5EJ;, comite de Bimişoara a fost Iancu de Yunedoara. cesta şi"a stailit aici reşedinţa şi a dispus edificarea unui nou castel, pe ruinele vechiului palat"castel re$al, $rav avariat de un cutremur. contriuţie la edificarea lui a fost adusă de arhitectul italian Paolo 4antini de Duccio, aflat în acea perioadă în serviciul lui Iancu de Yunedoara. t't castelul c't şi fortificaţiile oraşului au fost dotate cu turnuri în plan semicircular adaptate artileriei. servit drept reşedinţă noiliară pentru toţi re$ii care p'nă în 5JJ7 au poposit la Bimişoara.#n perioada ocupaţiei otomane F5JJ7"55;, a servit drept reşedinţă a e$lere$ilor Paşal'cului de Bimişoara. -econstrucţia Datorită asediului imperialilor, care a dus la recucerirea +anatului, castelul a fost deteriorat, astfel că după 55; s"a impus renovarea lui. #nsă funcţia lui a fost schimată, fiind transformat în cazarmă de artilerie şi depozit militar. #n anul 5GEH, revoluţionarii ma$hiari, asediind Bimişoara, au distrus castelul din temelii, p'nă la punctul în care a fost nevoie de o reconstruire a edificiului. %ucrările de reconstrucţie şi renovare s"au terminat în 5GJ;. dificul a fost mult modificat, în special în ceea ce priveşte faţada. 4til #n ciuda numeroaselor modificări, castelul şi"a păstrat or$anizarea în 8urul unei curţi patrulatere, poziţia turnului"don8on şi L4ala CavalerilorL, detalii care care se re$ăsesc şi la Castelul Corvineştilor de la Yunedoara. /aţada principală a fost refăcută într"un stil romantic. /erestrele, terminate în arc în plin cintru dar cu decoraţie neo$otică deasupra, au luat locul orificiilor pentru piesele de artilerie iar faţada a fost realizată în cărămidă aparentă. Primul eta8, construit pe înălţimea a două caturi normale conţine două săli oltite în stil neo$otic, una cu trei nave iar cealaltă cu două ce sunt construite din cărămidă şi susţinute de un şir de coloane masive. Clădirea se termină în plan vertical printr"un eta8 mansardă iar din punct de vedere al plasticii exterioare, în partea superioară a faţadei se află un coronament crenelat. Burnul castelului este de formă rectan$ulară, de mică înălţime, cu ferestre mici şi decorat cu creneluri la extremitatea superioară astfel înc't acoperişul nu este viziil. Intrarea principală a fost modificată şi este flancată de doi pilaştrii masivi ce au în partea superioară c'te o colecţie de arme specifice vului Mediu care contriuie la aspectul $otic al castelului. Cele doua capete ale faţadei principale sunt prevăzute cu rezalituri, ale căror colţuri sunt accentuate printr"o imitaţie în tencuială a sistemului constructiv din piatră. Muzeu Din 5HE, castelul a fost atriuit Muzeului +anatului şi $ăzduieşte secţiile de istorie şi de ştiinţe ale naturii. Castelul se află din nou în renovare.
Castelul Hus(ar - Apalina, Mures
dost construit in 57<. In perioada medievala, manastirea enedicta stapanea re$iunea, iar in timp, domeniul palina a a8uns in posesia isericii. Castelul a avut mai multi proprietari de"a lun$ul anilor, iar in urma nationalizarii de la 5GEG, toate cladirile castelului au fost confiscate. Din 5HJ6 au functionat in cladire irouri si spatii cu destinatie a$ricola detinute de catre stat, iar mai tarziu, un internat pentru copii cu proleme de sanatate mintala. In 5HGH copiii au fost mutate intr"o noua cladire construita in $ardina castelului. Mai mult, castelul a fost utilizat drept depozit, astazi cladirea si parcul aferent fiind in ruina. Momentan adaposteste un centru pentru copii cu nevoi speciale. Castelul H'e - 5lişua, $istrita-*asaud
Castelul dateaza din secolul @AIII. stazi este spital de B+C
Castelul 5ulia Hasdeu - C%mpina, Prahova
Castelul LIulia YasdeuL este un castel din municipiul C'mpina, Muntenia, -om'nia, construit între anii 5GH6 şi 5GH;. Muzeu memorial Primul răzoi mondial a afectat Castelul Iulia Yasdeu, care necesita reparaţii încă dinaintea morţii constructorului său, savantul +o$dan Petriceicu Yasdeu F5GH;. 4arcina de realizare a lucrărilor de restaurare sunt preluate în anul 5H7E de către teneul Popular L+.P.YasdeuL din C'mpina. Cel de"al doilea răzoi mondial a$ravează starea construcţiei p'nă în anul 5HJJ, c'nd numele său este înscris pe %ista Monumentelor Istorice. Castelul a fost restaurat între anii 5H;7"5H;E, Comisia Monumentelor Istorice lu'nd decizia să"l transforme în muzeu. 9raţie profesorului de istorie, !icolae 4imache, cel care a fondat aproape toate muzeele din 8udeţul Prahova, aici va fi deschis la data de H aprilie 5H;J, Muzeul Memorial L+.P.YasdeuL. fectat de cutremurul din E martie 5H, Castelul intră într"un lun$ proces de restaurare şi consolidare. Ca urmare a eforturilor comune ale Inspectoratului pentru Cultură Prahova, ale Consiliului Municipal C'mpina, ale Muzeului de Istorie şi rheolo$ie şi ale /undaţiei LYasdeuL, ritmul lucrărilor a fost $răit. După ce în perioada 5H"5HHE a suferit numeroase lucrări de consolidare şi restaurare, la data de 5 iunie 5HHE, Muzeul Memorial L+.P.YasdeuL este deschis parţial şi apoi la 7J feruarie 5HHJ, el este pus în între$ime la dispoziţia pulicului vizitator, deşi lucrările de restaurare nu se sf'rşiseră. Aizitatorii care trec pra$ul muzeului pot admira portretele memrilor familiei Yasdeu, oiectele familiei Yasdeu, foto$rafii şi documente ori$inale, moilierul vechi de peste un secol, manuscrise şi colecţii ale revistelor conduse de marele filolo$ ori la care acesta a colaorat, ediţii princeps ale cărţilor savantului, precum şi talouri valoroase semnate de pictori renumiţi precum 4ava Yenţia, !icolae 9ri$orescu, 9.D. Mirea sau Dio$ene Maillart. De asemenea, în ansamlul expoziţiei loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui +.P.Yasdeu. 4ălile castelului X 4ala 5 " 4alonul de primire al doamnei Iulia Yaşdeu, soţia scriitorului, unde se află ustul de marmură al soţiei scriitoruluiW X 4ala 7 " 4ufra$eria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereţii camereiW X 4ala 6 Bemplul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu o$linzi paralele şi un altar. #n mi8locul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află 4tatuia lui Iisus, sculptată de -aphael Casciani. -ăzoiul, cutremurele şi i$noranţa umană au afectat de multe ori Castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodată atinsă. X 4ala E " +iroul de lucru al lui +.P.Yaşdeu, în care se află portretele savantului, al soţiei şi al Iuliei. X 4ala J " Camera cu cale, dedicată Iuliei Yaşdeu, unde se află păpuşa Iuliei, o sculptură, ustul Iuliei Yaşdeu, de Ioan 9eor$escu, din marmură de Carrara, realizat în 5GH<.
X 4ala ; " Camera oscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism, care are un porumel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeşnic şi o statuetă a lui Iisus. Castelul 1?si3a - Moldoveneşti , Clu!
Castelul dateaza din sec. @AI @I@ si este construit în stil aroc. ste utilizat în prezent de Primărie. #n cursul lucrărilor de plantare realizate în primăvara anului 5H57 la Moldoveneşti, în $rădina Castelului aronului :Qsi>a 9Kor, a fost dezvelit accidental un cimitir de înhumaţie. 4ecţiunea !umismatică şi rheolo$ică a Muzeului !aţional al Bransilvaniei a fost informată de această descoperire şi -os>a Marton a fost mandatat să efectueze cercetări arheolo$ice. #n cursul săpăturilor din 5H57, -os>a a descoperit J morminte de inhumaţie, care au fost datate ca fiind din epoca medievală timpurie. Castelul 1?si3a - $răniş&a, Hunedoara
ste un castel construit în stil aroc, undeva între anii 5;J< şi 5<<
Castelul 1?si3a - urdu&, ala!
Castelul :osi>a din 4urduc dateaza din secolele @AII"@I@.
Castelul arol'i - Ardud, atu Mare
In 8udetul 4atu"Mare, se pot vizita ruinele cetatii rdud Fsec.@A apartinand voievodului roman +artolomeu Dra$fi, ruda lui 4tefan cel Mare. Pe locul acesteia, lexandru Narol*i a construit in anul 5;6< un castel. In prezent se pastreaza unul din turnuri, refacut in anul 5GH;, in stil neo$otic. Castelul arol'i - Carei, atu Mare
Istoria Castelului Narol*i din Carei începe în anul 5EG7, c'nd Narol* %aszlo construia o casă întărită. Construcţia a st'rnit împotrivirea noililor din comitatul 4ătmar, fiind nevoie de intervenţia re$elui Matei Corvin pentru aplanarea conflictului. #n 5JH7, datorită deselor incursiuni ale turcilor, Narol* Mihal* ia decizia de a întări construcţia existentă. Clădirea veche a fost încon8urată cu ziduri puternice, întrerupte cu astioane, av'nd un şanţ exterior întărit cu palisade peste care trecea un sin$ur pod suspendat. De asemenea este prezentă o $arnizoană numeroasă şi ine înarmată. Cetatea a 8ucat un rol important de"a lun$ul sec. @AII, făc'nd parte din r'ndul marilor fortăreţe de apărare a frontierei vestice a Bransilvaniei. Importanţa cetăţii este menţionată mai ales după reconstrucţia ei între anii 5;;5"5;;;. Importanţa ei continuă şi în timpul răzoaielor duse de principele -a>oczi /rancisc al II"lea împotriva hasur$ilor F5<6"555. Cetatea este asediată de armata principelui, dar după c'teva zile Narol* 4andor trece de partea principelui fiind numit conducătorul armatei. #n 5
ştiinţele naturii, aici funcţion'nd şi ilioteca cu peste G<.<<< de volume. Parcul castelului #n 8urul castelului în anul 5<< a existat o $r^din^ frumoas^, amena8at^ în stil aroc. #n anii 5H< $r^dinarul +ode 9*or$* amena8eaz^ în 8urul castelului nou o $r^din^ en$lez^. 9r^dina avea si o ser^ cu plante exotice. /orma actual^ o primeste pe o suprafat^ de 57 ha, în anul 5GH<. %u'nd în considerare plantele rare din $r^din^ F7
Castelul Nalno>* este un castel neorenascentist datand din secolul @AI. Monument istoric si de arhitectura, acesta are un parc cu ve$etatie luxurianta si ste8ari seculari. Castelul )lno3' Mi&loşoara, Covasna
Constructuia castelul NKlno>* de la Miclosoara a fost inceputa in anii 5J<< ca si conac de vanatoare al familiei si contine multe elemente renascentiste, precum decoratii pictate pe pereti. Castelul a fost aandonat timp de J< de ani si momentan este in curs de renovare. /amilia NKlno>* este una din familiile istorice ale Bransilvaniei, ori$inile lor a8un$and pana in perioade medievale oscure. 4e crede ca, prin secolul al @III"lea, un secui cu numele de Nalno>* ar fi salvat viata re$elui Sn$ariei in timpul unei vinatori, tintind cu sa$eata ursul care se napustise asupra suveranului. Monarhul i"ar fi oferit, drept recunostinta, mosia de la MiclosoaraMi>losvar si l"a innoilat. Ca amintire a evenimentului, stema familiei poarta si acum emlema ursului strapuns de sa$eata. Dincolo de le$enda, familia Nalno>* este atestata pentru prima oara documentar in estul Bransilvaniei la 57J7, cele doua mosii principale fiind la Miclosoara, conacul de vanatoare si la Izvorul Crisului, acolo unde se afla si resedinta familiei. Printre personalitatile familiei se numara si 9ustav Nalno>* von Norospata>, diplomat austro"un$ar si ministru de externe timp de 5E ani in $uvernul de la Aiena. cesta a treuit insa sa paraseasca rdealul in urma venirii comunismului si fiul sau s"a nascut in exil. 9eneratia actuala, a 7J"a a familiei mai exact contele Bior Nalno>* de Norospata> fiul lui 9ustav Nalno>*, a revenit in tara dupa J< de ani de exil in ccident. Bior si"a petrecut tineretea in tari ca 9ermania, /ranta si landa. Ca o ironie a sortii, urmasul LvinatoruluiL a devenit veterinar, specialist in pasari salatice. Bior Nalno>* ar fi ramas un un veterinar, muncind in ccident, daca destinul nu ar fi schimat totul, permitindu"i sa descopere pamintul stramosilor sai in 5HG. Dupa opt ani de proces cu statul roman, aristocratul si"a recuperat in 5HHH doua conace si mai multe case din Miclosoara. mostenire pe cit de valoroasa, pe atit de $reu de intretinut, daca aristocratul nu ar fi $asit solutia& turismul rural ecolo$ic. Castelul )lno3' - >alea Crişului, Covasna
Castelul a fost resedinta $rofilor Nalno>*. fost construit pe locul unui conac renascentist. /amilia NKlno>* este una din familiile istorice ale Bransilvaniei, ori$inile lor a8un$and pana in perioade medievale oscure. 4e crede ca, prin secolul al @III"lea, un secui cu numele de Nalno>* ar fi salvat viata re$elui Sn$ariei in timpul unei vinatori, tintind cu sa$eata ursul care se napustise asupra suveranului. Monarhul i"ar fi oferit, drept recunostinta, mosia de la MiclosoaraMi>losvar si l"a innoilat. Ca amintire a evenimentului, stema familiei poarta si acum emlema ursului strapuns de sa$eata. Dincolo de le$enda, familia Nalno>* este atestata pentru prima oara documentar in estul Bransilvaniei la 57J7, cele doua mosii principale fiind la Miclosoara, conacul de vanatoare si la Izvorul Crisului, acolo unde se afla si resedinta familiei. Printre personalitatile familiei se numara si 9ustav Nalno>* von Norospata>, diplomat
austro"un$ar si ministru de externe timp de 5E ani in $uvernul de la Aiena. cesta a treuit insa sa paraseasca rdealul in urma venirii comunismului si fiul sau s"a nascut in exil. 9eneratia actuala, a 7J"a a familiei mai exact contele Bior Nalno>* de Norospata> fiul lui 9ustav Nalno>*, a revenit in tara dupa J< de ani de exil in ccident. Bior si"a petrecut tineretea in tari ca 9ermania, /ranta si landa. Ca o ironie a sortii, urmasul LvinatoruluiL a devenit veterinar, specialist in pasari salatice. Bior Nalno>* ar fi ramas un un veterinar, muncind in ccident, daca destinul nu ar fi schimat totul, permitindu"i sa descopere pamintul stramosilor sai in 5HG. Dupa opt ani de proces cu statul roman, aristocratul si"a recuperat in 5HHH doua conace si mai multe case din Miclosoara. mostenire pe cit de valoroasa, pe atit de $reu de intretinut, daca aristocratul nu ar fi $asit solutia& turismul rural ecolo$ic. Castelul v0r-Appel - ;antanele, Arad
Dateaza din secolul @I@, 5G<< 5GJ<
Castelul em0n' - #alda de 1os, Alba
Castelul feudal din 9alda de :os a construit in secolul @AII si a apartinut familiei Nemen*. ste locul unde au fost închişi cei cinci ţărani participanti la răzmeriţa de la C'mpeni în 5G7. #n 5GE Cloşca a coor't din Mo$oş şi #ntre$alde cu $'ndul să atace castelul şi să"i eliereze pe cei închişi, dar armistiţiul de la Biru l"a împiedicat să facă acest lucru. stazi castelul adăposteşte adăposteşte Centrul de recuperare şi reailitare neuropsihiatrică. neuropsihiatrică. Castelul em0n' - 1u&u de us , Clu!
Castelul Nem\n* din :ucu de 4us, 8udeţul Clu8 a fost construit în secolul @I@. Istoricul Mihail Macrea din Clu8"!apoca crede că la :ucu de 4us se afla, în epoca romană, o mare carieră de exploatare a pietrei. rheolo$ii spun că în zonă ar putea fi urme ale $ermanilor, aşezaţi pe valea 4omeşului Mic. !umele are o ori$ine slavă veche& U8uc) înseamnă ($'ndac) sau ($oan$ă). Budor 4ălă$ean, şef al secţiei Istoria Bransilvaniei la muzeul cu acelaşi nume nume,, prec preciz izea ează ză că prim primel elee ates atestă tăriri docu docume ment ntar aree date dateaz azăă din din seco secolu lull @IA. @IA. #n st'n st'n$a $a 4omeşului se afla U:ucu !oil), reşedinţa familiei 4u>*, unde a fost atestată, în 5667, cea mai veche şcoală sătească din Bransilvania. Dincolo de r'u se aflau U:ucu de :os) şi U:ucu de 4us), părţi ale vastului domeniu 4u>*. De ori$ine $ermană, familia noiliară 4u>* s"a aşezat în Bransilvania în secolul @III. Sn potir făcut la comanda acesteia, păstrat în tezaurul catedralei din szter$om FSn$aria este cons consid ider erat at de isto istoric riciiii de artă artă drep dreptt cel cel mai mai o$a o$att şi mai mai luxo luxoss din din Bran Bransi silv lvan ania ia.. Sltim Sltimiiii descendenţi ai acestei familii s"au stins în secolul @AIII, posesiunile familiei fiind preluate mai t'rziu de memrii familiei Nem\n*. Pe locul reşedinţei familiei din Clu8 s"a ridicat, în secolul @I@, Casa Petrechevich"YorvKth, astăzi Muzeul de Istorie a Bransilvaniei. Castelul, ridicat în secolul @I@, are forma literei %, cu laturi de 77 şi 5; metri. ste format din susol, parter, eta8 şi şarpantă, cu 7 intrări. Clădirea are două intrări aflate pe laturile sudice, intrarea mică fiind încadrată de un portic cu două coloane pe care se află o terasă. %e$ătura dintre parter şi eta8 se face pe o scară se piatră. #n colţul nord"vestic al castelului se află un foişor de formă penta$onală. Din vechiul parc au mai rămas doar c'ţiva arori ătr'ni şi un loc de piatră înalt de app. 5,J metri, sculptat cu motive animale. Clădirea $ăzduieşte 3coala cu clase I"AIII L9eor$e +ariţiuL. Castelul em0n' - %n&rai, Alba
Castelul Nemen* face parte din domeniul familiei noiliare Nemen* din localitatea 4'ncrai. fost construit in anul 5G
Castelul em0n'-$)nff' - 2un&ani , Clu!
Castelul a fost construit in secolul @AIII. Cronolo$ia acestuia& 57;G " prima atestare documentară a locului, prin actul de cumpărare al domeniului FUBerra
9erende) de către Peter, :a>a şi 4aul 9erendi Ffiii lui 4amson 9erendi de la cetăţeanul Cute din cetatea Burda, contra preţului de 5J mărci ar$int. 57< " fiul Istvan al lui +ela IA F576J"57< F576J"57< în certificatu certificatull de dăruire a localităţilo localităţilorr ran*oslQn ran*oslQnaa F%una şi Yadr\vet FYădăreni se referă la Peter şi :a>a 9erendi, precum şi la UAilla 9uerend). 57H< " iserica Finiţial romano"catolică %uncani a fost proail construită de :a>a 9erendi cu incepere din anii de după 57;G. fost terminată în anul 57H<. inscripţie în piatră din iserică atestă existenţa isericii la acea dată. 5667 " UMonumenta Aaticana) se referă la această localitate, numind"o U9erend). 566H " în testamentul său, Mi>los 9erendi FUComes !icolaus filius Petri noilis de 9erend) dispune ca iserica de piatră cu hramul U4f.lisaeta) Frzseet a fost prenumele mamei lui Mi>los 9erendi să fie in$ri8ită în comun de nepoţi. 56G 56G " dome domeniu niull prime primeşt ştee desp despă$ ă$u uiri iri pent pentru ru daun daunel elee prov provoc ocat atee mori moriii de plut plutele ele care care transportau sarea pe rieş. 5J7H " în %uncani se ţine o Dietă a Bransilvaniei unde se decide ridicarea noilimii transilvănene împotriva principelui ardelean Ioan al II"lea 4i$ismund 4i$ismund ?Kpol*a F5JE<"5J5. 5JH " pe motiv de trădare, familia 9erendi pierde domeniul şi castelul Facestea vor intra ceva mai t'rziu în posesia familiilor :Qsi>a şi 4armasK$h*. 5;7H " încep'nd cu anul 5;7H, an în care consilierul +oldizsKr F+altazar Nem\n* " tatăl principelui rdealului Ioan Nem\n* F5;;5"5;;7 " a preluat o parte a satului de la +ethlen 9aor, şi p'nă în anul 5G;5 Fanul morţii ultimului Nem\n*, înmorm'ntat în cripta isericii conducătorii isericii au fost reformaţii Nem\n*. 5;6< " +oldizsKr F+altazar Nem\n* cumpăra castelul Fşi moşiile aferente de la 9ariel :Qsi>a. 5;J6 şi 5;;5 " două inventare descriu castelul şi domeniul 9erend. #n această perioadă, acestea aparţineau lui :anos Nem\n*. Sltimul inventar datează după un 8af al tătarilor. 5<7 5<7 " două două inscri inscripţi pţiii din susol susolul ul castel castelulu uluii atestă atestă desfăş desfăşura urarea rea unor unor ample ample lucrăr lucrării de construcţii. 5G7E " se încheie construirea astioanelor de la colţurile castelului. 5GEG"5GEH " cu prile8ul -evoluţiei, castelul este devastat. 5GJ " au loc alte lucrări de construcţie, inclusiv o reparaţie capitală. $ravură din această perioadă prezintă castelul în forma sa actuală. 5G;5 " decesul lui 4Kmuel Nem\n*, ultimul ărat al familiei Nem\n*. #ncepe procesul de succesiune.5G; " în urma procesului, castelul revine Iosefinei Nun, căsătorită cu Zilhelm Nleelser$. Slterior, este moştenit de familiile ?ich* şi +Knff*. 5H5G"5H5H " cu ocazia evenimentelor care au urmat primului răzoi mondial, castelul este avariat din nou. 5HEE " castelul este ocupat în luna septemrie de trupele ruseşti care încearcă să atace trupele $ermane aflate dincolo de rieş. 5HEH " memrii familiei +Knff* sunt evacuaţi forţat din castel de către noile autorităţi comuniste. Slterior, aici se staileşte sediul C..P."ului. #n aceasta perioadă, o mare parte din clădirile anexe sunt demolate. 5HH< " /amilia 3tefan FIstvan +Knff* reintră în posesia castelului şi a unor loturi funciare aferente. #ntrea$a avere a fost lăsată moştenire de 3tefan +anff* în anul 7<<6 Usociaţiei Aoluntare Castelul +anff*) din satul %uncani, com. %una, 8ud.Clu8, str.Principală nr.E<7. #n documentul de transmitere a proprietaţii, încheiat în data de 5< octomrie 7<<6, aronul 3tefan +anff* şi soţia lui lisaeta şi"au cedat dreptul de proprietate asupra castelului de la %uncani, compus din EE de camere, alte două case şi un teren de 5< ha situ ituate în aceeaşi localit litate. #n plus, aronul şi"a cedat unurile moile, respectiv cele J6 de talouri şi c'teva zeci de piese de moi moililier er de epoc epocă. ă. #n schi schim m,, a prim primitit asi$ asi$ur urar area ea exis existe tenţ nţei ei pe tot tot rest restul ul vieţ vieţiiii şi Lînmorm'ntarea cu toată cinstea, după datinile localeL. Castelul pe care 3tefan +anff* l"a donat Usociaţiei Aoluntare) a fost transformat intr"un centru pentru copii handicapaţi. 3tefan +anff* a murit în E ianuarie 7<<; la Clu8"!apoca. l dorea să se înfiinţeze la %uncani un muzeu al familiei, cu oiecte care au aparţinut strămoşilor săi.
Castelul endeff' - %ntămăria-4rlea, Hunedoara
Castelul de la 4antamaria rlea a fost ridicat de familia noiliara Nendeff* la 5G7. Cea mai o$ata familie de noili de la acea vreme din Bransilvania, mai o$ata chiar si decat avea sa fie familia re$ala, avea nevoie de o resedinta mai mare, mai impunatoare decat castelele pe care le detinea de8a in Bara Yate$ului. dificiul a fost nationalizat in 5HE; de catre comunisti. 9aor Nendeff*, ultimul (cap) al familiei noiliare, a trait o vreme in cateva camere ale castelului. 4"a incapatanat sa ramana si sa nu plece in strainatate, cum a procedat intrea$a familie pentru a se adaposti de umilintele la care erau supusi (ur$hezii) de catre noua oranduire comunista. Dupa cativa ani a cedat si el umilintelor, dar tot nu a plecat din tara, ci s"a mutat la Yate$, la cativa >ilometri distanta de castel, oras in care a decedat in 5H;7. In primele decenii de comunism, castelul din 4antamaria a servit drept sediu de I4. Crama sa din susol a fost transformata in depozit de cartofi. ia in 5H;, nomenclaturistii comunisti au decis ca ar fi mai ine ca edificiul sa serveasca drept castel de vanatoare, in special pentru oaspetii din strainatate ai partidului. Intre timp, constructia ori$inala a fost devastata. Crama a fost napaRdita de muce$aiul incura8at de cartofii depozitati. iectele valoroase si moilierul din castel disparusera rand pe rand inca din primii ani de comunism. parte din acoperisul de sindrila s"a spart. u aparut $auri in tavan, lar$i de doi"trei metri. Comunistii au $asit insa cateva schite vechi ale castelului si l"au reconstruit. !u au avut insa nici radare si nici oameni interesati ca lucrarea sa fie de cea mai una calitate. Proprietatea i"a fost retrocedata lui Pal Aan +aran*, unuia dintre urmasii familiei noiliare Nendeff*, nepot al lui 9aor Nendeff*. 4ursa& -eplica Yunedoara Castelul end'-em0n' - $r%n&oveneşti, Mures
Castelul de la +rancovenesti este atestat documentar inca din 577G. Castelul medieval a fost construit dupa invazia mon$ola, proail folosindu"se piatra din castrul roman. /orma renascentista a castelului a fost creata dupa constructiile din 5J6 si 5JJJ, care au fost comandate de /erenc Nendi. Dupa moartea lui Nendi in 5JJG, perioada urmatoare a cunoscut o succedare rapida de proprietari, pana in anul 5;EG cand a intrat in posesia lui :anos Nemen*, si ramane in mainile familiei Nemen* timp de trei sute de ani. :anos Nemen*, desi nu a fost un literat, a 8ucat rolul de indrumator al vietii literare transilvanene dintre cele doua razoaie mondiale. In iunie 5H7; a invitat in castelul sau 7G dintre cele mai proeminente persona8e literare ale timpului si impreuna au fondat asociatia (Yeli>on transilvanesc). Din acest moment, timp de douazeci de ani castelul rancovenesc a devenit devenit centrul centrul intalnirilor intalnirilor literare. Castelul Castelul si parcul parcul au fost retrocedate retrocedate familiei Nemen*, Nemen*, dupa multi ani au redevenit posesorii proprietatii. Castelul +rancovenesti este cel mai tipic exemplu de castel medieval transilvanean. Din anul 7<
Castelul Nonopi, este situat în :udeţul rad, la J< de >m de municipiul rad, în localitatea dvoş, ce ţine de comuna Conop. aparţinut familiei noiliare de ori$ine ma$hiară Nonopi, a cărui ultim urmaş +aronul Coloman Nnopi Fn. 5GG< d. 5HE, in$iner şi cercetător a$ricol Finventator al $r'ului de Conop, înfiiază cu drepturi depline pe colaoratorul său 9heor$he %en$h*el, conferindu"i astfel şi titlu de +aron. Castelul a fost naţionalizat în anul 5HEG, împreună cu întrea$a moşie în suprafaţă JJ; ha pădure şi teren arail. Conacul s"a reîntors în proprietatea familiei Nonopi"%en$h*el în anul 7<<.
Castelul ornis - Mănăstirea , Clu!
Clădirea principală a castelului a fost construită de către NristQf Neresztri intre anii 5J6" 5JH6, în stilul renascentist. #n cursul timpului, castelul a fost mereu completat cu clădiri secundare pe forma unei incinte patrulatere. După ce domeniul devine proprietatea familiei Nornis, în 8urul anului 5;6 9KspKr Nornis F5;E5"5;G6 ridică eta8ul al II"lea al clădirii principale, pe latuta sudică. /iul său, ?si$mond Nornis renovează renovează castelul castelul în 5;G<. Bot el a reparat castelul, după ce acesta fusese deteriorat în timpul revoltei Curuţilor de la începutul secolului @AIII, iar în 57< adau$ă două noi astioane octo$onale în partea nordic, este refăcut turnul de la intrarea în castel, pe latura de vest, turn care mai există şi astăzi. #n această perioadă are loc şi redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane. 4unt refăcute lucrările din lemn ale anca ancadr dram amen ente telor lor ulti ultimu mulu luii eta8 eta8 şi scar scaraa orna orname ment ntat atăă cu moti motive ve popu popula lare re şi sunt sunt adus adusee decoraţiuni din piatră de tuf vulcanic de De8. #n cel de al doilea răzoi mondial o parte din castel a fost distrus, iar după naţionalizare colecţiile sale au fost arse de comunişti O7sau au fost furate. +ilioteca din castel conţinea înaintea distru$erii peste H.<<< de volume, formate din colecţii de cărţi rareO6. fost distrusă acum şi imensa colecţie de istorie naturală. Pavilioanele au căpătat destinaţii de siloz, cămin şi şcoală culturală. După 5HEE a fost reclădită numai o parte a zidăriei în perioada 5HJ"5H;, iar capela Nornis a fost preluată de iserica ortodoxă. !u au existat însă lucrări serioase de refacere a castelului şi domeniului, castelul a8un$'nd astăzi în ruine. Castelul a rămas cunoscut şi pentru statuile celor doi inoro$i care îi păzesc în continuare intrarea. Intrarea în castel avea şi o punte suspendată,veche, care era ridicată in timpul nopţii sau in caz de pericol, poartă încadrată de inoro$i paraleli cu intrarea, inoro$i care apar şi pe lazon lazonul ul familie familieii Nornis Nornis.. Protec Protectoa toarea rea castel castelulu uluii era Maica Maica Domnul Domnului, ui, pe care care inoro$ inoro$iiii se considera că o ve$heau. %a intersecţia dia$onalelor incintei se află o f'nt'nă octo$onală, încon8urată de st'lpi circulari şi arcade. #n partea nord"estică a domeniului există un pavilion ridicat în 5G7J, dispus pe două laturi ale sale cu coloane dorice. Castelul ornis-+)3o&(i-$ethlen - 5ernut, Mures
Castelul Nornis " -K>oczi +ethlen din Iernut a fost construit de 9KspKr +o$Kti în anul 5JEJ, fiind astăzi unul dintre castelele transilvănene încadrate din punct de vedere stilistic în curentul renascentist. %ocalitatea Iernut apare atestată documentar în anul 57J, su numele de -anoltu. fost la început o simplă moşie de tip feudal, pentru ca mai t'rziu, în anul 5E;5, să primească statutul de t'r$. Pe locul unde se află astăzi castelul de la Iernut, în forma sa actuală, exista anterior anului 5JEJ o altă reşedinţă noiliară. spectul său a rămas necunoscut, întruc't după ce va intra în posesia lui 9KspKr +o$Kti va fi reconstruit din temelie. #ntre anii 5JG6 şi 5JGJ castelul îl va avea ca proprietar pe /rancisc Nend*. #n această perioadă este $ăzduit aici, timp de opt luni, $enovezul /ranco 4ivori, cel care fusese în slu8a domnului Țării -om'nești, Petru Cercel. #n 5;oczi al II" lea, contra sumei de 77.<<< de florini. cesta modifică construcţia între 5;J<"5;;< după planurile arhitectului veneţian $ostino 4erena. Momentul este consemnat printr"o inscripţie care se poate distin$e şi astăzi pe olţarul median al portalului nordic& US9S4BI!S4 4-! -CYIBCBS4 A!BS4 P- P- /CIB). Castelul are un plan patrulater, cu o curte interioară de mici dimensiuni şi patru astioane masive la fiecare colţ. ?idurile, cu o $rosime de aproape un metru, sunt construite din cărămidă, dar în cazul susolului a fost folosită pe anumite porţiuni şi piatră. /aţadele exterioare au un aspe aspect ct sor soru, u, cu foar foarte te puţin puţinee elem elemen ente te deco decora rativ tive. e. 4e rema remarc rcăă cele cele două două port portal alur urii cu
deschideri semicirculare, de pe laturile de nord şi sud, prin care se asi$ură accesul în curtea castelului. Pe latura nordică, axul median este marcat de un mic alcon spri8init pe două console cu profilatură curilinie. De asemenea, c'teva dintre ferestrele eta8ului sunt surmontate de frontoane triun$hiulare. %a interior, în pofida modificărilor aduse în perioada comunistă, c'nd castelul a fost transformat în liceu, sălile parterului păstrează c'teva elemente arhitecturale specifice perioadei renascentiste. 4istemul de acoperire este cel al olţilor în cruce cărora li se asociază pe alocuri mici console de piatră, decorate cu motive $eometrice sau ve$etale, precum şi chei de oltă de formă florală. Sşile care asi$urau trecerea dintr"o încăpere în alta şi care au fost zidite ulterior, aveau ancadramente cu profilaturi alcătuite din succesiuni de toruri şi scoti şi cornişe puternic reliefate în partea superioară. Snul dintre cele mai frumoase şi mai ine păstrate ancadramente este cel al încăperii din colţul nord"estic, decorat cu pilaştri suplii care susţin acelaşi tip de cornişă. Bot pe partea interioară a laturii nordice se află o mică nişă semicirculară şi alun$ită, al cărui cadru este decorat cu două flori sculptate în relief. Printre modificările făcute de arhitectul $ostino 4erena la mi8locul secolului al @AII"lea se numără şi deschiderea unei lo$$ii la nivelul superior al laturii sudice, care a fost ulterior zidită. Srmele arcadelor semicirculare sunt viziile însă şi astăzi, at't pe zidul nordic al curţii, c't şi în interiorul încăperilor. 9aleriile de pe cele trei laturi ale curţii interioare, care imită tipolo$ia lo$$iei renascentiste au fost adău$ate ulterior, neaparţin'nd planului ori$inal al castelului. Complexul arhitectural era însă mai amplu, acesta cuprinz'nd ziduri de incintă, depozite şi alte dependinţe. Dintre acestea s"a mai păstrat un corp de clădire de mici dimensiuni& clădirea porţii, care prezintă elemente arhitecturale specifice stilului aroc& deschiderea $an$ului, elementele decorative în formă de volută aflate deasupra ferestrelor, forma acoperişului. Din păcat, astăzi clădirea a fost lăsată în para$ină de autorităţi. 4ursa& 9heor$he ndreica, Mono$rafia orașului Iernut p'nă în 5HE, Bîr$u"Mureş, d. !ico, 7<< Castelul 2)()r - 2ă(area, Harghita
ste una din cele mai impunătoare reşedinţe noiliare din rdeal. #n turnul porţii se $ăseşte o inscripţie cu litere $otice din anul 5J67 FCristus Maria 5J67. Cel mai vechi turn de locuit datează din 5EJ<. Brei dintre turnurile din colţuri sunt de formă rectan$ulară re$ulată, al patrulea, cel din nord"vest are şapte colţuri. Pe latura sudică, în centru se află astionul de poartă, încon8urat de pereţi ornaţi o$at în stil renascentist, pe care se pot oserva urmele picturilor murale decorative. Castelul şi"a căpătat forma finală în timpul lui %KzKr IstvKn Ffiul lui %KzKr ndrKs, care a copilărit împreună cu principele +ethlen 9Kor, ulterior unul din oamenii de încredere al acestuia, 8udecătorul re$al al scaunului Ciucului, 9heor$henilor şi Casinului, cel care a prezidat adunarea naţională secuiască din %utiţa din anul 5JH;. 4tema lui se $ăseşte pe peretele sudic, pe astionul din st'n$a porţii, împreună cu inscripţia L5;67L, anul încheierii construcţiei. #n curte putem vedea o serie de construcţii parţial în ruină& ucătăria, locuinţa personalului de deservire, cuptorul, cazarma, f'nt'na, atelierul de fierărie, $ra8durile. #ntre anii 5JH<"5JHE în acest castel şi"a petrecut copilăria una din cele mai importante personalităţi transilvane, principele +ethlen 9Kor. Castelul a fost devastat în 5< de trupele austriece ca represalii pentru spri8inul acordat de contele %KzKr /erenc luptătorilor pentru liertate. Castelul a fost renovat de %KzKr /erenc. %ui este atriuită şi construcţia Lpalatului mareL Fsala cavalerilor, unde se ţineau ani la r'nd şedinţele 4caunului. Cu moartea sa se încheie perioada de $lorie a castelului. Incendiile din 5EG şi 5G7 au contriuit decisiv la de$radarea construcţiei, în care au fost oaspeţi printre altele domnitorii Moldovei Petru -areş F5J7"5J6G şi Mihnea Aodă F5;;<. Castelul, încep'nd cu anul 5H; este renovat treptat. 4"au terminat lucrările la clădirea principală folosită azi ca $alerie de artă, 4ala Cavalerilor F4ala de Consiliu, +astionul +erzelor, este în renovare LCasa /emeilorL şi L+astionul cu +r'nzăL. 4ala Cavalerilor este moilată cu moilier sculptat cu motive populare locale, cu steme transilvănene, lămpi şi alte elemente de d\cor din fier for8at, opera meşterilor populari din 8udeţ. Bavanul pictat din lemn a fost de asemenea reconstruit.
#n clădirea din mi8locul curţii, aşa zisa Lcarceră cu coaseL erau deţinuti participanţii la răscoalele populare de pe domeniile familiei %KzKr. zi %ăzarea este un centru de creaţie important pentru artiştii plastici din ţară. Castelul $ăzduieşte exponatele donate de către artiştii participanţi la taerele de creaţie ce se or$anizează aici. 9aleria de rtă LPrieteniaL Fexpoziţia de pictură ocupă cele opt săli mari ai astionului porţii si încăperile din L4ala CavalerilorL. 4unt expuse în permanenţă 5J< de picturi din tezaurul artistic o$at format din donaţiile artiştilor participanţi la taăra de creaţie, expoziţia fiind astfel o reprezentare o$ată a artei plastice contemporane. 4unt prezenţi prin operele lor artişti ca& urel Ciupe Fleea, +ăndărău !icolae Fsculptura L%uptătorulL, 9ri$ore Patrichi F/i$ura, 9aKl ndrKs FCariera, %iviu 4uhar FCarnavalul, +araKs IstvKn FPe c'mp, +alla :Qzsef FPictorul, Dumitrescu Mircea FCoridorul, +Klint NKrol* FBinereţea " sculptură în marmură. ici este expus ustul lui +ethlen 9Kor, opera artistului /erenc rnT. 4ala de aproximativ 6<< mp deasupra 4ălii Cavalerilor $ăzduieşte exponatele de $rafică. Castelul 2)()r 5mre - ărata, $istrita-*asaud
Dateaza din secolul @I@. stazi este sediu pentru $enţia taerelor şi turismului şcolar Castelul 2on'ai - Medieşu Aurit, atu Mare
Castelul este o realizare de frunte a -enaşterii transilvănene, azi ruinat. Medieşul urit este cunoscut încă din anul 575 su denumirea de Me$*es, iar din anul 576 su denumirea de Medies. Aesti$ii valoroase privind istoria străveche şi veche a acestor locuri au făcut ca ea să fie cunoscută încă de la sf'rşitul secolului al @I@" lea, iar cele mai renumite descoperiri arheolo$ice care se lea$ă de această comună sunt cu si$uranţă cuptoarele dacice, cele mai mari din -om'nia. Cercetările arheolo$ice începute aici în anul 5H;E au dus la descoperirea unui adevărat centru meşteşu$ăresc, const'nd din 5 cuptoare pentru ars ceramica. le au fost foarte ine conservate, şi se pot vizita în hotarul comunei, la punctul numit (3uculeu). +iserica reformată s"a construit în 5GH7, în pereţii ei fiind zidite şi pietrele cioplite din vechea iserică, construită încă de 4usana +athor*, noila din 4eini. #n centrul satului se înalţă iserica ortodoxă, construită în 5GH7 şi cea $reco"catolică, iar tot aici putem vedea şi monumentul dedicat participanţilor din localitate la revoluţia din anul 5GEG. #n hotarul de vest al localităţii se întinde o pădure cu faimă istorică, loc de refu$iu în vremurile trecute pentru t'lhari şi curuţii lui II. -K>Qczi /erenc. Cetatea Medieş a existat de8a în sec. al @III"lea, fiind menţionat F(villa Me$*es) în 57G ca şi proprietate a lui ndras, fiul lui :K>Q din neamul Napl*on. Slterior acestuia i"au fost confiscate toate unurile şi cetatea a8un$e în proprietatea voievodului Bransilvaniei, Mi>los, fiul lui MQricz, din neamul Po>. P'nă la stin$erea sa, această familie va păstra domeniul Medieş. #n 5EH6 cetatea este ocupată cu forţa de cei din familia +athor*, care vor fi stăp'ni peste domeniul Medieşului vreme de un secol, c'nd prin succesiune revine familiei %Qn*ai. 4i$ismund %Qn*ai este cel care va transforma clădirea într"un castel renascentist în aprox. 5;6<, unul dintre cele mai frumoase edificii din Bransilvania contemporană. -uinele actuale sunt rămăşiţele acestui măreţ edificiu, alcătuit din E aripi de clădiri cu două eta8e, dispuse continuu în 8urul unei curţi centrale, prevăzut cu astioane în formă de pană Fprismatice la colţuri. Castelul avea o faţadă principală expresivă, dominată central de un turn octo$onal situat deasupra $an$ului porţii şi valoroase ancadramente de piatră. Burnul porţii de acces se ridica cu un nivel deasupra celorlalte clădiri. dinioară toate acestea erau încon8urate de un şanţ de apărare, umplut cu apă, al cărei urme au dispărut. După moartea lui 4i$ismund %Qn*ai, fiica lui, nna devine proprietara castelului. Burcii îl asediază fără succes în 5;;5, şi ca răzunare incendiază toate casele din localitate. Dar ce nu au reuşit să ocupe turcii, va fi distrus c'ţiva ani mai t'rziu, în timpul principelui pafi. nna %Qn*ai or$anizează în 5;< un atentat cu ceilalţi noili din zonă împotriva mercenarilor $ermani din cetatea 4atu Mare, care prădău constant satele din înpre8urimi. ceştia întorc'ndu"se dintr" un raid sunt surprinşi şi masacraţi, dar urmările pentru cei care au plănuit atacul sunt la fel de severe& nna %Qn*ai este condamnată la moarte şi confiscare de unuri.
Castelul a fost aruncat în aer în acelaşi an. Ce a mai rămas din ea este distrus în 5<, în timpul revoluţiei lui -a>oczi II. /amilia Zessel\n*i achiziţionează ruinele în 567 şi o reconstruieşte, dar masivul castel nu va mai avea niciodată măreţia din timpul lui 4i$ismund %Qn*ai. Srmătorul proprietar va fi familia Bele>i, care o va stăp'ni în secolul @I@, c'nd starea edificiului este de8a într"o de$radare constant'. !u va mai fi restaurat dec't în 5HE5, dar renovarea din temelii din nefericire nu are un efect de durată, castelul fiind incendiat de trupele sovietice în 5HEE. stăzi castelul " sin$urul renascentist din 8udeţul 4atu Mare " este ruinat şi se de$radează pe zi ce trece. 4i totuşi, cu toată starea sa de ruină domină şi acum ima$inea centrului comunei. Castelul Martha $ibes&u - Comarni&, Prahova
Castelul Martha +iescu ctitorit de Printul 9eor$e Aalentin +iescu si sotia sa, Martha +iescu. Construit in 5H6E, in orasul Comarnic, cartierul Posada, ca resedinta de odihna a familiei. In anul 5HEG a fost nationalizat si a avut mai multe destinatii. In prezent este Centru de -estaurare a Patrimoniului rtistic, iar din 5HH7, intr"un corp nou, functioneaza Muzeul Cine$etic, sin$urul de acest fel din tara. Castelul Martinu((i - >inBu de 1os, Alba
Sn castel din secolul al @AI"lea, aflat nu departe de la Iulia, prezentat in lucrarile de istoria arhitecturii ca fiind cel mai valoros castel renascentist din -omania, a a8uns o ruina. Castelul Martinuzzi se afla pe teritoriul administrativ al comunei Aintu de :os, a fost construit la mi8locul secolului al @AI"lea de catre $uvernatorul Bransilvaniei de atunci, 9heor$he Martinuzzi, episcop de radea, si a fost folosit drept resedinta a acestuia. Datand din 5JJ<, castelul, ridicat su forma de cetate, era incon8urat cu valuri de pamant si santuri umplute cu apa. dificiul a fost ridicat pe fundatiile unei constructii mai vechi. re o rezonanta sumra, pentru ca aici a fost asasinat $uvernatorul Martinuzzi din ordinul $eneralului Castaldo in 5JJ5 si a stat inchis, iar apoi ucis, domnitorul Moldovei, ron Biranul F5JHJ"5JH. Castelul era considerat un exemplu tipic de -enastere transilvaneana si a fost ridicat dupa planurile arhitectului italian Dominico da +olo$na. Primarul comunei Aintu de :os, lexandru Danciu, a declarat ca acest castel se afla acum in proprietatea parohiei reformate. LCastelul este tot in halul dezastruos in care a fost. m discutat anul trecut cu doua persoane care au promis ani de la 9uvern pentru reailitarea castelului. !u s"a intamplat insa nimicL, a spus primarul Danciu. cesta a completat ca nu va renunta la reconstructia castelului, motivand ca Martinuzzi este si astazi o personalitate recunoscuta. Lsi in merica sunt persoane care stiu de Martinuzzi si de castelul de la Aintu de :os. m vrut sa fac, o data cu reailitarea castelului, si o sala de conferinte in fostul sediu al unei scoli dezafectate din apropiere. m si $asit investitorul la care sa concesionez, insa Ministerul ducatiei nu a vrut sa ma lase sa fac proiectulL, a afirmat primarul din Aintu de :os. %e$endele palatului In 8urul castelului de la Aintu de :os si al cardinalului Martinuzzi exista numeroase povestiri interesante. Potrivit cronicarului medieval Zolf$an$ %azius, cardinalul Martinuzzi avea o avere insemnata, provenita in mare parte din confiscarea unei comori descoperite de niste pescari. Cronicarul mentioneaza ca in anul 5JE6 un $rup de pescari romani a patruns cu luntrile de pe Mures in apele 4treiului si si"a le$at amarcatiunile de un trunchi pravalit in apa. tunci unul dintre pescari le"a atras atentia celorlalti asupra unor oiecte sclipitoare ce se zareau pe fundul raului. 4cufundandu"se, acesta a scos de acolo mai multi $aleni. Simiti de aparitia monedelor, pescarii au inceput sa cerceteze cu atentie impre8urimile, descoperind o olta zidita in adancuri si naruita din cauza radacinilor copacilor crescuti pe malul apei. Patrunzand in interiorul hruei din adancuri, ei au scos la suprafata E<.<<< de $aleni ce purtau efi$ia re$elui Macedoniei, %*simach. Cronicarul noteaza mai departe ca in afara de $aleni mai erau si Lsloiuri de aurL. Comoara cardinalului ?vonul despre descoperirea comorii a a8uns pana la cardinalul Martinuzzi, care a ordonat prinderea pescarilor si confiscarea tezaurului. 4e mentioneaza apoi ca or$anele de ancheta ale vremii au facut cercetari la fata locului, descoperind in olta suterana alte cateva mii de
$aleni. Dupa aceea Martinuzzi si"a cumparat o serie de domenii, construind si frumosul castel de la Aintu de :os. Aestea despre fauloasele averi pe care le detinea Martinuzzi a fost una dintre cauzele ce i"au adus acestuia moartea. 4e povesteste ca in luna decemrie a anului 5JJ5 la resedinta cardinalului de la Aintu de :os a venit in vizita $eneralul spaniol Castaldo, omul de incredere al imparatului /erdinand de Yasur$, si ca, intr"o noapte, un $rup de soldati ce"l insoteau pe $eneral l"au asasinat pe cardinal. Dupa moartea acestuia castelul a fost 8efuit, $asindu"se numai 7.<<< de monede de aur din tezaurul descoperit in apele 4treiului. Bezaurul de la 9herla Sn cronicar medieval, Zolf$an$ +ethlen, arata ca in cetatea 9herlei, unde era un alt domeniu apartinand cardinalului Martinuzzi, s"a $asit o mare parte din tezaurul confiscat de Martinuzzi. Din insemnarile mai recente ale profesorului Iaco Marza, care relateaza despre drama petrecuta in vul Mediu la castelul din Aintu de :os, se mai afla ca la 9herla, cu acelasi prile8, s" a mai $asit o masa mare de ar$int cu patru vase aurite, cupe, coliere, inele si Lminunate covoare aduse din tarile straine si o imensa cantitate de pietre pretioaseL. 4ursa& Dorin Bimonea -omania %iera Castelul M)riaffi - %ngeorgiu de Mureş, Mures
Castelul MKriaffi a fost construit in anul 5G< si a apartinut $rofului MKriaffi. ste incon8urat de o $radina cu copaci seculari. Castelul Mer&' - Carani, Timis
In 55; +anatul este elierat, dupa ce timp de 7<< de ani fusese provincie a Imperiului toman. fi provincie a Imperiului toman insemna ca populatia de ori$ine crestina fu$e in mare parte in re$atele vecine FBara -omaneasca, Bransilvania, in locul ei se muta o populatie musulmana, apar noi orase cu mahalalele Fcartierele lor, se ridica moschei Funeori se refunctionalizeaza iserici, se construiesc cetati turcesti, etc. Cand trupele austriece, conduse de printul u$eniu de 4avo*a, LeliereazaL +anatul, cucerind de fapt aceste terenuri de la turci si anexandu"le Imperiului Yasur$ic, toate pamanturile intra in posesiunea Coroanei, pentru ca nu mai exista nici o aristocratie latifundiara& proprietarii de pamant crestini de dinainte de stapanirea otomana isi pierdusera pamanturile de prea multa vreme pentru a mai conta, iar proprietarii musulmani fu$ o data cu schimarea stapanirii. Berenurile vor ramane in posesiunea Coroanei pana in 5G5 cand, pentru a"si finanta razoaiele impotriva Imperiului toman Imparatul Iosif II scoate la vanzare pamanturile pe care le detinea in +anat. cesta etse momentul de aparitie a unei noi aristocratii in +anat. Pana atunci insa, este randul populatiei otomane sa paraseasca zona, mahalalele sunt daramate, moscheile la fel, unele orase se intorc la statutul de sate, cetatile turcesti sunt inlocuite cu fortificatii mai trainice si mai performante, de tip austriac, este sistematizat Bimisul si este asanata Campia Bimisului, se fac eforturi pentru a popula tinutul aducand colonisti din alte colturi ale Imperiului Fsvaii de astazi, se intocmesc rapoarte " adevarate studii etno$rafice " despre populatia existanta Fromani, ul$ari, sari, ti$ani, evrei. In 55G, dupa Pacea de la Passaroitz, cand Imperiul toman aceepta sa cedeze teritoriile cucerite Imperiului Yasur$ic, este numit $uvernator al +anatului contele Claudius /lorimund de Merc*, nascut in %orena Facum in /ranta si care s"a remarcat prin faptele sale de vite8ie, reusind sa"si faca drum pana la functa de $eneral de cavalerie. Merc* indeplineste functia de $uvernator al +anatului Bimisoarei 55 ani. In 56E, dupa ce este numit maresal, participa la o expeditie in sudul Italiei si moare in +atalia din Parma. !u are urmasi, dar isi trece numele contelui r$enteau, din care va lua nastere familia Merc*"r$enteau. Srmasul celeru al acestei ramuri, /lorimund Merc* dVr$enteau, a fost diplomatul care a pus la cale casatoria dintre Maria ntionetta si %udovic @AI, a8un$and ulterior unul din cei mai puternici oameni din /ranta. Contele Merc* isi construieste, pe lan$a palatul din Bimisoara, si o resedinta in satul Carani, 8ud Bimis. -esedinta este construita intre anii 566"56E, ceea ce inseamna ca este una din cele mai vechi constructii din +anat. Mesterii au fost de ori$ine italiana, si au facut parte din colonistii care s"au asezat in +anat, mai precis in prea8ma castelului, in Carani. Palatul este asezat in panta. In partea dinspre vale exista un parter destinat proail unor
functiuni i$noile si un eta8, care pe partea cealalta a cladirii devine parter, $asindu"se la acelasi nivel de calcare cu $radina. 9radina era amena8ata, cel putin initial, in stil aroc. Pe fatada exista doua usi simetric dispuse fata de axul cladirii. Cele doua intrari nu sunt modificari ulterioare, intrucat in fata amelor intrari se $asesc scari de piatra, prinse cu piese metalice utilizate in secolul @AIII. Din cateva foto$rafii facute la sfarsitul secolului al @I@"lea iese in evidenta caracterul arhitectural turcesc. 4e presupune ca in anul 5;6, pavilionul a fost supus unei renovari, deoarece aceasta data a fost $asita incrustata pe o $rinda a acoperisului, cu ocazia demolarii in 5H<5 a vechii constructii, pentru a se ridica cladirile actuale. De asemenea, pe treapta de sus a uneia dintre scari se $asea o inscriptie, din care acum nu au mai ramas decat trei cifre, 5, si 7. !u e $reu de inchipuit doua alei care porneau din dreptul celor doua intrari, incon8urand o fantana arteziana si pierzandu"se in $radina desfasurata in trepte. Pe fatada opusa, o cursiva de lemn, cu stalpi tot din lemn, poate fi o lo$$ie. ici se pot citi mai multe etape de constructie& volumul initial, un paralelipiped dreptun$hic, caruia i s"a adau$at intr"o etapa ulterioara un al doilea volum, sustinut de arce, si su care tra$eau trasurile pentru ca domnii si doamnele sa cooare din trasura si sa urce apoi, pe una din cele doua scari in$uste si contorsionate, spre eta8. a treia etapa se poate citi in felul cum arcele au fost astupate, si transformate din arce normale in arce $otice, cu arc frant, ceea ce nu poate fi decat o intervetie a romanticului secol @I@ care cauta sa dea oricarei constructii o aparenta medievala. 4i apoi, inevitaila, amprenta comunismului... Peste drum de palat erau $ra8durile. Candva, aceasta era o curte animata. aspeti veneau, slu8itori se $raeau sa duca caii la $ra8d, poate se or$anizau petreceri de vanatoare, existau oameni care aveau $ri8a de caini, femeile $ateau la ucatarie si peste tot erau trupe de soldati. cum supravietuiesc doar cateva semne din acest trecut& exista inca $ratii si usi de fier nituit lucrate de mesteri austrieci, exista inca niste fierarii impresionante, niste tiranti metalici tinand peretii pivnitei, niste fra$mente colorate de vitralii din perioada romantic si in varful cladirii, o roza a vanturilor cu initiale echivalente cuvintelor ma$hiare pentru punctele cardinale, de pe vremea cand +anatul a intrat in administratia Sn$ariei. 4i apoi mostenirea secolului @@& tencuiala de CP, usile, ferestrele, acoperisul, dezordinea... 4ursa& monumenteuitate.lo$spot.com Castelul Mi3? - 4lteni, Covasna
Castelul Mi>Q a fost construit in 5G7 iar anexele acestuia au fost ridicate pana la inceputul sec. @@. Castelul Mi3es - $udila, $rasov
Castelul Mi>es datează din secolul al @AIII"lea. Contele Nelemen Mi>es a fost căpitan în comitatul Brei 4caune, dar şi scriitor şi un amator de artă şi v'nători Castelul Mi3es - $i"ad, Covasna
Castelul face parte din cetatea din +ixad. Cercetarile arheolo$ilor sustin ipoteze ca cetatea a fost construita in sec. al @II"lea si in secolele @IA"@A a intrat in posesia familiei Mi>o Slterior a fost castelul de vanatoare a $rofului Mi>es rmin, in prezent fiind proprietatea comunitatii. Institutia poarta numele $rofului. Castelul Mi3es - Cisteiu de Mureş, Alba
Castelul Mi>es din localitatea Cisteiu de Mures dateaza din secolul @AIII "@I@, construit în stil clasicist. nsamlul castelului mai cuprinde curia, capela si hamarul. Cladirea era $oala, in ruina si nepazita in anul 5HHE, fiind intr"o stare avansata de deteriorate. In ultimii zece ani, tot ce se putea lua, a fost luat Fstrucutura tavanului, ramele ferestrelor, usile, astazi ramanad doar fatada. Castelul Mi3es - ăvădisla , Clu!
Castelul a fost construit în secolul @I@, în stil neoaroc. #n prezent este folosit ca 4anatoriu B+C. Castelul Mi3es - 7ăbala, Covasna
Belefon& <7;.6J.JE drese e"mai pentru or$anizarea de evenimente& zsolnazaola.com drese e"mail pentru rezervari& $uesthousezaola.com %ocalitatea ?aala a fost atestata documentar in anul 5J;, fiind inre$istrata cu EJ de porti. flata la >ilometri de Covasna, comuna are, in prezent, in 8ur de J 5<< de locuitori, iar principalele sale puncte de atractie sunt iserica datand din secolul al @A lea si Castelul Mi>es. Intins pe 6E de hectare de padure, dintre care doua ocupate de un lac, castelul a devenit un loc de refu$iu si de petrecere a timpului lier, aflat departe de lumea z$omotoasa a marilor a$lomerari urane. Castelul Mi>es, care acum poarta numele de ?aola state, atra$e turisti din intrea$a lume, numai in anul 7< Ma$azine si xit Ma$azine pana la Yarpe0s +azaar si pe posturile de televiziune C!!, MBA si Duna Bv. flata in mi8locul unui super parc dendrolo$ic, Bhe Machine Youse, casa in care a locuit contele Mi>es, este acum transformata intr"o resedinta de lux care imina traditionalul cu modernul. Contele rmin Mi>es a fost unul dintre cei mai o$ati din Bransilvania, unde detinea suprafete imense de padure. Conacul, dateaza din secolul al @AI lea, si in urma cu cativa ani a fost retrocedat urmasilor contelui Mi>es, 9re$or si lexander -o* Cho$hur*, care l"au transformat intr"o supera locatie turistica, dupa ce in timpul comunismului aici a fost scoala si mai apoi spital. Castelul Mi3es-(ent3eres(t' - 7agon, Covasna
Castelul a fost construit in 5;67 si a fost modificat pe parcursul secolelor @AIII"@@ Castelul Misi&i - 2ipova, tr *i&olae $al&es&u nr <8, Arad
Castelul Misici, monument istoric si de arhitectura, construit în secolul al @I@"lea, $ăzduieşte astăzi Muzeul răşenesc %ipova. cesta a apartinut omului politic 4ever +ocu. ste expusa colectia de arta leonora Costescu si Aasile Aar$a, alcatuita din pictura romaneasca moderna, pictura din scolile italiana, flamanda, en$leza, franceza, ma$hiara, piese de arta decorativa Far$intarie, portelan, sticla, moilier. Dintre cele G sali ale muzeului se remarca in special salonul LrosuL si salonul L$alenL, amele avand o tapiserie in culorile amintite. In salonul LrosuL casim un splendid lustru de cristal, ca si soa de portelan in stil rococo. 4ectia de istorie prezinta o seama de descoperiri arheolo$ice din epoca comunei primitive si a oranduirii sclava$iste, provenite din aceste parti. lte doua sali sunt dedicate evului mediu scotand in evidenta intensa activitate economica a orasului, ca si participarea maselor din aceste parti la rascoalele din 5J5E, 5GE, si la luptele de elierare de su conducerea lui Mihai Aiteazul, care a stapanit si %ipova F5JHH"5;<<. Sna din sali este repartizata evenimentelor revolutiei de la 5GEG"5GEH. Sltimele trei sali cuprind sectia etno$rafiei, familiarizand vizitatorul cu etno$rafia si arta populara din Aalea Muresului. Castelul Mis3ol&(' -Ciumeghiu, $ihor
Castelul Mis>olcz* este principalul oiectiv turistic al comunei Mis>olcz*. Constructia sa a fost definitvata in 5H, cladirea adapostind un dispensar medical. Castelul Mo&ioni - $ata, sat $ul&i, Arad
mplasat într"un parc imens, pe malul Muresului, castelul +ulci este una din cele mai impozante constructii de acest fel. In secolul @I@ familia Mocioni detinea un mare numar de resedinte, castelul din +ulci fiind dea de"a doua ca importanta. Pe două din faţadele clădirii se află terase cu lazoanele familiei sculptate în relief, care au
supravieţuit distru$erilor de după al doilea răzoi mondial. Corpul central are o frumoasă sală de arme, cu un splendid şemineu, iar în parc se afla o seră. %'n$a castel, ntoniu Mocioni de /oen a zidit o iserică şi o şcoală pentru copiii din sat. Domeniul +ulci a fost cumpărat în 5GJG de catre ntoniu Mocioni de /oen de la aronul /echti$"/echtener$, cel care zidise si castelul. Domeniul şi castelul au fost moştenite de ?eno F5GE7"5H
Castelul, cu parter si eta8, construit in 8urul anului 5G;<, de catre arhitecti si mesteri italieni, a fost restaurat in anul 5H;E, fiind unul din cele mai frumoase monumente de arhitectura din 8udetul rad. -emarcaila, fatada decorata cu patru coloane de piatra si capiteluri corintice avand in cele trei spatii cate o usa consideraila, iar deasupra lor cate o fereastra patrata, este prevazuta deasupra in toata lun$imea cu o coronita artistic dantelata. Ssile amintite comunica intre salonul castelului si spatioasa terasa, la care accesul din exterior este asi$urat de doua trepte de marmura in forma de semicerc. Incon8urat de un spatios parc, castelul are in fata statuia unui cer. In castel a trait un timp lexandru Mocioni F5GE5"5H
Dateaza din 8urul anului 5GJ<
Castelul *a3? - %nni&olaul Mare, Timis
cum doua secole, cand +anatul se afla su stapanirea Imperiului Yasur$ic, ma8oritatea comunelor si oraselelor din tinut aveau cate o familie de noili care detinea vaste proprietati si care traiau in lux. In urma acestor $rofi, cum erau numiti noilii, au ramas iserici, case sau conace. 4annicolaul Mare este una din putinele localitati unde castelul noiliar, apartinand candva familiei !a>o, s"a pastrat cat de cat intact. Deocamdata... Castelul " muzeu, un monument de arhitectura %a sfarsitul secolului al @AIII"lea, in +anat s"au stailit mai multe familii de macedo"romani si $reci, printre care si fratii !acu, deveniti !a>Q dupa ce au trecut la catolicism si s"au ma$hiarizat. cestia au cumparat castelul de la 4annicolau Mare la o licitatie in 5G5. Srmasul lor, !a>o Nalman, a inceput constructtia castelului in 5G;E, care a devenit, in scurt timp, centrul activitatilor culturale si politice din oras.
Din mono$rafia orasului, scrisa de Ioan -omosan, aflam ca acest castel nu a fost doar un monument arhitectural, ci si un veritail muzeu, in care erau expuse oiecte de o valoare inestimaila, aflate in colectia personala a familiei !a>o. Printre acestea se numarau J.<<< de volume din ilioteca familiei si un altar Cin_uecento. In salonul domnesc erau expuse picturi realizate de !a>o Nalman\, nascuta +odai 9*ert*an*f* +erta, o pictorita renumita la acea vreme, precum si un talou pictat de /ranz dam, infatisand"o pe sotia lui !a>o Nelman calarind in curtea castelului 4chartzau. Pe lan$a acestea mai erau expuse picturi ale maestrilor %enach si 4chrottser$ din anii 5GE< " 5GJ<, precum si dulapuri sculptate si cu incrustatii din Barile de :os, copii ale renumitului tezaur din 4annicolau Mare, o statueta Carducci din Aenetia, poze stil Necehuer din anii 5G6< " 5GE<, taloul calaretului lui +laas si cateva desene ori$inale ale lui Petten>ofen. In camera cu trofee vanatoresti erau expuse trofeele noilului, aduse dupa prima expeditie pe care o facuse in frica. In dormitorul contelui se afla un talou %enach, unul din 5EEE al do$elui Maurini Maro$enes, precum si alte picturi ale unor artisti italieni, doua dulapuri din 5;GG, doua de pe vremea Mariei Berezia, precum si unul din secolul @A si un dulap de sicristie. In dormitorul doamnei se afla o valoroasa colectie de portelanuri, mai multe dulapuri incrustate, picturi realizate de +laas, de sotia lui !a>o, +erta, de 4chrottser$ si o caseta veche de i8uterii foarte valoroasa, continand scrisori ori$inale de la -ichard Za$ner, /ranz %iszt, Istvan 4zechen*i, /erenc Dea>. 4alonul de primire a oaspetilor era impodoit cu oiecte de arta din ar$int, un $iuvaier vechi $erman, sculpturi in ronz si dulapuri incrustate, picturi din secolul al @A"lea si un talou al lui . /ri$*es. 4ufra$eria era decorata cu o colectie de portelan antic 8aponez, picturi de !eu$eauer si !a>o Nalman, precum si cateva copii dupa -emrandt si Bizian, care completau valorile muzeului. Boate aceste oiecte valoroase s"au pierdut, insa, fara urma dupa anul 5H5H. Comunistii au intrat cu cizmele si tractoarele Despre decaderea castelului"muzeu scria si Cora Irineu, in 4crisorile anatene din aceeasi mono$rafie& L+ucuria ochilor e castelul care rasare din desimea parcurilor, cu turnul in crenele, intinzandu"si in departari vaste, istaloa$e, dependinte, alei, iar domeniile lui latifundiare ocupa proportii de le$enda. Inauntru, mai nimic din o$atia de moilier a fastuosului !aco.F... cuma sunt $oi peretii vasti, tapetati tot in matase verde si cate un camin in marmora si in ronz, ici colo cate o moila veche de rocart si palisandru, mai $raiesc de frumusetea si o$atia ce"a domnit pe acoloL. stazi, $randoarea castelului nu mai traieste decat pe hartie si in amintiri& parchet si ferestre monumentale, din lemn de nuc, sali pardosite cu mozaic, impodoite cu panoplii si coarne de cer, alcoane tivite cu $rila8uri ce rasar din zidurile acoperite de iedera, terase ce cooara cu scari de piatra in parcuri tainice, felinare cu rate de fier si varfuri de halearde. Dupa primul razoi mondial, in 5H5H, cand familia familia !a>o s"a mutat in Sn$aria, vasta proprietate, acoperita cu o minunata padure de rad, precum si cele 5.J<< de 8u$are de pamant, pe care se aflau ferme, $radini, sere de iarna, scoli a$ronomice, livezi, au fost vandute pe parcele. Castelul a fost impartit in doua, padurea, devastata, iar moila a fost imprastiata cu ucata. cesta a fost inceputul sfasitului pentru domeniul !a>o. De la vanzarea sa si pana in prezent, castelul a trecut prin mana mai multor LproprietariL, multi dintre ei lasand urme adanci de ne$li8enta sau de stricaciune in zidurile si in structura cladirii. Daca la inceputul secolului trecut, castelul a servit drept prima scoala a$ricola din -omania, in timpul celui de"al doilea razoi mondial, a fost folosit ca sediu al $arzii fasciste, cazarma si depozit de armament. Intre anii 5HEH " 5HJ5 si 5HJ6 " 5HJJ aici a functionat scoala de tractoristi, iar apoi din nou, 4coala $ricola. In 5HJ, castelul a fost preluat de primarie, care a amena8at aici, muzeul L+ela +arto>L, inau$urat in 5HG5, precum si Casa Pionierilor. Dupa revolutie, aici au mai functionat o discoteca, o sala de forta si un clu de calculatoare, iar acum adaposteste Casa de cultura si muzeul orasului. Desi a mai fost renovat de cateva ori pe parcursul secolului trecut, urmele trecutului sunt mult prea adanci pentru a fi sterse cu fondurile insuficiente ale primariei. Bransformarile castelului
j sediu al primei scoli a$ricole din -omania, la incepul anilor 5H<< j sediu al $arzii fasciste in timpul celui de"al doilea razoi mondial j cazarma si depozit de armament j scoala de tractoristi si scoala a$ricola, intre anii 5HEH " 5HJ5 si 5HJ6"5HJJ j Muzeul U+ela +arto>L, amena8at de Primaria 4annicolau Mare in 5HJ si inau$urat in 5HG5 j Casa Pionierilor si discoteca, in anii kG< j discoteca, o sala de forta si clu de calculatoare, dupa revolutie j Casa de cultura si muzeul orasului, in prezent 4ursa& timpolis.ro " Mara Carpencu Pop Castelul *alat(i-;a' - *ălaBvad, Hunedoara
fost construit in secolul @I@ si a apartine familiei lui +ela /a*. Castelul *emes - $udila, $rasov
Castelul !emes a fost ridicat de unul din cei E proprietari din +udila, $roful !emes, în aceeaşi perioadă cu Castelul +eld* %adislau, in 8urul anului 56<, în apropierea sa. Prezintă un eta8 în partea sa centrală. #n apropiere se $ăseşte o construcţie din aceeaşi perioadă, cu un pod pentru cereale şi eciuri întinse Castelul *emes - Hăghig, Covasna
Dateaza din sec. @AIII"@I@ si a apartinut $rofilor din familia !emes. Castelul *op&ea - 7am, Hunedoara
Prima menţiune a unui LDomeniu ?amL datează din vremea familiei !opcea, proprietară a castelului de aici, cea mai cunoscută fi$ură fiind +aronul de 4ilvaşul de 4us, Aasile !opcea F!opcsa %KszlQ, care a trăit între 5HE"5GGE. De ori$ine rom'nă, Aasile !opcea a îndeplinit timp de cca 5J ani înalta funcţia de comite suprem al comitatului Yunedoara. Castelul de la ?am era folosit de acesta mai mult ca şi castel de LvacanţăL sau v'nătoare, din moment ce domeniul aronului se afla la 4ilvaşul de 4us, l'n$ă Yaţe$. #n timpul revoluţiei de la 5GEG"5GEH, s"a refu$iat de la Deva la ?am din cauza evenimentelor, de unde cere piscopului ndrei 3a$una să se deplaseze în comitatul Yunedoarei pentru a preînt'mpina izucnirea unor Falte tulurări. Aizita piscopală are loc, într"una din aceste zile, ndrei 3a$una predic'nd şi în iserica din ?am. +aronul ia parte şi la dunarea de la 65J.J.5GEG de pe C'mpul %iertăţii de la +la8 alături de conducătorii rom'ni, unde a şi fost ales ca vicepreşedinte al dele$aţiei rom'ne, ce urma să prezinte #mpăratului la Aiena pro$ramul de revendicări al rom'nilor ardeleni. ceste evenimente au dus la deni$rarea lui de către contemporani săi ma$hiari. l apare şi ca erou de roman " L/aţă !ea$răL, aronul"andit& aron ziua şi andit la drumul mare noaptea, c'nd, ieşind din castelul său prin tuneluri suterane, ataca trecătorii purt'nd o mască pe faţă pentru a nu fi recunoscut " su peniţa lui :Q>ai MQr " care a cules povestea în timpul călătoriilor sale în rdeal. Ima$inaţia a întărit această poveste prin oservaţii le$ate de fenomene stranii& c'ini care intrau în tunel la ?am şi ieşeau după c'teva zile la 4ilvaş Fla celălalt castel al aronului. #ntr"adevăr,s" au $ăsit urmele unui posiil Ltunel de serviciuL, între castel Fo poartă suterană dez$ropată cu ocazia unor lucrări de amena8are, pe vremea c'nd castelul devenise spital şi dependinţa de peste actualul D! . +lestemul castelului sezata pe malul Muresului, localitatea ?am se $aseste in apropierea $ranitei dintre 8udetele Yunedoara si rad, fiind, la ora actuala, una din cele mai mari comune din tara. ici, pe vechiul domeniu al ?amului se $aseste un castel medieval transformat intre timp in spital de psihiatrie. Pe vremuri castelul a fost in proprietatea mai multor $rofi ma$hiari. 4e spune ca nici unul din proprietarii castelului nu aveau noroc atita vreme cat erau proprietari ai castelului. 4i asta pentru ca la constructia lui ar fi murit o $ramada de ioa$i. Boader Dumitru, istoric, afirma& (Moartea taranilor ioa$i la construirea unor cetati sau castele intarite, nu constituia o noutate pentru vul Mediu, in conditiile in care se considera ca orice zidire necesita sacrificii umane.
sa a fost dintotdeauna in aceasta parte a uropei, prizonierii de razoi si sclavii erau ucisi pentru a otine unavointa zeilor si ocrotirea lor pentru constructiile in cauza. Din cauza acestor morti silnice, se spune ca lestemele loveau cetatea sau castelul in cauza si proprietarii acestuia aveau necazuri pana ce constructia era distrusa.) sa a functionat si lestemul de la ?am, lucru care i"a facut pe toti cei care intrau in posesia castelului si au aflat despre ce e vora, sa incerce sa scape de necazuri, vinzindu"l cat mai repede. Cel mai cunoscut proprietar al domeniului ?am a fost aronul Cernovici, acelasi caruia :o>ai Mor i"a $asit loc in pa$inile romanului sau, (Diamantele ne$re). data cu preluarea castelului, Cernovici a descoperit intr"o firida veche o harta a zonei in care erau reliefate o serie de tunele, unele din ele pietruite, despre a caror destinatie nu s"a stiut niciodata nimic precis. ceste catacome au dus la pieirea ultimului aron Cernovici. +anditul /ata !ea$ra Cum castelul era situat chiar la 8umatatea drumului dintre rad si Deva, devenise punct de popas oli$atoriu pentru calatorii noili. Cernovici isi pramea oaspetii cum se cuvenea ran$ului fiecaruia, ii trata cum nu se putea mai ine, apoi, dupa ce acestia plecau, le iesea inainte prin suteranele sale si ii 8efuia. Cei care se opuneau erau ucisi pe loc. !imeni nu stia cine era misteriosul andit, intrucat acesta, pe durata atacului purta o masca de catifea nea$ra pe fata, motiv pentru care i se mai spusese si /ata !ea$ra. utoritatile erau neputincioase in fata atacurilor venite din partea anditului si ori de cate ori au incercat sa"i intinda o capcana, acesta disparea rusc, a si cum ar fi fost in$hitit de pamant. Botul a durat pana in ziua in care una dintre victime, arat de rand noil, a reusit sa"l z$irie pe fata cu saia, intr"o tentativa de a"i da 8os masca pe care o purta. Cum intre timp pastratorii ordinei imperiale a8unsesera de8a la concluzia ca anditul era noil sau cel putin de vita noila, au fost cercetati toti proprietarii din impre8urami. Doar asa s"a a8uns la aronul Cernovici, care a fost arestat si apoi spinzurat. +atrinii spun ca inaintea mortii i s"a oferit $roffului viata in schimul nenumaratelor o$atii pe care acesta le 8efuise, dar anditul a refuzat sa destainuie locul unde ascunsese comoara si a preferat sa atirne in strean$. 4inucideri izare data cu trecerea castelului in proprietatea statului, acesta a fost transformat in spital de psihiatrie. Cei care, in perioada anilor J< au participat la lucrarile de restaurare a castelului isi amintesc cum pe pereti erau tot soiul de desene stranii, reprezentind persoane care aratau cu mina in anumite directii sau frinturi de harti din care nimeni in intele$ea nimic. Botul a fost distrus de puterea comunista, inclusiv mare parte din arhiva aronului, care a a8uns pe foc. %ocalnicii spun ca de la moartea sa, aronul nu a parasit nici o clipa castelul, intorcandu"se aici pentru a"si pazi comoara. Doamna -. A., una din infirmierele care au lucrat la castel povesteste& (Boti cei de acolo eram in$roziti de aparitiile nocturne ale anditului. Personal nu l"am vazut, dar am avut cole$e care au fost martore ale aparitiei fantomei, in special in noptile cu luna plina.) De fiecare data anditul incerca sa intre prin fintina veche, motiv pentru care s"a spus ca pe acolo se putea a8un$e la camera cu tezaurul aronului. 4i se mai spune ceva despre fantoma. 4e spune ca toti cei care au stat fata"n fata cu fantoma s"ar fi sinucis. -.A. (Din atrini se vorea ca nimeni nu va $asi vreodata comoara decat daca ii va spune fantoma unde a ascuns"o. sa ca, ani de zile, au incercat o serie de cura8osi sa afle locul secret. !umai ca toti, dar asolut toti cei care au stat fata"n fata cu fantoma anditului s"au aruncat in Mures sau in fata trenului. u scapat doar cei care, intilnindu"se cu anditul, nu l"au intreat nimic de comoara.) Cat adevar si cata mistificare este in aceasta poveste, e $reu de spus. 4e stie ca puterea $indului si credinta in anumite lucruri fac ca acestea sa existe si in realitate. sa este si cazul fantomei de la ?am. tit $rofful cat si viata lui dula si moartea in strean$ sunt adevarate. Castelul *op&sa - ă&el, Hunedoara
ste unul dintre monumentele istorice ale 8udetului Yunedoara. Boti noilii vremii i"au calcat pra$ul cu doua secole in urma. cum insa castelul de la 4acel este doar o ruina care asteapta decizia autoritatilor pentru a putea supravietui. Aechea cladire noiliara ce a apartinut familiei
!opcsa se afla in prezent in curtea 4colii 4peciale 4acel. Cladirea nu a fost revendicata inca, iar tot ceea ce s"a facut pentru ea in ultimii ani a fost impre8muirea cu un $ard care sa ii prote8eze pe copiii curiosi care nu ezitau sa caute comorile pe care ima$inatia lor o$ata le aflau ascunse printre ruinele castelului. 4ta sa se prauseasca Castelul de la 4acel se afla de c'tiva ani in administrarea Directiei :udetene de sistenta 4ociala si Protectia Copilului Yunedoara, respectiv a 4colii 4peciale din 4acel si in patrimoniul Consiliului :udetean Yunedoara. /astuoasa cladire care a slu8it drept locuinta familiei !opcsa a a8uns acum o veritaila ruina. coperisul sta sa se prauseasca in orice moment, zidaria nu e nici ea mai una, iar salile in care pe vremuri se intrunea noilimea la aluri, acum sunt de nerecunoscut. Cei care cunosc castelul de mai mult timp, respectiv personalul de la scoala din 4acel, isi aduc aminte de existenta unei sali construita in totalitate din lemn de nuc. Lra o incapere deoseita, dar acum totul este in para$inaL, a afirmat Daniela +ustan, directorul 4colii 4peciale 4acel. Sltima resedinta a familiei !opcsa Castelul de la 4acel a fost construit in 8urul anului 5G<< si se pare ca a fost ultima resedinta a familiei !opcsa. ceasta a fost una dintre cele mai o$ate din toata Bransilvania, iar istoria ei este una c't se poate de zuciumata. testarea documentara a celor din clanul !opcsa a avut loc in anul 56;. i s"au stins dupa aproape << de ani de faima, in perioada interelica, o data cu moartea lui /ranz !opcsa. Istoria familiei !opcsa se impleteste cu cea a mai multor familii noiliare din Bransilvania, printre care si cea a Yuniazilor. !umele lor, !opchia, care inseamna LnoapteL, a fost ma$hiarizat dupa 5<5 devenind !opcsa. Castelul de la 4acel, fosta proprietate a familiei, aminteste de o lume pierduta in ne$ura timpului, cu aroni si contese, trasuri si aluri fastuoase. Documentele istorice releva faptul ca intrea$a avere a familiei !opcsa, printre care se numara si castelul de la 4acel, a fost confiscata de catre rom'ni dupa incheierea Primului -azoi Mondial. stfel, cel care avea sa fie ultimul descendent al renumitei familii, /ranz !opcsa, a plecat de la 4acel in pelerina8 prin +udapesta si Aiena, sf'rsind prin a se sinucide. levi " oaspeti ai castelului Castelul a fost folosit drept internat o lun$a perioada de timp, p'na in anul 5HG c'nd 4coala 4peciala si"a construit propria cladire, unde elevii puteau sa doarma. poi, p'na prin anii VH<, in incinta castelului inca functionau ateliere si se tineau ore de curs. Cladirea s"a de$radat insa in timp si nu a mai putut fi utilizata. In 5HH7 a eneficiat de c'teva lucrari de reparatii efectuate de Inspectia -e$ionala pentru Pesoanele cu Yandicap, de care apartinea pe vremuri 4coala 4peciala 4acel. LPrin anii 7<<<, niste nemti care voiau sa cumpere castelul au contriuit si ei cu ceva fonduri si au incercat c'teva reparatii minore. poi, nu au mai revenitL, spune directoarea scolii din 4acel. !erevendicat si $reu de demolat Castelul de la 4acel nu a fost p'na acum revendicat de nimeni. LPotrivit le$islatiei in vi$oare, termenul la care acesta putea fi revendicat a expirat la inceputul anului. m auzit ca ar fi o familie de ma$hiari care ar avea o le$atura de rudenie cu !opcsa, insa nu stim daca locuiesc in tara sau nu. ricum, pana in prezent nu au depus nici o cerere de retrocedareL, explica reprezentantii Consiliului :udetean Yunedoara. Monumentul este intr"o stare precara. /undatia este foarte sureda, iar structura de rezistenta a cladirii este $rav afectata, sustin acestia. Sna dintre solutii ar fi demolarea. Insa nu e atat de simplu, avand in vedere ca respectiva cladire este monument istoric. L/iind inscris pe lista monumentelor istorice, castelul de la 4acel nu poate fi demolat decat cu aviz din partea Ministerului Culturii si CultelorL, adau$a Calin Cornea, inspector patrimoniu la Directia :udeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural !ational Yunedoara. 4ursa& lena Maties Yunedoreanul Castelul *op&sa - 7am, Hunedoara
Prima menţiune a unui LDomeniu ?amL datează din vremea familiei !opcea, proprietară a castelului de aici, cea mai cunoscută fi$ură fiind +aronul de 4ilvaşul de 4us, Aasile !opcea
F!opcsa %KszlQ, care a trăit între 5HE"5GGE. De ori$ine rom'nă, Aasile !opcea a îndeplinit timp de cca 5J ani înalta funcţia de comite suprem al comitatului Yunedoara. Castelul de la ?am era folosit de acesta mai mult ca şi castel de LvacanţăL sau v'nătoare, din moment ce domeniul aronului se afla la 4ilvaşul de 4us, l'n$ă Yaţe$. #n timpul revoluţiei de la 5GEG"5GEH, s"a refu$iat de la Deva la ?am din cauza evenimentelor, de unde cere piscopului ndrei 3a$una să se deplaseze în comitatul Yunedoarei pentru a preînt'mpina izucnirea unor Falte tulurări. Aizita piscopală are loc, într"una din aceste zile, ndrei 3a$una predic'nd şi în iserica din ?am. +aronul ia parte şi la dunarea de la 65J.J.5GEG de pe C'mpul %iertăţii de la +la8 alături de conducătorii rom'ni, unde a şi fost ales ca vicepreşedinte al dele$aţiei rom'ne, ce urma să prezinte #mpăratului la Aiena pro$ramul de revendicări al rom'nilor ardeleni. ceste evenimente au dus la deni$rarea lui de către contemporani săi ma$hiari. l apare şi ca erou de roman " L/aţă !ea$răL, aronul"andit& aron ziua şi andit la drumul mare noaptea, c'nd, ieşind din castelul său prin tuneluri suterane, ataca trecătorii purt'nd o mască pe faţă pentru a nu fi recunoscut " su peniţa lui :Q>ai MQr " care a cules povestea în timpul călătoriilor sale în rdeal. Ima$inaţia a întărit această poveste prin oservaţii le$ate de fenomene stranii& c'ini care intrau în tunel la ?am şi ieşeau după c'teva zile la 4ilvaş Fla celălalt castel al aronului. #ntr"adevăr,s" au $ăsit urmele unui posiil Ltunel de serviciuL, între castel Fo poartă suterană dez$ropată cu ocazia unor lucrări de amena8are, pe vremea c'nd castelul devenise spital şi dependinţa de peste actualul D! . +lestemul castelului sezata pe malul Muresului, localitatea ?am se $aseste in apropierea $ranitei dintre 8udetele Yunedoara si rad, fiind, la ora actuala, una din cele mai mari comune din tara. ici, pe vechiul domeniu al ?amului se $aseste un castel medieval transformat intre timp in spital de psihiatrie. Pe vremuri castelul a fost in proprietatea mai multor $rofi ma$hiari. 4e spune ca nici unul din proprietarii castelului nu aveau noroc atita vreme cat erau proprietari ai castelului. 4i asta pentru ca la constructia lui ar fi murit o $ramada de ioa$i. Boader Dumitru, istoric, afirma& (Moartea taranilor ioa$i la construirea unor cetati sau castele intarite, nu constituia o noutate pentru vul Mediu, in conditiile in care se considera ca orice zidire necesita sacrificii umane. sa a fost dintotdeauna in aceasta parte a uropei, prizonierii de razoi si sclavii erau ucisi pentru a otine unavointa zeilor si ocrotirea lor pentru constructiile in cauza. Din cauza acestor morti silnice, se spune ca lestemele loveau cetatea sau castelul in cauza si proprietarii acestuia aveau necazuri pana ce constructia era distrusa.) sa a functionat si lestemul de la ?am, lucru care i"a facut pe toti cei care intrau in posesia castelului si au aflat despre ce e vora, sa incerce sa scape de necazuri, vinzindu"l cat mai repede. Cel mai cunoscut proprietar al domeniului ?am a fost aronul Cernovici, acelasi caruia :o>ai Mor i"a $asit loc in pa$inile romanului sau, (Diamantele ne$re). data cu preluarea castelului, Cernovici a descoperit intr"o firida veche o harta a zonei in care erau reliefate o serie de tunele, unele din ele pietruite, despre a caror destinatie nu s"a stiut niciodata nimic precis. ceste catacome au dus la pieirea ultimului aron Cernovici. +anditul /aţă !ea$ră Cum castelul era situat chiar la 8umatatea drumului dintre rad si Deva, devenise punct de popas oli$atoriu pentru calatorii noili. Cernovici isi pramea oaspetii cum se cuvenea ran$ului fiecaruia, ii trata cum nu se putea mai ine, apoi, dupa ce acestia plecau, le iesea inainte prin suteranele sale si ii 8efuia. Cei care se opuneau erau ucisi pe loc. !imeni nu stia cine era misteriosul andit, intrucat acesta, pe durata atacului purta o masca de catifea nea$ra pe fata, motiv pentru care i se mai spusese si /ata !ea$ra. utoritatile erau neputincioase in fata atacurilor venite din partea anditului si ori de cate ori au incercat sa"i intinda o capcana, acesta disparea rusc, a si cum ar fi fost in$hitit de pamant. Botul a durat pana in ziua in care una dintre victime, arat de rand noil, a reusit sa"l z$irie pe fata cu saia, intr"o tentativa de a"i da 8os masca pe care o purta. Cum intre timp pastratorii ordinei imperiale a8unsesera de8a la concluzia ca anditul era noil sau cel putin de vita noila, au fost cercetati toti proprietarii din impre8urami. Doar asa s"a a8uns la aronul Cernovici, care a fost arestat si apoi spinzurat. +atrinii spun ca inaintea mortii i s"a oferit $roffului viata in schimul nenumaratelor o$atii pe
care acesta le 8efuise, dar anditul a refuzat sa destainuie locul unde ascunsese comoara si a preferat sa atirne in strean$. 4inucideri izare data cu trecerea castelului in proprietatea statului, acesta a fost transformat in spital de psihiatrie. Cei care, in perioada anilor J< au participat la lucrarile de restaurare a castelului isi amintesc cum pe pereti erau tot soiul de desene stranii, reprezentind persoane care aratau cu mina in anumite directii sau frinturi de harti din care nimeni in intele$ea nimic. Botul a fost distrus de puterea comunista, inclusiv mare parte din arhiva aronului, care a a8uns pe foc. %ocalnicii spun ca de la moartea sa, aronul nu a parasit nici o clipa castelul, intorcandu"se aici pentru a"si pazi comoara. Doamna -. A., una din infirmierele care au lucrat la castel povesteste& (Boti cei de acolo eram in$roziti de aparitiile nocturne ale anditului. Personal nu l"am vazut, dar am avut cole$e care au fost martore ale aparitiei fantomei, in special in noptile cu luna plina.) De fiecare data anditul incerca sa intre prin fintina veche, motiv pentru care s"a spus ca pe acolo se putea a8un$e la camera cu tezaurul aronului. 4i se mai spune ceva despre fantoma. 4e spune ca toti cei care au stat fata"n fata cu fantoma s"ar fi sinucis. -.A. (Din atrini se vorea ca nimeni nu va $asi vreodata comoara decat daca ii va spune fantoma unde a ascuns"o. sa ca, ani de zile, au incercat o serie de cura8osi sa afle locul secret. !umai ca toti, dar asolut toti cei care au stat fata"n fata cu fantoma anditului s"au aruncat in Mures sau in fata trenului. u scapat doar cei care, intilnindu"se cu anditul, nu l"au intreat nimic de comoara.) Cat adevar si cata mistificare este in aceasta poveste, e $reu de spus. 4e stie ca puterea $indului si credinta in anumite lucruri fac ca acestea sa existe si in realitate. sa este si cazul fantomei de la ?am. tit $rofful cat si viata lui dula si moartea in strean$ sunt adevarate. Castelul Pe&si Mihai - Ei&ău, Maramures
%a cativa metri de la intrarea in satul Bicau Forasul Slmeni troneaza fostul conac al familiei Pecsi. Pe vremuri imoilul era preferatul respectailei familii, astazi e un morman de ruine. Castelul a fost construit la inceputul secolului al @I@"lea, de Mihai Pecsi, la vremea aceea suprefect al 4olnocului de Mi8loc si mai apoi prefect si deputat in Parlamentul Sn$ariei. /amilia Pecsi detinea la vremea respectiva proprietati intinse in toata zona 4omesului, la +udapesta si %ondra, insa castelul de la Bicau era preferatul familiei. +atranii din Slmeni isi amintesc de (domnul Pecsi). Aoichita lucai cule$ea flori de tei din curtea curiei de la Bicau& (cand eram copii, meream la domnul Pecsi sa cule$em flori de tei. vea o $radina frumoasa, cu parc, pomi. 4i parca mai aveau o casa pasta drum de castel si stateau si acolo). 4ursa& Ioana %ucacel, Mircea Crisan " 9azeta de Maramures Castelul Pe3r' - 4(d, Mures
Castelul de la zd, a apartinut $eneralului curut %orincz Pe>r* si a fost construit in stil $otic francez in anul 5;G7 si refacut in anul 567. %a fel ca cel de la ?au de Campie, castelul de la zd a fost de"a lun$ul anilor $radinita, scoala, Camin cultural sau sediu C..P. Castelul Peleş - inaia, Prahova
Castelul Peleş este un castel din 4inaia, -om'nia, construit între 5G6 şi 5H5E. ste considerat unul dintre cele mai frumoase din -om'nia şi din uropa. Istoria Castelul Peleş din 4inaia, resedinta de vara a re$ilor -omaniei, a fost construit la dorinţa re$elui Carol I al -om'niei F5G;; " 5H5E, dupa planurile arhitecţilor :ohannes 4chultz şi Narel %iman, şi a fost decorat de celerii decoratori :.D. Ye*mann din Yamur$, u$ust +em\ din Mainz si +erhard %udi$ din Aiena. Castelul Peleş poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din -om'nia, av'nd caracter de unicat şi este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante
monumente de acest fel din uropa celei de a doua 8umatati al secolului al @I@"lea. Principele Carol I, ales domn al -om'niei în 5G;;, vizitează pentru prima dată 4inaia în luna au$ust a acelui an, răm'n'nd înc'ntat de frumuseţea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, 4inaia era un mic sat de munte, numit Podul !ea$ului. Domnitorul hotărăşte construirea unui castel într"un loc retras şi pitoresc& Piatra rsă. Caţiva ani mai tarziu, în 5G7, el cumpără terenul F5<<< de po$oane, iar lucrările încep în 5G6, su conducerea arhitectului Zilhelm von Doderer. Mai înt'i, lucrătorii au depus eforturi pentru a stăp'ni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile suterane de apa sau alunecarile de teren. Celor 6<< de muncitori care au lucrat aici le"au treuit doi ani pentru terminarea amena8ărilorW în tot acest timp, domnitorul a suprave$heat personal, în detaliu, lucrările. #n 5GJ se pune piatra de temelie a castelului, su care sunt în$ropate cateva zeci de monede de aur de 7< de lei, primele monede romanesti cu chipul lui Carol I. #n 5GG6 are loc inau$urarea oficiala a Peleşului, pe care domnitorul l"a vazut ca pe un Usediu) al noii dinastii. Iar aşezarea sa pe Aalea Prahovei nu era întamplătoare. !u departe, la Predeal, era pe vremea aceea $raniţa -om'niei cu ustro Sn$aria. #nsa, în viitor, după unirea Bransilvaniei cu Aechiul -e$at, castelul se va $ăsi chiar în inima ţării. Peleşul va capăta apoi o tot mai mare importanţă, devenind reşedinţa de vara a familiei re$ale rom'ne, care petrecea aici destul de multă vreme, de oicei din mai pana în noiemrie. ici s" au ţinut importante întruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroana din 5H5E Fcand s"a hotăr't neutralitatea -om'niei din primul razoi mondial, care tocmai începuse şi 5H7J. Castelul a $ăzduit multe personalităţi ale vremii, scriitori, muzicieni, dar şi re$i şi re$ine. Cea mai importantă vizită a fost aceea a ătr'nului împărat al ustro"Sn$ariei, /ranz :oseph, în 5GH;. cesta a facut o mulţime de foto$rafii cu acel prile8, fiind impresionat de frumuseţea şi o$aţia castelului. #n 5H<; se astepta o noua vizită a împăratului, cu ocazia sărătoririi a E< de ani de domnie a re$elui Carol I. Cu acest prile8 a fost amena8at la castel apartamentul imperial, însă vizita lui /ranz :oseph nu a mai avut loc. Chiar dupa inau$urarea sa din 5GG6, Peleşul va mai suferi modificări, extinzandu"se mereu. %a forma actuală se a8un$e aia în 5H5E Fanul morţii re$elui Carol I. Castelul are 5;< de camere şi mai multe intrări şi scări interioare. Burnul central măsoară nu mai putin de ;; de metri înalţime. Pe l'n$ă Peleşul propriu"zis, în zonă au mai fost înălţate încă două construcţii mai mici, Pelişorul şi /oişorul. Pelesul are si o sala de teatru, cu o mica scena si ;< de locuri, plus lo8a re$ala. Castelul avea dotari foarte moderne pentru epoca in care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticla al holului de onoare este moil, putand fi actionat de un motor electric. Inca din 5GG6, castelul are incalzire centrala. Pe l'n$ă castel au fost construite Pelişorul, Corpul de 9ardă, conomatul, Casa de A'nătoare /oişor, 9ra8durile, Szina lectrică, şi Aila 3ipot. P'nă la terminarea castelului F5GG6, -e$ele Carol I şi -e$ina lisaeta, au locuit la casa de v'nătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprie Peleşul a fost primul castel electrificat din uropa. Peleşul a avut o importanţă deoseită pentru istoria ţării noastre. ici s"a nascut, în 5GH6, viitorul re$e Carol al II"lea F5H6< " 5HE<, primul re$e al dinastiei născut pe păm'nt rom'nesc şi al doilea otezat în reli$ia ortodoxă. #n 5H75, la /oişor, s"a născut fiul său, re$ele Mihai I. #n 5H75, are loc la Peleş, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II"lea, la care participă o mulţime de personalităţi ale vremii, inclusiv primul ministru de atunci, !icolae Ior$a. Doi ani mai tarziu au loc serarile semicentenarului castelului Peleş FJ< de ani de la începerea lucrărilor. Castelul va răm'ne reşedinţă a familiei re$ale p'nă în 5HEG, c'nd este confiscat de re$imul comunist. #n 5HJ6, Peleşul va deveni muzeu, dar treuie spus ca el putea fi vizitat, încă de pe vremea re$elui Carol I. #n 5HH<, şi Pelişorul este deschis pulicului spre vizitare. Sn calcul sumar arată că între 5GJ şi 5H5E s"au cheltuit la Peleş peste 5; milioane de lei"aur. ste interesant de oservat că Ceauşescu a vizitat castelul destul de rar. poveste care circula în anii kG< spunea ca soţii Ceausescu ar fi dorit să"şi stailească o reşedinţă de protocol la Peleş. Cunoscandu"se faptul ca aceştia aveau mania de ordona tot felul de demolari şi schimări,
muzeo$rafii i"au speriat spunandu"le ca în interiorul Castelului este o ciuperca ce atacă elementele din lemn şi este foarte dăunătoare omului. #n fapt, adevarul este ca o ciuperca atacase $rinzile cladirii din cauza umezelii şi a neaerisirii. Din acest motiv au demarat lucrările de restaurare, fiind înlocuită structura de rezistenţă din holul de onoare şi din sufra$eria de la parter. Prudenţi, soţii Ceauşescu au petrecut o sin$ura noapte la Castel, dormind în /oişor. După -evoluţia din decemrie 5HGH, Castelul Peles si Pelisor au fost reinte$rate în circuitul turistic. #n 7<<;, $uvernul rom'n a anunţat retrocedarea castelului fostului re$e Mihai I de -om'nia. Imediat dupa re"oţinerea titlului de proprietate, au început ne$ocierile şi Peleş"ul a revenit în proprietatea statului rom'n ca muzeu istoric. #n schim $uvernul rom'n a acordat 6< de milioane de euro Casei -e$ale a -om'niei. Muzeul Castelul a fost declarat muzeu în 5HJ6. #n ultimii ani ai re$imului comunist, între 5HJ"5HH<, !icolae Ceauşescu a ordonat închiderea domeniului pentru pulic. 4in$urele persoane acceptate în acest domeniu au fost cele de întreţinere, militare şi personalul de pază. #ntrea$a zonă a fost declarată o zonă de interes protocolar. Cele mai importante săli de vizitat sunt& Yolul de noare este $randios, cu lamriuri din lemn de nuc, tapetate cu asoreliefuri si stauiete. Plafonul moil din sticla, actionat cu a8utorul unui motor electric sau printr"un sistem manual, era un element de surpriza pentru vizitatorii re$elui, care puteau sa admire seninul cerului in noptile de vara. fost finalizat complet aia în 5H55, su îndrumarea lui Narel %iman. +ilioteca re$ală îi atra$e în special pe cei pasionaţi de cărţi rare, av'nd coperţi din piele şi $ravate cu litere de aur. Chiar şi pentru cei mai putin familiarizaţi cu universul cărţilor, există un punct de atracţie& uşa secretă, o cale de acces în spatele unui raft cu carţi, prin care re$ele se putea refu$ia în diverse încăperi ale Castelului. 4ălile de arme, amena8ate în perioada anilor 5H<6 " 5H<;, adăpostesc peste E<<< de piese europene şi orientale din secolele @IA " @AII. Cele mai pretioase sunt considerate armurile $ermane din secolele @AI " @AII şi o armură completă pentru cal şi cavaler, unică în -om'nia. 4ala de muzică a devenit salon de serate muzicale la dorinţa re$inei lisaeta. Moilierul de aici a fost primit în dar de la mahara8ahul de Napurtala. 4ala /lorentina, denumită şi Marele 4alon, impresionează prin plafonul sculptat în lemn de tei, aurit, cele doua mari candelare, şi decoraţiunile în stilul neorenaşterii italiene. 4ala Maură este opera arhitectului Charles %ecompte du !ou*, av'nd elemente hispano" maure, cu o f'nt'nă din marmură de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo. 4ala de teatru are ;< de locuri şi lo8a re$ală, fiind decorată în stilul %udovic al @IA"lea. %a eta8ul I se afla 4ala de Concerte, amena8ata în 5H<;, în care se $ăsesc un clavecin executat la nvers în 5;75, un pian cu coadă verticală +luthner şi o or$a -ie$er cu două claviaturi. partamentul Imperial a fost amena8at tot în 5H<; cu ocazia vizitei împăratului ustro"Sn$ariei, /ranz :osef I, invitat la 8uileul de E< de ani de domnie a re$elui Carol I. lte sali sunt 4ala de Consilii, care seamana cu una dintre salile Primariei din %ucerna, lveţiaW Cainetul de lucru unde se afla un irou impunator şi un pupitru pentru audienţeW 4ufra$eria, unde sunt expuse piese de ar$int de o mare valoare, este situată la eta8ul 5 şi are un moilier rustic reton din secolul al @AIII"leaW 4alonul Burcesc care adaposteşte o colecţie de vase turceşti şi persane în alamă şi Dormitorul re$al care este luminat de un candelaru din cristal de +oemia. Aitraliile Castelului Peleş au fost cumpărate şi montate între 5GG6 şi 5H5E, cele mai multe fiind aduse din lveţia si 9ermania, pise dat'nd din secolele @A si @AII. De asemenea, Castelul are şapte terase decorate cu statui din piatră, f'nt'ni şi vase ornamentale din marmură de Carrara. Dupa Castelul +ran, Peleşul este considerat al doilea muzeu din ţară căutat de turişti. !umai în anul 7<<; i"au trecut pra$ul peste 7J<.<<< de vizitatori din ţară dar şi din 4S, ustralia, :aponia si !oua ?eelandă. Importanta Castelului este dată şi de măsurile de securitate existente& paza militară, suprave$hetori şi camere video. %ocalizarea Castelul Peleş este situat în 4inaia Fla EE >m de +raşov şi la 577 >m de +ucureşti iar pe şosea se ale$e Drumul european ;< sau D!5. Pe calea ferată există numeroase curse care din
Ploieşti intră pe Aalea Prahovei, iar 4tatiunea 4inaia este una dintre destinaţii. Aizitatorii eneficiază de un tur extins al spaţiilor de la parter şi eta8 I, cu $hida8 în cinci limi străine. #n luna noiemrie Castelul Peleş este închis pentru curaţenia $enerală. Castelul Pelişor - inaia, Prahova
Castelul Pelişor este un castel de mici dimensiuni construit în parcul castelului Peleş pe valea Prahovei. -idicat între 5GHH şi 5H<7 de arhitectul ceh Narel %iman şi decorat de artistul vienez +ernhardt %udi$, Castelul Pelişor devine, încep'nd cu anul 5H<6, reşedinţa de vară a principilor moştenitori. Castelul a fost construit din dorinţa re$elui Carol I, ca reşedinţă a pricipilor moştenitori /erdinand şi Maria. Moilierul şi decoraţiunile interioare, realizate în ună măsură de către +ernhard %udi$, indică un spaţiu rezidenţial Fhall, cainete de lucru, capela, Lcamera de aurL, triutar inovaţiilor mişcărilor artistice de la începutul secolului al @@"lea. Pelişor are doar HH de încăperi, faţă de Castelul Peleş cu 5;< de încăperi. #ntrea$a casă a fost decorată pentru a fi o reşedinţă princiară, şi poartă amprenta unei personalităţi puternice& a re$inei Maria. Yolul de onoare este lamrisat cu lemn de ste8ar. Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele re$inei cu moilă sculptată în lemn de tei aurit. Bot după planurile re$inei a fost decorat şi iroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv dra$ re$inei întruc't era emlema 4coţiei, locul natal al ei. ici au crescut şi copii lor& Carol Fviitorul re$e Carol al II"lea, Mărioara Fre$ina Iu$oslaviei, lisaeta Fre$ina 9reciei şi !icolae. Principalele săli sunt& Yolul de onoare, rafinat prin simplitate, lamrisat cu casetoane din lemn de ste8ar. -emarcail se dovedeşte luminatorul împodoit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 5H<<. +iroul re$elui /erdinand impune prin solemnitate. Din $arnitura moilierului în stilul neorenaşterii $ermane, se detaşează iroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfăţişează castelele Peleş, Pelişor şi /oişor. Capela inte$rată apartamentului re$inei Maria se află într"un spaţiu placat cu marmură de -uschiţa, accesiil printr"o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripţie emlematică. !ota de recule$ere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă. Dormitorul de aur este moilat cu piese realizate la 5H
!umele localitatii care $azduieste castelul s"a schimat de"a lun$ul timpului, de la prima atestare documentara din 575; cu numele de BereesW 565J BereesW 5675 BurtereesW 56H BhereesW 5GJ5 Bur"BereeW Burterees 5H< Fromaneste Burulun$, in lima $ermana
Burtereesch. In 56HH re$ele 4i$ismund a daruit localitatea familiei aronilor Peren*i care a detinut mosia pana in anul 5G7<. Incepand din anul 5JJ< localitatea are si un tar$ la cererea aronilor Peren*i. In secolul @III incepe construirea castelului Peren*i. In anul 5;;< castelul a fost devastat de turci, eveniment descris de turcul vlia Celei. Bransformat in anul 5GEG in forma actuala, monumentul de arhitectura al aronilor serveste azi ca scoala. Castelul Pog)n' - Pă&lişa, Hunedoara
Castelul a fost construit in secolul @AIII si i"au fost aduse modificari in secolul @I@. Castelul Po$an* a fost revendicat si primit de catre mostenitorii familiei Po$an* de la iud. Cladirea este in stare de colaps. Castelul Purgl' - 6ofronea, Arad
Castelul din 4ofronea, 8udetul rad a apartinut familie Pur$l*din anii 5GGH. Cladirea este incon8urata de un parc, iar in spatele castelului se afla un strand cu apa termala. In incinta strandului se afla un azin cu apa termala a carei temperatura este de aproximativ 6m de rad, strandul de la 4ofronea este preferat de cetateni pentru calitatile terapeutice pe care o are apa termala. 4trandul are in componenta sa, pe lan$a arorii seculari si o pepiniera, unde sunt plantati peste 5<< de pomi. De asemenea, Castelul de la 4ofronea sau Castelul Pur$l* Finainte de 5HGH a foat transformat in CP de care apartine strandul a fost renovat Fpentru renovare au fost folosite materiale de la +udapesta iar in vara anului 7<< s"a deschis pulicului. ici se vor putea desfasura intruniri, simpozioane si nunti. Castelul se compune dintr"un corp de cladire in partea centrala eta8ata, lan$a care se inalta un don8on de factura medievala imitand renumitul castel de la Yunedoara. In exterior, mai ales la fatada, castelul este o$at dantelat si prevazut cu o serie de iesinduri si turnulete, ca in arhitectura feudala. In interior castelul si"a mentinut forma initiala. Prin intrarea principala din corpul central se a8un$e in sala de receptie, unde se remarca tavanul lucrat artistic, prevazut cu casete de lemn. %a parter sufra$eria, salonul si sala mare F5< x m sunt foarte spatioase si cu ornamentatie specifica. Merita atentie si scara care duce la eta8, ca si alte lucrari in lemn executate artistic. Castelul +)3?&(i - 6ieu-Măgheruş, $istrita-*asaud
Dateaza din secolele @AIII"@I@
Castelul +%şnov - +%şnov, $rasov
Castelul -'şnov face parte din Cetatea -'şnov, cetate ţărănească veche din oraşul -'şnov. X #n partea superioară a `ării +'rsei, la circa 5J >m depărtare sud"vestică de oraşul +raşov, pe vechiul drum comercial care le$a prin trecătoarea +ran ătr'na cetate a +raşovului de capitala de odinioară a `ării -om'neşti, C'mpulun$ Muscel, se află oraşul -'şnov, menţionat deseori în documentele medievale ca orăşel"t'r$. X /iind o cetate ţărănească, ridicată în evul mediu de locuitorii -'şnovului cu scopul de a se adăposti şi apăra în vremurile invaziilor vră8maşe, trecutul ei este str'ns le$at de întrea$a dezvoltare istorică a populaţiei respective. X #n timpul şederii cavalerilor teutoni în `ara +'rsei F5755"577J au fost aduşi în această re$iune primii colonişti saşi, dintre care o parte au fost aşezaţi la -'şnov alături de populaţia rom'nească ăştinaşă, contriuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi aşezări. Din această perioadă datează şi porţiunea cea mai veche a cetăţii. X Datorită relaţiilor permanente cu `ara -om'nească, oraşul -'şnov a8un$e un important centru economic şi cultural, în anul 56GE fiind ridicată iserica de piatră a oştei romănilor r'şnoveni, unul din cele mai vechi monumente arhitectonice din `ara +'rsei. X Documentar, denumirea -'şnovului apare prima dată în anul 5665 su forma rom'no"slavă de -osnou, iar ulterior su formele de -oşno F56E6, -asno F566 apoi, -oşinov F56,
-osarum F56GG. Denumirea de -'şnov are la ază cuv'ntul Uroz) care înseamnă trandafir, at't în lima latină, c't şi în limile slavă şi $ermană în epoca medievală trandafirul fiind ales ca emlemă a oraşului. X #n perioada feudalismului dezvoltat Fsec. @IA"@AI oraşul +raşov a8un$e cel mai important centru economic din Bransilvania, iar alături de el -'şnovul devine al doilea t'r$ din `ara +'rsei, fiind menţionat în documentele medievale ca Ut'r$) av'nd 8uzii şi 8uraţii săi. X Pe l'n$ă viaţa a$ricolă, se dezvoltă meseriile care se or$anizează în resle pe ramuri de producţie. %a -'şnov reasla strun$arilor în lemn şi a ţesătorilor au desfăşurat o o$ată activitate, produsele lor, alături de produsele reslelor raşovene, au avut un o$at deuşeu pe pieţele t'r$urilor din `ara -om'nească. #n ma8oritatea privile$iilor comerciale acordate de domnii `ării -om'neşti raşovenilor la tratative iau parte şi dele$aţii -'şnovului. X Importanţa economică a -'şnovului va creşte şi mai mult după anul 5E7, c'nd re$ele 4i$ismund de %uxemur$ vizit'nd oraşul şi cetatea, i"a acordat dreptul de a ţine t'r$. X -om'nii r'şnoveni posedau în `ara -om'nească diferite proprietăţi printre care Ustăp'nirea asupra muntelui +aiul), pe care îl oţinuseră de anul Sdrişte şi Boma postelnicul, fapt confirmat şi de Mihai Aiteazul care numeşte -'şnovul Uoraşul domniei mele). X Dezvoltarea oraşului -'şnov a avut mult de suferit din cauza poziţiei sale $eo$rafice. Drumul comercial care trecea prin trecătoarea +ranului era şi o importantă cale de invazie pentru oştirile duşmane, acestea pătrunz'nd in `ara +'rsei, int'lneau ca primă aşezare mai importantă oraşul -'şnov pe care deseori îl pustiau. X Marea invazie a tătarilor din 57E5, c'nd `ara +'rsei a fost pustiită, precum şi invaziile care au urmat, au determinat pe locuitorii -'şnovului să se $'ndească la construirea unui sistem de apărare c't mai puternic. X şa se explică necesitatea construirii cetăţii ţărăneşti a -'şnovului în care populaţia a fost silită de nenumărate ori să se refu$ieze istoria cetăţii fiind în mare măsură istoria însăşi a oraşului. X Cetatea -'şnov a fost construită prin efortul colectiv al locuitorilor din această aşezare a8utaţi de cei din comunele învecinate, Cristian şi Aulcan într"o perioadă c'nd principala ocupaţie a acestora era a$ricultura, din care s"a şi numit Ucetate ţărănească). X Prima menţiune documentară despre cetatea ţărănească a -'şnovului datează din anul 566J c'nd cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în `ara +'rsei, a fost pustiit între$ul ţinut, în afară de cetatea de pe dealul B'mpa de la +raşov şi de cetatea -'şnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salv'nd viaţa locuitorilor refu$iaţi între zidurile lor. X #nceputurile zidirii cetăţii au fost stailite la sf'rşitul sec. al @III"lea de către ţăranii r'şnoveni, nu are un stil arhitectonic pretenţios apropiat de construcţia caselor oişnuite, adaptat cerinţelor de fortificare. Ca material au fost întreuinţate piatra şi cărămida. #nălţimea zidurilor este de aproximativ Jm, iar lăţimea cea mai mare o prezintă zidul sudic, care nefiind dulat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 5,J m. ?idurile ca şi turnurile erau acoperite cu ţi$lă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori. Braseul zidurilor este nere$ulat, din cauza terenului accidentat de la mar$inea culmei dealului pe care îl încon8oară, fapt care imprimă zidurilor cetăţii profilul unei masive centuri zimţate. Complexul cetăţii ţărăneşti a -'şnovului cuprinde două curţi& una exterioară, în faţa zidului estic al cetăţii, măr$inită de un zid fortificat şi dotat cu un turn pătrat denumit Uturnul vechi)W una interioară, încon8urată de zidurile şi turnurile cetăţii. Curtea exterioară, situată în partea estecă a cetăţii, servea pentru adăpostirea vitelor, constituind în acelaşi timp şi un avanpost întărit pentru apărarea cetăţii. Ca şi alte monumente istorice, şi Cetatea -'şnovului are le$endele sale. Cea mai interesantă fiind le$ată de f'ntana din incinta cetăţii, ad'ncă de 5E; de metri, construită în decurs de 5 ani, între ani 5;76 " 5;E< de doi prizonieri turci, fiind asi$uraţi ca vor fi lăsaţi să plece în caz că vor reuşi să termine f'nt'na. Prin această f'nt'nă locuitorii nu au mai fost oli$aţi să se alimenteze cu apă din afară, put'nd face faţă astfel mult timp năvălitorilor. Castelul regal - ăv%rşin, Arad
Castelul re$al de la 4ăv'rşin este un castel deţinut de familia re$ală -om'nă situat pe
domeniul de la 4ăv'rşin, 8udeţul rad. Pe locul cladirii actuale se $asea in secolul al @AIII"lea castelul familiei noiliare /orra*. %a H iunie 5GE de aici a fost rapit vicecomitele ndrei /orra* Fsenior de catre haiducii condusi de Petre +aciu. 4eful administratiei comitatului a fost elierat numai dupa satisfacerea revendicarilor haiducilor de catre insusi Iosif al II"lea, imparatul de la Aiena. !u peste mult timp, la 6 noiemrie 5GE au sosit aici cetele lui Yoria, Closca si Crisan, carora li s"au alaturat ioa$ii de pe domeniu, care au refuzat sa se opuna rasculatilor. -efacuta la inceputul secolului al @I@"lea, in stil neoclasic si prevazut cu eta8 si un frumos alcon, cladirea castelului a suferit in cursul deceniilor multiple transformari interioare si exterioare. Castelul este incon8urat de un splendit parc prevazut cu lac si dearcader. După ce a fost confiscate de comunisti în 5HEG, la fel ca toate celelalte prorientati re$ale, Domeniul -e$al de la 4avarsin, a revenit in posesia Ma8estatii 4ale -e$ele la 5 iunie 7<<5. lteta 4a -e$ala Principesa Mar$areta conduce actiunile de restaurare a parcului si a casei in acelasi stil creat in 5HE6 de -e$ina"mama lena. Castelul +h0de' - %ngiorgiu de Pădure, Mures
In 4'n$eor$iu de Pădure se află unul din cele 7; de castele medievale cu care 8udeţul Mures s" ar putea m'ndri în condiţii normale. Aestea ună ar fi că edificiul este încă funcţional şi destul de ine întreţinut. Aestea cea rea este că istoria deoseit de interesantă a localităţii nu este promovată în nici un fel de către nimeni. Aizitatorilor ocazionali nu le este atrasă atenţia cu nimic despre faptul că aici este înmorm'ntată Claudine -h\de*, cea care este stră"stră"stră unica re$inei n$liei. Deşi ar avea condiţii ideale de dezvoltare, turismul este nul în localitate. Cîndva a existat aici un mic muzeu plin de oiecte nepreţuite care atestau trecutul $lorios 4'n$eor$iului de Pădure. cum, valoroasele oiecte sunt împrăştiate pe unde nimeni nu mai are haar, iar în locul micului muzeu funcţionează filiala locală a SDM-. %ocalitatea 4'n$eor$iu de Pădure, are o istorie foarte o$ată. Cu două mii de ani în urmă, aici era o veche aşezare rurală romană. Prima atestare documentară din anul 5666 voreşte despre o aşezare înfloritoare, numită 4ancto 9eor$ia. #n secolul 5E, în comună s"a construit o iserică în stil $otic despre care nu se $ăsesc prea multe date în scrierile istorice, dar se presupune că a fost construită în onoarea 4f'ntului 9heor$he. 4'n$eor$iu de Pădure su stăp'nirea conţilor -h\de* %a începutul secolului 5H, 4'n$eor$iu de Pădure şi între$ ţinutul din 8urul său a intrat în posesia conţilor -h\de* care, încă din 5;E au pus m'na pe castelul din centrul satului, cea mai frumoasă şi renumită clădire din zonă. 4trămoşii lor erau înrudiţi cu mai toate marile familii încoronate ale uropei. Castelul noililor a fost construit în secolul 5G şi a fost renovat în 5JH şi 5G
$rof /erenc -h\de* s"a opus cu încăpăţ'nare, datorită diferenţei de ran$ noiliar care exista între cei doi. ia în 5H6J, după moartea $rofului, lexander şi Claudina au a8uns în faţa altarului. Căsnicia lor a fost împlinită şi inecuv'ntată prin naşterea celor trei copii& Claudia, /erenc şi malia. moarte prematura #n 5GE5, contesa care locuia acum în ustria pe domeniul soţului ei, era însărcinată pentru a patra oară. Deşi încă t'nără şi plină de viaţă, Claudine s"a stins înainte să apuce să"i dăruiască soţului ei cel de"al patrulea moştenitor. Istoria consemnează două versiuni diferite ale aceleiaşi morţi. Prima voreşte despre un nefericit avort spontan, urmat de o puternică hemora$ie. doua, aminteşte despre un $roaznic accident de trăsură petrecut se pare, undeva la periferia Aienei. După doar c'teva zile, trupul Claudinei a8un$ea acasă, în 4'n$eor$iu de Pădure, unde avea să fie înmorm'ntat. Ducele lexander a fost at't de marcat de moartea frumoasei lui soţii, înc't a părăsit curtea imperială de la Aiena şi strălucirea de acolo şi s"a retras pentru tot restul zilelor pe moşia din 4'n$eor$iu de Pădure. Snele poveşti spun chiar că, pentru a"şi avea tot timpul iuita aproape, ducele i"ar fi pus inima într"o cutiuţă de ar$int, pe care a purtat"o cu el tot restul vieţii. Brupul neînsufleţit al contesei Claudine se odihneşte acum într"un sicriu de plum, în cripta aflată su +iserica -eformată din 4'n$eor$iu de Pădure. Deoarece cripta fusese zidită, cel mai proail din cauza unei epidemii de ciumă ce se aătuse asupra Bransilvaniei, nimeni n"a mai ştiut de existenţa ei. ia în 5H6J, aceasta a fost descoperită, iar trupul Claudinei a fost recunoscut prin $emuleţul aflat pe capacul sicriului, datorită medalionului ce"l purta la $'t. Srmaşii contesei şi drumul spre tronul ritanic Snicul fiu al cuplului, /erenc Zurttemer$"-h\de* a înt'lnit"o la un al pe prinţesa Mar* delaide. nouă poveste de dra$oste şi o nuntă ca"n poveşti marcau începutul ascensiunii spre tronul -e$atului Snit. /iica lor, Mar* Prinzessin von Bec>, s"a căsătorit cu 9eor$e, nepotul re$inei Aictoria a Marii +ritanii şi unicul lisaetei a II"a. /iul lor, 9eor$e al AI"lea s"a căsătorit cu o prinţesă $recoaică, Marina F%ad* lizaeth n$ela Mar$uerite +oes"%*on, cu care avut o fiică, lisaeta a II"a, actuala re$ină a n$liei. /amilia re$ală ritanică nu şi"a uitat strămoşii. Batăl prinţesei Mar* i"a povestit acesteia foarte multe despre unica ei, Claudine, şi despre ori$inea ei din 4'n$eor$iu de Pădure. #n 5H6J, prinţesa Mar* a donat fonduri pentru renovarea isericii, în a cărei criptă zace trupul neînsufleţit al Claudinei -h\de*. Mult mai t'rziu, prinţul Charles făcea o vizită aici, unde declara& (Bransilvania cur$e prin venele mele pentru că stră"străunica re$inei Maria, care e străunica mea, e înmorm'ntată în inima Bransilvaniei...) Fn.r. 4'n$eor$iu de Pădure. 4ursa& llain Cucu " ?iarul de Mures Castelul +h0de'-+othenthal - #ăneşti, Mures
Castel ce dateaza din secolele @AIII"@I@. apartinut istoricei familii -h\de*. Castelul albe3 - Petris, Arad
nsamlul Castelului 4ale> dateaza din perioada 5G<< 5GJ<, a fost sanatoriu pentru tratarea afectiunilor pneumofiziolo$ice pana in 7<
Dateaza din secolul @AIII
Castelul F3sd-$ethlen - +a&oş, tr Prin&ipala nr 89G, $rasov
Castelul 4g>=sd"+ethlen din -acoş a fost construit propriu"zis intre 5;7E " 5;;E, insa constructia finala a continuat pana in 5<<. fost reşedinţă noiliară fortificată, de mică amploare, construită în stilul -enaşterii transilvănene. Castelul ol'mos' - Mo&rea, Arad
Dateaza din 8urul anului 5G6E iar in prezent este spital de psihiatrie. Castelul turd(a - Mi&lăuşeni, 5asi
Castelul 4turdza de la Miclăuşeni, cunoscut şi su denumirea de Palatul 4turdza este un castel în stil neo$otic construit între anii 5GG<"5Hm de municipiul Iaşi. #n prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei şi +ucovinei. Mănăstirea Miclăuşeni a fost inclusă pe %ista monumentelor istorice din 8udeţul Iaşi din anul 7<
Dornic să refacă clădirea conacului, 9eor$e 4turdza a v'ndut c'teva păduri şi a luat un împrumut de 5<<.<<< de lei de la 4ocietatea de Credit /unciar -om'n, pun'nd ca $a8 moşia Miclăuşeni. l treuia să"şi achite datoriile în monezi de aur. #ntre anii 5GG< şi 5He şi I. 9ri$ser$. Castelul 4turdza avea eta8 şi mansardă. #n exterior, clădirea avea numeroase decoraţiuni Fprintre care şi steme inspirate din lazonul familiei 4turdza& un leu cu o saie şi o ramură de măslin, realizate în anul 5GHG în stilul rt !ouveau de către arhitectul Iulius -einec>e. cesta fusese a8utat de către Maria 4turdza, care ilustrase ca pictoriţă multe din poeziile lui Aasile lecsandri, vecin şi prieten apropiat al familiei 4turdza OG. Influenţele neo$otice se re$ăsesc în decoraţiuni cum ar fi& turnuleţe $otice, armuri medievale, sală de mane8, dictoane latineşti înscrise pe pereţi, turn de intrare cu pod peste şanţul de apă. #n interior, castelul avea scări centrale din marmură de Dalmaţia, moilier din lemn de trandafir, minuţios sculptat, soe din teracotă, porţelan sau faianţă, aduse de peste hotare, parchet cu intarsii din esenţe de paltin, mahon, ste8ar şi aanos, confecţionat de meşteri austrieci, iar plafoanele şi pereţii interiori au fost pictaţi în ulei OH. Castelul adăpostea o colecţie valoroasă de cărţi şi documente, de costume medievale, de arme, i8uterii, talouri, usturi din marmură de Cararra, ar$intărie, dar şi piese arheolo$ice, numismatice şi epi$rafice de mare valoare. !umai colecţia de cărţi număra ;<.<<< de exemplare, multe din ele fiind ediţii princeps sau rarisime. 4in$urul copil al lui 9eor$e 4turdza şi al Mariei 9hica a fost o fiică, caterina. a s"a căsătorit în anul 5GH cu 3eran Cantacuzino, dar nu a avut copii. 4oţul ei a murit în 5H5G, caterina Cantacuzino răm'n'nd văduvă de t'nără. a l"a înfiat pe vărul ei, Matei 9hica Cantacuzino, dar acesta nu s"a dovedit interesat de moşie, emi$r'nd în ccident în timpul celui de"al doilea răzoi mondial O5<. #n anul 5H<, su influenţa răscoalelor ţărăneşti din acel an, ţăranii di Miclăuşeni şi +utea s"au adunat în $rupuri, îndrept'ndu"se spre castelul 4turzeştilor, la poarta de la răsărit a castelului şi cer'nd să discute cu oierul. cesta le"a ascultat doleanţele şi a poruncit unui slu8aş să noteze c't păm'nt doreşte fiecare. poi le"a spus să mear$ă acasă că vor primi păm'ntul dorit O55. #n timpul primului răzoi mondial, castelul a adăpostit un spital militar, iar Maria 9hica şi caterina Cantacuzino au a8utat răniţii ca infirmiere. Marele compozitor 9eor$e nescu a vizitat castelul, concert'nd printre paturile cu răniţi. #n anul 5H75, prin %e$ea a$rară, ţăranii de pe moşia Miclăuşeni au fost împroprietăriţi cu aproape 5.<< de hectare de păm'nt, parcelate în G5< loturi. Pentru o lun$ă perioadă, de administrarea castelului s"a ocupat caterina Cantacuzino, fiica lui 9eor$e 4turdza şi soţia lui 3eran Cantacuzino. #n anul 5HEE, din cauza apropierii frontului, palatul a fost părăsit de caterina Cantacuzino, care a luat cu ea odoarele isericii construite de marele lo$ofăt Dimitrie 4turza la 5G76 O57. a a refuzat iniţial să evacueze ilioteca de mare valoare pe care o adăpostea castelul, pred'nd ulterior piscopiei -omanului două inventare ale iliotecii. #n iarna anului 5HEE, au staţionat în castel prizonieri nemţi. Castelul a fost devastat de soldaţii ruşi care au folosit multe cărţi valoroase pe post de comustiil în soe, v'nz'nd alte volume unor ma$azine din B'r$u /rumos, unde erau folosite pentru împachetarea mărfurilor. Pe l'n$ă cărţi, au dispărut din castel piese de moilier şi cea mai mare parte din colecţiile familiei 4turdza. parte din cărţile rămase au fost str'nse de :aco Popper şi :ean c>erman, care le"au încărcat într"un camion al părării Patriotice şi le"au luat din castel cu scopul de a le prote8a O56. Snele volume au fost depuse la sediu -%S4 din Iaşi, a doua parte au fost v'ndute +iliotecii Centrale Sniversitare şi a treia au fost scoase din ţară. Aolumele salvate de caterina Cantacuzino şi pe care le predase piscopiei -omanului, au fost ulterior donate acesteia. Donarea sa de către caterina Cantacuzino -ămasă văduvă şi neav'nd copii, caterina Cantacuzino s"a călu$ărit spre sf'rşitul vieţii su numele de maica Macrina. %a data de 75 aprilie 5HE, ea a donat piscopiei -omanului castelul
Miclăuşeni, plus parcul de 6< hectare de pădure care"l încon8oara, iserica ctitorită de părinţii săi F9heor$he 4turdza şi Maria 4turdza, fiica lui Ion 9hica şi toate dependinţele, cu scopul de a fi amena8ată aici o mănăstire de maici. #n anul 5HJ6, comuniştii au desfiinţat aşezarea monastică, iar maicile au fost mutate la 4chitul Cozancea din 8udeţul +otoşani, domeniul intr'nd în proprietatea statului. caterina Cantacuzino a murit la 4chitul Cozancea, iar osemintele ei au fost aduse în 5H< pentru a fi înmorm'ntate în cimitirul familiei 4turdza de l'n$ă iserică din Miclăuşeni O5E. #n perioada următoare, castelul a fost depozit militar de exploziil, patrimoniu al Ministerului Metalur$iei, al 4fatului Popular -e$ional Iaşi şi al Sniversităţii Ll. I. CuzaL din Iaşi. utorităţile comuniste or$anizau uneori petreceri în mansarda castelului. #n anul 5H;<, Castelul de la Miclăuşeni a devenit sediul Centrului de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever, aici funcţion'nd şi şcoală specială. #n noaptea de 76 decemrie 5H;G, a izucnit un incendiu la mansarda castelului, se pare că de la o ţi$ară lăsată aprinsă. tunci au ars ultimele moile ori$inale ale castelului, care erau depozitate la mansardă. #n anii acelei folosinţe nefericite, mai precis în 5HGJ, mansarda şi acoperişul castelului au căzut pradă unui devastator incendiu. pa cu care a fost stins incendiul s"a infiltrat în pereţi, contriuind la de$radarea pro$resivă a imoilului. Clădirea s"a de$radat în timp, nemaifiind întreţinută. #n plus, au fost ciop'rţite uşile şi ferestrele, parchetul a fost scos, iar şemineurile sparte. #n 5HGJ, conacul a fost afectat de un nou incendiu, arz'nd acoperişul. #ntr"un reporta8 din vara anului 7<<7, la un an de la mutarea de aici a Centrului de plasament, un ziarist de la ?iarul de Iaşi constata că încă persistă un miros de urină, îmiat în pereţi şi în duşumele. -efacerea castelului #n anul 7<<5, castelul a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei şi +ucovinei. %a 56 octomrie 7<<5, Centrul de Plasament s"a mutat în satul Cozmeşti din comuna 4tolniceni"Pră8escu. Prin Yotăr'rea 9uvernului nr. 55< din 7 octomrie 7<<6 s"a stailit, printre altele, realizarea unor reparaţii de ur$enţă la Castelul 4turdza Fsatul Miclăuşeni, 8udeţul Iaşi şi a unor lucrări de peisa$istică în zonele adiacente. #n anul 7<
de arme si costume. Ce a mai ramas sunt lucrurile donate de caterina 4turza, care a reusit sa ia cu ea la plecarea in refu$iul din timpul razoiului cele mai valoroase oiecte. -estul s"a distrus, cartile au fost arse de soldatii rusi care au locuit la castel sau se mai zice ca au fost folosite ca amala8e in pravaliile de la Bar$u /rumosL, adau$a parintele Ionut. Castelul lestemat Imprumutand elemente din stilul $otic, castelul Miclauseni a fost ridicat la sfarsitul secolului al @I@"lea de catre 9eor$e 4turza, a carui emlema de pe peretii castelului este inspirata din icoana 4fantului 9heor$he. Castelul a intrat in proprietatea +isericii rtodoxe -omane, respectiv a piscopiei -omanului, in 5HE, cand ultima descendenta a familiei de oieri 4turza, caterina, devenita maica Macrina inainte de moarte, a donat tot parcul. Imediat dupa instaurarea re$imului comunist, manastirea a fost desfiintata, iar in locul acesteia s"a deschis caminul pentru copiii cu deficiente mintale. In castel a functionat un centru pentru copii pana in 7<<5, cand acestia au fost mutati intr"un alt camin, in comuna Cozmesti. Sn adevarat lestem pare a fi urmarit de"a lun$ul timpului castelul de la Miclauseni. sa cum isi aduc aminte taranii in varsta din zona, edificiul care a intrat pe mana 4turzestilor pe la 5<<, impreuna cu tot ce"l incon8oara, a fost de multe ori mistuit de flacari. Sltima data in 5HGJ, intr"o noapte de decemrie, Lcand focul se ridica la cativa >ilometri spre cerL, dupa cum isi aminteste matusa Maria Cristescu, o femeie din +utea. devaratul lestem al castelului nu a fost insa focul. Mai de$raa, oamenii l"au devastat si au avut mereu ciuda pe el. %oc infloritor ca intretaiere a drumurilor principale ale Moldovei, care duceau spre Bari$rad, %iov, Cracovia si Danzi$, stralucirea Miclauseniului a palit in momentul in care capitala Moldovei s"a mutat de la 4uceava la Iasi. %ehamitea taranilor de la Miclauseni fata de castel si de familia oiereasca pare ar$umentata, intrucat dintotdeauna au trudit pentru el si pentru cei ce"l locuiau. LMiclauseni n"a fost o localitate reprezentativa pentru satele romanesti, de vreme ce 8umatate dintre locuitorii sai erau urmasii fostilor roi, ti$ani, vatrasi romanizati si siliti sa se $ospodareasca. Dar, pe de alta parte, si inechitatea social"economica a fost o realitate, precum si discordanta intre cultura la nivel european a oierilor si putinul lor interes pentru propasirea intelectuala a taranilorL, scrie istoricul Costin Merisca in lucrarea LCastelul Miclauseni in cultura romanaL. Castelul a fost pe rand spital pentru raniti, manastire de maici, depozit de exploziil. Copiii handicapati, adapostiti la Miclauseni din 5H;< si pana in 7<<5, si"au pus puternic amprenta pe acest castel. Mirosul de urina inca persista, cu toate stradaniile celor care"l restaureaza. Ssi si ferestre ciopartite, parchet scos, semineuri sparte. sa a fost $asit castelul de parintele Cleopa, primul administrator al lacasului dupa retrocedarea sa catre actualii proprietari. LDupa finalizarea restaurarii castelul va fi transformat in complex muzeistic, cu posiilitati de cazare a pelerinilor si un centru complex de pelerina8. 4per ca dupa plecarea mea lucrarile sa continue pentru definitivarea dorintei DomnuluiL, a precizat parintele Cleopa, care in prezent slu8este in Constanta. Prelatul"administrator a pus pe hartie toata truda pentru transformarea acestui lacas de cult in ceea ce este el astazi. Parintele Cleopa a scris o teza de licenta despre istoria castelului de la Miclauseni, teza in care un capitol este consacrat lucrarilor de consolidare si restaurare. 4ursa& Catalin Dumitrescu " -omania liera Castelul (ent3eres(t' - Ar&uş, Covasna
%ocalitatea rcus a fost menţionată pentru prima data în 5667, su numele r>us. Castelul a fost construit in stil neoaroc in sec. @I@ si amplasat în mi8locul unui parc dendrolo$ic. /olosit în prezent ca taără de sculptură. Castelul Tele3i - Coltău, Maramures
Construit intre anii 5E<"5G<, castelul este renovat in 5G75. dministrarea mosiei a fost preluata, in 5GEJ, de 4andor Bele>i, care lea$a o stransa prietenie cu poetul Pet=fi 4andor.
Punct de atractie pentru zeci de mii de ma$hiari si numerosi turisti din ccident, castelul Bele>i din comuna maramureseana Coltau e la un pas de ruina. Chiar daca e monument istoric de prima cate$orie, conacul de vanatoare, in care vestitul scriitor Petofi 4andor si"a petrecut luna de miere, nu prea reuseste sa isi $aseasca loc pe lista de prioritati a Ministerului Culturii. Crapaturi adanci si"au facut loc in zidurile care adapostesc o istorie de sute de ani iar in lipsa fondurilor autoritatile locale nu pot decat sa faca planuri. %ocul unde Petofi 4andor a fost cel mai fericit De soarta castelului, devenit intre timp muzeu, par sa fie interesate momentan doar autoritatile din comuna, fara putere financiara, si un$urii, care vin in numar foarte mare, an de an, sa viziteze locurile in care scriitorul lor national si"a adus proaspata mireasa. De altfel, in localitatea Coltau se voreste mai mult ma$hiara decat romana iar localnicilor le este usor sa le intre in voie turistilor veniti din tara vecina. Primarul %a8os Cendes spune ca vechiul conac ridicat de contele Bele>i aduce anual in comuna circa 5J<.<<< de straini, din care cei mai multi sunt ma$hiari. (Ain uneori si cu cate cinci autocare la castel. Mai mult vara. Din pacate, cu totii sunt dezama$iti cand vad in ce stare e cladirea. Castelul Bele>i are o valoare inestimaila iar faptul ca atra$e multi turisti a dus la dezvoltarea turismului in Coltau. vem acuma 5 pensiuni in care vara, cand e sezon, e plin) proape toti turistii care vin la castelul Bele>i oisnuiesc sa urce si pana la Izvorul lui Aaida, un loc special unde Petofi 4andor oisnuia sa faca lun$i plimari de seara. (4i acolo ar treui facute investitii, pentru ca e un loc foarte vizitat. r treui refacut si parcul. 4unt < de ari pe care nu i"a intretinut nimeni, doar ca a fost cosita iara), marturiseste prim"$ospodarul. Culmea este ca, pana acum, castelului nu i s"a facut reclama in mod special. Ma$hiarii afla despre oiectivul turistic din povestirile le$ate de viata lui Petofi 4andor iar faptul ca se afla la o distanta destul de mica de $ranita ii fac sa vina in numar foarte mare pana lan$a +aia Mare. De$radarea, su lupa specialistilor Primarul pare totusi optimist in ceea ce priveste sansele de reailitare ale importantului monument. Inca nu are ani la dispozitie pentru reparatii, insa spune ca in aceasta primavara se vor face totusi primii pasi (inspre mai ine) Deocamdata, despre costurile pe care le"ar presupune reailitarea castelului autoritatile stiu doar ca vor fi (foarte mari). (Din pacate terasa pe care scriitorul Petofi 4andor a si descris"o intr" una din lucrarile sale incepe sa se desprinda de cladire. !u e o lucrare simpla, dar poate vom prinde ceva ani de la 9uvern.) Crapaturi aparute in... istorie Castelul Bele>i e printre putinele proprietati vechi si valoroase din Maramures pentru care nu s" au depus cereri de retrocedare. Proprietatea imoiliara nu a fost inca evaluata de vreun expert insa surse neoficiale spun ca ea s"ar ridica la circa un milion de euro. Construit intre anii 5E<"5G<, castelul a fost renovat in 5G75. 7E de ani mai tarziu el a trecut in administrarea lui 4andor Bele>i iar din evidentele istoricilor reiese ca utimul proprietar al conacului a fost contele Ioan Bele>i, care a parasit satul in anul 5H6 si a donat comunitatii intrea$a sa proprietate. supra conacului s"a aatut dezastrul pe vremea comunistilor, cand a fost folosit inclusiv ca depozit al CP. Slterior a avut si roluri mai (noile), fiind pe rand camin cultural, punct sanitar, scoala primara, $radinita si ilioteca comunala. Mai nou, functioneaza pe sistemul (trei in unu), adapostind in e$ala masura muzeu, $radinita satului si ilioteca comunala. Intr"o aripa distincta, construita tot de familia Bele>i la doar 5< metri distanta, se $aseste scoala . Muzeul Bele>i s"a deschis in 5H;<. vizitatorii avand acces intr"o sin$ura incapere. Cu timpul, muzeul s"a extins si in restul incaperilor de la eta8. Muzeul Bele>i are amena8ata in incinta o camera special dedicata marelui scriitor Petofi 4andor si nevestei sale :ulia 4zendre*, unde poate fi vazut chiar si patul nuptial al celor doi. cestia si" au petreacut la Coltau luna de miere, prile8 cu care Petofi 4andor va scrie 7G de poezii. 4ursa& cit*nes.ro Castelul Tele3i - Comlod, $istrita-*asaud
Castelul dateaza din secolele @AII"@AIII si a apartinut familiei Bele>i. ste de dimensiuni mai
reduse si de afla intr"un $rad avansat de de$radare. Castelul Tele3i - Dumbrăvioara, Mures
#n timp ce mai toate castelele din -om'nia se chinuiesc să supravieţuiască irocraţiei şi indiferenţei $enerale, există şi unele excepţii care par rupte din alte filme şi care demonstrează încă o dată că se poate şi altfel. ste şi cazul castelului Bele>i din Dumrăvioara. 4tatutul 8uridic al acestuia s"a clarificat c't se poate de normal, fără să fie nevoie ca $eneraţii între$i să"şi cheltuiască averile în procese inutile şi costisitoare. ctualii chiriaşi au înţeles că nu are nici un rost să tără$ăneze lucrurile la infinit prin triunale, iar moştenitorii că nu pot să se îmo$ăţească de pe urma proprietăţii ce aparţine, cel puţin moral, şi comunităţii locale. Ca urmare a acestui fapt, investitorii străini nu s"au lăsat prea mult aşteptaţi. 4e pare că o firmă italiană este interesată să renoveze castelul şi să îşi mute o parte din sediu aici. poveste cu happ*"end a cărei morală, ar fi cazul să dea şi altora de $'ndit. Istoria localităţii Dumrăvioara 4atul Dumrăvioara a fost atestat documentar în anul 565H su numele de 4arumer$. #ncă din vul Mediu, localitatea era intens populată şi activă. #n 5E55 aici exista de8a o moară şi un $ater. #ncep'nd cu anul 5EJ6, Dumrăvioara devenea t'r$. Domeniul a fost deţinut pe r'nd de mai multe familii noiliare, de la re$ele ?si$mond la familiile Mi>los şi rdel* Istvan. cesta din urmă s"a implicat într"un complot împotriva re$elui Matei Corvin, iar ca pedeapsă, averea i"a fost confiscată. -e$ele a donat"o familiei Csupor. #n cele din urmă, domeniul a trecut în stăp'nirea lui -a>oczi I. Mai înt'i consilier local, apoi 8udecător, -a>oczi a murit în 5;E7, fără a lăsa vreun succesor. Deoarece nu îşi îndeplinise oli$aţiile militare, văduva lui a fost 8efuită. a a reuşit în cele din urmă să îşi recupereze averea, dar nu s"a putut ucura prea mult timp de ea. 4atul a devenit proprietatea familiei Bele>i de 4z\> din anul 5JH. ceştia au fost cele mai marcante persona8e din istoria Dumrăvioarei. /amilia Bele>i era o familie noiliară din Bransilvania, ori$inară din Beleac, de unde îi provine şi numele. Bele>i Mihal* a cumpărat domeniul de la familia pafi, cu 5;.<<< de fiorini, avere ce i"a rămas moştenire nepotului său, Bele>i 4Kmuel. #n satul de pe valea Mureşului, s"au născut mulţi oameni de seamă& demnitarul imperial Bele>i Domo>os, istoricul literar, NristQf 9*=r$*, scriitorul 4za\di %KszlQ, toţi memri ai aceleiaşi noile familii. Construcţia castelului Castelul a fost construit între anii 5;H 56 de către Bele>i 4Kmuel, care în perioada aceea era cancelarul Bransilvaniei. l a construit parterul, eta8ul fiind terminat de nepotul său, Bele>i 4amu. Botuşi, lucrările s"au mai prelun$it, edificiul a8un$'nd la forma sa finală aia în 5H57. -eşedinţa familiei Bele>i din Dumrăvioara era unul dintre cele mai frumoase castele în stil aroc din rdeal. Mai toţi ăraţii familiei noiliare aveau funcţii importante& Bele>i 4Kmuel, cancelarul Bransilvaniei, Bele>i 9\za, ministru de interne al Sn$ariei, fiul său, PKl, prim"ministru al Sn$ariei, iar 4Kmu Bele>i, a fost un celeru explorator în frica. i făceau des călătorii în străinătate, de unde veneau cu multe idei inovatoare care şi"au lăsat amprenta asupra construirii castelului. cesta era su formă de S, alcătuit din mai multe corpuri. 4Kmu Bele>i a mansardat clădirile, astfel că parterul a rămas în folosinţa slu8itorilor. ici erau ucătăriile şi toate anexele $ospodăriei. Bot după planurile exploratorului, s"au construit în 5G7J, $ra8durile unei her$helii, care a funcţionat un secol, fiind demolate în 5H6<. Interioarele erau pompos decorate. #n saloane, moila îmina mai multe stiluri, aroc, rococo sau renascentist. /iecare cameră avea alt model de soă din teracotă, iar podelele erau din marmură colorată, acoperite de covoare persane. Memrii familiei Bele>i colecţionau piese de moilier, covoare, porţelanuri, antichităţi, arme şi trofee. #n timpul partidelor de v'nătoare or$anizate aici, multe personalităţi din ţară şi din străinătate, printre care şi re$ele duard al AII" lea sau re$ele ul$ar /erdinand au vizitat domeniul. rau fascinaţi de frumuseţea locului. #n spatele castelului era un parc dendrolo$ic, un heleşteu şi un teren de călărie, unde oaspeţii se
antrenau pentru diferitele turniruri la care participau. moştenire noiliară ce nu s"a pierdut& +ilioteca Bele>i din B'r$u Mureş !oilii Bele>i erau cunoscuţi pentru pasiunea lor de a colecţiona tot felul de oiecte de artă. Printre ele erau şi cărţile. 4Kmu Bele>i, era un celeru explorator al continentului african şi din multele sale expediţii şi călătorii a adunat o colecţie impresionantă de cărţi. 4upranumit (contele cărţilor), acesta se aproviziona din Sn$aria, lveţia, landa, /ranţa şi din mai toate locurile unde a8un$ea. 3i"a făcut mulţi prieteni care îl a8utau în achiziţionarea acestora, reuşind astfel să cumpere diferite volume din 7J de capitale europene. Dădea ani frumoşi pe ele, dar a şi pierdut mii de exmplare, ce i"au fost confiscate datorită (cenzurii cezarului). (+iliotheca Bele>iana), a fost construită între anii 5HH"5Gi s"a pierdut. urmat naţionalizarea, iar castelul a fost transformat într"un liceu a$ricol, liceu care funcţionează şi astăzi. Pentru că nu au fost în$ri8ite, parcurile şi"au pierdut din farmecul şi frumuseţea de odinioară. Investitori străini Deşi la o primă vedere castelul pare destul de răpănos, starea acestuia este extrem de ună în comparaţie cu a celorlalte edificii transilvănene. Srmaşii noililor Bele>i sunt împrăştiaţi în cele patru zări şi e puţin proail să se mai întoarcă vreodată în locurile de unde părinţii lor au fost iz$oniţi. 4amuel locuieşte în Canada, $nes în ustria unde o viaţă întrea$ă a fost profesoară de franceză, iar Carol a ieşit la pensie de la !4, unde a lucrat ca in$iner tehnician. Cu toate acestea, prolema retrocedării domeniului din Dumrăvioara i"a preocupat intens pe cei trei. #n urmă cu c'ţiva ani, aici a venit fiul lui 4amuel împreună cu un arhitect din Canada pentru a evalua proporţiile unei eventuale renovări. -ezultatele, însă, i"au cam descumpănit şi i"au făcut să plece descura8aţi înapoi& lucrările de refacere ar fi deoseit de vaste iar preţul lor s"ar ridica la cifra de două milioane de euro. #n aceste condiţii s"a decis formarea unui consiliu care să se ocupe îndeaproape de prolema domeniului Bele>i. #n 7<meri, memru al consiliului de administraţie al clădirii. Brecut $lorios şi viitor promiţător -ăm'ne totuşi o întreare. Snde se va muta %iceul $ricol în cazul reuşitei acestei investiţii1 Mai ales că pentru cei 7< de elevi, orice clădire din comună este neîncăpătoare, iar ani pentru una nouă nici în cel mai frumos vis nu există. Uceastă prolemă ne"am pus"o şi noi. !u putem să ieşim de azi pe m'ine cu toate lucrurile în stradă, fără să avem unde ne duce. rice ar fi, noi treuie să avem un spaţiu adecvat unde să ne putem desfăşura activitatea), ne"a declarat :en= Incze, directorul liceului. UProlema este ca şi rezolvată,) e si$ur :anos /erenc, primarul comunei. U#n discuţiile avute cu firma italiană am ridicat această prolemă şi pentru că altă soluţie nu am $ăsit, am convenit că este datoria investitorului să construiască o nouă clădire în care să funcţioneze liceul.) Proiectul noii clădiri a fost de8a realizat iar dotările vor fi de ultimă $eneraţie. 4paţii $eneroase pentru sălile de clasă, cantină, piscină, sau sală de sport sunt doar c'teva dintre acestea. #n paralel, castelului i se pre$ăteşte un viitor luminos. 3tefan +ere>meri susţine că aici ar putea fi investiţi ani frumoşi în realizarea unui centru informatic internaţional. Botul depinde acum de autorităţile rom'ne şi de capacitatea lor de a"şi 8uca asul din m'necă. sta în cazul în care nu se vor apuca încă o dată, după netrenica lor oişnuinţă, să"şi decline competenţele una alteia, rezult'nd la urmă o ruină în plus, adău$ată celor aproape 7; despre care tot atra$em atenţia de vreo c'teva luni de zile.
4ursa& llain Cucu ?iarul de Mures Castelul Tele3i - #orneşti, Mures
:udeţul Mureş se poate m'ndri cu cel mai mare număr de castele, palate sau conace din ţară. o$ăţie culturală impresionantă, care din păcate, este lăsată în multe locuri în para$ină. Multe dintre aceste castele aparţin acum vechilor familii noiliare din Bransilvania, dar sunt folosite în continuare de diferite instituţii ale statului rom'n. #n această situaţie se află Castelul Bele>i din 9orneşti, în care, în prezent funcţionează un Preventoriu B+C pentru copii. m a8uns la Castelul Bele>i din 9orneşti într"o dimineaţă ploioasă de început de decemrie. m urmat drumul naţional nr. 5J spre -e$hin iar în localitatea 9orneşti am încetinit viteza pentru a vedea exact impozanta construcţie. !u ne"a fost $reu s"o $ăsim, chiar şi ascunsă printre arori seculari, cum se $ăseşte astăzi. m oprit în faţa unei porţi metalice imense, închise cu lacăt. Sn afiş cu UIntrarea Interzisă) ne"a cam făcut să ezităm. Printre $ratiile porţii se putea zări faţada imensului castel. De 8ur în pre8ur un heleşteu cu apă verde, netulurată de nimic. m intrat în curte, am trecut podul peste heleşteu şi am a8uns în faţa unei porţi de lemn masiv, atent sculptată. are c'ţi noili s"au perindat pe acolo înainte1 are de c'te ori contele 4amuel Bele>i a intrat, ţin'nd o carte rară su raţ pe acea poartă1 Srmele timpului se văd pe faţada castelului, se văd pe zidurile ătute de v'nt şi ploi, se văd pe poarta imensă care sc'rţ'ie la orice deschidere. sc'rţ'it şi c'nd am intrat noi. cum, clădirea funcţionează ca Preventoriu pentru B+C, iar în curte se vedeau nişte copii z$riuliţi de fri$, ce se uitau la noi miraţi. !e"a înt'mpinat un căţel cu lătratul lui, pe care însă l"a liniştit stăp'na sa, portarul instituţiei. m urcat scara circulară p'nă la iroul directorului Preventoriului, care ne"a dat mai multe detalii despre starea actuală a castelului dar şi despre istoria sa de secole. 4trămoşul castelului de astăzi, castelul medieval fortificat, la care un document din 5E făcea referire numindu"l LCastellani castelli 9orneştiL, a fost construit din ordinele lui Istvan rdel* între 5E;7 şi 5E;J. -e$ele Matei Corvin numeşte clădirea LcastelL, printr"un document re$al din 5EG. Castelul lui Istvan rdel* este oţinut în 5;GJ de către cancelarul contele Mihal* Bele>i. #ntre 57 şi 5G7 :oseph Bele>i şi fiul său, contele %aszlo Bele>i demolează castelul şi"l reconstruiesc în forma păstrată p'nă astăzi. !umele Bele>i este unul marcant at't pentru istoria Bransilvaniei, c't şi a Sn$ariei, deoarece această familie aristocrată s"a implicat activ de"a lun$ul secolelor at't in domeniul politic"administrativ, c't şi în cel cultural. #n anul 5;GJ, Mihal* Bele>i F5;6E " 5;H< a devenit conte al 4f'ntului Imperiu -oman, primind titlul de la impăratul %eopold I. Cel mai cunoscut memru al familiei este însă contele 4amuel Bele>i F56H"5G77, cancelar al Bransilvaniei la Aiena în 5;H şi fondator al iliotecii Bele>i din B'r$u"Mureş. Contele 4amuel Bele>i se află înmorm'ntat în curtea celui de"al doilea castel al familiei " Castelul Bele>i din Dumrăvioara. !umit Ucel mai frumos castel din rdeal) şi Ucomoara Mureşului) castelul Bele>i din 9orneşti se află la 5 >m distanţă de B'r$u"Mureş şi este construit în aşa"numitul stil 9rassal>ovich, foarte răsp'ndit în +udapesta. Proiectat de arhitectul ndreas Ma*erhoffer din 4alzur$, fiind asemănător palatelor din 9odollo şi Pecel realizate de acesta, castelul Bele>i este situat în imediata apropriere a r'ului Mureş, în cadrul unui impresionant parc dendrolo$ic. #n curtea castelului castanii, frasinii, salc'mii, ste8arii sau nucii se întrec la v'rstă cu statuile ale$orice şi usturile Marchizului de Miraeau sau al re$elui %udovic al @AI"lea. cum statuile sunt acoperite de folie protectoare nea$ră, par nişte femei îndoliate. Proiectat în stilul aroc, castelul Bele>i din 9orneşti are forma literei S, din corpul principal al clădirii desprinz'ndu"se, către $rădină, două aripi. /aţada clădirii are în centrul ei un fel de alcon supraînălţat, cu colţuri rotun8ite. coperişul înalt este străătut de lucarne, fereastre mici, amena8ate în scopul luminării şi aerisirii podului sau a încăpeRrilor aflate la nivelul podului. #n v'rful acoperişului se află un orolo$iu imens. !"am putut a8un$e în pod fiindcă scara e impracticailă şi acolo şi"au făcut cui mai mulţi lilieci. Brăsătura caracteristică a acestui castel este numărul de camere şi ferestre. Castelul Bele>i din 9orneşti are J7 de camere şi 6;J de ferestre, simoliz'nd săptăm'nile şi zilele anului. Interiorul castelului mai păstrează parfumul aroc al vremurilor apuse. 4oele de teracotă verzi şi ale, deRcorate cu în$eraşi sunt folosite astăzi ca suport pentru televizor. %ustrele, care erau o dată pline cu lum'nări şi ofereau amianţa perfectă unei săli de al,
at'rnă tra$ic din tavanul pictat şi sunt împărăţia păian8enilor ce şi"au croit p'nză aici. #n perioada arocă, arhitecţii puneau accentul pe ilustrarea statutului social. #n Castelul Bele>i din 9orneşti se poate oserva o evidenţiere accentuată a holului principal, cu podelele sale de marmură colorată, a scării circulare ce dă în holul lar$, a uşilor sculptate, care dau în diferite încăperi. stăzi pereţii culoarelor şi ai sălilor sunt pictate cu scene din poveşti. Conţii şi contesele de demult sunt înlocuiţi cu lă ca ?ăpada şi cei şapte pitici dar şi cu un teren de fotal, cum e pictura de pe pereţii dormitorului ăieţilor. Castelul din 9orneşti a fost retrocedat familiei Bele>i în urma unei decizii 8udecătoreşti, împreună cu o parte din fostele proprietăţi ale familiei, reprezent'nd 5<< hectare de pădure şi 5<< hectare de teren arail. Sltimul proprietar al castelului, contele Mihal* Bele>i a donat castelul autorităţilor sanitare rom'ne, iar din 5HE acesta a $ăzduit o cliRnică B+C. stăzi în cadrul castelului funcţionează un Preventoriu B+C, aici fiind internaţi în prezent ;J de copii, cu v'rste cuprinse între E şi 5E ani. Clădirea este dată în folosinţă de către reprezentanţii familiei Bele>i acestui Preventoriu B+C p'nă în anul 7<55. După acest an, soarta copiilor care fac tratament preventiv aici este incertă. %a ora actuală există patru preventorii B+C în ţară, în Iaşi, Prahova, +istriţa şi 9orneşti, cel din 8udeţul Mureş asi$ur'nd chimioprofilaxia pentru copii din 8udeţul nostru, dar şi din 8udeţele învecinate. Potrivit mana$erului Preventoriului B+C pentru copii, dr. !elu %uca, copiii care vin la prevenţie aici sunt copii care s"au vindecat de B+C sau care au trăit în focare de B+C, av'nd părinţii olnavi de tuerculoză. #n acest Preventoriu micuţii stau de la 6 luni p'nă la un an, fac tratament dar mer$ şi la $rădiniţă sau la şcoala din incinta spitalului, în funcţie de v'rsta pe care o au. Dr. %uca a precizat că micuţilor pacienţi li se oferă cinci mese pe zi iar raţia de hrană oferită de Ministerul 4ănătăţii este de ; lei pe zi. 4uma este mică, dar mana$erul se ucură de a8utorul oferit de unele fundaţii din n$lia şi landa. 4trăinii vin şi le aduc micuţilor haine, 8ucării dar şi conserve de hrană. C'nd am intrat în dormitoarele cu pereţii pictaţi ne"am simţit ca într"un orfelinat. Copiii erau la şcoală, paturile de spital suprapuse trădau o urmă de tristeţe. Ma8oritatea copiilor de aici sunt cazuri sociale, copii care au înfruntat o oală $rea la o v'rstă mult prea fra$edă, copii ai căror părinţi sunt şi acum internaţi în ţară în diferite sanatorii sau, mai rău, înfruntă puşcăria, cum era cazul unui copil, de care directorul ne" a spus că i se va termina tratamentul în cur'nd iar tatăl său e închis la :ilava şi copilul n"are mamă. Doctorul %uca ne"a vorit şi despre planurile sale privind clădirea, planuri care au fost date peste cap de retrocedare. cum acesta se $'ndeşte cu teamă la anul 7<55. 4ursa& Claudia 4as ?iarul de Mures Castelul Tele3i 2una de 1os , Clu!
Castelul Bele>i, situat în localitatea %una de :os, 8udeţul Clu8 a fost construit în perioada 5;J<" 5<< de către familia noiliara transilvană Bele>i. Construcţia castelului a început în a doua parte a sex. @AII, fiind terminate în 5<< de către PKl Bele>i F5;"565, filantrop şi susţinător al lui /rancisc -a>oczi II în răzoiul curut. Ca represalii pentru susţinerea lui -a>oczi, armata imperială distru$e clădirea. Din vechiul castel a mai supravieţuit doar turnul sudic, de v'nătoare, cu o înălţime de circa 6J m şi parţial parcul. -estul castelului a fost demolat din ordinul împăratului ustriei după 5<<. Piatra rezultată din demolare a fost folosită în secolul următor, la construirea unui zid lun$ de circa << m, $ros de un metru şi înalt de E m, şi a unui nou pavilion neoclasic cu parter, eta8 şi şarpantă, dispus într"un mic parcO5. dată cu venirea $uvernării comuniste, această clădirea a fost transformată în sediu de CP. După 5HG< o porţiune de J<< m de zid a fost demolat şi piatra valorificată. ctualmente clădirea neoclasică este sediul unui centru de asistenţă socială şi protecţie pentru copii. 4e mai păstrează circa 7<< m din zid in 8urul 4pitalului din localitate. Parcul castelului cuprinde arori cu v'rsta de peste J<< ani Fste8ari, fa$i, castani. /amilia +Knff* a fost o familie noiliară din Bransilvania. Principalul memru al ei a fost Mi>lQs +Knff* F5G65HJ<, politician, ultimul proprietar al castelului de la +onţida. ramură a familiei Fcea de lsQlendva a fost ridicată la ran$ul de aroni în 5;;<, iar o altă ramură Fcea de %osoncz a fost ridicată la ran$ul de conţi în 5GJJ.
Castelul Tele3i - Posmuş, $istrita-*asaud
Castelul dateaza din secolele @AII"@AIII si a apartinut familiei Bele>i. 4e afla intr"un $rad avansat de de$radare. Castelul Tele3i - Pribileşti, Maramures
Castelul Bele>i din Priileşti are o vechime de aproape 6<< de ani şi a fost folosit ca şi reşedinţă de vară de către noilul 9eza Bele>i. #n anul 5GH a fost supraeta8at şi modernizat în stil ecletic. %ocalitatea Priileşti, unde este situat imoilul, este la o distanţă de 5G >m de +aia Mare, fiind atestată documentar ca Pri*lfalva în 5Ei Mihai. Castelul a rămas în familie p'nă la sf'rşitul celui De"al Doilea -ăzoi Mondial. După răzoi, familia Bele>i a emi$rat în străinatate şi nu se mai ştie nimic despre memrii acestei familii. #n 5HEH, castelul a fost naţionalizat, iar în re$imul comunist a avut întreuinţări diverse Fsală de aluri, sală de cinema, depozit pentru cereale, sediu al CP. Clădirea nu a fost niciodată revendicată, iar acum se află în stadiu avansat de de$radare. 4in$ura parte renovată este acoperişul, care în 5HHG a fost restaurat de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Din castelul cu iedera, Bele>i Pal din Priilesti au mai ramas doar zidurile. 4carile interioare ce duceau spre sala cu pian, soele de teracota ala, peretii capitonati in catifea au disparut la fel de rusc ca si proprietarul mosiei. Pe vremuri, ca sa intri in sat pe partea dinspre 4omes treuia sa treci de o ariera. stazi castelul e (pazit) doar de cativa muncitori care"si iau masa la umra castelului. cum mai ine de o 8umatate de secol, in zona castelului era o umra atat de deasa, incat femeilor le era frica chiar si ziua. 9ri$ore 4te$eran, locuitor in zona, a auzit de la atrani ca& (initial castelul avea numai un nivel, pe urma s"o facut si celalalt nivel. Mesterul se numea Neovari, era chiar din Sn$aria. scris numele pe castel pe cealalta parte. In fapt castelul a fost supraeta8at şi modernizat in anul 5GH. ici a locuit Bele>i Pal, prim"ministru al Sn$ariei. Dar castelul era numai o resedinta de vara a familiei. vea un parc nemaipomenit. rau intr"adevar plante si niste flori de le puteai mirosi de pe drum, asa puternic era. Mama povesteste ca"i era frica sa intre ziua din cauza desisului in parc. rau pomi ornamentali canadieni, in parcul din 4atulun$ mai exista cativa. 4i pe lan$a parc era $ard natural. Castelul era tot cu iedera, da0 o tras"o cu tractoarele in perioada comunismului ca erau irouri in castel si se urcau serpi sus. Snde"i caminul cultural avea o her$helie de cai, avea si porci, si ineinteles foarte mult teren a$ricol. %a capatul satului era o ariera si nu avea voie oricine sa treaca). Bele>i Pal venea numai vara la Priilesi, in restul anului, castelul era lasat in $ri8a unui administrator si a unui $radinar. 4lu8itorii erau ine platiti in produse a$ricole, iar de Craciun primeau de fiecare data un porc. 4te$eran isi aminteste ca se plima prin salile impozante ale castelului manat de curiozitatea copilareasca& Uvea un pian extraordinar de mare, eu cu un verisor calcam cu picioarele pe clape. ram copii, ne placea sa cantam cu picioarele. Pianu era la eta8, in cea mai mare sala. rau niste soe de teracota cu niste vulturi in pozitie de atac, de culoare ala. Peretii erau tapitati cu catifea. vea chiar si un $enerator de curent, era mare lucru p"atunci, si o fantana foarte mare in fata). Demult, pe vremea cand facea scoala de maistri la radea, 4te$eran a avut ocazia sa vada si o poza cu Bele>i Pal& Umi"o aratat"o o contesa. ra mic si cu ochelari rotunzi. sa cum mi l"o descris si unicu. l facea schim cu $roful& ii dadea malai si primea paine. facut si pentru sat& iserica si scoala. Snde ati mai vazut o iserica care nu"i cu fata spre drum1 ra cu fata spre o aleee care ducea la castel. Castelul avea si paratraznet, asa de puternic incat ne apara si pe noi. Mai incolo o furat cineva pamantarele, ca erau din cupru si mi"o traznit sura, si mie si la altii. Castelul rezista, ca"i cladit din caramida cu var nestins. 4i are pereti de peste o 8umatate de metru). Desi satenii au auzit ca Bele>i Pal s"a sinucis, castelul e Uatuit) doar de ...cucuvele. Croitoreasa $rofoaiei Bele>i Pal facea parte din aceeasi familie noiliara cu %aszlo Bele>i, varul
sau care isi avea resedinta la 4atulun$. De fapt, castelul din 4atulun$ se pare ca a fost construit de $eneralul 4amuel Bele>i si lasat mostenire. 4atenii nu"si amintesc sa fi auzit de $eneral si nu putini l"au cunoscut si pe nepotul acestuia, %aszlo. cesta a murit prin anii 06< si atranii spun ca a fost in$ropat in cimitirul satului. Cei mai multi isi amintesc insa de ($rofoaie). Maria Mutter a fost croitoreasa doamnei Bele>i si isi aminteste ca& ( stimam pe doamna Bele>i %aszlo. sta o fost inainte de razoi, ca dupa razoi n"o mai venit aici nimeni. 9rofoaia era atrana, ase ca si mine amu. !u avea materiale scumpe, ca nu era ase cum e acum luxul. avut $ospodarie, o avut loc frumos.... avut flori, pomi, trandafiri. avut slu8i. u i"am cusut. Pe atunci se imracau doamnele cu rochii lun$i. Dar nu o fost ase domnoasa sa nu stea de vora cu orisicine. a venea aici la cimitir si fu$eau copiii dupa ea si cand stri$au ciocolom, ea le dadea ani. ra ca orice femeie atrana. iuit"o oamenii pe aici. a o avut slu8ile ei si o purtau cu trasura, cu cai mandri. avut ucatareasa ei. avut si copii dar eu nu i"am cunscut. Copiii lor nici n"o stat cu atranii. m auzit ca o stat prin +udapesta. In casa o fost foarte frumos, da0 in timpul razoiului s"o 8efuit). +atranele care s"au adunat in zona sa vada despre ce"i vora, explica in soapta ca& (4i parc o fost, da0 tat s"o furat, tare mult s"o furat. Moila si"o dus oamenii. -u8a lui Petru cu un dulap de acela s"o maritat). +atranele povestesc ca, U$rofoaia) or$aniza cate o claca care se transforma in al& Uacolo s"o strans tineretul. sa de"ar face amu si noi am mere, aele. 4e distra lumea mai ine ca acuma. !"a mai fi veci ce"o fost atunci), incheie atrana privind cu nostal$ie inspre castel. Pe ulita se simte parca miros de ma$nolii, ceai si istorie. istorie care astazi incepe cu a fost odata.... istorie care astazi, are miros de praf, ruine si ma$nolii. istorie despre un Maramures impartit intre UMaria 4a), Uoamenii Mariei sale) si ceilalti. !epoata $rofului Maria Mutter i"a intanit ulterior pe urmasii lui %aszlo Bele>i& U fost o nepoata pa aici, erau fetele mici. venit la cimitir si sotul o fost in $radina si le"o chemat aci si le"am dat o masa. De atunci n"o mai venit. ?iceau ca s"o refu$iat in lvetia si am corespondat un timp, apoi s"o rupt relatia, nu stiu nimic de ea. Murit"o, ce"o facut, nu stiu). 4"a sinucis, in virtutea onoarei Bele>i Pal, conte de 4z\>, s"a nascut in 5 noiemrie la +udapesta . fost prim"ministru al Sn$ariei din 5H7< pana in 5H75 si din 5H6H pana in 5HE5. fost cunoscut ca expert in $eo$rafie, a fost memru al cademiei un$are de stiinta si seful or$anizatiei ma$hiare de cercetasi numita& Ma$zar Cser>\szsz=vets\$. Batal sau, 9\za Bele>i a fost scriitor si politician si pentru scurt timp ministru de interne, iar mama sa, Ir\n MurKti, era fiica unui ne$ustor $rec. fost unul dintre reprezentantii dele$atiei Sn$ariei la Dictatul de la Aiena. Pe 57 decemrie 5HE< la +el$rad a semnat contractul de prietenie cu Iu$oslavia, insa, deoarece pe 7 aprilie 5HE5 Yorth* permite ca trupele $ermane sa treaca prin Sn$aria spre Iu$oslavia, Bele>i s"a sinucis in ziua urmatoare, in virtutea codului onoarei noililor ma$hiari, considerand aceasta actiune drept tradare. Bi$rii, rinoceri si hipopotami impaiati Bele>i Pal avea o pasiune pentru vanatoare. 9ri$ore 4te$eran, din Priilesti, isi aminteste ca pe vremea cand era copil a descoperit niste trofee ciudate in susolul castelului& Uera un mare vanator, avea trofee din frica& un rinocer, ti$ru, in pivnita. ram mic si am vazut un hipopotam impaiat, da0 nu indrazneam sa ma apropii, ca imi era frica de el). 4ursa& Ioana %ucacel, Mircea Crisan " 9azeta de Maramures Castelul Tele3i - /ioara de us, Alba
Castelul de la Sioara de 4us, care apartine de orasul cna Mures, a fost construit in 57H<, in cel mai inalt punct din zona. Constructia medievala este amintita in documente pentru prima data in anul 57H<, su numele de !ovum Castrum F)Castelul !ou), indicand existenta unei fortificatii mai vechi pe acelasi amplasament, proail din secolele al @"lea sau al @I"lea din care se mai pot vedea portiuni dintr"un val de p^m'nt cu sant. cest (Castel !ou) a fost construit la sf'rsitul secolului @III, din ordinul re$alit^tii ma$hiare, pentru protectia salinei învecinate, fiind apoi amintit în documentele anilor 566; si 56G7.
Din secolul @IA acest castel a devenit proprietatea unor noili. Mihai Aiteazul a donat castelul de la Sioara de 4us sfetnicului s^u, anul Mihalcea. Din acest edificiu se mai pot vedea azi ruinele unui turn penta$onal, reprezent'nd vechiul don8on. (Castelul !ou) medieval a fost d^r'mat partial, în locul s^u ridic'ndu"se între anii 5GJ<"5G;< un impun^tor castel neo$otic pentru familia noiliar^ +anff*, edificiu care a intrat ulterior în proprietatea contilor Bele>*. ste vora despre o constructie dreptun$hiulara cu parter si doua eta8e. Constructia este al^turat^ unor locuinte anexe destinate personalului auxiliar de administrare si întretinere a domeniului. #n perimetrul curtii exist^ o pivnit^ de vinuri si o capel^, care, initial a fost dotat^ cu o or$^. Din initiativa familiei Bele>* în 8urul castelului a fost amena8at un parc cu alei si arori, printre care specii aclimatizate, unele fiind rarit^ti dendrolo$ice. In complexul castelului Bele>* se mai $aseste si o iserica construit^ în stil romanic în 8urul anului 56<<, în prezent ruinat^. Din castelul de la 57H< se mai pot vedea ruinele unui turn penta$onal situat in coltul de nord"est al noii constructii, care era proail vechiul don8on al fortificatiei medievale. Complexul Bele>i mai cuprinde ruinele isericii romanice, datata in 8urul anului 56<<, din care se mai pastreaza zidurile de caramida cu clopotnita. %a eta8, clopotnita are ferestre cu capiteluri cuice. De"a lun$ul timpului, si ea a suferit mai multe modificari. -estaurat, castelul ar putea intra in circuitul turistic, reprezentand comoara orasului cna Mures Srmasii $rofului dam Bele>i vor primi acest castel,unul dintre cele mai vechi castele din Bransilvania. /ostul primar al orasului cna Mures, 4orin Cristea, sustinea ca cladirea a fost retrocedata in anul 7<<;, dar deocamdata mostenitorii familiei Bele>i nu au putut sa intre in posesia ei, pentru ca cei care ocupa acum castelul, firma Metalemn 4ocom, a contestat in instanta decizia de retrocedare. Directorul Muzeului !ational al Snirii din la Iulia, 9ariel -ustoiu, a declarat ca schimarea proprietarului nu modifica re$imul castelului care este monument istoric. Potrivit acestuia, imoilul nu va putea suferi modificari sau reparatii fara acordul Ministerului Culturii. 4ursa& ocna"mures.info Castelul Thelegd' - Tileagd, $ihor
Dateaza din anul 5GEG. stazi este sanatoriu Castelul Thur'-$)n'ai - Tamaşfalău, Covasna
fost construit intre anii 5G5<"5G7<. stazi este casa de cultura a localitatii. Castelul Tobias - $oarta, ala!
Castelul Boias a fost construit in 5<, in stil aroc. stazi s"au pastrat doar ruinele. Castelul Toldalagi - Corun&a, Mures
%a nici o aruncătură de ăţ de B'r$u Mureş, în comuna Corunca, la poalele dealului, castelul Boldala$i trezeşte nostal$ia unor vremuri de mult apuse, nişte vremuri despre care cei mai mulţi am auzit vorindu"se doar din ătr'ni. -idicată în secolul 5, construcţia are o valoare inestimailă, o valoare pe care prea puţini ştiu să o preţuiască. 3i totuşi, în ciuda tuturor vitre$iilor îndurate, edificiul se încăRpăţ'nează să ram'nă în picioare, sfid'nd parcă trecerea timpului şi nepăsarea tuturor. 4pecialiştii susţin că astfel de capodopere istorice sunt adevărate mine de aur pentru localităţile în care se află. Potenţialul turistic extraordinar, atra$erea de fonduri si de investitori, dezvoltarea rapidă şi locurile de muncă pe alese, sunt doar c'teva din eRneficiile de care zonele care au un astfel de castel se ucură, iar în ccident lucrul acesta chiar se înt'mplă. %a noi, în schim lucrurile stau puţin diferit... Pe site"ul oficial al comunei Corunca, se aminteşte într"o rom'nă destul de chinuită că... (#n satul Corunca se $ăseşte un castel construit în secolul al @II"lea de către Boldala$i MihKl*. Castelul se află în proprietate privată, starea lui este foarte proastă, dar în anii următori o să Fse demareze lucrările de reconstrucţie. cest lucru o să aducă o contriuţie semnificativă dezvoltării comunei.) ptimistă şi inexactă informaţie. #n primul r'nd, localitatea Corunca apare
în documente aia in anul 5667, adică în secolul 5E, iar noilul Boldala$i MihKl* a trăit mult mai t'rziu, prin secolul 5, aşa că e puţin proail ca acesta să fi reuşit să"şi ridice casa prin anii 55<<. #n al doilea r'nd, cu toată speranţa că într"o ună zi castelul va aduce (o contriuţie semnificativă dezvoltării comunei), realitatea de la faţa locului arată în$rozitor. Ca să a8un$i la castel treuie să te av'nţi într"un puhoi de noroaie, noroaie ce se domolesc, proail, doar în seceta cea mai cruntă. Construcţia e mai de$raă o dărăpănătură hidoasă, înnecată în ălării. #n imediata vecinătate a castelului se află, fără nici o noimă, o moară ce seamănă mai de$raă cu o staţie de etoane, o făricuţă şi o casă portocalie cu c"ul în prim plan. Cu toate acestea, aici nu a fost mereu aşa... Istoria familiei Boldala$i #n anul 5;6;, în apropierea localităţii Corunca s"a adunat taăra militară condusă de Boldala$i I. MihKl*, căpitan suprem al 4caunului Mureş. Deşi deţinea un număr impresionant de proprietăţi în zona centrală a Bransilvaniei, familia Boldala$i şi"a stailit reşedinţa în Corunca, l'n$ă B'r$u Mureş. ici, cu toate că era foarte o$ată, familia nu a avut proprietate deplină asupra satului şi asupra păm'nturilor ce îi reveneau acestuia. Conform recensăm'ntului militar din anul 5;, în localitate locuiau şase noili sau primori ai secuilor, iar în arhiva familiei, păstrată la rhivele 4tatului, filiala B'r$u Mureş, s"au păstrat mai multe acte referitoare la împărţirea păm'nturilor şi pădurilor între Boldala$i şi secuii lieri. #n anul 5E;, familia Boldala$i a primit diploma de (Conte al 4f'ntului Imperiu -oman ), de la împărăteasa Maria Bereza, prin care au fost ridicaţi la acest ran$ noiliar fiii lui Boldala$i IA. MihKl*& %Kszlo I, :Knos I, /erenc I şi PKl I. După moartea lui Boldala$i IA Mihal*, cei patru fii ai acestuia au împărţit unurile imoile, care se moştenesc doar pe linie masculină. Conform înţele$erii, în proprietatea lui :Knos a8un$e 4zentenede>, /erenc a primit satul !a$*ercse, PKl casa familială şi 8umătatea posesiunii din Norun>a, iar %Kszlo a primit un teren de aceeaşi mărime tot în Norun>a. Istoria familiei Boldala$i e una deoseit de interesantă, iar înşiruirea celor care s"au succedat este lun$ă, în urma lor răm'n, însă, ruinele unui castel şi multe poveşti şi leR$ende. Sltimul locuitor al castelului a fost :ozsef Boldala$i. cesta s"a prăpădit înainte de vreme,în anul 5HE6, iar o dată cu el s"a stins şi vestitul neam Boldala$i. Istoria castelului e str'ns le$ată de cea a familiei. Deşi clădirea a fost proiectată în stil aroc şi deşi nu s"a respectat p'nă la urmă nimic din plan, datorită realizării inedite şi armoniei deoseite a formelor, edificiul a fost unul dintre cele mai ele$ante castele din Bransilvania. #n interior luxul era oritor, candelarele artistic realizate decorau cu mult un $ust încăperile, soele de teracotă erau realizate în stilul empire, iar ilioteca era una dintre cele mai o$ate şi mai vaste din Bransilvania. Parcul en$lezesc care încon8ura castelul era de o frumuseţe copleşitoare. /rumuseţea i se datora în special aşezării lui favoraile, dar şi efectului coRloristic conferit de către copacii şi florile diferite, aşezate una l'n$ă alta. #n decursul anilor 5H6<"5HE<, zona a devenit un fel de parc dendrolo$ic. Castelul Boldala$i astăzi stăzi, starea castelului este înfiorătoare. #necat în uruieni şi nămol, dăr'mat pe 8umătate şi cu acoperişul distrus, acesta nu mai aminteşte cu nimic de luxul de altădată. !ici parcul en$lezesc, c'ndva m'ndria între$ii Bransilvanii, nu stă mai ine. cum, unde odată era un paradis de flori şi aruşti rari, sunt construite haotic o moară deşălată, c'teva case şi o făricuţă, iar printre ele un drum mocirlos. şa arată castelul construit cu mi$ală acum c'teva sute de ani, castel pentru care alţii, străini, ar da proail oric't ca să"l aiă. ici este cea mai ur'tă zonă din Corunca, comună care de altfel e foarte modernă şi prosperă. Poveştile ătr'nilor 4an*i acsi s"a născut în castelul noililor. Povesteşte cu dra$ de vremurile petrecute aici. Batăl lui lucra ca şef de echipă la viile oiereşti şi împreună cu familia locuiau în curtea conacului. U9roful era un om tare de treaă. !u exista om care să aiă nevoie de a8utor şi pe care să nu îl a8ute. Sn lucru nu"i plăcea $rofului& p'r'tul. Dacă un ţăran venea să"l p'rască pe altul că a furat ceva de la castel, $roful îl pedepsea pe p'r'cios, nu pe cel care a furat. #n rest, oierii erau nişte oameni normali. !u se prea iueau între ei şi mai tot timpul oier0 Mihal* o înşela pe nevastă. u rămas aici în sat o $rămadă de itan$i de"ai lui), îşi aminteşte 4an*i acsi.
Batăl lui /erenc Marton a lucrat aproape E< de ani la castel ca ucătar. U%a început, tatăl meu a fost doar ucenic, dar după doi ani $roful l"a trimis în Sn$aria să facă o şcoală specială de ucătari. ra foarte frumos la castel pe atunci. 9rădina era mare şi noi copiii ne 8ucam toată ziua în ea. #i plăcea mult oieroaicei să ne vadă 8uc'ndu"ne. 9roful avea o iliotecă imensă şi ne spunea că tot satul şi toate averile lui nu valorează c't cărţile de aici. #n timpul răzoiului au venit ruşii şi aproape toate cărţile le"au ars. %e"au făcut pe toate $rămadă în curtea castelului şi le"au pus foc. C't timp au ars, ruşii stăteau de pază cu puştile în m'ini, ca nu cumva să ia careva vreo carte. m pl'ns de necaz atunci. rau cărţi rare acolo, unele erau făcute din piele de c'ine şi scrise de m'nă, mare păcat... . 3i crama conacului au devastat"o. #n ea erau utoaie imense, pline cu vin vechi. u tras cu puştile în utoaie şi au risipit toată ăutura. ra vin pe 8os, p'nă aproape de $enunchi. !e"am dus cu toţii şi am luat, care cu $ăleţi, care cu oale, că era păcat de at'ta ăutură. -uşii în schim, eau direct de pe 8os... . ) 4ipos Ioan s"a mutat în Corunca aia după 5HH<. Um a8uns în Corunca din pasiune pentru castelul Boldala$i), mi"a mărtuRrisit el. U!u auzisem prea multe despre comuna aceasta, dar de castel m"am îndră$ostit din prima clipă în care l"am văzut. Pe atunci nu era at't de dărăpănat cum e acum şi l"am putut explora în voie. Cel mai mult mi"a plăcut tunelul secret ce le$a castelul Boldala$i de un alt castel din %ivezeni. m vrut să cumpăr castelul de la fiica nele$itimă a $rofului, căreia i se retrocedase proprietatea, doamna Nere>es Maria. D'nsa a fost de acord, am stailit preţul, am întocmit toate actele, am făcut p'nă şi precontractul de v'nzare şi c'nd a fost să"l cumpăr, nu s"a mai putut. Areau să vă zic că la noi la primărie e mare mafie), m"a asi$urat el. Primăria n"are vină Primarul comunei Corunca, !a$* Martin, e cu sufletul împăcat în ce priveşte ruina Boldala$i. UPrimăria nu mai are nici o oliR$aţie în ce priveşte castelul. cesta este în prezent în proprietate privată şi toată treaa le revine proprietarilor. !oi i"am tot avertizat că o să"i amendăm dacă nu fac ceva, mai mult ce pot să fac1), se întreaă liniştit !a$* Martin. !ici prolema inesteticelor construcţii ce sufocă din toate părţile clădirea nu"l tulură prea mult. UMoara a fost construită prin 5HH<, pe atunci nu eram primar, făricuţa funcţionează în le$alitate, iar casele sunt construite cu acte în re$ulă.) #ntreat cine a dat totuşi aceste Uacte în re$ulă), primarul s"a eschivat& Uproail prefectura, nu noi.) /rancezii pre$ătesc restaurarea Proprietara castelului este în momentul de faţă o firmă rom'no"franceză. dministratorul P-M+ DC-, partenerul firmei respective, este un francez venit de un an de zile în -om'nia& lain Ai$neau. cesta s"a arătat consternat de modul 5<< rom'nesc în care se încearcă rezolvarea prolemei castelului. U adevărat că ni s"a cerut de către primărie să reparăm casa, dar într"un mod pe care nu îl înţele$. !i s"a cerut să refacem în primă fază acoperişul. Păi refacerea castelului e o lucrare foarte mi$ăloasă, zidurile sunt surpate, treuie întărită structura de rezistenţă, ce e dăr'mat treuie rezidit şi aia după ce clădirea e reconstruită, putem lucra şi la acoperiş. Cum să începem construcţia de sus în 8os1 ) se miră administratorul firmei. U!oi suntem firmă serioasă, noi producem numai lucruri de calitate, avem o comandă de parchet pentru palatul Aersailles, ştim să facem o treaă aşa cum treuie ea. #n prezent se lucrează la proiectul renovării castelului, acesta e făcut de artişti ce nu pot fi $răiţi. m realizat toate studiile necesare, inclusiv cel istoric. Doar acestea ne"au costat 6<.<<< de euro. Mai avem de primit şi nişte aproări de la +ucureşti. C'nd toate acestea vor fi $ata vom demara lucrările ) a mai completat lain Ai$neau. 4ursa& llain Cucu 9azeta de Mures Castelul Told' - %nni&olau +om%n, $ihor
-uinele castelului familiei Bold*, care dateaza din secolul @A " @AI, epoca medievala Castelul Torma - Cristeştii Ci&eului, $istrita-*asaud
Castelul Boma a fost construit in secolul @I@. stazi adaposteste diverse activitati mestesu$aresti Castelul Turnu +oşu - $oiBa, ala!
Castelul Burnu -oşu construit de Maria Bereza la intrarea în Defileul ltului, la ruinele $ranitei austro"un$are. Chiar dacă în prezent este închis vizitatorilor, de o deoseită importanţă turistică răm'ne Castelul Burnu -oşu, a cărei denumire provine de la faptul că zidurile au fost vopsite în roşu cu s'n$ele turcilor învinşi de către rom'ni şi saşi într"o ătălie, din 5EH6, pe c'nd aceştia se retră$eau spre `ara -om'nească. 4ituat în defileul ce îi poartă numele, acesta a fost menţionat pentru prima oară într"un document re$al din 5EJ6. Important loc de vamă într"o re$iune strate$ică în care mai existau cetăţile de la Bălmaciu şi %otrioara, fortificaţia principală este turnul"locuinţă cu plan rectan$ular, cu latura de 5E metri, ridicat pe patru niveluri şi av'nd ferestre în$uste de tra$ere pentru armele de foc. l doilea turn, de formă hexa$onală, cu laturile de metri, datează din ultima treime a secolului al @A"lea şi se lea$ă printr"un zid de turnul ridicat chiar pe mar$inea drumului construit la începutul secolului al @AIII"lea Factuala şosea 4iiu " -m. A'lcea . cest turn a fost reconstruit din temelii în cursul secolului trecut. #n secolele @AIII"@I@, la castelul Burnul -oşu se proceda la reţinerea în carantină a călătorilor şi a vitelor care veneau din Muntenia, în scopul prevenirii epidemiilor. Castelul /gron - 7au de C%mpie, Mures
-esedinta de vara a aronului Istvan S$ron, castelul de la ?au de Campie, construit dupa modelul castelelor medievale franceze, sta ascunsa de aproape 5<< de ani in padurea +arsana si povesteste tuturor despre iuirea care a zdroit sufletul stapanului sau. Cum mer$i dinspre %udus spre 4armasu, inainte sa intri in comuna ?au de Campie cu multi >ilometri, poti vedea itindu"se printre copaci, de undeva, de pe un varf de deal, pe dreapta, turnul unui castel. parca rupt dintr"o poveste de demult, iar apropierea de el te face sa visezi la vremuri demult apuse. 8uns in sat, doar drumul de acces spre castel te face sa te trezesti la realitate pentru ca asfaltul vechi, mancat de in$het si dez$het, a a8uns in unele locuri sa fie napadit de pamant, in $ropi care dau atai de cap pana si masinilor de teren. Botusi, a8uns in poarta castelului iti spui ca a meritat efortul, insa imediat te intristezi din nou la $andul ca ai putea fi printre ultimii vizitatori. sta pentru ca, in ciuda faptului ca e locuit de < de suflete, copii orfani adapostiti aici, castelul de la ?au de Campie, construit intre 5H
-usiei, unde a fost amasador, a incercat sa o convin$a pe aceasta sa se casatoreasca cu el, oferindu"i in dar castelul de la ?au proaspat construit. Banara ar fi cerut, spun oamenii locului, ca drumul intre$ care duce spre palat sa fie acoperit cu ani de aur, iar aronul a poruncit sa i se faca si acest hatar. Dar, odata lucrarile incepute, printesa i"a cerut aronului sa puna anii de aur in cant astfel ca nimeni sa nu poata calca pe capul imparatului, Istvan S$ron neputand atunci sa satisfaca aceasta dorinta a alesei inimii lui, in ciuda faptului ca detinea averi imense, chiar si daca am lua in calcul doar proprietatile detinute in zona. Bimpul a rezolvat insa prolema lui Istvan S$ron, insa intr"o maniera care i"a zdroit acestuia sufletul si l"a determinat sa se retra$a definitiv din viata pulica. sta dupa ce olsevicii care au preluat puterea si au ucis intrea$a familie a tarului, inclusiv pe iuita lui S$ron. +aronul si"a inecat de atunci amarul in padurea +arsana, unde venea rar, mai ales vara, pentru a in$ri8i copacii de aici. In 5HEJ, la 7G de ani de la moartea alesei lui, nu departe de ?au de Campie, Istvan S$ron murea si el, ducand pe lumea cealalta durerea neimplinirii. -evendicat de urmasii aronului Preluat de stat, castelul a primit mai multe destinatii in timp, iar moilierul de aici, confiscat de noua putere comunista a fost transferat la Burda, unde era pe atunci centru de 8udet. !ici pana astazi autoritatile locale de la ?au de Campie nu au mai reusit sa"l readuca in castelul care adaposteste astazi un centru de plasament aflat in suordinea Consiliului :udetean Mures. Daca pana mai acum cativa ani castelul parea relativ intretinut, revendicarea acestuia de urmasii aronului S$ron facuta dupa aparitia pachetului de le$i privind retrocedarile F7E7<e %o>odi, care explica astfel si nepasarea autoritatilor vizavi de drumul de acces spre cladire. steptare Primarul ?aului, ctavian Calu$ar, mai spera ca pentru castel vor veni si zile mai une. Lcum suntem inca in proces. m avut casti$ de cauza in prima instanta si sper sa casti$am definitiv, iar apoi sa otin intrarea lui in patrimoniul comuneiL, spune Calu$ar, care adau$a ca ter$iversarea procesului ar putea periclita structura cladirii daca autoritatile 8udetene vor amana, la randul lor, alocarea de fonduri pentru reailitarea imoilului. Cat despre drumul de acces, ctavian Calu$ar are o solutie. stfel, primarul afirma ca in acest an ar urma sa se asfalteze un drum de G >ilometri care lea$a centrul comunei de satul +arosi. Ltunci voi asfalta si cei G<< de metri de drumL, afirma ctavian Calu$ar, care spera ca intr"o zi castelul de la ?au de Campie, despre care s"a spus ca Istvan S$ron ar fi vrut sa il lase statului roman pentru scopuri umanitare, va intra in circuitul turistic. 4ursa& drian . 9iur$ea -omania %iera Castelul >e&se' - 2ivada, atu Mare
Cel mai important monument de arhitectura al localitatii, castelul familiei A\cse* a fost construit intre 5;<"5;E. Cladirea aflata astazi in administrarea Directiei :udetene pentru Bineret a avut eta8 ornamentat cu sculpturi din lemn, care s"a distrus in urma unui incendiu in 5G76, iar castelul s"a acoperit ulterior fara a mai fi reconstruit cel de al doilea nivel. Deasupra intrarii centrale se afla
lazonul familiei A\cse*, iar fatada cladirii este pazita de doi zmei executati din alama pe 8$hea, pentru a speria spiritele rele. Castelul este incon8urat de un parc en$lezesc ideal pentru plimari, plin cu copaci seculari. In secolul al @@"lea castelul a revenit familiei 4ztara*, care au fost nevoiti sa"l paraseasca in 5HEE. Castelul >eres -2ivada , Clu!
Castelul Aeres din satul %ivada, a fost construit în secolele @AIII"@I@ Castelul >eress - $ob%lna, Hunedoara
Castelul contelui Aeress datează din secolul @AIII Castelul >ă&ăres&u-Calima&hi - Măneşti, Prahova
Castel ce a apartinut vestitelor familii Aacarescu si Calimachi, datand din secolele @AII"@AIII. Castelul a trecut prin doua incendii doua incendii si toata lucratura fina de lemn a fost distrusa. Castelul ass - Eaga , Clu!
/amilia Zass a devenit proprietara domeniului `a$a, ca urmare a căsătoriei dintre Aid Zass F5E5E"5EJE şi Marta /e8es, av'nd 5< ramuri de descendenţi. i au ridicat 7 castele la `a$a Fdintre care s"a păstrat doar castelul mic şi unul la 4ucutard. 9heor$he Zass, fiul lui Ioan Zass 8unior, a fost primul memru al familiei care a consolidat averea imoiliară a familiei Zass, el fiind înmorm'ntat în 5JHE pe domeniul castelului mic. Castelul Mare de la `a$a a fost ridicat de de către 9heor$he Zass F5;JG"5i. cest castel a fost distrus complet după cel de"al doilea răzoi mondial. #n anul 5;H Zass dam a construit acest castel, care se păstrează şi astăzi. Castelul aparţine stilului aroc transilvănian şi a fost iniţial compus din& X Castelul propriu"zis Fconstrucţie cu parter şi susol, acoperiş mansardat şi portic la intrareW X Două pavilioane frontale, cu plan pătrat FdistruseW X -ămăşiţele unui zid în formă de potcoavă, ornamentat cu coloaneW X Pavilion"iliotecă, în stil aroc, cu colonadă Fdistrus. #n decursul anilor s"au facut adău$iri la faţada posterioară. Pe tavanul fostei cantine a Intreprinderii $ricole de 4tat s"a aflat o pictură Factualmente acoperită cu tencuială. 4amuel Zass F5JE"5G57 a consolidat castelul mic de la `a$a, amplas'nd şi două f'nt'ni arteziene în curtea acestuia. Castelul a devenit apoi proprietatea lui dam Zass F5G75"5GH6 care a dispus de două ori repararea sa Fîn 5GEG, respectiv 5GJ. dam a contriuit esenţial şi la reamena8area drumurilor din zonă, promov'nd un proiect de placare a adrumurilor cu lemn. După moartea lui 9heor$he Zass F5GG"5H7J şi liver Zass F5GJJ"5H67 castelul devine proprietatea lui lert Zass F5H
Castelul face parte din Cetatea din comuna 9ilau. ste încon8urat de un parc natural de circa 55 ha. Cetatea a fost edificată după 5E6H, din ordinul episcopului 9.%epes. Pe la 5J<<, cetatea iniţială a fost transformată în castel de către episcopul %adislau 9er, în stil renascentist. #ntre 5JHH si 5;<5, castelul a fost stăp'nit de Mihai Aiteazul.
/iind distrus în urma unui incendiu, castelul a fost reconstruit şi restaurat în mai multe r'nduri. #n ultimele decenii a fost folosit de %iceul din 9ilău. Castelul essel0n'i - 1ibou, ala!
Castelul Zessel\n*i, ridicat intre 5H"5G5<, reprezinta una dintre cele mai mari constructii in stil aroc din Bransilvania. fost construit pe două nivele, plan rectan$ular alun$it, cu centrul şi extremităţile mai proeminente. Două pavilioane, dispuse lateral simetric, delimitează colţurile unei curţi de recepţie în direcţia $rădinii. Domeniului Zesselen*i se intinde in 8udetele 4ala8 si 4atu Mare. +aronul !icolae Zesselen*i a fost memru al Curtii ulice Bransilvane si memru al Camerei Ma$natilor de la +udapesta. 4pre sfarsitul vietii a incercat sa se impace cu romanii din rdeal, dupa ce toata viata a militat impotriva drepturilor acestora. Mostenitorii aronului sunt patru stranepoti. Castelul esselen'i - 4bre!a, Alba
Castelul Zessel\n*i, din prima 8umătate a secolului @AIII, tipic pentru arocul din Bransilvania. ste considerat cel mai frumos castel aroc din uropa Central^ si, totodat^, cel mai vechi. ste construit pe două nivele, plan rectan$ular alun$it, cu centrul şi extremităţile mai proeminente. Două pavilioane, dispuse lateral simetric, delimitează colţurile unei curţi de recepţie în direcţia $rădinii. Constructia castelului a fost început^, potrivit celor mai recente teorii, aia în 5G. Zessel\n*i Mi>lQs, acest aristocrat cu apuc^turi romantice, Lourul din :iouL, ar fi putut s^ se apuce ceva mai devreme de ea, deoarece mosia îi aparinea, iar conacul p^rintesc nu mai corespundea pretentiilor sale, dar mai înt'i si"a $^sit altceva de f^cut. 4i"a do'ndit sotia, pe Csere* Yel\na, r^pind"o dintr"o m^n^stire siian^ Fmai t'rziu, re$istrul ei de cheltuieli, tinut cu o meticulozitate feminin^, a l^murit mai multe aspecte neclare le$ate de în^ltarea castelului. %a început, a luat"o cu sine în ta^ra din 9alitia, unde i"a fost al^turi p'n^ c'nd n^^d^iosul noil s"a hot^r't s^ spun^ adio vietii cazone si a revenit acas^, la :iou. avut o viziune îndr^zneat^ Fîn acea epoc^, multe fapte m^rete pluteau în aer si a decis s^ ridice un castel imens, dup^ modelul celor din împre8urimile +udapestei. Dar n"a reusit s^ termine dec't corpul principal, cel dinspre nord, deoarece între timp, în 5GJ, Zessel\n*i, c^l^retul p^timas, s"a sup^rat pe :ohann Yaller, contele din 9'rou, si"a alc^tuit un corp de armat^ format din E<< de d^r^ani si ioa$i, iar apoi a pornit împotriva lui si l"a asediat dup^ tot tipicul. Ca urmare a acestor fapte demne de pana unui Mi>szKth NKlmKn, pentru care împ^ratul l"a azv'rlit în temnit^, precum si datorit^ faptului c^ era foarte $reu s^ $^sesti pe atunci mesteri priceputi pe cuprinsul rdealului, lucr^rile de constructie a castelului s"au întins vreme de peste treizeci de ani. Cl^direa a fost inau$urat^ în 5G<, dar, în comparaie cu planurile initiale, castelul a r^mas neterminat. Chiar si asa, el este cel mai mare ansamlu aroc din tar^. Mai v'rstnicul Zessel\n*i, care, desi poseda o sumedenie de vinuri alese, Lmanifesta oroare fat^ de ^uturile alcoolice si se l^sa aprins numai de fierinteala s'n$elui s^uL, precum a consemnat Nem\n* ?si$mond, parc^ tocmai ar traversa"o în $alop. 4e pre$^teste s^ v'neze ceri sau tocmai si"a aruncat fiul, pe Mi>lQs, în spinarea celui mai n^r^vas arm^sar al s^u1. C'nd i"a murit si cel de"al zecelea copil, a pus s^ se zideasc^ usa cavoului familial, dar a dovedit destul^ putere ca s^"l creasc^ într"un mod spartan pe Mi>lQs, dup^ cerinsele spiritului sportiv en$lezesc, aflat pe atunci la mod^. stfel t'n^rul a devenit un c^l^res neînfricat, un tr^$^tor de elit^, un spadasin neîntrecut, chiar un arca$iu pe cinste, deoarece el a fost luntrasul care în timpul inundatiei din 5G6G a salvat vietile a sute de oameni. +erzs\n*i l"a asemuit pe acest scriitor si om politic din perioada reformelor transilv^nene cu Lo tort^ olimpic^L. 9r^dina este la fel de frumoas^ i ast^zi. Nazincz* Ftat^l $eneralului pasoptist a trecut pe aici în 5G
v'nd odat^ prile8ul, mai t'n^rul Zessel\n*i i"a d^ruit lui Nazincz* un preafrumos idiviu din celera her$helie 8iouan^, fapt care l"a ucurat mai mult dec't oricare dintre succesele sale literare. +^tr'nii arori multiseculari au fost si martorii 8ocurilor p^storesti, or$anizate de Zessel\n*i în fiecare prim^var^. Mai înt'i, r'ndasii m'nau frumosii arm^sari pur"s'n$e ara, împodoiti cu funde colorate, pocnind des din iceW apoi, în sunete de corn, se înf^tisau p^storii cu vitele lor si pornea s^ c'nte muzica. Petrecerea si osp^ul tineau adesea p'n^ noaptea t'rziu. Lrice prieten al vinurilor, orice $urmand putea s^ se îndestuleze cu cele mai alese îmuc^turiL, m^rturiseste Nem\n* ?si$mond. Mormantul unde se odihneste Lourul din :iouL se $^seste sus, pe cuprinsul parcului en$lez transformat în $r^din^ otanic^. ferit cu $ri8^ de vizitatori. 4ursa& %ume nou^, lume veche. Clu8, d. Dacia Fin rom'neste de 9*=rfi"D\a> 9*=r$*W din volumul& 4zepreti %illa Castelul esselen'i - Chio&hiş, $istrita-*asaud
Castelul a fost construit in secolele @AIII"@I@ Castelul 7i&h' - Diosig, $ihor
Castelul din Diosi$, +ihor a fost construit de catre 9runsfeld /ranz :ohann in 5<5, in 55H a fost renovat si lar$it. In anul 5G5<, castelul si pod$oria au fost cumparate de un memru al familiei ?ich*, din +ratislava. Pana in anul 5H7< a fost castel noiliar pentru ca pana in 5H;J sa 8oace rolul de scoala de vieri, iar dupa aceea a $azduit Casa $ricola :udeteana. Desi castelul ?ich* este o cladire inclusa in patrimoniul cultural al +ihorului si in planul uranistic al localitatii, un italian a crezut de cuviinta sa"si deschida in respectiva locatie o sectie de croitorie. Castelul 7i&h' - #heghie, $ihor
Castelul de la 9he$hie, +ihor a fost ridicat de un $rof din neamul ?ich*. Srmatorul proprietar a fost un intreprinzator din Muntenia, oierul Mateescu. Dupa moartea acestuia, castelul din +ihor a fost nationalizat de comunisti si cladirea a ramas o vreme in para$ina, iar parcul cu castani din 8urul ei s"a umplut de uruieni. Din 5HJ; castel functioneaza ca sanatoriu pentru olnavii de B+C. fost revendicat de urmasii ultimului proprietar. Castelul 7i&h' - 2ugaşu de 1os, $ihor
apartinut familiei ?ich* si dateaza din 5GE< Castelul EeB&hea - EeB&hea, $ihor
Constructie realizata in secolul al"@I@"lea Castelului Pleşa - 4b%rşia de C%mp, Mehedinti
Construcţia se $ăseşte în localitatea 'rşia de C'mpie, la circa ;< >m de municipiul reşedinţă de 8udeţ Droeta Burnu 4everin şi a fost proprietatea moşierului Pleşa ce locuia de mai mult timp în /ranţa de aici şi dorinţa proprietarului de a avea o reşedinţa în stilul palatelor franţuzeşti. cesta a inceput constructia castelului in 5GH7. Palatul este pus în evidenta prin amplasarea lui pe o movilă de păm'nt creată artificial la vremea aceea, ine sistematizată pe verticală şi cu vedere lar$a spre împre8urimi. Pentru edificarea lui, toate materialele de construcţie cărămida, locurile şi elementele din piatra, dalele, materialele pentru finisa8e etc. au fost înseriate şi aduse tot din /ranţa, iar la punerea în operă Fmontarea elementelor m'na de lucru a fost asi$urată de meşteri italieni. Palatul este construit pe E nivele demisol, parter, eta8 I şi mansardă, iar în plan are forma unui pătrat cu dimensiunile 5;x5;W pentru vremea respectivă a fost prevăzut cu elemente de confort ridicat respectiv încălzire centrală cu caldarină şi calorifere cu elemente decorative turnate în
tiparul fontei, apă potailă curentă, $rupuri sanitare cu ZC"uri, coloane pluviale interioare. %a exterior faţadele sunt tratate unitar, cu finisa8e simple de cărămidă zidite aparent cu intarsii de locuri de piatră, iar ferestrele prezintă ancadramente cu profile din piatră sculptată. /aţada principală are un corp decroşat Fun turn cu parter lier marc'nd intrarea principală. /inisa8ele interioare sunt foarte o$ate, at't pereţii c't şi tavanele prezintă picturi, stucaturi, lamriuri care diferă de la o încăpere la alta, pun'nd astfel amprenta destinaţiei. %ocuită temporar, construcţia nu a suferit intervenţii de"a lun$ul timpului, fiind ine întreţinută p'nă în anii 5H;<. #n anul 5HEG, Castelul Pleşa a trecut în folosinţa unui 4MB, aici fiind irourile tuturor secţiilor din zona de sud a 8udeţului. !eput'nd face faţa cheltuielilor de întreţinere a clădirii, 4MB"ul renunţă la acest sediu prin anul 5H5, castelul răm'n'nd Lîn $ri8a primărieiL. Dispariţia oiectelor de interior a început însă după 5H7. %a acea vreme acolo erau cazaţi muncitorii şi militarii care erau aduşi pentru muncile c'mpului. u dispărut ielourile, o$linzile veneţiene, piesele de interior şi chiar ilioteca. Pana in 5HH< cladirea a fost utilizată ca sediu CP dar şi ca spaţiu de cazare pe perioada muncilor a$ricole, perioadă in care a suferit multe stricăciuni şi descompletări. După -evoluţie s"a incercat preluarea castelului de 9-MC, el fiind evaluat atunci la derizoria sumă de doar 5G milioane de lei. Investitorul care a preluat 9-MC a incercat să includă şi acest castel ca făcănd parte din patrimoniul societăţii. Primăria comunei a intervenit atunci şi a trecut castelul in domeniul pulic, dar numai după ce in 8urul afacerii a izucnit un scandal uriaş. Sn 4-% din Mediaş, care voia să cumpere de la /P4 respectivul $romec, avea $ănduri ascunse cu imoilul. Directorul de atunci al /P4 Mehedinţi, 3tefan %ulea, nu a luat in seamă valoarea de patrimoniu a castelului şi l"a considerat oiect de inventar, evaluăndu"l la doar 5G milioane de lei. Doar intervenţia promptă a prefectului şi ministrului Culturii de atunci a stopat tentativa de 8af a /P4. Pănă la venirea el$ianului serii de investitori s"au perindat la Castel. Aeneau, declarau că vor face marea cu sarea şi apoi plecau fără să mai dea vreun semn. utorităţile se aşteptau ca vreun urmaş al familiei Pleşa să vină şi să investească in Castel. Cum nu s"a intămplat asta, imoilul impreuna cu E7 hectare de pamant au fost concesionate pe data de 7J feruarie 7<
interioare, iar acoperişul nu era facut cu monede de aur. 4tăp'nul a murit la H< de ani, în /ranţa, necăsătorit. /ără moştenitori, castelul a rămas al nimănui. Ma$na Curia sau Castelul +ethlen " Deva, "dul 5 Decemrie 5H5G, 6H, Yunedoara Ma$na Curia Flatină Curtea Mare sau Castelul +ethlen se situează în municipiul Deva, la poalele dealului cetaţii, înspre sud"est, l'n$ă parcul oraşului. ste cea mai veche clădire monument istoric ce se păstrează în Deva. Castelul Ma$na Curia, asezat la poalele cetatii Deva, se inte$rează uranistic in peisa8ul cladirilor din vecinatate eneficiind si de cadrul peisa$istic creat de parcul de pe latura sud" estica. /unctiunea actuala a cladirii este de muzeu 8udetean. Muzeul are una din cele mai valoroase colectii arheolo$ice din tara, colectii de numismatica, etno$rafie, stiintele naturii, arta, ilioteca. Castelul a fost construit drept casă de vacanţă de către /rancisc 9eszt*, în 5JG7 şi de"a lun$ul timpului a adăpostit diverse personalităţi ca 4i$ismund +athor*, $eneralul +asta, 3tefan +ocs>a*,9ariel +athor* şi 9ariel +ethlen, care l"a reconstruit în 5;75 în stil renascentist. 4u 9ariel +ethlen, Deva a fost pentru o scurtă perioadă capitala Principatului Bransilvaniei. #ntre castel şi cetatea Devei, situată în v'rful dealului, existau şi tunele de retra$ere în caz de asediu, surpate însă. După unirea Bransilvaniei cu -om'nia, în anul 5H5G, Castelul +ethlen a trecut în proprietatea statului rom'n, iar din 5H6G în castel a fost amena8at Muzeul de Istorie al 8udeţului Yunedoara. Castelul a fost renovat în ultimii ani, procesul fiind în stadiu de finalizare, continu'ndu"se şi cercetările arheolo$ice din curtea acestuia. Palatul Culturii - 5aşi, 5asi
Palatul Culturii din Iaşi a fost inau$urat, în 5H7;, de către re$ele /erdinand al -om'niei. -ealizat în neo$otic, după planurile arhitectului I.D. +erindei, a8utat de arhitecţii @enopol şi Cerchez, construcţia Palatului a durat două decenii. Sn prim monument a fost ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti F5E6E, care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul lexandru Moruzi F5G<; " 5G57. Sn incendiu de la sf'rşitul sec. al @I@"lea a distrus acest palat, la începutul secolului următor lu'ndu"se decizia ridicării actualei construcţii. Descriere 4tilul palatului e neo$otic flamo*ant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior. ripile cu ieşindurile semicirculare au fost retrase şi împodoite la fronton cu statui de arcaşi ce stau de stra8ă, iar pe laterale s"au construit două intrări su forma unor turnuri oltite. Intrarea în palat se face printr"un turn don8on mare, cu creneluri şi firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. lemente de interes turistic sunt& L4ala $oticăL, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un LestiarumL medieval F$rifoni, acvile icefale şi lei. L4ala AoievozilorL se află la eta8 şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale re$ilor -om'niei. Bot la eta8ul I se află L4ala Yenri CoandăL, ale cărei lamriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. rolo$iul cu carillon, instalat în turnul central, este dintr"un ansamlu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, LYora SniriiL. %e$enda spune că în proiectul iniţial erau prevăzute 6;J de camere, dar construcţia are 7HG incăperi cu o suprafaţă de aproximativ 6;.<<< m7. %a faţadă sunt H7 ferestre, iar la mansardă alte 6; în o$ivă şi două r'nduri de a$hete. %a eta8ul I, la faţada centrală, se află L4ala AoievozilorL, cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, aşezate în chenare de epocă. Picturile au fost executate de 3tefan Dimitrescu şi de elevii săi. Bot la eta8ul I se află sala LYenri CoandăL, ale cărei lamriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. #n amintirea anilor petrecuţi la Iaşi ca elev al %iceului Militar, Coandă a dăruit oraşului proiectul LMonumentului eroilor romani de 9alataL şi reţeta unui ciment special, care imită perfect culoarea şi sunetul lemnului de ste8ar. P'nă în 5HJJ, aici a fost sediul Briunalului :udeţean, dotat cu moilier confecţionat la LCasa MapleL din %ondra. fectat de cutremurul din 5HE<, Palatul a slu8it în timpul celui de"al doilea răzoi mondial drept cazarmă a trupelor $ermane şi ulterior, sovietice. #ncepand din anul 5HJ, planşeul de lemn al ultimului eta8 a fost înlocuit cu unul de ciment, turnat în plase de oţel, lucrare parţial terminată în martie 5H, c'nd a avut loc cutremurul cel mare. Ca o cheie de
oltă, noul planşeu a susţinut monumentul, fiind afectate în schim, planşeele de la eta8ul I, zidăria, ornamentele şi stucaturile. %ucrările de consolidare şi restaurare durează înca şi astăzi. stăzi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal !aţional LMoldovaL Iaşi şi cuprinde& Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul tno$rafic al Moldovei, Muzeul de rtă, Muzeul 3tiinţei şi Behnicii 3tefan Procopiu. #n aripa de nord"est a palatului se află +ilioteca Municipală 9heor$he sachi. Palatul Domnes& - +uginoasa, 5asi
Palatul domnitorului lexandru Ioan Cuza de la -u$inoasa este un palat construit în stil neo$otic în anul 5Ga"Comăneşti, în care înflorise o pasiune pentru oierul !icolae -oznovanu. a s"a aflat în paza fiului săi cel mare al lui Costache, 4ăndulache 4turdza, care purta numele unicului. #n fruntea unei mici trupe de arnăuţi, oierului -oznovanu s"a îndreptat spre palat, i"a cumpărat pe paznicii lăsaţi acolo de oier, a pătruns în curte unde a fost înt'mpinat de 4ăndulache 4turdza. cesta a
împuşcat un arnăut, dar un altul l"a omor't, în8un$hiindu"l în inimă O6. Mar$hioliţa a fost dusă la Palatul -oznovanu de la 4t'nca Fazi demolat, apoi cei doi amorezi au fu$it în +ucovina, unde s"au căsătorit. #n aprilie 5GJ, vornicul lexandru 4turdza, un alt fiu al lui Costache 4turdza, a făcut un împrumut de ;< mii de $aleni la +anca Moldovei, ipotec'nd palatul care fusese aandonat de la răpirea Mar$hioliţei şi era ameninţat de ruină. !eplătind împrumutul, anca l"a scos la licitaţie. Palat Domnesc #n anul 5G;7, domnitorul lexandru Ioan Cuza al Principatelor Snite a cumpărat la licitaţie palatul de la +anca Moldovei, dorind să"l transforme în reşedinţă de vară. l a depus la 567J ianuarie 5G;7 preţul de J7.<55 $aleni, după cum confirmă Curtea de #ntărituri, iar apoi actele de proprietate s"au încheiat la 5;7G aprilie 5G;7. Prima $ri8ă a domnitorului a fost să renoveze inte$ral palatul. Deşi domnitorul a petrecut puţin timp la palat, aici a locuit soţia sa, Doamna lena Cuza F5G7J" 5Hi şi +ali$ot de +e*ne. #n septemrie 5G;E, el sosea din nou la palat, unde a rămas aproape o lună, după promul$area %e$ii rurale din 5E7; au$ust 5G;E, prin care au fost împroprietărite cu loturi de teren a$ricol peste E<<.<<< de familii de ţărani, iar aproape alţi ;<.<<< de săteni au primit locuri de casă şi de $rădină. l a fost aşteptat de ;.<<< ţărani care au venit să"i mulţumească, fiind înt'mpinat de şase ătr'ni care l"au primit cu p'ine şi sare, precum şi cu un erec împodoit cu pan$lici tricolore OE. l şi"a continuat activitatea la palat în acea perioadă, făc'nd numiri de prefecţi şi lu'nd măsuri pentru muncile a$ricole de toamnă OJ. Plecat în exil în anul 5G;; după ce fusese oli$at să adice, domnitorul a continuat să se în$ri8ească de moşia de la -u$inoasa. l a arendat moşia în anul 5G;; cu J.<<< $aleni pe an, pentru a face rost de ani cu care să se întreţină în exil. #n acelaşi timp, el a refuzat să preia un capital de J<<.<<< de franci, depuşi la +anca -otschild de noua conducere din Principate O;. /ostul domnitor a murit la 65J mai 5G6 în oraşul Yeideler$ F9ermania, iar rămăşiţele sale păm'nteşti au fost aduse la -u$inoasa, fiind înmorm'ntate la 57H mai 5G6 într"un cavou amena8at l'n$ă iserică O. semintele domnitorului au fost strămutate de mai multe ori& în anul 5H< au fost puse în cripta amena8ată în iserică, într"o cutie de ar$int aşezată într"un sicriu de ste8arW în primăvara anului 5HEE au fost scoase din iserică de către un soldat din -u$inoasa şi duse la Mănăstirea Curtea de r$eşW apoi, în anul 5HE;, au fost depuse în +iserica Brei Ierarhi din Iaşi, unde s"a amena8at o criptă. După înmorm'ntarea fostului domnitor, lena Cuza a luat decizia de a se muta la Paris împreună cu cei doi fii şi cu +ali$ot de +e*ne " fostul secretar al domnitorului, pentru a putea să le ofere copiilor săi o educaţie aleasă. colo, lexandru, fiul cel mare, a urmat /acultatea de drept şi unele cursuri de istorie. +ali$ot de +e*ne a murit în 5GG7, iar apoi lena Cuza s"a întors la -u$inoasa OG. Cei doi fii ai domnitorului Fdin relaţia cu principesa Maria renovici au murit la scurtă vreme unul de celălalt. Dimitrie Cuza F5G;E"5GGG, fiul mai mic, s"a sinucis la Paris în anul 5GGG din dra$oste pentru o franţuzoaică de moravuri uşoare, corpul său neînsufleţit fiind adus la -u$inoasa de către lena Cuza şi înmorm'ntat la dreapta tatălui său. /iul mai mare, lexandru Cuza, olnav de miocardită severă, s"a căsătorit în 5GGH cu Maria Moruzzi F5G;6"5H75, fiica lui lecu Moruzi şi a delei 4turdza şi a plecat în călătorie de nuntă la Madrid. colo s"a îmolnăvit de ftizie şi şi"a făcut testamentul în favoarea soţiei sale, murind apoi la puţin timp în anul 5GH<. Cei doi soţi fuseseră căsătoriţi doar şase luni. !oi proprietari
lexandru Cuza a lăsat moşia de la -u$inoasa soţiei sale, Maria Moruzzi, strănepoată a domnitorului fanariot ce"l ucisese pe Ioniţă Cuza, un străun de"al lui lexandru Ioan Cuza. xist'nd neînţele$eri cu nora sa, Doamna lena Cuza a părăsit palatul şi s"a stailit la Iaşi, unde a devenit memră fondatoare a 4pitalului de copii LCaritateaL, căruia i"a dăruit suma de J.<<< de lei, casele din 4trada -omană şi o cotizaţie anuală de 7J.<<< de lei. poi s"a mutat în anul 5H<6 în oraşul Piatra !eamţ, unde a locuit într"o căsuţă modestă, dedic'ndu"se operelor de inefacere. Maria Moruzzi a avut o idilă cu Ionel I.C. +rătianu, proaspăt in$iner de căi ferate, întors de la studii de la Paris şi aflat în sta$iatură la construcţia căii ferate Iaşi " Paşcani. a l"a invitat să locuiască în palatul de la -u$inoasa şi a rămas însărcinată cu acesta. Maria Moruzzi s"a căsătorit cu +rătianu în capela castelului, cei doi divorţ'nd în aceeaşi zi FLcăsătoria"divorţ de la -u$inoasaL OH. Din această le$ătură s"a născut la 6 feruarie 5GHG, chiar în palat, un fiu, 9heor$he I. +rătianu F5GHG"5HJ6, viitorul istoric. Maria Moruzzi s"a mutat la Iaşi, unde a locuit în Casa Po$or. După moartea Mariei Moruzzi în anul 5H75, palatul a fost donat prin testament 4pitalului de copii LCaritateaL O5<. parte din moilier a fost donat Muzeului Militar. #n anii următori, a început de$radarea edificiului, care a fost accentuată de cel de"al doilea răzoi mondial. Muzeu memorial Palatul a fost $rav avariat de luptele purtate în apropiere în al doilea răzoi mondial, din el răm'n'nd doar c'teva ziduri de incintă şi ucăţi ruinate de pereţi. l a fost reconstituit în perioada 5H;G"5HG, fiind refăcut palatul propriu"zis, o parte din zidul de incintă şi doar un astion în partea de nord"vest O55. 4"a reuşit inte$rarea în ansamlul muzeistic a doar 56 ha din cele 7 ha pe care le avea iniţial domeniul. #n anul 5HH s"a încercat amena8area aici a unui muzeu de istorie, dar aia în 5HG7 s"a inau$urat oficial Muzeul Memorial Ll. I. CuzaL cu o secţie de istorie şi una de etno$rafie. Parterul palatului conţine exponate care reconstituie viaţa şi activitatea domnitorului l. I. Cuza. Muzeo$rafii au încercat să amena8eze eta8ul palatului pentru a"l aduce la înfăţişarea din vremea lui Cuza. u fost aduse moilier de epocă, cărţi de epocă, tac'muri de ar$int. #n cainetul de lucru s"au adus c'teva din piesele de moilier din lemn de ste8ar, pe care lena Cuza le"a comandat renumitei firme pariziene P.P. Mazaroz -iaillier. #ntreprinderea de 4tat Decorativa din +ucureşti a refăcut o comodă circulară după ori$inal. #n palat au fost reconstituite următoarele încăperi& X o iliotecă Fcu cărţi aduse de la Paris, X un cainet de lucru al domnitorului Funde se aflau un dulap"arhivă, un dulap de iliotecă, o măsuţă în stil $otic şi un dulap pentru pendulă, X o sufra$erie în stil $otic Fîn care se aflau 65 de oiecte de moilier din lemn de ste8ar sculptat, dintre care mai există astăzi două eta8ere"dulap, prevăzute cu arometru şi cu o pendulă, iar pe masa acoperită cu olandină ală sunt expuse tac'murile din ar$int sau alpaca, farfurii din porţelan de 4evres, pahare de cristal de +accarat, toate av'nd stema Principatelor Snite, X un salon Fcameră de primire a oaspeţilor " cu 7E de piese stil %udovic al @A"lea, dintre care puţine s"au mai păstrat, o pianină marca Yermann Yeiser Co., două $olenuri olandeze şi o statuetă feminină, în fildeş şi ronz, operă a sculptorului . +arras X salonul lenei Cuza Fcu moilă stil %ouis Philippe, X camera copiilor, X dormitorul lenei Cuza Fcu piese de moilier stil -enaştere şi X dormitorul domnitorului. X Construit în stilul neo$otic, inspirat de romantismul $erman, Palatul de la -u$inoasa este asemănător cu Palatul 4turdza de la Miclăuşeni. Palatul este o clădire de formă pătrată cu un eta8, av'nd cele patru faţade aproape simetrice, cu peroane lar$i şi drepte şi alcoane pe toate laturile spri8inite pe lespezi de piatră. dinioară el avea şi patru turnuleţe, care nu s"au mai păstrat în zilele noastre. 4cara centrală este construită în prezent din lemn. Palatul #hi3a - Comăneşti, $a&au
Palatul 9hi>a din Comanesti a fost realizat in 5GH< de catre Dimitrie !.9hi>a su indrumarea
