Na]ionalism [i identitate CHESTIUNEA ARZ|TOARE
Timp de aproape o mie de ani, maghiarii s-au confruntat cu o chestiune arz\toare: s\ se considere occidentali sau orientali? Conform unei vechi zicale, Ungaria este situat\ în buricul Europei, adic\ exact la mijlocul drumului dintre R\s\rit [i Apus. Maghiarilor le place s\ cread\ c\ Ungaria face, în realitate, parte din lumea occidental\. Dac\ alte ]\ri vor decide c\ ea se afl\ în Europa R\s\ritean\ (sau tot în cea Central\), maghiarii vor decide c\ trebuie s\ se mute spre vest. Gândul c\ Europa Occidental\ dore[te ca ei s\ r\mân\ pe loc îi cam scoate din s\rite. În]elep]ii lor au scris biblioteci întregi pe te
chestiunii din toate unghiurile posibile a fost suficient de lung, de când regele {tefan I a cre[tinat ]ara, în jurul anului 1000. Un fel de r\spuns s-a conturat în ultimele dou\ sute de ani: poporul maghiar este aproape în întregime occidentalizat, dar mândru de r\d\cinile sale, aflate în mun]ii Ural [i Altai. Dezbaterea continu\ cu privire la defini]ii [i, desigur, la obiectivele na]iei. Ar trebui s\ se mândreasc\ în continuare cu c\l\re]ii care fac deliciul turi[tilor în Marea Câmpie Ungar\ cu calit\]ile lor acrobatice sau s\ se concentreze mai degrab\ asupra construirii de noi autostr\zi cu tax\, pentru a-i mulge pe aceia[i turi[ti de dou\ ori de bani? Elementele orientale sunt `n continuare prezente. Mul]i maghiari consider\ c\ femeile sunt cet\]eni de rangul al doilea, mai ales dup\ ce î[i îndeplinesc datoria de a face copii [i când ajung la vârsta a doua. O oarecare m\sur\ de orientalism împrumut\ îns\ o arom\ special\ artei, poeziei [i muzicii populare ungare, lucru considerat ca un avantaj evident. {i mai este [i cealalt\ întrebare, la fel de intens dezb\tut\: cine sunt maghiarii adev\ra]i? Din punct de vedere strict antropologic, ei sunt des
pe la anul 896, sub conducerea lui Árpád. Sunt indivizi zvel]i, cu p\rul castaniu [i pome]ii pronun]a]i, pe care înc\ îi mai po]i întâlni prin toate col]urile ]\rii. În ziua de ast\zi, popula]ia este un amestec bogat din toate popula]iile, între care chiar [i germani, slavi, români etc. Din fericire, consensul general este c\ maghiar este cel care decide s\ fie maghiar.
CUM SE V|D EI PE EI
Maghiarii cred cu t\rie c\ ]ara lor este cea mai frumoas\ din lume. {i se bazeaz\ pe urm\toarele aser]iuni: 1. Ungaria este cea mai frumoas\ ]ar\ din lume – altfel, primii coloni[ti maghiari [i-ar fi continuat drumul în c\utarea unui loc mai bun. 2. Ungaria este cea mai frumoas\ ]ar\ din lume, pentru c\ emigran]ii se întorc mereu s\ se bucure de frumuse]ea ei, în ciuda faptului c\ au fost izgoni]i de teribilele nedrept\]i ale trecutului. 3. Ungaria este cea mai frumoas\ ]ar\ din lume,
al XVIII-lea a scris odat\: „Dac\ lumea ar fi p\l\ria lui Dumnezeu, atunci Ungaria ar fi buchetul de flori de la p\l\rie.“
CUM ÎI V|D PE AL}II
Dup\ Primul R\zboi Mondial, Ungaria [i-a pierdut 70% din teritoriu. Maghiarii nu pot nici s\ uite, nici s\ ierte acest lucru, motiv pentru care nu î[i simpatizeaz\ prea mult vecinii, considerând c\ le-au luat ilegal p\mântul. Dar, chiar [i înainte de modificarea contururilor h\r]ii, majoritatea popoarelor din vecin\tate erau privite de sus. Despre români se spune c\ sunt murdari [i c\ „au p\r pe t\lpile picioarelor“. Sunt v\zu]i ca [mecherii popoarelor din Balcani. Slovacii sunt considera]i obtuzi [i arogan]i; sârbii, aluneco[i [i agresivi. Despre cehi se zice c\ sunt oameni plictico[i [i meticulo[i, care beau prea mult\ bere, de[i, în tain\, sunt invidia]i pentru talentul lor diplomatic ([i filmele bune). Cât despre ru[i, singura modalitate de a supravie]ui anilor de despotism sovietic a fost aceea de a-i dispre]ui ca fiind un popor slav, primitiv
Ungaria, era obligatorie predarea limbii ruse, pe care, ca gest de rezisten]\ pasiv\, mii de adolescen]i au refuzat s\ o înve]e. Acum, unii dintre ei regret\ c\ nu-i pot citi în original pe Tolstoi [i pe Pu[kin [i c\ nu pot vorbi ruse[te atunci când negociaz\ schimburi economice cu fo[tii st\pâni. Dup\ atâ]ia ani de [coal\, m\car atâta lucru ar fi trebuit s\ fie în stare s\ fac\. Vecinul fa]\ de care se simt maghiarii cât de cât apropia]i este bogata [i frumoasa Austrie. Cele dou\ ]\ri de la Dun\rea albastr\, amândou\ iubitoare de operet\ [i de baluri gradioase în sezonul de iarn\, de cafea bun\ [i pr\jituri cu crem\, ar trebui s\ fac\ front comun. Din considerente istorice, maghiarii ]in [i la polonezi, cu care au împ\r]it pe vremuri un rege; [i, din motive de origine str\veche, le plac finlandezii, singurul popor de dimensiuni cât de cât apreciabile care mai vorbe[te o limb\ fino-ugric\. Germanii ([i americanii) sunt respecta]i pentru bog\]ia lor [i în special pentru for]a industrial\. În mod tradi]ional, Ungaria a f\cut parte din sfera de influen]\ german\ în Europa, iar impactul mo[tenirii culturale [i tehnice germane este vizibil. U[ile se deschid [i [uruburile se r\su
proiectate dup\ principii germane; [i, într-o oarecare m\sur\, oamenii gândesc în stil german. Genera]iile mai în vârst\ vorbeau ceva german\, dar acum nu mai este cazul. Ast\zi, pe str\zile Budapestei po]i urm\ri destul de des urm\toarea scen\. Turi[ti germani sau vorbitori de german\, care întreab\: Sprechen Sie Deutsch? („Vorbi]i nem]e[te?“) R\spunsul este: Ja! Dar acest ja nu înseamn\ c\ persoana interpelat\ vorbe[te fluent limba german\, ci doar c\ a în]eles întrebarea. Maghiarii nu au respect decât fa]\ de popoarele occidentale a[a-zis civilizate, mai cu seam\ englezii [i francezii. Cu cât îi cunosc mai pu]in, cu atât îi simpatizeaz\ mai mult. Iar odat\ cu distan]a, cre[te [i simpatia. De aceea americanii sunt prefera]ii lor. Francezii [tiu s\ tr\iasc\ [i s\ iubeasc\, iar realiz\rile lor culturale sunt de invidiat, dar de ce nu pot fi mai prieteno[i? Britanicii... Ei sunt speciali. În Ungaria secolului al XIX-lea, anglomania era un fenomen social ini]iat de aristocra]ie, care se îmbr\ca în haine de tweed [i organiza partide de vân\toare la vulpi [i curse de cai. Loialitatea britanic\ fa]\ de tradi]ii este subiect
avut pe ale sale, proprii, pân\ când cele mai multe s-au pierdut.
CUM ÎI V|D AL}II
Exist\ ideea eronat\, dar larg r\spândit\, cum c\ maghiarii ar apar]ine familiei slavilor. Ei g\ sesc acest lucru jignitor, mai ales c\ nu-i înghit pe cei mai mul]i membri ai acestei imense familii, în special pe cei care locuiesc pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. G\sesc greu de uitat faptul c\ au fost ocupa]i de Armata Ro[ie la sfâr[itul celui de al Doilea R\zboi Mondial [i c\ trupele au r\mas în ]ar\ pân\ în 1990. Ru[ii i-au privit întotdeauna pe unguri ca pe un fiu adolescent fugit de-acas\, care creeaz\ nesfâr[ite probleme. Dintre provinciile est-europene ale fostei Uniuni Sovietice, Ungaria a fost prima care s-a r\zvr\tit împotriva regimului sovietic (în 1956) [i (la finele anilor optzeci) prima ]ar\ din blocul r\s\ritean în care socialismul s-a pr\bu[it [i Cortina de Fier a fost sfâ[iat\. Din nefericire, ]\rile din jur sunt prea pu]in dispuse s\ le recunoasc\ maghiarilor acest merit. Polonezii mai dez
a fost ungar\ sau polonez\. Conform unei istorii contemporane, câinii polonezi treceau în Ungaria ca s\ m\nânce, iar câinii maghiari treceau în Polonia ca s\ latre în libertate. Ori de câte ori vine vorba despre unguri, cele dou\ lucruri care apar imediat în conversa]ie sunt gula[ul [i l\utarii viori[ti: nu m\nânc\ altceva decât gula[ [i plâng de le salt\ c\ma[a-n spate de fiecare dat\ când aud cântând viorile l\utarilor. Maghiarii g\sesc aceste caricaturi exasperante. Nu c\ gula[ul ar avea vreun defect. În perioada sa de declin, comunismul din Ungaria a c\p\tat chiar porecla de „comunism cu gula[“, pentru c\ guvernul de la Budapesta a izbutit s\ [antajeze Moscova, amenin]ând c\ va cl\tina [i mai tare barca, obligând-o s\-i acorde concesii economice care au f\cut ca nivelul de trai s\ fie mai ridicat decât în alte ]\ri-satelit. Un gula[ bun se face cu boia de ardei iute, ro[u-aprins, iar Ungaria este printre cele mai importante ]\ri cultivatoare de ardei. Profesorul maghiar Albert Szent-Györgyi a primit Premiul Nobel în 1937, pentru descoperirea vitaminei C,
CUM LE-AR PL|CEA S| FIE V|ZU}I
Maghiarilor le-ar pl\cea s\ se bucure de aprobarea nelimitat\ a lumii occidentale. Vestul li se pare sinonim cu competen]a, siguran]a [i bun\starea. Ceea ce le face cu adev\rat pl\cere este recunoa[terea acordat\ [tiin]ei [i artei lor. Dac\ vrei s\ le faci o bucurie, nu trebuie decât s\ men]ionezi în trecere cât de grozav ]i se pare faptul c\ un popor relativ mic a dat lumii opt laurea]i Nobel [i numero[i muzicieni mari, precum Bartók [i Liszt. Le-ar pl\cea s\ fie trata]i în acela[i fel în care î[i trateaz\ ei prietenii [i oaspe]ii din Occident. Sper\ c\ ospitalitatea lor tradi]ional\ va face, mai devreme sau mai târziu, s\ le creasc\ prestigiul în ochii lumii. Atunci, termenul de „maghiar“ va defini un popor generos, sofisticat [i curajos. {i muncesc la schimbarea imaginii proprii de cel pu]in patru secole.
EXPATRIA}II
Sunt popoare mici care sufer\ de un complex
consider\ spirituali [i talenta]i, dar urm\ri]i de un ghinion istoric. Încrederea în propriile for]e se vede cel mai bine când iau via]a de la cap\t într-o ]ar\ str\in\. Chiar dac\ în Ungaria tr\iesc zece milioane de unguri, alte trei locuiesc în ]\rile vecine, iar dou\ milioane au ajuns chiar [i mai departe. Cei r\ma[i acas\ îi invidiaz\ pe cei pleca]i pentru relativa lor bun\stare [i pentru c\ au tr\it netulbura]i în ]\ri libere [i democratice, în timp ce ei au suportat ani lungi de dictatur\. Se mândresc cu realiz\rile emigran]ilor, dar nu le place s\-i aud\ dezb\tând politica maghiar\ („Ce drept au? Ei au plecat“) sau criticând lucrurile „de acas\“ – acesta este fieful lor. {i invers, emigran]ii sunt foarte mândri de ]\ri[oara lor natal\, precum [i de propriile realiz\ri. A fost o vreme când pe u[ile studiourilor de film era un anun]: „Nu e destul s\ fii maghiar, mai trebuie s\ ai [i ceva talent.“ {i mul]i erau aceia care aveau mai mult decât „ceva“, printre care fra]ii Korda, care [i-au pus bazele carierei interna]ionale la Londra, regizorii de film Michael Curtiz [i George Cukor, scenaristul
( Frankenstein) [i S.K. Sakall (chelnerul cu obraji dolofani din Casablanca). Ferenc Molnár (The Swan – Leb\da), dramaturg maghiar care a ob]inut o oarecare faim\ în Vest, avea propria sa versiune a anun]ului, [i anume: „Nu e destul s\ fii maghiar, î]i mai trebuie [i un al treilea act.“ El nu socotea for]a moral\ ca fiind calitatea principal\ a compatrio]ilor s\i. Un alt bine-cunoscut emigrant maghiar, Robert Capa, fotograf în r\zboiul civil din Spania [i în atâtea altele, d\ propria interpretare formul\rii odat\ cu comentariul: „E destul s\ fii ma ghiar...“, cu sensul c\ s\ fii maghiar este o povar\ suficient\ ca s\-i ajung\ oricui o via]\ întreag\. Cel mai celebru emigrant a fost Béla Bartók, al c\rui prestigiu s-a p\strat intact pân\ ast\zi. Nici un alt maghiar nu a atins nivelul faimei sale în lume, de[i este posibil ca Erno˝ Rubik s\ se fi apropiat. El a inventat Cubul lui Rubik – jocul care a înnebunit întreaga omenire – [i lui i se al\tur\ László Biró, inventatorul pixului. Unele dintre cele mai str\lucite nume din [tiin]a american\ au origini maghiare: Albert Szent-Györgyi, Edward (Ede în maghiar\) Teller,
Leo Szilárd (a c\rui idee de a produce bomba atomic\ a fost acceptat\ de pre[edintele Roosevelt) [i mul]i al]ii. Câ]iva dintre ei au lucrat la prima arm\ nuclear\ [i se poveste[te c\, la o întrunire a fizicienilor americani, cineva ar fi spus: „Domnilor, cred c\ to]i [tim ungure[te. Ce sens are s\ ne chinuim vorbind engleze[te?“
Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.
