Sculptor al secolului XX, fgură centrală în mişcarea artistică modernă şi un pionier al abstractizării. Este considerat părintele sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa ormei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafnamentul avantgardei pariziene. !erticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice creatiei lui "râncuşi. #pera sa a in$uenţat pround conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.
BUSTUL LUI VITELIUS (1898)
!itellius a ost sculptat în primele săptămâni ale intrării în %coala &aţională de 'rte (rumoase din "ucureşti, după un mula) din sala cursurilor.
"rancusi obtine o medalie de bronz pentru bustul *+aocoon in cardul unui concurs organizat la Scoala &ationala de 'rte (rumoase din "ucuresti.
"rancusi sa simtit mai atras de opera *ndependentilor, decat de academicienii din scoala, totusi a studiat temeinic modela)ul si anatomia, lucru demonstrat de sculptura sa /Ecorseul/. +ucrarea denota o e0celenta cunoastere a anatomiei.
1ortretul este conceput pe o structura linistita si simetrica. 2almul, e0primat de sculptura in ansamblu, este putin disturbat de privirea etei care ascunde o umbra usoara.
1roesorul 3i4ai 5ragomirescu afrma ca bustul a iesit din mana celui mai mare talent ce am avut pana acum si ca siguranta si indrazneala cu care a ost modelat 2opilul nu am mai intalnito decat in bucati clasice.
Este o aproundare a temei /copilului/, sculptorul incercand sa redea starea su$eteasca a modelului. Suerinta nu este redata prin trasaturile etei, ci prin pozitia capului si prin usoara contorsiune a bustului.
SOMN (1908)
6eprezinta capul unei emei dormind. n blocul de marmura trasaturile delicate sunt abia perceptibile emanand o mare sensibilitate. 'nne 1oli7uen afrma parca am martorii efortului formei incordandu-se sa se elibereze din inima materialului
'ceasta lucrare marc4eaza o cotitura in arta lui "rancusi, inceputul drumului care va duce la arta pe care o cunoastem. +ucrarea care reda cel mai bine noua tendinta in conceptia artistica a lui "rancusi intre 89:; < 898:.
SĂRUTUL (1907)
Este lucrarea prin care "rancusi isi afrma autonomia artistica. deea principala din Sarut este simpla= iubirea ca uziune intre doua entitati separate reace unitatea originala a vietii.
2umintenia 1amantului re$ecta flozofa lui "rancusi care isi are radacinile intro cumintenie anterioara crestinismului. Sculptura reprezinta o emeie oarte concentrata asupra ei insasi, fgura ei dega)and un mister care o transorma intrun portret universal.
MUZA (1912)
Este inspirata ca si 3uza adormita tot de portretul "aronesei 6enee rana (rac4on.
Este socotita de critici drept unul dintre cele mai celebre si cutezatoare portrete ale celui deal XXlea veac. 6eprezinta o noua conceptie a portretului. ntre 898:89>> "rancusi a realizat o serie de portrete ?in mare parte distruse c4iar de el@ lucrate in elurite materiale dintre care sau pastrat numai sapte versiuni= trei de marmura si patru de bronz.
COLOANA "ĂRĂ S"#RŞIT (1918) Este prima versiune in lemn de ste)ar a 2oloan ei ara sarsit, sculptate in amintirea celor cazuti in razboi, desi conorm parerii unor cercetatori "rancusi a sculptat inca din 89:9 unele variante de coloana .
Ana din multiplele variante ale sărutuluiBC 3ai gasesc eu ceva sa scriu mai tarziu
