MODEL BACALAUREAT 1.Citește următorul fragment:
“Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învaţă bine cu profesorul care inspiră simpatie, dar se învaţă în cele din urmă bine şi cu cel rău, de d e frică…Mie îmi plăceau de pildă istoria şi matematicile, dar amândoi profesorii de la aceste materii erau personalităţi lipsite de har… Cel de matematică era un îngâmfat şi pe deasupra de o solemnitate deplasată, de parca ai fi zis că a intrat într-o biserică. Şi lui îi plăcea prea mult materia. Ne vorbea mereu cu admiraţie de marii matematicieni ai antichităţii, dar şi de ai noştri, de pildă despre Şer ban Ţiţeica, pe care îl diviniza dându-ne să înţelegem că pe un om mare nu-l poate admira unul mic. Într-adevăr făcea acest lucru strivindu-ne în acelaşi timp prin ironii muşcătoare şi calificative care ne înjoseau ; că, de pildă,niciodată vreunul dintre noi nu va ajunge nici un Euclid, nici un Şerban Ţiţeica. „Bine că ai ajuns tu !" îi răspundeam eu în gând şi nu învăţam nimic. „O să te lase corigent!" îmi spuneau ceilalţi speriaţi. „Ei şi ? O să învăţ pe trimestrul III şi o să fie silit să-mi dea zece şi îmi iese media de trecere. Şi n-o să-i fac eu lui pe plac… Pe trimestrul trei am început însă să învăţ. Groaza de corigentă era mai mare decât repulsia faţă de antipaticul profesor. Rămâneam seara singur în clasă şi învăţam elementele lui Euclid şi teorema lui Pitagora, care n-aveau nici o logică : suma pătratului catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei ! Pe această trudă a mea, ne-am pomenit că ne anunţă să ne pregătim pentru teză. Cînd în ziua respectivă ne-a dictat cele trei probleme pe care trebuia să le rezolvăm, o tăcere îngrozită s-a aşternut asupra clasei… Am terminat cu o jumătate de oră mai înainte, am închis caietul şi m-am rezemat de bancă uitându-mă într-adevăr provocator la profesor. Pe urmă, m-am ridicat, am depus caietul pe catedră şi am ieşit. După teză, nimeni nu mă lua în seamă, nimeni nu discuta cu mine ce făcusem. Toţi arătau jalnic, foarte puţini rezolvaseră una sau două probleme şi nu erau siguri că le-au rezolvat nici pe-alea și niciunul pe toate trei.Eu,le-am spus,eu le-am rezolvat.” Marin Preda,Profesorii,în Imposibila întoarcere
1.Menționează sensul din text al expresiei ex presiei „să-i fac eu pe plac”. Posibil răspuns : Expresia evidențiază intenția elevului de a nu respecta voința profesorului chiar dacă ceilalți colegi îi spuneau că va rămâne corigent. 2.Indică,valorificând textul dat,cele două materii preferate ale elevului. Posibil răspuns:Cele două materii preferate ale elevului sunt istoria și matematicile:”mie îmi plăceau de pildă istoria şi matematicile”.
p lăcea profesorul de matematică,utilizând informațiile din text. 3.Explică de ce tânărului nu îi plăcea Posibil răspuns : Tânărului nu îi plăcea profesorul de matematică matematică din cauză pasiunii exaggerate pentru materie și din cauză că îî înjosea pe elevi :” Cel de matematică era un îngâmfat şi pe deasupra de o solemnitate deplasată, de parca ai fi zis că a intrat într-o biserică. Şi lui îi
plăcea prea mult materia… Într-adevăr făcea acest lucru strivindu-ne în acelaşi timp prin ironii muşcătoare şi calificative care ne înjoseau…” 4.Precizează atitudinea copilului ,așa cum reies din secvența:”Ei și?O să învăț pe trimestrul III și o să fie silit să îmi dea zece și îmi media de trecere .Și n-o să-i fac eu lui pe plac...”. Posibil răspuns : Copilul se dovedește a fi curajos,plin de revoltă,încercând să îl constrângă pe profesor la sfârșit de semestru. 5.Prezintă,în 30-50 de cuvinte,relația elev- profesor,așa cum se desprinde din primul paragraf al textului. Posibil răspuns : Elevul se simte lezat de repetatele tentative ale dascălului de a-i înjosi pe copii.Începe să îl perceapă ca pe un inamic și din cauza antipatiei refuză să învețe la matematică până la sfârșitul semestrului al III-lea.
