TEST 1
1. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează, realizează, imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care: a. nivelul fanteziei; b. nivelul reveriei; c. nivelul idealfantastic; d. imaginaţia reproductivă. !. "are dintre următorii termeni are are statut de derivat #i subordonat subordonat celorlalţi doi: a. comunicarea; b. limba; c. limba$ul; d. nici unul. %. &rintre particularităţile dinamicii dinamicii activităţii bazate pe e'citaţia #i in(ibiţia proceselor nervoase superioare superioare )nt*lnim: a. indicele impulsivităţii; b. intensitatea fenomenelor fenomenelor psi(ice; c. capacitatea de relaţionare interumană; d. frecvenţa reacţiilor psi(ice.
+. ăspunsul primordial al omului la stimulii e'terni este: a. senzorial; b. perceptiv; c. emoţional; d. cognitiv. -. nterpretarea naturii #i locului locului motivaţiei )n S&/ are are la baza principiul: a. internalistdeterminist; b. e'ternalistdeterminist; e'ternalistdeterminist; c. interacţiunii circulare subiectmediu; d. activismului intern. 0. intre verigile sistemului de comunicare, comunicare, cea care mi$loce#te mi$loce#te a$ungerea mesa$ului la destinaţie este: a. emiţătorul; b. canalul; c. semnalul; d. codul. 2. intre operaţiile g*ndirii fac parte: a. transformările; b. conţinutul comportamental; comportamental; c. clasele; d. evaluarea. 3. eactualizarea planurilor ce vor fi realizate )n viitor define#te următoare caracteristică a memoriei:
+. ăspunsul primordial al omului la stimulii e'terni este: a. senzorial; b. perceptiv; c. emoţional; d. cognitiv. -. nterpretarea naturii #i locului locului motivaţiei )n S&/ are are la baza principiul: a. internalistdeterminist; b. e'ternalistdeterminist; e'ternalistdeterminist; c. interacţiunii circulare subiectmediu; d. activismului intern. 0. intre verigile sistemului de comunicare, comunicare, cea care mi$loce#te mi$loce#te a$ungerea mesa$ului la destinaţie este: a. emiţătorul; b. canalul; c. semnalul; d. codul. 2. intre operaţiile g*ndirii fac parte: a. transformările; b. conţinutul comportamental; comportamental; c. clasele; d. evaluarea. 3. eactualizarea planurilor ce vor fi realizate )n viitor define#te următoare caracteristică a memoriei:
a. diversitatea; b. eterogenitatea; c. implicarea )n prezent; d. dimensiunea prospectivă. 4. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără: a. latura semantică; b. latura instrumentală; instrumentală; c. latura univocă; d. latura calitativă. 15. efularea este procesul de: a. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional; b. a unui conţinut conţinut motivaţional neplăcut; neplăcut; c. stopare din con#tiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute; d. limitare a satisfacerii unei trebuinţe; e. stopare a satisfacerii unei trebuinţe. 11. În funcţie de durată, formele memoriei se )mpart )n: a. voluntară #i involuntară; b. mecanică #i logică; c. senzorială #i de lungă durată; d. fidelă #i completă. 1!. În sens larg, termenul de caracter este sinonim cu: a. aptitudini; b. fire;
c. temperament; d. personalitate. 1%. intre produsele g*ndirii fac parte: a. memoriile; b. relaţiile; c. comportamentele; d. cuvintele. 1+.intre parametrii folosiţi pentru investigarea #i evaluarea nivelului de dezvoltare #i eficienţă a memoriei face parte: a. conte'tualitatea; b. fidelitatea; c. selectivitatea; d. mi$locirea. 1-. e regulă e'travertiţii se )nt*lnesc printre: a. actori; b. v*nzători; c. politicieni; d. profesori; e. copii. 10. 6enţinerea timp )ndelungat a efortului caracterizează: a. perseverenţa; b. tăria #i fermitatea; c. independenţa #i iniţiativa;
d. autocontrolul. 12. "on#tiinţa de sine se formează la: a. v*rsta de % ani; b. v*rsta de 0 ani; c. pubertate; d. adolescenţă. 13. 6anifestările temperamentale caracterizează: a. limba$ul #i g*ndirea; b. motivaţia #i afectivitatea; c. voinţa #i atenţia; d. )ntreaga personalitate. 14. maginea de sine, )n cadrul sistemului de personalitate, aparţine: a. subsistemului instrumental; b. subsistemului perceptiv; c. subsistemului de orientare #i proiecţie; d. subsistemului de comunicare #i relaţionare. !5. "omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii indicatori: a. latura cantitativă; b. latura calitativă; c. promptitudine; d. limbă.
!1. &entru a )nvăţa mai u#or #i mai bine, intensitatea impulsului motivaţional trebui să fie: a. foarte mare; b. foarte s1abă; c. moderată; d. dublată de afectivitate. !!. 7uncţia reglatoare a afectivităţii )n raport cu activitatea intervine )n momentul: a. final; b. de proiectare; c. de sistematizare; d. de organizare. !%. 6ecanismul atenţiei )ndep1ine#te rolul de: a. activare centralizată; b. selectare #i combinare; c. filtrare #i activare; d. activare focalizată. !+. eprinderea devine abilitate )n: a. faza )nvăţării analitice; b. faza articulării #i sistematizării; c. faza perfecţionării #i desăv*r#irii; d. faza automatizării. !-. efiniţia ,,un sistem de semne #i reguli logicogramaticale elaborat istoric
ce serve#te ca instrument de codificare #i transmitere a informaţiei procesul real al comunicării8 este a: a. limbii; b. limba$ului; c. semnalului; d. semanticii. !0. 9ptitudinile muzicale cuprind componente ale: a. memoriei; b. voinţei; c. imaginaţiei; d. motivaţiei. !2. espectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine: a. faţă de sine; b. fată de activitate; c. faţă de muncă; d. faţă de societate. !3. upă traiectoria pe care o urmează procesul g*ndirii raţionamentul ia trei forme, printre care: a. inductivă; b. productivă; c. de desemnare; d. de decizie. !4. "*nd un individ măn*ncă tot timpul:
a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent; b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă; c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută #i cea subiectivă continuă; d. starea obiectivă de necesitate nu sa produs. %5. Teoria activistă a formării deprinderilor este reprezentată de: a. . escartes; b. 9. "omte; c. 9ristotel; d. &laton. %1. &rintre trăsăturile proceselor afective, )nt*lnim: a. convertibilitatea; b. tăria; c. ritmul; d. perseverenţa. %!. 7uncţia limba$ului prin care formulele verbale pot substitui, )n anumite situaţii, obiecte, fenomene #i relaţii concrete este funcţia: a. de comunicare; b. de reprezentare; c. dialectică; d. e'presivă. %%. &si(ologul ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltării intelectului inteligenţa: a. operatorie concretă;
b. logicomatematică; c. naturală; d. orientării spaţiale. %+. Sentimentul dreptăţii reprezintă un sentiment: a. social; b. moral; c. al adevărului; d. estetic. %-. "urba uitării a fost trasată, )n urma e'perimentelor, de către: a. Ebbing(aus; b. 7reud; c. &iaget; d. 9llport. %0. istraţii se )nt*lnesc mai mult printre: a. oameni de #tiinţă; b. copii; c. arti#ti; d. oameni )n v*rstă. %2. ocul central ocupat de g*ndire )n S&/ constă )n faptul că: a. reglează comportamentul; b. asigură adaptarea la mediu; c. integrează informaţiile venite din mediul intern #i e'tern; d. funcţiile con#tiinţei )#i găsesc e'presia )n dinamica g*ndirii.
%3. 7actorul < cuprinde, printre alţi factori: a. memoria; b. afectivitatea; c. atenţia; d. voinţa. %4. Sentimentul Eului este, după ibot: a. emoţie inferioară; b. emoţie superioară; c. emoţie primară; d. emoţie comple'ă. +5. =rice problemă are o latură: a. generală #i particulară; b. obiectivă #i subiectivă; c. simplă #i comple'ă; d. concretă #i abstractă. +1. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim: a. funcţia de reglare a conduitei; b. funcţia de susţinerepotenţare; c. funcţia de optimizare a efortului; d. funcţia de restabilire a ec(ilibrului biologic #i psi(ic. +!. "ele doua forme ale operaţiilor instrumentale ale g*ndirii sunt: a. generalizarea #i abstractizarea;
b. algoritmica #i euristica; c. concretizarea #i abstractizarea; d. analiza #i sinteza. +%. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin: a. nevoia de somn; b. plăcerea rela'ării; c. plăcerea de a munci; d. agresivitate. ++. >oinţa este un proces psi(ic comple' prin intermediul căruia omul: a. )nc(eie o acţiune; b. se abţine de la o acţiune; c. reactualizează un act; d. relatează o acţiune. +-. În funcţie de poziţia motivului )n raport cu activitatea, formele motivaţiei se )mpart )n: a. intrinsecă #i e'trinsecă; b. )nnăscută #i dob*ndită; c. primară #i secundară; d. simplă #i comple'ă.
TEST 2 1. upă posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de necesitate, e'istă: a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut; b. stări de motivaţie satisfăcute continuu; c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent; d. stări motivaţionale nerelevante. !. "omunicarea se define#te ca fiind o relaţie de sc(imb: a. de mărfuri; b. de obiecte; c. de e'perienţă; d. de informaţie. %. 9fectivitatea este condiţionată de: a. deficitul de informaţie despre stimul; b. surplusul de informaţie despre stimul; c. cantitatea optima de informaţie despre stimul; d. diversitatea informaţiilor despre stimul. +. Teoria determinismului supraindividual consideră că voinţa este: a. o forţă spirituală )n sine; b. modalitatea de a depă#i orice obstacol; c. determinată de personalitatea fiecăruia; d. un instrument subordonat destinului. -. În funcţie de gradul de structurare e'istă:
a. trebuinţe biologice #i fiziologice; b. de cunoa#tere; c. interne #i e'terne; d. simple #i comple'e. 0. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără: a. latura statisticomatematică; b. latura fizică; c. latura calitativă; d. latura socială. 2. maginaţia reproductivă se realizează prin obţinerea unor imagini care: a. )#i au corespondenţa )n memorie; b. )#i au corespondenţa )n conţinuturile )nvăţate; c. )#i au corespondenţa )n e'perienţa anterioară a individului; d. )#i au corespondenţa )n trăiri anterioare ale subiectului. 3. intre operaţiile g*ndirii fac parte: a. sistemele; b. unităţile; c. memoria; d. conţinutul semantic. 4. Eterogenitatea ca trăsătură a memoriei se referă la: a. legătura ei cu alte procese psi(ice; b. legătura ei cu operaţiile g*ndirii; c. dimensiunea prospectivă;
d. diversitatea tipurilor de informaţii. 15. apsusurile reprezintă reacţii ,,aberante8 produse de: a. neselectarea comportamentului de satisfacere; b. nesemnalizarea cone'iunii inverse la blocul de comandă con#tient; c. necon#tientizarea motivului; d. neprelucrarea semnalelor )n blocul de comandă con#tient. 11.7uncţia limba$ului care constă )n asigurarea transmiterii informaţiei de la o persoană la alta este funcţia: a. de comunicare; b. de reglare; c. ludică; d. dialectică. 1!. intre tipurile temperamentale descrise de ?ippocrates #i
1+. Tipului somatic ectomorf descris de S(eldon )i corespunde temperamentul: a. sangvinic; b. cerebroton; c. limfatic; d. introvertit. 1-. 9sociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii: a. creativi; b. preocupaţi; c. fantezi#ti; d. distraţi. 10. 9tunci c*nd un om trece de la iubire la ură, se manifestă: a. polaritatea; b. intensitatea; c. durata; d. convertibilitatea proceselor afective. 12. 6inciuna reprezintă o atitudine faţă de: a. muncă; b. familie; c. lume #i viaţă; d. ceilalţi.
13. intre trăsăturile principale ale procesului global al g*ndirii face parte, după
a. subsistemul bioenergetic; b. subsistemul perceptiv; c. subsistemul intelectual; d. subsistemul de comunicare #i relaţionare. !%. În S&/, caracterul reprezintă latura: a. dinamicoenergetică; b. relaţionalvalorică; c. instrumentaloperaţională; d. de orientare #i finalizare. !+. upă traiectoria pe care o urmează procesul g*ndirii, raţionamentul ia trei forme, printre care: a. proiectivă; b. deductivă; c. de decizie #i control; d. de negare. !-. intre parametrii folosiţi pentru investigarea #i evaluarea nivelului de dezvoltare #i eficienţă a memoriei face parte: a. selectivitatea; b. logica; c. completitudinea; d. activismul. !0. &rincipalul instrument de comunicare cu noi )n#ine este: a. limba$ul e'tern;
b. limba$ul scris; c. limba$ul oral; d. limba$ul intern. !2. mmanuel @ant a clasificat emoţiile )n: a. simple #i comple'e; b. inferioare #i superioare; c. stenice #i astenice; d. primare #i secundare. !3. 7ormarea unui model mintal al acţiunii se )nt*lne#te )n: a. faza iniţială a formării deprinderii; b. faza )nvăţării analitice; c. faza articulării #i sistematizării; d. faza automatizării. !4. &si(ologul ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltării intelectului inteligenţa: a. academică; b. preoperatorie formală; c. operatorie senzorială; d. operatorie motorie. %5. eprimarea este procesul de: a. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional inacceptabil social. b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe; c. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional;
d. )ngrădirea satisfacerii unei trebuinţe. %1. intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte: a. veriga verbală; b. veriga nonverbală; c. veriga cone'iunii inverse; d. veriga instrumentală. %!. În funcţie de gradul de implicare a subiectului, deprinderile pot fi: a. active #i pasive; b. statice #i dinamice; c. simple #i comple'e; d. verbale #i intelectuale. %%. Trăirile emoţionale se manifestă prin răspunsul emoţional: a. primar; b. secundar; c. global; d. persistent. %+. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă: a. este menţinută continuu; b. este )nlăturată; c. este provocată; d. este intermitentă. %-. Spiritul de observaţie este o componentă a aptitudinii:
a. muzicale; b. te(nice; c. matematice; d. pedagogice. %0. ezolvarea unei ecuaţii de gradul doi este rezolvarea unei probleme: a. bine definite; b. slab definite; c. nedefinite; d. de matematică. %2. >oinţa este un proces psi(ic comple' prin care omul: a. e'ecută o acţiune; b. proiectează o acţiune; c. reactualizează o acţiune; d. finalizează o acţiune. %3. "orectitudinea transmisiei mesa$ului poartă denumirea de: a. semantica; b. completitudine; c. fidelitate; d. promptitudine. %4. &entru un cercetător, interesul pentru cunoa#tere reprezintă o motivaţie: a. )nnăscută; b. dob*ndită; c. biologică;
d. intrinsecă. +5. intre cauzele uitării face parte: a. nesolicitarea )ndelungată a materialului; b. memoria mecanică; c. memoria logică; d. volumul memoriei. +1. 9variţia reprezintă: a. un sentiment; b. o dispoziţie; c. o stare de afect; d. o pasiune. +!. <*ndirea le conferă celorlalte procese psi(ice dimensiunea: a. integralităţii; b. raţionalităţii; c. propensiunii; d. adecvării la realitate. +%. eamintirea unei bucurii este un act de atenţie: a. voluntară; b. involuntară; c. instinctivă; d. interioară. ++. =succesiune strict determinată de pa#i pentru rezolvarea unei probleme
poartă denumirea de: a. algoritmica; b. euristica; c. generalizare; d. abstractizare. +-. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin: a. voce puternică; b. plăcerea rela'ării; c. tendinţa de izolare; d. e'traversie.
TEST 3
1. 9tenţia intelectuală presupune participarea următoarelor procese psi(ice: a. reprezentarea; b. afectivitatea; c. memoria; d. motivaţia. !. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei e'primă legătura dintre mesa$ #i obiectul sau evenimentul despre care se informează:
a. latura semantică; b. latura utilitară; c. latura cantitativă; d. latura pragmatică. %. intre operaţiile g*ndirii fac parte: a. cunoa#terea; b. relaţiile; c. simbolistica; d. implicaţiile. +. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim: a. funcţia de selectare, activare, declan#are; b. funcţia de dinamizare a personalităţii; c. funcţia (omeostatică; d. funcţia de stabilizare #i ec(ilibrare. -. &rintre verigile sistemului de comunicare se numără: a. cele două sau mai multe persoane )ntre care se face transferul de informaţie; b. codul; c. bloca$ele; d. atmosfera )n care se desfă#oară comunicarea. 0. În funcţie de gradul de comple'itate, deprinderile pot fi: a. active #i pasive; b. statice #i dinamice;
c. simple #i comple'e; d. verbale #i intelectuale. 2. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii formele motivaţiei pot fi: a. (omeostatică, de optimizare #i dezvoltare; b. )nnăscută, dob*ndită; c. e'trinsecă #i intrinsecă; d. biologică #i fiziologică. 3. 7recvenţa )ntro unitate de timp a manifestărilor psi(ice caracterizează: a. ritmul reacţiilor psi(ice; b. tempoul reacţiilor psi(ice; c. e'presivitatea reacţiilor psi(ice; d. ad*ncimea #i tăria reacţiilor psi(ice. 4. "ea mai comple'ă formă a imaginaţiei este: a. reveria; b. imaginaţia productivă; c. imaginaţia artistică; d. imaginaţia politică. 15. nterpretarea naturii #i locului motivaţiei )n S&/ are la baza principiul a. internalistdeterminist; b. e'ternalistdeterminist; c. interacţiunii circulare subiectmediu; d. activismului intern.
11. upă
a. biologică; b. socială; c. )nnăscută; d. dob*ndită. 10. E'travertiţii sunt oameni care: a. au o mare mobilitate a atenţiei; b. au atenţie distributivă; c. sunt distraţi; d. au atenţia orientata spre lumea e'terna. 12. "ele două variante ale limba$ului verbal, oral #i scris, sunt caracteristice limba$ului: a. e'tern; b. intern; c. pasiv; d. activ. 13. ocul de #a( este rezolvarea unei probleme: a. bine definite; b. nedefinite; c. slab definite; d. de g*ndire. 14. /tilizarea limba$ului )n cadrul efortului voluntar se face prin e'presii ca: a. ,,)mi place să fac8; b. ,,trebuie să fac8;
c. ,,fă a#aA a#a se face8; d. ,,nam ce face8. !5. 7uncţia limba$ului de obţinere a informaţiilor prin diri$area operaţiilor de analiza #i sinteza poarta denumirea de funcţie: a. de comunicare; b. de cunoa#tere; c. e'presivă; d. de reprezentare. !1. upă traiectoria pe care o urmează procesul g*ndirii, raţionamentul ia % forme printre care: a. de afirmare; b. de negare; c. analogică; d. imaginativă. !!. nteresele reprezintă: a. stări de necesitate; b. trebuinţe de supravieţuire; c. stări motivaţionale simple; d. suma motivaţiilor. !%. eprinderea de a aprinde c(ibritul este: a. o deprindere intelectuală; b. motorie; c. de )nvăţare;
d. simplă. !+. 6emoria involuntară )nregistrează )ndeosebi: a. mi$loacele #i scopurile acţiunii; b. evenimente care impresionează; c. date interesante; d. situaţii )ncărcate emoţional. !-.
a. astenic; b. coleric; c. endomorf; d. e'travertit. !4. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără: a. latura socială; b. latura pragmatică; c. latura fizicomatematică; d. latura unilaterală. %5. "omportamentul de surpriză face parte din comportamentele: a. globale; b. secundare; c. persistente; d. fiziologice. %1. nteligenţa senzoriomotorie se bazează pe: a. acţiunea e'ternă directă cu obiectele; b. utilizarea limba$ului; c. stabilirea de relaţii interpersonale; d. combinarea imaginilor )n categorii. %!. nteligenţa socială reprezintă: a. capacitatea de a )nţelege comportamentul celorlalţi; b. operarea eficientă cu obiecte materiale; c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii. %%. intre parametrii folosiţi pentru investigarea #i evaluarea nivelului de dezvoltare #i eficienţă a memoriei face parte: a. volumul; b. selectivitatea; c. mi$locirea; d. conte'tualitatea. %+. apiditatea emiterii #i transmisiei mesa$ului poartă denumirea de: a. pragmatism; b. promptitudine; c. fidelitate; d. completitudine. %-. Stima de sine reprezintă: a. o stare de afect; b. o dispoziţie afectivă; c. un sentiment; d. o pasiune. %0. Boţiunea de frustrare a fost elaborată de: a. Sigmund 7reud; b. ene escartes; c. 9ugust "omte; d. "arl ung.
%2. "*nd alcătuiţi sc(eme #i rezumate, utilizaţi: a. g*ndirea convergentă; b. g*ndirea divergentă; c. evaluarea; d. limba$ul. %3. Temperamentul reprezintă )n sistemul de personalitate, subsistemul: a. fiziologic; b. bioenergetic; c. instrumental; d. de autoregla$. %4. 9titudinea faţă de sine este o componentă a: a. imaginii de sine; b. stimei de sine; c. con#tiinţei de sine; d. respectului de sine. +5. intre cauzele uitării face parte: a. insuficienta consolidare )n etapa memorării; b. conte'tul; c. absenţa imperativului ,,trebuie8; d. lapsusul. +1. În funcţie de criteriul formalcantitativ, procesele afective se )mpart )n: a. stenice, astenice #i indiferente; b. primare, comple'e #i superioare;
c. comple'e, secundare, inferioare; d. intense, lente, de durată. +!. =peraţia instrumentală a g*ndirii prin care subiectul analizează, compară #i alege dintro mare varietate de căi posibile poartă denumirea de: a. euristică; b. algoritmică; c. raţionalizare; d. concretizare. +%. 7aţă de capacitate, aptitudinea este: a. un rezultat; b. o condiţie; c. o cauză; d. un efect. ++. 7irea omului se refera la: a. atitudini; b. aptitudini; c. temperament; d. caracter. +-. 9tenţia involuntară poate fi provocată de: a. e'perienţă anterioară; b. o durere; c. iniţiativa proprie; d. mi#carea stimulilor.
TEST 4 1. intre operaţiile g*ndirii fac parte: a. clasele; b. relaţiile; c. unităţile; d. g*ndirea divergentă. !. ,,Bevoia )l )nvaţă pe om8 e'primă: a. rolul negativ al frustrării; b. relaţia dintre motivaţie #i )nvăţare; c. relaţia dintre motivaţie #i activitate; d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii. %. &unctul de vedere ni(ilist )n psi(ologie se refera la: a. emoţiile negative; b. rolul perturbator al afectivităţii; c. neadoptarea unui anumit punct de vedere; d. controlul afectivităţii. +. Starea de atenţie se poate constata: a. orientarea privirii; b. poziţia picioarelor; c. poziţia m*inilor; d. poziţia ridurilor de pe frunte.
-. "omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii indicatori: a. fidelitatea; b. latura pragmatică; c. latura semantică; d. bilateralitate. 0. "a fază a actului voluntar, e'ecuţia este compusă din: a. operaţii refle'e; b. operaţii mintale; c. operaţii materiale; d. operaţii concrete. 2. 7uncţia limba$ului care constă )n facilitarea e'teriorizării unor trăiri subiective comple'e prin intonaţie, ritm, pauze, accente este funcţia: a. de reprezentare; b. e'presivă; c. ludică; d. de reglare. 3. Stările de necesitate umane prezintă laturi: a. e'clusiv obiective; b. e'clusiv subiective; c. obiective #i subiective; d. e'terne #i interne.
4. dentitatea de sine se formează p*nă la: a. v*rsta de % ani; b. v*rsta de 0 ani; c. pubertate; d. adolescenţă. 15. >iteza cu care vorbim caracterizează: a. ad*ncimea #i tăria fenomenelor psi(ice; b. intensitatea fenomenelor psi(ice; c. ritmul #i viteza fenomenelor psi(ice; d. e'presivitatea psi(ică. 11. Bivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua după indicatorii: a. originalitate; b. stabilitate; c. pricepere; d. deprindere. 1!. &rintre formele memoriei )nt*lnim: a. memoria biologică; b. memoria faptelor; c. memoria acţiunilor; d. memoria datelor. 1%. nteligenţa socială reprezintă: a. capacitatea de a stabili relaţii umane; b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte; d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.
1+. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim: a. apariţia impulsului #i stabilirea prealabilă a scopului; b. informarea asupra acţiunii; c. identificarea unui interes; d. renunţarea la acţiune. 1-. upă
d. la adolescenţă. 13. 9tributul de ,,involuntar8 poate fi aplicat următoarelor procese ale memoriei: a. memorării #i păstrării; b. păstrării #i reactualizării; c. memorării, păstrării #i reactualizării; d. memorării #i reactualizării. 14. =ptimismul, ca trăsătură a proceselor afective reflectă: a. polaritatea; b. intensitatea; c. durata; d. ambivalenţa proceselor psi(ice. !5. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiţionată de: a. valorile semnalelor intensitate, frecvenţa, durata; b. completitudine; c. promptitudine; d. utilitarism. !1. upă natura )nsu#irilor pe care le reflectă, noţiunile se )mpart )n: a. empirice #i #tiinţifice; b. concrete #i abstracte; c. primare #i secundare; d. generale #i particulare.
!!. egea optimului motivaţional se asociază cu: a. legile percepţiei; b. legile sensibilităţii; c. legea intensităţii moderate a afectivităţii; d. legile memoriei. !%. Temperamentul are un caracter: a. dob*ndit; b. )nnăscut; c. parţial )nnăscut, parţial dob*ndit; d. educat. !+. "a #i calitate a voinţei, originalitatea conduitei caracterizează: a. perseverenţa; b. tăria #i fermitatea; c. independenţa #i iniţiativa; d. autocontrolul. !-. intre trăsăturile esenţiale ale memoriei, cea care reorganizează logic materialul #i )i stabile#te legătura cu stările de necesitate ale subiectului este: a. faptul că e activă; b. volumul; c. trăinicia; d. promptitudinea. !0. intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte: a. veriga de e'ecuţie, motorie;
b. veriga de reglare; c. veriga de autocontrol; d. veriga ludică. !2. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim: a. funcţia de ec(ilibrare #i autocontrol; b. funcţia de orientare #i direcţionare; c. funcţia de semnalizare #i con#tientizare; d. funcţia de integrare #i sistematizare. !3. ntelectul poate fi )nt*lnit: a. numai la fiinţele dotate cu sistem nervos; b. at*t la animale c*t #i la oameni; c. numai la oameni; d. la fiinţele superioare. !4. Euforia suporterilor unei ec(ipe de fotbal reprezintă: a. o trăire de esenţă organică; b. o stare de afect; c. o emoţie stenică; d. o emoţie superioară. %5. În funcţie de conţinutul #i specificul activităţilor umane e'istă forme ale imaginaţiei ca: a. visul de perspectivă; b. imaginaţia #tiinţificote(nică; c. imaginaţia managerială;
d. imaginaţia creatoare. %1. E'travertiţii se caracterizează prin: a. plăcerea de a munci; b. sociabilitate; c. calm; d. stabilitate afectivă. %!. apsusurile #i bloca$ele temporare fac parte din următoarea formă a uitării: a. totală; b. parţială; c. situaţională; d. normală. %%. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se )mpart )n: a. biologice #i fiziologice; b. )nnăscute #i dob*ndite; c. intrinseci #i e'trinseci; d. simple #i comple'e. %+. nteligenţa preoperatorie se bazează pe: a. consolidarea limba$ului; b. acţiunea directă cu obiectele; c. combinarea imaginilor obiectuale; d. combinarea reprezentărilor.
%-. 6obilitatea este o calitate a atenţiei care e'primă: a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini; b. sfera de cuprindere a atenţiei; c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim; d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul. %0. În tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul: a. atletic; b. somatoton; c. melancolic; d. bilios. %2. >eriga care include secvenţa de elaborare #i stocare a sc(emelor mi#cărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui sunet este veriga: a. motorie; b. de decodificare; c. de recepţie; d. a cone'iunii inverse. %3. upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu at*t mai mare cu c*t trebuinţa se află mai aproape de: a. v*rful piramidei; b. baza piramidei; c. mi$locul piramidei; d. e'tremităţile piramidei.
%4. Subordonarea faţă de unele principii morale reprezintă o deprindere: a. de )nvăţare; b. de muncă; c. intelectuală; d. de conduită socială. +5. 6otivele (omeostatice au rol de: a. restabilire a ec(ilibrului biologic sau psi(ic; b. transformare #i evoluţie; c. sc(imbare #i perfecţionare; d. perfecţionarea organizării personalităţii. +1. <*ndirea convergentă este utilizată )ndeosebi )n: a. rezolvarea de probleme; b. descoperirea #tiinţifică; #tiinţifică; c. formarea noţiunilor; d. crearea unei opere literare. +!. escrierea tipului temperamental introvertit stabil aparţine lui: a. &avlov; b.
c. o stare de afect; d. un sentiment obiectual. ++. 9roganţa reprezintă o atitudine faţă a. muncă; b. viaţă; c. sine; d. realitatea socială. +-. upă modul )n care se fi'ează, atenţia voluntară poate fi: a. rela'are; b. )ntindere; c. concentrare; d. contemplaţie A preocupare. A preocupare.
TEST 5
1. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei e'primă legătura mesa$ului cu stările de necesitate ale receptorului: a. latura semantică; b. latura logicomatematică; logicomatematică; c. latura cantitativă; d. latura pragmatică.
!. 6ila reprezintă: a. o dispoziţie; b. o stare de afect; c. o emoţie situaţională; d. un sentiment legat de valori morale. %. Tipologia Tipologia personalităţii se formează ca urmare a apartenenţei: a. la o anumită zodie; b. la o anumită grupă sangvină; sangvină; c. la un anumit tip de caracter; d. la un anumit grup social sau cultură. +. &rintre calităţile voinţei se enumeră: a. perseverenţa; b. imboldul; c. creativitatea; d. decizia. -. eamintirea unei bucurii este un act de atenţie: a. voluntară; b. involuntară; c. instinctivă; d. interioară. 0. 9titudine este este o modalitate modalitate de a reacţiona la problemele de viaţă: a. afectiv;
b. intelectual; c. comportamental; d. temperamental. 2. "omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii indicatori: a. completitudine; b. latura semantică; c. latura pragmatică; d. )nc(iderea sau nu a cone'iunii inverse. 3. 6obilitatea este o calitate a atenţiei care e'primă: a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini; b. sfera de cuprindere a atenţiei; c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim; d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul. 4. "on#tientizarea unui ideal caracterizează: a. perseverenţa; b. tăria #i fermitatea; c. independenţa #i iniţiativa; d. autocontrolul. 15. imba$ul pasiv, faţă de cel activ: a. este mai vast; b. este mai redus; c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic v*rstei adulte. 11. egea Feres #i odson se referă la: a. corelaţia dintre motivaţie #i performanţă; b. corelaţia dintre motivaţie #i dificultatea sarcinii; c. corelaţia dintre optimul motivaţional #i cre#terea dificultăţii sarcinii; d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei #i )nvăţare. 1!. "onsolidarea structurii integrale a activităţii face parte din: a. faza iniţială a formării deprinderii; b. faza )nvăţării analitice; c. faza articulării #i sistematizării; d. faza automatizării. 1+. intre verigile funcţionale ale limba$ului, cea care adaptează caracteristicile comunicării curente la particularităţile situaţiei este veriga: a. nonverbală; b. de e'ecuţie; c. cone'iunii inverse; d. de decodificare. 1-. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim: a. analiza #i lupta motivelor; b. cultivarea răbdării; c. evaluarea obstacolului de depă#it; d. declan#area unei acţiuni motorii.
10. 9d*ncimea #i tăria caracterizează )ndeosebi următoarele fenomene psi(ice: a. memoria #i g*ndirea; b. voinţa #i motivaţia; c. senzoriale #i afective; d. atenţia. 12. 7uncţia limba$ului care constă )n comenzi de optimizare a propriilor stări interne este: a. funcţia de reglare; b. funcţia e'presivă; c. funcţia dialectică; d. funcţia ludică. 13. 9naliza fenomenologică a e'presiilor emoţionale este de natură: a. psi(ologică; b. filosofică; c. biologică; d. lingvistică. 14. În ,,
!5. intre operaţiile g*ndirii face parte: a. semantica; b. simbolistica; c. g*ndirea convergentă; d. sistemele. !1. &rintre formele memoriei )nt*lnim: a. memoria psi(ică; b. memoria faptelor; c. memoria acţiunilor; d. memoria datelor. !!. nteligenta practică a fost descrisă de: a. T(orndie; b. T(orstone; c. &iaget; d.
c. ung; d. 7reud. !-. elaţiile e'trapersonale se referă la: a. relaţii din afara familiei; b. relaţii din afara profesiei; c. relaţii din afara grupului de prieteni; d. relaţiile de transcendenţă. !0. upă
d. o motivaţie de intensitate ridicată. !4. ocul reprezintă: a. o emoţie superioară; b. o stare de afect; c. o emoţie integrată activităţii; d. o emoţie stenică. %5. <*ndirea divergentă este utilizată )ndeosebi )n: a. formarea noţiunilor; b. clasificarea noţiunilor; c. elaborarea de sc(eme #i rezumate; d. descoperirile #tiinţifice. %1. upă modul )n care se fi'ează, atenţia voluntară poate fi: a. rela'are; b. )ntindere; c. concentrare; d. contemplaţieApreocupare. %!. Tipul comportamental puternic neec(ilibrat a fost descris de: a. &avlov; b. EDsenc; c.
la destinatar poartă denumirea de: a. promptitudine; b. bilateralitate; c. completitudine; d. fidelitate. %+. mperativul ,,trebuie8 este caracteristic: a. reactualizării; b. memorării; c. păstrării; d. memoriei voluntare. %-. &esimismul reflectă, ca trăsătură a proceselor afective: a. polaritatea; b. intensitatea; c. durata; d. ambivalenţa proceselor psi(ice. %0. =rientarea persoanei către e'terior caracterizează temperamentul: a. puternic ec(ilibrat; b. puternic neec(ilibrat; c. e'travertit; d. instabil. %2. ntelectul presupune prezenţa unor procese psi(ice ca: a. reprezentările; b. afectivitatea;
c. motivaţia; d. memoria. %3. intre trăsăturile esenţiale ale memoriei face parte: a. selectivitatea; b. potenţialitatea; c. proiectivitatea; d. reactualizarea. %4. nteligenţa operatorie concretă se bazează pe: a. acţiunea directă cu obiectele; b. formarea operaţiilor )n raport cu obiectele concrete sau imaginile lor; c. consolidarea limba$ului; d. apariţia limba$ului interior. +5. "a fenomen normal, natural, uitarea se manifestă )n mai multe forme: a. situaţională; b. normală; c. interesată; d. obiectuală. +1. Trăsăturile voluntare de caracter sunt: a. atitudini con#tiente; b. atitudini esenţiale; c. eforturi con#tiente pentru realizarea unui scop; d. eforturi pentru satisfacerea trebuinţelor.
+!. 9fectivitatea reflectă raportul dintre: a. stările de motivaţie #i situaţia obiectivă e'ternă; b. trebuinţe #i stimuli; c. stimuli #i răspuns; d. cognitiv #i emoţional. +%. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiţionată de: a. prezenţa #i intensitatea zgomotului de pe canal; b. promptitudine; c. utilitate; d. caracter desc(is sau )nc(is al comunicării. ++. 9ptitudinile muzicale sunt: a. simple; b. comple'e; c. speciale; d. generale. +-. În funcţie de forma de activitate )n care se utilizează, deprinderile pot fi: a. de $oc #i )nvăţare; b. simple #i comple'e; c. statice #i dinamice.
TEST 6
1. 9fectivitatea este un mecanism de: a. satisfacere a unei trebuinţe; b. adaptare la mediu; c. ec(ilibrare a personalităţii; d. orientare a comportamentului. !. 9titudinea cuprinde elemente: a. perceptive; b. afective; c. de atenţie; d. de )nvăţare. %. intre verigile sistemului de comunicare, cea care produce #i transmite mesa$e este: a. canalul; b. semnalul; c. codul; d. emiţătorul. +. 6ecanismul atenţiei )ndepline#te rolul de: a. activare centralizata; b. selectare #i combinare; c. filtrare #i activare; d. activare focalizată.
-. intre produsele g*ndirii face parte: a. g*ndirea divergentă; b. g*ndirea convergentă; c. relaţiile; d. conţinutul figurativ 0. 6emoria psi(ică este un atribut e'clusiv al: a. fiinţelor vii; b. omului; c. creierului; d. omului #i animalelor. 2. eprimarea este procesul de: a. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional inacceptabil social; b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe; c. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional; d. )ngrădirea satisfacerii unei trebuinţe. 3. /tilizarea limba$ului caracterizează: a. atenţia postvoluntară; b. atenţia involuntară; c. atenţia instinctivă; d. atenţia voluntară. 4. "omunicarea se define#te ca fiind o relaţie de sc(imb: a. de mărfuri;
b. de obiecte; c. de e'perienţă; d. de informaţie. 15. upă modul )n care satisfac criteriile esenţialităţii #i necesităţii, noţiunile se )mpart )n: a. empirice #i #tiinţifice; b. generale #i particulare; c. simple #i comple'e; d. primare #i secundare. 11. 7recvenţa )ntro unitate de timp a manifestărilor psi(ice caracterizează: a. ritmul reacţiilor psi(ice; b. tempoul reacţiilor psi(ice; c. e'presivitatea reacţiilor psi(ice; d. ad*ncimea #i tăria reacţiilor psi(ice. 1!. 9gitaţia unui om acuzat pe nedrept reprezintă: a. o trăsătură de personalitate; b. o reacţie la o anumita situaţie; c. o manifestare a temperamentului; d. o manifestare a caracterului. 1%. 6otivele de optimizare au ca rol )n sistemul de personalitate: a. restabilirea ec(ilibrului biologic sau psi(ic; b. )mbogăţirea #i perfecţionarea organizării e'istente; c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluţia de la simplu la comple'. 1+. 9d*ncimea #i tăria caracterizează )ndeosebi următoarele fenomene psi(ice: a.
memoria #i g*ndirea;
b. voinţa #i motivaţia; c. senzoriale afective; d.
atenţia
1-. "ele trei criterii pe baza cărora au fost definite simultan patternurile modelului lui
d. latura pragmatică. 12.maginaţia )ndrăgostitului utilizează ca procedeu predilect: a. personificarea naturii; b. sc(imbarea raporturilor cauzale; c. sc(imbarea proporţiilor;
d.
completarea realităţii cu elemente de fantezie.
13. Boţiunea de frustrare a fost elaborata de: a. "arl ung; b. eneG escartes; c. 9ugust "omte; d. Sigmund 7reud. 14. H. Hundt a clasificat procesele afective utiliz*nd criteriul: a. cantitativcalitativ; b. gradului de evoluţie; c. influenţei asupra organismului; e. conţinutului.
!5.intre verigile sistemului de comunicare, cea care mi$loce#te a$ungerea mesa$ului la destinaţie este: a.
emiţătorul;
b.
canalul;
c.
semnalul;
d.
codul.
!1. &oliteţea reprezintă o deprindere: a. simplă; b.
comple'ă;
c.
intelectuală;
d.
de conduită socială.
!!. &rintre trăsăturile voluntare de caracter se numără: a.
spiritul de iniţiativă;
b.
ambiţia;
c.
perseverenţa;
d.
luarea deciziei. !%. &entru un cercetător, interesul pentru cunoa#tere reprezintă o motivaţie:
a.
)nnăscută;
b.
dob*ndită;
c
biologica;
d. intrinsecă !+. 6emoria voluntară se asociază )ndeosebi cu următorul proces psi(ic: a. atenţia; b. fermitatea; c. reprezentările; d. limba$ul. !-. &rintre procesele afective comple'e )nt*lnim: a. dispoziţiile; b. sentimentele; c. pasiunile; d. stările de afect. !0. intre tipurile temperamentale descrise de ?ippocrates #i
parte: a. atletic; b. astenic; c. sangvinic; endomo
f.
rf. !2. ntelectul cuprinde #i o componentă: a. afectivmotivaţională; b. volitivă #i decizională; c. imaginativă; d. senzorială. !3. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se )mpart )n: a. biologice #i fiziologice; b. )nnăscute #i dob*ndite c. intrinseci #i e'trinseci; d. simple #i comple'e. !4. 6aterialul care )ndepline#te rolul de scop al activităţii se reţine mai bine dec*t: a. un material nou; b. un material interesant; c. un material vast; d. cel care )ndepline#te rolul de mi$loc al activităţii. %5. =peraţia g*ndirii caracterizată prin descompunerea mintală a unui obiect
)n elementele componente poartă denumirea de: a. analiză; b. sinteză; c. generalizare; d. comparare. %1. isonanţa cognitivă reprezintă: a. o dispoziţie; b. o stare de afect; c. o pasiune; d. un sentiment legat de valori spirituale. %!. Tipul reprezintă: a. un individ simpatic; b. un anume individ; c. asemănările unor grupuri de persoane )n comparaţie cu altele; d. un fel de a fi. %%. upă posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de necesitate e'istă: a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut; b. stări de motivaţie satisfăcute continuu; c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent; d. stări motivaţionale nerelevante. %+. 7rica )nsoţită de micţiune este determinată de intrarea )n funcţiune a sistemului nervos: a. simpatic;
b. parasimpatic; c. ambele de mai sus; d. central. %-. nteligenţa operatorie formală se bazează pe: a. constituirea #i consolidarea g*ndirii interne desprinse de suportul obiectual; b. acţiunea directă cu obiectele; c. formarea limba$ului; d. consolidarea limba$ului. %0. e regulă e'travertiţii se )nt*lnesc printre: a. actori; b. politicieni; c. profesori; d. copii. % 2. "a fenomen normal, natural, uitarea se manifestă )n mai multe forme: a. totală; b. carenţială; c. sistemică; d. naturală. %3. E'presivitatea facială face parte din: a. răspunsul emoţional imediat; b. răspunsul emoţional secundar; c. efectele persistente ale emoţiilor; d. manifestările fiziologice.
%4. Teoria liberului arbitru consideră că voinţa: a. nu posedă atributul deciziei; b. omul este supus destinului; c. are libertate absolută; d. este o forţă spirituală )n sine. +5. &entru un psi(olog, spiritul de observaţie poate: a. asigura succesul activităţii; b. fi indiferent faţă de performanţă; c. asigura succesul )n combinaţie cu alte )nsu#iri: d. constitui o piedică )n creativitate. +l. <*ndirea divergentă este o componentă de bază a: a. inteligenţei generale; b. inteligentei senzoriomotorii; c. creativităţii; d. memoriei. +!. 9sociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii: a. creativi; b. preocupaţi; c. fantezi#ti; d. distraţi. +%.În accepţie psi(ologică, termenul de aptitudine semnifică )nsu#iri psi(ice care permit:
a. adaptarea la mediu; b. adaptarea la o meserie; c. obţinerea unor performanţe )n activitate; d. )nvăţarea cu u#urinţă. ++. În e'ercitarea funcţiei reglatorii, afectivitatea se aseamănă cu: a. percepţia #i g*ndirea; b. motivaţia #i voinţa; c. aptitudinile #i caracterul; d. limba$ul. +-. 6etodele de rezolvare a problemelor pot fi: a. algoritmice; b. euristice; c. algoritmice #i euristice; d. simple #i comple'e.
TEST 7
1. 9titudinea cuprinde elemente: a. cognitive; b. de comportament; c. de )nvăţare; d. de intenţionalitate.
!. E'ecutarea integrală a activităţii face parte din: a. faza iniţială a formării deprinderii; b. faza )nvăţării analitice; c. faza articulării #i sistematizării; d. faza automatizării. %. E'travertiţii sunt oameni care: a. au o mare mobilitate a atenţiei; b. au atenţie distributivă; c. sunt distraţi; d. au atenţia orientată spre lumea e'ternă. +. upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC satisfacerea trebuinţelor se subordonează: a. legii consonanţei; b. legii disonanţei; c. legii alternanţei; d. legii consecvenţei. -. intre produsele g*ndirii fac parte: a. sistemele; b. simbolica; c .memoria; d. limba$ul. 0. apiditatea engramării #i )ncadrarea )n timp util a reactualizării e'primă:
a. volumul memoriei; b. completitudinea memoriei; c. promptitudinea memoriei; d. fidelitatea memoriei. 2. upă obiectele la care se refera, atenţia voluntară poate fi: a. perceptivă; b. senzorială; c. instinctivă; d. voluntară. 3. in punct de vedere calitativ, Hundt distingea, ca procese afective: a. groaza #i frica; b. surpriza #i uimirea; c. m*nia #i furia; d. plăcerea #i neplăcerea. 4. &ersonalitatea poate fi definită ca: a. un sistem biopsi(osocial; b. un ansamblu de comportamente; c. o trăsătură a sistemului psi(ic uman; d. un sistem de )nsu#iri psi(ice. 15. imba$ul pasiv, faţă de cel activ: a. este mai vast; b. este mai redus; c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic v*rstei adulte. 11. upă sfera de cuprindere, noţiunile se )mpart )n: a. concrete #i abstracte; b. particulare #i generale; c. primare #i secundare; d. esenţiale #i neesenţiale. 1!. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii, formele motivaţiei pot fi: a. (omeostatice, de optimizare #i dezvoltare; b. )nnăscute, dob*ndite; c. e'trinseci #i intrinseci; d. biologice #i fiziologice. 1%. ispoziţiile sunt stări afective de intensitate: a. puternică; b. medie; c.slabă: d. de fond. 1+. &remisa esenţială a con#tiinţei continuităţii e'istenţei noastre )n timp este constituită de: a. memoria de lungă durată; b. selectivitatea memoriei; c. volumul memoriei; d. faptul că memoria este organizată logic #i sistemic.
1-. ,,Bevoia )l )nvaţă pe om8 e'primă: a. rolul negativ al frustrării; b. relaţia dintre motivaţie #i )nvăţare; c. relaţia dintre motivaţie #i activitate; d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii. 10. ntelectul cuprinde, #i o componentă: a. proiectivă; b. memorativă; c. afectivă; d. motivaţională. 12. Entitatea fizică prin care se obiectivează mesa$ul este: a. semnalul; b. codul; c. canalul; d. receptorul. 13. &rintre formele memoriei psi(ice )nt*lnim: a. memoria unui popor; b. memoria colectivă; c. memoria datelor; d. memoria informaţiilor. 14. /tilizarea limba$ului caracterizează: a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară; c. atenţia instinctivă; d. atenţia voluntară. !5. 6otivele antientropice Ide dezvoltareJ au ca rol )n sistemul de personalitate: a. )mbogăţirea organizării e'istente; b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare; c. restabilirea ec(ilibrului biologic #i psi(ic; d. evoluţia de la simplu la comple'. !1. 7uncţia limba$ului prin care formulele verbale pot substitui, )n anumite situaţii, obiecte, fenomene #i relaţii concrete este funcţia: a. de comunicare; b. de reprezentare; c. dialectică; d. e'presivă. !!. =peraţiile de clasificare, măsurare #i comparaţie e'primate )n propoziţii caracterizează stadiul inteligenţei: a. operatorie concretă; b. preoperatorie; c. operatorie formală; d. senzoriomotorie. !%. Refularea este procesul de: a. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut; c. stopare din con#tiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute; d. limitare a satisfacerii a unei trebuinţe; c. stopare a satisfacerii unei trebuinţe. !+. &rin afect se )nţelege o stare de: a. tresărire interioară; b. tulburare psi(ică; c. criză; d. atenţionare. !-. Zânele reprezintă un rezultat al utilizării procedeului imaginativ de: a. personificare a naturii; b. amalgamare; c. sc(imbare a proporţiilor; d. completare a realităţii cu elemente de fantezie. !0. 6otivele antientropice Ide dezvoltareJ au ca rol )n sistemul de personalitate: a. )mbogăţirea organizării e'istente; b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare; c. restabilirea ec(ilibrului biologic #i psi(ic; d. evoluţia de la simplu la comple'. !2. 7iecare persoană posedă g*ndire: a. convergentă #i divergentă )n diferite grade de dezvoltare; b. )ndeosebi convergentă;
c. )ndeosebi divergentă; d. convergentă #i divergentă )n proporţii egale. !3. 6anifestările temperamentale caracterizează: a. limba$ul #i g*ndirea; b. motivaţia #i afectivitatea: c. voinţa #i atenţia; d. )ntreaga personalitate. !4. 9ptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din: a. spirit de observaţie; b. stabilitatea atenţiei; c. percepţie spaţială; d. )nsu#iri psi(ice #i fizice. %5. În )nvăţare, memoria este susţinută de trăsături ale voinţei cum sunt: a. ambiţia; b. fermitatea; c. perseverenţa; d. (otăr*rea. %1. În tipologia lui @retsc(mer intră tipul: a. astenic; b. coleric; c. endomorf; d. e'travertit.
%!. 7ermitatea caracterului presupune: a. voinţă #i perseverenţă; b. ambiţie #i performanţă; c. convingere #i iniţiativă; d. insistenţă. %%. intre aspectele fiziologice studiate prin metoda poligrafică face parte: a. tensiunea arterială; b. minciuna; c. mi#cările musculare necontrolate; d. salivaţia. %+. În funcţie de procesul psi(ic căruia i se subsumează, deprinderile pot fi: a. active #i pasive; b. statice #i dinamice; c. simple #i comple'e; d. intelectuale #i motorii. %-. =amenii care ,,despică firul )n patru8 au un tip de g*ndire: a. analitic; b. sintetic; c. analiticosintetic; d. creativ. %0. 9titudinile, ca parte a sistemului de personalitate, aparţin: a. subsistemului relaţionalvaloric #i de autoreglare; b. subsistemului de orientare #i proiecţie;
c. subsistemului de comunicare #i relaţionare; d. subsistemului instrumental. %2. &rintre factori obiectivi care influenţează optimizarea memoriei )nt*lnim: a. prezenţa unor elemente interesante; b. prezenţa interesului de a reţine; c. recurgerea la conţinuturi cu semnificaţie afectivă; d. gradul de noutate al materialului. %3. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin: a. voce puternică; b. plăcerea rela'ării; c. tendinţa de izolare; d. e'traversie. %4. Timiditatea face parte din: a. efectele primare ale emoţiilor; b. răspunsurile emoţionale secundare; c. efectele persistenţe ale emoţiilor; d. manifestările fiziologice ale emoţiilor. +5. &rincipalul instrument de comunicare cu noi )n#ine este: a. limba$ul e'tern; b. limba$ul scris; c. limba$ul oral; d. limba$ul intern.
+1. 9ptitudinile au un caracter: a. )nnăscut; b. dob*ndit; c. at*t )nnăscut c*t #i dob*ndit; d. ereditar. +!. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei este condiţionată de numărul evenimentelor la care se refera mesa$ul #i de frecvenţa lor de apariţie: a. latura semantică; b. latura utilitară; c. latura cantitativă; d. latura pragmatică. +%. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de: a. reglare stabilizare; b. interacţiune #i semnalizare; c. analiză #i sinteză; d. stimulare #i dinamizare. ++. =peraţia g*ndirii care presupune evidenţierea pe plan mintal a asemănărilor #i deosebirilor esenţiale ale obiectelor #i fenomenelor poartă denumirea de: a. comparaţie; b. generalizare; c. abstractizare; d. concretizare.
+-. Sentimentul naţional reprezintă un sentiment: a. social; b. estetic; c. moral; d. valoric.
TEST 8
1. În analiza psi(ologică afectul semnifică: a. o trăire emoţională e'plozivă; b. un fior; c. o vibraţie; d. o reverberaţie. !. intre produsele g*ndirii fac parte: a. unităţile; b. g*ndirea convergentă; c. conţinutul figurativ; d. cunoa#terea. %. ntenţia de a acţiona, ca fază a actului voluntar caracterizează: a. luarea (otăr*rii; b. apariţia impulsului #i stabilirea prealabilă a scopului; c. analiza #i lupta motivelor;
d. evaluarea #i corecţia. +. intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte: a. veriga de recepţie #i decodificare; b. veriga semantică; c. veriga limba$ului activ; d. veriga limba$ului pasiv. -. Firea omului este o noţiune care se referă la: a. atitudini; b. aptitudini; c. temperament; d. caracter. 0. upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC satisfacerea trebuinţelor se subordonează: a. legii consonanţei; b. legii disonanţei; c. legii alternanţei; d. legii consecvenţei. 2. Temperamentul are un caracter: a. dob*ndit; b. )nnăscut; c. parţial )nnăscut, parţial dob*ndit; d. educat.
3. /nitatea informaţională de bază a g*ndirii este: a. senzaţia; b. percepţia; c. noţiunea; d. reprezentarea. 4. &entru a )nvăţa mai u#or #i mai bine, intensitatea impulsului motivaţional ar trebui să fie: a. foarte mare; b. foarte slaba; c. moderata; d. dublată de afectivitate. 15. Talentul reprezintă: a. o combinaţie originală de aptitudini; b. dezvoltarea accentuată a unei aptitudini; c. combinaţia dintre aptitudini #i atitudini; d. dezvoltarea puternică a unei capacităţi. 11. ndividul reprezintă: a. orice om obi#nuit; b. orice organism viu; c. o persoana oarecare; d. un om lipsit de personalitate.
1!. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără: a. latura statisticomatematică; b. latura fizică; c. latura calitativă; d. latura socială. 1%. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de: a. reglarestabilizare; b. interacţiune #i semnalizare; c. analiză #i sinteză; d. stimulare #i dinamizare. 1+. Împărţirea temperamentelor )n e'travertit #i introvertit aparţine lui: a. S(eldon; b. ?ippocrates; c. ung; d. 7reud. 1-. Încrederea )n sine e'primă: a. fermitatea caracterului; b. stăp*nirea de sine; c. spirit de disciplină; d. gradul de organizare al acţiunilor voluntare. 10. 7uncţia limba$ului care constă )n comenzi de optimizare a propriilor stări interne este: a. funcţia de reglare;
b. funcţia e'presivă; c. funcţia dialectică; d. funcţia ludică. 12. =peraţia g*ndirii care presupune e'tinderea rezultatului sintezei asupra tuturor cazurilor particulare care posedă proprietăţile date poartă denumirea de: a. generalizare; b. abstractizare; c. comparaţie d. concretizare. 13. Sentimentele sunt procesele afective de intensitate: a. puternică; b. medie; c. slabă; d. de fond. 14. 6anifestarea )n comportament a atitudinii se realizează prin: a. reacţii verbale; b. componente afective; c. acţiuni voluntare; d. satisfacerea trebuinţelor. !5. &rintre verigile sistemului de comunicare se numără: a. cele două sau mai multe persoane )ntre care se face transferul de informaţie; b. codul;
c. bloca$ele; d. atmosfera )n care se desfă#oară comunicarea. !1. Tradiţiile reprezintă un e'emplu de memorie: a. a unui popor; b. colectivă; c. a datelor; d. a evenimentelor. !!. intre nivelurile cuprinse )n piramida noţiunilor, face parte nivelul noţiunilor: a. individuale; b. simple; c. comple'e; d. secundare. !%. Tipul comportamental puternic neec(ilibrat a fost descris de: a. &avlov; b. EDsenc; c.
!-. 6emoria voluntară susţine: a. g*ndirea; b. caracterul; c. procesul )nvăţării; d. atitudinile. !0. T(eodule ibot a clasificat procesele afective )n: a. trăiri intense #i lente; b. emoţii inferioare #i superioare; c. emoţii stenice #i astenice; d. emoţii simple #i comple'e. !2. ntelectul cuprinde #i o componentă: a. logicoraţională; b. volitivă; c. afectivă; d. emoţională. !3. egea Feres #i odson se referă la: a. corelaţia dintre motivaţie #i performanţă; b. corelaţia dintre motivaţie #i dificultatea sarcinii; c. corelaţia dintre optimul motivaţional #i cre#terea dificultăţii sarcinii; d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei #i )nvăţare. !4. Efortul de a descoperi )ntrun material elemente interesante reprezintă: a. un factor obiectiv al optimizării memoriei;
b. un factor subiectiv al educabilităţii memoriei; c. o condiţie a memoriei voluntare; d. o condiţie a păstrării informaţiei. %5. =amenii care se bazează pe percepţii #i reprezentări au o g*ndire de tip: a. abstractconcret; b. intuitivformal; c. intuitivconcret; d. senzoriomotorie. %1. E'ersarea fiecărei componente a activităţii face parte din: a. faza iniţiala a formării deprinderii; b. faza )nvăţării analitice; c. faza articulării #i sistematizării; d. faza automatizării. %!."omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii indicatori: a. fidelitatea; b. latura pragmatică; c. latura semantică; d. bilateralitate. %%. Stabilitatea este o calitate a voinţei care e'primă: a. gradul de intensitate a atenţiei; b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi; c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim. %+. Efectul reglator e'ercitat de afectivitate depinde de: a. conţinutul trăirii afective; b. intensitatea #i durată; c. calitatea trăirii afective; d. nivelul trăirii afective. %-. În tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul: a. atletic; b. somatoton; c. melancolic; d. bilios. %0. E'presia: ,,Bu )nţeleg8 reflectă: a. necunoa#terea unor noţiuni; b. lipsa cuno#tinţelor anterioare; c. disonanţa cognitivă; d. imposibilitatea de a e'plica ceva. %2. &rocesul de acomodare este, potrivit lui &iaget: a. integrarea noilor cuno#tinte la cele vec(i; b. prelucrarea informaţiilor; c. combinarea informaţiilor; d. asocierea informaţiilor. %3. escrierea tipului temperamental introvertit stabil aparţine lui:
a. &avlov; b.
d. politice. +%. upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu at*t mai mare cu c*t trebuinţa se afla mai aproape de: a. v*rful piramidei; b. baza piramidei; c. mi$locul piramidei; d. e'tremităţile piramidei. ++.
TEST 9 1. ezolvarea unei probleme reprezintă o deprindere:
a. intelectuală; b. motorie; c. de )nvăţare; d. de muncă. !. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează, imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care: a. nivelul fanteziei; b. nivelul reveriei; c. nivelul idealfantastic; d. nivelul imaginaţiei reproductive. %. istraţii se )nt*lnesc mai mult printre: a. oamenii de #tiinţă; b. arti#ti; c. oameni )n v*rstă; d. copii. +. intre produsele g*ndirii fac parte: a. transformările; b. g*ndirea convergentă; c. evaluarea; d. cuno#tinţele. -. intre verigile sistemului de comunicare, cea care produce #i transmite mesa$e este:
a. canalul;. b. semnalul; c. codul; d. emiţătorul. 0. Spre deosebire de computer, creierul uman: a. poate stoca mai multe informaţii; b. mai puţine informaţii; c. posedă un singur bloc de memorare; d. posedă mai multe blocuri memorative. 2. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim: a. luarea (otăr*rii; b. reflectarea adecvată a obstacolelor; c. declan#area unei acţiuni mintale; d. diri$area conduitei. 3. intre nivelurile cuprinse )n piramida noţiunilor, face parte nivelul noţiunilor: a. particulare; b. simple; c. comple'e; d. terţiare. 4. &otrivit lui 9llport, trăsăturile individuale de caracter pot fi: a. primare; b. cardinale;
c. comple'e; d. simple. 15. upă obiectele la care se referă, atenţia voluntară poate fi: a. perceptivă; b. senzorială; c. instinctivă; d. voluntară. 11. &rintre calităţile voinţei se enumeră: a. răbdarea; b. tăria #i fermitatea; c. rezistenţa la frustrare; d. insistenţa. 1!. Stările de necesitate umane prezintă laturi: a. e'clusiv obiective; b. e'clusiv subiective; c. obiective #i subiective; d. e'terne #i interne. 1%. "omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii indicatori: a. completitudine; b. latura semantică; c. latura pragmatică; d. )nc(iderea sau nu a cone'iunii inverse.
1+. ?abitudinile emoţionale constituie o componentă esenţială a: a. voinţei b. caracterului; c. atitudinii; d. motivaţiei. 1-. &si(ologul ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltării intelectului inteligenţa: a. operatorie formală; b. preoperatorie concretă; c. senzorială; d. emoţională. 10. 6emoria involuntară funcţionează după principiul: a. realităţii; b. plăcerii; c. importanţei; d. ierar(iei trebuinţelor. 12. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă: a. o motivaţie intrinsecă; b. o motivaţie dob*ndită; c. o motivaţie negativă; d. o motivaţie de intensitate ridicată. 13. Tipului somatic ectomorf descris de S(eldon )i corespunde
temperamentul: a. sangvinic; b. cerebroton; c. limfatic; d. introvertit. 14. &rincipalul sc(elet #i suport al activităţii mintale este limba$ul: a. e'tern; b. intern; c. pasiv; d. activ. !5. "aracterul generalabstract al g*ndirii constă )n: a.evidenţierea )nsu#irilor generale #i esenţiale ale obiectelor b. utilizarea operaţiilor formale;
c. utilizarea operaţiilor concrete; d. utilizarea limba$ului #i a noţiunilor. !1. upă gradul de comple'itate, aptitudinile se )mpart )n: a. speciale #i generale; b. simple #i comple'e; c. )nnăscute #i dob*ndite; d. simple #i generale. !!. 7uncţia limba$ului de obţinere a informaţiilor prin diri$area operaţiilor de analiză #i sinteza poartă denumirea de funcţie: a. de comunicare;
b. de cunoa#tere; c. e'presivă; d. de reprezentare. !%. "ondiţia principală a educabilităţii memoriei este: a. efortul voluntar; b. perseverenţa #i fermitatea; c. motivaţia #i atenţia voluntară; d. e'erciţiul sistematic #i permanent. !+. apsusurile reprezintă reacţii ,,aberante8 produse de: a. neselectarea comportamentului de satisfacere; b. nesemnalizarea cone'iunii inverse la blocul de comandă con#tient; c. necon#tientizarea motivului; d. neprelucrarea semnalelor )n blocul de comandă con#tient. !-. În )nţelegere, sunt implicate ca procese: a. asimilarea; b. acomodarea; c. asimilarea #i acomodarea; d. interpretarea. !0. E'presia ,ne este frică pentru că fugim8 poate aparţine: a. teoriei "annonKard; b. teoriei 9rnoldindsleD; c.teoriei ames ange; d. teoriei S(aver.
!2. 6otivele (omeostatice au rol de: a. perfecţionare a organizării personalităţii; b. transformare #i evoluţie; c. sc(imbare #i perfecţionare; d. restabilire a ec(ilibrului biologic sau psi(ic. !3. 7ormularea unei opinii reprezintă un segment al atitudinii la nivel: a. decizional; b. direcţional; c. intenţional; d. e'ecutiv. !4. &otrivit teoriei "annonKard, rolul central )n producerea emoţiei )l deţine: a. sistemul nervos parasimpatic; b. SB simpatic; c. SB"; d. SB vegetativ. %5. În funcţie de gradul de structurare e'istă: a. trebuinţe biologice #i fiziologice; b. de cunoa#tere; c. interne #i e'terne; d. simple #i comple'e. %1. >eriga care include secvenţa de elaborare #i stocare a sc(emelor mi#cărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui sunet este veriga:
a. motorie: b. de decodificare; c. de recepţie; d. a cone'iunii inverse. %!. elaţiile eroticose'uale cuprind componente: a. caracteriale; b. senzoriale; c. perceptive; d. tactile. %%. urata de păstrare activă, reactualizabilă, a celor memorate face parte din: a. trăinicia memoriei; b. volumul memoriei; c. completitudinea memoriei; d. fidelitatea memoriei. %+. intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte: a. veriga de e'ecuţie, motorie; b. veriga de reglare; c. veriga de autocontrol; d. veriga ludică. %-. &rintre fazele rezolvării unei probleme )nt*lnim: a. reactualizarea cuno#tinţelor; b. iluminarea; c. reformularea problemei;
d. găsirea soluţiei. %0. &rintre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe e'citaţia #i in(ibiţia proceselor nervoase superioare )nt*lnim: a. indicele impulsivităţii; b. intensitatea fenomenelor psi(ice; c. capacitatea de relaţionare interumană; d. frecvenţa reacţiilor psi(ice. %2. Trebuinţa de mi#care este o trebuinţă: a. incon#tientă; b. secundară; c. )nnăscută; d. dob*ndită. %3. 7ilosofii pot avea un tip de g*ndire: a. intuitivconcret; b. abstractformal; c. operatorconcret; d. operatorformal. %4. E'travertiţii se caracterizează prin: a. plăcerea de a munci; b. sociabilitate; c. calm; d. stabilitate afectivă.
+5. upă gradul de )nţelegere a lucrurilor memorate, memoria se )mparte )n: a. voluntară #i involuntara; b. mecanică #i logică; c. de lungă #i de scurtă durată; d. simplă #i comple'ă. +1. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără: a. latura semantică; b. latura instrumentală; c. latura univocă; d. latura calitativă. +!. =peraţia g*ndirii caracterizată prin reconstituirea mintala a unui )ntreg din elementele sale izolate poartă denumirea de: a. analiză; b. sinteză; c. generalizare; d. abstractizare. +%. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim: a. funcţia de reglare a conduitei; b. funcţia de susţinerepotenţare; c. funcţia de optimizare a efortului; d. funcţia de restabilire a ec(ilibrului biologic #i psi(ic. ++. Bivelul de cultură generală reprezintă, )n sistemul de personalitate: a. subsistemul instrumental;
b. subsistemul perceptiv; c. subsistemul intelectual; d. subsistemul de comunicare #i relaţionare. +-. "oeficientul de inteligenţă se e'prima prin următorul raport: a. L M vcAvmN 155; b. LM vmAvcN155; c. LMmvAvcN155; d. LMcvAmvN155.
TEST 10
1. intre produsele g*ndirii fac parte: a. implicaţiile; b. evaluările; c. conţinuturile comportamentale; d. simbolurile. !. efiniţia ,,un sistem de semne #i reguli logicogramaticale elaborat socio istoric ce serve#te ca instrument de codificare #i transmitere a informaţiei )n procesul real al comunicării8 este a:
a. limbii b. limba$ului c. semnalului d. semanticii. %. "antitatea de unităţi mnemonice care se reţin după o singură prezentare e'primă: a. volumul memoriei; b. selectivitatea memoriei; c. caracterul logic #i sistemic; d. fidelitatea. +. &rintre trăsăturile voluntare de caracter se numără: a. spiritul de iniţiativă; b. ambiţia; c. perseverenţa; d. luarea deciziei. -. nteresele reprezintă: a. stări de necesitate; b. trebuinţe de supravieţuire; c. stări motivaţionale simple; d. suma motivaţiilor. 0. "are dintre următorii termeni are statut de derivat #i subordonat celorlalţi doi: a. comunicarea;
b. limba; c. limba$ul; d. nici unul. 2. intre nivelurile cuprinse )n piramida noţiunilor, face parte nivelul: a. categoriilor; b. reprezentărilor; c. percepţiilor; d. senzaţiilor. 3. E'presia ,,vreau cutare lucru8 caracterizează că fază a actului voluntar: a. luarea (otăr*rii; c.apariţia impulsului #i stabilirea prealabila a scopului; d. analiza #i lupta motivelor;
d. evaluarea #i corecţia. 4. &rintre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe e'citaţia #i in(ibiţia proceselor nervoase superioare )nt*lnim: a. indicele impulsivităţii; b. intensitatea fenomenelor psi(ice; c. capacitatea de relaţionare interumană; d. frecventa reacţiilor psi(ice. 15. "ea mai comple'ă formă a imaginaţiei este: a. reveria; b. imaginaţia productivă; c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică. 11. istraţii se )nt*lnesc mai mult printre: a. oamenii de #tiinţă; b. arti#ti; c. oameni )n v*rstă; d. copii. 1!. "a răspuns emoţional secundar al furiei putem )nt*lni: a. starea de oboseală; b. starea de stupoare; c. starea de frică; d. starea de agitaţie. 1%. maginea de sine se formează pana la v*rsta de: a. % ani; b. pubertate; c. 0 ani; d. adolescenţă. 1+. "orectitudinea transmisiei mesa$ului poartă denumirea de: a. semantică; b. completitudine; c. fidelitate; d. promptitudine. 1-. Stabilitatea este o calitate a voinţei care e'primă:
a. gradul de intensitate a atenţiei; b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi; c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul; d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim. 10. &si(ologul ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltării intelectului inteligenţa: a. emoţională; b. interpersonală; c. senzoriomotorie; d. intrapersonală. 12. 6anifestările temperamentale caracterizează: a. limba$ul #i g*ndirea; b. motivaţia #i afectivitatea; c. voinţa #i atenţia; d. )ntreaga personalitate. 13. 6emoria este legată )ndeosebi de: a. afectivitate; b. limba$; c. senzaţii d. percepţie, reprezentare #i g*ndire. 14. 9tenţia involuntară poate fi provocată de: a. e'perienţa anterioară; b. o durere;
c. iniţiativa proprie; d. mi#carea stimulilor. !5. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă: a. este menţinută continuu; b. este )nlăturată; c. este provocată; d. este intermitentă. !1. E'presiile emoţionale pot avea o funcţie: a. adaptativă; b. reglatorie; c. de ec(ilibrare; d. de autocontrol. !!. "*nd un individ măn*ncă tot timpul: a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent; b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă; c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută #i cea subiectivă continuă; d. starea obiectivă de necesitate nu sa produs. !%. ocul central ocupat de g*ndire )n S&/ constă )n faptul că: a. autoreglează comportamentul; b. integrează informaţiile venite din mediul intern #i e'tern; c. acţionează ca un mecanism de comandă control asupra proceselor psi(ice; d. serve#te la )nţelegerea evenimentelor #i a fenomenelor.
!+. >iteza cu care vorbim caracterizează: a. ad*ncimea #i tăria fenomenelor psi(ice; b. intensitatea fenomenelor psi(ice; c. ritmul #i viteza fenomenelor psi(ice; d. e'presivitatea psi(ică. !-. Sfera de cuprindere a memoriei voluntare faţă de memoria involuntară este: a. mai mare; b. mai mică; c. egală; d. interconectată. !0. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin: a. nevoia de somn; b. plăcerea re1a'ăni; c. plăcerea de a munci; d. agresivitate. !2. apiditatea emiterii #i transmisiei mesa$ului poarta denumirea de: a. pragmatism; b. promptitudine; c. fidelitate; d. completitudine. !3. ezolvarea problemelor reprezintă: a. depă#irea unei ne)nţelegeri;
b. depă#irea unei situaţii situaţii dificile de viată; viată; c. găsirea unei soluţii la o problemă; d. depă#irea unui obstacol de ordin informaţionalcognitiv. informaţionalcognitiv. !4. upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu at*t mai mare m are cu c*t trebuinţa se afla mai aproape de: a. v*rful piramidei; b. baza piramidei; c. mi$locul piramidei; d. e'tremităţile piramidei. %5. &entru un pictor, spiritul de observaţie poate: a. asigura succesul activităţii; b. fi indiferent faţă de performanţă; performanţă; c. asigura succesul )n combinaţie cu alte )nsu#iri; d. constitui o piedică )n creativitate. %1. intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte: a. veriga de recepţie #i decodificare; b. veriga semantică; c. veriga limba$ului activ; d. veriga limba$ului pasiv. %!. intre formele limba$ului care susţin memoria voluntară )nt*lnim: a. limba$ul interior; b. limba$ul scris;
c. limba$ul nonverbal; d. verbal. %%. 6otivele de optimizare au ca rol )n sistemul de personalitate: a. restabilirea ec(ilibrului biologic sau psi(ic; b. )mbogăţirea #i perfecţionarea perfecţionarea organizării e'istente; e'istente; c. trecerea de la inferior la superior; d. evoluţia de la simplu la comple'. %+. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiţionată de: a. valorile semnalelor intensitate, frecvenţă, durată; b. completitudine; c. promptitudine; d. utilitarism. %-. Teoria Teoria lui 9rnoldindsleD poate fi denumită: a. a stimulării; b. a e'citaţiei; c. a activării; d. a in(ibiţiei. %0. 9titudinea 9titudinea faţă de muncă face parte din: a. atitudinea faţă de sine; b. atitudinea faţă de realitatea socială; c. atitudinea faţă de ceilalţi oameni; d. atitudinea faţă de lume #i viaţă.
%2. <*ndirea se situează )n sistemul de personalitate )n cadrul: a. subsistemului bioenergetic; b. subsistemului perceptiv; perceptiv; c. subsistemului intelectual; d. subsistemului cognitiv #i de comunicare. %3. 9firmarea inteligenţei presupune: a. funcţiile intelectuale; b. procesele cognitive; cognitive; c. procesele cognitive #i reglatorii; d. )ntreaga personalitate. %4. Trebuinţa Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă: a. o motivaţie intrinseca; b. o motivaţie dob*ndită; dob*ndită; c. o motivaţie negativă; d. o motivaţie de intensitate ridicată. +5. intre parametrii folosiţi pentru investigarea #i evaluarea nivelului de dezvoltare #i eficienţă a memoriei face parte: a. reactualizarea; b. promptitudinea; c. fi'area; d. păstrarea. +1. eformularea problemei, ca fază a rezolvării de probleme, facilitează: a. perceperea problemei;
b. formarea unui model; c. verificarea rezultatului; d. alegerea metodei de rezolvare. +!. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei e'primă legătura mesa$ului cu stările de necesitate ale receptorului: a. latura semantică; b. latura logicomatematică; c. latura cantitativă; d. latura pragmatică. +%. În tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul: a. atletic; b. somatoton; c. melancolic; d. bilios. ++. Teoria mecanicistă a formării deprinderilor este reprezentată de: a. . escartes; b. 9. "omte; c. 9ristotel; d. &laton. +-. elevarea #i reţinerea unor )nsu#iri sau relaţii #i eliminarea sau trecerea cu vederea a altora face parte din următoarea operaţie a g*ndirii: a. concretizarea;
b. sinteza; c. generalizarea: d. abstractizarea.
SOLUŢIE TEST 1 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2 3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2
RĂSPUNS K " 9 " " K 9 " " K K E 9 " " " 9 " 9 9
CAPITOLUL 69<B9OE 6K9/ TE6&E96EBT/ 97E"T>T9TE9 6=T>9O9 6K9/ 9O9 6E6=9 "99"TE/ =BO9 &ES=B9T9TE9 TE6&E96EBT/ &ES=B9T9TE9 6K9/ 6=T>9O9 97E"T>T9TE9 9TEBO9 >=BO9 6K9/ 9&TT/B "99"TE/
!3 !4 %5 %1 %! %% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
9 " " 9 K 9 K 9 K 9 9 K K K K 9
9O9 >=BO9 97E"T>T9TE9 6K9/ T9TE9 6E6=9 9TEBO9 T9TE9 9O9 =BO9 6=T>9O9
77
SOLUŢIE TEST 2 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2 3
RĂSPUNS 9 9 9 " "
CAPITOLUL 6=T>9O9 6K9/ 97E"T>T9TE9 >=BO9 6=T>9O9 6K9/ 69<B9OE
4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %! %% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
" 9 " K K 9 K " K K K " " 9 K 9 " 9 K K 9 9 " 9 K 9 "
6E6=9 6=T>9O9 6K9/ TE6&E96EBT/ >=BO9 TE6&E96EBT/ 9TEBO9 97E"T>T9TE9 "99"TE/ T9TE9 >=BO9 9O9 6K9/ >=BO9 97E"T>T9TE9 6=T>9O9 9&TT/B =BO9 6K9/ 6=T>9O9 6E6=9 97E"T>T9TE9
SOLUŢIE TEST 3 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2 3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %!
RĂSPUNS " 9 9 9 K " 9 K K " unăre 9 unăre unăre K unăre 9 " K K " 9 K 9 " 9 " 9 K 9 9 9
CAPITOLUL 9TEBO9 6K9/ 9O9 6K9/ >=BO9 6=T>9O9 TE6&E96EBT/ 69<B9OE 6=T>9O9 T9TE9 "99"TE/ 6E6=9 &ES=B9T9TE9 9TEBO9 6K9/ =BO9 6K9/ 9O9 >=BO9 6E6=9 97E"T>T9TE9 >=BO9 6E6=9 TE6&E96EBT/ 6K9/ 97E"T>T9TE9
%% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
9 K " 9 9 K " 9 K 9 K " "
6E6=9 6K9/ 97E"T>T9TE9 6=T>9O9 T9TE9
SOLUŢIE TEST 4 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2 3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14
RĂSPUNS K 9 9 K " K 9 9 9 9 K " " "
CAPITOLUL 9O9 97E"T>T9TE9 9TEBO9 6K9/ >=BO9 6K9/ 6=T>9O9 &ES=B9T9TE9 TE6&E96EBT/ 9&TT/B 6E6=9 9&TT/B >=BO9 T9TE9
!5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %! %% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
9 K " K " 9 9 K K K " K " K 9 K 9 K 9 " " "
6K9/ 9O9 TE6&E96EBT/ >=BO9 6E6=9 6K9/ 6=T>9O9 T9TE9 69<B9OE TE6&E96EBT/ 6E6=9 6=T>9O9 9O9 >=BO9 6=T>9O9 T9TE9 "99"TE/ 9TEBO9
SOLUŢIE TEST 5 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2
RĂSPUNS 9 " 9
CAPITOLUL 6K9/ 97E"T>T9TE9 &ES=B9T9TE9 >=BO9 9TEBO9 "99"TE/ 6K9/
3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %! %% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
9 " " " 9 " 9 " 9 " " " " " " " 9 " " " 9 K 9 " 9 9 " 9
9TEBO9 >=BO9 6K9/ 6=T>9O9 >=BO9 &ES=B9T9TE9 6K9/ >=BO9 TE6&E96EBT/ 6K9/ 97E"T>T9TE9 69<B9OE T9TE9 6=T>9O9 T9TE9 TE6&E96EBT/ T9TE9 6K9/ 9&TT/B >=BO9
SOLUŢIE TEST 6 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2 3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %!
RĂSPUNS 9 K " " 9 9 K K K " 9 " 9 K 9 9 9 " " K 9 "
CAPITOLUL 97E"T>T9TE9 "99"TE/ 6K9/ 9TEBO9 9O9 9TEBO9 6K9/ 9O9 TE6&E96EBT/ 9O9 97E"T>T9TE9 6K9/ >=BO9 "99"TE/ 6=T>9O9 6E6=9 97E"T>T9TE9 TE6&E96EBT/ 9O9 6E6=9 T9TE9 &ES=B9T9TE9
%% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
9 " 9 9 9 " " " " 9 "
6=T>9O9 97E"T>T9TE9 T9TE9 >=BO9 9&TT/B T9TE9
SOLUŢIE TEST 7 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2 3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5
RĂSPUNS 9 " " 9 " K 9 K 9 K 9 K 9 K K
CAPITOLUL "99"TE/ >=BO9 9TEBO9 6=T>9O9 T9TE9 &ES=B9T9TE9 6K9/ 9O9 97E"T>T9TE9 6E6=9 6=T>9O9 9O9
!1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %! %% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
K " " 9 K K 9 " 9 9 9 9 9 " " " " 9 K
6K9/ 9O9 97E"T>T9TE9 69<B9OE 6=T>9O9 T9TE9 >=BO9 T9TE9 6K9/ 9&TT/B 6K9/ 6=T>9O9 T9TE9
SOLŢIE TEST 8 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2
RĂSPUNS 9 9 9 9 " " K
CAPITOLUL 97E"T>T9TE9 =BO9 6K9/ TE6&E96EBT/ 6=T>9O9 TE6&E96EBT/
3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %! %% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
" " 9 K 9 9 " 9 9 K " K K 9 9 " " K 9 " K " K 9 K K " K " 9 9 9 K 9 K
9O9 9&TT/B &ES=B9T9TE9 6K9/ 6=T>9O9 TE6&E96EBT/ "99"TE/ 6K9/ T9TE9 "99"TE/ 6K9/ 6E6=9 9O9 6E6=9 97E"T>T9TE9 9O9 6E6=9 =BO9 6K9/ 9TEBO9 97E"T>T9TE9 TE6&E96EBT/ T9TE9 &ES=B9T9TE9 6=T>9O9 6E6=9
SOLUŢIE TEST 9 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2 3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %! %%
RĂSPUNS 9 K 9 9 9 K K K " 9 9 K " K K 9 K K " " " " 9 K 9
CAPITOLUL >=BO9 69<B9OE 9TEBO9 =BO9 =BO9 6=T>9O9 6K9/ 97E"T>T9TE9 9O9 TE6&E96EBT/ 6K9/ 9O9 T9TE9 6=T>9O9 "99"TE/ 97E"T>T9TE9 6=T>9O9 6K9/ &ES=B9T9TE9 6E6=9
%+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
9 " 9 " K K K 9 K K 9 K
6K9/ 9O9 9O9 &ES=B9T9TE9 9&TT/B
SOLUŢIE TEST 10 ÎNTREBARE 1 ! % + 0 2 3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12
RĂSPUNS 9 9 9 9 9 " 9 K 9 K 9 " " "
CAPITOLUL 9O9 6K9/ =BO9 TE6&E96EBT/ 69<B9OE 9TEBO9 97E"T>T9TE9 &ES=B9T9TE9 6K9/ 9TEBO9
13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1 %! %% %+ %%0 %2 %3 %4 +5 +1 +! +% ++ +-
" K 9 c " 9 K K " 9 K 9 " K " K K "
6E6=9 9TEBO9 6=T>9O9 97E"T>T9TE9 6=T>9O9 9O9 9&TT/B 6K9/ 6E6=9 6=T>9O9 6K9/ 97E"T>T9TE9 "99"TE/ &ES=B9T9TE9 9&TT/B 6=T>9O9 6E6=9 =BO9
PRETESTAREA EXAMENULUI DE BACALAUREAT 2003 &roba
scrisa la &S?==<E Io ora saptămana1J
VARIANTA A 1. "a organizare distinctă a structurilor de adaptare la mediu, personalitatea: a. se formează )ncep*nd de la na#tere; b. se formează )ncep*nd cu v*rsta #colarităţii, sub influenţa factorilor educaţionali; c. e'istă )ncă de la na#tere, fiind un dat genetic; d. apare abia )n adolescenţă, o dată cu maturizarea operaţională a g*ndirii. !. &erioada caracterizată prin menţinerea unui bun randament intelectual, prin ec(ilibru afectiv #i prin afirmarea )n plan profesional este: a. maturitatea; b. pubertatea; c. bătr*neţea; d. adolescenţa. %. "a factor al personalităţii, ereditatea determină )n mod (otăr*tor: a. deprinderile;
b. temperamentul; c. caracterul; d. aptitudinile. +. 9nsamblul sc(imbărilor biopsi(osociale evidenţiate de evoluţia vieţii fiecărui om constituie dezvoltarea: a. interindividua1ă; b. ontogenetică; c. antropogenetică; d. filogenetică. -. nterdependenţa dintre g*ndire #i limba$ este evidenţiată de: a. legăturile str*nse e'istente )ntre normele gramaticale #i normele logicii formale; b. posibilitatea e'primării unor stări afective prin mi$loace nonverbale de comunicare; c. independenţa operaţiilor g*ndirii faţă de conţinuturile comunicării; d. dependenţa operaţiilor g*ndirii de funcţiile limba$ului. 0. 7uncţia limba$ului care este evidenţiată prin alăturarea de cuvinte: ,,9la, bala, portocala8 este funcţia: a. de cunoa#tere; b. de comunicare; c. dialectică; d. ludică. 2. omeniul performanţial de lucru al g*ndirii este:
a. algoritmica; b. rezolvarea de probleme; c. )nţelegerea; d. formarea noţiunilor. 3. "a ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemnează un ansamblu de: a. modalităţi de lucru bazate pe reguli precise, cu eficienţă sigură; b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor; c. strategii antirutiniere de lucru a g*ndirii; d. modalităţi de rezolvare a unor tipuri bine precizate de probleme. 4. 7aţă de ac(iziţiile anterioare, stadiul operaţiilor formale, atins )n dezvoltarea intelectului la adolescenţă permite realizarea de: a. operaţii cu noţiuni; b. raţionamente ipoteticodeductive; e. raţionamente inductive; f. operaţii concrete cu clase #i relaţii.
15. Înclinaţia către egocentrism #i antropomorfism caracterizează )n mod preponderent: a. maturitatea; b. copilăria; c. adolescenţa; d. bătr*neţea. 11. eacţia )n faţă autorităţi, caracteristică primilor ani ai adolescenţei este: a. independenţa, opoziţia, respectul reciproc;
b. atitudinea protestatară, protestatară, dorinţa de afirmare, inconsecvenţa; inconsecvenţa; c. atitudinea atitudinea )mpăciui )mpăciuitoare, toare, )ncreder )ncrederea ea )n sine, ironia; ironia; d. frustrarea, frustrarea, dependenţa dependenţa,, furia. furia. 1!. &asiunile sunt trăiri afective: a. foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează )ntreaga personalitate; b. difuze #i generalizate, generalizate, de intensitate redusă, care care dau o anumită tonalitate tonalitate )ntregii noastre vieţi psi(ice; c. de scurtă durată, de intensitate variabilă, care e'primă reacţiile noastre la situaţiile cu care ne confruntăm; d. comple'e, de lungă durată, de intensitate moderată. 1%. istributivitatea, ca una dintre )nsu#irile atenţiei, constă )n: a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli #i de a oscila os cila )ntre ei; posibilitatea de a selecta selecta din mediu o parte din din stimuli #i de a oscila intre ei; b. capacitatea de a selecta selecta din mediu un singur singur element, ignor*ndui pe pe ceilalţi; c. posibilitatea comutării intenţionate a atenţiei de la o activitate la alta; d. capacitatea de a comuta alternativ #i rapid atenţia de la o sarcină la alta, pentru optimizarea activităţii activităţii desfă#urate. 1+. "omportamentul prosocial e'clude comportamentul: a. agresiv; !+. de )ncura$are; !-. altruist; !0. de a$utorare.
1-. Este adevărat enunţul conform căruia: a. motivaţia e'primă orientarea activă #i relativ stabilă a personalităţii spre anumite domenii de activitate; b. limba$ul reprezintă trăirile trăirile subiective de scurtă scurtă durată #i cu intensitate intensitate variabilă care e'primă reacţiile noastre la situaţiile cu care ne confruntăm; c. g*ndirea este un proces cognitiv superior, av*nd rol central )n sistemul psi(ic uman; d. nivelul de aspiraţie desemnează ansamblul factorilor care declan#ează #i coordonează combinatorica imaginativă. 10. in punct de vedere psi(ologic, inteligenţa este abordată ca: a. latura relaţionalvalorică a personalităţii; b. ansamblu de aptitudini aptitudini practice #i generale; c. ansamblu de trăsături de voinţă; d. latura energetică a personalităţii. 12. Între con#tient #i incon#tient: a. sunt posibile relaţii, unele conţinuturi ale incon#tientului pot deveni con#tiente )n condiţii speciale; b. e'istă treceri numeroase, con#tientul con#tientul valorifică )n c*mpul actual al con#tiinţei acumulările incon#tientului; c. )n condiţiile unei vieţi psi(ice sănătoase nu e'istă nici o relaţie, incon#tientul e inaccesibil con#tiinţei; d. sunt posibile treceri reciproce doar )n condiţiile de boală psi(ică. 34 13. "ele patru temperamente de bază, cunoscute )ncă din antic(itate, sunt:
a. flegmatic, flegmatic, apatic apatic,, melancoli melancolic, c, coleric; coleric; b. sangvinic, flegmatic, flegmatic, melancolic, coleric; c. coleric, sentimental, nervos, amorf; d. e'travertit, introvertit, coleric, sangvinic. 14. Bu reprezintă o particularitate a proceselor afective: a. po pola lari rita tate tea; a; b. durata; c. independenţa; d. intensitatea. !5. "apacitatea de a menţine atenţia asupra aceluia#i obiect un timp mai )ndelungat desemnează: a. stabilitatea atenţiei; b. mobilitatea atenţiei; atenţiei; c. con concen centra trarea rea atenţ atenţiei iei;; d. volumu volumull atenţi atenţiei. ei. !1. Bu reprezintă reprezintă o relaţie interpersonală: interpersonală: a. dragostea; b. căsătoria; c. limba$ul; d. prie prietten eniia. !!. 9tenţia constă )n: a. concentrarea #i focalizarea focalizarea energiei psi(onervoase )nspre )nspre realizarea optimă a relaţiei omlume;
b. diri$area #i concentrarea energiei psi(onervoase )n vederea atingerii scopurilor con#tient propuse; c. activarea selectivă, concentrarea #i orientarea energiei psi(onervoase; d. activarea selectivă, concentrarea #i orientarea voluntară a energiei fizice. !%. "a element din structura motivaţiei, trebuinţele: a. constau )ntrun set de mecanisme biofizice )nnăscute, prezente la toţi oamenii; b. reprezintă efectul tuturor acţiunilor umane; c. sunt dob*ndite dea lungul e'istentei omului, fiind diferite de la individ la individ; d. sunt at*t )nnăscute, c*t #i dob*ndite, iar nesatisfacerea lor prelungită este dăunătoare. !+. 7uncţia imperativpersuasivă a limba$ului constă )n: a. transferul unor conţinuturi informaţionale de la o persoană la alta; b. influenţarea voinţei destinatarului mesa$ului; c. contribuţia la descărcarea tensiunii nervoase a emiţătorului; d. sublinierea trăirilor emoţionale ale emiţătorului. !-. 9fectivitatea reprezintă un ansamblu de: a. fenomene comple'e prin intermediul cărora activitatea umană este stimulată constant; b. fenomene av*nd rol de declan#are #i susţinere energetică a activităţi. c. procese referitoare la concentrarea #i focalizarea distributivă a efortului mintal; d. procese care reflectă relaţiile omlume, sub formă de trăiri.
!0. in punct de vedere psi(ologic, motivaţia reprezintă: a. un proces de sensibilizare selectivă faţă de realitatea e'ternă; b. un proces reglator cu rol esenţial )n declan#area, orientarea #i modificarea conduitei, independent de factorii e'terni; c. un ansamblu de factori #i mecanisme psi(ice care declan#ează, orientează #i susţin energetic activitatea umană; d. o activitate psi(ică reglatorie care declan#ează activitatea #i o susţine energetic. !2. eliberarea se regăse#te )n etapa IfazaJ actului voluntar denumită: a. lupta motivelor; b. elaborarea planului de acţiune; c. prefigurarea intenţiei; d. luarea (otăr*rii. !3. >oinţa este considerată ca fiind un proces: a. reglatoriu realizat prin mi$loace verbale care rezultă din ciocnirea dintre posibilităţile subiectului #i caracteristicile realităţii; b. de autoregla$ superior prin care se mobilizează energie psi(onervoasă )n vederea atingerii scopurilor #i depă#irii obstacolelor; c. de autoregla$ superior, ce constă )n concentrarea #i orientarea energiei psi(onervoase; d. de orientare a resurselor psi(ofizice ale persoanei )n vederea adaptării la mediu. !4. =ptimul motivaţional este e'presia unei relaţii adecvate )ntre:
a. gradul de dificultate al sarcinii #i mărimea intensităţii motivaţiei; b. de dificultate a sarcinii #i imaginea de sine a subiectului; c. voinţa #i posibilităţile reale ale subiectului de a face faţă unei cerinţe; d. imaginea de sine a subiectului #i nivelul său de aspiraţii. %5. În sfera afectivităţii umane intră: a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziţii; b. dispoziţii, afecte, emoţii, sentimente, pasiuni; c. emoţii, idealuri, pasiuni, afecte, interese; d. emoţii, pasiuni, dispoziţii, interese, idealuri. %1. &rodusul imaginaţiei se caracterizează prin: a. noutate #i originalitate faţă de datele de la care porne#te; b. caracter riguros #i logic; c. fidelitate faţă de informaţiile din e'perienţa anterioară; d. caracter abstractgeneralizator. %!. "aracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces: a. cognitivintelectiv de )ntipărire, stocare #i reactuializare selectivă a informaţiilor; b. senzorialcognitiv de )ntipărire, stocare #i reactualizare a informaţiei; c. cognitiv superior de )ntipărire #i stocare a e'perienţei de cunoa#tere; d. psi(ic care asigură reţinerea informaţiei )n funcţie de nevoile activităţilor desfă#urate. %%. 6emoria #i g*ndirea au ca element comun faptul că ambele: a. sunt activităţi psi(ice comple'e, specific umane;
b. sunt procese intelectuale; c. ve(iculează informaţii esenţiale despre clase de obiecte #i fenomene; d. ilustrează capacităţi generale, specific umane. %+. 9cuitatea vizuală este o aptitudine: a. simplă; b. comple'ă; c. generală; d. specială. %-. &entru structurarea personalităţii, relaţiile interpersonale reprezintă: a. idealul; b. rezultatul imediat; c. fundamentul; d. scopul final. %0. /n element caracteristic al temperamentului este e'primat de faptul că: a. trăsăturile temperamentale nu pot fi ierar(izate valoric; b. omul nu este responsabil de reacţiile sale )n diferite )mpre$urări; c. poate fi complet modificat prin educaţie; d. temperamentele nu se e'primă )n activitatea psi(ică #i )n conduita morală a subiectului. %2. Este )ntotdeauna un comportament agresiv acela manifestat de: a. părintele care )#i pedepse#te fizic copilul; b. poliţistul care imobilizează un infractor; c. persoana care pătrunde prin forţă pe proprietatea altei persoane;
d. medicul care provoacă durere pacientului. %3. "omportamentele prosociale sunt acelea care au: a. urmări pozitive, )n plan personal, pentru autorul lor; b. efecte de atracţie interpersonală; c. efecte pozitive asupra celorlalţi; d. urmări benefice, )ntotdeauna recompensate de societate. %4. În calitate de componente de bază ale caracterului, atitudinile se caracterizează prin: a. e'primare variabilă, fiind influenţate de circumstanţe; b. e'primarea automatizată )n comportament a valorilor asimilate prin )nvăţare; c. raportare selectivă #i relativ stabilă, )n funcţie de situaţie; d. raportare constantă, stabilă, la realitate. +5. "onceptele sau noţiunile sunt produsele fundamentale ale: a. g*ndirii; b. voinţei; c. imaginaţiei; d. limba$ului. +1. Este un comportament prosocial acela manifestat de: a. o persoană care donează bani unui azil de bătr*ni; b. o persoană care )napoiază un bun posesorului; c. anga$aţii cărora li se reţine un procenta$ din salariu pentru fondul de sănătate;
d. elevul care )#i a$ută colegul la e'amen oferindui răspunsul la test. +!. În sistemul de personalitate caracterul: a. reglează conduita )n vederea atingerii scopurilor propuse; b. asigură relaţionarea cu semenii )n vederea obţinerii unor rezultate superioare mediei; c. asigură tonusul necesar implicării )n activitate; d. reglează din interior concordanţa conduitei cu e'igenţele impuse de societate. +%. 9ptitudinile se demonstrează )n: a. calitatea superioară a produsului realizat; b. interesul manifestat de subiect pentru o anumită activitate; c. cuno#tinţele, e'perienţa deţinute )ntrun domeniu; d. dotarea psi(ică deosebită de care dispune subiectul. ++. &entru temperament, caracterul are rol de: a. punct de plecare pentru manifestările temperamentale; b. instanţă de valorizare a trăsăturilor temperamentale; c. instanţă de control #i valorificare; d. element de dinamizare, energizare. +-. În calitate de componente ale laturi relaţionalvalorice a personalităţii, atitudinile sunt: a. formate din elemente dob*ndite #i )nnăscute; b. )ntotdeauna )nnăscute; c. )ntotdeauna dob*ndite prin )nvăţare;
d. formate uneori din elemente dob*ndite.
!"#$ %& !'()*+(*!", 1 ! % + 0 2 3 4 15 11 1! 1% 1+ 110 12 13 14 !5 !1 !! !% !+ !!0 !2 !3 !4 %5 %1
9 9 K K 9 K " " K K 9 9 " K 9 K " 9 " " K " 9 K 9 K 9
