-Subiecte-Histo-Sem.docx

Sub 1- Maduva spinarii- substanta cenusie

Este dispusa censtral, inconjurata de substanta alba. Longitudinal, se prezinta ca o coloana neintrerupta, neintrerupta, iar transversal, sub forma literei “H”. Fiecare jumatate de substanta cenusie prezinta:

sunt sunt dispuse dispuse intre radacinil radacinile e dorsale dorsale ale nervilor nervilor spinali si santul medial posterior, ce se continua cu un rafeu nevroglic medial pana la substanta cenusie

contine in special celule piramidale mici, mijlocii si mariprintre celulele piramidale se gasesc si neuroni granulari

ubstant ubstanta a alba medulara medulara este formata formata din #bre #bre nervase mielinice grupate in fascicule. Fibrele pot # endogene endogene*au *au origine origine medulara+ medulara+ sau eogene eogene*au *au origine etramedulara+. etramedulara+.

tratul polimorf 

/+ un corn anterior format din cap si baza; contine neuroni motori, ai caror aoni formeaza radacina anterioara a nervului spinal un corn posterior format din cap, col si baza; contine neuroni mai mici, ovalari, senzitivi sau de asociatie

Fibrele ibrele endoge endogene ne sunt sunt repre reprezen zentat tate e de de aoni ce detin primul neuron la diferite nivele a substantei cenusii a maduvei. Fibrele pot # scurte si lungi.

-

*0o1er *0o1ers+ s+ " sensi sensibil bilita itatea tea proprioceptiva inconstienta inconstienta

este format dintr4un amestec de celule variate ca dimensiuni si forme: piramidale, granulare, fusiforme si stelate traturile granulare  si 5 au functie receptoare, #ind conect conectat ate e si primi primind nd inform informat atii ii senzi senzitiv tive e de la talamus, in timp ce straturile piramidale - si 6 au functie motorie, #ind conectate cu neuronii motori din trunc%iul cerebral si maduva. Sub. 5 – Meningele

un corn lateral ! intermedio " lateral dispus intre baza cornului anterior si baza cornului posterior; este format din neuroni de talie mica, sferici, fuziformi sau ovalari, cu functie vegetativa substanta substanta reticulata medulara alcatuita din insule mici de substanta cenusie separate de #bre nervoase mielinizate #ne.

+

Fibrele ibrele eoge eogene ne prezi prezinta nta primul primul neuron neuron in afara afara madu maduvei vei spina spinarii. rii. Ele se clas clasi# i#ca ca in #bre #bre asce ascend nden ente te si descendente.

ubstant ubstanta a reticula reticulata ta a maduvei maduvei este formata din insulele neuronale dispuse intre cornul posterior si cel lateral in jurul canalului ependimar. ependimar.

(euronii gamma sunt neuroni multipolari, de dimensiuni mici, cu forme variate si inerveaza motor #brele musculare din interiorul fusurilor neuro " musculare. Ei participa la mentinerea tonusului musculaturii musculaturii striate si la initierea contractiei musculare. )n coarnele posterioare se gasesc neuroni senzitivi, polimor#, ovalari, fusiformi, de dimensiuni variabile, dispusi in mai multe straturi incomplet delimitate. $endritele lor realizeaza sinapse in cornul posterior cu aonii neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali, iar aonul lor trece in substanta substanta alba. 'lti neuroni din coarnele posterioare sunt neuroni de asociatie care fac legatura intre neuronii senzitivi si cei motori din coarnele anterioare. )n coarnele laterale se gasesc neuroni vegetativi: viscero " senzitivi in jumatatea posterioara si viscero " motori preganglionari preganglionari i n jumatatea anterioara. 'cestia sunt ovalari sau fusiformi si fac sinapsa prin dendritele lor cu aonii neuronilor viscero " senzitivi din ganglionii ra%idieni. $in punct de vedere functional, neuronii maduvei spinarii se clasi#ca in: neuroni senzitivi *somato " si viscero " senzitivi+ neuroni motori *somato " si viscero " motorii+

2orni 2ornind nd de la supraf suprafat ata a deosebesc - straturi diferite.

spre spre

profun profunzim zime e

$e la eterior spre interior, acestea sunt:

se

este bine dezvoltat dezvoltat si constitui constituitt din putine celule celule stelate si celule de tip 0olgi )) contine numeroase dendrite provenite de la celulele 2ur3inje adiacente si aoni in stratul granular

este este conjun conjuncti ctiva, va, #broas #broasa, a, forma formatt din #bre #bre de colagen lamelare prin care se gasesc rare #bre de reticulina si #brocite stroma stroma conjuncti conjunctiva va este alcatuita alcatuita din septuri septuri #ne conjun conjuncti ctive ve ce se despri desprind nd din capsu capsula la fara fara a compartimenta parenc%imul ganglionar. 2rin aceste septuri septuri se realizeaz realizeaza a nutritia nutritia parenc% parenc%imulu imuluii prin intermediul vaselor sanguine zona corticala este alcatuita dintr4o aglomerare de neuroni si celule nevroglice. (euronii sunt de  tipuri: pseudounipolari somato " senzitivi si viscero " senzitivi

fata eterna adera in portiunea cefalica de oasele cutiei cutiei craniene, craniene, iar in portiunea portiunea ra%idiana ra%idiana este separata separata de structuri structurile le canalului canalului vertebral vertebral prin spatiul epidural

&ei mai mai mici mici neuron neuronii conduc conduc in9uu in9uull nervo nervos s somestezic dureros, cei intermediari in9uul nervos termic termic,, iar cei mari mari sensib sensibilit ilitate atea a tactil tactila a si proprioceptiva.

fata sa interna este tapetata de un epiteliu simplu turtit endoteliform dependinta a ara%noidei

'cest neuron prezinta o singura prelungire celulara amielinica amielinica ce contine contine atat dendrita, dendrita, cat si aonul, aonul, apoi prezinta mai multe incolaciri realizand un aspect de g%em dupa care se divide in  brate.

intre intre dura mater si ara%noida ara%noida se gaseste gaseste spatiul subdural

tratul celulelor 2ur3inje *ganglionar+ este format dintr4un singur rand de celule 2ur3inje ale caror dendrite urca si arborizeaza puternic stratul molecular molecular unde fac sinapsa cu aonii aonii celulelor celulelor granulare

patrunde intre emisferele cerebrale formand coasa creierului, iar intre emisferele cerebrale si cerebel, formand cortul cerebelului 'ra%noida

aonii celulelor 2ur3inje coboara prin stratul granular in substanta alba si face sinapsa cu neuronii nuleului dintat. dintat. 'ici emite emite colaterale colaterale spre aonii aonii celulelor celulelor 2ur3inje vecine

este o foita conjunctiva foarte subtire, ca o panza de paianjen, avasculara, tapetata pe ambele fete de un epiteliu simplu turtit

tratul granulareste constituit dintr4un numar foarte mare de celule granulare * milioane !mm-+

trimite septuri conjunctive #ne spre pia mater care septeaza spatiul subara%noidian ce contine L&8

dendritele dendritele acestor acestor cerebelos ce

2ia mater

celule celule

realizeaz realizeaza a

glomerul glomerulul ul

Sub. 4 – Citorhitectonia scoartei cerebrale

)ncepa )ncepand nd de la supraf suprafata ata spre spre profun profunzim zimea ea emisferel emisferelor or cerebrale cerebrale fara a # delimitate delimitate intre ele, aceste straturi sunt:

'tat corpul neuronal cat si prelungirea este invelita de o capsula capsula gliala continua continua formata formata de celule celule satelite perineuronale ce au rol de a izola complet pericarionul si prelungirea neuronala. 'ceste 'ceste celule celule isi au originea originea in crestele crestele neurale si sunt celule aplatizate aplatizate cu un nucleu nucleu alungit alungit situat situat central si citoplasma abundenta abundenta zona aialaocupa partea centrala a ganglionului si este este const constitu ituita ita din #bre #bre nervo nervoase ase afere aferente nte si eferente mielinice si rare insule neuronale. Sub. # – "anglionul vegetativ

sunt sunt formati formati din grupari grupari de neuroni, neuroni, situati pe traiectul nervilor vegetativi.

este este memb membran rana a intern interna a a menin meninge gelui lui,, #ind #ind o structur structura a conjunct conjunctiva iva vasculara vasculara #na ce adera adera la sunt localizati : de4o parte si de alta a supraf suprafata ata organe organelor lor nervoa nervoase se urmari urmarind nd toate toate coloanei vertebrale se gasesc doua lanturi ganglionare in9eiunile simpatici paravertebrali, in jurul unor vase de sange sau a unor organe, organe, sub forma forma de pleuri nervoase nervoase este formata din #bre de colagen si elastice foarte vegetative * pleul celiac, cardiac+ cardiac+ , in peretele peretele unor organe interne, formand ganglionii intramurali. subtiri, rare celule conjunctive si vase de sange

tratul molecular *pleiform+ Sub. 6 – Pleurile coroide

este situat situat imediat imediat sub meninge si este sarac in celule nervoase, dar bogat in prelungiri dentritice si aoni aonice, ce, aparti apartinan nand d neuron neuronilo ilorr din strat straturi urile le subiacen subiacentese tese gasesc gasesc neuroni neuroni fusiform fusiformi, i, celule celule piriforme &ajal si celule 0olgi ))

Sub. 2 Maduva spinarii – substanta alba

ubstan ubstanta ta alba a maduvei maduvei spinarii este dispusa dispusa la eteriorul substantei substantei cenusii, #ind organizata in perec%i de cordoane:

tratul piramidal etern este alcatuit din celule piramidale mici si mijlocii si rare celule de tip granular dendritele dendritele celulelor celulelor piramidale piramidale se indreapta indreapta spre spre suprafata scoartei cerebrale si se rami#ca mai ales in stratul stratul molecular, molecular, iar aonul aonul se indreapt indreapta a spre spre substanta substanta alba a emisferelor tratul granular internprezinta o mare varietate de neuroni granulari medii si celule piramidale mici tratul piramidal intern

&ordoanele posterioare:

c ap ap su su la la * la la e t t er er io io r+ r+

2ericarionii sunt de forma sferica si au dimensiuni variabile. $in punct de vedere structural, ei nu difera de alte celule nervoase, dar functional, acestia nu realiz realizeaz eaza a nicio nicio sinaps sinapsa a pe supraf suprafat ata a corpul corpului ui neuronal.

contine numeroase sinapse si functie de asociatie

este este mult mult mai mai bogat bogat in neuro neuroni ni decat decat strat stratul ul subiacent si este format din celule granulare mici* in special, neuroni tip 0olgi ))+

cele  cordoane cordoane comunica comunica intre intre ele prin comisura comisura alba anterioara prin care fac sc%imburi de prelungiri nervoase& nervoase&ordo ordoanele anele laterale:s laterale:sunt unt delimitat delimitate e de radacinile radacinile anterioare anterioare si posterio posterioare are ale nervilor nervilor spinali

a+

tratul molecular

neuroni de asociatie

sunt delimitate medial de linia planului sagittal, iar lateral de radacinile anterioare ale nervului spinal

)n sectiune longitudinala, acesta prezinta:

este este o memb membran rana a groas groasa, a, dura, dura, inete inetens nsibi ibila, la, formata din tesut conjunctiv dens lamelar bogat in #bre de colagen colagen printre care se gasesc #brocite, #brocite, terminatii nervoase libere si vase de sange

2leurile coroide sunt structuri specializate ale (& responsabile de producerea L&8. Ele sunt localizate in antrul ventriculilor laterali, in cornul temporal, la nivelul ori#ciului onro, pe tavanul ventriculului ))) si pe tavanul si recesurile laterale ale ventriculului ). ).

tratul granular etern

&ordoanele anterioare:

0anglionul spinal este localizat pe traseul radacinii posterioa posterioare re inainte ca aceasta aceasta sa se uneasca uneasca cu radacina anterioara a nervului spinal.

$ura mater

Sub. 3 – Citoarhitectonia scoartei cerebeloase

$in punct de vedere %istologic, substanta cenusie contine neuroni, nevroglii, #bre nervoase amielinice, vase sanguine si o cantitate redusa de tesut conjunctiv perivascular.&ei mai numerosi sunt neuronii alfa, denumiti si neuroni radiculari. 'cestia sunt stelati, multipolari, de dimensiuni mari, dendritele lor sunt rami#cate facand sinapsa cu aonii neuronilor cailor piramidale si etrapiramidale. (euronii alfa inerveaza motor #brele musculare striate sc%eletice.

7rganele nevraului sunt invelite de - membrane conjunctive concentrice care formeaza meningele. 'cestea au rol de protectie si de sustinere mecanica, tro#ca si de aparare.

Sub. ! – "anglionul spinal 

Lipsesc din coarnele frontal si occipital al ventriculilor laterali si din apeductul lui 
indiferent de actiunea lor * simpatica sau parasimpatica+ , ganglionii vegetativi prezinta o organizare structurala similara.

periferic, ganglionul prezinta o capsula #broasa, ce trimite catre interior, septuri conjunctive prevazute cu capilare sanguine. corpii neuronali , sunt dispusi sub forma unor mici insule, printre fasciculele conjunctive si fasciculele de #bre aonale mielinice* preganglionare+ si amielinice * postganglionare+ postganglionare+

troma troma contine contine celule celule derivate derivate din leptomeni leptomeninge, nge, substanta fundamentala putina si #bre de colagen. 'ici se gaseste gaseste o retea retea capilara capilara bine dezvoltat dezvoltata, a, capilarele #ind formate dintr4un endoteliu continuu asezat asezat pe o membrana membrana bazala continua. continua. &elulele &elulele endotelia endoteliale le sunt jonctionate jonctionate strans intre intre ele si prezinta numerosi pori.

neuronii neuronii vegetativ vegetativii sunt neuroni neuroni multipola multipolari ri , cu diamet diametrul rul de la /6 " => micro microni, ni, ce prezin prezinta ta numeroase dendrite de lungimi variabile, si un singur aon care se distribuie organelor efectoare * celule musculare netede, celule glandulare+ .

Epiteliul Epiteliul pleurilor pleurilor coroide este un epiteliu epiteliu simplu simplu cubic asezate cu polul bazal pe membarana bazala. 2lasmalema polului bazal nu este neteda, ci prezinta numeroase falduri. La polul apical, celulele prezinta numerosi microvili si cili.

nervii periferici periferici sunt formati formati din #bre #bre nervoase nervoase grupate in fascicule , care , in functie de prezenta sau absenta tecii de mielina , se clasi#ca in : #bre nervoase mielinizate si #bre nervoase amielinice.

Sub. $ – %ervul peri&eric

'ibrele nervoase (ielini)ate

sunt formate de aonii neuronilor motori, din coarnele anterioare ale maduvei si ai nervilor cranieni , din aonii neuronilor vegetativi preganglionari si prelungirea senzitiva * dendrita+ a neuronilor pseudounipolari ai ganglionului spinal. in  jurul acestor prelungiri , observam prezenta tecii de mielina, cu o grosime proportionala cu diametrul #ecarei prelungiri. in sectiune longitudinala, teaca de mielina apara precum un tub discontinuu, in jurul prelungirii aonale , la /4 microni de etremitatea distala a aonului. “tubul” este ntrerupt din loc in loc, de strangulatiile lui 8anvier , si mai eact , locul unde aonul poate emite colaterale. teaca de mielina se coloreaza slab in coloratiile uzuale, datorita unui aport scazut in fosfolipide. celulele c%1ann , ce sunt situate la periferia tecii de mielina, au rolul de asintetiza aceasta teaca, de a %rani prelungirea neuronala si de a fagocita resturile neuronale , si de asemenea , de a sintetiza colagen. teaca lui Henle, este situata la eteriorul celulelor c%1ann, si este reprezentata de o lama #na de tesut conjuctiv . 're rolul de a inveli fara intrerupere , prelungirea neuronala. 1)

orientate in toate directiile. &onectate intre ele, aceste celule , realizeaza o retea continua in adeno%ipo#za.?nele din aceste celule , intra in alcatuirea peretilor cavitatilor foliculare . celulele secretoare de %ormoni reprezinta majoritatea celulelor cordoanelor celulare. )n functie de coloratiile %istologice , s4au clasi#cat in : celule croma#le *acido#le si bazo#le+ , celule cromofobe. Celulele acidofle a

sunt cele mai numeroase celule, apro 6>@ din parenc%imul glandular. se coloreaza intens cu coloranti acizi , in special “orange 0”

b

4 este format din #bre de colagen grosiere, organizate in fascicule longitudinale si oblice , in raport cu aul lung al nervului. Perinervul

4este format din aceleasi elemente structurale ca epinervul, cu dimensiuni mai reduse. 4 este format din septuri conjuctive , care sunt desprinse de la nivelul epinervului si patrund in interiorul nervului, si care , delimiteaza fascicule de #bre nervoase.

C el ul el e p ro la ct in ic e

4contin in citoplasma granule ce se coloreaza intens cu rosu carmin cu eritrozina. 4 se gasesc in numar mare in zonele laterale ale lobului anterior, raspandite difuz Celulele bazofle c

C el ul el e c or ti co tr op e

sunt localizate in special in cordoanele centrale ale lobului anterior.se coloreaza intens in alabastru , cu albastru de anilina.sunt celule voluminoase, 2'4 pozitive, bogate in glicoproteine. 4 secreta '&AH.

3)

Endonervul

4este format din #bre de colagen, de grosimi diferite, dispuse printre si in jurul #ecarei #bre nervoase . 4 prezinta o orientare paralela cu cea a #brei 4 la nivelul acestui tesut conjuctiv, se pot gasi #broblaste, rare mastocite si macrofage, precum si capilare sangvine. 'ibrele nervoase a(ielinice

d

C el ul ele t ir eo tr op e

4reprezinta 6@ si sunt celule bazo#le , 2'4pozitive, cu granule de secretie mici. dispuse la periferie, in ectoplasma., colorabile in albastru cobalt sau albastru 4 secreta AH

denumite si #brele 8emac3, aceastea sunt formate din aoni ai unor neuroni somatici, cu diametrul de apro.>.64 - microni. 4 cele mai numeroase, sunte reprezentate de #brele vegetative postganglionare simpatice si parasimpatice. 4 sunt structurate dintr4o succesiune de celule c%1ann, ce prezinta in niste invaginari ale plasmalemei, numeroase prelungiri aonale. 4 #ecare aon, se gaseste intr4o loja , sau intr4o invaginatie a celulei c%1ann, Sub. 1* – +denohipo,)a

4 anatomic, este constituita din trei portiuni : eminenta mediana, tija %ipo#zara si lobul posterior. 1 obul posterior 

4 este format din prelungirile aonale amielinice ale neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari, celule gliale, si putin tesut conjuctiv bogat in capilare sanguine. 4 aonii prezinta zone mai dilatate, si mai inguste. Ei contin mitocondrii, neuro#brile, neurotubuli, 8E( si granule de secretie* sintetizate la nivelul pericarionului+ .'ceste granule, de4a lungul aonului, formeaza anumite aglomerari , ce poarta denumirea de “corpii lui Herinng”.

aceste celule secreta AH.

Epinervul

este o structura conjuctiva, capsulara , ce are rolul de a delimita nervul , la periferie.

2)

C el ul el e s o( at ot ro pe

4este alcatuita din prelungirile neuronale provenite din nucleii supraoptici si paraventriculari din %ipotalamus, asadar, din tesut nervos , prelungiri neuronale, celule gliale si tesut conjucntiv bine vascularizat.

e Celulele gonadotrope

4 sunt dispuse de4a lungul membranei bazale ce delimiteaza cordonul de celula, sau sunt dispuse in gramezi, pericapilar. 4 sunt mai numeroase in partea mediana a glandei sau in lobul tuberal.

4 granulele de secretie contin doi %ormoni, vasopresina si ocitocina, sintetizati de catre neuronii din nucleii supraoptici si paraventriculari impreuna cu alti doi , numiti neuro#zine: neuro#zina / legata de ocitocina , respectiv neuro#zina , legata de vasopresina.'cesti neuro%ormoni , impreuna cu neuro#zinele corespunzatoare, sunt transportati pe cale aonala , si stocati in neuro%ipo#za. 4 &elulele gliale sunt reprezentate de macrogliile #broase, ale caror prelungiri realizeaza un rol de sustinere. e observa eistenta altor celule, numite pitucite. 'cestea , prezinta o citoplasma bogata in mitocondrii , aparat reticular golgi , lizozomi, si incluziuni lipidice. 2ituicitele intervin in procesele secretorii , prin %ipertro#e in momentul in care secretia de %ormoni neuro%ipo#zari creste , si intervin si in fagocitoza. 4 tesutul conjuctiv stromal este slab reprezentat, #ind format din #bre de colagen si reticulina, putina substanta fundamentala si dispusa perivascular. 4 capilarele neuro%ipo#zei sunt de tip fenestrat, cu endoteliu continuu, asezat pe o membrana bazala si contin vezicule de pinocitoza . )n spatiul pericapilar regasim #bre de colagen , reticulina si rare celule conjunctive. 2 /(inenta (ediana

Parenchi(ul glandular este format din totalitatea structurilor epiteliale: foliculi tiroidieni si celule interfoliculare. Foliculii tiroidieni

4sunt considerati unitatile morfofunctionale ale parenc%imului tiroidian . Foliculii apar la microscop cu o forma sferica, ovalara sau poligonala, cu diametrul de la >./ " / mm. 4 sunt alcatuiti dintr4un singur rand de celule epiteliale cubice ce formeaza o cavitate plina cu coloid tiroidian. &elulele epiteliale se sprijina pe o membrana bazala continua, subtire, formata din #bre de reticulina si glicozaminoglicani. 4 dimensiunile foliculilor variaza in functie de varsta, starea functionala a glandei sau pozitia topogra#ca. )n %iperfunctie, epiteliul devine cilindric, iar in %ipofunctie , devine aplatizat. 4 epiteliul tiroidian este format din doua tipuri de celule: celule foliculare*tireocite, sau celule principale+ si celule parafoliculare sau celule &. Celulele oliculare

4au forma cubica, cu nucleul rotund, normocrom, nucleolat , dispus central.&itoplasma este bazo#la, bogata in organite celulare. 4 la nivelul plasmalemei polului apical, ce vine in contact cu coloidul, se observa eistenta unor formatiuni digitiforme si numerosi microvili , ce maresc suprafata de contact dintre tireocit si coloid. 4citoplasma apicala contine lizozomi, fagolizozomi , micro#lamente si microtubuli. 2erinuclear, este mult mai bine dezvoltata, observandu4se prezenta in numar mare a ribozomilor, poliribozomilor si a aparatului 0olgi. La polul bazala, citoplasma este bogata in mitocondrii si 8E8. 4 membrana bazala este o structura conjunctiva ce are rol de a delimita celulele foliculare de spatiul interfolicular. Este alcatuita din #bre de reticulina, colagen si substanta fundamentala.

Celulele paraoliculare sau celulele C

4 structura %istologica este asemanatoare cu cea a lobului posterior, #ind formata din aoni ai unor neuroni %ipotalamici , celule gliale, si tesut conjuctiv bogat vascularizat. 4 aonii sunt clasi#cati in : aoni ai neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari * mai putin numerosi , ce transporta %ormoni+, aoni ai neuronilor din nucleii mijlocii, aoni ai neuronilor din alti nuclei %ipotalamici.

4au originea in crestele neurale si sunt celule globuloase cu citoplasma slab colorata , cu nucleul mai mare si putin ecentric. 4 acestea se gasesc raspandite difuz printre celulele principale ale epiteliului tiroidian. 4 prezinta , bine dezvoltat, aparatul 0olgi, si 8E, in timp ce lizozomii si mitocondriile sunt mai putin numeroase.2rezinta si granule ce contin &alcitonina.

2 obul inter(ediar  30ia hipo,)ara

este formata din celule epiteliale de talie medie, dispuse in cordoane de marime si forme foarte variate. anatomic , este formata din trei unitati: lobul anterior, lobul tuberal si lobul intermediar.

4 este mai bine dezvoltat la nastere, dar se reduce progresiv. 4 este reprezentat de o lama #na de tesut glandular, nedelimitat, dipsus intre lobul anterior si cel posterior . 4 celulele acestuia , sunt celule bazovile , ce secreta in principal H si mai putin '&AH.

1

 obu l an terior   3 obul tuberal 

reprezentand masa cea mai dezvoltata a adeno%ipo#zei, aceasta prezinta o structura epiteliala coordonala. cordoanele celulare, conturate si anastomozate, sunt delimitate de o membrana bazala pericordonala, ce separa celulele epiteliale de tesutul conjuctiv stromal. )ntre cordoanele celulare , eista o retea densa de capilare sanguine fenestrate, ce preiau rapid %ormonii elaborati, din diverse celule glandulare. produsii de secretie ai celulelor glandulare , pot # gasiti in trei compartimente: compartimentul celular, pericapilar sau capilar. celulele stelate, sunt agranulare si prezinta numeroase prelungiri citoplasmatice,

4 este bine dezvoltat , si inconjoara tija %ipo#zara ca un manson epitelial. 'cesta apare ca un tesut de sustinere a vaselor sangvine ce iriga lobul anterior. 4 este constituit din travee celulare lungi , dispuse paralel cu tija %ipo#zara. 4tesutul epitelial este sustinut de un tesut conjuctiv m ul t m ai b in e d ez vo lt at d ec at i n r es tu l adeno%ipo#zei. 4 celulele epiteliale sunt in mare parte cromofobe, dar sunt si celule care produc '&AH, AH, prolactina,  AH si gonadotropine. Sub.11- %eurohipo,)a

Celulele interoliculare

4 este formata din #bre nervoase ale tractului %ipotalamo4%ipo#zar , cu pericarionii in nucleii supraoptici si paraventriculari.

4sunt dispuse printre foliculii tiroidieni si sunt celule izolate sau grupate sub forma de insule, in jurul vaselor sangvine.

Sub.12- 0iroida tiroidiana este alcatuita din travee conjuctive , desprinse din capsula glandei, care se rami#ca printre foliculii tiroidieni. epturile conjunctive sunt alcatuite din #bre de colagen, de reticulina #brocite, rare limfocite, plasmocite si rare macrofage. Stro(a

4tiroida are origine endodermica, #ind dezvoltata din planseul faringelui primitiv.)n cursul %istogenezei, se disting doua stadii: a+ tadiul prefolicular , in care glanda este formata din celule epiteliale dispuse in gramezi si i nconjurate de o membrana bazala. b+ tadiul folicular , foliculilor tiroidieni.

caracterizat prin

aparitia

4 la eterior, glanda este captusita de o capsula conjunctiva, formata din doua straturi: cel etern, #bros si bogat in #bre de colagen cu dispunere ordonata, si cel intern, mai la. 4 dpdv %istologic, tiroida este alcatuita din doua componente: parenc%imul glandular si stroma.

4pe calea acestor septuri, patrund in tiroida manunc%iurile vasculo4nervoase.'rterele tiroidiene prezinta numeroase rami#catii , care formeaza o bogata retea capilara dispusa in jurul foliculilor si celulelor interfoliculare. Sub.13 - Paratiroidele

4sunt 5 glande mici, de forma ovalara, situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni, in interiorul fasciei care inveleste capsula tiroidei. 2aratiroidele sunt alcatuite din stroma si parenc%imul glandular. Stroma

4 #ecare glanda este delimitata la eterior de o capsula formata din tesut conjunctiv. $in aceasta capsula, se desprind travee conjunctive care patrund in parenc%im , fara a4l imparti in lobi. Araveele sunt formate in special din #bre de reticulina si se mai gasesc si #broblaste, rare mastocite, plasmocite sau macrofage. 2e calea acestor travee, patrund manunc%iurile vasculonervoase. Parenchimul glandular 

4este format din cordoane de celule epiteliale , de talie mica, poliedrice, anastomozate, #ind inconjurate de o retea densa de capilare sangvine. Este alcatuit din urmatoarele tipuri de celule:

Sub.15 – Corticosuprarenala

4are origine mezoblastica; se a9a la periferie; 4 din punct de vedere %istologic, este formata din doua elemente structurale: stroma conjunctiva si parenc%imul glandular; troma glandei 4 formata din #bre de colagen, #brocite, rare mastocite si rare #bre musculare netede;

4 corticosuprarenala sintetizeaza trei grupe de %ormoni: %ormonii mineralocorticoizi, %ormonii glucocorticoizi si %ormonii androgeni; toate aceste categorii, denumiti %ormoni corticosteroizi, sunt sintetizati in colesterol; pe masura sintezei lor, %ormonii sunt eliberati in mediul intern;

La nivelul tegumentului, se gasesc terminatii nervoase libere si corpusculi senzitivi, care asigura urmatoarele tipuri de sensibilitati: 4sensibilitatea tactila , asigurata de corpusculii er3el si eisner; 4 sensibilitatea termica, asigarata de cosrpusculii Grause pentru frig si 8uni pentru cald.

ineralcorticoizii

4 sensibilitatea presionala, asigurata de corpusculii ater " 2accini;

4 controleaza ec%ilibrul %idroelectrolitic prin retentia de (a si eliberarea G la nivelul portiunii distale al nefronului;

4sensibilitatea dureroasa, asigurata de terminatiile libere din dermul super#cial.

0lucocorticoizii

Celulele principale intunecate -sunt cele mai numeroase si sunt celule de talie

relativ mica, cu citoplasma bazo#la si nucleul relativ rotund, impins spre polul bazal. 4 prezinta un pol vascular, ce vine in contact cu capilarul sangvin si un pol bazal , in contact cu membrana bazala. 4 citoplasma este bogata in organite celulalre si granule de secretie. 7rganitele sunt dispuse spre polul vascular, in timp ce nucleul este impins spre polul opus, in apropierea membranei bazale. 2rezinta 8E8 bine dezvoltat, mitocondrii numeroase , iar aparatul 0olgi este format din cisterne pline cu material de sinteza. e mai gasesc ribozomi liberi, lizozomi, preoizomi, microtubuli, granule de glicogen si incluziuni lipidice. 0ranulele de secretie contin parat%ormon.

4 din capsula se desprind #ne septuri conjunctive care patrund printre cordoanele de celule parenc%imatoase, fara insa a lobula glanda; pe aici patrund in glanda vasele sanguine si limfatice; 2arenc%imul glandei 4 format din cordoane de celulele epiteliale rotunde sau poliedrice, dispuse, dinspre capsula spre medulosuprarenala, in trei zone: zona eterna 4 zona glomerulata, zona mijlocie 4 zona fasciculata si zona interna 4 zona reticulata; /. ona glomerulata 4 formata din celule de talie mica, rotunde, dispuse in doradoane arciforme in jurul capilalelor sanguine;

Celulele principale clare

4sunt celule cromofobe, mai putin numeroase, cu forma poliedrica si cu organite citoplasmatice putine, dar bogate in vacuole. 4 aceste celule sunt defapt celulele principale intunecate care si4au eliminat granulele de secretie. Celulele oi,le

4sunt cele mai voluminoase celule ale paratiroidelor , si prezinta o citoplasma intens bazo#la in coloratiile uzuale, datorita prezentei a numeroase granule mari acido#le, reprezentate de mitocondrii. &elelalte organite celulare sunt reduse , iar granulele de secretie sunt rare. Sub.14- Pancreasul endocrin

4secretia endocrina a pancreasului este reprezentata in principal de insulina si glucagon , elaborate de )nsulele lui Lang%er%ans. 4 aecste insule, au forma sferica sau ovalara, si sunt raspandite fara nici o organizare , #ind mai numeroase la nivelul capului si colului pancreatic. (umarul lor variaza intre >> de mii si /.B milioane. 4 sunt delimitate la periferie de o lama #na de #bre de reticulina si colagen , fara ca acestea sa formeze o capsula. 'ceste insule , sunt structurate in cordoane celulare cu dispunere neordonata, printre care se gaseste o bagata retea capilara. 4 in structura unei insule eista doua tipuri de celule: celule '* cu granulatii acido#le+ si celule C* cu granulatii bazo#le+ . $ar , s4a descoperit , defapt , ca eista 5 populatii celulare: /+ Celulele A ( alfa)   reprezinta apro.>@ din populatia celulara a insulei, contin granule acido#le si sunt raspandite mai frecvent la periferia insulei. ecreta glucagon. + Celulele B (beta) sunt cele mai numeroase, reprezentant apro D>4D6@, continand granule medii si #ind mai numeroase in partea centrala a insulei. ecreta insulina. -+ Ceulele D ( delta)   reprezinta apro 6@, #ind dispersate la periferia celulei si continand granule %eterogene. ecreta somatostatina pancreatica. 5+ Celulele PP , sunt foarte rare, gasite frecvent la periferia insulei si la nivelul capului pancreatic. ecreta polipeptid panctreatic vasoactiv.

4 au citoplasma mai intunecata, datorita bogatiei in organite *8E neted, ribozomi, lizozomi, mitocondrii, '80+ si prezentei unor vacuole de lipide de mici dimensiuni; 4 prezinta si granule de glicogen; 4 nucleul este rotund, central, nucleolat, bogat in %eterocromatina; . ona fasciculata 4 cea mai dezvoltata zona a glandei; 4 formata din cordoane lungi de celule poliedrice, dispuse perpendicular pe suprafata glandei, paralele sau uneori anastomozate; 4 nucleul este rotund, central, mare, %ipocrom datorita prezentei eucromatinei in cantinate mare si nucleolat; 4 celulele zonei 4 spongiotice 4 datorita vaculelor lipidice din citoplasma care ii ofera aspect spongios; 4 este impartita in zona fasciculata eterna si zona fasciculata interna; 4 prezinta si cantitati mari de vitamica & si granule de glicogen; 4 prezinta numeroase mitcondrii, ribozomi, '80, 8E. -, ona reticulata 4 formata din cordoane de celule mici, dispuse sub forma unei retele anastomotice, separate de capilare sanguine largi; 4 nucleul celulelor este rotund, mic, %ipercrom, central; 4 citoplasma are aspect intunecat, saraca in vacuole de lipide; 4 prezinta ribozomi, poliribozomi, 8E rugos; acestea contin '8(; 4 celulele din corticosuprarenala contin cantitati mari de colesterol esteri#cat, fosfolipide, lecitine si grasimi neutre;

4 actiunea sa principala se eercita asupra metabolismelor glucidic si protidic; erminatiile nervoase libere   sunt mielinice * pentru

nervii senzitiv+ si amielinice * pentru nervii vegetativi+. Fibrele mielinice, pierd teaca de mielina la nivelul membranei bazale a epidermului, dupa care strabat membrana bazala si se rami#ca printre celulele stratului bazal si stratul poliedric. Ele receptioneaza sensibilitatea termica si dureroasa.

4 creste catabolismul proteinelor si glicoproteinelor, mobilizeaza lipidele din depozite determinand %iperlipemie, activeaza unele enzime; 4 are actiune antiin9amatorie, provoaca eozinopenie si limfopenie;

La nivelul epidermului , se gasesc organele tactile er3el. 'cestea, sunt formate dintr4o componenta nervoasa si o componenta epiteliala.&omponenta nervoasa, este reprezentata deo #bra nervoasa, care in interiorul corpusculului da nastere unor meniscuri tactile ce vin in contact cu una sau mai multe celule t act il e. 7 rg an el e t ac ti le e r3e l , s un t mecanoreceptori pentru tact si presiuni mici.

Hormonii androgeni 4 reprezentati de di%idroepiandrosteron, testosteron si estriol; 4 in stari #ziologice, importanta lor este redusa deoarece %ormonii seuali secretati de glandele seuale sunt in cantitate mult mai mare;

&orpusculii eissner, 0olgi4azzoni, ater42acini, 8uni si Grause au o organizare mimcroscopica asemanatoare. 2rezinta, de la interior spre eterior: 4componenta nervoasa reprezentata de o prelungire a gg pseudounipolari sau din gg senzitivi ai unor nervi cranieni. &orpusculii de dimensiuni mai mari, pot prezenta si o terminatie nervoasa vegetativa.

Sub.16 – Medulosuprarenala Stro(a este formata din #bre colagene , desprinse

di n caps ul a gl ande i ca re t ra ver se aza corticosuprarenala, #bre de reticulina, rare #broblaste, macrofage si mastocite. 2e calea acestor #bre conjunctive, ajung in medulosuprarenala, vasele sangvine. 'ceasta glanda prezinta inervatie dubla, primind pe de4o parte sange din capilarele care traverseaza corticosuprarenala , iar pe de alta parte, din arteriolele care se desprind direct din arterele suprarenale. &apilarele din corticosuprarenala, contin %ormoni , ce stimuleaza secretia celulelor medulosuprarenalei. Parenchi(ul este format din cordoane de celule

forme si dimensiuni variabile, dispuse neordonat. 'ceste celule au originea in crestele neurale. 4parenc%imul medulosuprarenalei este similar cu cel al unui ganglion simpatic 4 unele celule prezinta o forma rotunda, de dimensiuni mici, cu nucleul rotund situat central, iar alte celule sunt de dimensiuni mari , poliedrice, cu nucleul ecentric. 4 citoplasma este abundenta, neomogena, #n granulara si uneori vacuolara. &ontine organite celulare obisnuite: numeroase mitocondrii, '804ul dispus perinuclear* nuj ce pnm e arg+, ribozomi liberi si poliribozomi, lizozomi, 8E8 si (. )n citoplasma se gasesc numeroase granule, delimitate de o membrana proprie, care se coloreaza in galben4brun cu sarurile de crom. 'ceste granule contin catecolamine, enzime, dopamine, 'A2, etc. 4 secretia principala a acestor celule reprezentata de adrenalina si noradrenalina.

este

4 medulosuprarenala primeste A(L preganglionare de la neuronii simpatici ai nervilor spla%nici. 4 in medulosuprarenala, produsii #nali de sinteza, sunt stocati la polul vascular al celulelor si eliberati in sange la diferite stimulari. 4 aproimativ B>@ din granulele din citplasma, contin catecolamine.

4 componenta interna este formata din numeroase celule c%1ann 4 componenta conjunctiva este formata din #bre de colagen dispuse in lamele, ce delimiteaza corpusculul. &ontin si #broblaste, vase sangvine si c%iar vase limfatice. Corpusculii Meissner se gasesc preponderent in

dermul papilar. 'u forma alungita si este format din numeroase celule c%1ann asezate unele peste altele. unt mecanoreceptori sensibili la tact si presiune si au o reactie mult superioara organelor er3el. ater Pacini sunt cei mai mari corpusculi senzitivi ai tegumentului., gasiti preponderent in %ipoderm. &omponenta nervoasa se termina butonat si poate emite colaterale. )ntern, prezinta celule c%1ann, cu aspect lamelar, dispuse concentric in jurul componentei nervoase. Este mecanoreceptor sensibil la vibratii, presiune si miscare. Corpusculii

Corpusculii "olgi Ma))oni se gasesc in derm si

prezinta o structura similara cu cei ater4 2acini, dar au dimensiuni mult mai mici. &elulele lamelare c%1ann formeaza doua “coifuri”intre care se gaseste prelungirea nervoasa. unt receptori pentru presiune si tact. Corpusculii uni sunt localizati in derm si au o

forma ovalara. Aerminatia nervoasa patrunde in corpuscul unde emite numeroase rami#catii, ce se indreapta spre capsula eterna. &elulele c%1ann au forme si dimensiuni variate , iar la periferia celulei se formeaza o capsula groasa formata din #bre de colagen. unt sensibili la variatiile de temperatura si la tractiune.

Sub. 1# - 0unica eterna a globului ocular   screlotica si corneea Screlotica reprezinta invelisul etern al oc%iului, #ind

similara cu capsula unui organ.'sigura o protectie mecanica foarte e#cienta, iar in partea anterioara se continua cu corneea. Sub.1!- 0er(inatiuni nervoase in tegu(ent

4grosimea acesteia variaza de la >.6 " / mm, in functie de regiunea anatomica si varsta individului

4 este constituita din #bre colagene dispuse in straturi paralele in interiorul unei lame, dar cu orientare diferita fata de #brele din lamele supra sau subiacente. 2rintre #brele de colagen se gasesc si rare #bre elastice , #brocite sau #broblaste si rare vase sangvine. 4 pe suprafata eterna a screloticii se insera tendoanele musc%ilor etrinseci ai oc%ilui si multiple #bre conjunctive inserate pe capsula lui Aenon, prin intermediul careia oc%iul este #at in orbita. )ntre capsula lui Aenon si sclerotica , eista spatiul episcleral, ce contine tesut conjunctiv la care permite mobilitatea globului ocular . )ntre screlotica si tractul uveal, se regaseste spatiul supracoroidian bogat in vase sangvine.

continuarea epiteliului ciliar. La nivelul irisului, acest epiteliu devine intens pigmentat. 4 suprafata anterioara a irisului prezinta un strat discontinuu de #broblasti si melanocite. 4 stroma irisului , alcatuita din tesut conjunctiv la , contine #broblaste, melanocite, mio#broblaste si foarte multe vase sangvine. 4 in stroma iriana, se gasesc #bre musculare neteda cu dispunere circulara si radiara, cu efect antagonic. Fibrele circulare predomina in apropierea pupilei si determina micsorarea diametrului pupilar * mioza+ iar cele radiare sunt mai abundente la periferia irisului si determina dilatarea pupilei *midriaza+ .

Corpul ciliar este o structura inelara , care se intinde

Corneea are forma unei calote emisferice si prezinta , in mod normal o suprafata neteda, iar orice deformare a suprafetei duce la un viciu de refractie numit astigmatism.

4este formata dintr4un tesut conjunctiv, numit tesut conjunctiv propriu cornean sau stroma corneei, acoperit pe fata anterioara de epiteliul anterior, iar pe fata posterioara, de epiteliul posterior al corneei. 1 0esutul propriu cornean este format din 5>46>

de lamele de #bre de colagen, dispuse paralel , una peste alta, cu orientare diferita fata de #brele altei lamele. Lamele sunt jonctionate intre ele , prin #bre de colagen “de imprumut” care trec de la o lamela la alta, iar acest dispozitiv #brilar ofera transparenta corneei. 4 intre lamele se gasesc rare celule conjunctive aplatizate, iar substanta fundamentala este redusa cantitativ,#ind formata din glicozaminoglicani.

de la coroida pana la iris. 2rezinta doua regiuni: una situata imediat in spatele irisului, zona proceselor ciliare , si cealalta dispusa intre procesele ciliare si ora serrata.

anterior este un epiteliu de tip malpig%ian , fara 3eratinizare, format din 64D r anduri de celule suprapuse , jonctionate intre ele prin interdigitatii si desmozomi.

4 stratul bazal este format dintr4un rand de celule cubice, cu nucleul rotund, dispus central, cu citoplasma abundenta. 4 celelalte straturi celulare sunt formate din celule care devin din ce in ce mai turtite, nucleii devin ovalari si mai %ipercromi. 4stratul super#cial este format din celule pavimentoase acoperite de o pelicula lic%idiana din secretia glandelor anee. 4 stratul bazal este separat de tesutul conjunctiv subiacent , printr4o membrana bazala groasa, membrana Co1man. 4 in dreptul limbului sclero4cornean se continua cu epiteliul conjunctival. 3 /piteliul posterior este format dintr4un singur

rand de celule aplatizate, cu nucleul turtit, citoplasma vacuolara, bogata in mitocondrii , si asezat pe o membrana bazala groasa. 4 acest epiteliu este scaldat in umoarea apoasa si #ltreaza apa si metabolitii care trec din umoarea apoasa in stratul propriu cornean.  4

onctiunea

sclero-corneeanali(bul

reprezinta zona de trecere de la corneea transparenta la screlotica opaca. Epiteliul corneei se continua cu epiteliul conjunctivei iar epiteliul propriu corneean se continua cu tesutul conjunctiv dens al sclerei.

4din corpul celular se desprinde spre stratul pigmentar o prelungire dendriticain forma de con , cu doua segmente: unul etern , striat transversal , ce contine circa >>46>> vezicule aplatizate si segmentul intern , striat longitudinal, ce contine numeroase mitocondrii. 4 celulele cu con contin pigmentul iodopsina. 'ceste celule sunt in numar mare in foveea centralis si scade progresiv catre ora serata. Celulele bipolare reprezinta primul neuron al caii

ciliare sunt epansiuni conjunctivo vasculare, , ce proemina in camera posterioara a globului ocular si sintetizeaza umoarea apoasa.

4au aspect fusiform, cu orientare perpendiculara pe suprafata retinei, cu nucleul %ipercrom si citoplasma redusa. 4 emit catre celulele fotoreceptoare o dendrita iar catre celulele multipolare un aon.

4prezinta central tesut conjunctiv la vascularizat iar epiteliul proceselor ciliare este format din doua straturi de celule: stratul etern , foarte pigmentat, bogat in granule de melanina, ce se continua anterior cu epiteliul irisului si este format dintr4un singur rand de celule cubice jonctionate prin desmozomi, si stratul intern, format dintr4un singur rand de celule cilindrice cu citoplasma clara, fara pigment.

4are compozitie c%imica asemanatoare cu cea a L&84 ului, si se mentine intr4o presiune constanta.

netede , cu dispunere complea, in special longitudinala " musc%iul lui Cruc3e, si circulara " musc%iul lui uller.

Sub.2* – Structura retinei vi)uale

4retina , este tunica interna a globului ocular si este un tesut nervos modi#cat , prezentand doua zone: retina vizuala , situata posterior de ora serrata , si retina oarba , situata anterior de acest reper. 4 retina vizuala este formata dintr4o foita eterna* stratul celulelor pigmentare+ si o foita interna* formata din celulele senzoriale receptoare, neuroni si celule nevroglice. tratul celulelor pigmentare este separat de coroida prin membrana Cruc% , iar de stratul celulelor senzoriale printr4un spatiu virtual, format dintr4un singur rand de forma prismatica, cubica si turtita, ce prezinta un nucleu dispus bazal, citoplasma pline de granule de melanina, fagozomi, fagolizozomi, sau 8E(. 4 foita interna a retinei este formata din celule senzoriale * cu bastonas sau cu conuri+ celule bipolare, multipolare, ganglionare , celule nevroglice uller , celule amacrine sau orizontale. Celulele cu bastonas sunt in jur de /> de

milioane. 'cestea prezinta un corp neuronal usor alungit din care porneste spre epiteliul pigmentar o prelungire eterna cu aspect de bastonas. 2rezinta un nucleu %ipercrom , cu dimensiuni mici si o cantitate redusa de organite celulare. 2relungirea eterna prezinta doua segmente: /+

Etern: lung , cilindric, cu numeroase plicaturari ale plasmalemei celulare .  em br an a d is cu ri lo r c on ti ne rodopsina.

calea optica si sunt celule mari, cu forma rotunda, ovalara sau priforma , cu nucleu unic, rotund, sau eliptic situat central, %ipocrom sau nucleolat. 4citoplasma este abundenta, neomogena, bogata in organite cotoplasmatice, in special corpusculii (issl. 4celulele multipolare trimit prelungiri dendritice catre celulele bipolare variate ca forma si dimensiune, si intern, trimit cate un aon care se indreapta catre papila, unde intra in structura nervului optic. Celulele nevroglice Muller reprezinta elemente de

sustinere ale celulelor din retina si sunt celule alungite, a caror plasmalema se muleaza pe corpii si prelungirile celulelor senzoriale si nervoase. 4citoplasma este abundenta, cu prelungiri numeroase, si acestea sunt solidarizate intre ele prin desmozomi. 4 la nivelul jonctiunii dintre conuri si bastonase si corpii celulelor fotoreceptoare, realizeaza o membrana , membrana limitanta interna si la limita dintre retina si corpul vitros , plasmalemele celulelor uller realizeaza membrana limitanta i nterna.

+ diametru de aproimativ / mm , ce separa camera anterioara a oc%iului, de cea posterioara. )n partea centrala , prezinta un ori#ciu, pupila, iar la periferie se insera pe corpii ciliari. 4este constituit din tesut conjunctiv la , bine vascularizat, care formeaza stroma iriana, acoperit pe fata posterioara de un epiteliu bistrati#cat,

)ntern: cu aspect cilindric, ce prezinta o striatie longitudinala datorita mitocondriilor lungi .

4celulele cu bastonas sunt absente la nivelul foveei centralis si numarul lor creste progresiv pana la ora serrata.

se dispun pe un singur rand medial de tunelul lui &orti si pe - randuri lateral de acesta.Celulele de sustinere Hensen se gasesc medial de celulele $eiters din stalpul intern si lateral de celulele $eiters din stalpul eternsunt inalte, cilindrice, voluminoase, cu nucleu rotund, normocrom, centralcitoplasma este acido#la, mai saraca in organite si fara #lamente polul apical proemina la suprafata epiteliului in endolimfa si prezinta cativa microvili de mici dimensiuni

ori)ontale sunt defapt neuroni de asociatie al caror pericarion prezinta un nucleu central. $in coprul neuronal , pornesc prelungiri in directii opuse .

au forma cubica, citoplasma este mai clara si nucleul rotund este situat central se gasesc pe membrana bazilara in afara celulelor Hensen &elule bazalesunt mici, aplatizate, bogate in organite, cu citoplasma mai intunecatasunt situate pe membrana bazilara printre celulele de sustinere au rolul de a inlocui celulele de sustinere epuizate functional &elule senzorialsunt aranjate in randuri paralele: celulele auditive interne formeaza un singur rand, iar cele eterne - randuripolul apical este in contact cu membrana reticulata, iar polul bazal se sprijina intr4o foseta a celulelor $eitersCelulele auditive externe au aspect cilindric citoplasma bogata in organite: mitocondrii, lizozomi, microtubuli si micro#lamente, vacuole cu lipide, granule de glicogen si corpi Hensen

Celulele

Celulele a(acrine reprezinta al doilea tip de celule

de asciatie si sunt celule lipsite de aon. &orpul celular se regaseste la nivelul celulelor bipolare iar dendritele se intreapta la zona de jonctiune dintre celulele bipolare si cele multipolare.

nucleul este rotund, normocrom, dispus bazal la polul apical prezinta stereocilicare proemina la suprafata epiteliului Celulele auditive interne

au inaltime mai mica au citoplasma mai saraca in organite si micro#lamente

Sub. 21 – Organul lui Corti

tructura microscopica esentiala a melcului este asezata pe membrana bazilara, pe toata l ungimea canalului co%lear. Este un masiv celular inalt diferentiat, provenind din epiteliul de acoperire.

la polul aical prezinta aceeasi stereocili &omponenta nervoasa este reprezentata de terminatiile dendritice ale neuronilor bipolari senzitivi din ganglionul &orti. 2entru celulele auditive eterne, terminatiile dendritice fac sinapsa numai cu polul bazal al acestora, iar pentru celulele auditive interne, cu polul bazal dar si cu fetele lateral ale celulelor senzoriale.

)n structura sa eista  componente: Sub. 22 – ugurele gustativ

&omponenta epiteliala formata din categorii de celule: &elule de sustinere

Sub. 1$ – 7risul si corpul ciliar !risul este un diafragm muscular, discoidal, cu un

au rol de sustinere pentru celulele senzoriale

Celulele (ultipolare reprezinta al doilea neuron pe

8(oarea apoasa , este un lic%id transparent

secretat de procesele ciliare si se localizeaza in camera anterioara a globului ocular.

#lamente dispuse paralel cu rol mecanicla polul apical prezinta o zona numita falanga care se articuleaza cu celelalte celule de sustinere formand membrana reticulata

Celulele Claudius

Procesele

Muschiul ciliar este format din #bre musculare 2 /piteliul

corp celular mic , cu un nucleu rotund, mai mare si mai %ipercrom decat cel din celulele cu bastonas .

optice si face legatura intre celulele fotoreceptoare si celulele multipolare.

4 in partea anterioara, screlotica se continua cu corneea , printr4o zona scurta de tranzitie , numita limb sclerocorneean. 4 la polul posterior, screlotica prezinta o zona cu numeroase ori#cii , numita aria cribriforma, prin care trec #brele nervului optic.

Celulele cu conuri sunt apro.D milioane si au un

Celulele de sustinere Deiters

au forma de fotoliu cu speteaza prezinta o citoplasma abundenta, bogata in organite si fascicule de #lamentenucleul este rotund sau ovalar dispus centralin treimea superioara prezinta o foseta in care se sprijina polul bazal al celulelor senzoriale; citoplasma este bogata in

&orpusculii gustativi sunt mici formatiuni ovalare localizate in epiteliul cavitatii bucale, in special in epiteliul papilelor fungiforme si circumvalate, dar si la nivelul palatului, faringelui, laringelui si epiglotei. ugurii gustativi sunt constituiti din 6> " D6 de celule care ocupa toata grosimea epiteliului de acoperire. 'cestea sunt celule alungite, fuziforme, cu polul bazal pe membrana bazala si cu polul apical la suprafata epiteliului. 'u citoplasma mai clara decat a epiteliului de acoperire, iar nucleii sunt mari, %ipocromi si ovalari, cu

aul mare perpendicular pe membrana bazala. ugurii gustativi prezinta la polul apical porul gustativ. )n structura corpusculului gustativ sunt  componente: &omponenta epiteliala " contine - tipuri de celule ce difera ca aspect morfologic si colorabilitate: celule de tip )celule intunecatesituate la periferia corpusculului gustativcitoplasma este bogata in #lamente #ne, ribozomi, 8E rugos si mici granule secretorii au rol de sustinere si de fagocitozala polul apical prezinta complee jonctionale de tip cuticular prin care comunica cu celulele de sustinere din jur si cu celulele epiteliului malpig%ian de acoperiredelimiteaza canalul gustativ delimitat de un por intern si unuletern 2rintre acestea, la polul bazal se gasesc “celulele stem” cu citoplasma mai intunecata, cu nucleul rotund, capabile de a se diferentia in celelalte tipuri celulare.celule de tip ))celule clare, inalte, mai putin numeroase contin in citoplasma 8E neted abundent si putine #lamentprezinta sinapse, cu rol necunoscut

si celule de sustinerecelule de sustinereinalte, columnare, polul apical contine microvili scurticitoplasma contine granule de pigment galben " brun, 8E neted, comple 0olgi, mitocondriinucleul are forma ovalara si este situat la acelasi nivel cu nucleii celulelor de sustinere vecineprezinta niste adancituri in care se a9a corpul celulelor nervoasecelule olfacticve

corpul neuronal are aspect fusiform, contine un nucleu rotund si o citoplasma care contine toate structurile unei celule nervoase, inclusiv neuro#brile si neurotubuli prelungirea dendritica porneste de la polul etern al pericarionului si se termina la vezicula olfactiva, iar aonul depaseste membrana bazala, traverseaza corionul si apoi lama ciuruita a etmoidului %a&ina $ro$ria

este despartita de epiteliul olfactiv printr4o membrana bazala condensata sunt prezente glande tubulare alveolare J glande Co1man, formate din celule piramidale cu granule secretorii la polul apical dispozitivul vascular sanguin si limfatic al laminei propria este bine reprezentat.

Epidermul este un epiteliu pavimentos, strati#cat cu 3eratinizare. ajoritatea celulelor prezente in structura epidermului *3eratinocite+ au capacitatea de a sintetiza 3eratina. Geratinocitele sunt asezate strati#cat in 6 straturi: bazal, spinos, granulos, lucios si cornos. $iferentierea celulelor epidermului *3eratinizarea+ include: sinteza de structuri proteice noi si modi#carea unora eistente aparitia de noi organite celulare si reorganizarea structurala a celor prezente modi#carea formei celulare modi#carea progresiva a metabolismului celular

Sub. 2! – u"oasa olfa"tiva

ucoasa olfactiva constituie un organ senzorial capabil sa identi#ce anumite molecule introduse in organism o data cu aerul inspirat. ucoasa olfactiva este constituita din epiteliul olfactiv si corion *lamina propria+.

cresterea sintezelor proteinelor ce intervin in 3eratinizare degradarea coordonata si controlata a unor organite celulare modi#cari progresive ale plasmalemelor, suprafetelor antigenice si receptorilor

#$iteliul olfa"tiv

-

-

este un epiteliu pseudostrati#cat cilindric lipsit de celule caliciforme si cili este asezat pe o membrana bazala subtire sub care se gaseste un corion bogat vascularizat J neuroepiteliu *singurul loc din organism unde neuronii sunt localizati in grosimea unui epiteliu de acoperire+ contine - tipuri de celule:

celulele bazale *celule de inlocuire+situate la baza epiteliului olfactivsunt considerate celule stem, se pot divide si diferentia in celule olfactive sau celule de sustinereau dimnesiuni mici, forma piramidala si nucleu sfericcitoplasma contine organite comune si cateva fascicule de micro#lamenteemit multiple prelungiri care se jonctioneaza cu alte celule bazale

microtubuli

micro#lamente si microtubuli de actina, alfa " actina si miozina numeroase granule de pigment melanic dispersate neomogen in citoplasma. &ele mai multe sunt dispuse la polul apical al celulei, formand pentru nucelul 3eratinocitelor o cupola protectoare impotriva radiatiilor ultraviolete. 0ranulele de pigment melanic sunt sintetizate de melanocite si transferate 3eratinocitelor. plasmalema este ondulata, plicaturata, realizand pe intreaga suprafata prelungiri digitiforme care se intrepatrund cu cele ale celulelor vecine. 2relungirile sunt mai accentuate la polul bazal al celulei. membrana celulara prezinta  componente principale: glicolema *glicoul+ " comple lipoproteic super#cial " detine un rol important in controlul sc%imburilor ionice transmembranare plasmalema *membrana plasmatica propriu " zisa+ este lipoproteica, trilaminata, formata din  lamine opace si prezinta o permeabilitate selectiva, cu numeroase proteine integrale cu rol de receptori.

de eliminare a deseurilor. Heterofagia consta in includerea si digestia substantelor nutritive, a bacteriilor, a virusurilor, a detritusurilor celulare sau a substantelor inerte, cu ajutorul lizozomilor. 'utofagia reprezinta digestia intracitoplasmatica a organitelor celulare care si4au teminat activitatea si se a9a in diferite grade de dezintegrare. &aracteristic pentru 3eratinocitele stratului spinos este sporirea numarului de #lamente citoplasmatice si aparitia 3eratinozomilor. Filamentele citoplasmatice sunt asezate in manunc%iuri dense de tono#lamente pe directia liniilor de forta al e epidermului. )n partea superioara a stratului spinos, 3eratinocitele prezinta organitele speci#ce numite 3eratinozomi *corpii 7dland, corpii lamelari, granulele dense, cementozomi+ care apar formate din mici vezicule golgiene dense, de forma ovalara, ce contin fosfolipide, proteine, poliza%aride si numeroase enzime %idrolitice, inclusiv fosfataza acida. Geratinozomii migreaza spre periferia celulei, fuzioneaza cu membrana citoplasmatica si isi descarca continutul in spatiul intracelular. 8olurile 3eratinozomilor: in sinteza lipidelor epidermice in sinteza si stocarea colesterolului in formarea si mentinerea barierei %idrolipidice a pielii in descuamarea celulelor corni#cate biosinteza provitaminei $-

)n asigurarea adezivitatii celulare un rol esential il au dispozitivele jonctionale intercelulare, desmozomii. 'cestia sunt foarte numerosi in straturile bazal si spinos si scad numeric in straturile super#ciale.

Stratul granulos este alcatuit din  " -

La polul bazal 3eratinocitele prezinta %emidesmozomi, care formeaza impreuna cu desmozomii un sistem de legaturi care egalizeaza forta mecanica intre 3eratinocite. 'ceste structuri nu sunt permanente.

&itoplasma este mai saraca fata de celulele stratului spinos si contine:

randuri de celule romboidale orientate cu aul mare paralel cu suprafata pielii. &elulele acestui strat prezinta un nucleu ta%icrom, ovalar, cu aul mare dispus in aul lung al celulei.

mitocondrii balonizate si vacuolizate ribozomi si poliribozomi

?n alt tip de jonctiune intercelulara, prezenta intre 3eratinocitele stratului bazal este jonctiunea “gap” sau “neus” care este o zona de cuplaj ionic si electric, dar si o cale specializata de “comunicare” intercelulara. Stratul s$inos *stratul celulelor

poliedrice sau stratul mucos al lui alpig%i+ este constituit din = " > de randuri de celule poliedrice, voluminoase, asezate deasupra stratului bazal. (umarul de randuri difera in functie de regiunea topogra#ca, #ind mai numeroase in regiunile supuse factorilor #zici *palme, plante+.

3eratinozomi dispusi sub plasmalema tono#lamente groase numeroase granule formate din 3erato%ialina care sunt structuri esentiale in procesul de diferentiere 3eratinocitara embrana celulara este mai groasa si mai 9euasa, spatiul intracelular este mai redus, iar desmozomii apar din ce in ce mai rar, ingrosati si cu structura modi#cata. Stratul lu"ios

des%idratarea celulelor super#ciale

-

vezicule de pinocitoza

un numar variabil de tono#brile

Sub. 2' – #$ider&

&omponenta nervoasa este reprezentata de prelungirile dendritice ale neuronilor senzitivi bipolari, din ganglionii 'ndersc% si E%renritter. 'cestea se rami#ca in mugurele gustativ, formand pleul intragemal in interiorul corpusculului, pleul perigemal in jurul lui si pleuri intergemale intre muguri.

lizozomi primari si secundari

sunt neuroni senzitivi bipolari

celule de tip ))): celule senzorialesituate in centrul corpusculului gustativcitoplasma contine microtubuli longitudinal si putin 8E netedla polul apical prezinta “pIr gustativ” situat in canalul gustativ, iar la polul bazal prezinta numeroase sinapseau functie de c%emoreceptie

canalicule ale 8E neted si rugos

Fiecare strat celular reprezinta un stadiu al diferentierii 3eratinocitare in care celulele devin mai specializate. Stratul baal *germinativ+este format

dintr4un singur rand de celule de forma cilindrica cu dispunere palisadicaeste format din 3eratinocite si rare celule dendritice ne3eratinocitare: melanocite, celule er3el, celule Langer%ans nucleul 3eratinocitelor este ovalar, intens cromatic, asezat central sau la polul apical al celulei, cu / "  nucleoli vizibilicitoplasma 3eratinocitelor bazale este bazo#la si contine: numerosi ribozom numeroase mitocondrii distribuite perinuclear sau spre polul bazal vezicule si saci aplatizati ale aparatului reticular 0olgi

embrana celulara prezinta numeroase plicaturi, care faciliteaza conectarea celulelor intre ele si marirea suprafetei de sc%imb metabolic dintre celule si spatiul etracelular. (ucleul este rotund, dispus central, cu / "  nucleoli vizibili.

este format din cateva randuri de celule turtite, intens acido#lecelulele au nucleii fragmentati, iar cea mai mare parte a organitelor celulare au disparutcitoplasma contine eleidina, acid oleic, grasimi neutre si glicozizi Stratul "ornos  este constituit din 5 " />

&itoplasma este acido#la, mai condensata la periferia celulei si mai clara perinuclear. Geratinocitele din stratul poliedric contin toate organitele celulare, dar mai reduse cantitativ decat la stratul bazal. Lizozomii sunt de forma sferica si au o intensa activitate enzimatica %idrolitica, #ind responsabili de digestia intracelulara a diverselor particule in cadrul proceselor de %eterofagie si autofagie. &apacitatea de endocitoza si fagocitoza a 3eratinocitelor poate eplica de ce epidermul este lipsit de un sitem celular

randuri de celule clare, moarte, acido#le, turtite, asezate paralel cu suprafata pielii, strans jonctionate intre ele.&elulele cornoase, corneocitele, sunt anucleate, iar organitele citoplasmatice sunt, in mare parte, absente. &orneocitele sunt  jonctionate prin desmozomi modi#cati si prin marginilie lor laterale foarte neregulate.Geratina reprezinta mai mult de B>@ din masa celulei cornoase. )n aceasta matrice amorfa se gaseste o proteina speci#ca J #lagrina, rezultata din conversia enzimatica a unor precursori citoplasmatici in timpul transformarii celulelor granulare in celule cornoase, care favorizeaza agregarea #lamentelor

de 3eratina.2lasmalema se ingroasa progresiv devenind foarte densa, asigurand rezistenta mecanica a stratului cornos. )n fazele terminale ale diferentierii 3eratinocitare se formeaza un invelis proteic imediat sub plasmalema a carui principala proteina este involucrina. 2artea super#ciala a stratului cornos, numita zona disjuncta, este formata din placarde de celule ce se pot desprinde la cele mai mici traumatisme. &elulele descuamate sunt inlocuite cu alte celule prin activitatea regenerativa a stratului bazal. )ntre straturile bazal si cornos celulele nu se mai divid, ci parcurg un proces de diferentiere caracteristic. )n afara 3eratinocitelor, in epiderm mai eista si alte tipuri de celule cu functii speciale: melanocitele, celulele Langer%ans si celulele er3el.

prelucrarea si prezentarea antigenului limfocitelor A imunocompetente din derm

-

Sub. 2, – Der&

$ermul sau corionul pielii este limitat la suprafata de membrana bazala care il separa de epiderm, iar in profunzime se continua cu %ipodermul. )n ansamblu, dermul este un sistem integrat de celule, #bre, #lamente si substanta fundamentala amorfa. icroscopic, dermul prezinta  zone: dermul papilar sau super#cial, situat imediat sub membrana bazala

Celulele der&ului

&elulele proprii ale dermului sunt reprezentate de #broblaste, macrofage si mastocite, iar celulele migrate sunt granulocitele, limfocitele si plasmocitele. Fibroblastele:

-

dermul profund numit si dermul propriu " zis sau dermul reticular Co&$onenta -brilara a dermului este

sunt celule derivate din crestele neurale, alcatuiesc sistemul pigmentar al pielii, cu rol vital in f otoprotectie

compusa din #bre de colagen si #bre elastice. $ispunerea in retea a acestora confera pielii elasticitate, plasticitate si rezistenta. -

au citoplasma palida, nucleul rotund si nucleolat, ta%icrom, situat central citoplasma este abundenta si contine: mitocondrii, aparat 0olgi, ribozomi si poliribozomi dispusi in rozete se evidentiaza speci#c prin reactia $72' sau prin impregnatie argentica sunt localizate printre celulele stratului bazal al epidermului si in bulbul #rului de par celulele pigmentare formeaza melanozomi care contin melanina si proteine Celulele erel*

sunt raspandite printre 3eratinocitele straturilor bazal si spinos

Fibrele de colagen: reprezinta K>@ din structura #brilara a dermuluise evidentiaza in coloratiile uzualese pot grupa in fascicule sau benzi ondulate dispuse aproimativ paralel cu suprafata pielii sau pe directia de actiune a factorilor mecanicisunt lungi, sinuoase, cilindroide cu capetele ce se pierd in substanta fundamentala aproimativ B> " B6@ din colagenul dermului este de tip ) si numai /6 " >@ este de tip ))); colagenul de tip ) este continut numai in structurile membranelor bazale, a vaselor, a nervilor si a #brelor musculare

-

-

-

-

la nivelul dermului profund, #brele de colagen formeaza retele groase ce se dispun aproimativ ordonat, paralel cu suprafata pielii

nucleul este normocrom, situat central, lobulat si invelit de o membrana nucleara ondulata poate prezenta cativa desmozomi care se  jocntioneaza cu 3eratinocitele caracteristic acestor celule este prezenta in citoplasma a granuleleor er3el

la nivelul dermului papilar, #brele de colagen sunt foarte #ne, dispuse fara o orientare precisa, unele inserandu4se in structura jonctiunii dermo " epidermice

-

sunt prezente printre celulele stratului bazal, dar mai ales in straturile spinos si granulos prezinta o citoplasma clara si nucleul boselat

-

-

intervin in apararea pielii ingloband bacterii, virusuri, corpi straini, fragmente celulare dezintegrate, lipide sau pigment melanic dispun de o mare mobilitate deplasandu4se sub in9uenta unor factori c%emotactici cu ajutorul unor pseudopode si valuri citoplasmatice fac parte din sistemul fagocitelor mononucleare, avand originea in celulele stem pluripotente din maduva osoasa rosie se gasesc frecvent in dermul papilar si perivascular

reprezinta aproimativ />@ din structura #brilara a dermuluisunt subtiri, sinuoase, delicate, mai mult sau mai putin anastomozate se pun in evidenta cu orceina*rosu brun+, rezorcin " fuina*rosu aprins+, alde%id " fuina *negru+la nivelul dermului profund, #brele elastice sunt mai groase si mai lungi avand aceeasi orientare cu a #brelor de colagen

-

-

-

la nivelul dermului super#cial, #brele elastice sunt #ne si perpendiculare pe suprafata dermului papilar

-

-

principala lor proprietate este etensibilitatea  joaca un rol important in elasticitatea cutanata si in mobilitatea jonctiunii dermo " epidermice se gasesc in peretele vaselor sanguine si limfatice din derm, in jurul foliculilor pilosi si a glandelor sudoripare

-

-

-

Fibrele de reticulina:

-

-

-

sunt foarte subtiri si scurte reprezinta sub /@ din masa #brilara a dermului, #ind mai numeroase in dermul papilar si in jurul aneelor epidermice se evidentiaza numai prin impregnatie argentica, colorandu4se in negru au un calibru neuniform, prezentand rami#catii

sunt celule conjunctive intalnite mai frecvent in  jurul vaselor saguine si in  jurul foliculilor pilari au forma ovalara sau alungita, cu nucleu cu cromatina densi#cata citoplasma contine toate organitele comune, mio#lamente si, in mod particular, granule *rotunde, omogene, foarte dense, ocupand uneori intregul volum celular si acoperind nucleul+ se evidentiaza prin coloratii speciale cu albastru de toluidina, albastru de metilen, violet de gentiana, giemsa sau albastru alcian; unele granule se coloreaza in roz " violet, altele in albastru granulele contin %eparina, %istamina, serotonina, acid %ialuronic, factori c%emotactici pentru eozino#le si neutro#le celulele mai contin si granule lizozomale bogate in %idrolaze acide ce pot degrada proteoglicani, glicozaminoglicanii si compleele glicolipidice intra4 si etracelulare

dermul papilar si mai saraca in dermul reticular la elaborarea substantei fundamentale participa in primul rand #broblastele,dar si mastocitele componente: apa, electroliti, globuline, polipeptide cu greutate moleculara mica, unii aminoacizi si acizi grasi liberi microscopic, este formata din macromolecule proteice #lamentoase, asezate in retea, in oc%iurile careia se gasesc proteine globuloase. moleculele proteice prezente la nivelul dermului: colagenul de tip ), ))), ), ) si )) glicozaminoglicanii sau mucopoliza%aridele sunt reprezentati de acidul %ialuronic si de condroitin " sulfatul C rolurile substantei fundamentale: in depozitarea apei si electrolitilor in sc%imburile metabolice dintre celule si vasele saguine participa la reactiile imunologice, opunandu4se difuziunii microbilor si a toinelor acestora absorbtia unor tensiuni mecanice ce se eercita asupra pielii in timpul tractiunii si presiunii

Sub. 2 – Hi$oder&

-

-

-

prezinta reactie $72' negativa

sunt implicate in initierea raspunsului imun prin recunoasterea, captarea,

provin din diviziunea si maturarea celulelor mezenc%imale in conditii deosebite, se pot diferentia si din celulele endoteliale sau din #brele musculare netede principala functie este aceea de sinteza a moleculelor de colagen, de elastina si a glicozaminoglicanilor din substantafundamentala sunt celule alungite, fuziforme, cu nuleul mic, ovalar si ta%icrom si citoplasma acido#la organitele celulare sunt reduse, cu eceptia lizozomilor au rol in morfogeneza embrionara, in repararea plagilor si in remodelarea tisulara prin sinteza si organizarea componentelor tesutului conjunctiv.

astocitele:

pot # puse in evidenta prin impregnare cu clorura de aur, dar mai ales prin reactii %istoenzimatice

citoplasma abundenta contine aparat 0olgi, 8E, lizozomi, vezicule, vacuole, picaturi de lipide, glicogen, melanozomi fagocitati si granule Cirbec3 *au forma ovalara, de bastonas sau rac%eta de tenis+

-

Fibrele elastice:

Celulele %anger+ans*

sunt celule dendritice care nu formeaza  jonctiuni cu 3eratinocitele inconjuratoare

-

acrofagele *%istiocitele+:

-

se gasesc in cantitate mare in pielea glabra a degetelor, buzelor si teaca #rului de par, izolate in epiderm sau asociate cu terminatiile iederiforme er3el " 8anvie prezinta citoplasma clara, bogata in organite si numeroase prelungiri insinuate printre 3eratinocitele invecinate

-

-

-

elano"itele:

sunt usor etensibile dar nu sunt elastice si participa la formarea structurii de rezistenta a dermului

-

-

reprezinta tesutul #bro " grasos subdermic specializat in sinteza si depozitarea intracelulara a grasimilor grosimea acestuia variaza in functie de regiunea topogra#ca, se, varsta, rasa deriva din mezenc%imul embrionar este format din fascicule de #bre colagene cu dispozitie pleiforma care pornesc din partea profunda a dermului si se insera pe aponevroza musc%ilor, fascii sau c%iar periost. )n grosimea #brelor colagene se gasesc rare #bre elastice, rare celule conjunctive si putina substanta fundamentala. Fibrele de colagen creaza o retea anastomozica in oc%iurile careia se gasesc lobuli adiposi care contin cate o arteriola si  venule proprii, #ecare adipocit #ind in contact cu un capilar saguin contine numerosi corpusculi senzitivi de tipul ater " 2acini si 0olgi " azzoni realizeaza o protectie mecanica si termica pentru organism, #ind un suport pentru formatiunile glandulare, foliculare, vasculare si nervoase.

Sub. 2/ – 0lande sudori$are

0landele sudoripare sunt anee cutanate derivate din ectoblast. Eista  tipuri de glande sudoripare: eccrine si apocrine. 0landele sudori$are e""rine*

Substanta funda&entala

-

-

este amorfa, gelatinoasa si dispusa in spatiile libere dintre celule si #bre variaza cantitativ si calitativ de la o regiune topogra#ca la alta, mai abundenta in

-

se desc%id la suprafata pielii in afara ori#ciului pilar sunt foarte numeroase, #ind raspandite pe toata suprafata tegumentului, cu eceptia rosului buzelor,

-

glandului penisului si limbului preputului sunt glande tubulare glomerulate si prezinta: a. glomerulul glandular

este format din dintr4un tub contorsionat, alcatuit dintr4un rand de celule secretorii, de aspect cubic, citoplasma mai clara, usor acido#la si bogata in granule de glicogen, cu nucleu rotund, normocrom, situat bazal

-

-

-

celulele secretorii se sprijina cu polul bazal pe glandilema, intre care eista un strat de celule mioepiteliale

-

ele prin desmozomi, asezate pe o membrana bazala groasa si continua celulele care se incarca cu sebum iau forma poliedrica, devin voluminoase, au citoplasma mai clara si vacuolara, nucleul devine din ce in ce mai ta%icrom, picnotic, iar in #nal sufera un proces de carioliza sebumul este un amestec comple de lipide si resturi celulare secretia sebacee este continua, #ind o secretie de tip %olocrin glandele sebacee isi intensi#ca activitatea dupa pubertate

Ce&entul acopera dentina la nivelul

Sub. 2 – Dintele – $ul$a dintelui si dentina

&ementul este format dintr4o matrice organica incarcata cu saruri minerale ce constituie substanta fundamentala, din #bre de colagen si celule denumite "e&ento"ite dispuse in cementoplaste.

-

-

a+

traiectul sudoripar este lipsit de membrana bazala, #ind delimitatde un singur rand de 3eratinocite se desc%ide la suprafata epidermului printr4un por sudoripar secretia acestor glande este merocrina, adica fara a altera integritatea structurala a celulelor secretorii

b+

-

-

odontiu, cu urmatoarele structuri: pulpa dentara dentina smaltul pa rod ont iu l, cu urmatoarele structuri: cementul periodontiul osul alveolar mucoasa gingivala

Pul$a dintelui se gaseste in cavitatea

puplara. Ea prezinta - regiuni: coronara, radiculara si apicala.

cementul #brilar " sarac in celule, situat intern in jurul dentinei cementul celular, bogat in cementocite, situat in partea eterna

&ementul face parte din structurile periodontiului si participa la contentia dintelui in alveola osoasa.

Sub. !1 – %i&ba

-

-

-

se desc%id la suprafata pielii la nivelul unui ori#ciu pilar sunt mai putine decat cele eccrine ating dezvoltarea maima la pubertate sunt localizate in: aile, ing%inal, perigenital, perimamelonar dpdv structural, sunt asemanatoare cu cele eccrine secretia este %olo " merocrina, adica are loc prin eliminarea unei partidin polul apical al celulelor secretorii

$pdv %istologic, este formata dintr4un tesut conjunctiv tanar *tesut mezenc%imatos+ bogat in substanta fundamentala cu aspect de gel, transparenta, cu putine celule *#brocite, macrofage, limfocite sau plasmocite+ si putine #bre de colagen, in care se gasesc vasele sangvine si limfatice, precum si nervii dintelui. La periferia pulpei se gasesc celulele specializate ale acesteia denumite odontoblaste *celule cu origine mezenc%imala cu numeroase prelungiri care au functie dentinogenetica+. 2ulpa dentara are rol tro#c pentru organul dentar, de aparare si dentinogenetica.

Sub. 2 – 0lande seba"ee

-

-

-

-

sunt glande alveolare pline care secreta sebum se dezvolta impreuna cu foliculul pilos, ele eistand in toate zonele anatomice acoperite de par zonele cele mai mare numar de glande sebacee sunt: scalpul, fruntea, fata, barbia, jumatatea superioara a toracelui si regiunea scapulo " %umerala eista si glande sebacee libere care se desc%id direct la suprafata pielii: glandele eibomius de la pleoape, glandele A
%i&ba e st e u n o rg an musculo4epitelial cu rol in procesele de masticatie, fonatie, deglutitie, supt si in sensibilitatea gustativa. Ea este formata din /D musc%i *ce alcatuiesc o masa centrala+ si mucoasa linguala *ce inveleste organul la eterior+.

sunt  us "+ ii l i& bi i formati din fascicule de #bre musculare striate sc%eletice dispuse in toate cele planuri. 2rintre musc%i 4 tesut conjunctiv la cu vase de sange, #lete nervoase si numeroase glande salivare de tip acinos, muco4seroase.  u" oa sa l in gu al a este subtire si neteda pe fata ventrala si pe partile laterale ale limbii, iar pe fata dorsala prezinta $a$ile linguale   *formate din epiteliu si corion+. La om eista - tipuri de papile: #liforme, fungiforme si caliciforme *circumvalate+2apilele #liforme

cele mai numeroase; sunraspandite pe toata suprafata dorsala a limbii, mai numeroase in cele !- anterioare;

Dentina este un tesut osos particular, de

origine mezenc%imatoasa, care nu contine celule osoase.

-

e gaseste la periferia cavitatii pulpare, este acoperita de smalt la nivelul coroanei si de cement la nivelul radacinii. 2rezinta  zone: coronara si radiculara. -

7dontoblastele elaboreaza predentina, care mai apoi se transforma in dentina.

2rintre #brele de colagen se gaseste substanta fundamentala amorfa, bazo#la, mineralizata.

-

/.

-

S&altul este o formatiune dura,

%istologic, sunt formate dintr4un singur rand de celule epiteliale mici, de forma cubica, ovala sau turtite, cu citoplasma bazo#la, bogata in organite de sinteza, jonctionate intre

-

cuticulara, de origine ectoblastica, care acopera dentina la nivelul coroanei. maltul este sintetizat de celule speciale, denumite adamantoblaste care constituie un epiteliu simplu J epiteliu adamantin. maltul este cea mai dura structura din organism, este incolor si transparent.

-

-

au forma conica si sunt formate dintr4un a conjunctiv, bogat in #bre colagene, acoperit la suprafata de epiteliul lingual; la nivelul lor epiteliul lingual e mai gros, cu prelungiri arciforme in varful papilei;

in numar de K4//; s un t a se za te in partea posterioara a limbii, sub forma literei M” *M4ul lingual”+; sunt cele mai voluminoase papile; ele nu proemina la suprafata limbii, ci se gasesc ingropate in mucoasa linguala; in santul ce le del imi teaza la eterior se desc%ide canalul ecretor al glandelor von Ebner; in grosimea epiteliului ce tapeteaza santul papilelor si a peretelui opus 4 numerosi muguri gustativi;

&orionul fetei dorsale este bogat in #bre de colagen ce se continua cu tesutul conjunctiv al musculaturii limbii *astfel mucoasa fetei dorsale adera de planul muscular al limbii+. 2rintre #brele conjunctive se gasesc glande mucoase pure *glandele lui Neber+ si numeroase glande salivare mici mite, muco4seroase.

Cor$us"ulii gustativi

4 sunt formatiuni ovalare situate in epiteliul cavitatii bucale, in special in e pi te li ul p ap il el or f un gi fo rm e si circumvalate; 4sunt alcatuiti din apro. 6>4D6 de celule alungite, fuziforme, ce prezinta la polul apical o desc%idere numita  por gustativ" care se desc%ide in cavitatea bucala 4in structura corpusculului se gasesc  componente: epiteliala si nervoasa. a+ &omponenta epiteliala este alcatuita din - tipuri de celule: 4 de tip ): intunecate, situate la periferie; au rol de sustinere si fagocitoza;

celulele super#ciale sunt aplatizate si p re zi nt a n uc le u picnotic;

4 de tip ))): in centrul corpusculului; sunt celule senzoriale * au functie de c%emoreceptie+; prezinta la polul apical cate un MpIr gustativ”

2a pi le le f ungi form e

Sub. !3 Dintele – s&altul si "e&entul

-

2a pi le le c al ic if or me

4 de tip )): clare, inalte;

$entina este un tesut osos, mineralizat care contine substanta fundamentala calci#cata si #bre de colagen. Ea este traversata de numerosi canaliculi in care se gasesc prelungirile odontoblastelor.

primare, derivate ontogenetic din epiderm secundare, devenite libere prin atro#a si distrugerea foliculului pilos

.

-

0landele sudori$are a$o"rine*

-

epiteliul de acoperire poate contine muguri gustativi;

radacinii dintelui. Este un tesut osos #bros, cu substanta fundamentala mineralizata 564=>@.

7rganul dentar este alcatuit din: are un traseu spiralat, traverseaza dermul, membrana bazala a epidermului si se continua cu traiectul sudoripar

oblice spre suprafata, formand papile secundare;

$upa aspectul %istologic, se deosebesc  zone ale cementului:

canalul de ecretie este format dintr4un epiteliu bistrati#cat cubic, asezat pe o membrana bazala continua, a carui celule au citoplasma usor bazo#la

La limita dintre smalt si dentina se gaseste o membrana limitanta numita membrana Hule<, iar la suprafata smaltului se gaseste “cuticula smaltului” care o protejeaza

-

mai putin numeroase; sunt raspandite pe toata suprafata dorsala a limbii, mai n um er oa se s pr e varful si marginile limbii; au forma de ciupercuta sau de ovoid cu polul superior turtit; aul conjunctivo4vascular poate # simplu sau poate da epansiuni

b+ &o mpo ne nta ner vo asa e ste reprezentata de dendritele neuronilor din ggl. 'ndersc% si E%renritter, care patrund in mugurele gustativ si se rami#ca formand: pleul intragemal, pleul perigemal si pleuri intergemale.

A&igdala linguala

4 este o formatiune limfoida, situata inapoia 4ului lingual;

4 este neregulata datorita prezentei a numeroase proeminente formate din foliculi limfoizi agminati; 4 este una din componentele inelului limfatic al faringelui *cercului limfatic al lui Nalda
4 este un organ tubular care face legatura intre faringe si stomac;

elastice, substanta fundamentala si numeroase adipocite; de asemenea, contine numeroase vase sanguine si limfatice, terminatii nervoase vegetative.

$arietale6oxi-le " mai numeroase la

$rin"i$ale6$e$sinogene " preponderent

-

spre fundul glandei; 4 esofagul asigura transportul rapid al alimentelor din cavitatea bucala pana la stomac datorita actiunii a doi factori: glandelor esofagiene si cardiale care asigura alunecarea bolului alimentar si musculaturii esofagiene care genereaza contractii peristaltice in sens cranio4 caudal. Sub. !! – Sto&a"* regiune fundi"a

5ornixul67egiunea fundi"a65undul sto&a"ului este portiunea cea mai

dilatata a stomacului, #ind situata deasupra unei linii orizontale ce trece prin ori#ciul cardia. La nivelul forniului, se acumuleaza aerul ingerat odata cu alimentele.

"u fun"tie endo"rina * argenta#ne si

argiro#le +; &us"ulara &u"oasei

formata din #bre musculare netede dispuse astfel: un strat intern circular si un strat etern longitudinal;

-

prin dezvoltarea mai accentuata in diferite zone determina ridicarea mucoasei sub forma de arii gastrice;

2.

-

4 peretele sau este alcatuit din patru tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si adventicea;

microscopice ale celor doua tipuri de mucoase se intrica;

nivelul corpului;

i in regiunea fundica, peretele gastric este format din cele 5 tunici caracteristice tubului digestiv: tunica mucoasa, tunica submucoasa, tunica musculara si tunica seroasa.

Sub&u"oasa

formata din tesut conjunctiv l a , bog at in ce lul e conjunctive, substanta fundamentala, #bre de colagen si elastice, vase sanguine si limfatice;

-

-

4 este o mucoasa coriopilara, #ind alcatuita din epiteliu, corion si musculara mucoasei;

1.

-

/. Epiteliul mucoasei esofagiene este de tip pavimentos strati#cat fara 3eratinizare, adaptat functiei de alunecare si frecare; este alcatuit din strat bazal, strat intermediar si strat super#cial. )n ansamblu, acesta prezinta circa 64/6 randuri de celule suprapuse, jonctionate intre ele prin desmozomi.

-

4 in partea inferioara se gasesc numeroase glande tubulare rami#cate *glande cardiale+; acestea umecteaza mucoasa si favorizeaza trecerea bolului alimentar;

-

4 prezinta glande tubulare rami#cate de tip mucos, glande esofagiene; 4 contine numeroase vase sanguine si pleul nervos eissner.

usculara 4 formata din doua planuri de #bre musculare netede intre care se gaseste o cantitate variabila de tesut conjunctiv;

prezinta o serie de r idicaturi mamelonare, persistente numite arii gastri"e *care ii confera aspect Mcerebroid”+, evidente in reginea fundica si in cea a corpului gastric; prezinta infundaturi, numite "ri$te gastri"e , in care se desc%id glandele din corion; criptele sunt mai inguste si mai putin adanci in regiunea fundica;

formata din #bre musculare netede dispuse in - straturi: etern longitudinal, mijlociu circular si intern oblic;

'.

-

Seroasa

p ar ti ci pa la # are a stomacului de organele din cavitatea abdominala;

-

este formata dintr4un epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membrana bazala.

Sub. !' – Sto&a"* regiune $ilori"a

e$iteliul gastri"   este un

" or io nu l g as tr i" e

& u" oa se i

este un tesut conjunctiv la, bogat in vase sanguine si numeroase celule ale sistemului imun; in corionul regiunii fundice se gasesc glandele fundi"e: sunt glande tubulare drepte, usor sinuoase in partea profunda; ocupa toata grosimea corionului; lumenul este ingust si stelat si se desc%ide la baza criptelor gastrice;

4 in /!- superioara este formata din #bre musculare striate, in /!- mijlocie apar si #bre musculare netede, pentru ca in /!inferioara sa #e formata numai din #bre musculare netede in totalitate;

prezinta

'dventicea

contin 5 tipuri de celule:

4 formata din tesut conjunctiv la; acest tesut contine #bre de colagen, #bre

" or io nu l g as tr i" e



epiteliu cilindric simplu, monomorf si acopera toata mucoasa, inclusiv criptele gastrice;

-

4 este un tesut conjunctiv la, bogat in #bre elastice, care permite o mare mobilitate mucoasei in timpul trecerii bolului alimentar;

-

e$iteliul gastri"   este un



-

ubmucoasa

prezinta o serie de pliuri longitudinale si oblice, mai accentuate cand stomacul e gol, care formeaza relieful

prezinta infundaturi, numite "ri$te gastri"e , in care se desc%id glandele din corion; criptele sunt mai profunde si largi in regiunea pilorica;

gatul6"oletul , "or$ul si fundul

glandei;

&u"oide " doar la nivelul gatului;

Portiunea $ilori"a a stomacului este

subdivizata in doua zone:

-

-

antrul,

situat imediat la dreapta si in continuarea corpului gastric; este o portiune usor dilatata, cu activitate peristaltica intensa;



ultima $ilori"9 portiunea a stomacului, cu o lungime de cca. -45 cm, continua portiunea antrala si se termina la nivelul ori#ciului piloric. "analul

i in regiunea pilorica, peretele gastric este format din cele 5 tunici caracteristice tubului digestiv: tunica mucoasa, tunica submucoasa, tunica musculara si tunica seroasa.

1.

u"oasa

-

se continua cu mucoasa duodenala;

-

-

la nivelul ori#ciului pilorului, trecerea de la mucoasa g ast ri ca la muco asa duodenala nu se face brusc, ci eista o zona de tranzitie in care elementele

sunt glande tubulare rami#cate, formate din celule cu secretie eocrina+ si endocrina; celulele cu secretie eocrina sunt preponderent e si sunt celule de forma cilindrica, secretoare de mucus 2'4 pozitiv *mucusul este depozitat sub forma de gr anu le la polul apical+; celulele cu functie endocrina sunt reprezentate de culelele argenta#ne *secretoare de serotonina+ si celulele argiro#le *secretoare de gastrina+;

trecerea de la mucoasa de aspect fundic la cea de a sp ec t p il or ic s e f ac e progresiv, eistand o zona de tranzitie unde se gasesc atat glande de tip fundic, cat si glande de tip piloric;

&us"ulara &u"oasei



-

& u" oa se i

este un tesut conjunctiv la, bogat in vase sanguine si numeroase celule ale sistemului imun; in corionul pilorice se gasesc glandele $ilori"e :

us"ulara

gastri"8

. &orionul este format din tesut conjunctiv la, bogat vascularizat, ce contine numeroase celule de tip limfoplasmocitar si c%iar in#ltratii limfoide.

-, usculara mucoasei este formata din #bre musculare netede dispuse intr4un plan intern cu orientare circulara si un plan etern cu orientare longitudinala; in /!- superioara este redusa sau c%iar absenta.

u"oasa

prezinta o serie de ridicaturi mamelonare, persistente numite arii gastri"e *care ii confera aspect Mcerebroid”+, mai sterse in regiunea antrala decat in regiunea fundului si a corpului;

epiteliu cilindric simplu, monomorf si acopera toata mucoasa, inclusiv criptele gastrice;

ucoasa !.

prezinta o serie de pliuri longitudinale si oblice, mai accentuate cand stomacul e gol, care formeaza relieful gastri"8 la nivelul regiunii antrale culoarea mucoasei este roz4pal si pliurile sunt mai sterse;

formata din #bre musculare netede dispuse as tf el : un strat intern circular si un

strat etern longitudinal; prin dezvoltarea mai accentuata in diferite zone determina ridicarea mucoasei sub forma de arii gastrice;



2.

-

-

Sub&u"oasa

formata din tesut conjunctiv l a , b og at in ce lu le conjunctive, substanta fundamentala, #bre de colagen si elastice, vase sanguine si limfatice;

  tesut conjunctiv la bogat in #bre de reticulina, sarac i n # br e d e c ol ag en s i elastice; printre #brele conj unctive eista numeroase celule cu rol de aparare, mai ales l imfocite; 99 glandele #ieber$uhn sunt  mai scurte si nu a%ung niciodata la musculara mucoasei& 99 corionul si submucoasa contin glande caracteristice ' glandele :ru nner.

tubulare rami#cate prezente numai la nivelul duodenului. e gasesc in numar mai mare in portiunea proimala si se reduc spre partea terminala, la nivelul ung%iului Areitz disparand. 0landele Crunner musculara mucoasei.

dezorganizeaza

us"ulara

&elulele din structura glandelor Crunner: -

'.

-

-

formata din #bre musculare netede dispuse in - straturi: etern longitudinal, mijlociu circular si intern oblic;

-

Seroasa

par ti ci pa la # are a stomacului de organele din cavitatea abdominala;

-

este formata dintr4un epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membrana bazala.

sunt celule prismatice in coloratiile clasice, au citoplasma clara, nucleu mic, %ipercrom, spre polul bazal; poseda mitocondrii, reticul endoplasmic si aparat reticular 0olgi foarte bine dezvoltat;

-

la polul apical sunt multe vacuole cu mucus;

-

se coloreaza speci#c cu coloratie 2' si mucicarmin;

ucusul secretat de glandele Crunner:

Sub. !, – Duoden

 Qejunul este unul dintre segmentele intestinului subtire care formeaza impreuna cu ileonul numeroase anse intestinale mobile, situate in etajul submezocolic al cavitatii abdominale. )n structura sa se gasesc 5 tunici concentrice: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa peritoneala. u"oasa intestinala " interna, formata din epiteliu, corion si musculara mucoasei. 1.

0landele Brunner sunt glande mucoase,

0landele Crunner isi trimit produsul de secretie la baza glandelor Lieber3u%n. !.

Sub. ! – :e;unul

$uodenul este primul segment al intestinului subtire si este un organ retroperitoneal, care incepe la nivelul ori#ciului piloric si se termina la nivelul ung%iului Areitz;

-

-

Lumenul duodenului este mai mare decat al jejunului sau ileonului, iar ca structura prezinta 5 tunici : mucoasa, submucoasa, musculara si adventice.

neutralizeaza aciditatea c%imului gastric *alaturi de secretiile pancreatice si biliare+; p ro te je az a m uco as a duodenala de actiunea H&l din c%imul gastric;

intestinal este un epiteliu simplu, cilindric, asezat pe o membrana bazala continua si este format din: enterocitele sau celulele absorbante: cele mai numeroase si prezinta la polul apical microvili care formeaza Mplatoul striat” *intensa activitate enzimatica+; au nucleu mare, %ipocrom si prezinta mitocondrii, aparat reticular 0olgi, 8E, lizozomi si rari ribozomi. #$iteliul

".

e st e un e pi te li u simplu, cilindric, asezat pe o membrana bazala c on ti nu a si e st e format din: 2.

C or io nu l in te sti na l

u"oasa intestinala " interna, formata din epiteliu, corion si musculara mucoasei. 1.

intestinal este un epiteliu simplu, cilindric, asezat pe o membrana bazala continua si este format din: #$iteliul

4 enterocitele sau celulele absorbante: cele mai numeroase si prezinta la polul apical microvili care formeaza Mplatoul striat” * int en sa act iv ita te enzimatica+; au nucleu mare, %ipocrom si prezinta mitocondrii, aparat reticular 0olgi, 8E, lizozomi si rari ribozomi. 4  celulele caliciforme: dispersate neuniform printre enterocite; polul apical prezinta acumulari de mu cus i ar nu cl eul si organitele celulare se gasesc in /!- inferioara 4  celulele cu functie e nd ocr ina : ce lu le le argenta#ne si celulele argiro#le

Corionul intestinal " testut conjunctiv

la bogat in #bre de reticulina, sarac in #bre de colagen si #bre elastice; printre #brele conjunctive eista numeroase celule cu rol de aparare, mai ales limfocite. &orionul este bine vascularizat si contine numeroase glande Lieber3u%n. ilozitatea intestinala este o proeminenta digitiforma a mucoasei, acoperita de epiteliul intestinal. obilitatea ei este asigurata de musc%iul lui Cru3e. Este bogat vascularizata, iar ansamblul vilozitatilor maresc de 6> de ori suprafata de absorbtie a intestinului. 0landele Lieber3u%n " glande tubulare drepte care se desc%id in lumenul intestinului la baza vilozitatilor *cca. >> milioane de glande Lieber3u%n+. Ele contin:

4 celule nediferentiate: la gatul glandei, iar multiplicarea lor asigura regenerarea epiteliilor vilozitar si glandular; 4 ce lu le le 2a ne t% s au principale: la fundul glandei si sunt considerate celule secretorii eocrine de tip seros;

 us "u la ra & u" oa se i

Sub&u"oasa 4 formata din tesut

conjunctiv la bogat in #bre elastice si de reticulina. Este bine vascularizata si inervata; participa la realizarea valvulelor conivente *pliuri permanente situate pe suprafata interna a intestinului subtire, numite si plici semilunare + 99 (alvulele conivente sunt mai numeroase spre portiunea distala a duodenului

99 Epiteliul de acoperire contine un numar mai mare de celule caliciorme si celule cu unctie endocrina decat epiteliul %e%unal

Corionul intestinal " testut conjunctiv

la bogat in #bre de reticulina, sarac in #bre de colagen si #bre elastice; 99 in corion e*ista un infltrat limoid mai bogat  si mai multi oliculi limoizi&

us"ulara &u"oasei " lama #na de tesut muscular neted, constituita dintr4 un strat longitudinal etern si un strat circular intern.2. Sub&u"oasa 4 formata din tesut conjunctiv la bogat in #bre elastice si de reticulina. Este bine vascularizata si inervata; participa la realizarea valvulelor conivente *pliuri permanente situate pe suprafata interna a intestinului subtire, numite si plici semilunare+. u s"u lara – formata din #bre musculare netede, astfel: un strat intern circular si un strat etern longitudinal, incomplet separate ; intre fasciculele de #bre eista #bre O de imprumut P si tesut conjuctiv in care se a9a pleul nervos 'uerbac%.

ilozitatea intestinala este o proeminenta digitiforma a mucoasei, acoperita de epiteliul intestinal. obilitatea ei este asigurata de musc%iul lui Cru3e. Este bogat vascularizata, iar ansamblul vilozitatilor maresc de 6> de ori suprafata de absorbtie a intestinului. La baza v il ozi tat il or se de sc% id gl an del e Lieber3u%n*glande tubulare drepte+, cam /64> pentru #ecare vilozitate. 99 #a nivelul ileonului" intestinale sunt mai subtiri

vilozitatile

99 !n partea terminala a ileonului se g as es c  placile lui Pe;er & e le s un t   ormate din 2+,3+ de oliculi limoizi situati in corionul mucoasei si in submucoasa si la nivelul lor mucoasa intestinala este aproape neteda" nu mai  prezinta valvule conivente" vilozitatile sunt rare si glandele #ieber$uhn sunt   putin dezvoltate

!.

u s"u lar a – formata din #bre musculare netede, astfel: un strat intern circular si un strat etern longitudinal, incomplet separate ; intre fasciculele de #bre se a9a #bre O de imprumut P, tesut conjunctiv si pleul nervos 'uerbac%. !.

99 !n structura mucoasei duodenului predomina celul ele cu unctie endocrina b.

2eretele ileonului este format din 5 tunici : mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa.

4  celulele cu functie e ndo cr ina: ce lu le le argenta#ne si celulele argiro#le

" lama #na de tesut mu scul ar n et ed, constituita dintr4un strat longitudinal e te rn s i u n s tr at circular intern.

# $i te liu l in te st in al

celulele absorbante: cele mai numeroase si prezinta la polul apical microvili care formeaza Mplatoul striat” * in ten sa a cti vi ta te enzimatica+; au nucleu mare, %ipocrom si prezinta mitocondrii, aparat reticular 0olgi, 8E, lizozomi si rari ribozomi. 4  celulele caliciforme: dispersate neuniform printre enterocite; polul apical prezinta acumulari de mucu s i ar nucl eu l si organitele celulare se gasesc in /!- inferioara 4  celulele cu functie e nd ocr ina : cel ul el e argenta#ne si celulele argiro#le;

L im it a d int re j ej un s i i le on e st e conventionala si ansele ileale au o orientare transversala.

4 enterocite sau celule cu platou striat; 4 celule caliciforme;

u"oasa intestinala " interna, formata din epiteliu, corion si musculara mucoasei.

4 enterocitele sau

)leonul este un segment al intestinului subtire care formeaza cu jejunul numeroase anse intestinale mobile, in e ta ju l s ub me zo co li c al c av it at ii abdominale.

celulele caliciforme: dispersate neuniform printre enterocite; polul apical prezinta acumulari de mucus iar nucleul si organitele celulare se gasesc in /!inferioara

1.

a.

Sub. !/ –
'.Adventi"ea

'. Seroasa " eterna, inveleste ansele

intestinale si se continua cu structura mezenterului. Este formata dintr4un epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membraza bazala.

us"ulara &u"oasei " lama #na de

tesut muscular neted, constituita dintr4un strat longitudinal etern si un strat circular intern.

Sub&u"oasa 4 formata din tesut conjunctiv la bogat in #bre elastice si de reticulina. Este bine vascularizata si inervata; participa la realizarea valvulelor conivente *pliuri permanente situate pe suprafata interna a intestinului subtire, numite si plici semilunare+. 2.

us"ular a – formata din #bre musculare netede, astfel: un strat intern circular si un strat etern longitudinal, incomplet separate ; intre fasciculele de #bre eista #bre O de imprumut P si tesut conjuctiv in care se a9a pleul nervos 'uerbac%. !.

Sub. ! – =eorii $rivind organiarea $aren"+i&ului +e$ati"

Eista mai multe conceptii privind organizarea parenc%imului %epatic: 1.

% ob ul ul + e$ at i" " la si "

nucleul sferic, normocrom, dispus central. Ele sunt celule polarizate: prezinta un pol vascular indreptat spre capilarul sinusoid si un pol biliar indreptat spre %epatocitul vecin *prin el elimina bila+. Hepatocitele contin numeroase sisteme enzimatice implicate in metabolismul proteic, glucidic sau lipidic.

8E + si vezicule de pinocitoza 4 acest lucru eplica implicarea celulelor endoteliale in transportul activ transcapilar. 2.

C elu lele u$ er

-

c ca . /6@ di n tot al ul celulelor lobulului %epatic;

-

au originea osoasa rosie;

-

au capacitate de fagocitoza deosebita;

'. Seroasa " eterna, inveleste ansele

intestinale si se continua cu structura mezenterului. Este formata dintr4un epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membraza bazala.

-

-

Sub.! – Colonul

&olonul intra in alcatuirea intestinului gros si este format din 5 segmente: ascendent, transvers, descendent si sigmoid.

-

)n s tr uc tu ra sa i nt ra : m uc oa sa , submucoasa, musculara si seroasa. 1.

-

-

-

-

-

2.

-

u"oasa

este neteda *nu prezinta v al vu le co ni ve nte si vilozitati intestinale+; epiteliul de acoperire este cilindric simplu, format din enterocite *celule cu platou striat+, celule caliciforme si celule cu functie endocrine; corionul este format din tesut conjunctiv la si contine in#ltratii limfoide intinse si foliculi limfoizi izolati; e ista mul te gl and e Lieber3u%n de dimensiuni mari,formate preponderent din celule caliciforme, enterocite si rare celule cu functie endocrina; celulele 2anet% sunt absente;

2.

-

-

-

Sub&u"oasa

!.

-

-

este bine vascularizata si inervata;

-

contine pleul eissner; -

!.

-

'.

us"ulara

este formata din celule musculare netede astfel: un strat intern circular si un strat etern longitudinal * care prezinta - ingrosari longitudinale numite Mtenii” sau Mbandelete colice”, responsabile de formarea %austrelor colice +;

periferia lobulului %epatic este marcata de prezenta a cate unui spatiu Giernann * d ispu s la co ltu ri le piramidei +; #ecare latura a lobulului este formata de cate o ramura terminala a a. %epatice si a v. porte, alcatuind Mcadrul vascular” perilobular, in interiorul caruia capilarele sinusoide p re zi nt a n um ar oa se anastomoze, realizand o retea asemanatoare unui Mburete”. % ob ul ul $o rt al ( S ab ou rin )

are forma apro. triung%iulara, varfurile triung%iului #ind reprezentate de venele centrolobulare a trei lobuli adiacenti;

&itoplasma contine:

-

-

-

-

>>>> C#%# # C %@ D9 7#C
elementul sau central este canaliculul biliar din spatiul Giernan; A"inul ( 7a$$a$ort )

+e$ati"

are forma romboidala;

-

-

pe toata lungimea intestinului gros prezinta evaginatii sau Mciucuri epiploici” plini cu tesut adipos.

lizozomi, ce contin in special fosfataze si %idrolaze acide; -

este format din microtubuli si micro#lamente de actina r aspa nd it e in t oata citoplasma si #lamente intermediare;

2lasmalema:

-

prezinta la polul vascular multe prelungiri microvilozitare, neregulate prin care maresc suprafata de sc%imb intre celula si componenta vasculara; prezinta la polul biliar microvilozitati scurte si neregulate, care proemina in spatiul delimitat de polul biliar al doua celule vecine.

Sub. '1 – Co&$onenta vas"ulara a lobulului +e$ati"

capilare sanguine sinusoidale, cu dispozitie centripeta de la periferia lobulului spre vena centrolobulara.

aul lung uneste doua vene centrolobulare situate de4o p ar te s i e a lt a a a e i vasculare;

&apilarele sanguine au un lu&en  larg de cca /> micrometri si un perete format dintr4un endoteliu discontinuu, asezat pe o &e&brana baala discontinua.

aul scurt uneste doua spatii porto4biliare vecine.

Endoteliul capilarului sinusoid este format di n doua ti pu ri de ce lu le: "elule endoteliale si "elulele u$er C el ul el e en do te li ale

-

majoritare;

sunt celule mari, de forma stelata!neregulata, cu multe p re lu ng ir i c e a ju ng i n lumenul capilarului; nucleul este ovalar, normocrom; citoplasma contine un nr. important de lizozomi si vacuole de endocitoza; ele capteaza din lumenul capilarului agentii patogeni si toinele microbiene, pe care le degradeaza cu ajutor ul enzimelor lizozomale; c ap te az a d in s an ge le c ir cu la nt b il ir ub in a, %ematiile imbatranite, unele reziduuri de dezintegrare celulara sau alti metaboliti toici. intervin in sintezele proteice prin 8E;

-

#bre de reticulina;

-

celule mezenc%imale;

-

substanta fundamentala bogata in glicozaminoglicani si celule de stocaj li pidic; celule )to : celule de forma stelata cu un citosc%elet foarte dezvoltat * format din m ic ro tu bu li , a ct in a, vimentina, desmina + si i nl uz ii l ip id ic e; su nt implicate in metabolizarea retinolului, in sinteza unor interleu3ine si in sinteza a numeroase componente din matricea etracelulara a spatiului.

Sub. '2 – Co&$onenta biliara stro&ala a lobulului +e$ati"

-

-

su nt apl at iza te , au citoplasma subtire si intinsa, nucleu %ipercrom, lentiform;

-

-

-

sunt celule fenestrate 4 prezinta pori cu diam. de cca. B>4/>> microni;

Co&$onenta e$iteliala este cea mai

cu citoplasma abundenta, acido#la, cu

maduva

si

Co&$onenta biliara 1.

Sub. '3 – Co&$onenta e$iteliala a lobulului +e$ati"

He$ato"itele sunt celule poliedrice mari,

in

)ntre peretele capilarului sanguin si %epatocite eista un spatiu #n, s$atiul $eri"a$ilar Disse. patiul $isse contine:

-

este centrat de spatiul Giernan si este irigat de un singur ram al a. %epatice si un ram terminal al v. porte;

dezvoltata dintre componentele lobulului %epatic. Ea este reprezentata de %epatocite aranjate sub forma cordoanelor 8emac3.

-

Co&$onenta vas"ulara a lobulului +e$ati" este reprezentata de o retea de

Seroasa

eterna, formata dintr4un epiteliu pavimentos simplu, asezat pe o membrana bazala;

aparat reticular 0olgi bine d ez vo lt at , f or ma t d in m icr ov ez icu le si sa ci aplatizati;

&apilarele iau nastere din venulele spatiului Giemann si contin atat sange functional * adus de v. porta+ cat si sange nutritiv * adus de a. %epatica +. Ele realizeaza o suprafata imensa de sc%imb " cc. 5>> mp.

=7#< CO?C#P=<< ?@ S# C< S# C O P% #= #A A ( &ai ales in unele stari )

-

-

-

8E este bine dezvoltat; cel care predomina este 8E rugos * implicat in sintezele proteice +, care poate forma mase bazo#le numite Mcorpii Cerg”, similari corpusculilor (issl din neuroni;

&itosc%eletul:

r ep re zi nt a o z on a de parenc%im %epatic din care bila este drenata spre acelasi canalicul biliar din spatiul Giernann; este o Munitate secretorie bilaterala”, pentru ca toate canaliculele biliare din lobulii clasici dreneaza in acelasi canalicul biliar din spatiul port;

multe mitocondrii dispuse neuniform;

-

-

musculara mucoasei e formata dintr4un strat intern circular si un strat etern longitudinal.

este formata din tesut conjunctiv la, bogat in #bre elastice si de reticulina;

reprezinta o portiune de parenc%im %epatic de forma piramidala, pentagonala sau %eagonala, centrat de vena centrolobulara;

prin spatiile delimitate intre celule, plasma sanguina ia contact cu polul vascular al %epatocitelor; in citoplama se a9a organite comune * mitocongrii, '80,

-

incepe in grosimea cordoanelor de %epatocite; i ntre polul bi liar al %epatocitelor adiacente se delimiteaza un spatiu mic in care este eliminata bila secretata de %epatocite; acest spatiu se numeste traie"t biliar ; spre periferia lobulului, traiectul se continua cu un canalicul cu perete propriu format dintr4un epiteliu pavimentos simplu, numit $asa;ul Herring8 acesta se desc%i de in "anali"ulul biliar din spatiul Giernann

Co&$onenta stro&ala

-

este formata dintr4o retea de #bre de reticulina pe care se sprijina cordoanele de %epatocite si capilarele sinusoide;

este formata din #bre musculare netede organizate in fascicule, care sunt separate de un tesut conjunctiv la bogat in #bre elastice;

cu ce lul el e acinoase”;

la periferia lobulului, stroma #brilara intralobulara se co nt in ua cu te sut ul c on ju nc ti v al p at iu lu i Giernann;

-

sub in9uenta colecisto3iniei se contracta, iar vezicula b il ia ra i si e va cu ea za continutul in duoden; -

-

sau se gaseste la periferia lobulilor %epatici si este ocupat de: s $a tiu l s$atiul

i er na nn $ortobiliar

!.

-

un tesut conjunctiv la * cu /4 arteriole+; /4 venule *ramuri terminale ale v. porte +;

-

/4 canalicule biliare delimitate de un epiteliu cubic simplu * sau cilindric in spatiile Giernann mai largi+; -

un vas limfatic;

Adventi"ea

este formata dintr4o lama de tesut conjunctiv; contine #bre de colagen #ne, #bre elastice, limfocite, macrofage, vase sanguine si limfatice, #bre nervoase senzitive si vegetative; pe fata inferioara a #catului, este inlocuita de seroasa peritoneala;

* co nti ne

gr anu le

a ce st ea sun t ce lu le aplatizate, cu citoplasma palida * numar mic de organite +, cu nucleu turtit si normocrom; ele formeza un canal de ca li br u mi c, ca re se co nt inu a cu ca na lu l intercalar Coll; celulele cubice din lumenul acestuia dreneaza secretia pancreatica in canalele interlobulare; R canalele interlobulare au lumen larg si sunt delimitate d e u n s tr at de ce lu le cilindrice, dar pot aparea si celule caliciforme si celule cu functie endocrina;

-

#bre nervoase amielinice. ezicula biliara constituie in rezervor temporar pentru bila. La nivelul veziculei, bila este concentrata * de cca. 6 ori + prin absorbtia apei si a unor saruri minerale.

i n # na l, s ec re ti a e st e d re na ta s pr e ca na lu l Nirsung si canalul accesor antorini, prin intermediul carora ajunge in lumenul duodenului.

de

i&ogen+; ea contine '80,

mitocondrii, peroizomi;

-

Mce nt ro 4

-

b+

-

-

-

c+

lizozomi

si

sunt inconjurati de "elule c ar e se & io e$ it el ia le 9  jonctioneaza intre ele prin desmozomi si contin in citoplasma mio#lamente de proteine contractile.

'cinii mucosi forma sferica sau ovalara, formati din celule piramidale sau trapezoidale; nucleu turtit, %ipercrom, situat la polul bazal * unde se gasesc si organitele citoplasmatice+; cea mai mare parte a celulei este ocupata de vacuole de mucus 2'4pozitiv;

'cinii micsti

Sub. '! – Eei"ula biliara

este o dilatatie sacciforma dispusa la capatul canalului cistic, cu o lungime de apro. =4/> cm. 'natomic, i se descriu doua zone: corpul si colul, care se continua cu canalul cistic. Ee i "u la

b il ia ra

2eretele veziculei este format mucoasa, musculara si adventice. 1.

-

din:

=u ni "a in te rn a ( &u "o as a )

prezinta multe pliuri vizibile cand organul este gol; se sterg pe masura ce vezicula se umple cu bila;

7bstructia cailor biliare 4 icter, caracterizat prin cresterea bilirubinei in sange, colorarea sclerelor si pielii in galben. Sub. '' – Pan"reasul exo"rin

2ancreasul este o glanda abdominala situata retroperitoneal, intre cadrul duodenal si splina si macroscopic prezinta: capul, gatul corpul si coada. El este invelit la eterior de o capsula #na, din care pornesc septuri conjunctive ce impart glanda in lobuli.

-

epiteliul trimite prelungiri sub forma de infundibule in co ri on ul su bia ce nt , c on fu nd at e u ne or i cu g la nd el e t ub ul ar e; in realitate, vezicula prezinta un corion aglandular, cu eceptia catorva insule de glande mucoase tubulo4 alveolare; epiteliul veziculei cilindric simplu

fetele laterale prezinta complee  jonctionale stranse, ceea ce face ca epiteliu sa se comporte ca o membrana impermeabila;

-

-

2.

parasimpatica, realizata de ramuri din pleul celiac si din n. vag.

e o cr in e st e o glanda a"inoasa seroasa $ura. 2arenc%imul

Sub. ', – 0landele salivare

glandular este format din:

aliva este un amestec apos de diverse substante organice si anorganice, secretate de numeroase glande de mici dimensiuni 4 glande intrinse"i *situate in corionul mucoasei bucale+ si de trei perec%i de glande extrinse"i: glandele parotide, glandele submandibulare si glandele subinguale.

-

1.

componenta reprezentata glandulari;

secretorie " de acinii

componenta ecretorie " reprezentata de canalele de ecretie A "in ii $an "r ea su lu i

nucleul este ovalar, situat central sau in /!- inferioara, normocrom, nucleolat; citoplasma usor acido#la, neomogena; cel mai bine dezvoltate sunt mitocondriile;

-

-

formati din celule piramidale asezate pe o membrana bazala #na;

 Aoate glandele salivare mari sunt format din $aren"+i& *componenta epiteliala+ si stro&a  *componenta conjunctiva+ .

0%A?D@%A7 " e st e alcatuit din componenta secretorie si componenta ecretorie. PA7#?CH<@%

nucleu sferic, normocrom, nucleolat, situat central sau in /!- inferioara;

-

corionul este format dintr4un tesut conjunctiv la bine vascularizat si bogat in celule de tip limfocitar si macrofagic;

apical se numeroase secretie J granule de i&ogen9 care contin enzime digestive si %idrolaze acide; ele sunt eliberate intermitent in l ume ul a ci nul ui pr in eocitoza;

a+

la polul acumuleaza granule de

=u ni"a & us"ular a

2.

C o& $o ne nta

e x" re to ri e

incepe din lumenul acinului,

ex"retorie

este formata din canale i nt ra lo bu la re , c an al e interlobulare si canalul colector.

a+

-

-

& an al el e in tr al ob ul ar e s eg me ntul ecre to r pur!canalul intercalar Coll: format din celule cubice ce realizeaza un canal lung si ingust; s eg me ntul ecre to4 secretor!canalul 29uger:

perete format din celule cilindrice * polul bazal prezinta pliuri ale membranei plasmatice; polul apical prezinta diferentieri microvilozitare; fetele laterale sunt jonctionate prin zonule occludens, interdigitatii si desmozomi +;

la nivelul lui, saliva sufera modi#cari cantitative si calitative; &analele etralobulare!interlobulare

-

Co&$onenta

Co&$onenta se"retorie "

formata din acini serosi, acini mucosi sau acini micsti.

bazo#lia citoplasmei scade dinspre polul bazal spre cel apical; citoplasma contine cantitati mari de reticul endoplasmic rugos, mitocondrii, ribozomi si poliribozomi; '80 este bine dezvoltat;

.

nucleu ovalar, normocrom, situat in S inferioara; citoplasma bogata in organite; /.

-

forma ovalara, cele mai mari dimensiuni; formati din celule secretoare de mucus s i c el ul e se ro as e * i n sectiune transversala, componenta seroasa 4 Msemiluna lui 0ianuzzi+;


este

la polul apical celulele prezinta un Mplatou striat” format din microvili 4 prezenta acestor diferentieri denota capacitatea de absorbtie a epiteliului;

-

$ an "reasului

2a nc re as ul

-

-

: pancreasul primeste sange arterial din a. splenica si din a. mezenterica superioara, arterele patrunzand in organ pe carea septurilor conjunctive. ene au traiect invers, iar vasele limfatice dreneaza limfa catre ggl. sateliti. Eas"ulariatia

-

'cinii serosi forma sferica sau ovalara, formati din celule piramidale ce delimiteaza un lumen ingust si stelat; nucleu rotund, normocrom, nucleolat, situat in /!inferioara;

-

-

sunt pure;

-

sunt tapetate de un epiteliu bistrati#cat cubic!cilindric;

-

citoplasma este intens bazo#la la polul bazal * cantitati mari de 8E0, ribozomi liberi si poliribozomi +, pe cand la p ol ul a pi ca l e st e s la b bazo#la sau c%iar acido#la

se ga se sc in te sut ul conjunctiv interlobular si primesc saliva de la mai multi lobuli;

ele con9ueaza in canale din ce in ce mai mare care vor forma "analul "ole"tor

&analul colector

-

se dec%ide bucala;

in

cavitatea

-

pre zi nta un e pi tel iu bistrati#cat cilindric sau pseudostrati#cat cilindric; pot eista rare celule caliciforme;

ovalare formate numai din celule stromale, cu structura policromatica, neomogena; acesti corpusculi reprezinta locul de degenerescenta a celulelor epiteliale;

S=7OA – formata din capsula glandei,

septurile conjunctive si tesutul interstitial. 1.

Ca$sula glan dei 4 formata

2.

din tesut conjunctiv dens ordonat, bogat in #bre de colagen si #brocite; din ea se de spr in d se ptu ri conjunctive ce impart parenc%imul in lobi si lobuli; 2.

format preponderent din limfocite A sau timocite; apar doua zone in cadrul lobulului: zona corticala *la periferie+ si zona medulara *in centrul lobulului+

S e$ tu ri le " on ;u n" ti ve " se

desprind din capsula, pe calea lor patrund in glanda vasele sanguine si nervii 4 glandele salivare sunt bine vascularizate si inervate;

a)

-

$in septuri se desprind elemente conjunctivo4 vasculare ce se rami#ca si formeaza tesutul i nt er st it ia l *format din tesut conjunctiv la +.

-

> Pe &asura "e organis&ul inainteaa in varsta9 "o&$onenta $aren"+i&atoasa se atro-aa9 iar "ea stro&ala se extinde.

-

!.

PA7 #? CH <@ % = << C este

Sub. ' – %obulul ti&i" si bariera ti&us4sange %obulul ti&i" este considerat unitatea

2e preparatele %istologice, in coloratiile uzuale, in #ecare lobul timic se disting doua zone:

al$ig+i+ ,

&apilarele sanguine se incurbeaza in ansa, revin la limita medulara4corticala si dreneaza sangele in venule postcapilare situate la acest nivel. 'ceste venule au endoteliu inalt, de aspect cubic si permit trecerea limfocitelor A in circulatia sanguina. enulele postcapilare se indreapta spre septurile interlobulare si con9ueaza apoi in venule interlobulare. &apilarele sanguine si tesutul conjunctiv pericapilar sunt invelite de un manson celular continuu format din celule stromale, astfel ca limfocitele timice sunt izolate de antigenele circulante. 'ceasta structura, numita bariera timica sau bariera timus4sange este formata din:

C or ti "a la t i& i" a

incepe imediat sub capsula, are grosime variabila si se continua cu zona medulara; limfocitele A sunt mult mai numeroase in corticala, unde au o dispozitie radiara de la periferie spre zona medulara;

-

endoteliul capilar continuu;

-

membrana subendoteliala;

-

limfocitele A au nucleu mare, %ipercrom, care ocupa cea mai mare parte a celulei; citoplasma este intens bazo#la;

-

bazala

tesutul conjunctiv pericapilar, care contine ma cro fa ge * e le po t neutraliza antigene ce au trecut de peretele capilar+; celule reticulo4epiteliale stromale;

printre limfocite " celule epiteliale *cu rol se sutinere+ si macrofage.

b)

edulara ti&i"a

-

limfocitele A sunt mai putine ca in corticala;

o z on a p er if er ic a m ai intunecata J "orti"ala

-

lobulului8

-

o zona centrala mai clara J

-

&edulara lobulului8

Histologic, lobulul timic este format din doua componente: stroma si parenc%im. 1.

-

-

-

-

-

-

-

-

c el ul el e e pi te li al e macrofagele sunt numeroase;

si mai

foarte rar 4 granlocite neutro#le, acido#le sau mastocite; caracteristic ei 4 prezenta corpusulilor Hassall.

S=7OA

e st e p re ze nt a a ta t i n corticala cat si in medulara timica; este speci#ca, formata din celule epiteliale * F"elule dendriti"eG + cu prelungiri  jonctionate intre ele prin desmozomi, care formeaza o retea in oc%iurile careia se gasesc elementele parenc%imului; nu conti ne reti culi na,

#bre #i nd "itoreti"ul stro&al ;

de un

BA7<#7A SA?0#4=<@S

?nele celule stromale aplatizate invelesc traveele conjunctive perivasculare, sau se dispun ca o teaca in jurul membranei bazale a capilarelor sanguine. 'cest ansamblu celular stromal participa la formarea bariei ti&i"e , care izoleaza celulele parenc%imului timic de circulatia sanguina in care sunt prezente substante antigenice. e asigura astfel proliferarea si maturarea antigen4independenta a timocitelor si este impiedicata implicarea timusului in reactiile imunitare.

-

S ub . '/ ti&usului

–

s4a demonstrat ca celulele e pi te li al e st roma le reprezinta locul in care sunt elaborati %ormonii timici* timozina, factorul umoral timic, factorul timic stimulator al limfopoiezei+; in medulara timica sunt prezenti "or$us"uli Hassal *speci#ci timusului+: sunt formatiuni rotunde sau

2.

-

-

-

-

-

 i" ro va s" ul ar i at ia

n uc le u ma re , r ot un d, %ipocrom, situat central; citoplasma contine organite comune, granule, vacuole si tono#lamente;

&a si alte tipuri celulare, limfocitele ce intra in splina ajung in zona periferica a pulpei rosii prin ramuri ale arterei centrale, totusi 6>@ din limfocite se intorc in pulpa alba unde sunt situate spatial in zonele de LC si L A.

LC si L A  parasesc pulpa alba prin miscare centripeta spre artera centrala, care este in contact cu vase limfatice eferente ce colecteaza limfocite si le transporta in ductul toracic.

ascularizatia timusului este asigurata de ramuri din aa. tiroidiana inferioara si mama interna, care patrund pe calea traveelor conjunctive intralobulare in lobul si se anastomozeaza formand un cerc arteriolar la limita dintre corticala si medulara. $in acest cerc se desprind capilare care merg radiar atat in corticala, cat si in medulara* in corticala capilarele sunt mult mai numeroase+. &apilarele lobulului timic sunt formate dintr4un endoteliu continuu, celulele jonctionandu4se prin zonule occludens. )n jurul capilarelor eista o trama #na de tesut conjunctiv format din

SA@

'rtera splenica se divide la nivelul %ilului si da mai multe ramuri, care patrund in trabeculele conjunctive ce se desprind din capsula. La randul lor, arterele trabe"ulare dau ramuri care patrund in septurile conjunctive ce se desprind din trabecule. $in aceste ultime rami#catii se desprind artere ce patrund in parenc%imul splenic J Fartere "entraleG9 care sunt inconjurate de o teaca continua de tesut limfoid, formand F&ansoanele li&foide $eriarterialeG.

ansoanele limfoide sunt formate din limfocite mici si rare celulele reticulare. $in loc in loc, de4a lungul mansoanelor limfoide periarteriale, apar ecentric foliculii limfoizi * "or$us"ulii

s au

2ulpa rosie asigura functia de depozit a splinei si este formata din cordoanele Cillrot% si capilarele sinusoide.

L A circulante stau in splina 5 " = ore, iar LC raman cel putin / zi.

)n drumul lor de la zona marginala la foliculi L C  trec prin patura limfatica periarteriala unde raman in contact cu L A pentru cateva ore, permitand cooperarea LC " L A.

p ri ma ri

Sub. ' – Pul$a rosie a s$linei

Sub. ' – Pul$a alba a s$linei

)n splina tacuta imunologic, LC stau intr4un reticul circumferential cu activitate diminuata sau absenta a centrelor germinative. $upa activarea imunologica apar centri germinativi si se etind prin recrutarea limfocitelor din zona periferica a foliculilor *zona monta+. 'ceste celule prolifereaza si se diferentiaza, in legatura cu macrofagele mari, pale si cu celule dendritice intunecate.

#

2ulpa albI e reprezentatI de mici puncte albe diseminate Un pulpa roVie. 2ulpa albI asigurI rolul imunologic al s pl in ei p ri n M do ta re a c u a rm e” a limfocitelor " limfocitele vor avea imunoglobuline pe suprafaWI pentru a putea apIra organismul de microbi. 2rocesele sunt mult mai complee Vi implicI Vi alte organe " timusul Vi mIduva %ematogenI. 'stfel, limfocitele dezvoltI r ec ep to ri pe s up ra fa WI pe nt ru a recunoaVte orice structurI ce nu aparWine organismului.

-

p ot

 an so an el e l im fo id e * structuri timo4dependente+ T corpusculii alpig%i * structuri burso4dependente + J P@%PA A%BA

1.

Este formata din tesutul l im fo id al s pl in ei si r ep re zi nt a compartimentul imunologic major al splinei. &ontine aproimativ 6@ din pool4 ul de L A *limfocite A+ intersc%imbabile si /> " /6@ din LC *limfocite C+ intersc%imbabile.

c ar e

secundari.

-

structurala si functionala a timusului. Fiecare lobul timic este inconjurat la eterior de o structura conjunctiva, reprezentata de capsula si septuri conjunctive care se desprind din ea.

#bre de colagen, macrofage, #broblaste si putina substanta fundamentala.

-

-

C an al ele B il lr ot+

formate din tesut limfoid ce u mp le s pa ti il e d in tr e capilarele sinusoide; aici se gasesc multe celule reticulare, numeroase macrofage, plasmocite izolate sau grupate in insule de 64= celule, rare limfocite, rare %ematii si plac%ete sanguine; stroma este formata din #bre de reticulina care se insera pe C a capilarelor sinusoide.

C a$ ilar ele s in us oid e

sunt capilare cu peretele discontinuu, cu lumen neregulat; peretele capilar este format din celule endoteliale alungite, ce lasa spatii largi intre ele; nucleul este turtit, situat central; citoplasma contine organite citoplasmatice, numerosi microtubuli si micro#lamente, vezicule de pinocitoza; celulele endoteliale se  jonctioneaza intre ele prin punti citoplasmatice si se sprijina pe o C discontinua; reteaua de #bre de reticulina se dispune in jurul capilarelor sub forma de inele, la intervale regulate, perpendiculare pe aul vasului 4 Minelele lui Henle”; c el ul el e r et ic ul ar e si macrofagele isi trimit prelungirile pana in lumenul ca pi lar ul ui , de un de capteaza antigenele.

Eas"ulariatia $ul$ei rosii

-

a rt er io le le p ro vi n d in arteriolele centrale si se comporta diferit:

unele se capilarizeaza limfoide periarteriale;

in

mansoane

7egiunea "orti"ala a ganglionului limfatic este situata la periferie, imediat sub capsula. )n zona corticala, tesutul limfoid este organizat subt forma de foliculi limfoizi primari sau secundari, agminati prin corticalele lor. $e obicei, foliculii limfoizi de dispun intr4un singur rand.

unele se capilarizeaza in zona marginala; 5oli"ulii li&fati"i $ri&ari

unele patrund in pulpa rosie, unde dau arteriole r am i# ca ti i s cu rt e n um it e $eni"ilante * #ecare da 4- arteriole situate in cordoanele Cillrot%+

sunt formati din numeroase limfocite mici, celule reticulare si rare macrofage. Ei nu contin plasmocite.

se"undari 

-

-

capilarele rezultate din arteriole se desc%id #e in tesutul limfoid al c or do an el or C il lr ot % r ea li za nd M ci rc ul at ia desc%isa”, #e in sinusoidele spleni ce reali zand Mcirculatia inc%isa”; capilarele sinusoide se varsa in vv. pulpare, ce conduc sangele in vv. trabeculare, iar de aici in v. splenica * sangele venos s pl en ic e st e bo ga t i n limfocite, plasmocite si macrofage, ce sunt retinute la nivelul #catului sau plamanului+.

Sub. ,3 – i"rovas"ulariatia s$linei

'rteriolele pulpei rosii provin din arteriolele centrale si se comporta diferit: unele se capilarizeaza limfoide periarteriale;

in

mansoane

5o li "u li i sau rea"tivi

Foliculii secundari stimulati intens contin in centrul germinativ numeroase limfoblaste, limfocite si plasmocite, dar putine macrofage. Foliculii secundari pe cale de involutie contin in centrul germiantiv un numar mare de macrofage si limfocite degenerate. Limfocitele din corticala limfoganglionului sunt majoritatea de tip C, care iau nastere in centrul germinativ, in urma stimularii antigenice. ) me di at sub ca psu la gan gl ion ul ui se g ase ste si nusul subcapsular, iar intre foliculii limfoizi se gasesc sinusurile interfoliculare. La nivelul lor, zona corticala contine tesut limfoid mai sarac in celule *tesut limfoid la+. 'ici se gasesc celule reticulare, macrofage, limfocite, plasmocite si mastocite.

7egiunea

$eni"ilante*

#ecare arteriola penicilanta da 4arteriole situate in cordoanele Cillrot%; 4

)n apropierea %ilului, sinusurile medulare confuleaza si genereaza /4 vase limfatice eferente care parasesc ganglionul prin %il. inusurile limfatice sunt capilare limfatice cu lumenul neregulat, anfractuos, de dimensiuni variate si cu peretele discontinuu. Endoteliul care delimiteaza sinusurile limfatice este format din celule aplatizate asezate pe o membrana bazala discontinua.

li &f at i" i

s un t d e dimensiuni mai mari decat cei primari. Ei prezinta un "entru ger&inativ de forma ovalara cu aspect mai clar, datorita prezentei a numeroase limfoblaste * care au nucleu mare, %ipocrom, nucleolat si citoplasma bogata si de aspect bazo#l +. &entrul germinativ mai contine macrofage, plasmocite si celule reticulare.

unele se capilarizeaza in zona marginala; unele patrund in pulpa rosie, unde dau r am i# ca ti i s cu rt e n um it e arteriole

$e aici, limfa strabate zona paracorticala si se acumuleaza in sinusurile medulare.

$ara"orti"ala

este denumita si regiunea "orti"ala si este dispusa intre zona $rofunda corticala propriu4zisa si cordoanele medulare. Este formata din numeroase limfocite mici, celule reticulare, rare macrofage si rare plasmocite. (? prezinta foliculi limfoizi. Este formata preponderent din limfocite de tip A.

Sub. ,' 4 A&igdalele

4 eista mai multe structuri limfoide la nivelul istmului buco4faringian denumite amigdale *amigdala palatina, tubara, linguala, faringiana+; impreuna formeaza o structura morfofunctionala numita cercul limfatic Nalde
4 aceste arteriole pierd elementele elastice

7 cripta amigdaliana T foliculii limfoizi J lobul amigdalian.

si #brele musculare din tunica medie, peretele lor #ind inconjurat de numeroase macrofage si celule reticulare, care realizeaza o formatiune elipsoida denumita M+usa Seigger4Seidel” Sub. ,2 – edulara li&foganglionului

&apilarele rezultate din arteriole se d es c% id # e i n t esu tu l l im fo id a l cordoanelor Cillrot% *realizand Mcirculatia desc%isa” +, #e in sinusoidele splenice * realizand Mcirculatia inc%isa”+. 2rin cordoanele Cillrot% circulatia sangelui se realizeaza incet, prin capilarele sinusoide se realizeaza mai rapid. &apilarele sinusoide se varsa in vv. pulpare, care conduc sangele in vv. trabeculare, iar de aici in v. splenica 4 sangele venos splenic este bogat in limfocite, plasmocite si macrofage, care sunt retinute la nivelul #catului sau plamanului. Fiecare capilar prezinta un s#ncter precapilar si un s#ncter postcapilar, care regleaza circulatia sangelui in Msistem inc%is” * rapid + sau Msistem desc%is” *lent+. &irculatia limfatica incepe prin capilarele limfatice la nivelul pulpei albe si in zona amrginala. 'ceste capilare con9ueaza in vase limfatice eferente, care se varsa in ggl. %ilari sau din vecinatatea splinei.

Sub. ,1 – Corti"ala li&foganglionului

Foliculii limfoizi contin limfotice C care iau nastere din limfoblastele centrului germinativ. La periferia lor se gaseste un in#ltrat limfocitar dens care este format din limfocite A.

respirator sau la trecerea bolului alimentar prin esofag; este formata din epiteliu si corion. Epiteliul tra%eal 4 epiteliu pseudostrati#cat cilindric, ciliat si cu celule caliciforme; este format din celule cilindrice si celule calciforme, dar printre acestea s4au mai identi#cat si alte tipuri de celule *seroase, viloase, bazale si intermediare+. /. &elulele cilindrice ciliate 4 prezinta un nucleu ovalar, orientat cu aul lung in aul celulei, cel mai adesea situat in /! inferioara; 4 citoplasma este bine reprezentata si contine toate organitele comune; nu contine granule sau produse de secretie in zona apicala; 4 mitocondriile sunt numeroase, #ind cantonate in jurul corpusculului bazal al cililor; 4 lizozomii sunt dispersati in intreaga citoplasma iar ribozomii si 8E rugos sunt mai putin reprezentate; 4 #ecare celula contine cca 6> de cili; #ecare cil este invelit de membrana celulara si reprezinta o prelungire la suprafata celulei a ectoplasmei apicale; cilii sunt ancorati in regiunea tramei terminale a polului apical in corpusculii bazali, numiti 3inetozomi; 4 in zona apicala a celulelor ciliate s4a pus in evidenta o puternica activitate enzimatica, aici eistand cantitati mari de 'A24aze g4 si &a4 dependente si glucozo4 =4fostfat4de%idrogenaze; 4 functia principala a acestor celule este asigurarea miscarii ritmice a cililor si secundar deplasarea stratului de mucus spre orofaringe. . &elulele caliciforme 4 denumite astfel dupa aspectul polului apical in forma de caliciu de 9oare; reprezinta /!6 din numarul celulelor epiteliale; 4 sunt considerate adevarate glande unicelulare intraepiteliale; prezinta granule mari de mucus si ribozomi apicali; 4 produc mucopoliza%aride care se acumuleaza in granule din ce in ce mai mari si se evacueaza prin polul apical al celulei prin merocrinie; 4 reinnoirea celulelor are loc la -=45B ore.

a ganglionului limfatic este situata spre %ilul organului. Ea este formata din cordoanele medulare care se rami#ca si se anastomozeaza intre ele, separate de capilare sinusoide. 7 eg iu ne a

& ed ul ar a

&ordoanele medulare sunt formate preponderent din limfocite mici de tip C, macrofage si plasmocite. ?neori se gasesc rare granulocite neutro#le, eozino#le, mastocite si %ematii.

Sub. ,! 4 Cir"ulatia li&fati"a in li&foganglion

0anglionii limfatici se gasesc dispusi pe traiectul vaselor limfatice. Ei primesc limfa dintr4un anumit teritoriu al organismului prin vasele limfatice aferente. asele limfatice aferente abordeaza ganglionul prin partea sa convea, traverseaza capsula si se desc%id in sinusul subcapsular *denumit si sinus marginal+; acesta se gaseste imediat sub capsula ganglionului si este tapetat de un rand de celule endoteliale aplatizate iar endoteliul prezinta multiple discontinuitati prin care patrund celule din parenc%imul limfoid. e continua in profunzimea ganglionului cu sinusurile perifoliculare.

-. &elulele seroase Sub. ,, 4 =ra+eea

4 este un conduct aerian cu diametrul de cca /,B4,6 cm si lungimea de />4/ cm; continua cu laringele, se intinde pana la /!- medie a mediastinului unde se bifurca si genereaza doua bron%ii primare. *locul de bifurcatieJ&'8E('+ 4 are forma de cilindru, cu peretele posterior turtit datorita prezentei in perete a /=4> inele cartilaginoase, incomplete posterior. 2eretele tra%eal este format din trei structuri concentrice denumite tunici: 4 tunica interna, ?&7''; 4 tunica medie, F)C87 ?&?L74 &'8A)L'0)(7''; 4 tunica eterna, '$E(A)&E'. ucoasa tra%eei 4 captuseste organul la interior, este subtire, putin ondulata, permitand tra%eei sa isi modi#ce lumenul sa isi modi#ce lumenul intre anumite limite intre cele doua faze ale ciclului

4 sunt elemente speci#ce epiteliilor tra%eobronsice, datorita prezentei unui 8E foarte dezvoltat; 4 datorita faptului ca prezinta in citoplasma granule mici 2'4pozitive se considera ca ele ar contribui la sinteza glicoproteinelor prezente in lic%idul periciliar; par sa sintetizeze piesa secretorie a )g'. 5. &elulele viloase 4 sunt celule cilindrice inalte, cu polul bazal sprijinit pe membrana bazala, iar cu polul apical proeminent la suprafata epiteliului tra%eobronsic; 4 prezinta microvili, 8E rugos abundent, ribozomi liberi si poliribozomi, un aparat reticular 0olgi bine dezvoltat si numeroase #lamente; 6. &elulele bazale 4 sunt celule de inaltime mai redusa, forma neregulata, #ind mai putin diferentiate;

4 sunt raspunzatoare de aspectul pseudostrati#cat al epiteliului; 4 mitozele acestor celule asigura mentinerea numarului constant de celule bazale si asigura dezvoltarea celulelor intermediare; 4 ele constituie o populatie celulara mai putin diferentiata, capabila de a se divide si a genera toate categoriile de celule prezente in grosimea epiteliului bronsic. =. &elulele intermediare 4 formeaza un strat de celule mai greu de de#nit morfologic; 4 reprezinta o populatie celulara inca nediferentiata, asemanatoare cu celulele bazale.

Sub. , 4 Bron+ie extralobulara

Cron%iile etralobulare au in structura peretelui lor:

epiteliului 4 pneumocite sunt celule turtite,  jonctionate intre ele. )n structura alveolei pulmonare s4au descris doua tipuri de pneumocite: 4 pneumocite de tip ) sau EC8'('8E 4 sunt aplatizate, greu vizibile; au nucleul situat central, de forma ovalara sau turtit, normocrom; prezinta aparat reticular 0olgi, ribozomi si cateva mitocondrii; 4 pneumocite de tip )), 0L7C?L'8E sau 08'(?L'8E 4 sunt celule de dimensiuni mai mari; ele proemina in lumenul alveolei pulmonare; au forma ovalara sau cubica; au nucleul voluminos, neregulat, situat central; citoplasma este abundenta si prezinta toate organitele citoplasmatice; acestea secreta prin merocrinie in cavitatea alveolara coprii lamelari contribuind la realizarea surfactantului pulmonar, #ind adevarate celule secretorii;  Aot in peretele alveolar au fost remarcate macrofage care strabat aceasta structura pentru a a ajunge in lumenul alveolei: 4 macrofage asemanatoare microgliilor sunt celule cu prelungiri;

4 mucoasa; 4 tunica musculo4cartilaginoasa;

4 macrofage rotunjite, cu prelungiri pseudopodice scurte, care sunt celule cu activitate fagocitara intensa

. usculara mucoasei *lamina muscularis mucosae+ continua musc%iul tra%eal; epiteliul este pseudostrati#cat prismatic ciliat si devine simplu prismatic ciliat la nivelul bron%iei intralobulare; corionul este format din tesut conjunctiv la ce contine #bre elastice, in#ltratii limfoide si glande de tip tubulo4acinos mucos; prezinta #bre musculare netede dispuse circular sau spiralat;

Foita eterna delimiteaza, la perferie, corpusculul renal de restul parenc%imului; este formata din epiteliu pavimentos simplu. Foita interna este formata din celule voluminoase numite podocite, asezate pe o membrana bazala continua. 2odocitele emit spre membrana bazala cateva prelungiri ca niste picioruse, numite procese primare sau pedicule, #ecare proces primar se rami#ca si da nastere la numeroase prelungiri numite procese secundare sau pedicele.

2rivite la microscopul electronic, macrofagele prezinta microvili lungi asemanatoare unor tentacule.acrofagele alveolare actioneaza asupra particulelor straine in%alate care au reusit sa patrunda in lumenul alveolei pulmonare. urfactantul pulmonar prezinta urmatoarele functii: 4 previne colabarea alveolelor pulmonare in epir datorita tensiunii super#ciale crescute; 4 realizeaza un mediu optim pentru activitatea macrofagelor alveolare.

-. 'dventicea este reprezentata de un tesut conjunctiv la, bogat vascularizat, ce se continua cu tesutul conjunctiv intrapulmonar. Sub. , 4 Cor$us"ulul renal

Cron%iile intralobulare sau bron%iolele sunt de trei tipuri: de calibru mare, de calibru mijlociu sau de calibru mic. 4 mucoasa prezinta un epiteliu simplu prismatic ciliat care devine cubic la nivelul bron%iolelor terminale si se aplatizeaza in bron%ia respiratorie si in canalul alveolar; sunt prezente si celule secretorii neciliate *celulele &lara+; 4 musculara mucoasei 4 corionul prezinta in#ltratii limfoide, rari noduli limfoizi mici si #bre elastice longitudinale ce se continua cu tesutul conjunctiv la al adventicei; cartilajul lipseste din structura lor;

4 este format din glomerul si capsula Co1mann; 4 corpusculii renali se gasesc raspanditi neomogen la nivelul corticalei renale; 4 prezinta un pol vascular *locul prin care intra arteriola aferenta sa iese arteriola eferenta+ si un pol urinar *locul i n care capsula Co1mann se continua cu tubul urinifer+; 4 prezinta o componenta vasculara si o componenta epiteliala;

 Aubul urinifer continua corpusculul renal si este format din trei segmente: 4 tubul contort proimal;

4 tubul contort distal; /. Aubul contort proimal este alcatuit dintr4un singur rand de celule piramidale, numite nefrocite, dispuse pe o membrana bazala continua; la polul apical, nefrocitele prezinta microvilozitati constituind marginea in perie. (efrocitele au citoplasma abundenta, acido#la, bogata in organite citoplasmatice si sisteme enzimatice. itocondriile sunt cele mai numeroase, raspandite neuniform in citoplasma.

2ortiunea descendenta 4 peretele ei este format din celule aplatizate, endoteliforme asezate pe o membrana bazala; 2ortiunea ascendenta 4 peretele ei este format din celule cubice asezate pe o membrana bazala; polul apical este lipsit de microvili; -. Aubul contort distal continua, in corticala renala, partea ascendenta a ansei Henle. 2eretele sau este format dintr4un singur rand de celule cubice sau cubico4cilindrice. 4 celulele epiteliului prezinta o citoplasma abundenta, acido#la, dar mai saraca in organite ceea ce ii confera un aspect mai clar in coloratiile %istologice;

4 la nivelul maculei densa, celulele cubice devin cilindrice; Sub. 1 4 A$aratul ;uxtaglo&erular

Sub. , 4 Alveola $ul&onara

4 alveolele pulmonare sunt structurile parenc%imului pulmonar la nivelul carora se produc sc%imburile gazoase; au aspect sacciform sau in cuib de randunica si se desc%id in canalul alveolar; 4 in structura alveolei s4au indenti#cat trei elemente: epiteliul alveolar, tesutul conjunctiv stromal si capilarele sanguine. Epiteliul alveolar este un epiteliu continuu, turtit, care tapeteaza cavitatea alveolara. Este asezat pe o membrana bazala continua, subtire, evidenta numai la microscopul electronic iar celulele

&apilarere glomerurale se dispun in jurul unui a format de mezangiu; au peretele format dintr4un endoteliu continuu, fenestrat, asezat pe o membrana bazala continua. &elulele endoteliale prezinta un nucleu turtit, central; organitele citoplasmatice sunt reduse si dispuse in jurul nucleului. ezangiul 4 tesut conjunctiv; este format din celule si matrice conjunctiva. &elulele mezangiale sunt celule de dimensiuni mici, cu nucleu ovalar, normocrom, central; prezinta numeroase prelungiri citoplasmatice.

4 citoplasma este abundenta, contine organite celulare precum si granule de secretie de natura glicoproteica, 2'4 pozitive si care contin renina; -. Lacisul este format din celule dispuse in triung%iul format de arteriola aferenta, arteriola eferenta si tubul contort distal. 4 citoplasma este saraca in organite, contine micro#lamente si granule de secretie;

Sub. 2 4 @reter

?reterul este un conduct lung de 64-> cm ce coboara pe peretele posterior al abdomenului, retroperitoneal, spre vezica urinara. 4 mucoasa are un uroteliu mai gros, iar corionul este format din tesut conjunctiv la cu numeroase in#ltratii limfoide; 4 tunica musculara este formata din #bre musculare; printre acestea se gasesc numeroase #bre elastice si #bre de colagen; 4 adventicea este formata din tesut conjunctiv la care #eaza ureterul de peritoneu si planul posterior al abdomenului.

. 'nsa Henle este formata din doua portiuni, descendenta si ascendenta, dupa pozitia corpusculului alpig%i.

4 celulele prezinta microvili rari si scurti; /. &omponenta vasculara este formata din multiple capilare. La nivelul glomerulului renal se realizeaza o retea capilara admirabila de tip arterial *artera4capilare4 artera+.

. &elulele granulare 4 in apropierea glomerulului renal, arteriola aferenta pierde limitanta elastica interna iar celulele musculare din tunica medie capata un aspect rotunjit.

4 celulele secreta renina si eritropoietina;

4 intra in al catuirea nefronului; Sub. ,/ 4 Bron+ie intralobulara

4 are rol de osmoreceptor;

Sub. 3 4 =ubi uriniferi

4 ansa Henle;

4 adventicea; /. ucoasa prezinta pliuri longitudinale datorita contractiei #brelor musculare netede ce aparatin muscularei mucoasei.

. &omponenta epiteliala este reprezentata de capsula Co1mann; aceasta este formata din doua foite: foita eterna *parietala+ si foita interna *viscerala+. &ele doua foite se continua una cu alta la nivelul polului vascular al glomerulului.

4 in citoplasma se gasesc numeroase organite comune, micro#lamente si granule de secretie care contin renina;

4 este format din celule prezente in peretele tubului contort distal *macula densa+, in tunica medie a arteriolei aferente *celule granulare 4 celule  jutaglomerulare+ si in triung%iul format de arteriola aferenta, arteriola eferenta si tubul contort distal *lacisul 4 celulele mezangiale etraglomerulare+; /. acula densa este formata de o parte din celulele tubului contort distal. 4 nucleul este alungit, ovalar, iar citoplasma este abundenta, usor acido#la; 4 polul apical este lipsit de microvili;

Sub. ! 4 Eei"a urinara

4 prezinta o mucoasa groasa cu numeroase pliuri si depresiuni; 4 mucoasa vezicii urinare este neteda; 4 corionul mucoasei este bine dezvoltat, bogat in #bre elastice si de colagen, formand un corion de rezistenta; 4 tunica musculara este foarte groasa; este formata din #bre musculare netede; #brele sunt dispuse pleiform; 4 dupa orientarea de ansamblu a fasciculelor se disting trei straturi: stratul intern cu dispunere longitudinala, stratul mijlociu cu dispunere pleiforma si stratul etern cu dispunere longitudinala; 4 adventicea este constituita din tesut conjunctiv la in care se gasesc numeroase adipocite; pe fata superioara este inlocuita de seroasa peritoneala;

Sub. ' 4 5oli"uli ovarieni (fara foli"ulul de 0raaf)

4 se gasesc raspanditi printre celulele conjunctive stomale ale corticalei eterne, uneori c%iar imediat sunt albuginee; 4 se formeaza in cursul vietii embrionare; la sfarsitul lunii a ))4a de viata intrauterina , procesul de formare a foliculilor ovarieni sunt inc%eiate

4 se pot distinge trei tipuri de foliculi ovarieni: foliculi primordiali, foliculi in crestere *primari, secundari, tertiari+ si foliculi maturi sau foliculii de 0raaf; /. Foliculii primordiali 4 #ecare folicul este constituit dintr4un ovocit de ordinul ) blocat in cursul profazei primei diviziuni meiotice; 4 organitele celulare sunt bine reprezentate: mitocondrii, 8E neted, ribozomi liberi, '80; 4 citoplasma prezinta si numeroase vacuole; . Foliculii primari 4 ovocitul prezinta citoplasma abundenta, mai clara in coloratii uzuale, cu nucleul mare, sferic, %ipocrom, situat central; 4 citoplasma contine numeroase organite, in special mitocondrii, '80, 8E neted si rugos, ribozomi liberi;

7vocitul e inconjurat de /4 randuri de celule foliculare si e impins la periferia cavitati antrale formand "u&ulus ooforu&.

)ncepe in momentul ovulatiei, in ovar continuandu4se in trompele uterine.



'stfel:

&elulele foliculare care inconjoara ovocitul si intra in contact direct cu el, sunt asezate radiar si sunt cilindrice formand "orona radiata. #a e despartita de ovocit prin &e&brana $ellu"ida care e groasa, 2'4pozitiva ,%ialina,bogata in glicoproteina. 2eretii cavitatii antrale sunt tapetati de cateva randuri de celule foliculare care formeaza &e&brana granuloasa. )n afara granuloasei se gasete memnbrana lavjans3i, bine continuita,evidenta la eamenul microscopic. .OEO0#?#A



/.

) nc ep e ca nd s e t er mi na p ri ma diviziune a meiozei in urma careia rezulta ovocitul de ordin ))  e e li mi na p ri mu l gl obu l p ol ar nucleul ovocitului are forma %aploida " TX cromozomi ) nce pe a do ua di vi zi un e de maturatie a ovocitului pe un nr. redus la jumatate de cromozomi e opreste in metafaza )n momentul feculdatiei,patrunderea capului spermatozoidului va determina #nalizarea celei de a doua diviziuni 7 vo ci tu l d e o rd in )) de vi ne ma tu r 're loc epulzia celui de4al doilea globul polar 7vocitul matur are o formula cromoomiala %aploida " TX cromozomi '$(4ul per crmozom este redus a jumatate fata de ovocitul de ordin )) tadiul de ovocit matur este foarte scurt deoarece se formeaza zigotul si incepe segmentarea acestuia

.



-.

5. 6.

=. D.

E controlat endocrin si incepe din viata embrionara terminandu4se la menopauza. 're - etape: /. . -.

Faz a de mul ti pl ica re Faza de crestere Faza de matur are

4 ovocitul este foarte mare; membrana pellucida 4 membrana acido#la, omogena, 2'4pozitiva, formata din prelungiri ale celulelor foliculare si microvili ai plasmalemei ovocitului;

/.Faza de multiplicare

4 jonctiunea celulelor formeaza granuloasa foliculara;

're loc inainte de natere in perioada de formare a ovarului.

-aca ovocitul de ordin )) epulzat din

4 celulele din granuloasa secreta un lic%id clar, bogat in acid %ialuronic 4 l ic%idul folicular;

)n sapt.)))4) in ovarul fetal, ovogoniile se multiplica intens prin mitoza inconjurandu4 se de un stras de celule foliculare, constituind Mzestrea”de foliculi primordiali.

/.=7OP#%# @=#7
4 stroma care inconjoara foliculul se modi#ca si formeaza teaca interna, formata din celule cubice ce prezinta caractere de celule secretoare de steroizi; 5. Foliculii tertiari *cavitari+ 4 parcurg o luna perioada de crestere; 4 intre celulele granuloasei corpii &all4 Ener fuzioneaza, generand antrul folicular;

7 mare parte din ovogonii dispar prin involutie inainte de nastere. )n ovarul nou4 nascutului #ind circa 5>>.>>>46>>.>>>. $upa formarea foliculilor primordiali,ovogoniile nu se mai divid ci se trasforma in ovocite de ordinul ).'cestea, pana la nastere, intra in prima meioza,prima diviziune dema3turatie, dar raman in staiul de profaza pana la prima ovulatie.



ovar nu este fecundat in primele 5 ore, involuiaza fara a deveni ovocit matur.

unt organe musculo4membranoase care fac jonctiunea dintre ovare si uter. $imensiuni: 4lungime:/>4/ cm

,. 5O%
E ultimul stadiu in evolutia foliculilor ovarieni. 'cumularea de lic%id folicular determina cresterea vol. &avitatii antrale si inclusiv a foluclui. 7riginea lic%idului folicular:

2rocesul de crestere este mai intens dupa pubertate. 77&)AELE: cresc in dimensiuni prin formarea unor constituienti citoplasmatici si nucleari &EL?LELE F7L)&?L'8E:



4transudat plasmatic

granuloasa foli"ulilor ovarieni.

4produs de celulele foliculare El contine proteine,%ormoni ,glicozaminoglicani, etc. 

Forma si dimensiuni: asoara >46mm. 

'pare ca o vezicula trasparenta care proemina la suprafata ovarului intr4o regiune numita stig&a.

&resc in dimensiuni, devin cubice, apoi cilindrice. e multiplica activ formand

Emit prelungiri citoplasmatice in jurul ovocitului care, impreuna cu prelungirile microvilozitare ale membranei ovocitului formand ona $ullu"ida. $ispozitivul de jonctiuni are rol mecanic si nutritiv aprovizionand ovocitul cu materiale necesarre metab. sau 'provizionarea nutritiva se face prin pincitoza si c%iar fagocitoza.

-.Faza de maturatie





2. Corionul*

Este aglandular, format din tesut conjunctiv la. )n structura lui se gasesc:

      



celule de tip #brocitar limfocite monocite plasmocite #ne #bre de colagen #bre elastice o bogata retea sangvina: arteriole*ramm ale a. tubare+ si venule o bogata retea limfatica

ucoasa trompelor uterine e dependenta %ormonal, structura ei modi#candu4se in fuctie de estrogeni si progesteron. a)in prima aza a ciclului ovrianaza  preovulatorie) : lumenul e format din

celule ciliate si contine putin lic%id tubar. b)in a doua aza a ciclului ovarian  aza  postovulatorie) sunt celule mai

numeroase, mai voluminoase, datorita cresterii cantitatii de lic%id tubar

'u 5 portiuni:

dezvolta ecesiv, cu celule deciduale, similare cu cele are orionului mucoasei uterine.

1

pavilionul! segm incipient: forma de palnie cu margini neregulate,franjurate , formate din mai multe #mbrii. &omunica cu cavitatea abdominata prin ostium abdominal

2rocesele morfologice pe care le implica intereseaza si ovocitul si celulele foliculare si c%iar si stroma ovariana perifoliculara.



sunt non4ciliate se mai numesc “ celulele glandulare” secreta mucus bogat in glicoproteine unele prezinta la polul amical microvili printre ele sunt si celule de talie mica 4 cu nucleu mare,%ipercrom,citoplasma reduse 4 ce nu sunt altceva decat limfocite migrate din corion spre suprafata epiteliului tubar

c) in sarcina e*trauterinatubara) se

.Faza de crestere )ncepe in ovarul fetal si se termina cu putin timp inainte de ovulatie.



4calibru: de la 4- cm la >.4>.6mm

4 ovocitul are dimensiuni mari; 4 prezinta o structura microscopica 4 discul proliger *cumulus oop%orus+; *ovocitul inconjurat de /4 randuri de celule foliculare din granuloasa este impins spre un pol al foliculului+.







-. Foliculii secundari

au citoplasma abundenta,slab bazo#la au nucleu mare,ovalar, situat central la polul apical au 3inocili care prezinta o miscare “in valuri” de la ostiumul abdominal spre cel uterin b+celulele secretorii: 

2

3

.

'mpula: portiunea cea mai dilatata si cea mai lunga * !- din lungime+. e reduce progresiv spre istm istmul ! portiunea rectilie a trompei: are -45 cm l ungime si /mm diametru portiunea interstitiala! uterina: are / cm lungime si >.4>.6mm diametru.

/

2eretele trompei are - tunici: /. . -.

mucoasa musculara se ro asa pe ri ton ea la

).0ucoasa 2rezinta liuri longitudinale,rami#cate a caror numar si dimensiuni sunt mai mari la nivelul ampulei.

R$atorita disecarii muscularei tubare si dezvoltarii struncturilor placentare intr4un organ cu perete relativ subtire, sarcina tubara reprezinta o urgenta c%irurgicala deoarece duce cel ami fregvent la %emoragie masina interna. ))+0usculara Formata din #bre musculare netede dispuse in  straturi : /.

circualar intern: in anumite zone e mai bine dezvoltat, dar nu formeaza s#nctere . l ong itu di na l e te rn 2rintre #bre e tesul conjunctiv interstitial, bogat in #bre elastice care se cntinua in tesutu subseros. RAesutul subseros are #bre musculare netede si numeroase vase sangvine si ancoreaza stratul muscular de ligamentul larg.

E formata din: /.

epiteliu de acoperire asezat pe o .C.

)))+ Seroasa peritoneala

2. corion 1.#$iteliul de a"o$erire*

'copera cea mai mare parte a trompei.

E un epiteliu simplu cilindric alcatuit din:

E formata din mezoteliu peritoneal.

a+ celule ciliate b+ ce lu le se cre to ri i a+celulele ciliate:

(u prezinta particularitati la acest nivel.



sunt grupate in zone mai proeminente al mucoasei

asculari)atia si invervatia tro(pelor  uterine

ascularizatia arteriala e realizata de: /.

a . ut er ina Y a tu bar a interna T a. tubara medie a . o va ri an a Y a . t ub ar a eterna &ele - aa. Aubare formeaza arcadele subtubare din care se desrind ramm pt subseroasa, musculara si corion. .

La nivelul corionului, subepitelial se formeaza o retea de capilare asemanatoare mucoasei intestinale. ascularizatia venoasa:

E structura cea mai importanta a uterului. 2rezinta modi#cari ciclice structurale si fuctionale. E alcatuita din: 1)e$iteliu de a"o$erire de ti$ "ilindri" si&$lu .

E asezat pe o membrana bazala continua, subtire care il desparte de corion. 2rezinta granule de secretie glicoproteice la polul apical. Este format din: a+celule ciliate:cu cili mobili,scurti,rare#ati 

asele limfatice: unt abundente.e formeaza o retea limatica in corionul prodund de unde pleaca capilare cu capat orb care traverseaza musculara impreuna cu vasele sangvine si se desc%id in colectoarele subseroase iar de aici e dusa spre ggl. Lombari.

b+celule secretorii:in nr. 8edus,intercalate printre cele ciliate. 'u citoplasma bazo#la,nucleu mare ,ovalar dis in /!- bazala.

Re mai numeste corion citogen datorita continutului mare in celule. R&ontine foarte multe celule tinere si #bre: #broblaste limfocite macroface #bre de colagen #bre de reticulina RE bogat in glicozaminoglicani.  

olul tro(pelor uterine<

/.

& ap ta re a s i c on du ce re a ovulului de la ovar spre uter rol in conducere si %ranirea spermatozoizilor deoarece fecunatia are loc in /!eterna  pe rm at oz oi ti i s uf er a modi#cari care ii fac apti de fecundare * le creste mobilitatea si se modi#ca plasmalema care le permte penetrarea coroanei radiata +. 2ro gres ia o vul ul ui e faculitata de lic%idul tubar,contractia musculaturii tubare si cilii mucoasei.

.

-.

5.

Lic%idul tubar:















E format dintr4un eudat seros provenit din cavitatea peritoneala plus secretia celulelor neciliate. &ontne ioni,albumine,globuline,ami noacizi,glicoproteine. E absorbit la nivelul istmului prin actiunea celulelor cu microvili si a limfaticelor de corion. ecanismul de resorbtie determina scurgerea lic%idului dinspre ampula spre istm. &urentul format ajuta la conducerea oului. 8ol nutritiv pentru ovocitspermatozizi, celula ou ecretia e sub control %ormonal * estrogenii cresc cantitatea si compozitia bioc%imica.+  Aranzitul ovocitului, fecundat sau nu, prin trompa dureaza - zile



R&ontine glande endometriale tubulare drepte,lungi care ajung cu capatul profund pana la miometru prezinta invaginatii ale apiteliuluide suprafata care este format preponderent din celule secretorii si rare celule ciliate. REste puternic vascularizat. 'rteriolele provin din miometru si au aspect spiralat*arteriole spiralate+ si genereaza o retea densa de capilare.'stfel: 4artere scurte numite artere nutritive pt stratul bazal, regenerativ al endometrului. (u sufera modi#cari in ciclu 4artere lungi ,functionale, cu aspect spiralat, numite artere %elicine pt !super#ciale ale endometrului. unt %ormonodependente deci profuc necroza endometrului prin contractie in ciclul endometrial. 4enele formeaza pleuri in miometru,evidente in sarcina

c+glande reduse la numar, slab dezvoltate )n perioada genitala activa * pubertate4 menopauza+:

$ureaza -45 zile cu eliminarea a ->4-6 ml sange necoagulabil si detritusuri celulare,mucus,apa,prostaglandine. Rincoagulabilitatea sangelui se datoreaza eliminarii unor subst. Fibrinolitice produse de mucoaza uterina in timpul necrozei. La #nal, endometrul profund ramane denudat, neregulat, imbibat cu sange care se elimina in /4- zile de la #nalul fazei descumative. ZZ: $aca are loc fecundarea ovocitului , se produce gonadotro$ina "orioni"a u&ana care mentine functia corpului galben care elib. Estrogeni si progesteron pentru a impiedica contractia arteriolelor spiralalte evitand necroza deci menstruatia 2 Faza prolierativa  aza oliculinica )

 're loc odata cu dezvoltarea foliculilor ovarieni. E dependenta de foliculina eliberata de acestia.

D.

B.

K.

glandulare,iar polul apical devine mai dilatat incarcat cu subtante embriotrofe c re st e n um ar ul c el ul el or secretorii s ca de n um ar ul c el ul or ciliate creste inaltimea si numarul microvililor anumitor celule i n zon a f un ct io na la a corionului apare eudat sero#bros, mai bogat sub epiteliul de suprafata c el ul el e co ri on ul ui d ev in ovalare, rotunde , cu citoplasma vacuolara, usor acido#la, bogata in glicogen. & re st e n uma ru l v as el or sangvine si anastomozelor lor in partea super#ciala a coronului in ultimele zile, in F apar subfuziuni %emoragice datorita ruperii peretilor capilarelor corionului

ZZ:)n cazul ciclurilor anovulatorii *speci#ce premenopauzei+ mucoasa ramana in stadiul proliferativ, cu glande endometriale %ipertro#ate care au aspect de glande tubulare drepte datorita absentei corpului galben deci a progesteronului. ZZ: )n cazul menopauzei dispar %ormonii ovarieni care determina involutia mucoasei si absenta ciclului. 2ot aparea formatiuni c%istice datorita obstructiei lumenului glandelor endometriale. /3. EA0
 E un conduct musculo4membranos, impar , median, aplatizat care se insera pe colul uterin si se desc%ide in vestibulul vulvar. 're - tunici : /. . -.

mucoasa musculara adventice

1 0ucoasa

E coriopapilara. 're loc in 54/5 zi a ciclului. E formata din ep. trati#cat fara 3eratinizare si corion bogat in #bre elastice si de colagen.

'stfel:







/+zona super#ciala4 stratul fuctional : reprezinta !- super#ciale " se descuameaza si se elimina ciclic



+zona profunda4 stratul bazal : e in /!profunda, formata din fundul glandelor endometriale si corionul profund. E zona regeneratoare





dupa -45 zile incepe regenerarea endometrului prin activitatea zonei profunde Epiteliul endometrial se reface prin proliferarea epiteliului fundului glandelor endometriale in 4- zile )nitial apare un apiteliu simplu cubic apoi devinde cilindric ciliat &orionul, in primele zile, mai contine subfuziuni %emoragice, e dens celular, bogat in #broblaste &elulele corionului se multiplica rapid prin mitoza si creste grosimea endometrului de la /mm la 6mm in K4/> zile e refac arterele spiralate rapid 0landele endometriale cresc concomitent cu refacerea mucoasei

#$iteliul are - straturi:

   

bazal intermedar super#cial

Stratul bazal  strat germinativ)

format dintr4un strat de celule cubic4 cilindrice surpinze in mitoza 'u citoplasma omogena, bazo#la, numar mare de organite celulare, nucleu rotund situat central Ele compenseaza pierderile celulare de la suprafaza epiteliului Stratul intermediar

 're  zone: . C


b+substanta fundamentala

=.

/>.

Endometrul are  zone:

. #?DO#=7@% (tuni"a interna9 &u"oasa a uterului)

a+epiteliu de acoperire cubic asezat pe un corin subtire si sarac in celule

6.

Rpartea profunda a endometrului sufera modi#cari minore





2ana la pubertate e subtire fara modi#cari ciclice, alcatuita din:

-.'par focare %emoragice in corion urmate de descuamarea endometrului super#cial si elimnarea lui.

 

Filete nervoase vegetative din pleul ovarian si cel uterin.

.$uce la contractia puternica si prelungita a arteriolelor spiralate care determina isc%emia si necroza endometrului.

2)"orion glandular*

)nvervatia: E simpatca si parasimpatica.

5. /.cade catitatea sangvina de estrogeni si progesteron ca urmare a atro#ei corpului galben care duce la antrenarea contractiei si relaarii vaselor sangvine spiralate de la nivelul endometrului.





colecteaza sangele de la mucoasa,musculara, continuandu4se cu venele subseroase spre venele ovariene si uterine.

Are lo" da"a nu se $rodu"e fe"undarea ovo"itului.





're loc in perioada genitala activa sub actiunea %ormonilor ovarieni *estrogeni si progesteron +. 8eprezinta modi#carile morfofunctionale suferite de endometru. 're loc in paraele cu ciclul ovarian. $ureaza B zile.



're - faze: /. . -.

f aza me ns tr ua la " / 45 zi a ciclul menstrual faza proliferativa " 54/6 zi a ciclului * corespunde fazei preovulatorie + f aza se cr et or ie " /6 4 B z i a ciclului * corespunde fazei postovulatorii +

Epiteliul glandular e format din celule secretoare cu aspect cilindric,cu nucleo oval dispus spre polul bazal, cu citoplasma intunecata sau usor clara si bogata in organite. &elulele sunt unite prin dezmozomi si au microvilozitati sau cili la polul apical. 3 Faza secretorie

're loc in /64B zi a ciclului si produce urmatoarele modi#cari sunt actiunea estrogenilor si progesteronului: /. .

1 Faza menstruala  aza descumativa )

-.

mu coa sa ute ri na se ingroasa glandele endometriale devin sinoase cu lumen stelat, “in dinti de #erastrau” bogat in secretii mucoase,usor acido#le creste inaltimea celulelor

R zona parabazala: formata din cateva randuri de celule situate sub stratul bazal care provin din divizunea celulelor bazale. 'u forma ovalara, nucleu mare, veziculos si citoplasma bazo#la. Rzona intermediara propriu4zisa: formata din celule poliedrice cu citoplasma usor acido#la,nucleu rotund, central,unite prin desmozomi. Stratul superfcial

 're  zone: Rzona granuloasa: are -45 randuri de celule alungite, citoplasma neomogena datorita prezentei granulelor de glicogen bazo#le.* se evidentiaza cu 2' si carmin Cest+

Rzona super#ciala: are 4- randuri de celule pavimentoase cu citoplasma acido#la,nucleu picnotic,central,%ipercrom

menopauza, castrare c%irurgicala, leziuni diverse ale mucoasei sau eocoului.

Corionul*

ovalare, mai mari decat cele bazale,nucleu mare, rotund,%ipocrom,nucleolat,ci toplasma bazo#la si neomogena datorita prezentei vacuolelor

Celule su$rabaale($arabaale) :

E corion papilar,aglandular,bogat in #bre elastice si de clagen si vase sangvine.

"elule inter&ediare*

&elulele sunt #broblaste,limfoceite,plasmocite,mastocit e si macrofaceg.

polierice ,nucleu rotund,%ipercrom,citoplasm a slab bazo#la si neomogena, bogata in vacuole "elule granulare* nucleu mic,%ipercrom,citoplasma slab acido#la,granule #le roz sau albastre "elule su$er-"iale :nucleu picnotic,%ipercrom,citoplas ma abundenta,neomogena, intens acido#la "elule e$iteliale* ”celule de metaplazie sau celule maligne” *eamenul citovaginal e esential in depistarea cancerului de col uterin precoce+ alte ele&ente :granulocite, rare imfocite, %ematii*in caz de leziuni+,mucus ,bacili $oderlein*prezenti constant in vagin+, agenti patogeni

)n in9amatii*vaginite+ nr limfocitelor si macrofagelor creste.

20usculara

're structura pleiforma. E alcatuita din #bre musculare netede dispune in  planuri ancorate si angrenate unul de altul. /. l on gi tud ina l et ern . ci rcular intern 'proape de ori#ciul vaginal ele se ancoreaza de #brele striate ale perineului si ridicatorilor anali. ai contine tesut conjunctiv bogat in #bre elastice, vase sangvine si limfatice si #lete nervoase.



terminatii nervoase libere sin incapsulate 

Fiecare lobul are  parti: 1Parenchim glandular

a+ adenomeri:formatiuni tubulo4acinoase formate din epiteliu simplu cubic asezat pe o C continua. &elulele secretoare au citoplasma abundenta,bogate in organite si 8E cu nucleu rotund,central sau in /!- bazala si sunt jonctionate prin desmozomi. )ntre polul bazal si C sunt celule mioepiteliale. b+ canale galactofore: secretia se varsa in lumen si de aici prin canalele intralobulare si etralobulare formeaza canalul galactofor care se desc%ide la eterior in mamelon.

Epiteliul vaginal e %ormonodependent. Frotiul de secretie vaginala ne da info despre statusul %ormonal al femeii. Lipsa %ormonilor ovarieni sau antitatea lor crescuta determina atro#e marcata a mucoasei.

/2. =@B<< S#
E structura la nivelul careia se formeaza gametii masculini " spermatozoizii.

E format din :

're epiteliu cubic simplu la nivelul lumenului si malpig%ian la capatul terminal unde se continua cu epidermul

Ciclul vaginal

aparea o picatura de secretie la nv. mamelonului+ fenomele regreseaza in cateva zile.

Fiecare tub are o lungime de5>4/>>cm )ncepe de la periferia lobulului testicular printr4un capat infundat si se continua la nv. ediastinului testicular cu un capat drept. )ntre tubi se a9a o cantitate de tesunt conjunctiv la bogat in capilare,limfatice, celule Le
/.

2Stroma glandulara

E tesut conjunctiv de sustinereal parenc%imului ce trimite septuri intralobulare formand acini si perilobulare bogate in #bre de colagen si tesut adipos.

3dventicea

zona interna, 2' pozitiva formata din #bre de reticulina . zona mijlocie ,2' redusa bogata in #bre de colagen si rare celule musculare netede !. zona eterna formata din #bre de colagen,#brocite si material amorf  #$iteliul tubilor are  tipuri de celule: /.

trat de testul conjunctiv la greu care delimiteaza si ancoreaza vaginul de organele si structurile din jur. &ontine vase sangvine,limfatice ,#lete nervoase si adipocite grupate in lobuli adiposi.

c el ul el e li ni ei s em in al e4 majoritare . celulele ertoli /.&elulele liniei seminale

a) in prima aza a ciclului utero,ovarian

sub in9uienta estrogenilor :secretia vaginala contine celule din stratul super#cial. )ndicele picnotic*procentul de celule cu nucleu picnotic+ e de =>4K>@ iar indicele acido#lic*procent de celule acido#le+ e =>4B>@. 'cesti indici au valoare maima la ovulatie.

)n graviditate:



istemul glandular al mamelei creste foarte mult #ind stimulata de:

 

b) in aza 2 a ci clului utero,ovarian  sub

(ascularizatie si invervatie

'rtere: vaginala din uterina, altele din %ipogastrica,rectala mijlocie,rusinoasa interna. $a capilare pt musculara si corion.

in9uienta progesteronului: frotiul contine preponderent celule din stratul intermediar dispuse in insule cu plicaturari ale membranei.

(ervii provin din pleul vegetativ %ipogastric inferior si din n. rusinos.



 

c) in perioada prepubertara si in menopauza: pe frotiuu sunt putine celule.









/1. 0%A?DA AA7A

unt glande cu secretie eocrina. 

La barbat au aspect rudimentar.

Citologia e*oliativa vaginala

&elulele super#ciale ale ep vaginal se descuameaza si cad in lumenul organului *in glera produse de cell. Endocol si secretoare ale endometrului+ acumulandu4 se in fundul de sac vaginal de unde se pot recolta prin aspirare, periere sau “raclarea” mucoasei si formandu4se frotiu vaginal cu acestea. Frotiul se coloreaza cu 0iemsa,HE,2', albastru de metilen , dar cel mai uzual cu 2'2'()&7L'?. 2e frotiu observam urmatorele tipuri de celule:

La femeie se dezvolta la pubertate si involuiaza la menopauza. unt glande agminate, formate din /B4> glande tubulo4acinoase sau tubulo4 alveolare inconjurate de testut conjunctiv #bros si adipos. unt delimitate in lobuli glandulari. Fiecare lobul isi trimite produsul de secretie prin canalul galactofor desc%iz la nivelul mamelonului. amelonul " formatiune cilindrico4conica a9ata in centrul areolei. 'mbele sunt intens pigmentate.

nucleu rotund,mare, %ipercrom , citoplasma intens bazo#la. e gasesc rar in secretia vaginala,dar apar fregvent in

canalele prolfereaza si sse rami#ca formand noi lobuli adenomerii iau forma alveolara cell secretorii devin cilindrice,voluminase, cu citoplasma abundenta si continut ridicat de vacuole lipide 7rganitele celulare devin mai numeroase si produc o secretie ab4galbuie lactescenta care se acumuleaza in cavitatea alveolara

)n lactatie:

'cestea, de la C spre lumen sunt: a+ b+ c+ d+

s$er&atogenea. a)Spermatogoniile









produsul se secretie e laptele matern e bogat in proteine,glucide,lipide,apa,v itamine,ioni,factori de crestere,%ormoni,ig laptele din primele zile se numeste  colostru  El se elimina in cav alveolara prin merocrinie. timularea mamelonului de n.n determina eliberarea de ocitocina care uce la contractia celulelor mioepiteliale si epulzia laptelui )n perioada premenstruala si menstruala:

 



#bre elastice si de colagen #bre musculare care se contracta dand erectia mamelonului glande sebacee modi#cate4 g. ontgomer<

ermatogonii permatocite permatide permatozoi zi

Ele reprezinta etape ale procesului de multiplicare si diferentiere a cell. germinale, proces denumit











unt celule suse ale ep. eminifer. unt cel mai putin diferentiate. unt locanizate imediat pe C, intre cell. ertioli. un rotunde, usor aplatizate, cu citoplasma bazo#la, putina, bogata in organite citplasmatice. $e la pubertate ele e divid activ rezultand noi spermatogonii. ?nele raman pe C, celelalte evoluiaza spre lumen pentru diferentiere.



unt de - tipuri:  

)n dermul areolei se gasesc: "elule din stratul baal*rotunde!ovalare,cu

prolactina %.seoizi ovarieni*estrogeni pt canale ecretoare si progesteron pe adenomeri+ %. placentari %ormonul lactogen placentar %. corticosteroizi

'stfel:

2redomina celulele din stratul bazal sau suprabazal.

enele dreneaza de la mucoasa si musculara spre vena iliaca interna. Limfaticele dreneaza spre ggl sacrati ing%inali de la musculara si corion.



Localizate in nise sau lojete ale fetelor lateriale ale celulelor ertoli,in grosimea epiteliului. unt celule libere. 2rovin din multiplicarea si diferentierea celulelor suse in C a epiteliului tubilor seminiferi.





'pare o congestie vasculara care determina cresterea in volum a glandei,uneori dureroasa si cu stare de tensiunea determinata de %ormonii ovarieni Epiteliul acinar prezinta f. putina activitate secretorie *in menstruatie poate



permatogonii 'd*dJdar3+ permatogonii 'p*pJpale+ permatogonii C

b)Spermatocitele

4 permatocitele de ordin ):







(u sunt pe C ci mai super#cial. 'u dimensiuni mari datorita acumulari de material citoplasmatic si nuclear. (ucleul e rotund si are formula cromozomiala diploida*55 autozomiTX[+, car cant. $ubla de material nuclear pe cromozom

&elulele participante sunt: /. . -. 5.

permatogoniile permatocitele permatidele permatozoizi i

deplasarea centriolilor la polul opus fata de acrozom. 2e masura ce migreaza,nucleul se alungeste si e inconjurat de centrioli ?nul din centrioli va forma "o&$lexul axone&al care ba genera 9agelul.







/.permatogoniile unt de - tipuri:

.Eliminarea unei parti a citoplasmei

4 permatocite de ordin )):    



unt localizate super#cial $imensiunile sunt mai mici (ucleul e mai mic,nucleolat,%ipercrom si are - croozomi*TX sau T[+ unt greu de observat pe preparatul %istologic

 

e formeaza astfel: /.

.

c)Spermatidele





 

 



unt celule %aploide4 au de cromozomi. 'u cantitate normala de material nuclear pe crmozomi unt ovalare!poliedrice nucleu rotund,normocrom,nucleolat ,central unt grupate in cate 5!B unt situate super#cial in grosimea ep. e trasforma in spermatozozi

-. 5.

a+$e ordin ): E ultima faza in care se mai sintetizeaza material nuclear











 







sunt gametii masculini sunt celule 9agelate au formula cromozomiala %aploide *TX sau T[+ 2e frotiurile spermatice colorate uzual apar formate din cap,gat,coada

.&elulele ertioli unt inalte,voluminoase,columna re, iar polul apical e uneori latit, cu aspect de Mcandelabru” 'jung cu polul apical in lumen 2olul bazal e pe C (ucleul e ovalar,voluminos, nucleoni evidenti, slab colorat deoarece cromatina e foarte #na. &itoplasma e abundenta,slab colorata,organite numeroase,incluziuni lipidice si proteice,pimenti lipocromi,glicogen,resturi celulare fagocitare,cristaloid alungit si unic denumit M &ristalul &%arcot”. 'u desmozomi si jonctiuni gap itre ele si intre ele si celulele liniei seminale.

5un"tii*

/.'parare,nutritie,suport pt celulele liniei seminale datorita lipsei vasculrizarii ep. eminal,ele asig. terialul necesar pentru sermatogeneza. c%imburile se realieaza prin bariera sange4testicul formata din peretele cap.,C a tubului si cell. etioli. .Fagocitoza a cell. Liniei seminale care nu corespund morfo4functional si a corpilor reziduali rezultati din spermiogeneza -.ecretie a lic%idului seminal cu rol de antrenare a spermatozoizilor spre caile spermatice, dar si nutritiv.

)ncepe o data cu spermiogeneza si se termina la maturarea spermatozoidului e va interpune o parte intre membrana celulara,acrozom si nucleu. 8estul se va dspune in spatele nucleului si va # fagocitata de celulele ertoli









in acest stadiu celulele sufera prima diviziune de maturatie dureaza /=4> zile 'ceasta e meioza. 8ezulta  celulele mici,%aploide, cu cantitate dubla de material juclear pe cromozom Ele se numesc spermatocite de ordin )).

C+$e ordin )):)ntra rapid in a doua diviziune de maturatie.

  

E de tip ecuational " mitoza E pe nr. redus de cromozomi 8ezulta  cell de dimensiuni reduse numite 2E8'A)$E

.permatidele Se trasfor&a in s$er&atooii fara diviune9 $ro"es denu&it sper(iogene)a.

E un proces de metamorfoza*diferentiere+ , lent, progresiv care cuprinde nucleul si citoplasma. &onsta in: /. & on de ns ar ea n uc le ul ui . Fo rm ar ea a cr oz om ul ui -. Fo rm ar ea 9 ag el ul ui s au Ma ap. locomotor” 5. E li mi na re a u ne i p ar ti a citoplasmei

e matureaza dupa ce trece prin caile genitae,superior de prostata devenind mobil si apt de fecundare. 5aele s$er&atogeneei*

Fa za de mu lt ip li ca re " multiplicarea spermatocitelor " D zile Faza de crestere " aparitia spermatogoniilor de ordin ) si formarea spermatidelor " 5 zile Fa za de mat ur are " spermiogeneza " - zile

.

-.

7eglarea s$er&atogeneei*

permatogeneza e in9uientata de hormonii hipotalamo,hipofzari  astfel: LH 4  act. 2e cell.interstitiale 4 crescand secretia de testosteron 4 ajuta la desfasurarea normala a spermatogenezei FH 4 act. inergic testosteronului





permatogeneza e in9uientata de actori fzici si armacologici astfel:







1Condensarea nucleului







)n timpul spermiogenezei, nucleul devine tot mai mic,%ipercrom,alungit

 Aemp. &rescuta peste -D grade 4 degenerescenta spermatocitelor, degenerescenta maligna pt testiculi ectopici  Aesticuli necoborati in scrot 4 suprima spermatogeneza 8adiatii ionizante 4 distrugerea spermatogoniilor,sterilitate secundara de#nitiva $rogurile si medicamentele*antimitotice ,antimetabolice, pt boli imune,autoimune, imunosupresoare si c%imioterapice.

igreaza spre un pol al celulei si ia contact cu plasmalema 2roteinele %istone din nucleu sunt inlocuite cu protamine bogate in arginina si cisteina " rol stabilizator pt. mat. 0enetic 2Formarea acromomului

eziculele ce formeaza aparatul 0olgi contin material #n granular care fuzioneaza forman a"roo&ul6"a$ison

/!. SP#7A=O0#?#A

E procesul de multiplicare si diferentiere a celulelor germinale. $ureaza D5 de zile.

&ontine material 2' pozitiv, dens, bogat in enzime care ii va permite spermatozoidului sa strapunga corona radiata in fecundatie 3Formarea 4agelului

)ncepe o data cu spermiogeneza e instaleaza la pubertate si dureaza toata viata, reducandu4se dupa 6> ani.

&onsta in:

2rintre celule se gasesc limfocite migrate spre lumin dinpre corion. 'bsoarbe o parte din apa lic%idului seminal si secreta unele componente ale acestuia. Favorizeaza migrarea spermatozoizilor. Ce neteda si subtire.

#bre de colagen si #broblaste, sarac in vase de sange si reduc cantitativ. .usculara 'lcatuita dintr4un start de miocite dispunse circular care se contracta sub actiunea %ormonilor androgeni. -.'dventicea E la et, bogata in #bre de colagen.

Epididimul e locul de tranzit si de depozitare a spermatzoizilor intre ejaculari.  Aranzitul e favorizat de descresterea presiunii intraluminale dinspre cap spre coada si de contractiile musc. (etede. permatozoizii sunt depozitati temporar in coada. $aca nu sunt eliminati prin ejaculare, sunt fagocitati. 'ici spermatozoizii se maturizeaza si devin mai mobili,proces lent ,dependent de cantitatea %ormonilor androgeni. /,.CA?A%@% D#5#7#?=

Lungime de 56 mm si diametru de 4mm. &ontinua coada epididimului.

2erete gros, format din: /. . -.

ucoasa usculara 'dventice

/.ucoasa:

/'. #P
7rgan tubulat de 64= cm si diametru de >.54>.6mm , cu - portiuni: /. . -.

&ap &orp &oada

2eretele are - tunici:

"efali"

5.)nervin in spermiogeneza si spermatogeneza. Fara diferentierea lor pana la pubertate, nu sunt posibile.

Rbazale: mici, rotunde!piramidale. 'u rol in reinoirea epiteliului.

b)Corion* tesut conjunctiv dens, bogat in

permatozoidul format e implantat cu capul in epiteliul seminal si cu 9agelul liber in lumen. a # eliminat o data cu lic%idul seminal prin caile genitale.

/. 





'd su nt ce ll su se si da u nastere la  cell. 'd indetice. ? na ra ma ne pe C , s usa , iar cealalta formeaza  cell. 'p. $ in 'p se fo rm ea za ce le de tip C. 2r in mi to za , d in ce le de ti p C se formeaza  spermatocite de ordin ).

.permatocitele

d)Spermatozoizii



'd 'p C

Rprincipale: inalte,cu cili lungi si mobili,aglutinati, \n varf de lance”sau \n 9acara de lumanare”numiti stereocili &itoplasma e bogata in organite

/. . -.

ucoasa usculara 'dventice

/.ucoasa E formata din: a+#$iteliu* pseudostrati#cat cilindric. 're  tipuri de celule:

&utata cu lumen stelat. Epiteliu pseudostrati#cat cilindric ciliat,cu cili rari si scurti asezat pe C ub epiteliu e corion bogat in #re elastice .usculara: 0roasa cu - straturi:intern si etern* miocite dispuse longitudinal+,mijlociu*miocite dispuse circular+. -.'dventice:  Aestut conjunctiv bogat in #bre de colagen,puternic vascularizat si inervat. /.P7OS=A=A









7rgan unic,ovalar,>46 g, ,-45 cm diametru. ituat in loja prostatica in  jurul port. )nitiale a uretrei. 're - lobi cu cate -> glande individualizate. 're parenc%im si stroma.



  

2arenc%imul:

sintetizeaza si eporta proteine si glicoproiteine. (ucleul e ovalar ,central 2ot avea microvili sau cili au - compartimente: Cazal  &entral  'pical4bogat in granule  de secretie

Corionul : e redus,sarac in ceule si bogat

're o componenta secretorie4 adenomer si una ecretorie "canale ecretorii.

in #bre elastice. .usculara:

'denomerii  

 



sunt de tip alveolar,delimitati de epiteliu simplu cilidric*uneori cubic sau pseudostrati#cat+. &ell au caracter secretoriu. &itoplasma e bogata in organite,acido#la, cu granulede secretie,picaturi lipidice,enzime si pigment. (ucleul e ovalar,situat bazal. )n lumen sunt formatiuni lamelare denumite "on"retiuni $rostati"e sau si&$exioanele 7obin.

&analele ecretorii

 



'u ep.simplu cubico4cilindric Fuzioneza formand cate un canal t #ecare lob e desc%id in uretra prostatica inpreuna cu celelalte canale J prostata e glanda agminata

troma:









-.'devntice:  Aesut conj la,bogat in #bre nervoase si microgangioni. Se"retia vei"ulelor*

 













Se"retia $rostatei*

 



E alcalina,laptoasa. &ontine albumina,enzime proteolitice,ioni,acod citric,#brolizina si fosfataza acida. 're rol in de#nitivrea maturarii spermatozoizilor,facandu4i fecundanti.

E vascoasa,groasa,galbena. &ontribuie la formarea lic%dului spermatic &ontina %idrati de &,acid ascorbic,fructoza,prteine,pr ostaglandine,elecroliti.  Aoni#ca si %raneste spermatozoizii e elimina o data cu ejacularea prin contractia miocitelor

/.O70A?@% COP@%A=O7



&apsula #bro4elastica de deliminiteaza galnda la periferie si trimite epansiuni conjunctive ce imparte lobii si lobulii glandulari. &ontine elemente conjunctive subti,#bre musculare netede si o retea vasculara bogata ub capsula sunt microganglioni nervosi

E subtire &ontine miocite dispuse in  straturi.*int4circular;et4 longitudinal+







2rostata e %ormonodependenta,astfel androgenii o stimuleaza si etrogenii au efect tro#c pt stroma si #brele musculare netede.

're in cmponenta sa formatiuni erectile :  corpi cavernosi si un corp spongios. Fiecare corp erectil e invelit de o teaca #broasa, formata preponderen din #bre de colagen dinspuse in  planuri*longitudinal si circular+,rare #bre elastice si musculare netede.  Aoate cele - sunt invelite de o alta teaca #broasa asemanatoare albugineei testiculare. La suprafata e invelit de piele,mobila, fara tesut adipos. 2ielea formeaza preputul care inveleste glandul. 0landul e tapetat de un epteliu de tip epidermoid bogat in terminatii nervoase libere si corpusculi senzitivi. )ntre epiteliul glandului si prepus e santul balano4 preputial in care se gasesc glandele A
 Aesutul erectil: &astrarea duce la atro#a glandei si oprirea secretiei. //.E#
o

o

o

o

 diverticule saciforme,boselate. 'u o capacitate de .645ml per vezicula e desc%id in port terminala a canalului deferent. 2eretele are - tunici: /. ucoasa . usculara -. 'dventice

/.ucoasa R're pliuri rami#cate RE %ormonodep " lipsa testtosteronului o atro#aza

$in teaca #ecarei formatiuni erectile se desprind trabecule de #bre colagene,elastice si musculare netede. 'cestea formeaza cavitati comunicante captusite cu endoteliu, denumte lacune5areole5caverne 'ici se dec%is ramm arteriale ce iriga formatiunile erectile. &orpii cavernosi au trabecule delicate si caverne alungite,voluminoase. &orpul spongios are trabecule groase,lacune inguste ca niste crapaturi sau fante. La barbat, in timpul actului seual se succed - fenomene:

  

#$iteliul e inegal alternand cu

pseudostrati#cat cilindric 're celule principale si celule bazale. &elulele principale:

Erectie Ejaculare $etumescenta