detectarea defectelor.docx

UNITATEA Ș COLARĂ Nr……./………..

TEMA proiectului: Detectarea defectelor

EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU PENTR U OŢINEREA OŢINE REA CERTIFICATULUI CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL! NI"EL # $%dru&'tor de proiect Ca%didat Cla(a Ruta de pre)'tire profe(io%al' For&a de *%+','&-%t *%+','&-% t Pro/l Do&e%iu Cali/c Cali/care area a prof profe(i e(io% o%al' al' A%ul a2(ol+irii

Direct' .i Filier' Filie r' Te0%olo)ic' e0%olo)i c' Meca%ic' Te0%ici e0%icia% a% &eca%i &eca%ic c pe%tr pe%tru u i%tre i%tre,i% ,i%ere ere 1i repara,ii 3 456

1

CUPRINS

Argument............................. Argument.................................................... .............................................. .............................................. .............................................P ......................Pag.3 ag.3 Cap.1.Defecte, defectare, cauze de apariţie a defectelor....................... defectelor.............................................. .........................Pag.4 ..Pag.4 1.1. Clasificarea defectelor........................ defectelor............................................... .............................................. .............................................. .......................Pag.4 Pag.4 1.2. Cauze ale apariţiei defectelor........... defectelor.................................. .............................................. .............................................. .........................Pag.5 ..Pag.5 1.2.1 Cauze interne...................................... interne............................................................. .............................................. ............................................P .....................Pag.6 ag.6 1.2.2. Cauze eterne.................................. eterne......................................................... .............................................. .............................................. .......................Pag.! Pag.! 1.3. Defect"ri de mod comun.................................. comun......................................................... .............................................. ................................Pag.# .........Pag.# 1.4. $ntensitatea de defectare. %odele ale intensit"ţii&ratei de defectare.......................Pag.' defectare.......................Pag.' 1.4.2. (actori care influenţeaz" ratele de defectare )r.d.d.*............................... )r.d.d.*..........................................Pag.1 ...........Pag.111 1.4.2.1. Calitatea................................... Calitatea.......................................................... .............................................. .............................................. ..........................Pag.11 ...Pag.11 1.4.2.2.+emperatu 1.4.2.2.+emperatura..................... ra............................................ .............................................. .............................................. ...................................Pag.12 ............Pag.12 1.4.2.3. %ediul..................................... %ediul............................................................ .............................................. .............................................. ...........................Pag.12 ....Pag.12 1.4.2.4.tresul.......................... 1.4.2.4.tresul................................................. .............................................. ............................................... .......................................Pag.13 ...............Pag.13 Cap.2 $nstrumente folosite la detectarea defectelor............................ defectelor................................................... ..........................Pag.15 ...Pag.15 2.1 -ulerul /i micrometrul...................................... micrometrul............................................................. .............................................. .............................Pag.15 ......Pag.15 2.2 0ltrasunete............................... 0ltrasunete...................................................... .............................................. .............................................. .................................Pag.1! ..........Pag.1! 2.3 $D+ ............................................. .................................................................... .............................................. ............................................Pa .....................Pag.1' g.1' 2.4 %etoda de eaminare cu particule magnetice................................ magnetice....................................................... ........................Pag.1' .Pag.1' 2.5 %etoda de eaminare cu licide penetrante ........................................................ ........................................................ Pag.2 Cap. $$$ orme de tenic" a securit"ţi muncii................................................. muncii..............................................................Pag.21 .............Pag.21 iliografie....................................... iliografie.............................................................. .............................................. .............................................. ..............................Pag.22 .......Pag.22

2

Argument

Detecţia defectelor se define/te ca determinarea prezenţei unui defect 7n sistem8 izolarea defectelor se refer" la determinarea tipului de defect, a locului de producere a defectului /i a momentului de detectare8 urm9nd ca prin identificarea defectelor s" se asigure determinarea m"rimii /i comport"rii 7n timp a defectului, respecti: a cauzei care a generat defectarea constatat". Aceste trei funcţii sunt 7ndeplinite de locurile&ecipamentele de detecţie /i diagnoz" a defectelor 7n sistemele industriale. Diagnoza include, deci, etapele de izolare /i identificare a defectelor, stailind o leg"tur" cauz"efect 7ntre un simptom oser:at /i defectarea care 7i urmeaz", cauzele /i consecinţele sale, utiliz9nd algoritmi specifici /i conduc9nd la detecţia timpurie a situaţiilor anormale, pre:enind astfel a:arii importante. Procesul de detecţie /i diagnoz" a defectelor presupune accesul la anumite m"rimi¶metri semnificati:i ai sistemului, care dau 7n orice moment informaţii asupra st"rii acestuia. Ansamlul tuturor ecipamentelor care asigur" preluarea /i analiza semnalelor  din sistem, detecţia /i diagnoza defectelor poart" denumirea de modul de monitorizare a st"rii sistemului, termen 7nt9lnit 7n lima englez" ca /i condition monitoring. %onitorizarea st"rii unui sistem se poate realiza utiliz9nd ecipamente&algoritmi sofisticaţi, sau, pentru sistemele mai simple, se azeaz" pe eperienţa /i preg"tirea operatorului sistemului respecti:

3

Cap.1.Defecte, defectare, cauze de apar!e a defecte"#r

Conceptele de defect /i defectare sunt generale /i au o arie de cuprindere practic" foarte larg". Ca urmare, pentru o analiz" complet" a comport"rii sistemelor din perspecti:a siguranţei lor 7n funcţionare este necasar s" se realizeze o c9t mai corect" identificare a defectelor /i a cauzelor acestora, s" se identifice dependenţele cauzale /i s" se delimiteze cauzele particulare de cele comune. Din aceast" perspecti:" se do:ede/te util" introducerea unor clasific"ri pe domeniul defectedefectarecauze de apariţie a defectelor, pentru a introduce o manier" de analiz" sistematic".

1.1. C"a$fcarea defecte"#r ;n cadrul $A )$nstrument ociet< of America* sa realizat de c"tre furnizorii /i utilizatorii sistemelor de control automat au clasificat principalele tipuri de defecte /i cele mai des 7nt9lnite cauze de apariţie a defectelor. = prim" clasificare a defectelor se poate realiza din punctul de :edere al operailit"ţii )capacit"ţii de a fi operaţional* consider9nd dou" categorii distincte /i anume defecte fizice /i defecte funcţionale. Criteriul operabilităţii

Defecte

(izice

(uncţionale

0n defect fizic apare 7n momentul 7n care o entitate )component" sau element* se de fecteaz" propriuzis /i nu mai este apt de funcţionare, nu mai este operaţional. Defectele fizi ce au fost studiate intensi:, iar datele sunt p"strate de faricanţi 7n aze de date folosite pentru determinarea :alorilor intensit"ţilor de defectare ale componentelor noi, respecti: ale  produselor electronice. 4

0n defect funcţional apare 7n momentul 7n care sistemul este operaţional dar nu 7/i re a lizeaz" funcţia specificat". %a>oritatea defectelor funcţionale apar datorit" erorilor din faza de  proiectare /i pot fi la r9ndul lor permanente sau tranzitorii. = modalitate de oţinere a datelor  despre defectele funcţionale ar fi consultarea fi/ierelor de diagnosticare automat" care conţin momentul apariţiei defectului /i tipul defectului. Din punctul de :edere al analizei fiailit"ţii unui sistem de reglare sunt importante /i utile trei caracteristici care pot fi atriute oric"rui defect /i anume?

• cauza apariţiei defectului, • efectul defectului asupra funcţiei de reglare • e:oluţia 7n timp a ratei de defectare asociate entit"ţii defecte. ;n cele mai multe cazuri cauzele care duc la apariţia defectelor funcţionale sunt erorile din faza de proiectare. @ist" 7ns" /i erori de instalare sau mentenanţ" ce pot de:eni cauza unui defect funcţional.

1.%. Cauze a"e apar!e defecte"#r +ot conform $A, principalele cauze ale defectelor care apar 7n sitemele de conducere automat" sunt? Cauza de apariţie a defectelor  0miditate +emperatur" iraţii alturi de tensiune Desc"rc"ri electrostatice P"m9ntare improrie $nterferenţe cu frec:enţe radio @rori de reparare datorate factorului uman

Pe deo parte, eist" diferite cauze care pot genera apariţia unui defect, iar pe de alt"  parte ele pot acţiona indi:idual sau cominat. 5

= prim" clasificare a cauzelor de apariţie a defectelor se poate face dup" criteriul lo caliz"rii disting9nduse cauze interne /i eterne sistemului. Criteriul localizării

Cauze de apariţie defect

$nterne

@terne

1.%.1 Cauze nterne Cauzele interne sistemului includ 7n general defecte de proiectare sau defecte de fari caţie /i pot s" apar" la orice ni:el B component", element, sistem. @le sunt asociate primei  p"rţi a ciclului de :iaţ" al produsului. Clasificarea cauzelor din punctul de vedere al  primei părţi a ciclului de viaţă

Cauze interne

Cauze de proiectare

Cauze de faricaţie

Cauzele de proiectare se reg"sesc 7n ma>oritatea defectelor funcţionale, definite 7n  paragraful anterior. Astfel, dac" 7n faza de proiectare nu se iau 7n considerare condiţiile de mediu 7n care :a fi utilizat un sistem de reglare proailitatea de apariţie a defectelor datorate  proiect"rii cre/te. Cauzele de faricaţie apar 7n momentul 7n care unul sau mai mulţi pa/i din procesul de faricaţie al unei entit"ţi )element&component"&sistem* sunt realizaţi incorect. Defectele 7n  procesul de faricaţie pot s" apar" /i datorit" 7min"rilor defectuoase, instalarea in:ersat" a unui entit"ţi, pierderea unei p"rţi a unei entit"ţi sau posiilele defecte de material ap"rute la 6

ni:el de entitate. %ulte dintre defectele de faricaţie pot fi eliminate prin efectuarea de teste accelerate.

1.%.%. Cauze e&terne ;n general, cauzele eterne ale defectelor includ cauze datorate mediului, erori de mentenanţ" sau erori de operare ale sistemului, ap"r9nd 7n cea de a doua parte a ciclului de :iaţ" al unei entit"ţi. = clasificare apare 7n figur". istemele de reglare sunt utilizate 7n medii 7n care sunt prezenţi mulţi factori care pot cauza apariţia defectelor. +emperatura, de eemplu, poate determina direct apariţia unui defect. ;n multe cazuri 7ns" temperatura poate accelera anumite procese, mai ales cele ci mice, care sunt cauze ale apariţiei defectelor B coroziune, oidare, e:aporare. Pe l9ng" tem  peratura mai eist" /i alţi factori eterni care influenţeaz" apariţia defectelor? curenţii de 7nalt" tensiune genereaz" zgomote, procesele mecanice determin" /ocuri /i :iraţii.

Clasificarea cauzelor externe din punct de vedere al celei de-a doua părţi a ciclului de viaţă

Cauze eterne

%ediu

@rori de mente nanţ"

@rori de operare

clasificare după natura cauzei

C4imic

@lectric

%ecanic

+emperatur"

0miditate

Cauzele de mediu sunt cauze eterne ale apariţiei defectelor. Procesele cimice, elec trice, mecanice sunt prezente 7n toate mediile industriale. istemele care sunt proiectate s" reziste 7n condiţii :itrege de lucru nu se defecteaz" at9t de frec:ent. !

Defectele ap"rute 7n ecipamentele electronice se pot datora corod"rii contactelor  electrice ale unei componente. ;n acest caz curentul electric nu mai este condus datorit" apa riţiei unor insuliţe de oid. Dac" se utilizeaz" lurifianţi de contact procesul de corodare se 7ncetine/te deci defectele datorate acestei cauze nu :or mai fi at9t de frec:ente. iraţiile mecanice pot determina ruperea elementelor din metal mai ales 7n momentul 7n care se ating frec:enţele de rezonanţ". Dac" 7n faza de proiectare de utilizeaz" elemente de fiare aceste cauze pot fi eliminate. = realizare incorect" a unei acti:it"ţi de reparare 7n cadrul acti:it"ţii de mentenanţ" a unui sistem de reglare poate fi, de asemenea, cauza apariţiei unor defecte. Acti:itatea de mentenanţ" este influenţat" de? compleitatea sistemului de reglare, posiilitatea de reparare )reparailitatea*, condiţiile de reparare, instruirea personalului care realizeaz" mentenanţa, familiarizarea

acestuia

cu

sistemul,

presiunea

datorat"

necesit"ţii

termin"rii

reparaţiei&7nlocuirii 7ntrun inter:al de timp impus. =rice sistem de reglare care poate fi accesat de un operator uman se poate defecta da torit" unei comenzi incorecte, adic" a unei erori de operare. ;n general erorile de operare sunt influenţate de? compleitatea sistemului, interfaţa utilizator, familiarizarea cu sistemul, condiţiile de operare )ooseal", plictiseal"* precum /i fiailitatea ecipamentelor utilizate.

1.'. Defect(r de m#d c#mun ;n practic" pot eista cauze capaile s" determine ca elemente de acela/i tip din siste me diferite s" se defecteze sau s" determine defectarea simultan" a mai multor elemente din cadrul aceluia/i sistem. Defect"ri astfel ap"rute se numesc defect"ri de mod comun sau de cauz" comun" . ;n cazul defect"rilor de mod comun, cel mai r"sp9ndit model este cel care consider" c" 7ntreg sistemul poate fi considerat ca o structur" serial" format" din sistemul funcţional c" reia 7i corespunde fiailitatea  ( /i din sistemul de mod comun c"ruia 7i corespunde fia  ilitatea  %C. u toate sistemele pot fi reduse la acest model pentru care proailitatea ca #

7ntregul sistem s" supra:ieţuiasc" corespunde simultaneit"ţii a dou" e:enimente? sistemul funcţional s" supra:ieţuiasc" /i sistemul de mod comun s" supra:ieţuiasc". Deci pentru determinarea fiailit"ţii 7ntregului sistem ) * 7n acest caz se poate utiliza relaţia     (   %C = m"sur" posiil" de m"rire a fiailit"ţii de mod comun este redundanţa prin utilizarea di:ersit"ţii ecipamentelor, caz 7n care aceea/i funcţie poate fi implementat" de mai multe sisteme funcţionale azate pe principii de operare diferite.

1.). Inten$tatea de defectare. *#de"e a"e nten$t(!+rate de defectare Pentru a putea opera cu formulele stailite, sunt necesare :alorile concrete ale ratelor  de defectare ale componentelor /i elementelor indi:iduale. =ţinerea :alorilor acestora sau a unor modele matematice care s" permit" calculul lor, reprezint" dou" proleme importante. De regul", oţinerea :alorilor este cestiunea cea mai complicat". @ste :ora despre aze de date de cuno/tinţe care se realizeaz" 7n mult timp /i cer mult" imaginaţie. Prolema este dificil" at9t 7n cazul unor componente /i elemente realizate 7ntrun num"r foarte mare c9t /i 7n cazul unor componente /i elemente realizate 7n num"r redus. e precizeaz" c" de cele mai multe ori astfel de date sunt considerate secrete de firm". ;n unele ţ"ri se realizeaz" "nci de date la ni:el naţional. +aelul1.1. ate de defectare medii pentru c9te:a componente mecanice, idraulice /i  pneumatice ata de defectare Componenta +ipul principal de defectare EF&GH tuuri ondulate )metalice* rupturi .5 tuuri ourdon neetan/eit"ţi .5 flua>e .2 diafragme )metalice* rupturi .5 diafragme )cominaţie de cauciuc* rupturi .# filtre )ceramic sinterizat* infund"ri .1 neetan/eit"ţi .1 articulaţii uzarea marginilor ascuţite )aspre* 1. garnituri de etan/are neetan/eit"ti .5 destr9ngeri )sl"iri ale /uruuri de locare f"r" cap str9ngerilor* .5 gida>e ):al:e* deform"ri .5 arcuri suţiri rupturi sau r"suciri .1 furtunuri )din plastic* rupturi 4. 7min"ri )tu* rupturi sau neetanţeit"ţi .5 7min"ri )mecanice* rupturi .2 '

 piuliţe, /uru , ti>e, arori garnitur" de etan/are 7n form" de = orificii orificii? :ariaile

rupturi sau desprinderi neetan/eit"ţi infund"ri calir"ri sau loc"ri

.2 .2 .5 1.

lag"re oscilante ţe:i )metal* rezer:oare de presiune asaml"ri cu pinion /i stati: limitatoare dispoziti:e de etan/are arcuri )forţ" de re:enire* arcuri )calirare, elicoidale*

rupturi sau uzuri =oseal" sau neetan/eit"ţi rupturi sau neetan/eit"ţi uzuri sau deform"ri infund"ri neetan/eit"ţi rupturi rupturi flua>e neetan/eit"ţi  

.1 .2 .3 .2 .5 .5 .1 .2 .2 .2 .5

:al:e

+aelul 1.2. ate de defectare medii pentru c9te:a componente electronice ata de defectare Componenta +ipul Edefect"ri&16H ezistor cu pelicula de oid metalic .1 cu inf"/urare .2 Condensator cu pelicul" de plastic .1 ceramic .2 din aliminiu, electrolitic .1 din tantal, electrolitic .1 +ranzistor npn, de semnal mic .5 (@+ de semnal mic .4 Dioda redresoare .4 comutator logic .3 Iener .2 Poart" cu 2 intr"ri C%= .2 Circuit asculant istail C%= .1 Amplificator operaţional siliciu monolitic .15 egulator de tensiune siliciu monolitic .4 Contact de comutator .1 +ransformator audio, semnal mic .2 iguranţ" fuziil" .1 ec filament )7n funcţionare* .5 Contor 1. Conector coaial .63 1

Potenţiometru

material metaloceramic

2.6

1.).%. act#r care nf"uen!eaz( rate"e de defectare -r.d.d. e consider" c" r.d.d. sunt influenţate 7n principal de 4 factori? 1. calitatea componentelor /i elementelor8 2. temperatura8 3. mediul8 4. stresul. @:ident, temperatura face parte din mediu. ;n multe situaţii influenţa ei este 7ns" at9t de mare 7nc9t poate fi deta/at" ca factor distinct 7n raport cu restul caracteristicilor referitoare la mediu.

1.).%.1. Ca"tatea Calitatea unui element, alc"tuit din mai multe componente depinde de calitatea com  ponentelor, iar calitatea acestora depinde de calitatea materialelor. ;n ge neral, cu c9t calitatea unei componente este mai un", cu at9t este mai redus" r.d.d. 7ns" cu at9t /i preţul este mai mare. Calitatea componentelor se apreciaz" )specific"* definind mai multe ni:ele. um"rul acestor ni:ele depinde de domeniile de utilizare. un"oar", pentru circu$tele electronice de uz general /i curent se consider" 3 ni:ele de calitate, pentru circuitele electronice folosite 7n armat" se consider" ! ni:ele etc. πQ

(iecare ni:el este caracterizat printrun factor de calitate

 care este folosit 7n cal πQ ⋅ λ

λ

cule 7mpreun" cu rata de defectare  de o manier" multiplicati:" su forma πQ < 1

 Calitate foarte un" 7nseamn"

.

11

.

πQ ≅ 1

 Calitate un" 7nseamn"

. πQ > 1

 Calitate sla" 7nseamn"

.

e oser:" c" un element de calitate un" nu modific" rata de defectare determinat" de alte cauze. Componentele de calitate foarte un" ciar o diminueaz", iar cele de calitate sla" o amplific". Pentru circuitele electronice de uz general /i curent se consider" π Q ∈ E.5, 2H

π Q ∈ E.25, 2H

, iar pentru circuitele electronice folosite 7n armat"

.

1.).%.%.Temperatura +emperatura influenţeaz" r.d.d. De regul", defect"rile datorate temperaturii se eplic"  prin anumite procese re:ersiile sau ire:ersiile declan/ate termic. Astfel pot apare pierderi de sarcin", intensific"ri sau strangul"ri 7n fluul de purt"tori de sarcina /i altele care duc la modificarea propriet"ţii de conducţie electric". Ja temperaturi mari pot ap"rea topiri, scim"ri de faz", 7nr"ut"ţiri ale procesului de r"cire etc. Alte efecte ale temperaturii pot fi? fa:orizarea unor reacţii cimice, a unor dilat"ri sau contracţii. Pierderea calit"ţii su acţiunea temperaturii nu treuie interpretat" 7ntotdeauna ca o distrugere a componentei respecti:e. Prima interpretare la care treuie s" ne g9ndim este cea de Kie/ire din limitele de performanţ" specificateL. atele de defectare /i modelele care se folosesc pentru a reda acest lucru depind de domeniul de utilizare /i de natura componentelor. ;n acest sens consider"m doar un eemplu. λ

Astfel, pentru componentele electronice se consider" c"

λ =  K  ⋅ e

−

 este de forma

 E  k ⋅T 

, )3*

7n care? +  temperatura componentei eprimat" 7n grade Mel:in8 G  constanta lui k  = #.63 ⋅ 1 −5 eA& o M 

oltzman

8 @  energia de acti:are a procesului de defectare8 M  o 12

constant" specific" componentei analizate. De regul", 7n locul relaţiei )3* se folose/te relaţia )4*, 7n care N 1 reprezint" o rat" de defectare determinat" eperimental 7n condiţii ine preciza T 1

te ) *.  E    1

λ = λ1

1   ⋅ −     ⋅ e k   T 1 T   

 )4*

1.).%.'. *edu" $nfluenţa mediului eterior asupra ratelor de defectare se realizeaz" prin mai mulţi factori )inclusi: temperatura*. Ace/ti factori sunt? 

umiditatea atmosferic"8



:ariaţia presiunii atmosferice8



impurit"ţile din atmosfer" )sare, praf*8



epunerea la 7ngeţ8



procese declan/ate de cauze cum sunt? coroziunea, eroziunea, murd"rirea, scimarea de faza )solid → licid*8



:iraţiile8



/ocurile mecanice8



/ocurile termice8



radiaţiile electromagnetice. $nfluenţa acestor factori nu poate fi studiat" la modul general. De regul" studiile se li

miteaz" la un anumit domeniu de utilizare /i la anumite condiţii de utilizare. $n unele situaţii sunt posiile comparaţii. 

De pild", unele instrumente de m"sur" uni:ersale a>ung s" fie folosite 7n di:erse do menii. $n funcţie de condiţiile atmosferice )impurit"ţi /i umiditate* ele pot s" fie con siderate defecte mai repede sau mai t9rziu.



Anumite piese mecanice pot s" se defecteze mai repede sau mai t9rziu dup" cum a>ung sau nu 7n contact cu fluide.

1.).%.).Stre$u" ;n cele ce urmeaz" se folosesc doi termeni? rezistenţ" /i stres. Accepţiunea 7n care ei sunt folosiţi rezult" din urm"torul eemplu? Presupunem c" a:em 7n m9ini o ti>" pe care 13

7ncerc"m s" o 7nco:oiem. Acţiunea noastr" reprezint" pentru ti>" o solicitarecare care, dac" dep"/e/te un anumit ni:el de intensitate de la care apare posiilitatea de defectare, de:ine un stres. (aţ" de aceast" solicitare ti>a opune o rezistenţ". Presupunem c" scopul acţiunii noastre este de a :edea dac" ti>a se poate arcui. Dac" stresul este redus ti>a se arcuie/te, adic" se de formeaz" elastic /i la oprirea acţiunii de 7nco:oiere re:ine 7n forma iniţial". Dac" stresul este  puternic ti>a nu mai re:ine 7n forma iniţial" consider9nduse c" se defecteaz". Aceasta poate s" 7nsemne 7ndoirea ti>ei, dac" ti>a este metalic" sau ruperea ti>ei dac" ea este f"cut" din lemn sau din sticl". Deci termenul KstresL este folosit 7n sens de solicitare intens" care apare 7n cursul 7n deplinirii unei anumite funcţii, solicitare care nu este neap"rat eagerat" dar care poate determina un defect. " consider"m, la modul general, un sistem oarecare care se g"se/te su acţiunea unei solicit"ri eterne caracterizat" printrun parametru  )de eemplu intensitatea solicit"rii*. istemul funcţioneaz" normal pentru un anumit domeniu de :alori ale lui  /i a>unge s" se defecteze c9nd  dep"/e/te domeniul de :alori, de:enind un stres. Oraniţa dintre cele dou" domenii nu este cert" /i difer" de la un eperiment la altul. Pentru simplitate ne imagin"m c" la :alori reduse ale lui  sistemul funcţioneaz" normal, iar la :alori mari se defecteaz".

14

Cap.% In$trumente f#"#$te "a detectarea defecte"#r

%.1 /u0"eru"  mcr#metru" $n general la strung, piesele se masoara cu sulerul si cu micrometrul. $n acelasi scop foloseste, din ce in ce mai rar, compasul. Cu sulerul precizia de masurare poate a>unge pana la ,2 mm iar cu micrometrul pana la ,1mm. ulerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. @l este alcatuit dintro rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. At9t rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fi este solidar cu rigla, iar ciocul moil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla :ernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fiat pe rigla cu a>utorul suruului. ulerele oisnuite folosesc :ernierul zecimal, cu a>utorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de ,1 mm. Ja acest :ernier distanta dintre doua repere alaturate este de ,' mm, adica cu ,1 mm mai mica dec9t distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aduc9nduse ciocurile unul l9nga celalalt, reperul  )zero*, al :ernierului :a coincide cu reperul  )zero* al riglei. $n acest caz, :or mai coincide reperul 1 al :ernierului cu reperul ' al riglei. Alte repere ale :ernierului nu :or mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se :a repeta de cate ori reperul  )zero* al :ernierului :a coincide cu un alt reper 15

oarecare al riglei. Cu sulerul de ad9ncime se masoara distantele dintre pragurile aelor, precum si ad9ncimea gaurilor. @l se compune din rigla gradata, cursor, :ernier, si suruul de fiare. Cursorul este construit cu doua talpi de spri>in. igla si :ernierul sulerului de ad9ncime sunt gradate la fel ca rigla si :ernierul sulerelor oisnuite c9nd capatul riglei este la acelasi ni:el cu suprafata talpilor de spri>in, :ernierul indica cota  )zero*. %asurarea ad9ncimii unei gauri  precum si masurarea lungimii unui prag se fac cu a>utorul sulerului de ad9ncime. e tin apasate talpile pe suprafata de spri>in astfel 7nc9t cursorul sa nu miste. e deplaseaza rigla de  pana la fundul gaurii. e fieaza rigla in acea cu suruul dupa care se face citirea cotei masurate. Ja strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de masurare a micrometrelor oisnuite este de  ,1 mm. %icrometrul este alcatuit dinto potcoa:a care are la un capat o nico:ala fia. Ja celalalt capat al potcoa:ei se afla fiata ucsa cilindrica filetata in interior. $n filetul ucsei cilindrice se 7nsurueaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al ri>ei. +i>a este solidara cu tamurul si se 7nsurueaza in ucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de nico:ala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale micrometrului? suprafata frontala a nico:alei si cea a ti>ei. Pentru ca piesa sa nu fie str9nsa  prea tare intre suprafetele de masurare, tamurul se roteste prin intermediul unui dispoziti: de  protectie poate cu clincet. C9nd cele doua suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispoziti:ului de protectie poate fi rotita oric9t, ea nu mai antreneaza ti>a. Pe o generatoare a  ucsei cilindrice este trasata o linie, iar su aceasta linie si deasupra ei se afla cate un r9nd de di:iziuni. Di:iziunile de su linie reprezint milimetri 7ntregi, iar cele de deasupra >umatati de milimetri. Partea conica a tamurului este di:izata in 5 de parti. C9nd suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta, tamurul gradat este in pozitia  )zero*, acoperind toate di:iziunile ucsei cilindrice, afara de reperul o )zero* al ei, iar reperul  )zero* al tamurului se afla in dreptul liniei longitudinale. Pasul filetului ti>ei este de ,5 mm deci la o rotatie ti>a a:anseaza cu ,5 mm8 deoarece partea conica a tamurului este di:izata in 5 de parti egale, 7nseamna ca, rotinduse tamurul cu o di:iziune, ti>a :a a:ansa cu , adica cu o sutime de milimetru. %icrometrele de filet )+A 116!2#3* au o constructe cu totul asemanatoare micrometrului oisnuit, a:9nd insa in plus doua :9rfuri? unul prismatic si unul conic. 9rful  prismatic se introduce in nico:ala micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei filetului controlat in sectiunea aiala. 9rful conic se introduce in ti>a 16

suruului

micrometric

si

are

forma

corespunzatoare

golului

filetului.

9rfurile se 7nlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. @le au cozi care se spri>ina in locurile de asamlare pe ile calite, pentru a a:ea posiilitatea sa se roteasca in  >urul aei si sa se regleze dupa ungiul de panta al filetului.

(ig.1

(ig.2

(ig.3

(ig.4

1!

%.% U"tra$unete Dintre numeroasele aplicaţii ale ultrasunetelor nu :om mai menţiona dec9t defectoscopia ultrasonorQ. Controlul ultrasonor permite stailirea eistenţei unor defecte )fisuri, goluri* 7n interiorul unor piese metalice masi:e. Principalele tipuri de defectoscoape ultrasonore utilizeazQ transmisia sau refleia.

(ig.5

;n defectoscopul prin transmisie emiţQtorul /i receptorul de ultrasunete sunt situate de o parte /i de alta a piesei de cercetat )fig.5*. DacQ 7ntre emiţQtor /i receptor nu eistQ nici un defect )de eemplu 7ntre sursa  1 /i receptorul  1* semnalul ultrasonor transmis :a trece neatenuat produc9nd o anumitQ de:iaţie a acului aparatului de 7nregistrare )A 1*. ;n cazul 7n care 7nt9lne/te un gol )D* o parte a semnalului ultrasonor este reflectat pe suprafaţa de separare dintre metal /i aerul din golul respecti:e /i semnalul este mult atenuat ceea ce se :a oser:a la aparatul indicator )A 2*. Dispoziti:ul folosit practic are o singurQ perece emiţQtor receptor care este plimatQ 7n lungul piesei de cercetat. AceastQ metodQ are douQ inco:eniente ? 7n primul r9nd ultrasunetele propag9nduse prin piesQ se reflectQ pe feţele opuse ale acesteia 7ngreun9nd oser:area defectelor8 7n al doilea r9nd acest procedeu nu permite stailirea ad9ncimii la care se gQsesc defectele.

1#

(ig.6 a*

(ig.6 *

Aceste inco:eniente sunt 7n unQ mQsurQ eliminate de defectoscoapele prin refleie )sau 7n impulsuri*. Ja acestea emiţQtorul /i receptorul sunt situate de aceea/i parte a piesei unul l9ngQ altul )fig.6a*. 0ltrasunetele se propagQ prin piesQ, a>ung la faţa opusQ unde sunt reflectate /i apoi re:in la receptor. DacQ 7n piesQ eistQ un defect, semnalul ultrasonor se :a reflecta de acesta /i :a a>unge mai de:reme la receptor dec9t cel reflectat de faţa opusQ. @miţQtorul genereazQ impulsuri scurte la inter:ale lungi constante care 7mpreunQ cu semnalul reflectat sunt marcate pe ecranul unui oscilograf. ;n fig.6  prin 1 /i 3 am indicat locurile unde spotul luminos are de:ieri ru/te care marceazQ momentele 7n care a fost emis semnalul ultrasonor /i respecti: 7n care a fost receptat semnalul reflectat de f aţa opusQ. Prin 2 am indicat locul unde este indicatQ primirea unui semnal reflectat de un defect. Poziţia relati:Q a acestuia 7n raport cu 1 /i 3 ne permite sQ determinQm ad9ncimea la care se gQse/te defectul.

%.' IR2NDT @ste un sistem modular de in:estigație nedistructi:a 7n timp real ce utilizeaz" termografia acti:". Programul se poate utiliza cu toate tenicile cunoscute de control nedistructi: )+A, JocG$n, Puls, +ranzitoriu, iro+ermografie* și cu o gam" larg" de surse de ecita ție )optice, ultrasunete, curenți edd<, microunde ... *.  $D+ este ideal pentru o multitudine de aplicații 7n control nedistructi:, at9t pentru corpuri metalice c9t și nemetalice. %odularitatea sistemului $D+ permite un grad 7nalt de fleiilitate,7n cele mai multe cazuri fiind necesar" numai scimarea sursei de ecitație.

1'

 @lementul principal al sistemul $D+ este camera de termo:iziune (J$ 
%.) *et#da de e&amnare cu partcu"e magnetce Poate fi aplicat" pentru detectarea fisurilor și a altor discontinuit"ți aflate la suprafaț" sau 7n imediata apropiere a suprafeței materialelor feromagnetice.  ensiilitatea metodei este maim" pentru discontinuit"țile de la suprafaț" și scade rapid cu ad9ncimea. Discontinuit"țile tipice ce pot fi detectate prin aceast" metod" sunt? fisurile, șanțurile marginale, lipsa de topire, defectele de laminare și porositatile.;n principiu aceast" metod" presupune magnetizarea suprafe ței de eaminat și aplicarea particulelor  magnetice )mediul de eaminare* pe suprafaț". Particulele magnetice :or forma contururi pe suprafaț" acolo unde fisurile sau alte discontinuit"ți produc distorsiuni ale c9mpului magnetic )c9mp de sc"p"ri*.

%.3 *et#da de e&amnare cu "c4de penetrante

@ste eficient" 7n detectarea discontinuit"ților descise la suprafa ța metalelor  neporoase și a altor materiale. Discontinuit"țile tipice detectate de aceast" metod" sunt fisurile, șanțurile marginale, lipsa de topire, defectele de laminare și porosit"țile. Principiul metodei este urm"torul? penetrantul este aplicat pe suprafața ce urmeaz" a fi eaminat" și 7i este permis" p"trunderea 7n discontinuit"ți. Penetrantul 7n eces este apoi 7ndep"rtat, suprafața este uscat", apoi se aplic" de:elopantul. De:elopantul func ționeaz" at9t ca material care s" asoar" penetrantul care a r"mas 7n discontinuit" ți, c9t și ca fundal contrastant pentru a mari :iziilitatea indicațiilor.

2

Cap. III N#rme de te4nc( a $ecurt(! munc

1.

;n 7nc"perile umede se folosesc unelte electrice care funcţioneaz" la tensiunea de 3824812 8

2.

Distanţa dintre un talou de distriuţie /i un utila> s" nu fie mai mic" de un 1 mm8

3.

@ste interzis" l"sarea monta>ului su tensiune f"r" supra:egere8

4.

;naintea efectu"ri lucr"ri se :a face o scurt" :erificare a sculelor din punct de :edere al izolaţie8

5.

;naintea efectu"ri operaţiei de 7ndoire se :a :erifica starea ciocanului /i coada s" nu  prezinte fisuri /i s" fie ine fiat"8

6.

0neltele de m9n" pentru t"iere :or fi :erificate 7nainte de 7nceperea pentru a se depista defecţiunile care ar putea eista8

!.

;n timpul efectu"ri operaţiei de 7ndreptare nu se :a sta aplecat cu faţa spre tal", corpul se :a ţine drept 7n faţa mesei de lucru

#.

0neltele de m9n" treuie s" fie 7n un" stare de funcţionare, s" nu prezinte cr"p"turi sau deform"ri

'.

;ndreptarea a/ciilor r"mase 7n urma filet"ri se :or 7ndep"rta cu o m"tur" sau perie8

1.

Aparatele /i instalaţiile intrate 7n reparaţii capitale nu se :a da 7n eploatare f"r" a fi

 pre:"zute cu toate dispoziti:ele care :" asigur" securitatea muncii8 21

11.

;n cazul reparaţiilor capitale conducerea e oligat" a lua m"suri de 7mun"t"ţire a condiţiilor de munc" prin mi>loace de mecanizare, m"sur"ri tenosanitare /i m"sur"ri tenoorganizatoare8

12.

Conducerea tenic" :a ţine e:idenţa e/alon"ri /i realiz"ri lucr"rilor de in:estiţii pentru

 protecţia muncii /i limita termenelor stailite 7n plan8 13.

;ntreg personalul este oligat s" 7ndeplineasc" /i s" cear" anga>aţilor 7n suordine s" 7ndeplineasc" strict normele de tenic" a securit"ţi muncii pentru care au toat" r"spunderea8

14.

Pentru nerespectarea normelor /i instrucţiunilor de tenic" a securit"ţi munci /i

 protecţia muncii :ino:aţi :or fi tra/i la r"spundere conform regulamentului.

50"#grafe

1. Aurel Ciocarleaasilescu, %ariana Constantin8Asamlarea, 7ntreținerea și repararea mașinilor și instalațiilor.@ditura $CCAJ 2 2. uandra oia, Jiliana +enescu8=rgane de mașini și mecanisme.@ditura igma 22 23. 3. Droota . , Atanasiu %. , tere . , %anolescu . , Popo:ici %. , =rgane de mașini și

mecanisme B manual pentru licee industriale și agricole, clasele a Ra, a R$a, a

R$$a și școli profesionale, @ditura didactic" și pedagogic", .A., ucurești, 1''3. 4. tere . , =rgane de mașini, %anual pentru licee industriale anii ;$$$$$, școli  profesionale, de m"ieștri

și

de specializare postliceal", @ditura didactic"

și

 pedagogic", ucurești, 1'!!. 5. Paizi O. , tere . , Jaz"r D. , =rgane de mașini și mecanisme, @ditura didactic" și  pedagogic", ucurești, 1'#. 22

23