UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, BRASOV FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZARE ROAMAN ENGLEZA, GRUPA A II-a
DESCANTECE SI TRADITII FOLCLOR
Student: Vlad Alexandra Cristina
BRASOV 2010
Berca Comuna Berca, situata la 29 de km departare fata de municipiul de resedinta, Buzau, este dispusa pe cele doua maluri ale raului Buzau. Valea acestui curs de apa a dezvoltat in zona o multime de terase, locul de amplasare al celor 13 sate componente ale comunei. Aflandu-se intr-o zona depresionara, relieful comunei este predominant de deal. Ca obiective turistice putem enumera Manastirea Ratesti – biserica si muzeu-, Vulcanii Noroiosi de la Paclele – singurii in Europa de Est-, Cetatuia si biserica Berca. Zona este cunoscuta si pentru “carnatii de Plescoi”. Din aceasta zona am cules doua descantece de deochi si unul de aplecat de la o femeie in varsta de 62 de ani, pe nume Lacusta Zoia, fiind recunoscuta ca „are leac”, in data de 21 noiembrie 2009. De aplecat „Plecate plangacioase Iesiti din astfel de oase Ca de nu iesiti pana Joi Ma pun cu bata pe voi Si dau si-n stanga si-n dreapta Pan’ s-o alege praful de voi.” Descantecul se spune atunci cand persoana respectiva are stari de voma, ameteala, dureri de cap, o stare de rau general care poate fi confundata cu o durere de stomac si care ar necesita ajutorul unui cadru medical. Scopul acestui descantec este de a alina si chiar de a vindeca. Pentru ca descantecul sa dea rezultate bune se rosteste in soapta. Persoana in cauza se aseaza intr-un pat pentru a evita starile de ameteala. In timpul descantecului mainile se maseaza cu otet la nivelul venelor de la ambele antebrate incercand sa se indeparteze „galmele” care ar impiedica circulatia normala a sangelui. De obicei aceasta manifestare a organismului apare dupa un consum exagerat sau „cu pofta” al diverselor alimente. Otetul este utilizat pentru a indeparta senzatia de voma. Persoana care spune descantecul se inchina in cele patru zari, iar persoana descantata se inchina de 3 ori. De deochi „Mergea (Numele) pe cale, pe carare Si se intalni cu Maica Domnului in cale (Numele) plangea si se vaita. Maica Domnului intreba: - De ce plangi (Numele)? - Plang Maica Domnului ca sunt deocheata. (numele) mergea si se vaita. Maica Domnului statea si se ruga - Du-te la Zoica Zoica cu gura-ti descanta
Maica Domnului cu mana-ti ia Si-n Marea Neagra-ti arunca. Si ramane (Numele) luminata Ca Maica din cer preacurat lasata. Amin!” „Cum se potoleste vantul si pamantul Potolii cu 44 de deocheturi Cu sastaturi Cu ceasuri rele De la (Numele) Din ficati, din borjoci Din gene din sprancene Sa cheie, sa rascheie Sa ramana (numele) curat, luminat, Ca Maica Domnului din cer lasata. Amin!” I Inainte si dupa recitarea descantecului se spune „Tatal nostru”. Se repeta acest ritual de trei ori. Dupa aceasta intr-o cana se toarna apa curata neinceputa, se lasa trei bete de chibrit sa arda si se sting in aceasta apa, unde se mai gasesc doua fire de busuioc. Daca persoana respectiva a fost foarte deochiata si inca nu i-a trecut betele de chibrit se vor duce la fundul canii, daca a fost deochiata usor betele vor ramane la suprafata. Apoi se dea sa bea celui descantat din acea apa timp de trei zile: lunea, miercurea si vinerea. In fiecare zi timp de 7 zile persoana respectiva trebuie sa se stropeasca cate putin pe corp cu acea apa in care s-au stins betele de chibrit iar daca dupa ultima zi in care se respecta ritualul inca mai exista apa cu aceasta se uda o floare sau un pom, deoarece aceste plante se considera lucruri pure, iar betele de chibrit impreuna cu cele de busuioc se arunca la o rascruce de drumuri pentru a se pierde urma deochiului. II Dupa ce se spune descantecul persoana descantata este rugata sa se miste, pentru ca se spune ca deochiul ramane in locul respectiv. Persoana deocheata se spala pe fata pentru a da jos deochiul din ea iar cu dosul palmei umede isi face semnul crucii de trei ori pe frunte. Se foloseste dosul palmei deoarece este mai pur, mai curat decat palma in sine cu care se presupune ca atingem si facem mai multe pacate. In acest timp Persoana deocheata spune de trei ori: „ Nu spal pe (numele) , spal deochiul de la (numele)”. Ramnicu Sarat Municipiul Ramnicu Sarat este situat in judetul Buzau, in Campia piemontana a Ramnicului, pe cursul raului Ramnicu Sarat, la 30 km nord-est de municipiul resedinta de judet Buzau. Prima mentionare documnetara a Localitati Ramnicu Sarat dateaza din 8 septembrie 1439 , intr-un document emis de Vlad Dracul. Are numeroase puncte de
atractie turistica, printre care o serie de cladiri foarte vechi si valoroase cum ar fi Complexul Brancovenesc compus din Casa Domneasca si Biserica Manastirii. Scutecele Domnului Acest obicei l-am vazut facandu-se numai in acest oras. Persoana de la care am luat aceasta reteta se numeste Balota Sanda in varsta de 83 de ani si s-a nascut in Daramati, un sat de langa orasul Ramnicu Sarat. In momentul in care s-au mutat la oras cei care au locuit in acel sat au luat traditia cu ei si au dus-o mai departe. Foile se prepara in perioada dintre inceperea postului Sfantului Craciun pana la Ignat. Foile se prepara din apa, faina si sare. Pentru realizarea a 100 de foi se utilizeaza o jumatate de kg de faina, 250 ml de apa si un varf de cutit de sare. Faina dizolvata in apa calduta si cu sare se framanta foarte mult pana ies „basici” din coca, se aseaza in lighian si se lasa la „odihnit” un sfert de ora. Se inchina coca de trei ori. Dupa aceea se asaza pe masa si se intind cu sucitorul foi foarte subtiri. Se taie patrate cat palma si se coc pe plita. Foile pregatite se pastreaza intr-un vas pana in Ajunul Craciunului. De dimineata, in ziua de ajun, se pregateste un sirop din apa calda si zahar intr-un vas mai mare astfel incat in acesta sa se poata inmuia macar doua foi. Cu ajutorul unei supiere se scot din sirop, se aseaza pe farfurii intinse. Intre timp se pregateste intr-un bol nuca data prin masina, macinata. Ca ingrediente ce vor mai fi folosite pe masa se regasesc zaharul, coaja de la o lamaie, zahar vanilat si miere de albine. Pentru a prepara o farfurie se utilizeaza aproximativ 10-12 foi in mai multe straturi. Fiecare strat contine 2 foi. Intre straturi se pune o pelicula de nuca, impreuna cu una de zahar. Pe ultimul strat in plus se adauga putina miere impreuna cu un praf de coji de lamaie rase. Pe farfuriile pregatitre pentru impartit se aseaza un covrig si un mar, produse de post. Covrigul este un substituent al painii, painea simbolizand punerea laolalta a boabelor de grau macinate, reprezentand armonia.Nuca este rezistenta in timp si pe de o parte este un fel de expresie a chintesentei durabilitati, iar pe de alta parte miezul ei are forma semnului crucii. Merele sunt expresia frumusetii si a tineretii. Aceste farfurii special pregatite se tamaiaza si in acest timp se spune „Tatal nostru”. Nu se stie de ce anume aceste turte poarta numele „Scutecele Domnului”, insa numele este potrivit cu sarbatoarea ce va fi celebrata urmatoarea zi de cand se impart turtele, ziua de Craciun, cand s-a nascut Iisus Hristos. Aceste turte se impart in amintirea celor decedati. Ele se dau atat strainilor cat si persoanelor din familie sau apropiatilor. Ianinte de a se oferi aceste luminari se aprinde o lumanare in prezenta persoanelor carora se inmaneaza turtele, care ulterior va fi stinsa de cel ce primeste faruria.
