Tema: DEPENDENŢ ŞI CODEPENDENŢA
Conform definitiei de dictionar notiunea de dependenta reprezinta o stare de subordonare, atarnare, supunere, caracrerizata prin pierderea anumitor libertati. La ora acutala prin notiunea de dependenta din punct de vedere psihologic se intelege manifestarea excesiva a unui mod de comportament anormal si daunator .
Poate parea surprinzator, dar aproape toate activitatile umane - ca de exemplu munca, alimentatia, sexualitatea, acumularea unor valori materiale, stabilirea unor recorduri, consumul unor medicamente, consumul de alcool si alte droguri pot lua trasaturile unei dependente. De obicei, insa, folosim notiunea de dependenta doar pentru manifestarile care duc la o pierdere a libertatii pentru persoana in cauza prin afectarea capacitatii de decizie in anumite privinte. Comportamentul respectiv este constientizat la un moment dat, ca o problema tot mai serioasa pentru propria persoana sau pentru cei din jur, dar totusi nu se renunta la el. In aceasta privinta, apare o asemanare cu alte comportamente obsesive, r espectiv maniacale, care pot merge pina la lezarea demnitatii umane. Din cauza pierderii libertatii personale se modifica si unele trasaturi de personalitate, dar aceasta se produce intr-un mod insidios si poate trece neobservata multa vreme. De exemplu, comportamentul dependent impinge omul catre autoamagire si minciuna, deoarece cel in cauza are nevoie de un sistem sucit de explicatii pentru a nu-si pierde respectul de sine, precum si respectul celorlalti. alta caracteristica a notiunii de dependenta o constituie si conotatia negativa cu care este perceputa, motiv pentru care in general oamenii nu doresc sa fie etichetati ca atare. ibertatea! autodeterminarea "i autocontrolul! indeplinirea #unctiilor "ociale "i "anatatea sunt valori deosebit de apreciate ale societatii, dar atata vreme cat cineva se dedica anumitor pasiuni sau chiar placeri neinfranate, fara sa-i fie afectate sanatatea, pozitia sociala sau capacitatea de munca, probabil ca nimeni nu-l va considera dependent sau maniac.
!cesti termeni se folosesc de regula doar daca aceste valori au fost lezate, daca intreaga sfera de interese a omului se ingusteaza si cand comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind insa tot mai putina satisfactie. In cele din urma un alcoolic va constata ca bautura nu i-a adus nici o satisfactie, asa cum un "or#oholic $dependent de munca% nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel incat comportamemtul sau nu mai este influentat de succes sau de rezultatul muncii. !ceasta autodinamica a dependentei duce in cele din urma la incapacitatea progresiva de a percepe placerea si la pierderea poftei de viata .
&e disting doua feluri de dependenta' cea #izica si cea p"i$ica. Dependenta #izica este o consecinta unui consum frecvent si abuziv de substante nocive si a adaptarii organismumui prin modificari metabolice la acesta, obtinindu-se o crestere a tolerantei. Drept urmare organismul are nevoie de respectiva substanta ca sa functioneze. Dependenta fizica se manifenta intotdeauna la intreruperea consumului cind apar o serie de fenomene neplacute pe plan fizic, numite fenomene de sevraj. &enzatia trupeasca de normalitate se reinstaleaza la reluarea administrarii.
Despre dependenta p"i$ica se vorbeste atunci cand exista dorinta interioara, iar apoi cerinta obsesiva de a consuma in continuare substanta nociva, fie pentru a-si procura din nou placere, fie pentru a evita neplacerile. Depedentul psihic foloseste acea substanta pentru a obtine starea de confort psihic si pentru a rezolva starile de stres sau indispozitiile. !tunci cand substanta nu este la indemana, apare disconfortul psihic sau chiar frica. (ste foarte posibil ca dependenta psihica si cea fizica sa apara independent una fata de alta. atitudine gresita tipica exista la viitorul dependent cu mult inaintea instalarii bolii. Pentru producerea dependentei, nu substanta este atunci decisiva, stand practic la dispozitia tuturor oamenilor. Decisiva este impulsionarea hotarata a unei persoane de a se folosi de acesta substanta in vederea obtinerii anumitor efecte, de-abia asta face din om o persoana dependenta.
Tratamentul dependentei:
Ie"irea din dependenta poate avea loc #ie prin #orte proprii! #ie cu a%utorul grupelor de intra%utorare "au prin a"i"tenta de "pecialitate
Cercetatorii americani Prochas#a si Di Clemente au observat si inregistrat cum se elibereaza un dependent din boala sa, indiferent de ce cale a ales si au constatat o strucura de baza comuna ca in figura urmatoate !stfel ei au identificat patru #aze de evolutie' &aza premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta tema care poate da de gandit. &aza meditativa in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp realitatea mult evitata patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si propuna schimbari profunde. &aza de actiune in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind niste solutii se hotaraste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari mici si simple ale stilului de viata. &aza de per"everenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.
De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din boala. !vantajul acestui model consta in faptul ca incercarile esuate, obisuite la iesirea din dependenta, sunt prezentate ca surse de invatare si nu ca obiceiuri proaste care nu mai ofera perspectiva progresului. Din pacate aceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret. Pericolul este ca fiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai incerce odata. Devine demoralizat si respinge unele informatii utile sau oferte de ajutor. Pentru multi alcoolici prima incercare se limiteaza la nivelul simptomatic, impunandu-si doar sa nu mai bea. !bia apoi realizeaza ca trebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din viata lor, sa rezolve situatii sociale, eventuale conflicte si sa imbunatateasca relatiile cu persoanele apropiate sau importante. )or constata ca si aceste aspecte au influentat nereusitele premergatoare. )or ajunge la concluzia ca trebuie sa-si analizeze felul trairilor, ca trebuie sa se schimbe mai profund. Ab"tinenta este definita ca fiind abtinerea voluntara de la satisfacerea unor necesitati fiziologice sau a unor placeri.
In cazul alcoolismului ab"tinenta este notiunea prin care se defineste renuntarea de#initiva la com"umul de bauturi alcoolice sau orice preparat care contine alcool, constituind o premisa indispensabila vindecarii si din aceasta cauza reprezinta o masura terapeutica de baza. Pentru terapia alcoolismului abstinenta este conditia de baza, iar capacitatea de a duce o viata implinita si sanatoasa este telul ei. *ratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape di"tincte la care participa membrii ai di#eritelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic. Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata. !cesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine rezultate dependentii foarte motivati. Etapa de dezinto'icare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.
Etapa de dezobi"nuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament stationar, atunci cand nu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul social nu sustine cauza. Etapa de po"tcura "i readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care participarea la grupuri abstinente este de mare importanta.
Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia in grup - terapia de grup . ricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest element nu lipseste din nici o clinica de specialitate. Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. +n alt aspect consta in accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. rupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. +n alt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. !ceasta poate fi diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de ceilalti contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhiba altfel orice proces. &ansele de succes ale tratamentului sunt considerate de multi dintre concetatenii nostri in mod eronat ca fiind reduse, insa situatia nu sta de loc asa.
Pe termen lung raman abstinenti circa / dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de lunga durata. !lti 0/ au o recidiva din care isi revin prin propriile forte. Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. 1ecidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica. Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 2,/ dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 3,/ dintre cei care n-au contactat un asemenea grup. &ucces mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 3 de ani. Ace"te date "tati"tice con#irma ceea ce poate #i le"ne dedu": pacientul pa"treaza comportamentul "c$imbat cu atat mai multa per"everenta cu cat e"te mai convin" de nece"itatea lui! ob"erva avanta%ele "ale! e"te "pri%init de alte per"oane! traie"te in conditii "tabile! nu "e orienteaza dupa valori "traine "i i"i incadreaza noul comportament intr(o anume #inalitate.
Codependenta
4ult timp alcoolismul a fost considerat o problema a celui dependent, care era privit ca o persoana rea si lipsita de vointa, a carei vindecare se putea realiza prin izolarea de familie si cu ajutorul altor dependenti. La ora actuala alcoolismul este considerat o boala a familiei, in care nu numai dependentul este afectat ci si intreaga familie, fiecare membru al acesteia avand un rol in instalarea boli, pentru ca unui purtaror al sindromului ii corespunde un intretinator al sindromului, asa cum unui neajutorat ii corespunde un ajutator sau unui suferind ii corespunde un ingrijitor al suferintei. )n bolnav "i un ingri%itor "e ga"e"c "i "e completeaza reciproc! pentru ca nece"itatile ambilor parteneri "e imbina per#ect! unul "imtind nevoia "a o#ere protectie! iar celalat "a #ie ocrotit. *ermenul folosit pentru a desemna membrii familiei unui dependent de alcool este cel de co( dependent. Dar termenul nu se rezuma doar la membrii familiei alcoolicului' partener de viata, copii, patrinti, frati, ci si la colegii de serviciu, prietenii, vecinii, etc. alcoolicului. Prin extensie un co-dependent este o persoana din preajma alcoolicului, un aliat al acestuia si un dublu participant la boala. Daca initial, la inceputul anilor 2, termenul de co-dependenta a fost introdus in domeniul tratamentului dependentei de alcool, referindu-se in mod special la sotiile alcoolicilor, recent termenul a inceput sa fie folosit generic pentru a descrie un stil disfunctional de a relationa cu cei din jur. Initial simptomele co-dependentei au fost considerate ca o reactie la stresul vietii alaturi de alcoolic, iar teama, rusinea, suferinta si mania exagerata a membrilor familiei erau vazute ca raspuns la comportamentul unei persoane foarte bolnave, care si-a perdut controlul datorita dependentei de care sufera. Dar "(a con"tatat ca ace"te compotramente au continuat "a #ie mani#e"tate de membrii #amiliei "i cand alcoolicul a devenit ab"tinent.
!cest lucru a atras atentia specialistilor, care si-au dat seama ca este vorba de o alta boala care afecteaza familia, iar cauzele ascunse ale acestui comportament disfunctional au contribuit de fapt la agravarea consumului de alcool al dependentului. *ermenul de co-dependent a fost folosit pentru a ajuta familiile si partenerii de viata ai unui alcoolic sa inteleaga reactiile si comportamentele pe care le dezvolta prin traiul alaturi de un alcoolic. persoana co-dependenta este descrisa ca fiind o persoana deosebita, politicoasa, altruista pentru ca in aparenta este ingrijorata de soarta celor din jur, fiind mereu dispusa sa ajute si sa poarte grija acestora. Dorinta si incercarile ei de a avea grija de o persoana aflata in dificultate, au la baza intentii bune, dar grija devine compulsiva si daunatoare si il prinde pe co-dependent intr-un cerc vicios in care nu mai obtine satisfactii si din care nu poate iesi. Co-dependentii adesea preiau rolul unui martir si devin binefacatorii unei persoane care are nevoie de ei. Ace"te incercari repetate de a "alva! determina per"oana care prime"te a%utor "a dezvolte un comportament di"tructiv prin care devine tot mai dependent de actiunile de "alvare ale bine#acatorului! iar co(dependentul cu cat o#era mai mult a%utor cu atat "e "imte mai "ati"#acut! placandu(i ipo"taza de bine#acator .
Comportamentul co-dependent rezulta din tendinta de a exercita prea mult control asupra sentimentelor, gandurilor si actiunilor altor persoane, prin care se obtin mici avantaje in oportunitatile de a-si satisface propriile dorinte. Co-dependentii adesea confunda ceea ce sunt ei si ce sunt altii considerand ca sunt centrul lumii din jurul lor si ca fericirea sau nefericirea celorlalti depinde de ei. !jung sa isi organizeze viata pentru a primi aprobarea celor din jur, lucru ce da sens si valoarea vietii lor. 5u de putine ori co-
dependentii continua sa ramana intr-o relatie indiferent cat de distructiva este penru propria lor persoana.
&ormele de comportament co(dependent in #amilie sunt'
Preluarea responsabilitatilor in locul persoanei dependente. &cuzarea comportamentului persoanei dependente in fata persoanelor apropiate, rudelor, prietenilor, colegilor de munca sau superiorilor. !jutarea alcoolicului prin scutirea de diferite activitati dificile. Controlarea compotramentului si vietii alcoolicului prin evitarea participarii la diferite evenimente si situatii in care stie ca se consuma bauturi alcoolice, trasarea de sarcini in vederea evitarii unui posibil consum de alcool, cautarea rezervelor de bautura si aruncarea acestora, dovedirea prin argumente a afirmatiilor mincinoase ale alcoolicului. 5esinceritatea fata de persoana dependenta, fata de alte persoane si fata de sine insasi in ceea ce priveste realitatea si sentimentele produse de dependenta. *endinta de a fi perfect in tot ceea ce face, crede, gandeste din dorinta de a fi admirat si apreciat de cei din jur.
La fel ca si dependenta de alcool co-dependenta cunoaste propria sa evolutie stans legata de evolutia dependentei urmand mai multe faze caracterizate prin anumite atitudini. In primele faze ale dependentei de alcool cand inca alcoolicul consuma ocazional, codependentul adopta o atitudine protectoare . Cauta sa scuze comportamentul partenerului gasind o paleta variata de motive pe care le expune celor din jur. Cu cat creste cantitatea de alcool a partenerului, cu atat mai tare creste si nevoia de a gasi vinovatul situatiei in care s-a ajuns, dar pentru ca nu de putine ori el este tinta reprosurilor, acuzatiilor, invinuirilor consumului de alcool, co-dependentul ajunge sa creada ca el este cauza. !junge sa se indoiasca de calitatea lui ca om, ca sot6sotie, parinte. Pentru ca acesta situatie determina o presiune prea mare pentru co-dependent, acesta cauta sa isi dovedeasca siesi si celor din jur ca este o persoana perfecta. Incearca sa-i multumeasca pe toti, preia tot mai multe responsabilitai in casa, rezolva situatii dificile, considerand ca numai asa il poate determina pe partener sa se lase de baut. Dar contrar asteptarilor alcoolicul nu reduce consumul de alcool, ci chiar il mareste, situatie care determina din partea co-dependentului o noua reactie devenind controlator . !ceasta reactie apare din nevoia disperata de a tine sub control o situatie care si-a pierdut controlul, in vederea reducerii starii de tensiune si restabilirii securitatii. Co-dependentul ajunge sa controleze tot ceea ce face alcoolicul , ii monitorizeaza tote aspectele vietii si chiar cauta sa ii organizeze viata din dorinta de a-l tine cat mai departe de sursele de procurare a bauturii. Pentru ca stima de sine a co-dependentului se deterioreaza treptat, acesta paseste intr-o noua etapa, etapa de blamator. Co-dependentul incepe sa proiecteze asupra alcoolicului sentimente de manie, furie, teama, esec, acesta fiind vazut ca unicul motiv al problemelor existente. *reptat co-dependentul isi pierde orice capacitate de a-si imbunatatii stima de sine si cauta sa se protejeze prin insingurare. (ste momentul cand ajunge sa se victimizeze, sa isi planga de mila si sa nu isi mai doreasca sa ajute, sa sprijine pe nimeni. 1upe relatiile cu prietenii sau persoanele apropiate, rude, ajungand sa se izoleze intr-o lume a sa, plina de amaraciune. Insa prin asumarea tot mai multor responsabilitai in locul dependentului alcoolic, initial jucand rolul de protector, ulterior de controlator si mai apoi de blamator, co-dependentul paseste in
ultima faza a evolutiei sale si anume ingaduinta. !cest comportament ii permite alcoolicului sa evite consecintele comportamentului sau, pentru ca incercarile disperate ale co-dependentului de a-i manipula si controla comportamentul, de fapt, i-au oferit suport si incurajare. 5ecesitatea acordarii de ajutor co-dependentilor este vitala, daca se doreste restabilirea armoniei si functionalitatii cuplului si familiei, mai ales in situatia in care insusi alcoolicul isi trateaza dependenta. 1ecuperarea co-dependentilor presupune folosirea unor metode variate cu scopul de a procesa si accepta durerea provocata de trecut si prezent, in vederea dobandirii unui nou stil de viata. Insa aceasta recuperare nu se poate realiza intr-un timp foarte scurt, pentru ca insasi instalarea codependentei s-a realizat in timp. De multe ori recuperarea se extinde pe tot restul vietii. !jutorul de specialitate ofera oportunitatea identificarii factorilor care au contribuit la instalarea comportamentului co-dependent si sunt furnizate efectiv strategii utile de folosit in situatii in care poate reaparea comprtamentul.
