Decoloniza rea Africii
Decolonizarea
In 1914, imperiile imperiile europene din Asia si Africa erau puternice, iar administratorii imperiali erau siguri ca fac o treaba buna aducand civilizatia in randul popoarelor pe care le stapaneau. In Imperiul Britanic, controlul exercitat de ,,tara mama’’ a fost inlocuit cu autoguvernarea proprie-o implicare mai mare sau mai mica in diriarea propriilor afaceri - in comunitati in care colonistii albi se a!au in maoritate. "intre acestea, #anada, Africa de $ud, Australia si %oua 'eelanda devenisera dea cunoscute sub numele de dominioane, ceea ce insemna ca acestea sunt parteneri independenti in cadrul imperiului.
Africa
$tapanirea coloniala parea sa dureze mult mai mult in Africa, unde economia era in general mai putin dezvoltata, iar con!ictele dintre triburi adesea divizau populatia. (ulte colonii nu aveau nici o origine geogra)ca geogra)ca sau sau etnica etnica coerenta, coerenta, de de vreme vreme ce ce granitele lor niste simple linii drepte trasate de negociatori negociatori in numele puterilor europene rivale pe timpul ,,*uptei pentru Africa’’ din anii 1++. %ationalismul avea o in!uenta puternica doar in randurile grupurilor relativ restranse de intelectuali negri si angaati civili. otusi, otusi, aceste doua grupuri au devenit treptat active in anii 19, iar atitudinile autoritatilor autoritatilor si si a populatiilor populatiilor africane africane aa inceput inceput sa sa se se sc/imbe. sc/imbe. In In 0ena, 0ena, britanicii au distrus societatea secreta (au (au, care a desfasurat o campanie terorista impotriva colonistilor albi care ocupau pamanturile cele mai fertile2 insa acest con!ict nu era tipic. In 193, campania politica militanta de tip tip occidental, condusa de 0ane %5ruma/, a determinat (areaBritanie sa recunoasca independenta #oastei de Azur, devenita cunoscuta sub numele de 6/ana. 7rice iluzie a (arii Britanii de a ) o putere mondiala a fost spulberata de criza #analului de $uez din 198, cand (area Britanie si ranta s-au folosit de un razboi israelianoegiptean pentru a reocupa #analul de $uez, )ind apoi fortate sa se retraga umilitor sub presiunea $:A. #uvintele ,,imperialism’’ si ,,colonialism’’ au auns sa desemneze abuzul unui sistem de dominatie invec/it. invec/it. "e asemenea, devenea clar ca decolonizarea nu afecta interesele economice ale (arii Britanii in Africa. ;rin urmare, discursul discursul din din 198 198 al al primului primului ministru ministru britanic
Africa de Sud
#a si in Algeria, existenta unor minoritati largi in Africa de $ud a complicat decolonizarea acesteia. In >/odesia de $ud independenta a fost declarata de albii a!ati la conducere, in po)da guvernului britanic. In ciuda asprelor embargouri comerciale internationale, >/odesia a supravietuit pana cand economia sa zdruncinata a generat noi negocieri si transformarea >/odesiei ,,albe’’ in multirasiala 'imbabe. Africa de $ud nu a fost o colonie, dar societatea dominata de albi era o mostenire coloniala. "e asemenea, ea avea propria sa colonie? a!at in trecut sub dominatie germana, sud-vestul Africii a fost incredintat Africii de $ud de catre *iga %atiunilor. Acesta a devenit independent abia in 199 sub numele de %ambia, cand au avut loc sc/imbari maore in Africa de $ud.
"up@ 194, micarea de decolonizare a devenit trendul principal n relaCiile internaCionale, dominaCia imperiilor coloniale )ind virulent contestat@. "ar decolonializarea a nsemnat nceputul unor perioade de violenC@ i c/iar r@zboi civil ntre diferite grup@ri politice care propuneau modele concurente de dezvoltare a noilor state, dar sau dovedit incapabile de dialog. Dn puCine cazuri situaCia s-a rezolvat nonviolent, aa cum a fost n India.
"ecolonizarea Africii a fost puternic susCinut@ de :niunea $ovietic@ i #/ina, C@ri comuniste n c@utare de sfere de in!uenC@ n lupta mpotriva capitalismului. Dn maoritatea coloniilor din Africa, disputele s-au tranat prin soluCia r@zboiului deoarece g/erilele comuniste, subvenCionate i narmate de c@tre blocul comunist, au refuzat negocierile cu celelalte grup@ri politice. Asemenea statelor din blocul comunist, >omEnia s-a implicat i ea n decolonizarea Africii ncercEnd s@ aleag@ o soluCie independent@ i s@ mizeze pe micarea C@rilor nealiniate, din care ns@ nu a f@cut parte. (ircea %icolaescu a fost ambasador n cEteva C@ri C@ri din Africa i America de $ud i a fost membru al delegaCiei romEne la 7%: n #omitetul de "ecolonizare. Dntr-un interviu din 1998 acordat #entrului de Istorie 7ral@ din >adiodifuziunea >omEn@ el s-a referit la principiile >omEniei de decolonizare a Africii. F Relaţii ale României cu spaţiile foste coloniale au fost şi înainte de cel de-al doilea război mondial şi unele chiar foarte intense. Ele s-au intensicat după cel de-al doilea război mondial şi mai ales în contextul încercării României de a intra în lume ca ţară independentă cu propria ei politică în căutarea de alianţe de interese comune. !nul din punctele acordurilor realizate cu aceste colonii şi apoi ţări africane a fost menţionarea libertăţii ecăreia dreptului ecăreia de a-şi ale"e calea dez#oltării potri#it propriei decizii. $roblema sistemului intern intern aa respectării respectării lui lui a fost întotdeauna menţionată în documentele noastre de politică externă. F
În cazul conictelor civile, soluţia aleasă de diplomaţia română a fost echidistanţa, de neimplicare deschisă de partea unei grupări sau a alteia. Mircea icolaescu. ! La Cairo erau foarte
puţine ambasade la care veneau reprezentanţi de la toate mişcările de eliberare din Africa. Toate mişcările de eliberare, indiferent de culoarea politică, din ţările africane îşi aveau reşedinţa la Cairo, în anii 191!". #ar numai la $om%nia şi la încă &!' ţări veneau şi mişcările de eliberare de dreapta şi cele de st%n(a. )ovieticii aveau (rupul lor de clienţi care susţineau sus şi tare re(imul socialist, direct sovietic. C*inezii aveau de asemenea clientela lor, ca să nu mai vorbesc de americani, mai puţin de francezi şi de en(lezi care erau compromişi. $om%nia, în ţările în care confruntările pe bază ideolo(ică au fărămiţat mişcarea de eliberare cum ar + Con(o, An(ola, ozambic, -ena, /imbab0e şi aşa mai departe, a fost sin(ura care a ţinut le(ătura şi cu unii şi cu alţii. Am avut întotdeuna canalul de dialo( desc*is, dar le!am spus că era treaba lor să se înţelea(ă. !
#alea unei politici africane independente pe care o alesese >omEnia nu era agreat@ de sovietici. "ar ec/idistanCa propus@ de >omEnia nu a fost una realist@, ca dovad@ ecoul ei foarte redus, aa cum reiese din cele a)rmate de (ircea %icolaescu. F%a proclamarea independenţei &n"olei so#ieticii or"anizaseră o reuniune a tuturor ambasadorilor ţărilor socialiste pentru a mer"e în comun să prezinte oma"iile lor noului preşedinte ales. 'umai că reprezentantul României ambasadorul (heor"he )toian nu a acceptat să mear"ă cu ceilalţi şi a mers sin"ur înaintea tututror şi a prezentat salutul şi spri*inul pentru independenţa &n"olei. $e tot parcursul frământărilor de acolo atâta #reme cât noi am fost solicitaţi am ţinut le"ătura şi cu o mişcare şi cu alta şi le-am sfătuit în permanenţă în le"ătură cu ne#oia de a se înţele"e între ele. )o#ieticii au mizat pe una din mişcări americanii pe alta chinezii au fost alături de americani şi asta a fost cauza unui război. 'u a fost aşa în +anzania unde maturitatea forţelor interne a fost în stare să se distanţeze e"al şi de unii şi de alţii. F
(ircea %icolaescu s-a referit i la particularit@Cile Africii ale c@ror negli@ri au dus la eecuri, aa cum a fost cazul Algeriei. F ,n ceea ce pri#eşte #iziunea asupra procesului de decolonizare se rupe uneori articial e#oluţia din &frica aşa-zis &rabă de &frica aşa-zis 'ea"ră. 'u se poate spune că &frica este numai 'ea"ră sau numai &rabă aproape în niciuna din zonele ei. ar în ceea ce pri#eşte aşa-zisa zonă )ahariană acolo este o zonă de inuenţe reciproce. Este "reu de făcut o asemenea separare şi din punct de #edere istoric. !nul din ultimele state africane care şi-au proclamat independenţa a fost &l"eria. $uţine au fost zonele coloniale din lume care au fost incluse chiar în teritoriul naţional al ţării-metropolă aşa cum a fost &l"eria care a fost desinţată ca entitate şi ruptă în trei departamente ale /ranţei. !nul dintre exemplele de eşec răsunător al mişcării comuniste a fost &l"eria pentru că ea nu a reuşit să înţelea"ă că acolo este #orba de independenţa naţională a unui popor şi nu de o independenţă a trei departamente d in /ranţa.F
Implicarea >omEniei n decolonizarea Africii a nsemnat ns@ i alegerea unei direcCii f@r@ perspective n a face diplomaCie. Dn anii ’+, izolat de lumea politic@ occidental@ i Cinut de la distanC@ de C@rile socialiste, regimul #eauescu a mizat mult pe cartea africana
