Dammapada

CUVINTELE LUI BUDDHA ALEGERILE  Noi suntem ceea ce gândim. gândim. Tott ceea ce suntem răsare odată cu gândurile noastre. To Prin gândurile noastre noi creăm lumea. Cuântea!ă sau ac"ionea!ă cu o minte impură #i neca!urile te or urma$ Asemenea ro"ii ce urmea!ă carul tras de ită.  Noi suntem ceea ce gândim. gândim. Tott ceea ce suntem răsare odată cu gândurile noastre. To Prin gândurile noastre noi creăm lumea. Cuântea!ă sau ac"ionea!ă cu o minte  pură Iar %ericirea te a urma$ Asemenea um&rei tale$ de neclintit. 'Prii"i cum m(a insultat )i m(a loit$ Cum m(a trântit )i *e%uit+' Trăie)te cu ast%el de gânduri ) ei trăi ,n ură. 'Prii"i cum m(a insultat )i m(a loit$ Cum m(a trântit )i *e%uit+' A&andonea!ă asemenea gânduri )i ei trăi ,n dragoste. -n această lume$  Niciodată ura nu a risiit risiit ura. Doar dragostea risie)te ura. Aceasta este Legea$ De când lumea )i ineui!a&ilă. #i tu ei merge e lumea cealaltă$ #tiind asta$ cum ai mai utea %i răutăcios/ Cât de u)or răstoarnă ântul un coăcel %ira. Caută %ericirea ,n sim"uri$ 0ăs%a"ă(te cu mâncare )i somn$ #i ast%el$ ei %i )i tu de!rădăcinat. Vântul nu oate răsturna un munte. Tenta"ia Te nta"ia nu(l oate atinge e cel trea!$ uternic )i umil$ Pe cel stăân e sine )i ă!itor al Legii. Dacă gândurile unui om sunt tul&uri$ Dacă este neăsător )i lin de minciună$ Cum ar utea el ,m&răca ro&a gal&enă/ 1ricine este stăân e roria(i natură$ Luminoasă$ curată )i adeărată$ Acela ,ntr(adeăr oate urta ro&a gal&enă. Con%undând %alsitatea cu adeărul #i adeărul cu %alsitatea$ Pier!i din edere inima #i te umli de dorin"ă. Ve!i ceea ce este %als ca %iind %als

#i ceea ce este adeărat ca %iind adeărat. -ntoarce("i riirea către inima$ Urmea!ă("i roria natură. 1 minte necugetată este un acoeri) sărac. Pasiunea$ asemenea loii$ inundă casa. Dar dacă acoeri)ul este solid$ e2istă un adăost. 1ricine urmea!ă gândurile imure$ 3u%eră ,n ia"a asta )i ,n cea ce a eni. -n am&ele lumi el su%eră #i cu atât mai mult Când ede gre)eala %ăcută. Dar oricine urmea!ă Legea$ 3e &ucură aici )i dincolo. -n am&ele lumi el se &ucură #i cu atât mai mult Când ede &inele %ăcut. Căci mare este răslata ,n această lume$ #i cu atât mai mare ,n cea a să ină. 1ricât de multe cuinte s%inte cite)ti$ 1ricât de multe roste)ti$ Unde este &inele$ Dacă nu ac"ione!i con%orm lor/ E)ti tu un ăstor  Ce doar numără oile altuia$  Niciodată intrând e Cale/ Cale/ Cite)te câte cuinte dore)ti #i nu or&i rea mult. Dar ac"ionea!ă con%orm Legii. 0enun"ă la ec4ile o&iceiuri5  Pasiune$ du)mănie$ rostie. Cunoa)te adeărul )i găse)te acea+ Intră e Cale+

VEGHEA Aten"ia mereu trea!ă este calea către ia"ă. Prostul doarme Ca )i cum ar %i de*a mort$ Dar 6aestrul este trea! #i trăie)te etern. El eg4ea!ă. El este curat$ senin. Cât de %ericit este El+ Pentru că El )tie că a eg4ea ,nseamnă ia"ă.

#i ceea ce este adeărat ca %iind adeărat. -ntoarce("i riirea către inima$ Urmea!ă("i roria natură. 1 minte necugetată este un acoeri) sărac. Pasiunea$ asemenea loii$ inundă casa. Dar dacă acoeri)ul este solid$ e2istă un adăost. 1ricine urmea!ă gândurile imure$ 3u%eră ,n ia"a asta )i ,n cea ce a eni. -n am&ele lumi el su%eră #i cu atât mai mult Când ede gre)eala %ăcută. Dar oricine urmea!ă Legea$ 3e &ucură aici )i dincolo. -n am&ele lumi el se &ucură #i cu atât mai mult Când ede &inele %ăcut. Căci mare este răslata ,n această lume$ #i cu atât mai mare ,n cea a să ină. 1ricât de multe cuinte s%inte cite)ti$ 1ricât de multe roste)ti$ Unde este &inele$ Dacă nu ac"ione!i con%orm lor/ E)ti tu un ăstor  Ce doar numără oile altuia$  Niciodată intrând e Cale/ Cale/ Cite)te câte cuinte dore)ti #i nu or&i rea mult. Dar ac"ionea!ă con%orm Legii. 0enun"ă la ec4ile o&iceiuri5  Pasiune$ du)mănie$ rostie. Cunoa)te adeărul )i găse)te acea+ Intră e Cale+

VEGHEA Aten"ia mereu trea!ă este calea către ia"ă. Prostul doarme Ca )i cum ar %i de*a mort$ Dar 6aestrul este trea! #i trăie)te etern. El eg4ea!ă. El este curat$ senin. Cât de %ericit este El+ Pentru că El )tie că a eg4ea ,nseamnă ia"ă.

Cât de %ericit este$ Urmând calea celor tre*i+ Cu multă erseeren"ă El meditea!ă$ căutând Li&ertatea )i %ericirea. 3tai trea!$ gânde)te$ eg4ea!ă. Lucrea!ă cu gri*ă )i aten"ie. 0ămâi e cale #i lumina a cre)te ,n tine. Prin eg4e )i muncă 6aestrul ,)i creea!ă entru sine o insulă$ Pe care otoul n(o oate distruge. Prostul este %ără gri*ă. Dar 6aestrul ,)i men"ine igilen"a trea!ă. Aceasta este cea mai re"ioasă comoară. El niciodată nu cedea!ă dorin"ei. El meditea!ă. #i ,n uterea roriei 4otărâri Descoeră adeărata %ericire. El ,n%rânge dorin"a5  #i din turnul ,n"eleciunii Prie)te ,n *os %ără atimă Asura mul"imii ,ndurerate. Din âr%ul muntelui Prie)te *os către acei Ce trăiesc la nielul ământului. Vigilent rintre cei %ără minte$ Vigilent Trea! ,n tim ce al"ii isea!ă$ Iute asemenea unui cal de curse 6aestrul gone)te ca ântul rin ia"ă. Datorită aten"iei mereu tre!e Indra a deenit regele !eilor. Cât de minunat este să eg4e!i$ Ce nesă&uire să dormi. Cer)etorul ce()i ă!e)te mintea #i se teme de cariciile gândurilor rorii$ Arde comlet orice ,nlăn"uire Cu %ocul igilen"ei. Cer)etorul ce()i ă!e)te mintea #i se teme de roria(i con%u!ie$  Nu oate cade. El a găsit drumul sre ace.

MINTEA

Asemenea %ăurarului ce()i ,ndreată 3ăge"ile$ ciolindu(le cu gri*ă$ 6aestrul ,)i diri*ea!ă 7ândurile 4oinare. Asemenea unui e)te a%ară din aă$ E)uat e "ărm$ 7ândurile se !ârcolesc )i %reamătă. Cum s(ar utea ele scutura de dorin"ă/ Ele tremură$ sunt insta&ile$ 0ătăcesc duă cum or. Este &ine a le controla$ Iar a le stăâni aduce %ericirea. Dar cât de su&tile sunt$ Cât de ea!ie+ Este necesar a le calma$ #i dominându(le a găsi %ericirea. Cu u)urin"ă 6aestrul ,)i otole)te gândurile. El une caăt rătăcirii lor. 3tând ,n grota inimii$ 7ăse)te %ericirea. Cum oate o minte agitată 3ă ,n"eleagă Calea/ Dacă un om este tul&urat$ Cunoa)terea nu(l a umle niciodată. 1 minte calmă$  Nu mai caută să cântărească Ce este dret )i ce nu$ 1 minte dincolo de orice oinie$ Veg4ea!ă )i ,n"elege. Cunoa)te că truul este un as de sticlă %ragil$ #i %orti%ică("i mintea+ -n orice ,ncercare Lasă ,n"eleciunea să lute entru tine$ 3ă aere ceea ce ai câ)tigat. Curând corul este leădat. Ce a mai sim"i el/ Un &u)tean ne%olositor$ ,ntins e ământ. Ce a mai )ti el/ Cel mai rău du)man al tău nu("i oate dăuna La %el de mult ca roriile("i gânduri$ ne ă!ite. Dar odată stăânite$  Nimeni nu te oate a*uta la %el de mult$  Nici măcar tatăl sau mama ta.

FLORILE Cine a cuceri această lume #i lumea mor"ii cu to"i !eii ei/ Cine a descoeri 3trălucitoarea cale a Legii/ Tu o ei %ace$ asemenea omului Ce caută %lori$ 7ăse)te(o e cea mai %rumoasă$ Cea mai rară+ -n"elege ca truul Este doar suma unui al$ Um&ra unei um&re. 8rânge săge"ile ,n%lorate ale dorin"ei #i aoi$ neă!ut$ 3caă de regele mor"ii. #i mergi mai dearte. 6oartea a*unge din urmă omul Ce culege %lori Cu o minte tul&urată )i sim"uri ,nsetate$ Căutând ,n !adar %ericirea -n lăcerile lumii. 6oartea ,l duce cu ea$ Asemenea )uoiului ce răe)te satul adormit. 6oartea ,l &iruie$ Când cu o minte tul&urată )i sim"uri ,nsetate Culege %lori. El niciodată nu a %i satis%ăcut De lăcerile acestei lumi. Al&ina adună nectarul din %loare 8ără a(i denatura %rumuse"ea sau ar%umul. A)a că lasă(L e 6aestru să stea$ sau să um&le. Prie)te la roriile("i gre)eli$ La ce(ai %ăcut sau ai lăsat ne%ăcut. Treci cu ederea gre)elile celorlal"i. Asemenea unei %lori ginga)e$ 3trălucitoare dar %ără miros$ 3unt cuintele delicate dar goale$ Ale celui care nu %ătuie)te duă cum or&e)te. Asemenea unei %lori ginga)e$ 3trălucitoare )i ,nmiresmată$ 3unt cuintele delicate )i line de adeăr  Ale celui care %ătuie)te duă cum or&e)te. Asemenea g4irlandelor ,mletite dintr(o mul"ime de %lori$ -modo&e)te("i ia"a cu multe %ate &une+ Par%umul lemnului de santal$ De &u*or sau iasomie$

 Nu oate călători ,motria ântului. Dar mireasma irtu"ii Călătore)te c4iar )i ,motria ântului$ Până la caătul lumii. Cu mult mai resus Este ar%umul irtu"ii$ Decât cel a lemnului de santal$ &u*or$ Al lotusului al&astru$ sau iasomiei+ 6ireasma lemnului de santal )i &u*or   Nu se roagă rea dearte. Pe când cea a irtu"ii 3e ,nal"ă ână la ceruri. Dorin"a niciodată nu()i a ,ncruci)a calea Cu cea a oamenilor irtuo)i )i igilen"i. Proria lor strălucire ,i men"ine li&eri. Cât de ginga) cre)te lotusul -n gunoiul de la marginea drumului. 6ireasma lui ură ,ncântă inima. Urmea!ă(L e cel Trea! #i ,ntre cei or&i Lumina ,n"eleciunii tale Va străluci eclisându(i$ comlet.

NESĂBUITUL Cât de lungă este noatea entru cel ce eg4ea!ă$ Cât de lung este drumul entru călătorul ostenit$ Cât de lungă este rătăcirea rin nenumăratele ie"i A nesă&uitului ce ratea!ă intrarea e Cale. Dacă drume"ul nu oate găsi Un 6aestru sau un rieten care să(l ,nso"ească$ 6ai &ine să călătorească singur  Decât să ai&ă comania unui nesă&uit. 'Coii mei$ aerea mea+' Ast%el se tânguie nesă&uitul. Dar cum ar aea el coii sau aere/ El nu este nici măcar roriul său stăân.  Nătângul ce )tie că este nătâng Este mult mai ,n"elet. Prostul ce crede că este de)tet Este cu adeărat rost. Poate lingura gusta sua/ Un rost oate trăi ,ntreaga ia"ă -n comania unui 6aestru

#i tot ratea!ă Calea. Lim&a gustă sua. Dacă e)ti igilent ,n re!en"a unui 6aestru Acesta ,ntr(o cliă ,"i a arăta Calea. Prostul este roriul său du)man. 0ăul e care(l %ace este roria sa nenorocire. Cu câtă amărăciune su%eră+ De ce să %aci ceea ce ei regreta/ De ce să aduci lacrimile asura ta/ 8ă doar ceea ce nu ei regreta$ #i umle(te de &ucurie. Pentru o reme ne&unia nătângului Are gustul dulce$ dulce ca mierea. Dar ,n %inal se trans%ormă(n amar. #i cu cât amar su%eră aoi+ Luni de !ile nătângul oate osti$ Hrănindu(se doar cu un %ir de iar&ă. Dar c4iar )i a)a el nu alorea!ă nici cât un &ănu" 8a"ă de 6aestrul a cărui 4rană este Calea. Latele roasăt se acre)te ,n tim. Ast%el )i răul nesă&uitului  Necesită tim entru a(l a*unge din urmă. Asemenea tăciunilor din %oc 0ăul mocne)te ,n cel nesă&uit. 1rice ,na"ă un rost$ Deine )i mai rost$ Cunoa)terea ,i !dro&e)te caul. Pentru că atunci el rea areciere$ Un loc ,naintea altor oameni$ Un loc deasura celorlal"i. 'Lăsa"ii e to"i să )tie ce(am %ăcut$ Lăsa"i e oricine să mă caute entru a(l ,ndruma+' Asemenea dorin"e are nesă&uitul$ A)a arată ,n%umurarea )i mândria lui. Una din căi duce către &ogă"ie )i %aimă$ Cealaltă către 3%âr)itul Drumului.  Nu căuta reuta"ia$ Ci urmea!ă(L e Cel Trea!. Eli&erea!ă(te+

ÎNŢELEPTUL -n"eletul ,"i sune

Unde ai gre)it )i unde ,ncă ai mai utea gre)i5   Nere"uite taine+ Urmea!ă(L$ Urmea!ă Calea. Lasă(L să te uri%ice )i să te ,ne"e #i a&"ine(te să %aci rău. Lumea(L oate ur, e 6aestru. Dar oamenii &uni -l iu&esc.  Nu căuta o comanie roastă$  Nu trăi cu oameni cărora nu le asă. 7ăse)te("i rieteni ce iu&esc adeărul. 3oar&e cu ro%un!ime. Trăie)te ,n lini)te )i &ucurie. -n"eletul se &ucură ,n adeăr  #i urmea!ă calea celor tre*i. 8ermierul ,)i canali!ea!ă aa către ământul său. 8ăurarul ,)i ciole)te săge"ile. Dulg4erul ,)i lucrea!ă lemnul. -n"eletul ,)i controlea!ă mintea. Vântul nu oate clătina un munte.  Nici laudele sau acu!ele nu ot imresiona un -n"elet. El trăie)te ,n lime!ime. Ascultând adeărul$ Este asemenea unui lac$ Pur )i lini)tit )i ro%und.  Nu dori nimic+ Unde e2istă dorin"ă$ Păstrea!ă tăcerea+ 8ericirea sau neca!ul5  1ricare te(ar ,ntâmina$ Treci mai dearte  Neatins$ ne ata)at.  Nu cere o %amilie$ sau utere$ sau aere$ Pentru tine sau entru altcinea. -)i Poate dori un -n"elet să se ,nal"e e nedret/ Câ"ia trec râul. 6a*oritatea rămân ,motmoli"i e "ărm. Ei se mi)că necontrolat ,ntr(o arte )i alta e mal. -n"eletul$ urmea!ă Calea$ Trece$ dincolo de ,ntinderea mor"ii. El renun"ă la calea ,ntunecată Pentru Calea Luminii. El ,)i ărăse)te casa$ căutând 8ericirea e drumul di%icil.

Li&er de orice dorin"ă$ Li&er de orice osesie$ 8ără nici un loc ,ntunecat ,n inimă. Li&er de orice ata)ament )i o%tă$ Urmând cele )ate lumini ale ,n"eleciunii$ 9u&ilând ,n roria(i li&ertate$ -n aceasta lume -n"eletul Deine el ,nsu)i o lumină$ Pură$ strălucitoare$ li&eră.

MAESTRUL La s%âr)itul drumului 6aestrul găse)te eli&erarea De dorin"ă )i durere5  Li&ertate %ără ,nlăn"uire. Cei ce nu se ata)ea!ă  Niciodată nu se adăostesc ,ntr(un singur loc. Asemenea le&edelor$ se ,nal"ă #i ărăsesc lacul. 3e -nal"ă ,n aer  #i !&oară e o direc"ie neă!ută$ 8ără a strânge$ %ără a acumula cea. Hrana lor este cunoa)terea. Ei trăiesc ,n a%ara sa"iului. Au a%lat cum să %ie li&eri. Cine(i oate urma/ Doar 6aestrul. Datorită urită"ii Lui. Asemenea unei asări$ 3e ridică ,n in%init #i !&oară neă!ut.  Nu dore)te nimic. Hrana Lui este cunoa)terea. Trăie)te dincolo de sa"iu. Este li&er. El este un conducător de car. -)i strune)te caii 6ândriei )i ai sim"urilor. C4iar )i !eii -l admiră. Lisit de resentimente recum ământul$ Pur asemenea unui lac limede$ 8erm asemenea unei coloane ce sus"ine o oartă$ Este deasura ie"ii )i mor"ii. 7ândurile Lui sunt calme. Cuintele Lui sunt lini)tite.

8atele -i sunt lini)tite. El )tie că este li&er. 6aestru renun"ă la orice idei )i credin"e reconceute. El ede dincolo de orice ,nceut )i s%âr)it. El taie toate legăturile. 0enun"ă la toate dorin"ele. 0e!istă tuturor tenta"iilor. #i se ,nal"ă. #i oriunde trăie)te$ La ora) sau la "ară$ La munte sau câmie$ El simte mereu aceea)i mare &ucurie. C4iar )i ,ntr(o ădure ustie 3e simte &ine$ Pentru că nu dore)te nimic.

MIILE Decât o mie de cuinte goale$ 6ai &ine unul singur care aduce acea. Decât o mie de ersuri goale$ 6ai &ine un singur ers ce aduce acea. Decât sute de căi inutile$ 6ai &ine Calea Legii$ aducătoare de ace. Decât să câ)tigi mii de &ătălii$ 6ai &ine să te cucere)ti e tine ,nsu"i. Atunci ictoria este a ta. #i nimeni nu "i(o oate lua$  Nici ,ngerii$ nici demonii$  Nici raiul sau iadul. Decât o sută de ani de enera"ie$ Decât o mie de o%rande$ Decât a renun"a la mii de căi lume)ti Pentru a câ)tiga merit$ Decât c4iar a men"ine o %lacăra sacră$ Pentru o sută de ani$ ,ntr(o ădure5  6ai &ine o cliă de ,nc4inăciune Celui ce s(a cucerit e sine. A te leca ,n %a"a unui ast%el de om$ Unui &ătrân 6aestru irtuos )i s%ânt$ -nseamnă a %i cuceritor este ia"ă$

#i %rumuse"e$ utere )i %ericire. 6ai &ine o !i etrecută ,n contemla"ie$ Decât o sută de ani de răutate. 6ai &ine o !i de re%lectare$ Decât o sută de ani de ignoran"ă. 6ai &ine o !i de 4otărâre$ Decât o sută de ani de trândăie. 6ai &ine să trăie)ti o !i -ntre&ându(te Cum răsar )i aun toate e lumea asta. 6ai &ine să trăie)ti o oră A%lând Unica ia"ă adeărată. 6ai &ine să trăie)ti o cliă Trăind ia"a adeărată.

RĂUL 7ră&e)te(te să %aci &ine. Dacă e)ti ,ncet$ 6intea$ comlăcându(se ,n stricăciune$ Te a rinde. Alungă cele rele. Iară)i )i Iară)i$ alungă(le$ -nainte ca neca!ul să te a*ungă. -na"ă("i inima către %acerea de &ine. -na"ă(o ne,ncetat #i te ei umle de &ucurie. Un rost este %ericit Până ce roria(i răutate se ,ntoarce ,motria lui. Un om &un oate su%eri Doar ână ce &unătatea(i ,n%lore)te.  Nu lăsa %râu li&er slă&iciunilor tale$ 3unând$ 'Ce(mi ot %ace ele mie/' Picătură cu Picătură se umle ulciorul. A)a )i nerodul deine lin oc4i de rostie.  Nu("i minimi!a irtu"ile$ 3unând$ 'Ele nu ,nseamnă nimic.' Picătură cu Picătură se umle ulciorul. Ast%el -n"eletul deine lin de merit. Duă cum negustorul &ogat ,mreună cu seritorii Eită stră!ile ericuloase$

Tot ast%el )i omul ce iu&e)te ia"a$ eită otraa$ 8ere)te(te de ericolul rostiei )i răută"ii+ 1 mână sănătoasă oate mânui otraa. Inocentul nu ine să %acă rău. Dar recum ra%ul aruncat ,motria ântului$ 0ăutatea se ,ntoarce loindu(l ,n %a"a Pe necugetatul ce con%undă uritatea cu murdăria. Unii renasc ,n in%ern$ Al"ii ,n această lume$ :eii ,n aradis$ Dar cel ur nu mai rena)te.  Nicăieri+  Nici ,n cer$  Nici ,n mi*locul mării$  Nici ,n âr%ul mun"ilor$  Nu te o"i ascunde de roria ta răutate.  Nici ,n cer$  Nici ,n mi*locul mării$  Nici ,n âr%ul mun"ilor$  Niciunde$  Nu te o"i ascunde de roria moarte.

VIOLENŢA Toate %iin"ele tremură ,n %a"a iolen"ei. To"i se tem de moarte. To"i iu&esc ia"a. Dacă te e!i e tine ,n ceilal"i. Pe cine ai mai utea răni/ Ce rău ai mai utea %ace/ Cel ce caută %ericirea$ 0ănindu(i e al"ii ce caută )i ei %ericirea$  N(o a găsi nicicând. Căci %ratele tău este asemenea "ie. Vrea să %ie %ericit.  Nu(l răni reodată #i când e"i ărăsi această ia"ă Amândoi e"i găsi %ericirea.  Niciodată nu rosti cuinte asre Căci se or ,ndreta ,motria ta. Cuintele suse la mânie rănesc$ Iar răul se ,ntoarce. 8ii lini)tit$ %ii tăcut$ Asemenea unui gong sart. Cunoa)te lini)tea li&ertă"ii

Unde nu mai e2istă lută. Asemenea ăstorului ce()i ,nso"e)te itele ,n câmie$ Bătrâne"ea )i moartea te a ,nso"i.  Nesă&uitul$ ,n ne&unia lui -)i arinde %ocul Care(l a arde ,ntr(o !i. Cel ce(i %ace rău celui neinoat$ 3au ,l răne)te e inocent$ De !ece ori a cade5  In durere sau neca!$ 9ignire$ &oală$ sau ne&unie$ Persecu"ie$ sau acu!e$ Pierderea %amiliei$ nenoroc. 8ulgere din cer ,i or loi casa #i când corul ,i a %i do&orât la ământ$ 3e a ridica ,n in%ern. Acel ce merge gol$ Cu ărul ,ncleiat$ ,mro)cat cu noroi$ Ce mănâncă )i doarme e ământul gol #i ,)i unge corul cu cenu)ă #i stă ,n ermanentă medita"ie5  Atâta tim cât nu este li&er de orice ,ndoială$  Nu a găsi Eli&erarea. Pe când cel ce trăie)te curat )i sigur e sine$ -n lini)te )i irtute$ Ce este %ără neca!$ ură$ sau durere$ C4iar dacă ,m&racă 4aine %ine$ Dacă este un adeărat căutător$ Cu atât mai mare ,i este credin"a. Un cal de rasă no&ilă )i rară 3imte atingerea &iciului. Cine ,n această lume este %ără ată/ A)a că asemenea unui cal no&il 8ii a&il su& amenin"area &iciului. Ar!i )i %ii c4iar &iciul+ Crede$ meditea!ă$ rie)te. 8ii %ără ură )i răutate. 6en"ine Legea ie. #i de ,ntregul neca!$ eli&erea!ă(te+ 8ermierul ,)i canali!ea!ă aa către ământul său. 8ăurarul ,)i ciole)te săge"ile. Dulg4erul ,)i lucrea!ă lemnul. Iar -n"eletul este stăân e sine.

BĂTRÎNEŢEA Lumea este ,n %lăcări+ Iar tu râ!i/ E)ti ,n ,ntunericul cel mai adânc. 1are nu ei cere lumină/ Căci ce este truul5  1 ău)ă colorată$ o *ucărie$ De!mem&rat$ &olna )i lin de ilu!ii$ 1 um&ră sc4im&ătoare ce disare. Cât de %ragil este el+ Bolnăicios )i muritor$ 3e ,m&olnăe)te$ moare )i se descomune. Ca orice lucru iu$ -n cele din urmă disare. Ce sunt aceste oase al&icioase/ Caraacea găunoasă )i leaa unei rimăeri de mult ause. Iar tu râ!i/ Tu e)ti o casă de oase$ Carne )i sânge entru tencuială. 6ândria sălă)luie)te ,n tine$ Precum )i iocri!ia$ decăderea )i moartea. 7lorioasele care ale regelui sunt s%ărâmate. A)a )i truul se ,ntoarce ,n "ărână. 3iritul Pur este nesc4im&ător$ Acest lucru$ cel ur ,l %ace cunoscut celui de asemenea ur. 1mul ignorant este ca o ită. El cre)te ,n dimensiune$ nu )i ,n ,n"eleciune. '-n !adar am căutat constructorul casei mele Prin nenumăratele ie"i.  Nu L(am utut găsi...' Cât de di%icil este să treci rin ia"ă duă ia"ă+ 'Dar acum ot să Te ăd$ 1 8ăuritorule+ #i niciodată nu(mi ei mai construi o casă. Am s%ărâmat stâlii de sus"inere$ Am dărâmat acoeri)ul$ Am alungat dorin"ele. Iar acum mintea mea este li&eră'  Nu este nici un e)te ,n lac. Cocostârcul ,)i ,ntinde gâtul$ stând nemi)cat ,n aă. 3uărat este omul care ,n tinere"ea lui$ A trăit des%rânat )i )i(a risiit norocul5  Pală e strălucirea omului Trist ca un arcu) rut$ Duă ce toate acestea se nasc )i trec ,n ne%iin"ă.

SINELE Iu&e)te("i 3inele )i eg4ea!ă 5  A!i$ mâine$ mereu. -n rimul rând %ii tu %erm e Cale$ Aoi ,na"ă e al"ii$ Ast%el nimice)ti neca!ul. Pentru a ,ndreta ceea ce este strâm& Tre&uie mai ,ntâi să %aci un lucru greu de %ăcut. 3ă te ,ndre"i e tine ,nsu"i. Tu e)ti roriul tău 3tăân. Cine altcinea ar utea %i/ 8ii roriul tău suus #i descoeră("i stăânul. ;i(ai 4rănit cu ,ncăă"ânare Proria("i răutate. Curând$ acest lucru te a !dro&i$ Precum diamantul !dro&e)te iatra. Prin roria("i nesă&uin"ă$ Vei %i adus atât de *os$ Cum nici du)manului tău nu i(ai dori. Tot ast%el )i lantele agă"ătoare ,nă&u)e coacii. Cât de greu este să("i %ii suus$ Cât de u)or să te ier!i$ -n răutate )i rostie. Trestia Kashta moare când rode)te. A)a )i nesă&uitul$ Disre"uind ,nă"ăturile celor tre*i$ 0e%u!ându(i e cei ce urmea!ă Legea$ Piere când rostia lui ,n%lore)te. 0ăutatea este a ta.  Neca!ul este al tău. Dar )i irtutea este a ta$ Precum )i uritatea. Tu e)ti i!orul -ntregii urită"i )i imurită"i.  Nimeni nu(l uri%ică e celălalt.  Nu("i negli*a niciodată datoria 8a"ă de altul$ 1ricât de di%icilă ar %i. Datoria ta este să a%li care "i(e datoria #i aoi$ să te dăruie)ti ei

Din toată inima.

LUMEA  Nu trăi ,n lume$ Pentru distrac"ii )i ise ilu!orii$ -n a%ara legii. 0idică(te )i eg4ea!ă. Urmea!ă Calea cu &ucurie Prin această lume )i dincolo de ea. Urmea!ă drumul irtu"ii. Urmea!ă Calea cu &ucurie Prin această lume )i dincolo de ea+ Consideră această lume5  1 4imeră$ un mira*. Prie)te lumea a)a cum este cu adeărat #i moartea te a ocoli. Hai$ ,ncee să rie)ti lumea Ca e un car %rumos colorat entru regi$ Ca e o cacană entru nesă&ui"i. Cel ce rie)te ast%el$ deine li&er. Precum luna se strecoară din satele unui nor  #i străluce)te$ Tot ast%el 6aestrul trece dincolo de roria(i ignoran"ă #i străluce)te. Această lume este ,n &e!nă. Cum ar utea ni)te simli oc4ii să adă/ Cum ar utea ăsările Ce scaă din la"$ să !&oare către ceruri/ Le&edele se ridică )i !&oară sre soare. Ce magie+ 1&"ine adeărata ictorie asura armatelor ilu!iei #i ridică(te )i !&oară. Dacă iei ,n !e%lemea lumea cealaltă #i nu resec"i Legea$ Dacă toate cuintele tale sunt minciuni$ Unde se a s%âr)i neca!ul tău/  Nero!ii nu %ac elogiu dărniciei. :gârci"ii nu ot intra ,n rai. Pe când 6aestrul găse)te &ucurie ,n genero!itate #i %ericire ,n roria(I răslată. Ba mai mult5  6ai mare decât orice &ucurie Din cer sau de e ământ$ 6ai mare c4iar decât stăânirea

1ricărei dintre lumi$ Este &ucuria Intrării e Cale.

ÎNVĂŢĂTORUL El este trea!. El este ictorios. A cucerit lumea. Cum ar utea El să iardă Calea$ El care este dincolo de orice Cale/ 1c4ii Lui sunt desc4i)i. Pasul lui este li&er. Cine(L oate urma/ Lumea nu(i oate %i stăână$ #i nu(L oate conduce duă cum rea ea$  Nici măcar cacana otrăită a dorin"ei nu(L oate rinde. El este trea!+ :eii -l inidia!ă. El este trea! #i găse)te &ucurie in lini)tea medita"iei #i dulcea"a renun"ării. 7reu este să te na)ti$ 7reu să trăie)ti$ -ncă )i mai greu este să a*ungi să a%li care este Calea. 7reu este să intri e Cale$ să o urme!i )i să te tre!e)ti. Totu)i -nă"ătura este simlă. 8ă ceea ce este &ine. 8ii ur. La s%âr)itul drumului te a)teată li&ertatea. Până atunci %ii ră&dător. Dacă(l ei răni sau necă*i e un altul$ -nseamnă că nu ai ,nă"at ce(i deta)amentul.  Nu o%ensa nici rin cuinte$ nici rin %ate. Hrăne)te(te cu modera"ie. Trăie)te ,n Inimă. Caută cele mai ,năl"ătoare gânduri. 8ii stăân e tine$ ,n con%ormitate cu Legea. Aceasta este -nă"ătura simlă a Celor tre*i. Poate loua cu aur  Dar setea ta tot nu a %i otolită. Dorin"a este de neotolit$ #i ea s%âr)e)te ,n lacrimi$ c4iar )i ,n ceruri. Acel ce dore)te să se tre!ească$ 3ă()i distrugă dorin"ele

Bucurându(se. Când e curins de %rică$ un om oate găsi un adăost -n mun"i sau ,n ăduri$ -n crângul coacilor sacri$ sau ,n mănăstiri. Dar cum se oate ascunde el acolo de roria(i durere/ Acel ce()i găse)te adăost e Cale #i este ,nso"it de acei ce urmea!ă Calea$ A*unge să adă Cele Patru No&ile Adeăruri. 3u%erin"a$ Cau!a su%erin"ei$  No&ila Cale 1ctulă #i s%âr)itul su%erin"ei. -n cele din urmă el este salat. 3(a scuturat de su%erin"ă. Este li&er. -nă"ătorii adeăra"i sunt u"ini )i greu de găsit. 8ericită este casa unde intră un -nă"ător. Binecuântată este na)terea Lui. Binecuântată este ,nă"ătura Lui desre Cale. Binecuântată este -n"elegerea rintre cei ce urmea!ă Calea$ #i Binecuântată este 4otărârea lor. #i &inecuânta"i sunt cei ce(L enerea!ă Pe omul ce se tre!e)te )i urmea!ă Calea. Ei sunt li&eri de orice teamă$ Ei sunt cu adeărat li&eri. Ei au trecut dincolo de râul su%erin"ei.

BUCURIA Trăie)te ,n &ucurie #i iu&ire$ C4iar )i rintre cei lini de ură. Trăie)te cu &ucurie$ #i sănătate$ C4iar )i rintre cei necă*i"i. Trăie)te ,n &ucurie #i ace$ C4iar )i rintre cei tul&ura"i Trăie)te ,n &ucurie$ 8ără ata)ament$ Precum Cel 3u&lim.

Biruitorul seamănă ură Căci cel ce ierde su%eră. Lasă la o arte câ)tigul )i ierderea #i găse)te &ucuria.  Nu(i %oc mai mare ca asiunea$  Nici o %ată rea nu(i ca ura$  Nici un neca!$ recum desăr"irea$  Nici o &oală$ recum o%ta$ #i nici o &ucurie$ recum &ucuria Eli&erării. 3ănătatea$ mul"umirea )i ,ncrederea 3unt osesiunile tale cele mai aloroase$ Iar li&ertatea este cea mai mare &ucurie a ta. Prie)te ,n interior. 8ii lini)tit. Li&er de orice %rică sau ata)ament$ Cunoa)te dulcea &ucurie a Căi. Cât de lăcut este să rie)ti la Cei No&ili #i să %ii ,n comania celor -n"ele"i. Cât de lung este drumul celui Ce călătore)te cu un necugetat. Dar oricine ,i urmea!ă e cei ce urmea!ă Calea -)i descoeră roria %amilie )i se umle de &ucurie. A)a că urmea!ă(L e Cel 3trălucitor$ Pe Cel -n"elet$ e Cel Trea!$ e Cel Iu&itor$ Căci Ei )tiu cum să ac"ione!i )i cum să nu ac"ione!i. Urmea!ă(I A)a cum luna urmea!ă drumul stelelor.

PLĂCEREA  Nu lăsa lăcerea să("i distragă aten"ia De la medita"ie$ de la Cale. Eli&erea!ă(te de lăcere )i durere. Căci ,n dorul de lăceri sau ,n durere E2istă numai su%erin"ă.  Nu ,ndrăgi nimic$ ca nu cuma să(l ier!i$ Ca nu cuma să("i aducă neca!uri )i teamă. Treci dincolo de lăcut )i nelăcut. Din asiune )i dorin"ă$ 3en!ualitate )i olutate$ 0ăsare neca!ul )i %rica$ Eli&erea!ă(te de orice ata)ament+ 6aestrul este ur )i are oc4ii desc4i)i.

El sune numai adeărul )i trăie)te ,n adeăr. El %ace mereu ce are de %ăcut. De aceea este admirat )i iu&it. Cu o minte 4otărâtă )i o inimă lisită de dorin"ă$ Tân*e)te duă li&ertate. I se sune uddhamsoto—  'Cel ce merge contra curentului.' Când un călător a*unge ,n cele din urmă acasă Dintr(o călătorie ,ndeărtată$ Cu câtă &ucurie -l rime)te %amilia )i rietenii+ 8atele tale &une Te or ,ntâmina ca e un rieten. #i cu câtă &ucurie Când ei trece din lumea asta ,n cea iitoare.

MÂNIA Alungă mânia. Alungă mândria. Când nu e)ti ,nlăn"uit de nimic Treci dincolo de su%erin"ă. 6ânia este asemenea unui car ce gone)te săl&atic. Cel ce()i ,n%rânea!ă mânia este adeăratul conducător de car. Ceilal"i "in doar 4ă"urile. Cu &lânde"ea ,ningi mânia. Cu genero!itatea ,ningi !gârcenia. Cu adeărul ,ningi minciuna. Cuântea!ă numai ,n adeăr. Dăruie)te ce o"i$ 3ă nu ai ură reodată. Ace)ti trei a)i te or duce -n Pre!en"a Diinită"ii. -n"eletul nu amără)te e nimeni. El este stăânul roriului cor #i merge către tărâmul ne ,nlăn"uirii. El trece dincolo de su%erin"ă. Acel ce caută er%ec"iunea$ 3ă()i ăstre!e aten"ia mereu trea!ă :i )i noate$ Până ce dorin"a a disare. Ascultă$ Atula. Nu este cea nou$ Este o ec4e !icală5  'Ei te condamnă când nu or&e)ti deloc$ Te condamnă )i când or&e)ti rea mult

#i când or&e)ti rea u"in.' 1rice ai %ace$ te or acu!a. Lumea mereu găse)te 1 cale rin care să te laude )i una rin care să te &lame!e. #i acum )i e iitor. Dar cine ,ndră!ne)te să acu!e e 1mul A cărui ,n"eleciune este mereu lăudată$ A cărui ia"ă este irtuoasă )i ,n"eleată$ A cărui 3trălucire este asemenea aurului ur/ C4iar )i !eii -l admiră. C4iar )i Bra4ma. Pă!e)te(te de mânia corului. 3tăâne)te("i corul. 8ă(l să serească adeărului. 8ere)te(te de mânia gurii. 3tăâne)te("i cuintele Lasă(le să serească adeărului. Pă!e)te(te de mânia min"ii. 3tăâne)te("i gândurile. -ndeamnă(le să serească adeărului. -n"eletul este stăân e Cor$ cuânt )i minte. El este Adeăratul 6aestru.

IMPURITATEA Tu e)ti ca o %run!ă gal&enă. 6esagerii mor"ii te a)teată. E)ti gata să călătore)ti %oarte dearte. Ce ei lua cu tine/ Tu e)ti lama Ce luminea!ă drumul. A)a că gră&e)te(te. Când lumina ta străluce)te 8ără imuritate sau dorin"ă$ Vei eni ,n tărâmul li&ertă"ii. Via"a ta este gata să treacă. 6oartea te a)teată. Unde te ei odi4ni ,n drum/ Ce ai luat cu tine/ Tu e)ti lama

Ce luminea!ă drumul. A)a că gră&e)te(te. Când lumina ta străluce)te ,n uritate  Nu te ei mai na)te #i nu ei mai muri. Asemenea argintarului ce seară "ărâna de argint$ -ndeărtea!ă("i roriile imurită"i Pu"in câte u"in. Dacă nu$ asemenea %ierului mâncat de rugină Proriile tale răută"i te or deora.  Negli*ate$ sacrele ersuri se ierd. Căci %rumuse"ea trece dacă nu este ,ntre"inută$ 1 casă ne,ngri*ită s%âr)e)te ,n ruină$ Iar o riire$ dacă nu este igilentă$ dă gre). -n această lume )i ,n cea iitoare E2istă tot %elul de imurită"i< Când o %emeie ,)i ierde demnitatea$ Când un &ăr&at ,)i ierde genero!itatea. Dar cea mai mare imuritate este ignoran"a. Eli&erea!ă(te de ea. 8ii ur. Via"a este u)oară Pentru cel %ără ru)ine$ 1&ra!nic recum o cioară$ Un &âr%itor răutăcios$ -ncre!ut$ &ăgăre"$ destră&ălat. Via"a este grea Pentru omul ce ne)tiut ,ncearcă Calea er%ec"iunii$ Cu uritate$ deta)ament )i energie. Dacă uci!i$ min"i sau %uri$ Comi"i adulter$ sau ai atima &ăuturii$ -"i sai roriile rădăcini. #i dacă nu te o"i stăâni$ 0ăul e care(l %aci$ se ,ntoarce ,motria ta -ntr(un mod cumlit. Po"i dărui ,n siritul luminii 3au duă cum dore)ti$ Dar dacă "ii socoteala altuia$ cum dăruie)te$ 3au dacă dăruie)te$ -n cele din urmă ,"i ei tul&ura lini)tea. Acestea sunt rădăcinile inidiei+ Distruge(le #i &ucură(te intr(o ermanentă ace.

 Nu e2istă %oc mai mare ca cel al asiunii$  Nu e2istă ,nlăn"uire mai mare ca ura. Ilu!ia este o cacană$ Dorin"a un râu ,nol&urat. Cât de u)or este să o&seri gre)elile %ratelui tău$ Cât de greu să dai iet cu tine ,nsu("i. 3trigi ,n gura mare gre)elile altuia$ Dar le ascun!i e ale tale$ Ca un unga) ce()i acoeră o loitură nereu)ită. Insistând asura gre)elilor %ratelui tău$ -nmul"indu(le e ale tale$ E)ti %oarte dearte de %inalul călătoriei. Drumul nu este rin ,n cer. Calea este ,n inima ta. Dar tathagathas$ 'Cei ce au trecut dincolo$' Au cucerit lumea. 3un li&eri. Drumul nu este rin ,n cer. Calea este ,n inima ta. Toate lucrurile se nasc )i mor. Doar Cel Trea!$ rămâne trea! e ecie.

OMUL DREPT Dacă("i sta&ile)ti ce ai de %ăcut 8or"ând lucrurile sau gră&indu(le$ 0ate!i Calea Legii. Cântăre)te ,n lini)te Ce este corect )i ce nu. Prime)te toate ărerile cu egalitate de sirit$ 8ără a te rii$ cu ,n"eleciune$ 0esectă Legea. Cine este ,n"elet$ 1mul elocent sau cel lini)tit/ 8ii lini)tit$ Iu&itor )i ne,n%ricat. Trăncăne cu mintea. #i rin cor cunoa)te. Căci ărul al& nu(l %ace e un om maestru. Un om oate ,m&ătrâni ,n !adar. Adeăratul 6aestru trăie)te ,n adeăr$ -n &unătate )i stăânire$

 Noniolen"ă$ modera"ie )i uritate. Cuintele delicate sau trăsăturile %ine  Nu ot %ace e cinea maestru$ Dar ,l ot %ace gelos )i lacom. Doar când inidia )i egoismul 3unt de!rădăcinate din el$ Poate cre)te %rumuse"ea . Un om ,)i oate rade ărul Dar continuând să mintă$ să()i negli*e!e munca$ Dacă nu renun"ă la dorin"ă )i ata)ament$ Cum oate urma el Calea/ Adeăratul căutător  -)i ,n%rânge toată răutatea. El )i(a suus roria natură unui caracter a)nic. El este un adeărat căutător$  Nu datorită %atului că se roagă$ Ci entru că urmea!ă Calea Legii Adeărate$  Nu are )i nu aderă către nici o rorietate$ Este dincolo de &ine )i rău$ Dincolo de cor )i minte. 3imla tăcere$ nu oate %eri un om de ignoran"ă. Dar cel ce une la loc de %runte uritatea$ Cel ce ede natura celor două lumi$ Acela este un 6aestru. El nu răne)te nici o %iin"ă. #i totu)i ,ncă nu e2istă cea Care să te a*ute e Cale$  Nici ritualul$ nici căr"i de ,nă"ătură$  Nici ,ntoarcerea aten"iei către sine$  Nici medita"ia adâncă.  Nimic din toate astea nu("i oate con%eri stăânire sau &ucurie. 1$ căutătorule+  Nu te &i!ui e nimic Până ce nu ei a*unge să nu mai dore)ti nimic.

CALEA Adeărata Cale este No&ila Cale 1ctulă. E2istă Patru No&ile Adeăruri. Toate irtu"ile constau ,n deta)are. 6aestrul are oc4ii desc4i)i. Aceasta este singura Cale$ 3ingura Cale ce("i desc4ide oc4ii.

Urmea!(o+ Păcăle)te dorin"a. Urmea!ă Calea ână la s%âr)itul su%erin"ei. Când ,ndeărte! sinii su%erin"ei -"i arăt de %at Calea. Tu e)ti cel ce tre&uie să deui e%ortul. 6aestrul doar te ,ndrumă e Cale.  Numai dacă medite!i #i urme!i Legea$ Te ei eli&era de dorin"ă. 'Toate se nasc )i mor.' Când ,n"elegi asta$ e)ti deasura su%erin"ei. Aceasta este Calea 3trălucitoare. 'E2isten"a ,nseamnă su%erin"ă.' -n"elege asta )i treci dincolo de su%erin"ă. Aceasta este Calea Luminii. 'E2isten"a ,nseamnă ilu!ie.' -n"elege asta )i treci dincolo$ Aceasta este Calea Clarită"ii. E)ti uternic )i tânăr. Este timul să te ridici. A)a că ridică(te+ Ca nu cuma rin )oăială )i trândăie 3ă rate!i Calea. 3tăâne)te("i or&ele. 3tăâne)te("i gândurile.  Niciodată nu(i ermite corului să %acă rău. Urmea!ă aceste trei drumuri cu uritate #i te ei regăsi e tine ,nsu"i deasura Unicei Căi$ Calea -n"eleciunii. Trăie)te ,n lume$ Trăie)te ,n ,ntuneric. Trăie)te ,n medita"ie$ Trăie)te ,n lumină. Alege unde să trăie)ti. Lasă -n"eleciunea să crească. Taie ădurea$  Nu )i coacii. Pădurea na)te %rică. Do&oară ădurea. Do&oară dorin"a. 8ii li&er. Când un &ăr&at dore)te o %emeie$ 6intea lui este legată$ La %el cum a unui i"el este legată de mama lui. 3mulge săge"ile dorin"ei$

Precum ai smulge %lorile de liliac tomnatice. Cel Trea! -"i arată Calea Păcii. Dăruie)te(te Călătoriei. 'Aici ,mi oi %ace adăost$ Pentru ară )i iarnă$ #i entru anotimul loios.' A)a ,)i %ace lanuri nesă&uitul$  Ne acordând nici măcar un gând mor"ii. 6oartea(l rinde e cel Ce$ !ăăcit )i distras de lume$ 3e ,ngri*e)te doar de turma )i coii săi. 6oartea(l duce dearte Precum otoul ce răe)te satul adormit. 8amilia nu(l oate sala$  Nici tatăl$ nici %ii lui. Cunoa)te acest lucru. Caută ,n"eleciunea )i uritatea. Cât mai reede lime!e)te("i Calea.

LA MARGINEA PĂDURII E2istă lăcere #i e2istă e2ta!. Uit(o e rima ,n %aoarea celei de(a doua. Dacă e)ti %ericit -n dauna %ericirii unui alt om$ E)ti e eci ,nlăn"uit.  Nu %aci ce(ar tre&ui. 8aci ce n(ar tre&ui. E)ti nec4i&!uit )i dorin"a cre)te. 6aestrul este Trea!. -)i suraeg4ea!ă corul. -n tot ce %ace discerne$ #i deine ur. Este %ără ină De)i reodată oate că )i(a distrus 6ama )i Tatăl$ Doi regi$ un regat )i tot ce era ,n el. De)i regii erau s%in"i$ Iar locuitorii regatului erau irtuo)i$ 6aestrul rămâne tot %ără ină. Cei ce(L urmea!ă e Cel Trea!

3unt tre*i #i !i )i noate ei eg4ea!ă #i meditea!ă la 6aestrul lor. Pe eci tre*i Ei ă!esc Legea. Ei )tiu care le sunt %ra"ii e Cale. Ei ,n"eleg misterul truului. Ei găsesc &ucurie ,n toate %iin"ele. Ei se des%ată ,n medita"ie. Este greu să trăie)ti ,n lume$ Dar este greu să trăie)ti )i ,n a%ara ei. Este di%icil sa %ii singur rintre cei mul"i. Cât de lung este drumul entru călătorul Ce rătăce)te rin nenumăratele ie"i+ Lasă(l să se odi4nească. Lasă(l %ără să su%ere. Lasă(l %ără să cadă ,n su%erin"ă. Dacă este un om &un$ Un om credincios$ onora&il )i roser$ 1riunde ar merge este &ine rimit. Asemenea muntelui Himala=a 1amenii &uni strălucesc de la distan"ă. Pe când oamenii răi se mi)că neă!u"i Asemenea săge"ilor ,n noate. 3tai. 1di4ne)te(te. 6unce)te. 3ingur cu tine ,nsu"i$  Neo&osit. La marginea ădurii Trăie)te(n &ucurie$ 8ără dorin"ă.

ÎNTUNERICUL Unii oameni re%u!ă adeărul. Al"ii ,)i neagă roriile %ate. Ace)tia merg sre ,ntuneric$ Iar e lumea cealaltă su%eră$

Căci ei gre)esc %a"ă de adeăr. -m&racă ro&a gal&enă. Dar$ dacă e)ti neăsător$ Vei cădea ,n cel mai adânc ,ntuneric. Dacă e)ti nec4i&!uit$ 6ai &ine ,ng4i"i o"el toit$ Decât să mănânci &unătă"ile de !i cu !i. Dacă o%te)ti la %emeia altui &ăr&at$ 0i)ti să intri ,n neca!. Lini)tea ta se a duce. -"i ei ierde onoarea. Vei cădea ,n ,ntuneric. 6ergând ,motria Legii$ 6ergi către ,ntuneric. Plăcerile tale s%âr)esc ,n teamă$ Iar edeasa 0egelui este asră Duă cum un %ir de iar&ă "inut cu stângăcie$ -"i oate tăia mâna$ Tot ast%el )i renun"area te oate duce către ,ntuneric. Căci$ dacă ,n renun"area ta$ E)ti necugetat )i nu("i "ii legământul$ Dacă 4otărârea ta se clatină.  Nu ei găsi lumina. 8ă ceea ce ai de %ăcut$ Cu %ermitate$ din toată inima ta$ Călătorul ce e!ită$ 3târne)te doar ra%ul drumului. 6ai &ine nu %aci nimic$ Decât să %aci ceea ce este gre)it. Pentru că orice ai %ace$ %aci entru tine. Asemenea unui ora) de grani"ă &ine ă!it$ Pă!e)te(te )i tu din interior )i e2terior.  Nu lăsa nici măcar o cliă să treacă$ Ca nu cuma să ca!i ,n ,ntuneric. 3imte ru)inea acolo unde ea e2istă$ 8rica doar ,n ceea ce este ,n%rico)ător. Ve!i răutatea doar ,n ceea ce este demonic. Ca nu cuma să gre)e)ti Adeărata Cale #i să ca!i ,n ,ntuneric. Ve!i ceea ce este. Ve!i ceea ce nu este. Urmea!ă Adeărata Cale. 0idică(te+

ELEFANTUL Voi ,ndura cuinte grele$ A)a cum ele%antul ,ndură săge"ile &ătăliei. Căci mul"i oameni or&esc cu răutate. Ele%antul ,m&lân!it merge la lută. 0egele ,l călăre)te. 1mul suus este 3tăânul. El oate ,ndura cuinte grele %ără să se tul&ure. Decât un catâr$ 3au minuna"ii cai 3ind4$ Decât stra)nicii ele%an"i de lută$ 6ai &ine omul ce se oate stăâni e sine.  Nu călare e aceste animale$ Va a*unge cinea ,n "inutul neum&lat$ Ci doar rin sine ,nsu)i. 3tra)nicul ele%ant D4anaala>a$ Este săl&atic ,n erioada ,merec4erii$ Iar dacă este ,nlăn"uit nu a mânca$ Amintindu()i de ădurea li&eră.  Nesă&uitul este trânda. El mestecă )i se răsuce)te ,n somn$ Asemenea unui orc ,n cocină. A)a a trăi ia"ă duă ia"ă. '6intea mea o&i)nuia să 4ălăduiască$ 1riunde lăcerea$ dorin"a sau o%ta o călău!eau. Dar acum am ,m&lân!it(o$ 1 g4ide!$ A)a cum cornacul ,)i strune)te ele%antul.' 8ii igilent. 8ii martorul roriilor gânduri. Ele%antul singur se trage din noroi. -n acela)i mod salea!ă(te singur din roria("i trândăie. Dacă cel ce călătore)te oate găsi 1 comanie irtuoasă )i ,n"eleată$ Este &ine să călătorească ,mreună cu &ucurie #i să treacă este ericolele ,ntâlnite. Dar dacă tu nu o"i găsi$ Un rieten sau un 6aestru care să te ,nso"ească$ Pleacă la drum singur5  Asemenea unui rege ce a renun"at la regatul său$ Asemenea ele%antului din ădure. Călătore)te singur$ Eită comania unui nesă&uit.  Nu lua cu tine )i roriile("i nelegiuiri.

 Nu("i căra )i gri*ile. Călătore)te singur$ Asemenea unui ele%ant rin ădure. Este &ine să ai rieteni la neoie #i să ,mărtă)e)ti %ericirea cu ei. Este &ine să %i %ăcut cea &un -nainte de a ărăsi această lume #i să la)i neca!ul la o arte. Este &ine să %ii mamă$ 3au tată. Este &ine să re!i)ti di%icultă"ilor  #i să %ii stăân e tine. 14$ cât de &ine este să te &ucuri de ia"ă$ Trăind cu onestitate )i utere+ Iar ,n"eleciunea ,nseamnă %ericire #i li&ertate.

DORINŢA Dacă dormite!i Dorin"a cre)te ,n tine$ Asemenea lianelor ,n ădure. Asemenea unei maimu"e ,n ădure$ 3ari din coac ,n coac$  Ne găsind reodată %ructul5  Dintr(o ia"ă ,n alta$  Ne găsind reodată acea. Dacă e)ti lin de dorin"ă  Neca!ul tău cre)te$ Asemenea ciuercilor duă loaie. Dacă ,"i ,n%rângi dorin"a$  Neca!urile or aluneca de e tine$ Cum icăturile de aă alunecă de e %loarea de lotus. Acesta este un s%at &un #i este entru oricine< Duă cum iar&a este smulsă din rădăcină $ 3eceră dorin"a$ Ca nu cuma nenumăratele mor"i$ să te !dro&ească$ Asemenea râului ce !dro&e)te stu%ări)ul nea*utorat. Dacă rădăcina rămâne$ Un trainic coac a cre)te iară)i. Dacă dorin"a nu este de!rădăcinată$ 3u%erin"a a cre)te din nou ,n tine.

Trei!eci )i )ase de tendin"e se reed ,naintea ta+ Dorin"a$ lăcerea$ o%ta... 9oacă(te cu toate acestea ,n imagina"ia ta$ #i te or mătura. Puternice tendin"e+ Ele curg retutindeni. Puternice liane+ Dacă le e!i răsărind$ Ai gri*ă+ 3mulge(le din rădăcină. Plăcerile curg retutindeni. Tu lute)ti e ele #i te ,nso"esc din ia"ă ,n ia"ă. Alergi ca un ieure de câm 4ăituit$ Vânatul urmărit de dorin"ă$ Hăituit din ia"ă ,n ia"ă. 1$ căutătorule+ 0enun"ă la dorin"ă. 3cutură(te de lan"urile ei. Ai să ie)i din neclaritate Către lime!ime. Lime!imea este &ună. De ce să alergi ,naoi ,n neclaritate/ Dorin"a este ca o ne&uloasă$ Iar oamenii sun$ 'Prii"i+ Era li&er. Dar acum a renun"at la li&ertatea lui.'  Nu e2istă %ier care să te oată ,ntemni"a$  Nici %unie sau lemn$ Dar o oate %ace lăcerea De a aea aur sau &i*uterii$  Neeste sau %ii. 3la&e legături$ Dar te trag ,n *os. 1are le o"i des%ace/ E2istă unii care ot$ Cei ce au ,nins lumea. Părăse)te dorin"a$ urmea!ă Calea+ 1$ scla al dorin"ei$ Plute)ti dus de curent. 6ic ăian*en$ rins ,n roria("i lasă. 6ai &ine alungă("i su%erin"a rin a urma Calea. Alungă !iua de ieri$ de mâine #i de a!i. Treci e celălalt mal$

Dincolo de ia"ă )i moarte. -"i %ac neca!uri roriile("i gânduri/ Patima ,"i %ace ro&leme/ Pă!e)te(te de o%te$ Ca nu cuma oile tale să deină dorin"e #i dorin"a să te lege. Lini)te)te("i mintea. 0e%lectea!ă. Veg4ea!ă.  Nimic nu te leagă. E)ti li&er. E)ti uternic. Ai a*uns la "intă. Li&er de asiune )i dorin"ă$ Ai smuls sinii e2isten"ei. Acesta este ultima ta re,ncarnare. E)ti ,n"elet. Li&er de orice dorin"ă$ -n"elegi cuintele #i sensul e care(l caătă când sunt use laolaltă. Iar tu nu dore)ti nimic. 'Eu sunt Biruin"a$ Eu sunt Cunoa)terea$ Toată Puritatea #i 0enun"area'. 'Nu doresc nimic. 3unt li&er. 6i(am găsit Calea. Pe cine oi numi -nă"ător/' Darul Adeărului este dincolo de dărnicie. 7ustul Adeărului este mai resus de orice dulcea"ă$ Bucuria Adeărului$ mai resus de orice &ucurie. 3%âr)itul dorin"ei este s%âr)itul su%erin"ei.  Nec4i&!uitul este roriul său du)man. Căutând aere$ se distruge singur. Caută mai degra&ă celălalt mal. Buruienile ,nă&u)e câmul. #i asiunea otrăe)te natura umană$ #i ura$ ilu!ia )i dorin"a. 1norea!ă(l e cel ce este %ără atimă$ 8ără ură$ ilu!ie )i dorin"ă. Ceea ce(i dăruie)ti unui ast%el de om$ -"i dăruie)ti "ie$ Ba c4iar mai mult.

CĂUTĂTORUL 3tăâne)te("i sim"urile$ Ceea ce gu)ti )i miro)i$ Ceea ce e!i$ ceea ce au!i. -n toate lucrurile %ii un 6aestru$ -n ceea ce %aci$ ce !ici$ ce gânde)ti. 8ii li&er. E)ti un căutător. Te des%e"i lăuntric$ căci ,"i stăâne)ti 6âinile$ a)ii$ Cuintele )i gândurile. Te des%e"i ,n medita"ie #i solitudine. -macă(te cu tine ,nsu"i$ %ii %ericit. Tu e)ti un căutător. ;ine("i gura.  Nu te slăi singur$ Dar luminea!ă Calea$ Căci ceea ce sui este dulce. Urmea!ă Adeărul Căii. 0e%lectă asura lui. 8ă(l sa %ie una cu tine. Trăie)te(l. El mereu ,"i a %i sri*in.  Nu disre"ui ce ai rimit$  Nu inidia ce au rimit al"ii$ Ca nu cuma să("i tul&uri lini)tea. 6ul"ume)te Pentru ce "i(a %ost dăruit$ 1ricât de u"in. 8ii ur$ niciodată )oăielnic.  Nu ai nici nume nici %ormă. De ce ,"i lise)te ceea ce nu ai/ Căutătorul nu are regrete. Iu&e)te )i &ucură(te Urmea!ă Calea$ Calea lini)tită$ către tărâmul %ericirii. Căutătorule+ 7ole)te asul$ U)urea!ă ,ncărcătura$ Pasiunea$ dorin"a$ ura.

#i naig4ea!ă reede. E2istă cinci la u)ă$ Le dai la o arte )i mai găse)ti cinci$ 6ai sunt alte cinci e care le o%te)ti să intre. Iar când alte cinci? au lecat E)uând e "ărm$ Căutătorul este numit oghatinnoti 5  'Cel ce a trecut dincolo.' Căutătorule+  Nu %i nec4i&!uit. 6editea!ă ermanent. Dacă nu$ ei ,ng4i"i %oc ;iând< 'Nu mai reau+' Dacă nu e)ti c4i&!uit$ Cum ,"i o"i lini)ti mintea/ Dacă nu ai mintea lini)tită$ Ce ei utea ,nă"a reodată/ Cum ei deeni li&er/ Cu o minte lini)tită Intră ,n lăca)ul singuratic$ inima ta$ #i simte &ucuria Căii De dincolo de lume. Prie)te ,n interior5  1riginea ,năl"ării )i decăderii Ce %ericire+ Cât de minunat să %ii li&er+ Este ,nceutul ie"ii$ A stăânirii )i ră&dării$ Este ,nceutul rieteniei e Cale$ #i a unei ie"i actie )i ure. Trăie)te ,n Iu&ire. 8ă("i datoria$ Pune caăt su%erin"ei. Prie)te cum iasomia -)i scutură %lorile o%ilite. Lasă să cadă dorin"a )i ura. E)ti lini)tit/ Potole)te("i corul. Potole)te("i mintea.  Nu dori nimic. Cuintele tale sunt cu măsură. E)ti lini)tit. Prin roriul e%ort Tre!e)te(te$ Veg4ea!ă.

#i &ucură(te de ia"ă. Tu e)ti 6aestrul$ Tu e)ti re%ugiul. A)a cum un negustor strune)te un cal de rasă$ 3tăâne)te(te e tine ,nsu"i. Cu câtă &ucurie urme!i 3%aturile unui -nă"ător. Cu câtă lini)te )i siguran"ă Te aroii de "inutul %ericirii$ Inima Păcii. Pururea tânăr$ Căutătorul ce a stră&ătut Calea$ Luminea!ă deasura ,ntregii lumi. Asemenea lunii$ Iese din nori$ 3trăluce)te.

ADEVĂRATUL MAESTRU 8ără dorin"ă$ Din toată inima ta 1re)te )uoiul. Când lumea se di!olă Totul deine clar. Treci dincolo Pe un drum sau altul$ Către "ărmul ,ndeărtat$ Acolo unde lumea se di!ola #i totul deine clar. Dincolo de acest "ărm$ Dincolo de celălalt "ărm$ Dincolo de orice$ Unde nu e2istă ,nceut$ #i nici s%âr)it. 6ergi$ %ără %rică+ 6editea!ă. Trăie)te ,n uritate. 8ii tăcut. 8ă("i datoria$ cu răsundere. :ilnic soarele străluce)te$ #i ră!&oinicul ,n armura lui străluce)te.  Noatea luna străluce)te$

Iar 6aestrul străluce)te ,n medita"ie. Dar Cel ce este Trea!$ @Budd4a 3trăluce)te ,n lumina siritului$ :i )i noate. Un 6aestru renun"ă la răutate. El este senin. Lasă totul ,n urmă. El nu este o%ensat #i nici nu *igne)te e cinea.  Niciodată nu răsunde cu răutate răută"ii. Vai de cel Ce ridică mâna asura altuia$ #i cu atât mai rău Pentru cel ce se ră!&ună. 0e!istă lăcerilor lume)ti #i imulsului de a răni5  Până ce su%erin"a disare.  Niciodată nu aduce o%ensă Prin ceea ce gânde)ti$ sui sau %aci. 3lăe)te(L e Cel Trea!$ Ce("i arată Calea. 1norea!ă %ocul sacri%iciului 3ău. Părul ,mletit$ sau %amilia$ sau casta  Nu %ac din El un 6aestru. Ci adeărul )i &unătatea$ Cu care este &inecuântat. Părul tău este ,ncurcat #i stai e o iele %ină de cărioară. Ce rostie+ Când ,n interior tu e)ti ,năsrit de o%tă. Hainele 6aestrului sunt !dren"uite. Venele(i sunt ie)ite e tot corul$ Emaciat$ 3ingur ,n ădure El stă )i meditea!ă. Un om nu se na)te stăân e sine. Un 6aestru nu este niciodată mândru. El nu(i &âr%e)te e al"ii.  Ne mărturisind nimic$ ne lisindu(i nimic. El este %ără teamă.  Nu tremură.  Nimic nu(L leagă$ Este li&er ,n mod desăâr)it. Ast%el$ taie

Cureaua@ura$ c4inga@lăcomia )i %râng4ia@%alsa ,nă"ătură. 3lă&e)te legăturile. Desc4ide u)a somnului #i tre!e)te(te. 6aestrul ,ndură Insultele )i tratamentul necoresun!ător$ 8ără a reac"iona. Căci siritul Lui este o armă.  Nu este reodată mânios. -)i resectă romisiunile.  Nu este con%u!$ este 4otărât. 'Acesta este ultima mea na)tere+'$ sune El+ Aa nu stă e %run!a %lorii de lotus$  Nici sămân"a de mu)tar ,n âr%ul unui ac. Dar El este neclintit. Căci El a a*uns la s%âr)itul su%erin"ei #i )i(a aruncat oara. El rie)te adânc ,n ordinea lucrurilor  #i le cunoa)te natura. #tie să discernă #i ast%el a*unge la caătul drumului.  Nu !ă&oe)te Cu cei ce au o casă$  Nici cu cei %ără adăost.  Nu a)teată cea$ Călătore)te singur.  Nu răne)te e nimeni.  Nu ucide reodată. El trece cu dragoste rintre cei %ără dragoste$ Cu ace )i deta)ament Printre calici )i mo%turo)i. 0ăutatea cade de e El$ Asemenea semin"ei de mu)tar din âr%ul unui ac$ La %el )i o%ta$ iocri!ia$ mândria.  Nu aduce re*udicii nimănui. C4iar dacă sune adeărul. Cuintele lui sunt curate$  Niciodată asre. 1rice nu(I aar"ine 0e%u!ă$ Bun sau rău$ mare sau mic.  Nu dore)te nimic de la lumea asta #i nici de la cea iitoare. Este li&er+ 8ără dorin"ă$ %ără ,ndoială$

6ai resus de *udecată )i neca!$ 6ai resus de lăcerea sim"urilor$ A trecut dincolo de tim. Este ur )i li&er. Cât de curat este EL. Este luna clară. Este serenitatea. Este strălucirea. Căci a deă)it Via"ă duă ia"ă$ Drumul murdar )i ,n)elător al ilu!iei.  Nu tremură$  Nu are inima strânsă$ nu este e!itant. A găsit Pacea. Cu calm Părăse)te ia"a$ Casa$ lăcerea )i dorin"a.  Nici un om nu(L oate re"ine.  Nici un !eu.  Nimic din toată această crea"ie$ nu(L oate re"ine. Dorin"a l(a ărăsit$  Niciodată nu se a mai ,ntoarce$ 3u%erin"a l(a ărăsit$  Niciodată nu se a mai ,ntoarce. Este calm. 3ămân"a rena)terii din EL A murit. A cucerit toate lumile interioare. Cu oc4ii neărtinitori Prie)te retutindeni 3ui)urile )i co&orâ)urile. #i cu mare &ucurie 0eali!ea!ă că a terminat. 3(a tre!it din somn. Iar Calea e care a aucat Este ascunsă oamenilor$ Este ascunsă c4iar )i siritelor )i !eilor$ Prin irtutea urită"ii Lui. -n El nu mai e2istă !iua de ieri$  Nici mâine$  Nici a!i.  Nu osedă nimic$  Nu dore)te nimic. Este lin de utere.