>.A. !onstantinescu ' Dic6ionar onomastic , p. 1F; "arele dic}ionar geografic al Rom•niei, I, p. 6@-6@H 4ontes, I, p. ;::;:; 4ontes, I , p. H6 Paul )ugen Canciu, S7rb7torile, p. 1 >icolae Densu{ianu Dacia preistoric7' p. 1@/1@6 Ibidem ' p. 1@61@: Ibidem ' p. 1@6 >icolae Densu{ianu Dacia preistoric7' p. 1@6 4ontes, I, p. ;, 16, 1; Romulus ulc|nescu, Mitologia rom5n7' p. F@ Dimitrie !antemir, Descrierea Moldovei , p. :/ Marele dic6ionar geografic al "om5niei' vol.III, p. 1/11 Marele dic6ionar geografic al "om5niei , I, p. 1;:1;; 7livia CabuCu(nea, Dacii (n con9tiin6a romanticilor no9tri' p. :6:H, H1 Platon, Axiochos, II, p. 6 ictor ernbac&, Dic6ionar , p. 56;56 e(i 4ontes= Adrian %oc&i, Datini 9i eresuri populare de la sf(r9itul secolului al >!>lea, p. 1@F5/5 Beorge !o{buc, 3lementele literaturii populare, p. 66566: "ircea )liade, !storia credin6elor 9i ideilor religioase' I, p. :5 #&eogonia,.p. :;: ". )liade, !storia credin6elor 9i ideilor religioase, I, p. :5, noti}| cu minuscule "anole >eagoe, Pagini legendare din istoria poporului rom5n, )ditura Ion !reang|, Cucure{ti, 1@F1, p. 1F-1@ Al."itru, %egendele limpului , II, p. 5HF5H@
Ion "anta, De la munte la mare, )ditura Sport#urism, Cucure{ti, 1@FF, p. 1/61/: .!ucu {i ".~tefan, "om5nia, g&idatlas, )ditura ~tiin}ific|, Cucure{ti, 1@H:, p. 56/? *Pe{tera "uierii. D.!onstantinescu, !nvita6ie la Pe9tera Muierilor , în Almanah 4lac7ra. F@. p. F. Acesta descrie sumar interiorul Pe{terii Marele dic6ionar geografic al "om5niei , I, p. :15 "ircea Bro(a {i %lorin 7lteanu, în Culetinul european $oi #racii , 1@F: dec., p. F. A se vedea {i pe{tera #opolni}a, ude}ul"e&edin}i Marele dic6ionar geografic al "om5niei , I, p. :15 8enri 8.Sta&l {i Psaul 8.Sta&l, :iviliza6ia vechilor sate rom5ne9ti , )ditura ~tiin}ific|, Cucure{ti, 1@F, p. 66 Drume6ind pe v7ile apelor repezi , p. 15, 15: P. 5H/ "arele dic}ionar geografic Al Rom•niei, I, p. F; Ar&. Silvia P|un, )rafia semnelor r7bo*ului comparativ cu cea a unor scrieri vechi , în rev. !întarea Rom•niei, 1@F:, nr. @, p. 1F5/ . 2iviu "|rg&itan, 1ece tezaure carpatice, )ditura Ion !reang|, Cucure{ti, 1@FF. e(i Magazin, 1@F@, sept. @, p. 11 . Pr. Dumitru C|la{a, /asarab !' ap7r7torul rtodoxiei , în revista Mitropolia /anatului ,1@F1, p. /. Idem, Voievozi cu numele de /ogdan 9i ?ara "om5neasc7 , în publica}ia Mehedin6i @ :ultur7 9i civiliza6ie, 9vol.I<, Drobeta #urnuSeverin, 1@F5, p. 6;6 Idem, 3vul mediu 9i independen6a rom5nilor , în revista Mitropolia /anatului , 1@F, p. F: e(i {i comunicarea lui Ion PopescuPu}uri, erodot despre lumea getodacilor , în Culetinul european, $oi #racii , 1@FH feb., p. 1H. 'n sept. 1@@/, la %edele{oiu 9unde a fost {i un vec&i punct de vam|< sa descoperit diadema unei domni}e, ornat| cu aplice de aur încrustate cu safire, smaralde {i rubine, *o biuterie de mare pre} 9Irimia Stratulat, în )venimentul, 1@@/, sept. 15< e(i {i 7vidiu CabuCu(nea, Dacii (n con9tiin6a romanticilor no9tri , p. H1 .Bavril| !opil, Peritau dacii ..., în Culetinul european $oi #racii , 1@F1 noiembrie, p. : 2ucian Ro{u, Date noi despre metalurgia dacic7, în (iarul Sc(nteia din 1@H aprilie 1: Beneral loc.ing. asile Dragomir, colonel dr.ing."arian Rotaru, M7rturii )eodezice, )ditura "ilitar|, Cucure{ti, 1@F Revista Arhitectura, 1@FF, ;, p. HF :alendarul de la Sarmisegetuza "egia, )ditura Academiei R.S.R., Cucure{ti, 1@F/. A se compara cu !alendarul solar din Anglia 9Silvia P|un< Selection du "eaders Digest , august, 1@H; ~erban Cobaneu, !ornel Samoil|, )mil Poenaru, :alendarul de la Sarmisegetuza "egia, p. 5F e(i 4lac7ra, 1@F5 noiembrie 15, p. 1H Ariton raciu, %imba dacoge6ilor , #imi{oara, 1@F/, p. H@F/. 'n (ilele de F {i @ dec.1@F@, am participat la Simpo(ionul de la 7r|{tie cu tema Matemetica' informatica 9i istoria (n vatra getodacic7 sub conducerea academicianului >icolae #eodorescu. !omunic|rile prof. !. Cegu 9Cu{teni<, ing. %l. St|nescu, dr. D. !&i{ 9!lu<, 2uca "anta, ing.
!.!r|snaru, ar&. Silvia P|un, ing. P. #onciulescu, dr. D. Dumitrescu, dr. B&. 2a(arovici, ing. regi(or David Reu {i col.dr.ing. "arian Rotaru {i col.dr ing. Ion !|rnaru, au adus elemente {i considera}ii noi în leg|tur| cu !alendarul {i observatorul solar de la Sarmisegetu(a Regia, {i ele ar trebui populari(ate între oamenii de {tiin}| de pe glob. >u este aceasta o e4agerare. !ultura dacic| nu este înc| suficient conturat| . 4ontes, I, p. 51 . !bidem, p. :F:@ 4ontes, I, p. 51 e(i {i Ale4andru ulpe, Primele m7rturii (n izvoarele literare antice, almana& 4lac7ra, 1@FH, p. H 7vidiu CabuCu(nea, Dacii (n con9tiin6a romanticilor no9tri' p. F 4ontes, II, p. 1@ A se vedea {i Pr.D.C|la{a, 1amolxis' primul rege al Dacilor' cunoscut nominal 9€16// î.8.<, revista Avant Post , 1@@1, p. 1115, 56 "ircea )liade, De la 1amolxis de la )enghis-an' p. :1 4ontes, I, p. 561 "ircea )liade, De la 1amolxis la )enghishan, p. H1 "ircea )liade, De la 1amolxis la )enghishan' p. :1 I. !onstantinescu, "om5nia de la A la 1' Dic6ionar turistic , )ditura Stadion, Cucure{ti, 1@H/, p. 5F5 1. 4ontes, I, p. 1/11/5. A se vedea acest dialog în întregime în Platon, pere' ! , edi}ia îngriit| de Petru !re}ia {i !onstantin >oica {.a., Cucure{ti, 1@H:, p. 1F51F: {i p. 51:51; 9note<. A se vedea {i "ircea )liade, II, p. 1F Iosif !.Dr|gan, $oi #racii , p. 5/ . Prof.Dr.Iosif !. Dr|gan, Culetinul european $oi #racii' 1@F/ oct., p. 6 "edic {i botanist grec 9sec. I d.8.<, în lucrarea sa Despre mi*loacele de vin-decare 9:1-;: d.8.< snt glosate si ec&ivalentele dacice ale unor plante medicinale . 4ontes, I, p. 6F56F6 Pr. #. C|l|{el, Poezii populare. 'n fiecare descîntec el men}ionea(| {i plantele medicinale date pacientului Ion "iclea {i Radu %lorescu, Dacoromanii , 5, %ig. ;/F, p. 1:@ ".I.>.A., !onstan}a, Cucoval|, Pontica, G, p. @: Ion "iclea {i Radu %lorescu, Dacoromanii , 5, %ig. H@, p. 1FH ".P.%. Drobeta #urnu Severin. !omori R.61@, p. 1FH Pentru toate aceste descoperiri, ve(i studiul lui Ioan 8ora}iu !ri{an ' Spiritualitatea getodacilor , Cucure{ti, 1@F, p. 611615. e(i {i %lavian Dr|gan în Culetinul european $oi #racii , 1@F5, dec., p. 15
"ircea )liade, !storia credin6elor 9i ideilor religioase, I, p. 6FH 4ontes, II, p. 6@1 %ontes, II, p. @1 "ircea )liade, !storia credin6elor 9i ideilor religioase' II, p. 1H; 4ontes, I, p. 1F@ "anole >eagu, în arlaam, pere, !&i{in|u, )ditura 80perion, 1@@1, p. ;;6 4ontes, II, p. 1@ ". )minescu, Scrisoarea !! . 4ontes, I, p. 5;6 4ontes,I, p. 1//1/1 $oi #racii , 1@F6, martie, p. F@ 4ontes, II, p. 1F 4ontes, II, p. H/1 Iosif !.Dr|gan, Mileniul imperial Daciei =, p. 1/ 4ontes, I, p. 561 #eolog cre{tin 9€ 1;/-51;< a încercarea predicii evang&elicecu concep}iile morale ale stoicilor, peripaticienilor {i pitogoreicienilor, Stromate' Cucure{ti, 1@F5, p. ;:, 61, :@ asile Stanciu {i #udor Diaconu, %imba vorbit7 de Adam 9i 3va, I, 1@@, p. 1H Silvia P|un, în revista Arhitectura, 1@@F, GGI, nr.;, p. H@ I, 1@F5 "arele dic}ionar geografic al Rom•niei, III, 1@//, p. 61 Documente str7ine despre rom5ni , edi}ia a IIa, Cucure{ti, 1@@5, p. 16 ve(i {i 4ontes= aleriu Pop, !storii suprapuse, Cucure{ti, 1@H1, p. 6: Dumitru Cerciu, Adina CerciuDr|g&iceanu, "7zboiul dintre ge6i 9i per9i , ;1: î.e.n., editura Militar7, Cucure{ti, 1@F, p. ; . 4ontes, p. :H:@. e(i {i Sergiu Iosipescu, /alica, Drobotita, Ioancu, p. H . 4ontes, I, p. ;1 e(i Dumitru Cerciu {i Adina CerciuDr|g&iceanu, op.cit ., {i Al.B&.Savu {i ".Ja&ariade, în !storia militar7 a poporului rom5n, I, )ditura Militar7, Cucure{ti, 1@F:, p. ;5/ . 4ontes, I, p. F;
. 4ontes' I, p. F; . Dumitru Cerciu, Adina CerciuDr|g&iceanu, op.cit ., p. H: .Ion PopescuPu}uri, erodot despre lumea getodacilor , în Culetinul european $oi #racii ,1@FH feb., p. H. Pentru e4pedi}ia lui Darius, ve(i Ale4andru ulpe în vol.Dacia (nainte de Dromihete, p. @:@; Revista %upta (ntregului popor , 1@F:, 1, p. H1 ve(i {i Dumitru Alma{, 3roi au fost' eroi sBnt (nc7' p. C- 4ontes, I, p. 56656; Arian 9%lavius Arrianus< 9@;-1H; d.8.<, om politic {i istoric grec discipol al lui )pictet. Autorul unei istorii a e4pedi}iei lui Ale4andru cel "are intitulat| Anabasis 4ontes, I, p. 5@; .4ontes' I, p. 5; e(i {i ".Ja&ariade {i Al.B&.Savu în !storia militar7 a popo-rului rom5n<' p. 6H@ Ale4andru ulpe, vol.Dacia (nainte de Dromihete, p. @;@ . Panait I.Panait, interviu cu B&.Cr|tescu, în Magazin, 1@F@, aprilie 1;, p. :. #ot aici, se spune c| un coif macedonean din sec. IIII î.8., sa g|sit pe valea Dîmbovi-}ei. %oto dr. asile Coronean} $oi tracii 1@F@, iunie, p. 1: a se vedea {i !onstantin !. Petolescu, op.cit., p. FF5 B&eorg&e I.Cr|tianu, Marea $eagr7, I, )ditura "eridiane, Cucure{ti, 1@F@, p. H 4ontes' I ' p. 5:-5; $oi #racii , I, p. @H1// Posidonius 9;1 î.8<, filosof stoic, num|r| pe !icero si Pompei printre elevi 4ontes, I, p. 55;55H 4ontes, I, p. ;, 16, 1; Paul 2ucescu, $oi #racii , 1@F1, iunieiulie, p. 5 >.P. aidomir, $oi #racii , 1@HF, iunie, p. 1; Culetinul $oi #racii , 1@F@, decembrie, p. 5 %lavius Iosif 9istoric evreu, €6H î.8.<, R|(boiul Iudeilor {i Antic&it|}ile iudaice 4ontes, I, p. :16 4ontes, I, p. H56 Culetinul $oi #racii , 1@F oct., p. 1; e(i istoria oficial| a Italiei
I.!onstantin Dr|gan, %es #hraces dans la M,diterran,e, /uletin europ,en, 1@F@, oct., nr.1/, p. 1: Ibidem, p. 1; Ion I.Russu, Daco)e6ii (n imperiul roman, p. H 4ontes, II, P. :1:1H >eigebaur, K.% /eschreihing der Moldau unde Ealachei F:ronologieG, Creslau, Ko&.3rban ern, 1F;@, p. 15 "ircea "u{at, I(voare {i m|rturii str|ine despre str|mo{ii poporului rom•n, )dit.Academiei Rom•ne, Cucure{ti, 1@F/, p. FF 7.Sc&ruder {i A."e&ring, "eallexicon der indo germanischen' AltertumsHunde II, II, ed.a 6a, Cerlin2eip(ig, 1@5@, p. 551 !storia dreptului rom5nesc , I, )dit.Academiei Rom•ne, Cucure{ti, 1@F/, p. 6 e(i Culetinul $oi #racii ,1@F, iulieaugust Iamblic&os 9c.5;/-66/<, filo(of grec neoplatonic, a fost interesat de demonolo-gie, angeologie {i teurgie adversar al cre{tinismului 4ontes, II, p. 1F1@ 4ontes, II, p. :HH Diodor din Sicilia 9€51 î. 8.<, istoric roman de origine greac|, /iblioteca istoric7, care cuprinde istoria lumii antice de la epoca mitologic| p•n| la r|(boiul lui !e(ar în Balia 4ontes, I, p. 1F@ 4ontes, I, p. 1/1 A se vedea {i Romulus ulc|nescu, Mitologie rom5n7, p. 5F15F5 Genofon 9€:6/-6;; î.8.<, discipol al lui Socrate, Amintiri despre Socrate, p. HF Radu Stan !arpianu, 3nigma insulei<' p. 51: Ion Carnea, $oi #racii , 1@@/, dec., p. 15 A se vedea în aceast| lucrare capitolul? *Situa}ia robilor {i robi}ilor înantic&itate ca {i în pre(ent Petru "aior, !storia pentru (nceputul rom5nilor (n Dachia' )ditura Kunimea, 1@@/, p. F@ /uletin european, 1@F@, oct., Roma, nr 1/, p. F asile Carbu, #rofeul lui #raian, )dit.Albatros, Cucure{ti,1@FH, p. 1/1F 2ucullus ".2icinius consul 9H6 î.8.<
4ontes, II, p. @ #raducere B.Popa 2isseanu, !storia roman7, p. H@ Iosif !.Dr|gan, $oi #racii , p. 5FF Ion "iclea, Radu %lorescu, Decebal 9i #raian, p. ;
II Imperiul dac. 'ntre anii 1/1-1/, împaratul #raian cucereste numai o treime din regatul dac norddunarean.
)ste bine sa se stie ca asa-(isa coloni(are a Daciei s-a facut cu elemente traco-dace, care aveau legaturi sanguine cu Dacii nord-dunare-ni. #oate persoanele ce apar în inscriptiile descoperite în Daco-Romania sunt de fapt Dacii din diaspora. 'ncercarea lui #raian de a reface "arele Stat al #racilor s-a reali(at în parte, dar nu a durat decît pîna în anii 5H1. 'n 6/:, Balerius, care a constatat ca maoritatea locuitorilor din Imperiul Roman o formau Dacii si cu ei biruise pe Persi, de acord cu senatul de la Roma, a decretat desfintarea numelui de roman pentru marele imperiu si l-a numit Imperiul Dac. Aceasta a durat pîna în anul 615. Imperiul Dac a fost continuat de !onstantin cel "are pentru 6 de ani si apoi de Iustinian pentru trei decade. Despre Imperiul Dacic vom vorbi la timpul potrivit. 3nii cercetatori, între care elevii scolii Ardelene de la Cla, în frunte cu Samuil "icu 9!lain< afirma eronat ca *romanii au supus totusi toata Dac&ia si pre Beti, locuitorii Dac&ii i-au stîrpit. !u aceasta conclu(ie eronata s-au adus cele mai mari preudicii istoriografiei Daco-Roma-niei. Realitatea a fost cu totul alta. #raian u(urpatorul inteligent al celei mai mari culturi din lumea vec&e, a Daciei nord-dunareana, si-a consti-tuit armata si organele administrative din #raco-Dacii din diaspora. De fapt, romanii nu erau decît niste vîrfuri de elemente compo(ite, în special #raco-Daci. Spre aceasta conclu(ie ne duce si numarul mare de împarati si de guvernatori de provincii, care numai romani nu erau. 'n urma unor îndelungate lupte între imperiul roman si stravec&iul Regat al lui Decebal, împaratul #raian a reusit, între anii 1/5-1/ sa cucereasca o treime din teritoriul dacic, nord-dunarean. 7cupînd cele mai bogate regiuni ale Daciei si c&iar capitala strabuna, unde nu aunsese nici unul dintre cotropitori, nici Darius al lui 8istaspe regele Persilor, nici Ale4andru cel "are al "acedoniei, #raian intra în posesia celui mai mare si mai valoros te(aur al lumii antice, te(aurul regal dacic. !u fortele secatuite de re(istenta si apararea celor mai vitei dintre #raci, s-a oprit si a început sa-si consolide(e po(itia pentru a înfrunta reactiunea Dacilor ramasi liberi. Pentru mai multa siguranta în durerosul an 1/, #raian a transportat la Roma te(aurul dacic. De altfel cît cucerise în urul capitalei Sarmi(egetusa era un teren în care se aflau toate minele de aur, de fier, de arama si de sare. Restul interesa mai putin, sau mai probabil, nu a putut înainta mai mult. Ra(boiul romanodac a fost de fapt unul dintre cele mai mari ra(boaie fratricide din antic&itate atît Dacii, cît si Roma-nii, cu toate întortoc&eatele carari, erau frati buni, descindeau din aceeasi ginta tracica, asa cum erau în evul mediu #ransil-vanenii, "oldovenii si "untenii. De aceea, potrivit descoperirilor ar&eologice, consider ca ambianta daco-romana începe cu multe secole înainte de anul 1/ d.8r. "ulte sunt i(voarele documentare cu privire la uriasa confruntare dintre romanii i mperiului condus de #raian si Daco-9Romanii< din Dacia nord-dunareana. 'nca din vec&ime, Dacii erau cunoscuti ca unul din cele mai viguroase, cel mai numeros si cel mai prolific popor din antic&itatea europeana. Aceasta este conclu(ia lui 8erodot unul din cei mai de seama istorici ai lumii antice.
!ucerirea de catre imperialisti a unei parti din marele regat al Dacilor, împreuna cu capitala Sarmi(egetusa, cel mai mare centru de cultura al lumii vec&i, a dus la distrugerea uneia din cele mai pretioase culturi si la farîmitarea, la descentrali(area Regatului dac. )ra de fapt o ra(bunare împotriva marelui Decebal, a faptului ca Imperiul Roman, înca de sub Domitian împaratul, platea tribut unui rege, în speta Dacilor. !ultura dacica a fost însu-sita tacit de eleni si de romani. !omentînd victoria lui #raian, unii dintre cercetatorii vec&i si noi, utili(înd informatii orale, precum si consemnarile prinse în i(voarele istorice, luate fragmentar, fara a le confrunta, lipsiti de discernamînt, nefacînd deosebire între cronica, nuvela si poe(ie, au formulat conclu(ii false, între care cea dintîi este ca între 1/5 si 1/, poporul dac ar fi fost e4terminat. 2a aceasta conclu(ie eronata au auns adversarii continuitatii dacice, unii dintre straini si o parte din cei ce studiasera la Roma, în frunte cu Petru "aior, de care am amintit. Repet. )i au adus un mare preudiciu istoriei strabune a Daco-Roma-nilor, cum vom vedea. !unoscînd din scoala limbile latina si greaca, si aflînd întîmplator cîteva informatii documentare din care îmi reiesea evident faptul ca Dacii apar si dupa anii 5H1-5H;, în marile confruntari provocate de migratori, am pornit la o anali(a critica a celor mai de seama i(voare literare redactate în greceste si latineste, care într-un fel sau altul, relatau marea confruntare între imperialistii de la Roma si Daco-Romanii din Dacia. >u am fost multumit cu ceea ce raspunsese marele Cogdan Petriceicu 8asdeu, care nu a avut la îndemîna toate i(voarele istorice si ca urmare, am cautat sa-l complete( si sa raspund corect, sine ira et studio, la doua întrebari esentiale?
1. %ost-au e4terminati daco9romanii< în anii 1/5-1/M 5. Ballienus si Aurelian, între anii 5;6-5H;, au *golit toata Dacia, ca sa faca loc unor migratori si sa se cree(e *vidul de care au facut atîta ca( niste asa-(isi istoriciM
!a sa raspundem la aceste întrebari, vom trece în continuare la anali(a i(voarelor literare, care au dus la aceste doua false conclu(ii. "ai întîi subliniem faptul ca operele, care eclipsau aureola romana si scoteau în evidenta marea putere strategica si înaltul nivel cultural al Daco-Romanilor, au fost distruse de cotropitori, sau s-au pierdut pe parcurs. "a refer la cel mai vec&i local de scoala al lumii antice, care a fost distrus, la marele observator astronomic, la templele dacice descoperite de ar&eologi, la orologiile solare, etc. !a sa ilustre( aceasta afirmatie, mentione( ca Iordanes ne pre(inta cea mai elocventa pagina din istoria culturii si civili(atiei omenirii, cînd spune ca Deceneu, observînd înclinarea dacilor *de a-l asculta în toate, si ca ei sunt din fire destepti, i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei caci era un maestru priceput în acest domeniu. )l i-a învatat )tica, s...t, i-a instruit în stiintele fi(icii, facîndu-i sa traiasca conform legi-lor naturii transcriind aceste legi, ele se pastrea(a pîna asta(i sub numele de /elagines 9uas usam nunc conseriptas belagines nuncupant < i-a învatat 2ogica, facîndu-i superiori celorlalte popoare, în privinta mintii dîndu-le un e4emplu practic i-a îndemnat sa-si petreaca viata în fapte bune demonstrîndu-le #eoria celor douaspre(ece semne ale Jodiacului, le-a aratat mersul planetelor si toate secretele astronomice si cum creste si scade orbita lunii si cu cît globul de foc al soarelui întrece masura globului pamîntesc si le-a e4pus sub ce nume si sub ce semne, cele trei sute si patru(eci si sase de stele trec în drumul lor cel repede de la rasarit pîna la apus, spre a se apropia sau departa de polul ceresc s...t. Putem vedea pe unul cercetînd po(itia cerului, pe altul însusirile ierburilor si ale fructelor, pe acesta studiind descresterea si scaderea lunii, pe celalalt observand eclipsele soarelui si cum, prin rotatia cerului 9astrele<, care se grabesc sa atinga regiunea orientala sunt duse înapoi spre regiunea occidentala, odi&nindu-se apoi dupa o regula prestabilita.
Iubite cititor, te rog mai citeste o data acest te4t reprodus din Iordanes si te vei convinge ca în adevar Dacii erau *superiori celor-lalte popoare. Acestia erau daco9romanii
#ransilvania L !orona "ontium.
#ot Iordanes, în opera sa Betica, vorbeste de *Dacia cea vec&e al carei centru este înconurat de o cununa de munti, avînd numai doua intrari, una pe la Coute 9alea 7ltului L Drumul Cutii< si alta pe la #ape. )ste desigur vorba de actuala #ransilvanie, al carui podis este numit :orona Montium. "entionam tot aici ca Roma s-a impus ca centru cultural dupa ce a adunat toate marile valori creatoare din po-poarele robite. Apolodor era din Damasc, nu din Roma. Ammianus "arcellinus sublinia(a ca *%orul lui #raian, constructie unica în toata lumea si admirata, dupa parerea noastra, c&iar de (ei, a stat înmarmurit, masurînd cu mintea aceasta lucrare grandioasa, care cu greu s-ar putea descrie în cuvinte si pe care nici un ar&itect n-ar fi în stare s-o reproduca. 7perele de cultura, de stiinta ale popoarelor cucerite, fiind socotite ca întuneca gloria imperiala, au fost negliate sau c&iar distruse. !eea ce a facut #raian în Dacia, va face "a&omed cu marea biblio-teca din Ale4andria totusi din bibliografia referitoare la civili(atia daca, din unele opere s-au pastrat cîteva fragmente. 7pera lui !riton, medicul împaratului #raian, intitulata )eticele si în care se descriau *în afara de luptele propriu(ise, geografia, etnografia si istoria dacilor, nu o mai avem asta(i. Din ea se gasesc nemai cîteva fragmente la scriitorul 2ucian 9dupa 1@5 d.8r.< si anume acelea care e4agerea(a cultul împaratului. !itam? *dupa ce a cucerit-o 9Scitia< pentru prima oara si 9l-a învins< pe Decebal, conducatorul getilor, puternicul #raian a adus romanilor cinci milioane de livre de aur, o cantitate dubla de argint, în afara de cupe si lucruri 9scumpe< depasind orice pretuire, apoi turme si arme si peste cinci sute de mii de barbati, cît se poate de potriviti pentru lupta cu armele lor, asa cum a afirmat !riton, care a luat parte la ra(boi. Betii, un neam barbar si puternic, care s-a ridicat împotriva romanilor si i-a umilit pîna la platirea birului 9în timpul lui Domitian<, mai tîr(iu, cînd aveau rege pe Decebal – a fost pîna într-atîta (drobit de #raian, încît tot neamul aunsese la vreo patru(eci de barbati, dupa cum povesteste !riton în )etica. Pornind numai de la acest te4t singular, unii cercetatori, fara sa-l confrunte cu celelalte informatii si fara sa tina cont de Dacia 2ibera, au tras conclu(ia simplista si eronata fundamental, ca Beto-Dacii ar fi fost e4terminati. 3n mare preudiciu a adus Petru "aior în lucrarea pe care am mai citat-o. 'n loc sa anali(e(e critic pe 8ristianus )ngel, care sustinea ca dacii nu au fost e4terminati si *mai vîrtos mueri multe ale dac&ilor, precum si inscriptia *Aia, >andonis, Andrada, Clivianus, Cricena, Cedarus, inscriptie gasita la Potaisa-#urda. *Aia si Andrada sunt nume de femei dace. #ot Petru "aior sustine, fara documentatie logica? *Romanii nu sau casatorit cu muieri dac&e. Aceasta generali(are este c&iar absurda si a convenit dusmanilor continuitatii. !ulmea erorilor lui Petru "aior se afla în cuvintele cele mai pagubi-toare aduse culturii noastre strabune? *asa s-au desradacinat samînta dac&ilor din toata Dac&ia, cît necum vreunii barbati, ci nici mueri, nici prunci nu au mai ramas în Dac&ia. !eea ce nu spusese nici un scriitor pagîn sau mai nou, dusman al Daco-Romanilor, a spus-o *Petru "aior, de Dicio-Sinmartin 9protopop si la 'naltatul !raescul !onsilium 2ocumtenentiale al 3ngariei< craiesc al cartilor revi(or, 2a Cuda. Am citat si aceasta sluga docila a strainilor, pentru ca în acest studiu nu vom ocoli nici o afirmatie negativa, pe cît ne va fi în fata. Acesta este si scopul lucrarii noastre sa subliniem erorile ori de unde ar veni, si sa aratam adevarul documentat. Dar se stie ca #raian nu a cucerit decît o treime din Regatul nord-dunarean al Dacilor. !eva mai mult, o parte însemnata trecuse de partea lui #raian înainte de anul 1/. 2uînd de buna afirmatia lui !riton, ca #raian a ridicat din Dacia imperiala peste cinci sute de mii de barbati *potriviti pentru lupta si anali(ata critic, aungem la con-clu(ia ca nu este vorba de e4terminarea poporului, ci de o diminuare a lui. Adausul, *potrivit pentru lupta, cu toata acea conclu(ie ca ar fi ramas numai *vreo patru(eci de barbati, ne lamureste faptul ca tineretul, care nu era de vîrsta militara si care nu avea arme, precum
si oamenii trecuti de patru(eci de ani, ca si cei care nu fusesera înrolati de Daci, au ramas pe loc. Aici vom face o anali(a critica a informatiei oferite de !riton, noi pornind de la niste realitati demo-grafice. !riton, 9ca si 2ucian< ne spune ca #raian a luat din Dacia cucerita *peste cinci sute de mii de barbati cît se poate de potriviti pentru lupta, împreuna cu armele lor. Acesti barbati au fost luati în urma luptelor purtate pentru cucerirea unei parti a Daciei nord-dunarene. Restul a facut un front ce nu a putut fi depasit de legionarii romani. !eva mai mult, armatele auto&tone au atacat în permanenta pe invadatori. Strabon 9@ d.8r.< spusese? *cît despre Beti si Daci, dupa ce numarul lor crescuse naînc&ipuit de mult într-atît încît puteau sa trimita în lupta pîna la doua sute de mii de oameni, ei s-au împutinat si au auns în (ilele noastre 91/-1@, d.8r.< cam la vreo patru(eci de mii, si sunt acum pe cale de a se supune Romanilor. Desigur ca afirmatia lui Strabon nu trebuie privita fara re(erve, deoarece în timpul lui Domitian, Romanii plateau bir Dacilor, iar !riton, peste apro4imativ doua generatii 9în 1/ d.8r.<, scria ceea ce am citat mai sus, ca un participant, alaturi de #raian, la ra(boiul împotriva Daco9-Romanilor<. Admitem ca cifra de cinci sute de mii , indicata de !riton este reala. Dar daca #raian a scos din Dacia ocupata *peste cinci sute de mii de barbati apti de lupta, reiese ca în aceasta parte de tara ramasesera mai putin de ;//./// de femei dace cu copiii lor si nu *peste, cum scrie !riton, deoarece s-ar putea ca ;‚ dintre Dacii ridicati sa fi fost necasatoriti. Ramînînd pe loc circa. ;//./// de femei, acestea au nascut în timp de un an, pîna în anul 1/H, circa ;//./// de copii 9baieti si fete<, pentru ca dupa un gol de productie de apro4imativ doua decenii, viata sa înceapa din nou, familiile sa fie refacute sau sa apara familii noi. Dupa doua(eci de ani, contînd pe faptul ca din cei ;//./// de barbati ostasi daci nu s-au mai înapoiat în patrie nici unul, viata totusi a revenit la normal. 'n Dacia imperiala, lasînd la o parte Dacia 2ibera pe care istoricii negativisti ai continuitatii dacice o uita, sau se fac ca uita sa o puna la socoteala, erau dupa anul fatal 1/, circa ;//./// de femei dace, cu cîteva milioane de copii, dintre care în mod normal aveau vîrsta de la o (i la optspre(ece ani, considerînd ca #raian ar fi luat numai barbati maori din Dacia cucerita si pe cei care aveau arme. Admitînd ca femeile dacilor, ramase vaduve, aveau în medie cîte cinci copii de fiecare, avem o populatie de circa doua milioane cinci sute de mii suflete 9;//./// 4 ; L 5.;//.///<. !ifra de cinci copii am socotit-o reala, pornind de la urmatoarele constatari precise si verificate dupa documentele din ar&ive. Stra-moasa mea Calasa între anii 1F6:-1F::, apare cu noua copii în viata, Ion al Calasei 9casatorit cu "aria< a avut paispre(ece copii 9cu o singura femeie<. De trei ori a nascut gemeni. #atal meu, "atei, casa-torit cu Ioana 9una din cei 1: copii ai bunicului< a avut sapte copii. Aceste cifre pot fi verificate cu date de ar&iva. Aceasta m-a deter-minat sa accept minima cifra de *cinci copii pentru femeile Dacilor e4patriati de #raian din Dacia Imperiala, nord-dunareana. Daca adaugam faptul ca dupa ce fiecare Dac ce împlinea 5; de ani îsi constituia o familie noua, numarul demografic se multiplica. Daca mai adaugam faptul ca dupa circa 5/ de ani fiecare ostas devenea veteran si se înapoia la vatra, în patria sa, demografia daco-romana primeste pe parcurs un plus ce se adauga la demografia locala. !a avem dreptate în cele ce am afirmat, este faptul ca în anul 11H d.8r. a avut loc o mare rascoala a Dacilor.
6. "area rascoala a Dacilor din 11H d.8r.
!ercetatorul Radu %lorescu scrie ca spargerea localitatilor dacice de catre #raian, a provocat *reactia localnicilor Daci astfel oprimati. Reactia lor *a fost violenta. Istoriografia din (ilele noastre a i(butit sa reconstitue din informatii epigrafice si ar&eologice dispersate, marea rascoala din 11H d.8r. 'n c&iar anul mortii lui #raian, poate nu întîmplator la aceasta data, întrega Dacie a fost cuprinsa de flacarile revoltei celor înca incomplet supusi. Rascoala a cunoscut, se pare, o deosebita violenta si amploare. Pentru înabusirea rascoalei Dacilor, au fost aduse trupe comandate de *unul dintre cei mai duri generali romani – "arcius #urbo.
'n legatura cu luptele de re(istenta ale Dacilor nesupusi, destul de concludente sunt *i(bucnirile violente ce au *continuat i(olat, asa numitii latrones mentionati de inscriptii, în !arpatii sud-vestici, constituind probabil tocmai grupuri de neasimilati, care continuau sa manifeste violent si anar&ic – dupa constatarea lui Radu %lorescu – opo(itia lor fata de noul regim, în ultima instanta strain. !el mai puternic centru al neînvinsei re(istente a 2atronilor, a fost în munti, în tara 2otrului, din defileul 7ltului, pe valea 2otrului de a(i. )i au fost ta4ati de invadatorii romani ca *tîl&ari, &oti de drumul mare. Acesta este motivul pentru care Dacii nesupusi au fost numiti *latrones. "a întreb? daca la moartea lui #raian, întreaga Dacie a fost cuprinsa de flacarile revoltei celor înca incomplet supusi, daca asa-(isii *latrones 9lotrii pentru invadatori<, au continuat cu pretul vietii lupta împotriva armatelor cotropitoare ale Romanilor, ma întreb? se mai poate vorbi oare de e4terminarea DacilorM Desigur ca orice comen-tariu este de prisos. !a de atltfel toti muntii, tara 2ovistei,9sau a 2otrului< cu rîul si muntii 2otrului si idra sunt un puternic memento pentru toti cercetatorii istorici, cît si pentru dusmanii continuitatii Daco-Romanilor în vatra strabuna. !ine nu a vi(itat cita-dela naturala a 2otrului, nu poate întelege realitatea daco-romana. Din 2otru 92utru sau idra< pe valea apei idra era, si este înca, o cale de comunicatie cu #ransilvania. Radu %lorescu, pe buna dreptate, se întreaba în ce masura dediticii 9*categorie lipsita de orice drept politic si de maoritatea dreptu-rilor civile<, pot fi acei conservatori rigurosi ai culturii daciceM #ot el raspunde în urma unui pertinent studiu al lui D.Cerciu ca? *fidelitatea lor fata de religia traditionala, concreti(ata în cimitirele de incineratie, cu ritual si inventare de tip rigorist, este o marturie de conservatorism care scoate în evidenta nu numai neasimilarea cultu-rala, ci si pastrarea unor conditii te&nico-economice apropiate de cele ale culturii dacice rurale #ot în legatura cu netemeinicia sustinerii ca Dacii ar fi fost e4terminati, amintim faptul ca în anul 1@5 d.8r., cînd scriitorul 2ucian, consemna cele ce am amintit din !riton, Beto-Dacii consti-tuiau un popor refacut numeric si capabil sa se lupte cu ceilalti, si deci, neamul Dacilor nu a fost e4terminat. 'nsusi 2ucian, în paragraful *Scitul si oaspetele aminteste de dacul #o4aris, care *nu se tragea din vreun neam regesc, nici nu se numara printre purtatorii de pileus, ci era unul din scitii 9e vorba de daci< cei multi si din popor. Acelasi 2ucian, în capitolul intitulat *!um trebuie scrisa istoria, spune cu putin înainte de anul 1@5 d.8r.? *în împreurarea ca ar i(bucni vreodata un alt ra(boi, fie celtii împotriva getilor, fie in(ii împotriva bactrilor 9caci pe noi nu va îndra(ni sa ne înfrunte, deoarece toti sunt acum supusi autoritatii noastre, a i mperiului roman<. Iata ca 2ucian, care citase dupa !riton faptul ca dintre Daci, în urma ra(boiului cu #raian, nu ar mai fi ramas în tara decît *vreo patru(eci de barbati, acum, dupa mai bine de o umatate de secol aminteste de e4istenta poporului *getic capabil sa înfrunte pe !elti, precum si de faptul ca poporul get era supus autoritatii imperiale. Daca Betii nu ar mai fi e4istat ca popor, ar mai putea fi vorba de un ra(boi împotriva lorM !&iar admitînd prin absurd ceea ce spune !riton 9daca nu cumva ar fi vorba de o greseala de transcriere, de care nu vreau sa fac u( aici<, care dealtfel nu vorbeste decît de barbati vedem ca dupa aproape doua generatii 9în timpul lui 2ucian<, poporul getic se refacuse în adevar 9c&iar daca nu tinem cont de faptul ca doua treimi din Dacia erau în afara Imperiului Roman <. Iata de ce am subliniat faptul ca te4tele care e4agerea(a unele date si fapte, trebuiesc utili(ate cu mult discernamînt si în conte4tul biblio-grafiei generale. Altfel, cercetatorul istoric risca sa aunga la conclu(ii eronate. Alta opera, care s-a pierdut si care pre(enta realitatile dacice, a fost aceea a împaratului #raian, care descria *în mai multe carti, ra(boiele Romanilor cu Dacii. Dupa aceasta lucrare, Apolodor din Damasc, împreuna cu colectivul sau, a alcatuit cea mai de seama opera plastica a antic&itatii? !olumna lui #raian. 7pera lui #raian nu a putut fi transcrisa si nici nu ni s-a pastrat, deoarece însusi împaratul descria în ea unele aspecte, care îi întunecau gloria imperiala. De altfel, scriitorul Calbuc 9contemporan cu #raian< vorbeste de *victoria acestuia în Dacia, si nu de nimicirea Dacilor. Pliniu cel #înar 9I11: d.8r.< vorbeste si el de *doua triumfuri9bis triump&os< s...t *împotriva unui neam neînvins 9Linvincta gente<. Dio !assius consemnea(a un fapt destul de interesant si anume ca *multi dintre Daci trecusera de partea lui #raian. Aliati cu #raian erau si Curii, din (ona *buri-davensa si altii din regiuni ale Daciei. #ot Dio !assius spune ca *în felul acesta, Dacia aunsese sub ascultarea romanilor si #raian stabili în ea orase de colonisti. Iata ca populatia din Dacia a auns *sub ascultarea romanilor, iar în orasele ridicate, a stabilit aparatul administrativ de stat, care consta din colonisti. De aceea autorul nici nu vorbeste de sate.
3n alt te4t, luat singuratic de unii istorici, apartine poetului Iulian Apostatul, care în elogiul împaratului #raian, spune? *am cute(at sa merg împotriva neamurilor care locuiesc dincolo de Istru si am nimicit neamul Betilor 9^QT] Nƒ[ YX] Y[k<, care au fost cei mai ra(boinici decît oricare dintre oamenii ce au trait cîndva. Socotesc însa ca Y[k se traduce în acest conte4t, nu cu *am nimicit, ci cu *am mutat, ceea ce de fapt se mai spusese. )ste deci o eroare de traducere, pe care orice cercetator drept trebuie sa o corecte(e. 3na este sa e4ile(i si alta sa nimicesti. Din marturiile lui 2ucian si ale lui Dio !assius, comentate si citate mai sus, reiese clar ca Beto-Dacii, sau mai precis Daco-Romanii 9caci legaturile de sînge între daci si romani încep cu mult înainte de anul 1/<, nu au *pierit, nu au fost *e4terminati, nu au fost *nimiciti, ci au continuat sa e4iste în vatra lor strabuna, la nord si la sud de Dunare.
!aius Balerius alerius "a4imianus 95;/-611d. 8.<, împ|rat roman, în 6/; pu}in îainte de moartea sa promulg| un edict de toleran}| vis-a-vis de cre{tini Samuil "icu, Scurt7 cuno9tin67 a istoriei "om5nilor , p. 51 %|r| m•nie {i p|rtinire 9#acitus, Annales' 1, 1< 4ontes, II , p. :1:1H.
Ion #odera{cu, Initatea..., p. 565:. Ammianus "arcellinus 96;:6@5<, istoric latin, istories continu| opera lui #acitus !storia roman7, GI, p. 1/, 1; Ion "iclea {i Radu %lorescu, Decebal 9i #raian, p. 4ontes, I, ;/H {i 1:1; ve(i {i 4ontes, II, p. 5@55@6 Petru "aior, !storia pentru (nceputul..., p. 5156 Petru "aior, !storia pentru (nceputul..., p. 515: Petru "aior, !storia pentru (nceputul..., p. 56 Petru "aior, !storia pentru (nceputul..., p. ; 4ontes, I, p. ;/H1; 4ontes, I, p. 5: A se vedea {i calculul ipotetic f|cut de Radu %lorescu, Daco"omanii , I, p. F . Radu %lorescu, *Studii {i comentarii în vol. Dacoromanii , p. 1/ ve(i {i Br.%lorescu ' Problema castrelor romane de la M7l7ie9ti' Dra*na de Sus 9i Pietrosa, în magiu Daicoviciu, Cucure{ti, 1@@, p. 55;565 !.Daicoviciu, %a premiere division de la Dacie, în A.!.S.: .,II, p. H1HH %. 8orovit(, Situa6ia precar7 a st7p(nirii romane (n Dacia 9i pozi6ia special7 a consularului Dacilor ca expresie a acestei situa6ii , în S:! , II, 5, p. @H15: Br. %lorescu, %e probleme de la premiere division de la Dacie , /alcanica, II, p. :;;;< . Radu %lorescu, op.cit., p. 11, dup| D. #udor, !nterfecti a latronibus în S.: .!.., I , 6:, p. ;F6 {i urm. idem, "7scoala 9i atacuri Jbarbare+ (n Dacia "man7, Cucure{ti, 1@;H . %upta b79tina9ilor din Dacia (mpotriva cotropitorilor romani , în S.:.!.., II, p. H6F5 . 4ontes, I , p. 11 . 4ontes, I, p. :H/:H; . 3adem, p. :H::HH . *„_ ^V Ok[X_^YZ] N^…^, Ibidem, p. @; e(i {i >.Stoicescu, :ontinuitatea rom5nilor , p. @5 . e(i 4ontes, I, p. FH, H/6, H/; e(i {i Radu ulpe, %es bures alli,s de #raian dans la premiKre guerre daciue' în Studii clasice, , 1@6, p. 556 . 4ontes, I, p. @; . 4ontes, II, p. 6/61.
