Curs Baze de Date

SISTEME INFORMATICE SI GESTIUNEA BAZELOR DE DAT DATE CURS

 Tudor  Tudor Nicoleta Liviana - 2007 -

1

CUPRINS

1.

2.

3.

5. . 8.

7. ).

9. 10.

Sisteme de gest estiune a bazelor de date …………………………………... ... - Funcii. - !r"itectur#. - Ti$uri de S%&'-uri. (odelul re relaional al al da datelor …… ……………………………………………. - *eguli de integritate. - !lgebra relaional#. - *egulile lui +odd. - Normalizare. Lim Limba,u ba,ull SL SL - crea creare reaa tabel abelel eloor in isual sual Fo/ Fo/ro ro ……… ………… ………… ……… …. - Limba,ul SL  $rezentare generala ti$uri de date - +rearea tabelelor  - !daugarea restrictiilor  restrictiilor  - rori care a$ar in cazul 4olosirii indecsilor  indecsilor  - +rearea com$let# a tabelelor  Inserarea, modifcarea 6i 6tergerea inregistrarilor in limbajul SQL .……. Operat Operatori oriii algebr algebrei ei relat relation ionale ale - comand comanda a SELECT SELECT …. ………………… uncii agregat. !ruparea tuplurilor …………………………………….. - unctii agregat - Crearea grupurilor de tupluri - clau"ele !roup b#, $a%ing - Erori generate de &unctii de grup Subinterog#ri ……………………………………………………………. Cursoare. Tabele %irtuale ……………………………………………….. - Secvenializarea interogarilor - cursoare - Tabele %irtuale '%ie() *roceduri stocate declan6atoare 6i ………………………………………. Sisteme in&ormatice. *roiectarea *roiectarea unei aplicatii %i"uale. +ibliografe

2

3

)

1)

2) 3 52

1 

80 88 78

+a$itolul 1

Sisteme de gestiune a bazelor de date. Funcţii. Arhitectură. Tiuri de S!"#$uri

:n sistem de gestiune a bazelor de date ;S%&'< este un ansamblu de  $rograme ce $ermit utilizatorilor sa interactioneze cu o baza de date= in vederea crearii= actualizarii si interogarii acesteia>1?. rivit dintr-o alta $ers$ectiva= un S%&' $oate 4i considerat un $rodus so4t@are> 2? care asigura interactiunea cu o baza de date= $ermitand de4inirea= consultarea si actualizarea datelor dintr-o baza de date. Obiectivele unui SGBD sunt:

4urnizarea unui mediu e4icient= ada$tat utilizatorilor care doresc sa consulte sau sa actualizeze in4ormatiile continute intr-o baza de date  asigura si su$ervizeazaA o introducerea de in4ormatii in baza de date o actualizarea si e/tragerea datelor din baza o autorizarea si controlul accesului la date o  $astrarea inde$endentei dintre structura bazei de date si $rograme. 

Arhitectur siste!el"r #e $estiune  b%el"r #e #te

:n S%&' $rezinta= in general= urmatoarele module>3?A  Gestionarul fisierelor = care aloca s$atiu de memorie $e disc si gestioneaza structurile 4izice de date care servesc la re$rezentarea in4ormatiei.  Gestionarul bazei de date este un modul de $rograme ce realizeaza inter4ata dintre datele interne ;de $e disc< continute in baza si $rogramele ;sau comenzile< de consultare si actualizare. l traduce instructiunile '(L ;limba,ul de mani$ulare a datelor< in instructiuni-sistem= la nivel elementar= 4iind res$onsabil de buna des4asurare a o$eratiilor de citire B scriere a datelor din B in baza de date.  Procesorul de consultare traduce instructiunile limaba,ului de  consulatare in instructiuni elementare= CinteligibileD $entru gestionarul bazei de date. l o$timizeaza consultarea= $entru obtinerea rezultatelor intr-un tim$ cat mai scurt.  Modulele DML ;'ata (ani$ulation Language< realizeaza conversia  instructiunilor limba,ului de mani$ulare a datelor 4olosite intr-un $rogram= in $roceduri curente ale limba,ului-gazda= interactionand cu $rocesorul de consultare in vederea  $roducerii secventelor de cod adecvate. 3

 Modulele DDL ;'ata 'e4inition Language< traduc ;$rin com$ilare sau



inter$retare< si e/ecuta instructiunile ''L= obtinandu-se ansamblul de tabele ce re$rezinta metadatele stocate in dictionarul de date. &rinci'lele (unctii le unui SGBD sunt:

descrierea ansamblului de date la nivelurile 4izic si conce$tual crearea ;initializarea< si e/$loatarea ;consulatarea si actualizarea<

 

 bazei de date controlul integritatii bazei de date  con4identialitatea in4ormatiilor continute in baza  accesul simultan al mai multor utilizatori la in4ormatii  securitatea in 4unctionare  4urnizarea unui set de comenzi si insructiuni necesare atit utilizatorilor $entru consultarea bazei de date= $rin limba,ul de mani$ulare= cat si $rogramatorilor   revizia si restructurarea bazei de date  monitorizarea $er4ormantelor  :n S%&' se caracterizeaza $rinA  neredundanta datelor ;administrarea coerenta a datelor trebuie sa asigure nedu$licarea 4izica a datelor<   $arta,area datelor ;a$licatiile sa $arta,eze simultan datele din baza de date<  securitatea si con4identialitatea datelor ;datele trebuie $rote,ate de accesul neautorizat sau rau intentionat<. 

Ti'uri #e SGBD)uri  Modelele retea si ierarhice caracteristice $erioadei 1980-1970 1. 4oloseau o organizare a datelor la nivel de articol $rin legaturi ierar"ice;arbore< sau de ti$ gra4. E(S ;En4ormation (anagement Sstem<= conce$ut de E&(= a 4ost $rimul S%&' ierar"ic= conce$ut initial $entru $rocesarea datelor in industria aeros$atiala ;198)<. ersiunea curenta a acestuia= E(SBS ;En4ormation (anagement SstemBirtual Storage<= este im$lementata $e calculatoare E&( si 4oloseste limba,ul 'LB1 ;'ata Language Gne<. Sistemul E(S nu $oate re$rezenta relatia de ti$ul nAm ;Cmulti la multiD<. Ende$endenta 4izica redusa a S%&'-urilor ierar"ice com$lica administrarea si mani$ularea datelor. Limba,ul de mani$ulare a datelor im$unea $rogramatorului sa s$eci4ice drumurile de acces la date. E'(S ;Entegrated 'atabase (anagement Sstem< este un S%&' retea $rodus de 4irma +ullinet So4t@are Enc. si 4unctioneaza $e calculatoarele E&(= sub sistemul de o$erare 'GS. (odelele retea $rezinta o serie de dezavanta,e= $recum o$timizarea manuala a sistemuluiA nu utilizeaza baze de date statistice si nu $ermit sortarea dinamica. Totusi= S%&'-urile retea continua sa 4ie 4olosite datorita $er4ormantelor obtinute in  $relucrarea la nivel de inregistrari. *e4eritor la modul de mani$ulare a datelor= modelele ierar"ic si retea erau orientate $e 4isiere. entru a inlatura aceste limitari= a 4ost introdus modelul relational= care este orientat $e multimi.  Modelul relational   a a$arut du$a 1970 si a revolutionat lumea 2.  bazelor de date $rin buna sa 4undamentare teoretica si usurinta cu care se $oate

5

re$rezenta un volum mare de date= devenind 4oarte $o$ular. ! 4ost conce$ut si dezvoltat de .F. +odd= 4iind bazat $e teoria matematica a relatiilor. Foloseste structuri de date sim$le= intuitive= caracterizan-du-se $rin ine/istenta $ointerilor vizibili $entru utilizator= constrangeri de integritate= o multime de o$eratori a$licabili relatiilor= care $ermit de4inirea= cautarea si reactualizarea datelor. (odelului relational ii este asociata teoria normalizarii. En 1978= $roiectul SstemB* dezvoltat in +ali4ornia a constituit $unctul de $lecare  $entru realizarea unuia dintre cele mai cunoscute S%&'-uri= '&2. En 1979 a 4ost lansat cu succes $rimul S%&' relational comercial= Gracle= care ocu$a un segment de $iata 4oarte mare. !st4el= Gracle +or$oration a devenit liderul $roduselor so4t@are dedicate mediilor de lucru cu bazele de date. Gdata cu marirea vitezei de acces si utilizarea limba,elor de generatia a E-a ;Seuel= SL<= S%&'-urile relationale s-au im$us $e $iata bazelor de date. Sistemele de gestiune a bazelor de date relationale ;S%&'*< de Ccategorie greaD  $recum Gracle= '&2= En4ormi/= (icroso4t SL Server= asigura accesul simultan a mii de utilizatori la aceeasi baza de date. iata acestui segment este rezervata sistemelor de o$erare :ni/= Hindo@s NT= Hindo@s 2000 si Novell Net@are. Fata de modelele ierar"ice si retea= modelul relational $rezinta cateva avanta,e=  $recumA  inde$endenta logica si 4izica   $une la dis$ozitia utilizatorilor limba,e ne-$rocedurale  o$timizeaza accesul la date  imbunatateste integritatea si con4identialitatea datelor= etc. :n S%&' relational su$orta intr-o 4orma limitata cunostinte ;asertiuni generale si abstracte asu$ra 4a$telor<= $rin constrangerile de integritate= iar restul trebuie integrate in  $rogramele de a$licatie= ceea ce genereaza $robleme datorita im$osibilitatii $arta,arii cunostintelor intre utilizatori. S-a observat ca modelul relational de baze de date nu $oate re$rezenta as$ecte com$le/e ale realitatii ;documente incluzand date com$use= obiecte dinamice= imagini= sunete= gra4uri= liste<. !st4el= cercetarile s-au indre$tat asu$ra modelului relational orientat $e obiecte. SGBD-urile relationale orientate pe obiecte  4olosesc obiecte 3.  $entru re$rezentarea in4ormatiei. Gbiectul este un ti$ de data si nu in4ormatia e4ectiva ;instanta<. Ti$urile de date atomice $ermit stocarea datelor 4ara utilizarea unui s$atiu $e disc su$limentar. Ensa crearea unui ti$ de date com$us conduce automat la asocierea unui GE' ;Gb,ect E'enti4ier - identi4icatorul obiectului< 4iecarei instante de acest ti$ care necesita s$atiu de stocare $e disc. :n sistem de gestiune relational orientat obiect 4oloseste indecsi asu$ra elementelor unei multimi= utili atat in interogari sim$le= cat si in o$eratii IGEN $entru doua sau mai multe tabele intre care e/ista o relatie many-to-many (multi-la-multi). 'intre S%&'-urile relationale orientate obiect se remarca Gracle versiunile Gracle ) si Gracle 9i= ostgreSL= care 4olosesc ca limba, de interogare SL. Standard-ul SL-3= a$arut in 1999 o4era $osibilitati $entru mosteniri multi$le=  $olimor4ism= inca$sulare= su$ort $entru sisteme bazate $e gestiunea cunostintelor=  $ermite declararea cam$urilor de ti$ LG& ;Large G&,ect<= care $ot satis4ace nevoile multimedia tot mai accentuate. Ensa LG& nu re$rezinta un ti$ de date= deoarece nu $oate 4i 4olosit in clauza HJ* a unei interogari si nu sunt $ermise o$eratii cu variabile sau cam$uri declarate LG&. 

Oracle Serer   este

cel mai utilizat sistem de gestiune de baze de date relationale orientate $e obiecte. ersiunile Gracle ) si Gracle 9i 4urnizeaza 4acilitati $recumA  Ti$uri de date de4inite de utilizator ;obiect si colectie<= ti$ de date $rede4init *F ;re4erinta de obiect<  Ti$uri $rede4inite $entru obiecte de dimensiuni mari ;LG&-large ob,ects= &LG&= +LG&= N+LG&= &4ile<  ederi obiect. G vedere obiect constituie o colectie de tabele normalizate=  $ermitand mani$ularea datelor ca $e niste obiecte.  recom$ilatorii Gracle ;roK+B+< $ermit 4olosirea ti$urilor de date de4inite de utilizator in $rograme + si +. Gracle +all Enter4ace ;G+E< 4urnizeaza 4acilitati $entru accesarea si mani$ularea obiectelor din Gracle ). Gb,ect T$e Translator ;GTT< genereaza automat declaratii in + $entru ti$uri de date obiect de4inite in Gracle ).  Post!res"# conce$ut in 19) la :niversitatea &erMele din +ali4ornia= dezvoltat in 1998 si redenumit  Post!reS$L= este de4init ca 4iind relational= e/tensibil= cu orientare obiectuala. !cesta include elemente de limba, com$atibile ESG SL= !NSE SLB)9= SLB92 si !NSE SLB9). ostgreSL este construit con4orm unui model clientBserver in 4iecare sesiune sunt im$licate trei $rocese :ni/ coo$eranteA $ostmaster  ;$roces su$ervizor<= bacMend ;$roces server de baze de date< si 4rontend ;$roces cerand cone/iune la bacMend<.  Enclude inter4ete de $rogramare $entru += += erl= J ;limba, de scri$t $entru scrierea de $agini Heb generate dinamic<= driver I'&+ $entru $rogramatorii Iava  G4era inter4ete gra4ice  Sunt su$ortate baze de date de mari dimensiuni ;$este 200%btes<= dar   $er4ormantele scad vizibil la baze mai mari de  %btes $e masini cu $rocesor $e 32 biti. Sistemele de !estiune a bazelor de date inteli!ente = din anii 5. )0= utilizau conce$te ale inteligentei arti4iciale. ! a$arut ast4el necesitatea utilizarii si gestionarii unor volume mari de cunostinte. SGBD-urile deductie $relucreaza baze de date inteligente si gestioneaza cunostinte relativ la baze de date= care sunt= in general= relationale. :tilizand $rogramarea logica= acestea $ermit deducerea de noi in4ormatii= $lecand de la in4ormatiile stocate in  baza de date. /ista $ac"ete so4t@are care $ermit inter4atarea bazelor de date relationale cu sisteme e/$ert. 'e e/em$lu= NO*T G&I+T Enter4aces re$rezinta un ansamblu de inter4ete ale sistemelor e/$ert de ti$ NO*T G&I+T cu S%&'-urile Gracle si Engres. entru eliminarea nea,unsurilor centralizarii datelor= s-au dezvoltat $rototi$uri de sisteme de date distribuite. . SGBD-urile distribuite utilizeaza calculatoare di4erite interconectate $rintr-o retea de comunicatie si o4era 4le/ibilitate in descom$unerea tranzactiilor in com$onente ce $ot 4i realizate local sau trans$ortate altor noduri. S''-1 a 4ost $rimul S%&' distribuit si im$lementat in 1979 $e calculatoare '+-20. Statiile sunt conectate $rin reteaua !*!NT si utilizeaza ca S%&' local 'atacom$uter. S''-1 su$orta modelul relational. Engres distribuit este realizat la :niversitatea din +ali4ornia. Se mai $ot cita ca S%&'-uri distribuite e/istenteA *K= ''(= orel= Sirius-'elta= (ultibase= ''TS ;'istributed Testbed Sstem<= etc. rinci$alul avanta, al S%&'-urilor distribuite il constituie cresterea  $er4ormantelor sistemului $rin $arta,area si re$licarea datelor dar si e/istenta mai multor  8

 $rocesoare. &azele de date distribuite $rezinta si o serie de dezavanta,e legate de com$le/itatea $roceselor= di4icultatea realizarii controlului concurentei si al tranzactiilor.  Modelele semantice si functionale au $ermis cresterea 8. continutului semantic al datelor din baze de date. alorile atributelor asociate entitatilor  se $ot obtine direct ;in modelul semantic< sau $rin intermediul unor 4unctii a$licabile entitatilor ;in modelul 4unctional<.  Bazele de date multimedia imbina caracteristicile orientate $e 7. obiecte cu regulile deductive s$eci4ice inteligentei arti4iciale a$licate in4ormatiilor de ti$ multimedia ;te/te= obiecte gra4ice= imagini statice= video digitizat= secvente audio<. Sistemele de !estiune a bazelor de date orientate obiect  ). (SGBDOO)% a$arute du$a 1990= $ermit integrarea descrierii structurale si com$ortamentale. !cestea 4urnizeaza $osibilitati su$erioare de deductie $rin 4olosirea ierar"iilor de clase si a mostenirii. Sc"ema unei baze de date orientate obiect include de4initiile structurale ;atribute si ti$uri< si com$ortamentale ;metode< ale obiectelor. :n sistem de gestiune a bazelor de date orientate obiect realizeaza o modelare su$erioara a in4ormatiei= $ermite 4olosirea obiectelor dinamice si asigura imbunatatirea inter4etei cu utilizatorul. rin $osibilitatea integrarii multimediei= S%&'GG $ermit crearea de ti$uri s$aiale de date $entru sisteme in4ormatice geogra4ice. /ista $osibilitati de re$rezentare a "artilor si a locatiilor acestora care interactioneaza cu utilizatorul sau  $osibilitati de analiza a imaginilor= a sunetelor. /istenta unor categorii de $robleme $entru care solutia obiectuala este singura acce$tabila a determinat crearea de S%&'-uri orientate obiect C$ureD= cum ar 4iA %emStone= Gb,ectStore= Gntos= *aima= ersant= etc. Ob&ectStore este dis$onibil $entru $lat4ormele Hindo@s si :NEO. 'intre 4acilitatile sale se $ot amintiA  - !sigura controlul concurentei si a integritatii re4erentiale  - Enter4ata IavaA $ermite crearea de a$licatii Iava care sa stoc"eze si sa manevreze obiectele intr-un S%&' multi-user de $er4ormanta si accesibilitate deosebite. !$licatiile Iava $ot accesa obiecte native + e/istente in baza de date. Sybase &uild (onumentum o4era utilizatorilor de calculatoare (acintos" si celor   bazate $e sistemul Hindo@s 4acilitati de lucru cu baze de date orientate $e obiect. (ulti$rocesarea in retele distribuite este realizata numai din $unct de vedere PclientP. &uild (onumentum detine un administrator care gestioneaza $rocese in multit"reading. Situat in gama S%&'*-urilor= &uild (onumentum este considerat de s$ecialisti ca 4iind un $rodus mai reusit decat $rodusele din aceeasi gama ale com$aniilor Gracle sau En4ormi/. En cadrul sistemului Sbase Sstem 10= Server-ul Sbase SL a 4ost $rimul care a utilizat cod com$ilatB$arta,at atat $entru gestionarea bazelor de date locale cat si  $entru trimiterea de a$eluri de $roceduri *+ la alte servere a4late la distanta. (arii $roducatori de sisteme relationale au constientizat avanta,ele bazelor de date orientate obiect si au dezvoltat noi versiuni de S%&'-uri relationale orientate obiect=  $recum Gracle )= Gracle 9i= Engres= Sbase. :nele S%&'-uri orientate $e obiecte o4era su$ort $entru te"nologii desc"ise= cum ar 4iA +G(= +G*&!= O(L= '!G= GL'& sau !'G. Su$ortul o4erit nu este universal  $entru toate bazele de date obiect. 'omeniile in care sunt 4olosite cu succes &'GG sunt gestiunea retelelor sau a in4ormatiilor= tranzactiile 4inanciare= sistemele geogra4ice= cartogra4ie digitala= determinand o dezvoltare ra$ida a modelului orientat obiect. 7

S%&'-urile orientate obiect e/istente o4era 4unctionalitati si $er4ormante su$erioare in administrarea datelor com$le/e si voluminoase. Limba,ele de interogare si de mani$ulare ;e/tensii ale SL< o4era acestora un $lus de rigoare. Totusi= te"nicile de acces la obiecte sunt inca $er4ectibile deoarece tim$ii de rQs$uns sunt adesea nesatis4acatori.

+a$itolul 2

M"#elul relti"nl l #tel"r

&re%entre $enerl

(odelul relational a 4ost conce$ut si dezvoltat de . F. +odd= 4iind un model 4ormal de organizare conce$tuala a datelor= destinat re$rezentarii datelor si legaturilor  dintre date= bazat $e teoria matematica a relatiilor. 'atele se $rezinta sub 4orma unor tabele ;relatii< in care liniile constituie inregistrari= iar coloanele sunt atribute ce caracterizeaza aceste inregistrari. Grice interogare ;sau consultare= e/tragere de date< este tot o relatie. 'in $unctul de vedere al mani$ularii datelor= modelul relational este orientat s$re multimi. (odelul relational nu este orientat s$re sistemul de calcul= deci nu include regulile= structurile si o$eratiile re4eritoare la im$lementarea 4izica a unui sistem de baze de date. (odelul relational a $ermis introducerea unui limba, de interogare= ne$rocedural de mani$ulare a datelor. :n model relational se caracterizeaza $rin trei elementeA  Structura relationala a datelor   G$eratorii modelului relational  *egulile de integritate care guverneaza 4olosirea c"eilor in model. !ceste trei elemente cores$und celor trei com$onente ale ingineriei so4t@areA in4ormatie= $roces si integritate. Or$ni%re #tel"r

Structura datelor im$une de4inirea notiunilorA relatie= sc"ema relationala= valoare nll= tabel vizualizare ;vie@<= care $ot 4i e/$rimate 4ormal= uzual sau 4izic ;tabelul 1
+zual

)

*izic

relatie tu$lu atribut domeniu

tabel linie coloana ti$ de data

4isier   inregistrare cam$ ti$ de data

:n domeniu este o multime de valori care $oate 4i de4inita 4ie enumerand elementele com$onente= 4ie de4inind o $ro$rietate distinctiva a domeniului valorilor. Fie '1= '2= …= 'n domenii 4inite= nu nea$arat dis,uncte. !tunci $rodusul cartezian '1 O '2 O …O 'n este de4init de multimea tu$lurilor ;v 1= v2= …= vn<= unde v1 R '1= v2 R '2= …= vn R 'n= unde n este aritatea tu$luluiA '1 O '2 O …O 'n  ;v1= v2= …= vn< B vi R 'i= i 1= …= nU G relatie * $e multimile ' 1= '2= …= 'n este o submultime a $rodusului cartezian '1 O '2 O …O 'n= deci este o multime de tu$luri. G relatie $oate 4i considerata o multime 4inita de 4unctii.  ,tribut A !sociem 4iecarui domeniu ' i un atribut !i si de4inim relatia *   4 1= 4 2= …= 4 n Uunde 4 i A  !1= !2= …= !nU '1 O '2 O …O 'n si 4 i ;! ,< R ' ,= ∀  i=,. Schema relationala (ultimea numelor atributelor cores$unzatoare unei relatii *  de4ineste sc"ema relationala a relatiei res$ective si se noteaza *;!1= !2= …= !n<. Se $oate re$rezenta o relatie $rintr-un tabel bidimensional in care 4iecare linie cores$unde unui tu$lu si 4iecare coloana cores$unde unui domeniu din $rodusul cartezian. G coloana ii cores$unde unui atribut. Numarul atributelor de4ineste  !radul  relatiei = iar numarul de tu$luri din relatie de4ineste cardinalitatea relatiei. G aloare null este un atribut necunoscut sau care nu $oate 4i de4init. :n tabel izualizare ; ie.=  filtru= relatie irtuala= edere< este un 4iltru asu$ra tabelului initial care contine numai in4ormatia necesara unei anumite abordari sau a$licatii. G vedere este virtuala deoarece datele continute nu sunt in realitate memorate intr-o baza de date. /ista limitari in 4olosirea acestor tabeleA de e/em$lu= nu se recomanda inserarea= reactualizarea si stergerea. Re$uli #e inte$ritte

*egulile de integritate sunt asertiuni $e care datele din baza de date trebuie sa le satis4aca. /ista trei ti$uri de constrangeri structuraleA  de c"eie  de re4erinta  de entitate care constituie multimea minimala de reguli de integritate $e care trebuie sa le res$ecte un sistem de gestiune a bazelor de date relationale. *estrictiile de integritate minimale sunt de4inite in ra$ort cu notiunea de c"eie a unei relatii. G cheie a unei relatii * este o multime M de atribute ast4el incatA 1. $entru orice doua tu$luri t 1= t2 ale lui *= sa avem t 1;M< V t2;M< 2. nu e/ista nici o submultime $ro$rie a lui M avand $ro$rietatea 1. Fiecare relatie are cel $utin o c"eie. 'aca e/ista mai multe c"ei= e/ista o c"eie  $rimara. /heie e0terna ; straina
 1e!uli de inte!ritate structurataA

(odelul relational res$ecta 3 reguli de

integritate structurataA   1e!ula A unicitatea cheii  +"eia $rimara trebuie sa 4ie unica si minimala.   1e!ula 2A inte!ritatea entitatii   !tributele c"eii $rimare trebuie sa 4ie di4erite de valoarea null.   1e!ula 3 inte!ritatea referirii 4 G c"eie e/terna trebuie sa 4ie ori null in intregime= ori sa cores$unda unei valori a c"eii $rimare asociate. &r"iectre !"#elului relti"nl  Dia!rama 561 (entitate-relatie) este

un model ne4ormalizat $entru re$rezentarea

gra4ica a structurii relationale. (odelul B* im$arte elementele unui sistem real in doua categoriiA  entitati si  relatii ;legaturi= asocieri< intre aceste enti tati. G entitate $oate 4i o $ersoana= un loc= conce$t= activitate= eveniment care este semni4icativ $entru modelare. G relatie ;asociere< este o comunicare intre doua sau mai multe entitati= un ra$ort intre entitati. entru obtinerea schemei conceptuale a bazei de date relationale= se $leaca de la modelele conce$tuale ale datelor ;diagrama B*<.  50empluA Fie o institutie ce contine mai multe de$artamente= in care lucreaza salariati. Salariatii sunt atasati unor $roiecte= e/ecutand in cadrul acestora di4erite sarcini. Structura generala a modelului analizat este $rezentata in 4igura 1.A

Se $ot de4ini urmatoareleA 1. ntitati - S!L!*E!T= '!*T!(NT= *GE+T= S!*+EN! GbservatiiA  ntitatile devin tabele in modelele relationale.  +"eia $rimara identi4ica unic o entitate si 4ace distinctie intre valori di4erite ale entitatii. 2. *elatii - in modelul relational= devin tabele s$eciale sau coloane s$eciale care re4era c"ei $rimare ;inscrisWla= lucreazaWin= conduce= a$artine< 3. !tribut  o $ro$rietate descri$tiva a unei entitati B relatii &r"iectre #i$r!ei entitte)reltie *E+R,

Se 4olosesc urmatoarele reguliA  ntitatile se re$rezinta $rin dre$tung"iuri  *elatiile se re$rezinta $rin arce neorientate 10

!tributele ce sunt c"ei $rimare sunt s$eci4icate $rin simbolul V  +ardinalitatea ;numarul de tu$luri ale relatiei
'in diagrama B* se obtine sc"ema conce$tuala a bazei de date relationale. Se re$rezinta entitatile si legaturile dintre ele sub 4orma unor tabele s$eciale ;relatii<.  1e!ulile de conersie se bazeaza $e minimizarea numarului de valori null si a redundantei datelor= ast4elA a< Trans4ormarea entitatilor se bazeaza $e regulileA  ntitatile inde$endente devin tabele inde$endente. +"eia $rimara nu contine c"ei e/terne. /em$luA entitatea inde$endenta S!L!*E!T genereaza un tabel inde$endent  $entru care atributul cod7salariat  este c"eia $rimara.  ntitatile de$endente devin tabele de$endente. +"eia $rimara a entitatilor  de$endente contine c"eia $rimara a entitatii de care de$inde $lus unul sau mai multe atribute aditionale. /em$luA c"eia $rimara a entitatii S!*+EN! este 4ormata din nr.W$roiect ;c"eia  $rimara a entitatii *GE+T< si nr.Wsarcina.  Subentitatile devin subtabele.  b< Trans4ormarea relatiilor 4oloseste regulileA 11

*elatiile 1A1 si 1An devin c"ei e/terne. !st4el= relatia CconduceY devine coloana in tabelul '!*T!(NT si relatia XlucreazaWinY este coloana in tabelul S!L!*E!T. - Simbolul COD marc"eaza $lasamentul c"eii e/terne. - Simbolul COD - c"eia e/terna este continuta de c"eia $rimara.  *elatia mAn devine un tabel s$ecial ;tabel asociativ< care are 2 c"ei e/terne  $entru cele 2 tabele asociate. +"eia $rimara este 4ormata din com$unerea celor 2 c"ei e/terne $lus coloane aditionale. Se s$eci4ica $unctat. c< Trans4ormarea atributelor 4oloseste regulileA  :n atribut singular devine o coloana.  !tributele multi$le devin tabele de$endente ce contin c"eia $rimara a entitatii si atributul multi$lu. /em$luA un S!L!*E!T are mai multe numere de tele4on   nr.Wtele4on este atribut multi$lu care genereaza tabelul de$endent TLFGN. /oncluzieA din diagrama B* se obtine diagrama conce$tuala ;4igura 3.< $entru  $roiectarea modelului relational $rinA  adaugarea tabelelor asociative  marcarea c"eilor e/terne. 

Schemele relationale obtinute suntA

1. S!L!*E!T;codWsalariatV= nume= $renume= salariu= lucreazaWin< 2. '!*T!(NT;codWde$artamentV= nume= localitate= conduce< 3. ENS+*ESWL!;codWsalariatV= nr.W$roiectV= 4unctie< 5. *GE+T;nr.W$roiectV= descriere= bugetWalocat< . S!*+EN!;nr.W$roiectV= nr.WsarcinaV= stare< 8. TLFGN;codWsalariatV= nr.Wtele4onV< 'eci ti$urile de tabele 4olosite in diagrama B* $ot 4iA  inde$endente  de$endente  subtabele  tabele asociative 12

Semni4icatia 4iecarui tabel si relatia dintre c"eie $rimara si c"eie e/terna sunt  $rezentate in tabelul 2A 'abelul 2 tabel

reprezinta

cheia primara

inde$endent subtabel de$endent

entitate inde$endenta subentitate entitate de$endenta B atribute multi$le

asociativ

*elatie mAn B relatii de ti$ 3

nu contine c"ei e/terne contine o c"eie e/terna contine o c"eie e/terna si una sau mai multe coloane aditionale contine 2 sau mai multe c"ei e/terne si o$tional coloane aditionale

G relatie de ti$ 3 este o legatura intre 3 entitatiA S!L!*E!TWasociatWlaW*GE+TWinWF:N+TE!

Al$ebr relti"nl

! 4ost introdusa de . F. +odd ca o multime de o$eratii 4ormale actionand asu$ra unor relatii si avand ca rezultat alte relatii. &aza teoretica 4undamentala $entru limba,ele de interogare relationale o constituie cei o$t o$eratori introdusi de +odd $entru mani$ularea relatiilor. O'ert"rii l$ebrei relti"nle •

 SELECT (operatorul selecţie) e/trage tu$luri ;linii< ce satis4ac o condiie s$eci4icat#

•

 PROJECT (operatorul proiecţie) e/trage atributele s$eci4icate

•

UNION (operatorul reuniune)  reune6te dou# relaii. G$eratorul :NEGN elimin#

automat liniile identice din rezultat •

 INTERSECT (operatorul intersecţie)  e/trage tu$luri care a$ar in ambele relatii este

o$erator binar comutativA  1 ∩ S  =  1 − ; 1 − S < = S  − ; S  − 1< •

 DIFFERENCE (operatorul dierenţa) e/trage tu$luri care a$ar intr-o relatie= dar nu

a$ar in cealalta. ste o$erator binar necomutativ. •

 PRODUCT (operatorul produs carte!ian) genereaz# toate $erec"ile $osibile de

tu$luri= $rimul element al $erec"ii 4iind din $rima relaie= al doilea element din a doua relaie= 6.a.m.d. Fie *= S relatii de aritate n= res$ectiv m. rodusul cartezian al lui * cu S este multimea tu$lurilor de aritate nm unde $rimele n com$onente 4ormeaza un tu$lu in *= iar ultimele m com$onente 4ormeaza un tu$lu in S.   DI"ISION (operatorul di#i!iune) e/trage valorile atributelor dintr-o relaie= care a$ar Zn toate valorile atributelor din cealalt# relaie= 4iind o$erator binar.

13

Fie dou# relaii * ;n< 6i S ;m<. !tunci 'EESEGN;*= S< ;sau 'EE';*= S<< $ermite selectarea acelor tu$luri de dimensiune n-m la care= ad#ug[nd orice tu$lu din S= se obine un tu$lu din *. G$eratorul 'EESEGN este legat de cuanti4icatorul universal X ∀ Y care nu e/ist# Zn limba,ul SL= dar $oate 4i simulat ast4elA Fie un $redicat ;/<. !tunci are loc identitateaA



 JOIN (operatorul de co$punere% de &oncţiune) $ermite e/tragerea in4ormaiilor din

mai multe relaii corelate. Ionciunea este o combinaie de $rodus cartezian 6i selecie. Re$ulile lui C"##

En 19)= +odd a $ublicat un set de 13 reguli in ra$ort cu care un S%&' $oate 4i a$reciat ca relationalA  1e!ula   re!ula !estionarii datelor   :n S%&' relational trebuie sa 4ie ca$abil sa gestioneze o baza de date $rin $osibilitatile sale relationale.  1e!ula 2  re!ula reprezentarii informatiei   Entr-o baza de date relationala= in4ormatia este re$rezentata la nivel logic sub 4orma unor tabele ;relatii<.  1e!ula 3  re!ula accesului !arantat la date  Fiecare valoare dintr-o baza de date relationala trebuie sa $oata 4i adresata in mod logic $rintr-o combinatie 4ormata din numele relatiei= valoarea c"eii $rimare si numele atributului.  1e!ula 8  re!ula reprezentarii informatiei necunoscute  :n sistem relational trebuie sa $ermita utilizatorului de4inirea unui ti$ de date numit null $entru re$rezentarea in4ormatiei necunoscute la momentul res$ectiv.  1e!ula #  re!ula dictionarelor de date  !su$ra descrierii bazei de date ;in4ormatii relative la relatii= vizualizari= indecsi< trebuie sa se $oata a$lica aceleasi o$eratii ca si asu$ra datelor din baza de date.  1e!ula 9   re!ula limba&ului de intero!are  Trebuie sa e/iste cel $utin un limba,  $entru mani$ularea bazei de date ;limba,ul SL<.  1e!ula :   re!ula de actualizare a izualizarii    :n S%&' trebuie sa $oata determina daca o vizualizare $oate 4i actualizata si sa stoc"eze rezultatul interogarii intrun dictionar de ti$ul unui catalog de sistem.  1e!ula ;   re!ula limba&ului de niel inalt   *egulile de mani$ulMare asu$ra unei relatii luata ca intreg sunt valabile atat $entru o$eratiile de regasire a datelor= cat si asu$ra o$eratiilor de inserare= actualizare si stergere a datelor.  1e!ula "  re!ula independentei fizice a datelor    rogramele de a$licatie nu de$ind de modul de stocare a datelor sau de modul de acces la date.  1e!ula <  re!ula independentei lo!ice a datelor    rogramele de a$licatie trebuie sa 4ie trans$arente la modi4icarile de orice ti$ e4ectuate asu$ra datelor.  1e!ula   re!ula independentei datelor din punct de edere al inte!ritatii   *egulile de integritate trebuie sa 4ie de4inite intr-un sublimba, relational= nu in $rogramul de a$licatie.  1e!ula 2  re!ula independentei datelor din punct de edere al distribuirii datelor   'istribuirea datelor $e mai multe calculatoare dintr-o retea de comunicatii de date= nu trebuie sa a4ecteze $rogramele de a$licatie.

15

 re!ula ersiunii procedurale a unui SGBD   Grice com$onenta  $rocedurala a unui S%&' trebuie sa res$ecte aceleasi restrictii de integritate ca si com$onenta relationala. 'eoarece regulile lui +odd sunt $rea restrictive $entru a 4i res$ectate de un S%&' relational= s-au 4ormulat criterii minimale de de4inire a unui sistem de gestiune relational. :n SGBD este minimal relational  dacaA  toate datele bazei sunt re$rezentate $rin valori in tabele  nu e/ista $ointeri observabili de catre utilizator  sistemul su$orta o$eratorii relationali de $roiectie= selectie si com$unere naturala= 4ara limitari im$use din considerente interne. :n SGBD este complet relational  daca este minimal relational si satis4ace in $lus conditiileA  sistemul su$orta restrictiile de integritate de baza ;unicitatea c"eii $rimare= constrangerile re4erentiale= integritatea entitatii<  sistemul su$orta toate o$eratiile de baza ale algebrei relationale. (ecanismele de lucru de care dis$une un S%&' relational suntA  un limba, relational $entru descrierea datelor la nivel 4izic= logic si conce$tual  un limba, relational $entru mani$ularea datelor   mecanisme $entru controlul integritatii semantice a datelor   mecanisme $entru o$timizarea cererilor de date  mecanisme $entru asigurarea coerentei datelor   utilitare $entru generarea de ra$oarte= a$licatii sau statistici re4eritoare la starea si activitatea bazei de date.  1e!ula 3

N"r!li%re reltiil"r

 Normalizarea relatiilor conce$tuale $ermite obtinerea de relatii CmoleculareD= 4ara a $ierde nimic din in4ormatie= $entru a elimina redundanta si anomaliile reactualizarii in4ormatiilor. ste un $roces de ameliorare $rogresiva a unei sc"eme conce$tuale initiale a bazei de date relationale. 'u$a 4iecare eta$a de ameliorare= relatiile din baza de date ating un anumit grad de $er4ectiune= deci se a4la intr-a anumita forma normala. Trecerea unei relatii dintr-o 4orma normala in alta= $resu$une eliminarea unui anumit ti$ de de$endente nedorite= care sunt trans4ormate in de$endente care nu $rovoaca anomalii ;admisibile<. rocesul de ameliorare trebuie sa satis4aca cerinteleA  sa garanteze conservarea datelor   sa garanteze conservarea de$endentelor dintre date  sa re$rezinte o descom$unere minimala a relatiilor initiale.  =ecesitatea normalizarii deriva din $roblemele generate de anomalii. !nomaliile care a$ar in lucrul cu baze de date se $roduc datorita de$endentelor care e/ista intre datele bazei de date. /ista anomaliiA  la inserare de date  la modi4icare B stergere  redundanta in date ;a$aritii re$etate<   $robleme de recone/iune.  Normalizarea $ermiteA  su$rimarea redundantei logice 1

evitarea anomaliilor la reactualizare  rezolvarea $roblemei recone/iunii. /ista o teorie matematica a normalizarii= al carei autor este . F. +odd= con4orm careia= se construiesc tabele standard ;4orme normale<. Grice 4orma normala se obtine a$licand o sc"ema de descom$unere. /ista 2 ti$uri de descom$uneriA - descom$uneri ce conserva de$endentele ; descom$unerea unei relatii * in $roiectii 

> 

* 1= …= * M A

 1

=  1i  < i =1

-

descom$uneri 4ara $ierderi de in4ormatie ; regula lui +ase-'elobel<. Re$ul Cse-)Del"bel

Fie *;!< o sc"ema relationala si \= ]= ^ o $artitie a lui !. resu$unem ca \ determina 4unctional $e ]. !tunciA  1; ,< =  ?O@= ;∏  1= ∏  1< = unde \:] este multime atributelor care α  ∪ Β α  ∪γ   intervin in de$endentele 4unctionale si \:^ este reuniunea determinantului cu restul atributelor lui !. F"r!ele n"r!le ale relatiilor dintr-o baza de date relationala sunt de4inite in

ra$ort cu anomaliile care $ot a$area in lucrul cu aceste relatii.  Prima forma normala (*= )

G relatie este in FN 1 daca 4iecarui atribut care o descom$une ii cores$unde o valoare indivizibila ;atomica<. :n tu$lu nu trebuie sa contina atribute sau gru$uri de atribute re$etitive. !lgoritmul !FN-1 care aduce o relatie in FN 1 elimina atributele com$use si cele re$etitive. 2 *orma normala 2 (*= 2)

G relatie este in FN 2 daca si numai dacaA o *elatia * este in FN 1 o Fiecare atribut care nu este c"eie ;nu $artici$a la c"eia $rimara< este de$endent de intreaga c"eie $rimara. entru a obtine o relatie in FN 2 se $oate a$lica regula +ase-'elobelA 4ie relatia *;M 1= M 2= /= <= M 1= M 2 de4inesc c"eia $rimara= / si  sunt multimi de atribute ast4el incat M 1  / ; rezulta ca * nu este in FN 2<. Solutia este inlocuirea lui * cu doua $roiectii * 1;M 1= M 2= < si * 2;M 1= /<. !lgoritmul !FN-2 de aducere a unei relatii in FN 2 elimina de$endentele 4unctionale  $artiale din cadrul unor relatii a4late in FN 1. 3 *orma normala 3 (*= 3)

G relatie * este in FN 3 daca si numai dacaA o *elatia * este in FN 2 o Fiecare atribut care nu este c"eie ;nu $artici$a la o c"eie< de$inde direct de c"eia  $rimara. 'in $unct de vedere 4ormal= o relatie * este in FN 3 daca si numai dacaA o *elatia * este in FN 2 o Fiecare atribut care nu este c"eie ;nu $artici$a la o c"eie< nu este de$endent tranzitiv de nici o c"eie a lui *. 18

 Definitie (, este dependent tranziti de A <

Fie * o relatie= O o submultime de atribute ale lui * si ! un atribut al relatiei *. ! este de$endent tranzitiv de O dacaA ;∃<  ast4el incat /   si    ! ;! ∉    si  nu determina $e O<. entru a obtine o relatie FN 3 se $oate a$lica regula de descom$unere +ase-'elobel. !lgoritmul !FN-3 $entru aducerea unei relatii FN 2 in FN 3 elimina de$endentele 4unctionale tranzitive.  *orma normala Boyce7/odd(B/=*)

G relatie * este in 4orma normala &oce-+odd daca si numai daca 4iecare determinant este o c"eie candidat ;sau $entru orice de$endenta 4unctionala totala O  != O este o c"eie a lui *<. !lgoritmul !&+NF $entru aducerea unei relatii in &+NF elimina de$endentele 4unctionale ai caror determinanti nu sunt c"ei candidat. 8 *orma normala 8 (*= 8)

G relatie &+NF este in FN 5 daca $entru orice multide$endenta elementara de 4orma O  _= O este o su$erc"eie a lui *. !ducerea relatiilor in FN 5 $resu$une eliminarea de$endentelor multivaloare atunci cand sunt mai mult de una in cadrul unei relatii. # *orma normala # (*= #)

*elatia * este in FN  daca si numai dacaA o *elatia * este in FN 5 o  Nu contine de$endente ciclice. !lgoritmul !FN- $entru aducerea unei relatii FN 5 in FN  elimina ,oinde$endentele. /em$luA *  IGEN ;IGEN;* 1= * 2<= * 3<

17

+a$itolul 3

%imba&ul S'% $ crearea tabelelor in (isual Fo)Pro

&re%entre $enerl

Limba,ul S:L ;Structured nglis" as uer Language< a 4ost $rezentat  $entru $rima data ca un limba, de interogare in anul 1975= de catre +"amberlin si &oce. En 19)0= +"amberlin a sc"imbat denumirea S:L in SL ;Structured uer Language  limba, structurat de interogare<. !NSE ;Enstitutul National !merican $entru Standarde< a $ublicat in 19)8 standardul SL !NSE 19)8= care de4inea comenzile de baza ale limba,ului SL= inclusiv  $entru crearea de tabele si vederi ;create table si create vie@<. Limba,ul SL  )8 nu continea o$tiuni de modi4icare a structurii sau stergere a obiectelor bazei ;alter= dro$< si comenzi $entru acordare si revocare de dre$turi utilizatorilor ;grant si revoMe<. !st4el= au 4ost necesare revizuirea si e/tinderea limba,ului. En 19)9 a$are limba,ul SL  )9 recunoscut ca 4undament al multor S%&'-uri comerciale. Totusi= variantele comerciale ale di4eritilor $roducatori erau incom$atibile la nivel de detaliu. En 1992= a$are versiunea SL  92 cu multe 4acilitati incluse= $recumA Ionctiunea e/terna ;outer ,oin< •

1)

(odi4icarea sc"emei bazei de date ;alter= dro$= grant= revoMe< (odi4icari si stergeri re4erentiale in cascada !manarea veri4icarii restrictiilor   Niveluri de consistenta a tranzactiilor. En 1999 a 4ost $ublicat un standard SL  3 care iese din s4era relationalului si a normalizarii relatiilor= asa cum au 4ost 4ormulate de +odd. rinci$alele orientari ale limba,ului SL  3 vizeaza trans4ormarea acestuia intr-un limba, com$let= in vederea de4inirii si gestionarii obiectelor com$le/e si $ersistente. !st4el= au 4ost introduseA (osteniri multi$le= $olimor4ismul= inca$sularea= caracteristici $reluate din limba,ele orientate $e obiecte Ti$uri de date de4inite de utilizator  Su$ort $entru sisteme bazate $e gestiunea cunostintelor  Enterogari recursive Enstrumente de administrare a datelor. • • • •

•

• • • •

Ti'urile #e #te #e(inite in stn#r#ul S.L / 01 sunt urmatoareleA

- S(!LLENT $entru numere intregi scurte ocu$a 5 $ozitii re$rezentate $e 18 biti - ENT%* sau ENT $entru numere intregi ;9 $ozitii re$rezentate $e 32 biti< - N:(*E+ ;$= s< sau '+E(!L ;$= s< sau '+ ;$= s< $entru memorarea datelor  reale= cu un total de $ $ozitii= dintre care s la $artea 4ractionara - FLG!T $entru date reale re$rezentate in virgula mobila ;20 $ozitii $entru mantisa< - *!L $entru date reale e/$rimate in virgula mobila= cu $recizie mai mica decat FLG!T= dar la nivelul de intrare 4iind identice< - 'G:&L *+ESEGN $entru date reale e/$rimate in virgula mobila= in dubla  $recizie ;30 $ozitii $entru mantisa< - +J!*;n< sau +J!*!+T*;n< $entru date de ti$ sir de caractere de lungime n ;ma/im 250< - !*+J!*;n< sau +J!* !*_EN%;n< sau +J!*!+T* !*_EN%;n< $entru date de ti$ sir de caractere de lungime variabila= ma/im 25 caractere - '!T $entru data calendaristica - TE( $entru ora - TE(ST!( $entru an= luna= zi= ora= minut= secunda= 4ractiuni de secunda. &rinci'lele ti'uri #e #te ("l"site in 2isul F"3&r"

+J!*!+T*;n< sau +;n<= LG%E+!L sau L= N:(&*;$=s< sau N;$=s<= ENT%* sau E= 'G:&L= '!T sau '= '!TTE( Crere unei b%e #e #te in 2isul F"3&r"

+rearea unei baze de date necesita cunostinte de administrare strict legate de  $rodusul so4t@are de gestiune a bazei de date. lementele te"nice si 4izice caracteristice serverelor de baze de date= cum ar 4iA Gracle= SL Server= '&2= En4ormi/= suntA - S$atiile tabela ;table s$ace< 4olosite $entru alocarea de s$atiu $e disc  $entru obiectele bazei - Segmentele de rollbacM sunt obiecte utilizate de sistem $entru salvarea datelor necesare validarii tranzactiilor  19

-

Fisierele de date si $rocesele sistem asociate sistemelor de gestiune de  baze de date. +omanda de creare a unei baze de date in limba,ul SL  isual Fo/ro esteA CREATE DATABASE [nume_baza_de_date | ?].

!rgumentul nume7baza7de7date este o$ional. Li$sa acestui argument determin# desc"iderea 4erestrei de dialog +reate= Zn care se cere introducerea unui nume $entru 4i6ierul baz# de date .dbc.  ,plicatieA S# se creeze

o baz# de date FE*(! care s# gestioneze in4ormaii des$re anga,aii din de$artamentele unei 4irme= utilizand comenzile SL 6i isual Fo/$ro. +omanda de creare a bazei de date FE*(!A +*!T '!T!&!S 4irma &r"iectre b%ei #e #te

&aza de date FE*(! care gestioneaz# in4ormaii des$re anga,aii de$artamentelor  unei 4irme conine urm#toarele tabeleA  '!*T ;de$artamente<= cu detalii des$re de$artamente  !N% ;anga,ai<= cu toi anga,aii 4irmei  S!L%*' ;grade salarii<= cu detalii des$re gradele de salarizare. roiectarea bazei de date $ermite obinerea sc"emelor relaionale urm#toareA  '!*T;nrde$artV= numede$art= loc<  !N%;codangV= nume= 4unctie= manager= datan= salariu= comision= nrde$art<  S!L%*';gradV= salmin= salma/<. Tabelul D5P,1'  conine urm#toarele c[m$uriA  nrde$art  num#r de$artament= de ti$ number;2<= c"eie $rimar#  numede$art  nume de$artament= de ti$ c"ar;15<  loc  localitatea unde se a4l# de$artamentul= de ti$ c"ar;13<. Tabelul ,=G conine urm#toarele c[m$uriA  codang  codul anga,atului= de ti$ number;5<= c"eie $rimar#  nume  numele anga,atului= de ti$ c"ar;12<  4unctie  4uncia anga,atului= de ti$ c"ar;18<  manager  codul managerului anga,atului= de ti$ number;5<  datan  data na6terii= de ti$ date  salariu  salariul anga,atului= de ti$ number;12=2<  comision  comisionul anga,atului= de ti$ number;)<  nrde$art  num#rul de$artamentului Zn care lucreaz# anga,atul= de ti$ number;2<. Tabelul S ,LG1D conine urm#toarele c[m$uriA  grad  categoria de salarizare= de ti$ number;1<  salmin  salariul minim din categoria res$ectiv# de salarizare= de ti$ number;12=2<  salma/  salariul ma/im din categoria res$ectiv#= de ti$ number;12=2<. 20

Sc"ema sim$li4icat# a bazei de date FE*(! ce conine tabelele 6i relaiile dintre ele este $rezentat# Zn 4igura 1A

Tabelul '!*T are c"eie $rimar# - coloana nrde$art= tabelul !N% are c"eie  $rimar# - coloana codang 6i c"eie e/tern#  coloana nrde$art= iar tabelul S!L%*' are c"eie $rimar#  coloana grad. Crere tbelel"r

rogramul care creeaz# tabelele= 4#r# a stabili relaiile dintre ele 6i restriciile= este urm#torulA clear  close databases open database firma.dbc create table depart( nrdepart n(2) , numedepart c(14), loc c(13)) create table ang( codang n(4), nume c(12), functie c(16),; manager n(4), datan d, salariu n(12,2),; comision n(8), nrdepart n(2) ) create table salgrd( grad n(1), salmin n(12,2), salmax n(12,2)) modify database close all

'u$a e/ecuia $rogramului de mai sus= este a4i6at# baza de date Zn 4ereastra 'atabase 'esigner ;4igura 2
21

A#4u$re restric5iil"r

`n limba,ul SL se $ot declara toate ti$urile de restricii $entru o baz# de date relaional#A - c"eie $rimar#  atributul *E(!*_ _ - unicitate  clauza :NE: - valori obligatorii ;nenule<  o$iunea NGT N:LL Zn isual Fo/ro trebuie declarate atributele care $ot avea valori N:LL - restricii utilizator  im$lementate sub 4orma regulilor de validare la nivel de c[m$= Znregistrare sau $ot 4i incluse Zn declan6atoare - restricii re4ereniale  a$ar datorit# e/istenei c"eilor str#ine ;clauza FG*E%N _<. *estriciile re4ereniale $#streaz# integritatea bazei de date la e/ecuia anumitor o$eraii= $recumA la inserarea unei linii Zntr-o tabel# co$il sau modi4icarea unei c"ei str#ine ;se veri4ic# dac# noile valori se reg#sesc Zn liniile tabelului $#rinte< la 6tergerea unei linii dintr-o tabel# $#rinte ;4ie se 6terg Zn cascad# toate Znregistr#rile cores$ondente din tabelul co$il= 4ie se interzice 6tergerea<.  50emple 

!d#ugarea restriciei c"eie $rimar# $entru coloana nrde$art ;tabelul de$art
izualizarea ;modi4icarea< structurii ;inclusiv c"eia $rimar#< se 4ace 4olosind comanda modify structure  Table 'esigner  etic"eta Ende/es ;4igura 3
22

!d#ugarea regulii de validare la nivel de c[m$A numede$art s# acce$te numai litere mariA 

 !"#$% #!&"$ depart !"#$% '"*+ numedepart car(14) ; '-$'(numedepart / upper(numedepart)) $%%% 0litere mari0

izualizarea regulii de validare se 4ace 4olosind comandaA modify structure   Table 'esigner  etic"eta Fields= selectare c[m$= seciunea Field validation= *ule 6i (essage ;4igura 5
!d#ugarea restriciei ca loc s# 4ac# $arte din listaA &ucure6ti= loie6ti= &ra6ov= +[m$ina= !rad= Ea6i 

 !"#$% #!&"$ depart !"#$% '"*+ loc car(13) ; '-$'(inlist(loc,0&ucuresti0,0loiesti0, 0&raso0, 0'ampina0, 0!rad0,; 0asi0)) $%%% 0&ucuresti, loiesti, &raso, 'ampina, !rad, asi0

(odi4icarea regulii de validare se $oate realiza Zn 4ereastra Table 'esigner= Fields= selectare c[m$= *ule= /$ression &uilder ;4igura 
23

!d#ugarea restriciei de c"eie $rimar# $entru coloana codang ;tabelul ang<= 4olosind Table 'esignerA etic"eta Ende/es  numele inde/ului  codang= ti$ul inde/ului   $rimar= ca etic"et#  e/$resia codang ;4igura 8
!d#ugarea regulii de validare la nivel de c[m$A nume s# aib# $rima liter# mare= iar celelalte litere mici 6i 4uncie s# aib# numai litere mari  Zn mod vizual ;4ereastra Table 'esigner B Fields B Field validation B /$ression &uilder<= 4igura 7A 

25



!d#ugarea restriciei N:LL $entru coloanele manager 6i comisionA  !"#$% #!&"$ ang !"#$% '"*+ manager null  !"#$% #!&"$ ang !"#$% '"*+ comision null

!d#ugarea c"eii e/terne $entru tabelul ang= coloana nrde$art  coloana comun# cu coloana nrde$art ;tabelul $#rinte de$art
 !"#$% #!&"$ ang ! 5%$+ $7 nrdepart; #! nrdepart %$5$%$+'$ depart

+omanda !D"#$ DATABASE  $ermite vizualizarea relaiei dintre tabelul $#rinte Xde$artY 6i tabelul co$il XangY ;4igura )<  coloana nrde$art este c"eie $rimar# Zn tabelul  $#rinte 6i c"eie e/tern# Zn tabelul co$ilA

!d#ugarea restriciei re4ereniale urm#toareA la modi4icarea c"eii $rimare nrde$art din tabelul de$art= s# se modi4ice Zn cascad# 6i valorile cores$ondente din tabelul co$il angA se activeaz# 4ereastra 'atabase 'esigner= a$are meniul 'atabase= se alege o$iunea +lean :$ 'ata&ase se 4olose6te o$iunea dit *e4erential Entegrit ;4igura 9
2

-

se activeaz# etic"eta *ules 4or :$dating= a$oi se alege o$iunea /ascade +pdates all 

related records in the child table .ith the ne. >ey alue

+rearea indec6ilor Zn mod vizual= 4olosind ro,ect (anager  `n isual Fo/$ro e/ist# urm#toarele ti$uri de indec6iA - rimar  $entru declararea c"eii $rimare - +andidat  are aceea6i semni4icaie ca 6i cel $rimar  - *egular  $ermite du$licarea valorilor= 4iind 4olosit $entru c"eile str#ine sau $entru crearea de indec6i $entru o$timizarea accesului la Znregistr#ri - :niue  genereaz# Zn 4i6ierul inde/ doar valori unice ale e/$resiei de inde/are. 

 50emplu

-

+reai un inde/ $entru tabelul salgrd= coloana grad= Zn mod vizualA se desc"ide baza de date FE*(! 4olosind ro,ect (anager se selecteaz# tabelul salgrd se activeaz# butonul (odi4= etic"eta Ende/es 6i se s$eci4ic#A o numele inde/ului grad ti$ul rimar= o ordinea de sortare  ascendenta 6i o e/$resia  grad. Er"ri cre '"t 're 6n c%ul ("l"sirii in#ec7il"r

(otorul de baz# de date isual Fo/$ro nu actualizeaz# Zntotdeauna la tim$ indec6ii= du$# actualiz#rile e4ectuate Zn baza de date>Fo&ra02?. G soluie este veri4icarea integrit#ii bazei de date= ast4elA close all open database firma alidate database recoer 99 figura 1:

28

'ac# un obiect nu este valid 6i nu este re4#cut automat= el trebuie 6ters 6i reconstruit= a$oi se re4ac restriciile re4ereniale. Crere c"!'let4  tbelel"r ("l"sin# un 'r"$r! 2isul F"3&r" clear  close databases open database firma.dbc create table depart( ; nrdepart number(2) primary ey, numedepart car(14) ; cec(numedepart/upper(numedepart)); error 0se accepta numai litere mari0, ; loc car(13) cec(inlist(loc,0&ucuresti0,0loiesti0,; 0&raso0,0'ampina0,0!rad0,0asi0)); $%%% 0se accepta numai; localitatile din lista &ucuresti, loiesti, &raso, 'ampina,;  !rad, asi0) create table ang( ; codang number(4) primary ey,; nume car(12) cec(nume/proper(nume)); error 0prima litera este mauscula, celelalte < litere mici0, ; functie car(16) cec(functie/upper(functie)); error 0se accepta numai litere mari0 ,; manager number(4) null, datan date ,; salariu number(12,2),; comision number(8) null, nrdepart number(2),; foreign ey nrdepart tag nrdepart references; depart tag nrdepart; ) create table salgrd( grad number(1) primary ey,; salmin number(12,2), salmax number(12,2);

27

) modify database close all

'u$# e/ecuia $rogramului= se creeaz# com$let baza de date FE*(! ;tabelele= restriciile= indec6ii<= 4igura 11A

Obseraii

&aza de date FE*(! conine tabeleleA '!*T 6i !N% Zn relaie $#rinte  co$il 6i S!L%*'  tabelul '!*T are c"eie $rimar#  nrde$art= !N% are c"eie $rimar#  codang= c"eie e/tern#  nrde$art 6i tabelul S!L%*' are c"eie $rimar#  grad   $entru a4i6area= 6tergerea sau modi4icarea unui tabel= se e4ectueaz# clicM drea$ta $e tabelul res$ectiv $entru alegerea o$iunii res$ectiveA &ro@se= 'elete= (odi4. 

2)