Sistemul Ney –Grupa I 1) CROSETUL NEY NR. 1 - Se aplică pe dinţi cu linia ecuatorului 1 (jumătatea feţei proximale dinspre edentaţie către ocluzal) - Se aplică pe – premolari, molari - Adâncimea de retenţie: 0,25-0,50 mm - prezinta excelenta incercuire,bun sprijin,retentie si reciprocitare satisfacatoare. Pinten Corp Bratele elastice
2) CROSETUL NEY NR.2 - Se aplică pe dinţi cu linia ecuat. 2 . aceasta porneste inalt, aproape de fata ocluzala proximal limitrofa edentatiei si coboara oblic pe fetele laterale aproape de colet spre fata proximala opusa. - Adâncimea de retenţie: maxim 0,50 mm - are sprijin foarte bun, retentie buna prin cele 2 brate elastice, dar slaba incercuire O parte se aplica in zona de sprijin,o parte in zona de retentie
pinten conector secundar ce se termina cu pinten conectori secundari ce trec in peste festonul gingival. -
Indicat pe molari si premolari cu linia ghid nr 2.
3) CROSETUL COMBINAT 1-2 - Se aplică pe dinţi la care linia ghid are pe o faţă aspectul nr. 1, iar pe cealaltă faţă aspectul liniei ghid nr. 2 - indicat pe dinţi în versie, în rotaţie şi pe molari conici
4) CROSETUL COMBINAT NR. 3 1
- indicat pe dinţi tronconici cu baza mare spre ocluzal cu linia ghid înaltă orizontala aproape de fata ocluzala. - prezinta sprijin bun, retentie satisfacatoare,dar incercuire slaba.
Sistemul Ney –Grupa II 1) CROSETUL NEY CU ACTIUNE POSTERIOARA - Aplicat pe premolari şi canini la care linia ghid este foarte înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă. - dezavantaj: pintenul ocluzal este aplicat într-o zonă de elasticitate a croşetului -impun aplicarea pe hemiarcada opusa a unui alt croset cu actiune posterioara pt a se asigura reciprocitatea. brat elastic (asigura reciprocitatea intr-o singura directie si impune aplicarea unui alt croset cu actiune posterioara pe hemiarcada opusa) brat rigid sustinut de un conector secundar pinten ocluzal
2) CROSETUL NEY INELAR -indicat pe M2 care limitează distal edentaţia, atât la -maxilar (a) cât şi la mandibulă (b) -prezinta sprijin foarte bun, incercuire buna, retentive si reciprocitate excelenta pinten ocluzal distal brat flexibil cu extremitale libera si sprijin ocluzal in zona distal brat rigid fixat de 2 conectori secundari conector secundar anterior cu pinten ocluzal
CROSETELE SISTEMULUI ROACH Grupa I- C,L,U,S,T,I,R 2
1) CROSETUL IN “C” - indicat pe molarii mandibulari (braţul retentiv este în regiunea mezio-linguală) şi pe premolari (braţul retentiv se termină în regiunea vestibulo-distală) - porneste printr-un conector secundar din sa,trece in punte peste festonul gingival
2) CROSETUL IN “L” - indicat pe premolari -porneste cu un conector secundar ce trece in punte peste rebordul gingival,iar portiunea activa se termina sub linia ghid in partea opusa edentatiei. 3) CROSETUL IN “U” - indicat pe premolarii înalţi (linia ghid în apropierea feţei ocluzale) ; - cu un conector secundar ce trece in punte peste rebordul alveolar si se termina sub linia ghid cu 2 brate (DV,MV) 4) CROSETUL IN “S” - indicat pe premolarii mandibulari cu rădăcina denudată. - porneste din sa printr-un conector secundar scurt, merge oblic spre linia ghid pe care o depaseste si ia contact cu dintele supraecuatorial dupa care se recurbeaza, extremitatea libera se termina subecuatorial in partea opusa edentatiei. 5) CROSETUL IN “T” - indicat în toate tipurile de edentaţie
- se poate aplica pe canini, premolari, molari - adâncimea de retenţie = max. 0,5mm a) croşet aplicat în edentaţia terminală b) croşet aplicat în edentaţia laterală
6) CROSETUL IN “I” - Aplicat pe premolarii superiori din motive estetice 7)CROSETUL IN “R” - Aplicat pe ambele feţe laterale ale molarilor de minte inferiori când au înălţime redusă în zona distală, iar retentivităţile sunt reduse Grupa II 1) Pensele mezio-distale a.pensa cu dubla extremitate libera b. pensa simpla 3
c. pensa compusa -a.prezinta un conector secundar situat pe fata linguala a dintelui,iar supracingular se divide in 2 prelungiri imbratisand dintele. -b. Porneste dintr-un conector secundar situat oral interdentar,iar la niv pct de contact se deprinde o prelungire ce imbratiseaza dintele pe fata orala supracingular. -c.aplicata cand pe arcada raman 2 dinti restanti ;prezinta un conector secundar situat interdentar si din care pornesc, supracingular, 2 prelungiri ce imbratiseaza fetele orale a celor 2 dinti - Se aplică pe dinţii frontali
2) Crosetul unibar - indicat pe molarii izolaţi convergenti sau divergenti. Pozitia diferita a molarilor superiori si inferiori face ca el sa se aplice vestibular la molarii inferiori si oral la cei superiori
3) Crosetul cingatoare- este o varianta a crosetului unibat aplicat pe o arcada neintrerupta. 4) Crosetul inelar - folosit pe molarii de minte de forma conica - este excelent factor de sprijin si stabilizare,dar retentia este nula.
CROSETE SPECIALE 1.CROSETUL ACKERS • Se aplică pe premolarii şi molarii cu retentivităţi vestibulare şi orale favorabile • Alcătuire : - un corp susţinut de un conector secundar situat proximal 4
• •
-un braţ elastic (retentiv) care debutează cu o porţiune rigidă situată supraecuatorial, şi se continuă cu o porţiune elastică situată în conul de retenţie - un braţ rigid (contracroşetul) Variante : - deschis dental - deschis edental. Proprietăţi : -SPRIJIN, STABILIZARE bună - RECIPROCITATE slabă
2.CROSETUL BONWILL • Este alcătuit din 2 croşete Ackers unite prin corpul lor • Se plasează pe o arcadă sau hemiarcadă integră în vederea stabilizării aparatului gnatoprotetic. • Proprietăţi: - SPRIJIN excelent - ÎNCERCUIRE foarte bună - RETENŢIE bună 3.CROSETUL CONTINUU
Este un foarte bun element de sprijin şi stabilizare. Rol : antibasculant în edentaţia parţială de clasa I Kennedy. Este aplicat pe -faţa orală a dinţilor frontali, supracingulari - un prag realizat în smalţ sau microproteză Variante : - poate porni din braţele rigide ale unor croşet Ackers, sau - separat, şi susţin de conectorii secundari interdentari
4. CROSETUL R.P.I
Este folosit în edentaţiile parţiale pe dintele care delimitează mezial edenataţia, pentru a evita torsiunea spre distal a dintelui stâlp. Alcătuire: 1. Pinten ocluzal plasat în foseta mezială 2. Conector secundar plasat interdendar; 3. Plăcuţa proximo-linguală, cu rol de ghidaj a protezei şi realizează reciprocitatea cu braţul retentiv; 4. un croşet divizat în I care pleacă din şea, având contact redus cu
dintele
5. CROSETUL HALF AND HALF • •
Este aplicat în special pe premolari în edentaţiile de clasa III Kennedy Este alcătuit din : - 4 braţe
5
- 2 pinteni (un pinten ocluzal şi un braţ susţinut de un conector secundar încercuiaşte o faţă, iar un alt pinten ocluzal şi alt braţ susţinut de un al doilea conector secundar este aplicat pe cealaltă faţă). Este un croşet biactiv .
6.CROSETUL NALLY-MARTINET
Este un croset circular, dar cu pintenul ocluzal plasat in foseta meziala. Utilizat de obicei pe premolari cu scopul de a impiedica bascularea dintelui spre edentatie
7. CROSETUL IN FORMA DE AGRAFA DE PAR
Este un croset Ackers la care bratul elastic este recurbat , formind o bucla in ac de par Se aplica pe premolarii sau molarii in malpozitie secundara Bratul retentiv se intoarce in zona de retentie dinpre edentatie
8. CROSETUL EQUI-POISE Prezintă un pinten liber situat într-o incrustaţie ocluzo-proximală . Este indicat pe dinţii stâlpi vizibili în edentaţia de clasa III –a şi IV –a Kennedy 9. CROSETUL IN “T” CU CONECTOR SECUNDAR PRELUNGIT • • •
Se utilizează în edentaţiile de clasa I, II Kennedy. Rol: reduce efectul de pârghie asupra dintelui stâlp Conectorul secundar prelungit porneşte din mijlocul şeii
10. CROSETUL IN FORMA DE SAGEATA • •
Se utilizează în edentaţiile de clasa I, II Kennedy. Conectorul secundar prelungit trece în punte peste procesul alveolar , iar partea activă ,în formă de săgeată se sprijină interdentar sub punctul de contact
ELEMENTE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE SPECIALE 1. CONJUNCTOARE
A. TELESCOPAREA B. CULISAREA 6
C. BARELE 2. SISTEMELE DISJUNCTOARE
a. Elemente cu amortizor (cu resort resilient): Crosetul in forma de balansoar , Crosetul cu conector in forma de “S”, Culisa fara sprijin ocluzal , Crosetul Thompson b. Elemente disjunctoare articulate fara dispozitiv de revenire: Sarnierele (balamalele), Sistemul Ax-Ro, Sarniera dubla
TELESCOPAREA
A.1. Telescoparea coronara totala Presupune o constructive conjuncta care se fixeaza pe structura coronara preparata Sistemul se compune dintr-o capa metalica si dintr-o coroana de invelis modelata morfologic si functional. Pentru
a
imbunatati retentia coroanei telescopate se pot aplica o serie de elemnte suplimentare cum ar fi clipsurile, crosetele.
A.2. Telescoparea partiala inelara Se compune dintr-o capa metalica care pastreaza morfologia ocluzala si un element inelar care realizeaza telescoparea pe fetele laterale ale capei.
A.3. Telescoparea partiala prin coroană parţială Jumatatea orala este realizata asem prepararii substructurii organice pentru coroana partiala. Telescopare realizandu-se in jumatatea orala a dintelui. Partea adjuncta este fixata in proteza scheletizata. Coroan STEIGER
A.4. Telescoparea radiculara Se realizeaza prin prepararea substructurii organice la nivelul dintilor restanti ca la coroana de substitutie. Se aplica pe substructura respectiva un dispozitiv format dintr-o capa si un pivor. 7
Dezavantajul : este ca necesita o preparare larga a canalului radicular si nu se poate igieniza corect. A.5 Capsa Se compune dintr-un dispozitiv corono-radicular ,in care bontul coronar este sub forma unei sfere retentive. La nivelul aparatului protetic scheletizat se fixeaza o capsa care permite angajarea pe acest bont si incercuirea lui realizand retentia.
B.CULISELE B.1. Culisele intracoronare
B.2. Culisele extracoronare
C. BARELE C. 1.Bara Gilmore bară rotundă pe secţiune ce se plasează într-o breşă edentată, fiind susţinută la capete de elemente de agregare (coroane de înveliş metalice sau semifizionomice C.2.Bara Dolder bară ce se aplică în edentaţiile subtotale pe ultimii dinţi restanţi, de obicei ultimii doi canini. Dinţii vor fi trataţi radicular şi preparaţi pentru a primi coroane de substituţie. Elementele de susţinere sunt cape cu pivoturi radiculare peste care se aplică bara Dolder C.3. Bara Ackermann
8
C.4. Bara Steg
Elemente speciale de menţinere şi stabilizare disjunctoare sau distributoare simple 1. Elemente conjuncte cu amortizor A.Croşetul în formă de balansoar - Kennedy
B Croşetul cu conector în formă de “S
C Croşetul Thompson
D. Culisă fără sprijin ocluzal
9
2. Elemente disjunctoare articulate fără dispozitiv de revenire A. . Şarniera
B. Şarniera dublă
C. Sistemul Ax-Ro
10
