Contactoare electromagnetice

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE “HERMANN OBERTH”

CONTACTOARE ELECTROMAGNETICE DE JOASĂ TENSIUNE

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT Prof. Popescu Lizeta STUDENTI: POPESCU AURELIAN COSMESCU MARIAM CÂNDEA DAN SECŢIA:ELECTROMECANICĂ ANUL III GRUPA: 236/1

ANUL UNIVERSITAR 2002 1

Contactoare electromagnetice 1 Generalităţi

Contactoarele sunt aparate de comutaţie care pot realiza operaţile de închidere, deschidere şi comutare a unor circuite ca urmare a unei comenzi date de un releu sau de un traductor, la anumiţi parametri stabiliţi. Ele pot fi şi actionate de un operator, prin utilizarea unui buton de comandă montat în apropierea apratului sau la distanţă. Tot din aceasta clasă mai fac parte aparatele: - contactorul static; - întreruptorul de putere de tip limitativ şi de tip limitativ; - siguranţa fuzibilă. Sunt aparate pentru comanda automată la distanţă, destinate pentru conectări şi deconectări frecvente ale circuitelor electrice de forţă în regim normal de funcţionare. Contactoarele au caracteristic că ele conectează un circuit sub acţiunea comenzii şi menţin închis circuitul atâta vreme cât durează această comandă (contactele principale sunt normal deschise – ND). [4] Contactoarele trebuie să poată suporta trecerea prin ele, un timp scurt, curentul de scurtcircuit şi deconecta supracurenţii de ordinul 4-6 ori curentul nominal. [4] Se utilizează în instalaţiile de comanda a instalaţiilor electrice şi cuprind următoarele categorii de produse: - contactoare şi ruptoare; - comutatoare automate stea – triunghi. 1.1. Contactoarele şi ruptoarele au o capacitate de rupere redusă însă au rezistenţa mecanică foarte bună, asigurând un număr mare de manevre cu frecvenţă de comutare ridicată. Aceste aparate pot fi de curent continuu, curent alternativ sau mixte. La aparatele în regim mixt, contactele principale funcţionează în curent continuu, iar bobina in curent alternativ sau invers. 1.2. Comutatoarele automate stea – triunghi se compun din două sau trei contactoare legate în aşa fel încât să se poată realiza legarea succesivă în stea şi în triunghi a înfăşurării statorice a unui motor trifazat. Comanda de trecere se face automat, în funcţie de puterea motorului, tipul şi mărimea sarcinii, cu ajutorul unui releu de timp inclus în ansamblu, releu care asigură o temporizare reglabilă. În continuare ne vom ocupa numai de contactoarele electromecanice în aer. 2

2. Clasificare 2.1. Contactoarele se clasifică astfel: a) după felul curentului din circuitul căilor principale de curent: - de curent alternativ; - de curent continuu. b) după felul curentului din circuitul de comandă: - comandate în curent continuu; - comandate în curent alternativ. c) după numărul polilor: - monopolare; - multipolare. d) după sistemul de acţionare: - electromagnetice; - electropneumatice. e) după felul mişcării contactelor: - cu mişcare de translaţie; - cu mişcare de rotaţie. f) după tipul sarcinii: 1 – în curent alternativ: • AC1 – pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau slab inductive; • AC2 – pentru pornirea motoarelor cu inele de contact şi la frânarea prin contracurent; • AC3 – pentru pornirea motoarelor în scurtcircuit şi la oprirea acestora în plin mers; • AC4 – pentru pornirea motoarelor în scurtcircuit la mersul cu locuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor. 2 – în curent continuu: • DC1 – pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau slab inductive; • DC2 – pentru pornirea motoarelor cu derivaţie sau pentru pornirea acestora în plin mers; • DC3 – pentru pornirea motoarelor derivaţie la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor; • DC4 – pentru pornirea motoarelor serie şi oprirea acestora în plin mers; • DC5 – pentru pornirea motoarelor serie la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie în plin mers al motoarelor.

3

2.2 Contactoarele pentru conectarea condensatoarelor industriale şi a lămpilor cu filament de wolfram, necesitând o construcţie variată în funcţie de anumiţi parametri impuşi, se construiesc şi se livrează pe baza unui acord special între costructor şi beneficiar. Din punctul de vedere al rezistenţei mecanice la uzură a contactelor, contactoarele se clasifică în funcţie de durata de serviciu în gol (fără sarcină) , exprimată prin numărul de acţionări minime, astfel: Tabel 2.2.1. Numărul minim de acţionări Clasa Numărul de acţionări minime I 250.000 II 1.200.000 II 1.200.000 IV 10.000.000 Clasa în care se încadrează aparatele este indicată de fabrica producătoare.[Hortopan G,” Aparate electrice de comutaţie”] 2.3 Contactoarele de comandă sunt destinate circuitelor de comandă ale instalaţiilor de automatizare având 5 combinaţii de contacte <> şi normal închise>>. Se execută în 2 variante: cu acţionare în c.a. şi c.c., având carcasa din material termorigid pentru contactoare cu acţionări în c.a. şi din metal pentru cele în c.c.. Tabel 2.3.1. Variante de execuţie Varianta CC 80 (combinaţie de contacte) Normal deschise 8 Normal închise 0

CC 71

CC 62

CC 53

CC 44

7 1

6 2

5 3

4 4

2.4 Contactoare cu destinaţie specială Contactoare pentru material rulant(CC 6-CF, TCC 10-CF, TCC 32-CF) sunt destinate să funcţioneze în instalaţii electrice şi de comandă montate pe material rulant. Se execută în varianta cu acţionare în curent continuu, cu carcasă metalică. Tabel 2..4.1. Proprietăţi tehnice

4

Tip

Co d

CC 6CF

Curent Reziste nomin nţa la al uzura termic mecani că 6

TCC 10CF

40 18

10

TCC 32CF

40 14

32

Rezisten Tensi Contac Putere ţa la -ni te absorbită uzura de auxiliar electrică alim. e N NI închi desch D s is 5.000.0 800.000 24; 8 0 10 10 00 110 7 1 6 2 5 3 1.000.0 100.000 24; 2 2 10 10 00 96; 144 10 10 24 2 2 20 20

Contactoare TCA pentru contactoare cu relee (TCA 10A, TCA 25A) sunt destinate a funcţiona în instalaţii electrice de automatizare, ca părţi componente ale contactoarelor cu relee, folosite la pornirea şi protecţia motoarelor electrice. Sunt aparate tripolare de c.a. acţionate în c.a. cu mişcare de translaţie a electromagnetului şi contactelor mobile, cu două locuri de rupere pe fază. Au ca elemente componente: - soclu din material plastic termorigid cu rezistenţă mecanică ridicată - electromagnet de acţionare tip E - suport contacte mobile din material electroizolant - camera de stingere din material de presare rezistent la arcul electric Contactoare pentru ascensoare (TCA 32A) sunt utilizate în instalaţiile electrice pentru comanda ascensoarelor. . Au ca elemente componente: - soclu din material plastic termorigid cu rezistenţă mecanică ridicată - electromagnet de acţionare tip E - contacte mobile pe suport electroizolant - capac cu camere de stingere - suport contacte fixe

5

3. Contactorul electromagnetic Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comutaţie mecanică, acţionat altfel decât manual, cu o singură poziţie de repaus, capabil să stabilească, să suporte şi să întrerupă curenţi nominali şi curenţi mai mari decât cei nominali, dar care apar în mod normal. Este destinat în vederea efectuării unui mare număr de comutaţii în sarcină (105 – 106) şi unui număr şi mai mare de comutaţii fără sarcină (107). După felul reţelei în care funcţionează, contactorul poartă denumirea de contactor de curent alternativ sau contactor de curent continuu. Din punct de vedere constructiv, contactorul este alcătuit din următoarele elemente: a) organul motor, constituiut dintr-un electromagnet; b) polii principali, reprezentaţi prin căile de curent în bobine, contacte şi camera de stingere; c) polii auxiliari, care cuprind borne şi contacte normal închise şi deschise, necesare automenţinerii, semnalizării şi interblocajului; d) carcasa aparatului, ca suport material pentru elementele active de la punctele a), b) şi c). 3.1. Contactorul electromagnetic de curent alternativ. Sunt destinate pentru conectarea motoarelor care lucrează în regim internmitent (conectări repetate de scurtă durată), pentru conectarea reostatelor de pornire şi pentru diverse comutaţii în reţele de forţă şi iluminat de curent alternativ, au bobina de acţionare alimeentată în majoritatea cazurilor în curent alternativ şi circuitul magnetic se execută din tole de 0,35- 1mm grosime, pentru limitarea curenţilor turbionari. Pentru amortizarea vibraţiilor armăturii datorită pulsaţiei forţei de atracţie polii miezului sunt parţial ecranaţi cu spire în scurtcircuit. La contactoarele acţionate cu electromagneţi în curent alteranativ, inductivitatea bobinei variind invers proporţional cu întrefierul, curentul absorbit de bobină în momentul anclanşării (când inductivitatea are valoarea cea mai redusă) poate lua valorii de cca. 10- 15 ori mai mari decât în cazul când armatura este complet atrasă la capăt de sursă. Acest şoc de curent se micşorează treptat, pe măsură ce armătura se deplasează şi atinge valoarea sa minimă când întrefierul δ =o. Raportul dintre şocul de curent şi valoarea minimă (de regim permanent) depinde de întrefierul iniţial şi de forma 6

ciucuitului magnetic de tipul E, având întrefierul iniţial cel mai mare comparativ cu alte circuite. Contactoarele cu şocuri mari de curent în momentul anclanşării nu pot fi utilizate la frecvenţe mari de conectare, de aceea bobinele de acţionare se recomandă a fi alimentate în curent continuu. [15] Contactorul de curent alternativ este construit în două variante, şi anume: cu simplă translaţie şi cu dublă translaţie. 3.1.1. Contactorul cu mişcare simplă de translaţie. Schiţa de construcţie a acestui contactor este prezentată în figura 3.1., mai jos.

Figura 3.1 Schiţa de construcţie a electromagnetului cu mişcare simplă de translaţie A,B-bornele pentru un pol Organul motor este un electromagnet monofazat cu spiră în scurtcircuit (reperele 1, 2, 3). Resorturile antagoniste 4 asigură starea de repaus. Pe calea de curent 5 sunt plasate elementul fix de contact şi una din borne. Calea de curent are doua locuri de rupere, zone in care sunt plasate plăcile feromagnetice 6. Piesele mobile de contact sunt lipite de puntea 7. Resortul 8, care aisgură foţa de apăsare în

7

contact este plasat în caseta 9. Funcţionarea aparatului rezultă din schiţa constructivă. Camera de stingere are ca principiu efectul de nişe, asociat cu efectul de electrod. Prin efectul de nişe, arcul electric dezvoltă între piesele de contact este introdus în camera de stingere şi apoi este divizat într-un număr de segmente egal cu numărul de intervale între plăcile feromagnetice sub forma literei V. În acest mod apare efectul de electrod, adică de formare a căderilor de tensiune dintre anod şi catod. Pentru arcul electric scurt, tensiunea de ardere este: Ua=n·α

i

(3.1) unde n este numărul de intervale, α i ≈ 25V – tensiunea pe interval, iar Ua este tensiunea arcului electric. Ca urmare ar trebui ca: Us
i

(3.2) unde Us este tensiunea sursei. Procesul de stingere este în realitate uşurat pe de o parte prin faptul că în curent alternativ curentul trece prin valoarea 0 şi, pe de altă parte, îngreunat de apariţia tensiunii de restabilire care are o amplitudine mai mare decât tensiunea sursei. Se admite un regim inductiv ca în figura 3.2.a şi că tensiunea de arc are o valoare constantă din momentul separării pieselor de contact până la stingerea arcului electric, ca in figura 3.2.b. Unghiul ϕ 0 la care se produce separarea pieselor de contact este aleator. Ecuaţiile de funcţionare ale circuitului cu originea în O1 sunt: - în (3.3) - în (3.4)

absenţa

arcului

electric:

prezenţa

arcului

electric:

U s=L·di1/dt :

Us=L·di2/dt

i2=i1-Ua·t/L=I·sin(ω t+ϕ 0)

-

+Ua

Scădem (3.4) din (3.3) şi rezultă: Ua=L·d/dt·(i1-i2)=L·dif/dt (3.5) unde if=i1-i2=Ua·t/L sau (3.7)

8

Ua·t/L

Pentru a se aprecia valoarea tensiunii de restabilire este necesar să se cunoască momentul trecerii prin 0 a curentului deoarece în acest moment apare tensiunea de restabilire. în relaţia 3.7 facem i2=0 sau: I·sin(ω t1+ϕ 0) = Ua·t1/L (3.8) din care rezultă: (3.9)

ω t1=arcsin Ua·ω t1/ω Li-ϕ

0

Cu x=ω t1 şi ω LI=Un rezultă: x=arcsin Ua·x/Un-ϕ (3.10)

0

Valoarea lui x se determină numeric, prin iteraţii. în acest moment tensiunea de restabilire are valoarea: U=U·cos(ω t1+ϕ 0) (3.11) Pentru ca întreruperea să fie reuşită este necesar ca tensiunea de refacere a rigidităţii electrice Ud sa fie mai mare decât tensiunea de restabilire Ur, adică: Ud>Ur (3.12) Numărul de intervale dintre plăcile feromagnetice se calculează cu relaţia: ni=0,866·kn·ks·Un/Udi (3.13) în care s-a notat: - kn – factorul de neuniformitate a repartizării tensiunii de restabilire, kn≈ 1,1; - ks – coeficient de siguranţă, ks≈ 1,1; - Udi – tensiunea pe interval în funcţie de curentul limită întrerupt; - Un – tensiunea nominală a reţelei (între faze).

9

3.1.2. Contactorul cu mişcare dublă de translaţie. Pentru intensităţi mari ale curentului nominal (100...400A), masele în deplasare fiind mai mari, energia cinetică corespunzătoare este importantă. În aceste cazuri este necesară micşorarea vitezei de închidere a contactelor, iar cinematica aparatului comportă o mişcare de translatie dublă: a contactelor şi a electromagnetului. Schema cinematică este prezentată în figura 3.3.

Fig 3.3 Cinematica contactorului cu mişcare dubla de translaţie Astfel, un pol al aparatului este reprezentat prin conductoarele 1, 2 pe care sunt plasate contactele fixe şi bornele aparatului A, B. Pe puntea conductoare 3 sunt plasate contactele mobile. în caseta 4 se află resortul precomprimat 5. Electromagnetul de acţionare este figurat prin armătura mobilă 7, bobina 8 şi armătura fixă 9. Transmiterea mişcării de la armătura mobilă 7 la puntea 3 cu contactele mobile se realizează cu sistemul de pârghii 10, 11, 12. Resortul precomprimat 6 asigură forţa necesară menţinerii contactorului deschis. Calea de curent şi camera de stingere.

10

După cum se observă în figura 3.3., calea de curent este contorsionată în zona contactelor, în vederea formării unei bucle la dispariţia arcului electric şi deci în vederea împingerii acestuia din urmă în camera de stingere. Această cameră este formată din plăci

feromagnetice cu nişe simplă ca în figura 3.4.a sau cu nişe multiplă ca în figura 3.4. Fig 3.4 Calea de curent si camere de stingere cu efect de electrod la contactorul cu mişcare dubla de translaţie În execuţie normală, contactorul nu este aparat de protecţie. Dacă însă în serie cu polii principali se conectează un bloc de relee termice, contactorul îndeplineşte şi funcţia de protecţie împotriva suprasarcinii. Contactoarele de curent alternativ au viteză de acţionare mult mai mare decât la cele de curent continuu, deoarece la primele curentul şi fluxul cresc foarte rapid. În ipoteza unei variaţii sinusoidale a fluxului acesta produce forţa maximă după T/4 adică după un timp de 0,005 s, la 50 de Hz, de la conectarea bobinei. Durata conectării depinde mai ales de masa echipajului mobil, rezultând o temporizare proprie la închidere între 0,05 – 0,1 s şi la deschidere între 0,02-0,1 s. [15] 3.1.3. Categorii de utilizare. Contactoarele electromagnetice sunt clasificate internaţional (recomandarea 158/1) şi prin standardele de stat (STAS 4479/74) după categoria de utilizare, ca în tabelul din figura 3.5. Fiecărei categorii de utilizare îi corespund condiţii tehnice prin care se stabileşte sarcina comutată, după cum arată tabelul. Standardele mai prevăd şi clasa de uzură prin care se precizează durata relativă de conectare şi numărul de conectări pe oră. Semnificaţia, mărimilor din tabel: • I – curent stabilit măsurat ca valoare efectivă; • Ic – curent stabilit şi întrerupt măsurat ca valoare efectivă;

11

• Ie – curent destinat (,,assigné”) de folosire; • U – tensiune aplicată; • Ur – tensiune de restabilire la frecvenţa industrială; • Ue – tensiune destinată (,,assigné’’) de folosire la frecvenţă industrială.

Tabelul 3.5

Catego ria

AC1 AC2

1,5 4,0*

AC3* AC4* AC5a AC5b AC6a AC6b AC7a AC7b AC8a AC8b

8,0 10,0 3,0 1,5* * * 1,5 8,0 6,0 6,0

Condiţii de închidere şi deschidere Durata Durat Număru Ur/Ue cos trecerii a de l de curentului pauză cicluri ϕ de * [s] [s] manevr a 1,05 0,8 0,05 * 50 1,05 0,65 0,05 * 50 * 1,05 * 0,05 * 50 1,05 * 0,05 * 50 1,05 0,45 0,05 * 50 1,05 * 0,05 60 50 * * * * * * * * * * 1,05 0,8 0,05 * 50 1,05 * 0,05 * 50 1,05 * 0,05 * 50 1,05 * 0,05 * 50

*Precizări specifice în publicaţia CEI Nr. 947-4-1, 1990.

3.3. Contactorul de curent continuu.

Contactoarele de curent continuu au circuitul magnetic de tip clapetă, cu armătura mobilă de tip clapetă, cu armătura mobilă sprijinită pe o prispă pentru asigurarea unei rezistenţe la uzură mai mare. Uneori aceste contactoare sunt prevăzute cu rezistenţe 12

economizoare, legate în serie cu bobina de acţionare. În poziţia deschis aceste rezistenţe sunt scurtcircuitate de un contact auxiliar (normal închis – NI) şi curentul care parcurge bobina de acţionare are o valoare mare, fiind limitat numai de rezistenţa bobinei. În poziţia închis a contactorului, se deschide contactul auxiliar şi curentul se micţorează, deoarece în acest caz el este limitat de rezistenţa bobinei şi de rezistenţa economizatoare, legate în serie pe sursă. Circuitele magnetice ale contactoarelor de curent continuu au întrefier de lucru la poziţia închis foarte mic, pentru micşorarea solenaţiei necesare obţinerii forţei portante dorite. Întrefierul este de cca 4-10 mm. Contactorul de curent continuu este folosit în tracţiunea electrică şi în instalaţiile de acţionări electrice. Din punct de vedere constructiv, există două variante, în funcţie de principiul de stingere a arcului electric şi anume: - contactorul cu mişcare de rotaţie, întrerupere simplă, la care se foloseşte principiul contactului arcului electric cu pereţi reci în vederea răcirii şi stingerii lui. Arcul electric este introdus în camera de stingere cu ajutorul suflajului magnetic. - contactorul cu mişcare de translaţie cu întrerupere dublă, la care se foloseşte efectul de electrod pentru stingerea arcului electric. Acesta este introdus în camera de stingere prin efectul de buclă al căii de curent şi efectul de nişă 3.3.1. Contactorul cu mişcare de translaţie. Cinematica de translaţie se pretează la două locuri de rupere şi este identică cu aceea a contactorului de curent alternativ. Principiul de stingere a arcului electric este cel al efectului de nişă asociat cu efectul de electrod.

Fig. 3.6 Contactorul cu un loc de rupere si miscare de rotatie, de cc:

13

1-element fix de contact; 2-element mobil de contact; 3-miezul magnetic al bobinei de suflaj; 4-infasurarea bobinei de suflaj;5-pol magnetic; 6- resort pentru asigurarea 3.3.2. Contactorul cu mişcare de rotaţie. În figura de mai sus (fig. 3.6) este prezentată schiţa de construcţie a acestui tip de contactor cu trei variante de stingere şi anume: - pereţi reci de azbociment; - pereţi reci din azbociment sau material ceramic, cu fantă îngustă; - pereţi reci din ceramică cu fantă îngustă şicanată. După separarea pieselor de contact 1, 2, se formează arcul electric ce se dezvoltă într-o zonă în care este dirijat fluxul magnetic al bobinei de suflaj 4 cu ajutorul tălpilor polare 5. Fluxul magnetic dezvoltat de bobina de suflaj este dirijat transversal pe direcţia arcului electric. Sub acţiunea forţei Lorentz (F=JxB) arcul electric este dirijat în camera de stingere jungită apreciabil între rampele 8 şi 10, pus în contact cu δ pereţii reci şi apoi stins. În figura 3.7 este reprezentată o secţiune prin camera de stingere cu fantă îngustă. Iniţial arcul electric se dezvoltă într-o fantă largă de grosime ∆ mai mare decât diametrul 2R al coloanei arcului electric. Ulterior, arcul trece în fanta îngustă de grosime δ , mult mai mică decât diametrul 2R; astfel răcit, coloana arcului electric, în secţiune transversală la o formă dreptunghiulară. F,v B ∆

Fig.3.7 relativ la viteza de deplasare a arcului electric in câmp magnetic transversal

Viteza de deplasare a arcului electric în fanta largă. În primă aproximaţie se poate considera că, în această fantă, arcul electric se poate deplasa liber. Forţele care acţionează asupra coloanei cu gaz ionizat sunt: a)Forţa ascensională datorată inlocuirii arcului (cu densitate mai mare) cu gazul ionizat ( de densitate mai mică). Expresia modulului acestei forţe este: (3.14)

Fa=ρ π R2l

cu notaţiile: ρ - densitatea aerului; R - raza coloanei arcului electric; l - lungimea arcului electric. b)Forţa electrodinamică. În ipoteza unei inducţii magnetice B, constantă pe lungimea l, expresia modulului acestei forţe este: 14

Fl=iBl

(3.15)

Arcul electric este considerat ca o bară rigidă. c)Forţa rezistentă aerodinamică. Fr=δ ν 2Rl

(3.16) unde ν este viteza de avansare a arcului electric. Dacă se neglijează forţa ascensională în raport cu forţa electrodinamică se stabileşte un echilibru între forţa electrodinamică şi cea aerodinamică, de unde rezultă viteza de deplasare.[Hortopan G ,”Aparate electrice de joasa tensiune”

3.4.Tipuri de contactoare:

Fig. 3.4.1. CRF1 – AC3 Contactor cu acţionare magnetică tri şi tetrapolară pentru comanda motoarelor (circuitul de comandă este alimentat in c.a. şi c.c.).

Utilizare: rafinarii, centrale de energie, circuite de excitaţie. Proprietaţi: conservarea secvenţei de memorie în echipamente automate, în cazul în care dispare tensiunea de control, economie de energie; sursa de alimentare a bobinei nu debitează nici un curent, când contactorul este anclanşat şi este insensibil la perturbaţiile reţelei. Imax=150A, tensiunea 48V, frecvenţa 40..400Hz. Producător: Telemecanique

15

Fig. 3.4.2. LP5 K Contactor inversor tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor 12A (comanda în current continuu). Proprietaţi: utilizarea compatibilă cu majoritatea automatelor programabile, comanda mecanică încorporată, bobina este antiparazită, consumă 1,5 W. Producător: Telemecanique

Fig. 3.4.3. LP4 D (DC, AC3) Contactor tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor 9-25A (comanda în current continuu). Proprietăţi: contactorul, alimentat în current continuu nu necesită nici o interfaţă, consumul redus îl recomandă la comanda directă a părţilor statice. Este ideal pentru coexistenţa circuitelor de putere şi cele elecronice. Producător: Telemecanique

Fig. 3.4.4. LP1 F (AC, AC3) Contactor tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor 115-800A (comanda în curent alternativ). 16

Fig. 3.4.5. Bobina contactorului LP1 F Consum mediu la 20°C: - la anclanşare : 50Hz: 550VA, 60Hz :660VA - în repaus: 50Hz: 45VA, 60Hz: 55VA, cosϕ =0,3 Disipare termică: 12..16W Timp de acţionare la Un: ‘Închidere’=23..35ms ; ‘Deschidere’=5..15ms Producător: Telemecanique

Fig. 3.4.6. LP4 K (DC,AC3) 6-12A Minicontactor tripolar pentru comanda motoarelor (circuit de comandă în current continuu)

Fig. 3.4.7. Contactorul LP4-K (vedere în secţiune)

17

Fig 3.4.8. Contactor inversor LC2 K 6-16A pentru comanda motoarelor(circuit de comandă in curent alternativ)

Fig 3.4.9. Contactor pe bară tripolar LC1 B (AC, AC3) 750-1800A pentru comanda motoarelor. Producător: Telemecanique Fig. 3.4.10. Vedere în secţiune

18

4. Bibliografie: 1) Hortopan, Gheorghe – “Aparate electrice de comutaţie” Ediţia a V-a Bucureşti : Editura Tehnică 1996 2) Hortopan, Gheorghe – “Aparate electrice de joasă tensiune” Bucureşti : Editura Tehnică 1969 3) Cănescu, T. Huhulescu, Dordea – “Aparate electrice de joasă tensiune” Bucureşti : Editura Tehnică 1977 4) Suciu, Iacob – “Aparate electrice” Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică 1968 5) Nitu Matlac, -“Echipamente electrice si electrotehnice de automatizare” Curs pentru subingineri Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică 1980 6) Vasilievici, A. – “Aparate electrice” Editura Didactică şi Pedagogică 1990 7) “Contacte liniare ,Aparate de comutatie de curent continuu”-Hortopan, EEA, ian 1985 8) “Contactoare de joasa tensiune ; reanclansare automata“-EEA aug 1986 9) Sartori, R-“Le contacteur SLA, Exemple de contacteurs moderne a rupture dans l'air pour courant triphase” În rev. Brown Boveri, 49, 5. 1962 10) Dinculescu P “Cu privire la alegerea preliminara a inductiei in intrefierul electromagnetilor de curent continuu pentru contactoare “ Elecrotehnica nr. 8 1965 11) Kuznetov R “Aprecierea duratei de serviciu a aparatelor de comutatie de joasa tensiune pe baza rezultatelor experimentale obtinute pe modele” Elecrotehnica nr. 35 1964 12) Blanepain E “La production des contacteurs dans les usines de la Telemecanique Electrique” La pratique des industries mecaniques 10 1963 13) TonioloS –“Încercari de tip pe contactoare cu curent de suprasarcina aparatajul circuitului de încercare” L’Electtrotecnice 50, 8, 1963 14) Cănescu Tr. Ghiţă N şi Prisăceanu Şt. “Manualul electricianului constructor de maşini electrice “Bucureşti, EDP 1972 15) Suciu Iacob “Bazele echipamentelor electrice” Timişoara : Facla, 1980 16) Vasilievici Alexandru şi Moldovan Lucian “ Elemente de tehnologie a aparatelor de joasă tensiune “ Timişoara : Facla, 1981 17) Nicolae Gheorghiu , Alexandru Selischi “Echipamente electrice “ Bucureşti : EDP 1981 18) Kelemen Arpad , Imecx Maria “ Electronică de putere “ Bucureşti : EDP 1983 19) CEI Publication 269-1 “Coupe circuit a basse tension “ 1971 20) CEI Publication 158-1 “Appareillage de comande a basse tension contacteurs “ 1971 21) Siemens “ Schalten , Schutzen , Verteibn in Niederspannungsnetzen 2 Auflage” 1990 22) Stas –553-80 “Aparate de comutaţie până la 1000 V, curent alternativ 1200 V , curent continuu “ 1980

19

23) AEG Niederspannungschaltgerate. Gleichstromschellschalter typ GEARAPID SE . SE 401 40/1077 VI 24) Guilloni.” Radial systems- trip discrimination on the low voltage side “. Siemens Power Engineering . Product News 3 1983 nr1 25) Wolf J. “Dynamische Selektivitat bei Kurzschussen in Sicherungslosen Niederspannungsverteilungen Elektrotechnich und imformationstechnich “. 107 (1990) H2 26) www.icpe.ro 27) www.electroputere.ro 28) www.schneider-electric.ro 29) www.hydroppub.ro 30) www.ccimn.ro 31) www.iasidntsi.ro 32) www.ispe.ro 33) www.automations.ro 34) www.moeller.net/~jsmeenen/contactor 35) www.controldepot.net 36) www.ditting.com/contactor-replacement 37) www.electricdevice.com/contactor.html 38) www.ike/electric.com 39) www.electricalcontacts.kits.com 40) www.cheresousce.com/centcontactor.shtml

20