Consimtamantul informat
Referat, întocmit de studenta:
SCÎRLAT CORINA-MIHAELA, AN I, B.F.K.T
O necesitate a actului medical Aplicabilitatea normelor etice intr-un stat variaza in functie de fondul legislativ deja existent si functional. Chiar si in conditiile unui fond legislativ insuficient evolutia fireasca este spre progres si perfectionare. Constatam o reala crestere a dorintei pacientului de informare cu privire la actul medical. Acest lucru a dus la aparitia consimtamantului informat verbal si/sau scris, un proces inca privit ca o etapa birocratica si nu ca parte componenta a actului terapeutic. Consimtamantul informat incepe sa capete si la noi tot mai mult semnificatia unui act cu importanta legala. Acest act cu implicatii legale face trecerea de la paternalismul binevoitor, in care medicul decide care este actul medical prin care se actioneaza in cel mai bun interes al pacientului, la autonomie – modalitate de abordare in care pacientul alege una din modalitatile terapeutice propuse ca fiind corespunzatoare valorilor lui morale. Scopul consimtamantului informat este de a proteja pacientii de reprezentarea eronata a vointei lor. Ce beneficii aduce aceasta noua metoda de abordare a unui act terapeutic si a unui pacient? Un dialog deschis medic-pacient amelioreaza sursele de anxietate, ofera oportunitatea stabilirii unei relatii bazate pe incredere, creste complianta pacientului la actul terapeutic si potenteaza efectul placebo. O decizie autonoma a pacientului in procesul de consimtamant informat este cel mai probabil sa se obtina daca intregul dialog este ,,croit” dupa nevoia perceptibila a pacientului de informare si daca acestuia i se ofera informatii relevante pentru el si in concordanta cu valorile sale morale. (Engelhardt) Procesul de obtinere a consimtamantului informat devine astfel o modalitate de educare a pacientului si de stabilire a unor limite decizionale si de clarificare a aspectelor legate de actul medical, implicatiile si riscurile acestuia.
Cand se impune cererea unui consimtamant informat? Orice tratament medical presupune atingerea trupului altei persoane si de aceea se impune a se cere permisiunea explicita a acesteia. Consimtamantul informat reprezinta o necesitate atat pentru medic cat si pentru pacient ori de cate ori se poate aduce ,,atingere” drepturilor unei persoane. O consimtire explicita trebuie ceruta inainte de inceperea unei proceduri medicale sau inainte de debutul unui studiu in care sunt implicati subiecti umani. Consimtamantul se impune a fi reinnoit ori de cate ori se produc modificari majore ce pot influenta decizia initiala a participantului la studiu sau la actul medical. Mediu si tehnici de dialogare cu pacientul Discutiile ar trebui sa se desfasoare intr-un cadru privat, adecvat sub forma unui dialog deschis ce se poate desfasura in mai multe sedinte ce pot avea si scop educativ. Informarea se face gradat, de la simplu la complex tatonand dorinta pacientului de a fi informat si apreciind gradul lui de intelegere pentru informatia primita. Dialogul trebuie sa atinga subiectele riscurilor, beneficiilor, obligatiilor si limitelor partilor implicate. Informatiile trebuie prezentate de o maniera clara, concisa, fara omisiuni voite. Atunci cand exista, alternativele terapeutice pot fi prezentate, ele reprezentand dovada unei complete analize a situatiei terapeutice supuse discutiilor. Pentru a atenua impactul pe care semnarea unui act de consimtire ar putea sa-l aiba asupra unui pacient, medicul trebuie sa posede abilitati reale de a aprecia ce asteapta pacientul de la terapeutul sau. De accea trebuie sa adopte o atitudine flexibila, deschisa, sa sublinieze ori de cate ori are ocazia in timpul dialogului caracterul voluntar al deciziei
pacientului, sa prezinte cat mai corect raportul risc:beneficiu. La finalul discutiei medicul va verifica intelegerea de catre pacient a termenilor din consimtamantul informat si va oferi raspunsuri satisfacatoare la intrebarile formulate de acesta, apoi va acorda timp de gandire atat cat este necesar pentru luarea deciziei. Conform statisticilor, cele mai frecvente intrebari formulate de pacientii la un act terapeutic se refera la riscuri, la pregatirea medicului terapeut, la evolutia postoperatorie, alternative si strategii terapeutice. Un alt punct ,,spinos” si de real pentru pacienti sau dupa caz al subiectilor unui studiu il reprezinta modul de asigurare a confidentialitatii datelor personale. Limitele decizionale ce apar inevitabil in timpul dialogarii sunt de fapt impuse de cele mai multe ori de convingerile de fond ale pacientilor. Un rol important in luarea unei decizii il joaca si familia ce are de cele mai multe ori responsabilitatea suportului moral al pacientului pe toata durata terapiei. Totusi, chiar si in cazul interventiei familiei prioritara ramane decizia pacientului atunci cand acesta este apt de autodeterminare. Un lucru important ce nu trebuie omis din nici o discutie este reprezentat de absenta oricaror repercursiuni in cazul retragerii consimtamantului in orice etapa a actului medical. Finalitatea unui consimtamant informat corect o reprezinta acordul pacientului competent de a-si exprima vointa in absenta oricarei presiuni deoarece voluntariatul este expresia exercitiului liberei alegeri in a lua decizii. Autorizarea dobandita de catre medicul curant in momentul obtinerii consimtamantului informat nu ii da acestuia dreptul de a nu mai tine cont de parerea ulterioara a pacientului, ci doar puterea de a actiona in cel mai bun interes al pacientului. Erori, lipsuri si consecintele acestora in procesul obtinerii consimtamantului informat Absenta voluntariatului nu e o situatie rara daca e sa luam in consideratie si cazurile bolnavilor care in disperare de cauza accepta
participarea la studii de mare risc pentru viata lor considerand ca oricum imbunatatirea starii lor de sanatate nu mai poate fi realizata prin metodele deja cunoscute si traditionale. Existenta unui conflict de interese intre dorinta medicului curant de a alege o anumita terapie si cea a pacientului care prefera o alta varianta duce la situatii ce pot fi in detrimentul pacientului. Informarea incompleta asupra riscurilor, intelegerea gresita a termenilor sau omiterea informarii complete a pacientului si prin urmare consimtire in necunostinta de cauza pot fi citate de asemenea ca erori ce pot surveni in procesul obtinerii consimtamantului informat. Rolul de organism de control in verificarea respectarii drepturilor omului il detin comisiile de etica constituite de cele mai multe ori la nivel institutional. Ele asigura respectarea prevederilor Declaratiei de la Helsinki si a altor documente (Declaratia Drepturilor Omului, Legea drepturilor pacientilor, etc.) si urmaresc respectarea principiilor etice si luarea deciziilor ce servesc celui mai bun interes al pacientului. Concluzii Consimtamantul informat este un proces complex cerut cu prioritate in situatiile care in care ar putea fi amenintata autonomia pacientului. Informatia oferita prin consimtamantul informat evolueaza de la simplu la complex si respecta nevoia pacientului de informare precum si limitele de intelegere ale acestuia putand fi adaptat fiecarui individ. Consimtamantul informat nu ar trebui privit ca un proces rigid sau birocratic ce necesita dezvaluirea unei anumite cantitati de informatii; el trebuie sa devina expresia valida si reala a vointei pacientului. Un consimtamant informat ce respecta aceste doua conditii respecta si dreptul pacientului de a lua decizii individuale autonome si prin aceasta respectarea principiului autodeterminarii. Utilitatea documentului de consimtire informata se reflecta intr-o mai buna complianta a pacientului la actul terapeutic sau de cercetare. O buna informare a pacientului incheiata cu semnarea unui act cu implicatii legale reglementeaza modalitatea de interactiune dintre
pacient si medicul curant si contribuie la finalizarea cu succes a actului medical. La fel cum efectul placebo s-a dovedit a detine un rol important in terapie, consimtamantul informat al pacientului ar putea fi privit ca o etapa ce vine tocmai in intampinarea si facilitarea aparitiei efectelor placebo in actul medical. Consimtamatul informat bine inteles trebuie sa stea la baza bunei ingrijiri a pacientului si un medic caruia ii lipseste indemanarea de a-si informa pacientul se poate spune ca ii lipseste ingredientul cel mai important, cel care-l transforma in medic pentru oameni.
Bibliografie [1] [2] [3] [4] [5]
www.roportal.ro/articole; www.csa.acad.md/nm/med; www.bioethics.upenn.edu; www.bioetica.ro; Astarastoae, V., Almos, Bella Trif, Essentialia in Bioetică, Editura Cantes, 1998:
Rezumat Constatam o reala crestere a dorintei pacientului de informare cu privire la actul medical. Acest lucru a dus la aparitia consimtamantului informat verbal si/sau scris, un proces inca privit ca o etapa birocratica si nu ca parte componenta a actului terapeutic. Consimtamantul informat incepe sa capete si la noi tot mai mult semnificatia unui act cu importanta legala. Un dialog deschis medic-pacient amelioreaza sursele de anxietate, ofera oportunitatea stabilirii unei relatii bazate pe incredere, creste complianta pacientului la actul terapeutic si potenteaza efectul placebo. Consimtamantul informat reprezinta o necesitate atat pentru medic cat si pentru pacient ori de cate ori se poate aduce ,,atingere” drepturilor unei persoane. Discutiile ar trebui sa se desfasoare intr-un cadru privat, adecvat sub forma unui dialog deschis ce se poate desfasura in mai multe sedinte ce pot avea si scop educative. Consimtamantul informat este un proces complex cerut cu prioritate in situatiile care in care ar putea fi amenintata autonomia pacientului.
Cuvinte cheie : -pacient; -proces; -medic; -act medical.
