COLONUL IRITABIL

COLONUL IRITABIL

Definiţie

Colonul iritabil (sau Sindromul de colon iritabil - SCI) este o suferinţă funcţională tradusă prin tulburări de tranzit care nu afectează starea generală a  bolnavului. Denumirea a fost introdusă de anglo-saxoni i a !nlocuit o serie de terminologii confuze cum sunt colită dreaptă" colită st#ngă" constipaţie spastică" constipaţie atonă" colită mucoasă sau nevroză colică. $i denumirile de colopatie ( funcţională sau enterocolopatie nespecifică sunt criticabile dacă ne referim la sensul logic i semantic al terminologiei medicale. Sunt multe argumente !n spri%inul denumirii de CI. &stfel" colonoscopia i biopsia au arătat că nu este vorba de o inflamaţie. Coproculturile repetate au arătat că este vorba de o disbacterioză cu prevalenţa florei de fermentaţie sau de putrefacţie !n funcţie de regimul alimentar. 'ri această floră este tolerată imunologic" deoarece !n condiţii fiziologice ia parte la procesele ele fermentaţie i putrefacţie din colon. a%oritatea pacienţilor cu sindromul de colon iritabil prezintă rapid după ingestia de alimente" simptome ce includ dureri abdominale" constipaţie" diaree (sau diaree (sau perioade de constipaţie altern#nd cu perioade de diaree)" balonare diaree)" balonare si  si distensie abdominala. odificările dietei reduc simptomatologia se recomanda reducerea consumului sau eliminarea din dieta a alimentelor care produc diareea" inclusiv cafeaua si alcoolul" a alimentelor bogate in grăsimi" a alimentelor care produc gaze (fasolea" varza" broccoli)  precum si a !ndulcitorilor artificiali pe baza de sorbitol (folosiţi in producerea  bomboanelor si a gumei de mestecat fara za*ar). +entru combaterea constipaţiei se recomanda consumul crescut de fibre si de lic*ide" cat si program de exerciţii fizice. ,rebuie ţinut un %urnal in care sa fie cuprinse meniurile zilnice si simptomele care apar după mese. Se recomanda ca mesele sa fie luate intr-un mediu linitit si relaxant. 1

Incidenţa

ste cea mai frecventă suferinţă a colonului !nt#lnită !n practica medicală i cu incidenţa egală pe sexe. CI este o suferinţă funcţională care are la bază tulburări de motilitate induse de disfuncţii vagosimpatice i neuroendocrine i perturbări !n activitatea unor enzime digestive" a disbacteriozei intestinale i tolerantei individuale faţă de alimente. Patogenie

Sindromul de colon iritabil se caracterizata prin durere sau disconfort abdominal care apare izolat sau !nsoţit de modificarea tranzitului intestinal (constipaţie sau diaree). <e simptome prezente sunt balonarea" prezenta mucusului in scaun si senzaţia de defecaţie (evacuare) incompleta. otilitatea (micările) intestinului este alterata" fara a fi determinata de modificări structurale si bioc*imice detectabile" ca inflamaţia sau tumorile. Studiile recente au arătat ca persoanele care suferă de sindromul de intestin iritabil răspund cu contracţii puternice la stimuli de intensitate medie. &ceasta arata ca intestinul persoanelor respective este mai sensibil si mai predispus la contracţii. &naliza factorilor care determina perturbări intestinale in sindromul de intestin iritabil a dus la concluzia ca una dintre cele mai frecvente cauze este stresul. ulţi pacienţi au indicat faptul ca simptomele din aceasta afecţiune se !nrăutăţesc in timpul stresului emoţional sau după ce măn#ncă anumite alimente. Distonia neurovegetativă" vagosimpatică" tradusă prin *ipertonie vagală i

*ipotonie simpatică sau *ipertonie simpatică i *ipotonie vagală" explică alternanţa de diaree i constipaţie. +entru terenul distonic pledează insomnia" irascibilitatea sau din contră apatia" adinamia pe care o prezintă aceti bolnavi. Dezechii!ree tireoovariene. /emeile au momente trecătoare de asemenea

disfuncţii accentuate !n perioada pre- i postmenstruală. Se tie că multe femei cu sindrom premenstrual fac !n perioada premenstruală fie diaree" fie constipaţie. In această perioadă este modificată contractibilitatea i evacuarea veziculei biliare. !n 2

fazele de *iperfuncţie tireoovariană se evacuează o cantitate mare de bilă care are acţiune laxativă. In fazele de *ipofuncţie scade eliminarea de bilă explic#nd constipaţia. Tu!urărie "n activitatea siste#uui neuroendocrin local este influenţată de

ec*ilibrul vagosimpatic i regimul alimentar. In funcţie de aceti doi factori se secretă !n  plus sau !n minus o serie de *ormoni. &ceste descărcări ocazionale explică debaclurile diareice !nsoţite de colici i transpiraţii reci care apar pe fondul unei perioade de constipaţie sau diaree banală. ste fenomenul de 0dumping intestinal1. Insuficienţa sau ineficienţa $asageră !n secreţia i activitatea pepsinei" a

 peptidazelor i a lactazelor explică diareea de putrefacţie sau fermentaţie. Dis!acterioza cu prevalenţa florei de fermentaţie sau putrefacţie este cauzată de

abuzurile alimentare !n fibre" lactate i respectiv carne i grăsimi. Toeranţa digestivă faţă de alimente. Sunt persoane care nu tolerează laptele"

zarzavaturile" sosurile" provoc#ndu-le diaree i altele care ia abuz de carne" br#nzeturi" fac constipaţie. ,otdeauna trebuie ţinut seama de toleranţa bolnavului faţă de anumite alimente" evit#nd alimentele pe care nu le tolerează. Ta!ou cinic Tabloul clinic  are ca semne principale tulburările de tranzit traduse prin

alternanţa unor faze de constipaţie i diaree. &namneza trebuie să precizeze aspectul scaunului" durata perioadei de constipaţie sau diaree precum i factorii de risc care declanează constipaţia sau diareea. xamenul c*imic al scaunului arată dacă avem de-a face cu o insuficienţă !n digestia *idraţilor de carbon" a fibrelor vegetale sau a  proteinelor i a grăsimilor. &cest lucru este negli%at !n practica zilnică. 2n faza de diaree  bolnavul are 3 - 4 scaune uneori de fermentaţie alteori de putrefacţie. In timpul constipaţiei are scaune tari" ca măslinele" la interval de 4 - 5 zile sau o dată pe săptăm#nă i cu efort la defecaţie. %actorii de risc declanatori sunt  felul alimentaţiei" abuzul de alcool"

condimente" stările de tensiune. /emeile pot prezenta semnele sindromului  premenstrual" perioadă !n care au diaree sau constipaţie. !n faza de constipaţie laptele este cel mai bun laxativ al acestor bolnavi. Se presupune că aceti bolnavi au i carenţe !n lactaze. 3

Ca si#$to#e de "nsoţire notăm fenomene dispeptice banale gastroduodenale sau

 biliare i simptomele neurovegetative. 6olnavii la care predomină diareea sunt volubili" iritabili" iar cei care au constipaţie sunt morocănoi" apatici" adinamici i ""c*inuiţi1 de cefalee. ' dată cu scaunul se sc*imbă comportamentul i temperamentul. /enomenele nervoase se explică prin acţiunea produilor intestinali (amine aromate" amoniac" indoli" scatoli) asupra sistemului nervos. &'a#enu fizic este sărac în date obiective.  Starea de nutriţie este normală" unii

sunt obezi iar alţii sunt slabi constituţional" fără să aibă o stare de denutriţie. Se constată sensibilitate !n *ipocondrul drept" st#ng sau !n cadrul colic. Cecul prezintă clapota%" iar !n flancul st#ng se palpează o coardă colică. Diagnostic $ozitiv  Diagnosticul pozitiv are !n obiectiv tulburările de tranzit" fenomenele nervoase i

dispeptice gastro-bilio-duodenale i factorii de risc. Se notează !nsă că diagnosticul de colon iritabil este un diagnostic de excludere. Se ramane la el după ce s-a exclus un cancer de colon drept sau st#ng" o  parazitoză intestinală" o polipoză sau diverticuloză colorectală" dolico- i megacolonul" o litiază biliară sau un 78D. &'a#enu !aritat ca metodă invazivă arată tulburări de tonus i peristaltism. 2n diaree se constată un tranzit accelerat" zone spastice la nivelul sfincterelor colice pe

ascendent. 2n constipaţia spastică apare aspectul de 0irag de smoc*ine1 din cauza incizurilor *australe dese i ad#nci" care segmentează coloana de bariu. 2n  constipaţia atonă se constată distensia cecului i altor segmente" *austraţiile fiind superficiale sau

terse. Se adaugă aspectele de mega- i dolicocolon. Semnele sunt necaracteristice i av#nd !n vedere agresivitatea razelor 9" astăzi se recomandă colonoscopie i examenul scaunului privind digestia i prezenţa paraziţilor i a florei de fermentaţie sau  putrefacţie. &vouţie (i $rognostic

4

ste favorabilă" dar la un bărbat trecut de 5: de ani sau la o femeie trecută de ;: ani trebuie să se excludă posibilitatea unui cancer de colon sau rectosigmoidian. Trata#ent

,rebuie lămurit bolnavul că are o boală funcţională unde regimul alimentar este c*eia succesului. 6olnavul trebuie să ţină cont de toleranţa faţă de alimente. 2n privinţa regimului trebuie explicat că bolnavul este cel mai bun bucătar i cunosc#nd alimentele care !l constipă sau !i provoacă diaree" trebuie să evite laxativele" alcoolul" condimentele" conservele" grăsimi" pră%eli. Să evite abuzul de fibre sau carne. 2n  faza de diaree se indică br#nza dulce" urda" carne rasol cu piureuri de legume i puţin unt. !n constipaţie piureurile de legume" de cartof" ele morcov" merele rase sau coapte. &cest

regim aplicat !n zig-zag asigură un scaun normal.
durată unii autori recomandă Tetracicline !n doze de 4 tablete=zi timp de 4 - > săptăm#ni. Antispasticele de tip +apaverină" Scobutil" +robantin" pot favoriza constipaţia. Metoclopramidul

aduce beneficii !n doze de 4 tablete=zi" !n cure lunare de

?3 zile. Curele balneare. !n cazul constipaţiei se recomandă apele alcaline i alcalinoteroase din staţiunile S#ngeorz" Slănic" 6iborţeni" ,unad. @ezultate bune se

obţin prin respectarea regimului igieno!dietetic. Dieta

/iecare bolnav cu colon iritabil este unic in felul sau. &stfel ca" dieta corespunzătoare si benefica unui bolnav s-ar putea sa-i producă neplăceri altuia. De asemenea" consumarea aceluiai aliment uneori poate determina probleme digestive iar alteori nu. &stfel" un regim alimentar foarte strict este inutil. ,otui" se recomanda identificarea de către bolnav a alimentelor care ii provoacă neplăceri digestive si evitarea consumului acestora. 5

@egimul alimentar variază si in funcţie de simptomatologia care predomina diaree" constipaţie sau alternanta diaree constipaţie. +entru controlul constipaţiei dieta trebuie sa contina - cantitati suficiente de fibre vegetale" prin consum crescut de fructe (pere" mere" zmeura)" de legume (mazăre" varza de 6ruxelles)" tarate de gr#u" cereale" p#ine integrala si gra*am - consumul crescut de lic*ide >-A pa*are de apa pe zi" deoarece fibrele absorb apa (apa reduce consistenta materiilor fecale) - program regulat de exerciţii fizice mersul pe %os" ciclismul sau !notul menţin tranzitul intestinal. ,otui" nu este uor sa se asigure o cantitate suficienta de alimente bogate in fibre se vor adăuga laxative de volum ce conţin metilceluloza sau psBllium (o fibra insolubila) de tipul Citrucel" /iberCon si etamucil" laxative uoare care nu produc iritarea mucoasei intestinale" fiind sigure in administrarea pe termen lung. +entru o eficienta crescuta suplimentele de fibre se administrează !nainte sau in timpul mesei. Dei multora li se poate părea neplăcut gustul sau textura suplimentelor de fibre" acest inconvenient este anulat de eficienta si siguranţa produsului.  u toţi specialitii recomanda administrarea de suplimente de fibre pentru a controla constipaţia" deoarece la anumiţi pacienţi se pot accentua simptomele SCI (de ex balonarea). Se recomanda ca suplimentele de fibre sa fie adăugate după sfatul medicului"  progresiv" pentru a preveni apariţia balonării.

In caz de diaree trebuie limitat consumul sau eliminate - alcoolul - cafeina conţinuta in cafea" ceai negru" cola si ciocolata - nicotina - alimentele care balonează" producătoare de gaze precum fasolea" broccoli" varza si merele - alimentele bogate in lactoza laptele" br#nza sau sm#nt#na - alimentele condimentate ca salsa sau alte m#ncăruri tradiţionale cu boia iute - citricele care au conţinut crescut de acid - alimentele grase unca" unt" ulei 6

- băuturile carbogazoase" deoarece acestea balonează - guma sau bomboanele fara za*ar deoarece au conţinut crescut de !ndulcitori artificiali (sorbitol). Se elimina din alimentaţie cate un aliment sau o băutura pentru a observa daca se imbunatateste simptomatologia" in caz contrar nu are sens ca acest aliment sau băutura respectiva sa fie eliminat din dieta. Se poate cere sfatul unui dietician !naintea instituirii dietei. După consumul de alimente care conţin lactoza pot apare simptomele sindromului de intoleranta la lactoza (gaze" dureri abdominale" balonare). ,rebuie suplimentat aportul de calciu in cazul in care sunt excluse din alimentaţie laptele si  produsele lactate. Se accepta consumul de iaurt" deoarece lactoza este digerata de către culturile bacteriene conţinute in iaurt. Se recomanda ca mesele sa fie luate intr-un mediu plăcut" relaxant" nu pe fuga" fara sa se !ng*ită aer (se accentuează balonare.

7

Bi!iografie

?. Tratat de cinica si $atoogie #edicaaE F Ion Ilinescu" d Didactica si +edagogica 6ucuresti" ?GG5 3. )astroenteroogie $racticaE F Dr.
8