COLAGENUL
- constituent proteic extracelular, - reprezintă 60-70% din masa totală a ţesutului conjunctiv. - sintetizat şi secretat de fibroblaste, - şi de alte celule : o condroblaste, o osteoblaste, o celule musculare, o endoteliale o epiteliale. În fibroblast colagenogeneza (fibrinogeneza) se desfăşoară în trei etape: a.ribozomală, b.postribo b.postribozomal zomalăă c.extracelulară. a. Etapa ribozomală - este comună sintezei sintezei proteinelor celulare de export, - se derulează la nivelul nivelul poliribozomilor poliribozomilor ataşaţi RER. - aminoacizii vor fi legaţi în lanţuri pro-alfa : o cu telopeptide la capete, o conform codului transmis prin m-ARN Ribozomii asamblează aminoacizii în secvenţa caracteristică fiecărui tip de colagen. b. Etapa postribozomală - începe în RER RER : o hidroxilarea prolinei şi lizinei de către prolyl- şi lisylhidroxilaze, urmată o glicozilarea de către galactosyl- şi glicosyltransferaze - În aparatul aparatul Golgi Golgi : o se termină procesul de glicozilare sub influenţa unei unei transglicozilaze. o eliberarea lanţurilor polipeptidice şi asamblarea lor în câte trei lanţuri polipeptidice dispuse helicoidal. o Cu ajutorul legăturilor disulfidice, se va forma, printr-un triplu helix, molecula de protropoc protropocolage olagenn care este este împachetat împachetat în în vacuole. vacuole. - Prin microtubuli, vacuole vacuole golgiene migrează migrează spre periferie în vederea eliminării. c. Etapa extracelulară - excreţia protropocolagenului protropocolagenului pericelular - în timpul exocitozei, exocitozei, precolagenpeptidaza, elimină telopeptidele cu scurtarea scurtarea moleculei şi formarea de tropocolagen. - asamblarea în şiraguri longitudinale longitudinale a moleculelor moleculelor de tropocolagen, între între care rămân însă mici spaţii libere de aproximativ 37 nm. - Colagenul de tip IV nu formează formează fibrile, deoarece nu acţionează precolagenpeptidaza. - Asamblarea laterală a moleculelor în fibre fibre se face la 37 grade, la pH=7. - Orientarea fibrelor este controlată de de fibroblaste, fibroblaste, care se deplasează în timpul timpul secreţiei, prin interm intermediul ediul fibron fibronectin ectinei. ei.
ELASTINA :
- este sintetizată de fibroblast - RER - molecule proteice precursoare: protoelastina, - cu acelaşi traseu intracelular ca şi procolagenul. - este exocitată extracelular în substanţa fundamentală şi transformată în elastină. - Legarea lanţurilor polipeptidice se derulează extracelular, - Sub influenţa liziloxidazei. Sinteza de elastină este maximă la sfârşitul vieţii intrauterine şi în primul an de dezvoltare şi limitată în timpul vieţii. GLICOAZAMINOGLICANII, PROTEOGLICANII sunt constituenţi majori ai matricei ţesutului conjunctiv, localizaţi în vecinătatea fibroblastelor, care le şi sintetizează. GLICOPROTEINELE STRUCTURALE :
- se află tot în matricea intercelulară. - sunt sintetizate de fibroblaste, o RER, o aparat Golgi, o apoi extracelular. - fibronectina, o determina adezivitatea celulară la matricea extracelulară o organizarea structurală a matricei secretate de fibroblaste. - Fibroblastul mai secretă interferon de tip I, o o glicoproteină asemănătoare interferonului leucocitar, o are activitate antitumorală şi antivirală, o cu răspunsuri diferite, deoarece acţionează asupra altor tipuri de celule “ţintă”. Activitatea fibroblastelor poate fi influenţată de o serie de factori: a. Vârsta - la tineri, funcţia este activă - la varstnic, acest proces diminuă, (substanţei fundamentale). b. Hormonii - hidrocortizonul şi ACTH-ul inhibă sinteza împiedicând procesele de cicatrizare. - STH-ul stimulează proliferarea fibroblastelor şi sinteza de colagen. - Tiroxina are o acţiune inversă STH-ului. - Hormonii sexuali stimulează proliferarea fibroblastelor (testosteronul) şi activitatea de sinteză a precursorilor din substanţa fundamentală (estrogeni). c. Vitaminele - lipsa vitaminei C, fibroblastele nu sintetizează moleculele de precolagen, prin blocarea formării prolinei (din molecula de precolagen), iar fibrele îmbătrânite sau uzate ca atare, nu mai pot fi înlocuite. FIBROCITUL
- este forma matură, - mai puţin activă - greu de diferenţiat de fibroblast.
-
mai mică, cu prelungiri mai scurte, cu un nucleu mai mic, hipercrom citoplasma acidofilă ce conţine organite mai puţine. Stimulat, se poate transforma în fibroblast.
MASTOCITUL
Prezintă granulaţiuni bazofile ce se colorează metacromatic datorită conţinutului în glicozaminglicani, cu rol preponderent în hipersensibilitatea imediată şi în mecanismele de apărare antitumorală. Originea
- Din leucocite bazofile (polimorfonucleare), migrate din vase în ţesutul conjunctiv, - din celula mezenchimală, după diferenţiere Se localizează aproape în toate ţesuturile conjunctive, - adiacent vaselor, - mai abundent : o derm, o tractul digestiv, o aparatul respirator o seroase. În MO, - celulă mobilă, - rotundă, ovalară sau neregulată, - diametru variază între 15-30 µm. - Nucleul o clar, o rotund, o central, o 1-2 nucleoli - Citoplasma : o granule inegale ca mărime, o maschează prezenţa nucleului. o 0,1-0,4 µm sunt bazofile şi metacromatice. o granule fără metacromazie (sunt ortocromatice) intens PAS pozitive În ME, - prezintă expansiuni citoplasmatice digitiforme, - citoplasma o relativ săracă în organite: § câteva mitocondrii, § RER de talie mică, § ribozomi puţini § număr redus de microtubuli.
§ Aparatul Golgi şi microfilamentele sunt mai bine reprezentate. § Granulaţiile delimitate de citomembrane cu heparină şi enzime proteolitice - Pe suprafaţa celulară sunt prezenţi receptori specifici pentru fragmentul Fc al IgE. Funcţia
Dată de constitunţii granulaţiilor : heparina, histamina, factorul chemotactic pentru eozinofile, substanţa reactivă în şocul anafilactic serotonina enzime hidrolitice, fosfatază alcalină, proteaze nespecifice, prostaglandine acid hialuronic. Intervine în sinteza unor constituenţi ai MPZ din substanţa fundamentală. Heparina,
- glicozaminoglican sulfatat, - rol anticoagulant şi antilipemic (activarea lipoproteinlipazei). Histamina, - vasodilatator, - creşte permeabilitatea venulelor şi a capilarelor, - determină contracţia celulelor endoteliale : o cu desfacerea joncţiunilor intercelulare o formarea de spaţii mai largi intraendoteliale, o ce facilitează accesul apei, a microfagelor la locul unor leziuni. - Modifică tensiunea arterială. Factorul chemotactic pentru eozinofile
- atrage leucocitele eozinofile în zona degranulării mastocitelor. - Eozinofilele fagocitează complexul “antigen-IgE”. Mastocitele mai sintetizează produşi cu rol în reacţiile de hipersensibilitate imediată - leucotriena C - care creşte permeabilitatea vasculară - prostaglandine ce stimulează adenociclaza; - factor activitar al plachetelor Toate substanţele sunt eliberate odată cu procesul de degranulare al mastocitelor prin exocitoză. Degranularea este favorizată: a.contactul dintre Ig.E şi antigen, b.factori fizici - razele ultraviolete, - căldura, - radiaţiile ionizante c.factori chimici
- morfina, - cofeina, - substanţe tensioactive; d.factori mecanici În stările de şoc anafilactic, - se produce o masivă degranulare, - urmată de eliberarea substanţelor active, cresc permeabilitatea vasculară modifică coagulabilitatea sanguină, modifică contracţia musculaturii netede din căile respiratorii Degranularea mastocitului - limfocitele B suferă un proces de transformare blastică, - devin plasmocite - secretă anticorpi (Ig.E). - Ataşarea acestor anticorpi pe receptorii Ig.E, - complexe antigen-anticorpi la suprafaţa membranei mastocitelor, - degranularea şi eliberarea produşilor din granule în matricea extracelulară
