CHIULASA

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL SMEENI

PROIECT DE SPECIALITATE

INDRUMĂTOR : ELEV : PROF. IOANA TEIANU

Miezu Robert

Tema proiectului

Chiulasa -

demonatare – reparatie - montare

Tema proiectului

Chiulasa -

demonatare – reparatie - montare

CUPRINS ARGUMENT................................................................................3 1. INTRODUCERE......................................................................5 2. ELEMENTELE MOTORULUI......................................................8 1. ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR.........................8 2. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR...............10 3. CHIULASA - CONSTRUCTIE..................................................18 4. REPARAREA CHIULASEI........................................................22 5. DEMONTAREA DEMONTAREA SI MONTAREA MONTAREA CHIULASEI.............................. CHIULASEI........................ ......25 25 MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII............................30 BIBLIOGRAFIE..........................................................................31

ARGUMENT

 În timpul funcţionării maşinile şi instalaţiile suferă un proces de uzură ce poate afecta buna funcţionare a acestora, dar poate produce şi importante erori de prelucrare sau chiar accidente de muncă.  În momentul predării utilajului sau instalaţiei către beneficiar, acestea au prevăzute o serie de norme şi reglementare pentru asigurarea funcţionării în parametrii normali. Printre aceste norme pot fi enumerate respectarea parametrilor de lucru, evitarea supraîncărcărilor, ungerea pieselor în mişcare, respectarea graficului de întreţinere, realizarea întreţinerii şi reparaţiei de către personal calificat, remedierea defecţiunilor imediat ce acestea apar, urmărirea continuă a funcţionării dar şi verificarea parametrilor de funcţionare , respectarea condiţiilor de montare, dar şi realizarea condiţiilor optime de mediu, verificarea periodică a stării şi funcţionalităţii accesoriilor folosite. !ecanismul bielă"manivelă sau mecanismul manivelă"piston, transformă mişcarea de translaţie a pistonului obţinută prin arderea amestecului carburant,  în mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit.  Întreţinerea este ansamblul de operaţii ce urmăreşte să menţină maşinile, instalaţiile şi utilajele în condiţii normale de funcţionare între două reparaţii consecutive reduc#nd posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale. $ucrările de întreţinere se pot e%ecuta permanent &de către personal de deservire' şi periodic &de către personal calificat în acest sens'. (eparaţiile sunt operaţii realizate în scopul remedierii defecţiunilor apărute  în timpul e%ploatării. )n indice de calitate al unei maşini este durata perioadelor dintre reparaţii. *cesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale maşinii, dar şi de modul de întreţinere şi e%ploatare precum şi de calitatea

reparaţiei anterioare. $ucrarea prezintă principalele operaţii de întreţinere, reparatii a mecanismului chiulasei dar şi defectele ce pot apărea în timpul e%ploatării acestei piese. +apitolul Repararea chiulase- structurat pe mai multe subcapitole cuprinde diverse problem aparute si remedierea lor.  importanţă deosebită se acordă şi principalelor măsuri de protecţie ce trebuie respectate în timpul operaţiilor de reparare a mecanismului bielă" manivelă.

1. INTRODUCERE !otorul cu ardere internă monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin sc#nteie &fig. /' este format din cilindrul / in interiorul căruia se delpaseaza pistonul 0, care acţioneaza manivela 1 a arborelui cotit prin intermediul bilei 2.  În capul cilindrului se găşeste chiulasa 3 în care sunt amplasate supapa de admisie 4*, supapa de evacuare 45 şi bujia 6.$a partea inferioară a cilindrului se găseste carterul inferior /7 in care se găseşte ulei de ungere.*mestecul aer" combustibil intră in cilindru prin colectorul de admisie 8, iar  gazele arse rezultate ies din e%terior prin colectorul de evacuare 9. !otorul este alcătuit din mecanismul motor şi sistemele şi instalatiile au%iliare &mecanismul de distributie, instalatia de răcire şi instalatia de ungere' necesare realitarii procesului de funcţionare şi sistemul de pornire.

:ig. / 4chema de principiu a unui motor cu ardere interna in patru timpi

constituie principalul ansamblu al motorului cu ardere internă, cu piston. 5l are rolul de a transforma mişcarea de translaţie rectilinie"alternativa a pistonului intr"o mişcare de rotaţie a arborelui cotit. !ecanismul motor &numit şi mecanismul bielă"manivelă sau mecanismul manivelă"piston',transformă mişcarea de translaţie a pistonului , obţinută prin arderea amestecului carburant, în mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit. Mecanismul

motor,

numit

si

mecanismul

bielă-manivelă ,

:ig 0. rganele fi%e ale mecanismului motor  1 – bloc motor; 2 – chiulasă; 3 – garnitură de chiulasă; 4 – capacul chiulasei; 5 – garnitura capacului chiulasei;  – bu!on pentru alimentarea motorului cu ulei cilindru;  – inel de etan!are; "–blocul cilindrilor; #- garnitura chiulasei individuale; $–chiulasa individuală; 1% – garnitura capacului; 11–capacul chiulasei; 12 – !urubul de &i'are a capacului; 13 – !urub de &i'are a chiulasei 

Parţile componente ale mecanismului motor sunt •

organele &i'e

&fig 0' blocul motor /, chiulasa 0, cilindrii 9,

colectorul de admisie si colectorul de evacuare, semicuzineţii lagarului palier 9; •

organele mobile &fig 1'pistonul /,segmenţii 0, bolţul pistonului 1,biela

2, semicuzineţii lagărului de bielă 3, arborele cotit 8, volantul 6 si amortizorul oscilatiilor <.

:ig. 1. rganele mobile ale mecanismului motor  1 – piston; 2 – segmen(i; 3 – bol(ul pistonului; 4 – bielă; 5 – semicu)ine(ii  lagărelor de bielă;  – arborele cotit; # – volantul; $ – amorti)orul oscila(iilor 

2. ELEMENTELE MOTORULUI

1. ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor &fig 2' constituie scheletul motorului, fiind prevazut si cu

brate sau locasuri pentru suporţii de fi%are pe cadrul automobilului. +onstructiv, este format din blocul cilindrilor&in partea superioara' şi carterul &in partea inferioara'; poate fi sub forma unei piese compacte&autocamioanele (oman, =veco, !ercedes, >olvo sau autoturismele :iat'.

:ig. 2 ?locul motorului a – cu chiulasă; b – cu chiulasă individuală; 1 – capacul &rontal; 2 – garnitura chiulasei comune; 3 – chiulasa; 4 – capacul chiulasei; 5 – căma!a de

Cilindrii. +ilindrul 9 &fig. 3' realizează spaţiul de lucru pentru desfăşurarea

ciclului motor, în interiorul lui deplas#ndu"se liniar pistonul.+ilindrii pot fi turnaţi odată cu blocul motor &inamovibili @, fig.3 a' sau demontabili &amovibili", ca majoritatea motoarelor moderne, sub formă de cămăşi de cilindru 1 &fig.3 b' se obţine prin turnare, prin fontă aliată prelucraţi fin la interior &oglinda cilindrului ', iar cei amovibili au prevăzuţi la e%terior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etanşarea cămăşilor de răcire cu apă. !otoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea suprafetei de contact cu aerul racire &fig. 3 d'. Pot e%ista si doi cilindrii orizontali, opusi &bo%er', turnati din aliaj de aluminiu sub presiune, prevazuti la e%terior cu aripi pentru a se mari suprafata de contact cu aerul de racire. Chiulasa &fig.8' acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de lucru inclus fluidului motor.

:ig. 3. Tipuri de cilindrii pentru tipuri de motoare a – cilindri inamovibili *turna(i direct +n bloc; b – căma!a de cilindru *umedă; c – căma!a de cilindru uscată; d – cilindru cu aripioare pentru motor răcit cu aer  *+n doi timpi 1 – bloc motor; 2 – camera de răcire; 3 – căma!a de cilindru; 4 – inele de cauciuc; 5 – guler de spri.in;  – aripioare de răcire; " – partea activă a cilindrului; # – &antă baleia.; $ – canal baleia.; 1% – &antă evacuare; 11 –  pre)oane &i'are chiulasă; 12 – bloc motor 

:ig. 8. +hiulasa a – răcire cu apă; 1 – cavită(i pentru camera de ardere; 2 cavitate pentru termostat; 3 – cavitate pentru traductorul termometrului de apă; 4 – supra&a(a in&erioară plană; 5 – ori&icii   pentru pre)oane;  – ori&icii &iletate; " – ori&icii pentru colectorul de admisie; # – ori&icii pentru colectorul de evacuare; $ – ghid supapă; 1% –in.ector; 11 – supra&e(e laterale; 12 – scaun supapă; b – răcire cu apă; 13 – loca! bu.ie; 14 – aripioare răcite cu aer 

2. ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

Pistonul &fig. 9' asigura realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de

translatie rectilinie"alternativa in cilindru ; formează peretele interior ce inchide camera de ardere, suporta efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere, care"i imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de"aici la arborele cotit ; participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de lucru a cilindrului ; are rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu segmentii, si de evacuare a caldurii. $a motoarele in doi timpi, are rol de organ de distributie, prin deschiderea"inchiderea fantelor din cilindru &în locul supapelor'. 4e confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerințelor.  Aurabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar  rezistenta la uzare prin protejarea suprafetei e%terioare &cositorire, grafitare, elo%are' cu un strat poros care reț ine uleiul.

Segmentii &fig.6' sunt piese inelare care, datorită elasticităț ii  lor apasă

deasupra cilindrului, asigur#nd etanș area  cu pistonul ; se montează în canalele de piston și  sunt  de compresie /, cu rol de etanș are între piston și  cilindru, și de ungere &raclori' 0 si 1 pentru răzuirea ș i evacuarea e%cesului de ulei ș i de pe cilindru. Pentru a impiedica patrunderea uleiului în camera de ardere, segmenții raclori sunt prevăzuți  cu orificii care corespun cu cele din piston. 4egmentii transmit căldura de la piston la cilindru. 5i se confectioneaza din fontă aliată, iar cei de ungere pot fi si din tabla de otel, in forma de ), cu fante tip ). /egmentii de compresie se monteaza in canalele din partea superioara a capului pistonului iar cel de ungere &uneori doi', sub cei din compresie, in canalul

:ig. 9. Pistonul

:ig. 6. :orme constructive de segmenț i

inferior &baia de ulei'. $a unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri e%pandoare 2, cu actiune a%iala si radicala.Ae asemena, pentru ca segmentii sa poata fi montati in canalele pistonului, pentru etansare cu cilindrul si pentru compensatii termice, sunt prevazuti cu taieturi numite fante. :orma fantelor depinde de tipul motorului &deapta,inclinata sau in B Bolţul pistonului face legatura articulata dintre piston ș i  biela, fiind solicitat la  încovoiere și strivire. ?olțul are forma tubulară, cilindrică &uneori inegală' și se confecționează din oțel aliat sau oțel carbon ; se aplica tratament de cementare si călire superficială cu +=:, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectifică. =n acest fel, suprafața e%terioara devine dură , rezistentă la uzare, iar miezul moale ș i tenace, rezistent la șocuri. 4e admite conicitate ș i  ovalitate 7,771 mm. *re un regim termic de lucru ridicat &67C/77 +' și  condiții de ungere dificilă ; ungerea se face prin stropire cu uleiul scăpat din lagărul bielei sau venit prin canalul 3 din corpul bielei &e%ceptie motoarele in 0 timpi cu aprindere prin scanteie, la care ungerea este asigurată de amestecul carburant ce obț ine si ulei în anumite proporții'. !odul de asamblare articulată a bolț ului cu biela poate să fie  fi% în umerii pistonului și liber în bucșa bielei 8, fi%ă în bielă si liber în piston si flotant &liber in biela si piston' . =nainte de motare, pistonul se incalzeste uniform în instalaț ii speciale &pentru

evitarea tensiunilor interne ', după care bolț ul  se presează. Docul sau str#ngerea la motoare între bolț și piston sau bucș a de biela este de 7,770"7,776mm ; la cele fi%e în biela e%ista o strangere de @ 7,70C"7,72 mm. Biela &fig <' asigura legatura cinematica intre boltul pistounului si arborele cotit &prin fusul maneton', transformand astfel miscarea lineara a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit . Aatorită solicitărilor termodinamice, i sa impune o conditie de rigiditate deosebita. Părț ile  componente sunt  piciorul &capul mic /, unde se preseaza bucsa 9 din bronz pentru protectie impotriva uzurii, corpul  , capul *mare' 1. in care se gesesc semicuzinetii 8 &sau rulmentii la unele motoare ' ; capul bielei este sectionat in plan transversal sau oblic, partea detaș abilă 2 numindu"se capac, prins cu ș uruburile  3 &numai la cele cu cuzineț i'  pentru montarea pe fusul maneton al arborelui cotit. Cuzinetii 8 sunt formați  din două semicarcase de oț el  de grosimea /,3 @

1mm cu material de antifricțiune la interior de grosime 7,1 @ 7,2 mm. Pentru fi%are, capul și  semicuzinetii sunt prevăzuț i  cu pinteni, care impiedică deplasarea lor în timpul functionării. !ontarea corecta a capacelor este asigurata stantarea numarului de ordine a cilindrului &pe cap si capac'. $a partea opusa, se stanteaza greutatea bielei in grame.)nele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungere spre bolti. ?ielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca arborele cotit este demontabil.

:ig. /7. ?iela ?iela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald, dupa care se prelucreaza mecanicsi i se aplicaun teatament de caliresi revenire. Aupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu"se diferente mai mari de masa intre ele de 0E pentru autoturisme si 6E pentru autocamioane. 4trangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 87"97FGm pentru autoturisme si //7"/07 FGm pentru autocamioane. Docurile de montaj radiale sunt intre bucsa bielei si bolti de 7,70"7,72mm iar intre fusul maneton si semicuzinetide 7,71"7,7
!otoarele cu aprindere prin compresie, avand presiunile specifice in lagare mai mici, folosesc cuzineti bimetalci cu carcasele din otel de grosimea 1"3 mm, iar materialul de antifrictiune din bornz cu plumb de grosimea 7,3"/,3 mm. 4emicuzinetii &rulmentii' muntati in capul bielei formeaza lagare de biela &manetoane'.+apul bielei la motoare in 0 timpi este nesectionat, avand lagarul de biela sub forma de rulment.  Arborele cotit (arborele motor) &fig./7' primeste miscarea de la piston prin biela, o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite la e%terior  pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia automobilului pentru autodeplasare. 5ste piesa cea mai importanta si are ca parti componente  capatul &fusul' anterior /, cu canal pentru pana 6, fusurile paliere 0, cu cuzinetii /7, fusurile manetoane 1, bratele manetoane 2, pentru legatura dintre fusuri, masele de echilibrare 3, pentru echilibrarea dinamica a arborelui cotit capatul posterior 8, cu flansa 9 de fi%are a volantului &cu locasul < pentru arborele primar al cutiei de viteze'. Pe capatul anterior, se monteaza prin pene pinionul de antrenare a mecanismului de distributie, fulia &roata de antrenare' a pompei de apa pe care la unele motoare se moneteaza si amortizorul de vibratii si dispozitivul de antrenare manuala a arborelui cotit &racul' ; etansarea capacului de distributie, care inchide si pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit, impotriva pierderilor de ulei este asigurat prin deflector sau prin simering. =n partea posterioară , pe flansă, se montează prin ș uruburi  volantul ;capatul posterior este gaurit pentru fi%area bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al arborelui primar al cutiei de viteze. =n interior, arborele are canale pentru circulatia uleilui de ungere care corespund cu orificiile de alimentare a lagărelor paliere ș i manetoane; cei mai multi arbori au un singur canal de"a lungul lor. !aterialul este otelul aliat prin forjare sau din fonta cu grafic nodularprin turnare.Aupă prelucrare, fusurile se trateaza termic @ calire superficiala cu +=: si sevenire" dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti.

:orma arborelui cotit depinde de  numărul si pozitia cilindrilor, numărul fusurilor manetoane, ordinea e functionare a motorului si sistemul de echilibrare a motorului.  *rborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul cilindrilor plus unul; acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si a lungimii, iar plerucralea este mai dificila. :usurile paliere sunt plasate pe aceeasi a%a geometrica, iar latimea lor  este diferita.Fumarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in linie si redus la jumatate la motoarele in >. :usul maneton inpreuna cu cele doua brate manetoane formeaza manivela. Aiametrul fururilor de biela este mai mic ca cel al fusurilor paliere. Aecalarea fusurilor manetone &intre ele'se face in functiune de numarul lor, asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilbrare a arborelui cotit; precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea timpurilor utili.  *rborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungirea bratelor de manivela &opuse lor' si bineinteles al decalarii corecte a manivelelor, aratate mai sus. >erificarea echilibrarii se face pe masini speciale, iar ponderea arborelui prin degajari partiale de material &gaurile sau frezele in contragreutati'. $a capatul anterior, prin intermediul foliei &roata' de antrenare, se montează amortizorul de vibraț ii  <, care, de obicei, este un tip de frecare moleculara și  cu fricțiune.  *rborele cotit se sprijină în blocul motor pe lagare paliere cu semicuzineții /7. Volantul are forma unui disc masiv, cu rol de inmagazinare a energiei cinetice in timpul curselor utile ale pistopanelor pe care o reda i timpii rezistenti pentru reglarea vitezei unghiulare a arborelui cotit si atenuarea socurilor in punctele moarte la turatie redusa, usurarea pornirii si placarea automobilului in loc. 4e confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic. $a un numar mare de cilindrii ai motorului dimensiunile si masa volantului scad

:ig. /7" *rborele cotit

3. CHIULASA - CONSTRUCTIE +hiulasa este o piesă statică a motorului cu ardere internă, care, împreună cu blocul motor  și pistonul, formează camera de ardere. Heometria chiulasei este e%trem de comple%ă datorită rolului multi"funcț ional al acesteia. +hiulasa conține o parte a sistemului de distribuție &supape, arcuri de supapă, arbori cu came, culbutori și tacheți', bujiile de aprindere și cele incandescente și injectoarele &pentru motoarele cu injecție directă'. Aatorita rolului funcțional, chiulasa este supusa unor solicitări ec!"ice și terice i"te"se . *cesta trebuie să reziste forței de presiune a gazelor ș i a forței de str#ngere a șuruburilor. +hiulasa este supusă unor tensiuni termice importante datorită inegalității distribuției termice în corpul acesteia. Pentru a răspunde tuturor  cerințelor din timpul funcționării motorului, chiulasa trebuie să îndeplinească o serie de ceri"țe •

•

•

rigiditate mecanică ridicată rezistență termică ridicată etanșeitate față de lichidul de răcire, gaze de admisie

evacuare, ulei de lubrifiere distribuirea c#t mai uniformă a temperaturii •

•

•

realizarea formei optime a camerei de ardere masă redusă

și

:ig. // +hiulasa motorului >I de /.6$, cu 2 cilindri și 0 supape pe cilindru /. 0. 1. 2. 3. 8. 9. 6. <. /7.

găuri de trecere a șuruburilor de fi%are canale de curgere a lichidului de răcire orificiu pentru bujie suprafață a camerei de ardere supapă de admisie supapă de evacuare suprafață de contact cu garnitura de chiulasă orificiu de curgere a gazelor de evacuare orificiu de curgere a gazelor de admisie șurub de fi%are a galeriei de evacuare

Prin intermediul orificiilor &/' chiulasa se fi%ează de blocul motor. +uplul de str#ngere al șuruburilor precum și ordinea de str#ngere a acestora este deosebit de importantă pentru a nu produce tensiuni mecanice care pot conduce la fisuri ale chiulasei. +analele de curgere ale lichidului de răcire trebuie să asigure o răcire eficientă a chiulasei, mai ales în zona supapelor de evacuare, unde temperatura atinge valori ma%ime. *șezarea supapelor în chiulasă depinde de numărul de cilindri

și

de ordinea de aprindere a acestora. $a proiectarea motorului este de preferat ca supapele de evacuare să nu fie l#ngă peretele despărț itor a doi cilindri adiacenț i, pentru a limita solicitările termice. Temperaturile uzuale în zona supapei de evacuare ating valori de #$$ %C.

:ig. /0 Aistribuția temperaturilor în chiulas Aiametru orificiului supapei de admisie este mai mare dec#t cel al supapei de evacuare &8'. *ceastă diferenț ă se datorează necesităț ii unei suprafeț e de curgere mai mare a aerului admis în motor, mai ales la motoarele aspirate. $a aceste tipuri de motoare aerul &amestecul aer"combustibil' este tras- în motor  datorită depresiunii create de mișcarea pistonului în cilindru. +ontrar, gazele arse sunt evacuate facil, fiind împinse de piston. *stfel, pentru a asigura o umplere suficientă a cilindrilor cu aer proaspăt, diametrul orificiului de curgere al supapei de admisie este mai mare dec#t cel al supapei de evacuare. $a chiulasele din aliaj de aluminiu &majoritare în cazul automobilelor' supapele nu se aș ează direct pe corpul chiulasei. 4upapele se aș ează pe un sc!u", care sunt de fapt inele presate în chiulasă. Pentru a asigura rezistenț a mecanica ș i termica necesară, scaunele supapelor se confecț ionează din fontă sau oț el aliat.

:ig. /1 +amera de ardere din chiulasa fără supape

:ig. /2. Harnitura de chiulasa

!ajoritatea motoarelor de automobile au chiulasa din !lui"iu. +hiulasa din fontă de utilizează cu precădere la autovehicule comerciale, de transport marfa sau persoane. +hiulasa din aluminiu are avantajul unui coeficient mai mare de transfer termic &disipă mai ușor căldura', masă mai mică și se prelucrează mai ușor. +hiulasa din aluminiu se fabrică prin tur"!re l! &resiu"e scăzută, în forme ceramice sau metalice. )n motor cu ardere internă, răcit cu lichid, conține trei circuite care lucrează cu fluide circuitul de !'isie(e)!cu!re, circuitul de răcire și cel de u"*ere cu ulei. Toate aceste trei circuite se intră în componenț a chiulasei. Ain acest motiv este deosebit de importantă et!"șeit!te!  chiulasei pentru a nu permite interacțiunea celor trei circuite. Ae e%emplu, pătrunderea uleiului în cilindri va conduce la arderea acestuia și la emisii importante de fum albastru. Ae asemenea, contaminarea cilindrilor cu lichid de răcire va conduce la uzura prematură a pieselor în miș care &piston, segmenți' și la emisii de fum alb. 5tanșeitatea chiulasei este asigurată de *!r"itur! 'e c+iul!să. *ceasta se poziționează între chiulasă ș i blocul motor ș i are rolul de a etanș a diferitele circuite care fac parte din chiulasă. Pe l#ngă asigurarea compresiei în cilindri ș i a etanșeității lichidului de răcire și a uleiului, garnitura de chiulasă trebuie să aibă reziste"ță terică și ec!"ică ri'ic!tă.

4. REPARAREA CHIULASEI Aupă demontare se face curăţirea chiulasei cu soluţii alcaline la cald sau cu produse dizolvante. )rmează controlul vizual pentru depistarea defecţiunilor  care pot fi ştirbituri, neetanşeităţi, fisuri, ciupituri sau sufluri pe suprafeţele laterale, suprafeţele interioare ale ghidurilor supapelor şi locaşurilor lor, uzura scaunelor de supape şi locaşurilor lor, deteriorarea orificiilor filetate. +u ajutorul riglelor şi lamelelor calibrate se determină deformarea suprafeţei de contact cu blocul motor, a suprafeţelor de montaj a colectoarelor de admisie şi evacuare şi capacului culbutorilor; de asemene se verifică starea şi volumul camerei de ardere prin umplere cu ulei, uzura filetelor pentru locaşurile bujiilor, starea suprafeţei de aşezare a injectorului. Principalele defecţiuni care apar la chiulasă precum şi posibilităţile de remediere se arată în &igura 12 !i tabelul nr0 20 )n caz particular îl reprezintă uzura suprafeţei de aşezare a supapei. În funcţie de gradul de uzură, condiţionarea poate fi făcută prin rodare, prin rectificare sau frezare şi rodare şi prin înlocuirea scaunului de supapă. (odarea se face cot la cot între supapă şi scaunul supapei în prezenţa unei paste abrazive. Procesul se poate considera încheiat c#nd pe suprafaţa de etanşare a scaunului apare un inel circular de culoare mată neîntrerupt care are aceiaşi formă şi pe talerul supapei.  În cazul unor uzuri mari sau urme de coroziune scaunul supapei se frezează utiliz#nd truse de freze, după care se face rodarea. +#nd chiulasa este prevăzută cu scaune detaşabile suprafaţa de etanşare se rectifică sau în cazuri e%treme, scaunele se înlocuiesc cu altele noi şi apoi suprafaţa de aşezare se rodează cu supapa.  În finalul acestor operaţii de recondiţionare se face o verificare a etanşeităţii supapei pe scaunul său. +hiulasa se reformează în următoarele cazuri sufluri pe suprafeţele canalelor de admisie sau de evacuare şi a camerelor de ardere; fisuri ale pereţilor în zona ghiduşilor supapelor de admisie şi evacuare; fisuri ale pereţilor camerei de ardere.

abel 2 

Nr.

De,ec-iu"e!

Te+"olo*i! 'e reco"'i-io"!re

4e recondiţionează prin a' sudare electrică la rece; b' sudare :isuri, o%iacetilenică; c' lipire cu răşini / crăpături pe epo%idice. 4e verifică etanşeitatea suprafaţa e%terioară chiulasei prin proba hidraulică la o presiune de 7,2 !Pa

M!i"i/ util!0e/ =nstalaţ

ie de sudură; (ăşini epo%idice; =nstalaţie hidraulică pentru verificarea etanşeităţii. 4e alezează orificiul şi se presează cu Presă o bucşă de trecere care se poate hidraulică de atelier; unge la e%terior cu strat subţire de 4curgeri de !aşină de ermetic sau nitroemail. 4e verifică apă prin orificiile de alezat verticală; etanşeitatea chiulasei prin proba 0 trecere a =nstalaţie hidraulică la o presiune de 7,2 !Pa hidraulică pentru prezoanelor de prindere verificarea etanşeităţii Aeformare 4e recondiţionează prin " !aşină de 1 a suprafeţei de aşezare pe blocul frezarea acestei suprafeţe frezat orizontală motorului a) 4e înlocuiesc )zura ghidurile uzate cu ghiduri noi, care suprafeţelor  după presare se alezează la cotele !aşină de 2 şi interioare a de reparaţii alezat; 3 ghidurilor supapelor   b) 4e alezează ghidurile Presă de admisie şi uzate la cote majorate şi se folosesc hidraulică de atelier. evacuare supape cu diametrul tijei mărit prin cromare )zura 4e recondiţionează prin alezarea locaşurilor la o cotă 8 şi locaşurilor ghidurilor  supapelor de majorată şi se presează ghidurile 9 admisie şi evacuare cu diametrul e%terior mărit +iupituri, uzuri sau sufluri pe 6 şi suprafaţa de aşezare a supapei < de admisie sau de

!aşină de alezat; Presă hidraulică de atelier  -

4e rectifică &frezează' suprafaţa de aşezare Aispoz respect#nd unghiurile de itiv pneumatic  înclinare de rectificat;  b) 4e introduce un scaun Presă; a)

supapă nou ce se presează

)zura /7 locaşurilor pentru şi // scaunul supapei de admisie sau de evacuare

supape.

prin subrăcire la "97 o+ urmată de o rectificare a suprafeţei conice de aşezare  În ambele cazuri suprafaţa conică de aşezare se rodează cu supapa sa 4e recondiţionează prin alezarea locaşului la o cotă majorată şi se presează un scaun de supapă nou &care va fi

alezat;

subrăcit la @ 97 o+' cu diametrul e%terior mărit corespunzător 

+iupituri, 4e recondiţionează prin /0 rizuri sau uzura suprafeţei de zencuirea suprafeţei respective aşezare a injectorului Aeforma rea suprafeţei /1 de asamblare 4e recondiţionează prin cu colectorul de frezarea suprafeţei respective admisie sau de evacuare Aeteriorarea filetului găurilor  a) 4e găureşte şi se pentru fi%area refiletează la cotă majorată injectoarelor,  b) 4e încarcă cu /2 suporţilor a%ului material prin sudură o%iacetilenică culbutorilor şi după care se găureşte şi se găurilor de prindere  înfiletează la cota nominală

!aşină de

-

-

Presă

hidraulică !aşină de

-

găurit; Bencuitor 

-

" !aşină de frezat plan;

=nstalaţ

-

ie de sudură; !aşină de găurit;

-

-

Tarozi;

Aispozitiv

5. DEMONTAREA SI MONTAREA CHIULASEI Harnitura de chiuloasa are rolul de a asigura etanseitatea camerei de ardere, cat si a prelua partial din dilatarile neuniforme ale materialului chiuloasei si blocului motor. +onditii tehnice privind inlocuirea garniturii de chiuloasa dupa fiecare interventie tehnica, care necesita demontarea chiuloasei, se va inlocui obligatoriu garnitura de chiuloasa, deoarece, prin strangere, aceasta se deformeaza plastic, astfel incat la o noua remontare nu se mai poate crea o etansare perfecta; la scoaterea chiuloasei de pe blocul cilindrilor se va tine seama la faptul ca intotdeauna, din cauza strangeri, garnitura de chiuloasa la demontare ramane lipita de chiuloasa sau carter, ceea ce antrena deplasarea camasilor de cilindru respectiv deteriorarea garniturilor de etansare la baza lor, precum si crearea posibilitatiilor de a introduce impuritati in carterul motor. Pentru realizarea unei dezlipiri uniforme, se recomanda baterea usoara a e%tremitatii chiuloasei, cu un ciocan cu capul din cauciuc brut sau material plastic, dupa care se va face o mica rotire, in jurul bucsei de centrare &fig.1' situata la partea centrala;

:ig. /3. ?ucsa de centrare

daca la scoaterea garniturii de chiuloasa au ramas lipite resturi din materialul garnituri, pentru indepartarea lor nu se va folosi niciodata razuitorul metalic, ci se vor folosi intotdeauna produse dizolvante &tip decanol sau asimilate', care se inlatura apoi usor prin stergere, sau razuire cu o bucata de lemn, protejand astfel planeitatea si rugozitatea suprafetei de asezare a chiuloasei pe bloc; -

la montarea garnituri de chiuloasa pe blocul motor se va avea in vedere pozitia de asezare, astfel ca inscriptia JK*)T"TP- sa fie orientata in sus, iar  suprafetele garnituri, chiuloasei si blocului sa fie uscata &fig.2'. Ae asemenea se verifica daca orificiul din garnitura se suprapune peste canalul de ungere din bloc; strangerea suruburilor chiuloasei se va face la un cuplu de 3,3"8,3 daFm, respectanduse ordinea de strangere, incepand din partea centrala in cruce sau circular.4e mentioneaza ca ultima operatie de strangere la cuplu trebuie precedata de o slabire cu un sfert de tura a suruburilor chiuloasei; -

:ig. /8. Harnitura de chiulasa

(estrangerea suruburilor de fi%are a chiuloasei se e%ecuta

dupa parcurgerea a 377 Lm; dupa 0 h 17M de la oprirea motorului &cand se demonteaza chiuloasa cu ocazia unei interventii la motor'; inainte de inlocuirea garniturii de chiuloasa se face verificarea planeitatii chiuloasei masarandu"se deformatia N cu ajutorul unei rigle si unui set de cale; -

Pentru inlocuirea garniturii de chiuloasa este necesar sa se respecte urmatoarea ordine de demontare se deconecteaza bateria de acumulatoare; se scoate racordul filtrului de aer; se goleste circuitul de racire; se demonteaza de pe chiuloasa &fig 3'  racordurile electrice, conductele de alimentare cu benzina, alternatorul, conductele de aspirare a vaporilor  de ulei din carterul motor, capacul chiuloasei, cablurile de acctionare a clapetei obturatoare si a clapetei pentru pornirea la rece conductele circuitului de racire &chiuloasa"carburator si pompa apa"carburator'  *tentie la scoaterea capacului chiuloasei"garnitura de etansare trebuie sa ramana pe capac; -

se desurubeaza in ordinea preschisa suruburile care fi%eaza chiuloasa pe blocul cilindrilor, e%ceptand surubul central care se slabeste pentru permiterea rotiri chiuloasei la demontare; se scot si se aseaza in ordine tijele culbutorilor; la scoaterea chiuloasei, trebuie sa se pastreze ordinea de montare a tijelor impingatoare si a tachetilor, astfel ca la remontare sa se asigure aceiasi pozitie de lucru. diferentele de planeitate nu trebuie sa depaseasca 7,73mm. =n caz contrar se va proceda la rectificarea prin frezare a suprafetei de contact, respectandu"se valorile inaltimii chiuloasei == &v. O 0.0'. -

:ig./8

/ @ fise buji; 0 @ fisa centrala a bobinei de inductie; 1 @cablul electric al circuitului primar al ruptorului; 2 @ cablurile electrice de la alternator & ," A:'; 3 @ conducta de alimentare cu benzina a carburatorului; 8 @ conducta avansului depresional; 9 @ racordurile de aspiratie a vaporilor de ulei din caterul motor; 6 @ alternator; < @ cureaua ventilatorului;

/7 @ piulite de fi%are capac chiuloasa; // @ cablurile de actionare a clapetei obturatoare si a clapetei pentru pornirea la rece; /0 conductele cu circuitul de racire.

Aupa demontarea chiuloasei asamblate de pe blocul cilindrilor, la remontare se floseste obligtoriu o noua garnitura de chiuloasa operatiile necesare remontarii chiuloasei se e%ecuta in ordine inversa, respectandu"se conditiile tehnice mentionate mai sus. =n final se mai e%ecuta operatiile se regleaza jocul dintre supape si culbutori; se regleaza cursa libera a pedalei de acceleratie si a pozitiei butonului de comanda a clapetei de pornire la rece; se realizeaza umplerea si scoaterea aerului din circuitul de racire; se regleaza aprinderea si carburatia lamotor, se aduce motorul la regimul termic normal, observandu"se etanseitatea sistemelor motorului. Aupa 377 Lm rulati, se procedeaza la o noua strangere a chiuloasei si la reglajul jocului dintre culbutori si supape.

MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII +a măsură de protecţie a muncii la repararea mecanismului bielă @ manivelă, se impune folosirea sculelor şi dispozitivelor adecvate, în bună stare, pentru manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate. Aepresarea şi asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale sau speciale. !uncitorii din acest sector trebuie să fie buni cunoscători ai procedeelor  tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare. $a recondiţionarea pieselor componentele vor respecta toate măsurile de tehnică a securităţii muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specifice maşinilor şi locurilor de muncă unde se realizează lucrarea respectivă. peraţiile de demontare a unei maşini sau utilaj trebuie să se desfăşoare sub conducerea directă a maistrului. Înainte de a începe demontarea se va studia documentaţie tehnică şi se vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu mijloace de ridicat şi transportat. Ae asemenea se vor asigura spaţiile de acces  între maşinile şi utilajele ce sunt în reparaţie, precum şi iluminarea corespunzătoare a fiecărui loc de muncă.  În cazul recondiţionării prin cromare, metalizare, sudare etc. personalul muncitor care efectuează aceste lucrări va trebui să fie bine instruit în privinţa funcţionării instalaţiei respective şi să poarte echipament de protecţie adecvat.

BIBLIOGRAFIE

1.

D. M!ri"c!/ D. Ab!it!"cei

1  abricarea !i repararea

autovehiculelor rutiere 5AP ?ucureşti

2.

M. U"t!ru/ G+. Fră-ilă 2  alculul !i construc(ia automobilelor

5AP ?ucureşti

3.

Steli!" S!oilă/ G+. Toc!ciuc

4.

 2  6nstala(ii !i echipamente auto manual pentru şcoli profesionale,

5AP ?ucureşti /<<2

5.

G+. Fră-ilă/ M!ri!"! Fră-ilă

2

3 7utomobile, cunoa!tere,

+ntre(inere !i reparare manual pentru !coli pro&esionale 89: ucure!ti