CAZURI CLINICE 1.
un tip tip care care e prins prins ca a cons consum umat at alco alcool ol inain inainte te de un exam examen, en, nu nu are comp compor ortam tamen entt tipic tipic de alcoolic, bea doar cand are examene ca a observat ca il ajuta. in lipsa alcoolului preinta o puternica stare de tensiune. de ce tip de alcoolism su!era si ce psi"oterapii se recomanda#
$ su!er su!eraa de alco" alco"ol olism ism al!a al!a %nev %nevro roti ticc sau de stres stress&' s&' are are depe depend nden enat at psi" psi"ol olo( o(ica ica,, le(ata le(ata de convin convin(er (erea ea e!ectul e!ectului ui linisti linistitor tor in situatii situatii percep percepute ute critice critice.. Nu are depend dependent ent !iica !iica si lipsest lipsestee sindromul de abstinenta datorat acesteia. Consumul de alcool este nere(ulat si usor de anticipat. $ se recomanda) *"ipnoa si relaxarea % pacientii de tip al!a construiesc modalitati alternative de copin( in !ata situatiilor (eneratoare, nemaiavand motive sa bea& * psi"oterapia co(nitive comportamentala) actioneaa la nivel co(nitiv %inlaturarea convin(erilor si ideilor irationale& si comportamental %inlocuirea automatismelor le(ate de alcool si a contextelor !avoriante cu context alternative& +.
ca ca clin clinic ic cu paci pacien enta ta de + ani, ani, casat casator orit ita, a, care care vrea vrea sa rama ramana na insa insarc rcin inat ataa si cere cere s!at s!atul ul (enetic. -ama ei avea tip de personalitate sc"ioid, tatal ' normal. In preent ambii sunt decedati si ea nu mai tine le(atura cu alte rude. In copilarie si adolescenta simtea nevoia sa !ie in centrul atentiei, sotul sotul ei e primul barbat atra(ator de care s.a indra(ostit indra(ostit si pretinde pretinde ca intre ei exista o le(atura ma(ica...e ma(ica...e imbracata strident, strident, nu e atenta la ce se vorbeste dar poate sa !ie atenta daca e ajutata. Nu a vrut sa practice teste psi"olo(ice si nu are mani!estari psi"iatrice. -ai erau niste reultate de la pet scan, ee trac/in( test si de la testul de dilatare pupilara. intrebarea este ce parere ai %daca e indicat sa ramana insarcinata& si cum ai !ormula s!atul (enetic.
$ 0!atul (enetic !avorieaa eu(enia%selectia naturala poate !i accelerate si imbunatatita prin interventia umana constienta, constienta, con!orm con!orm spuselor spuselor lui alton& si totodata !reste cuplurile cuplurile de a avea copii bolnavi. bolnavi. Atata timp cat este o persoana apta din punct de vedere !iic si psi"ic, ramane la latitudinea pacientei de a se "otari daca vrea sau nu sa !ie mama. 2aca ar avea o ruda cu o boala cu transmisie ereditara, as in!orma'o despre riscul de a !i a!ectat si !atul, dar pana la urma deciia i'ar apartine) este vorba de o probabilitate, nu de o certitudine si !iecare este liber sa decida daca isi asuma sau nu un risc. $As stabili o intalnire cu pacienta si sotul ei si l'as intreba daca aceasta preinta "alucinatii, semen de persecutie %simptome caracteristica car acteristica sc"io!reniei& si as incerca sa evalue capacitatea tatalui de a !i apt a pt din punct de vedere parental in ca de evolutie al bolii. 3otodata, as incerca sa evalue capacitatea !amiliei de a in(riji un copil cu problem, in conditia in care exista studii con!orm carora sc"iop"renia este o boala cu transmitere (enetica.
4.
ca clini clinicc cu o !emeie !emeie care care avea avea 55 55 ani, ani, divor divortata tata,, cu canc cancer er in stadiu stadiu termi terminal nal si si dureri dureri care care se duce la medicul de !amilie si ii spune ca nu mai vrea sa traiasca, medicul medicul e neatent neatent si ii spune ca trebuie sa !ie puternica si c"eama urmatorul pacient ca avea prea multi in sala si peste + sapt a!la ca pacienta s'a sinucis. sa spunem ce a (resit medicul, ce ar !i trebuit sa !aca si motivul sinuciderii.
$ 3eama !ata de momentul iminent al mortii si de(radarea identitaii persoanei sunt consecinte ale bolilor incurabile. 6olnavii terminali nu se con!runta numai cu discon!ortul psi"oli(ic cauat de apropierea
exitusului, ci si cu a(ravarea mani!estarilor clinice %dureri, in caul de !ata&. 7robabil varsta si lipsa suportului !amilial din partea soutlui, la care se adau(a mani!estarile clinice, determina dorinta pacientei de a pune capat mai repede situatiei cu care se con!runta. $ -edicul aaratat un comportament ne(lijent %a in(aduit situatia amenintatoare de viata& si detasat8indi!!erent %a acordat o asistenta medicala pur !ormala, !ara implicare emotional&, lucruri au ampli!icat ima(inea de(radata a idesntitatii pacientei.
9.
la : era o copila de 1; ani, care venise la psi"analia pe motiv ca se certase cu iubitul ei %cu care se vedea de o luna& si citise ea intr'o revista ca e !oarte buna terapia.
$ psi"olo(ul trebuie sa o in!ormee pe copila in ce consta psi"analia, care sunt implicatiile acesteia, cu avantajele si deavantajele ei, intrucat exista rsiscul ca revista sa nu !ie una de specialitate sis a nu !urniee su!iciente in!ormatii despre aceasta psi"oterapie. $ pentru a obtine reultate !avorabile %!acilitarea cat"arsisului= eliberarea pacientului, insi("t' ul=intele(erea cauelor problemei, cresterea autonomiei pacientului&, copila trebuie sa !ie in!ormata ca psi"analia este o metoda pro!unda de terapie, care poate vindeca sau traumatia in e(ala masura, de aceea motivatia ei trebuie sa !ie una puternica. 5.
Nr 9 a !ost despre o pacienta in varsta de :: de ani care avea 67C> si a ajuns la spital, adusa de !iica ei.
$ @0indromul bunului samaritean indus de !iica pacientei %intrarea in rolul de supraimplicare& si di!erentele de metalitate in privinta tratamentului %doctoral dorea sa ii administree bolnavei anesteice& duc la una din mani!estarile speci!ic sindromului de burn'out) evitarea pacientei8apartinatorilor. -edicul nu trebuia sa isi assume rolul dat de !iica pacientei. $
;.
un doctor de 5+ de ani care de +5 de ani are (rija de un barbat care acum are B de ani %sau asa ceva&. 6arbatul avea ceva probleme cronice %"ipertensiune arteriala sau ceva...oricum dinastea de mosi& si tot tratandu'l a devoltat o prietenie !rumoasa cu el si nevasta'sa. 7ANA CAN2 mosului ii arde sa moara de cancer si asta se supara...si da'i si salveaa'l si incearca eroic si da'i...dar data cu aparitia dia(nosticului de cancer, dr ar !i trebuit sa isi trimita prietenul la un al medic. -edicul ar !i trebuit sa !ie de accord cu deciia lui si sa ii !ie alaturi in ultimele clipe.
B.
nr 1 alcoolic de tip al!a primeste indicatie terapeutica medicamentoasa un medicament care in combinatie cu alcoolul caueaa (reata, varsaturi, dureri abdominale. 7acientul e inconjurat de alcoolici si acasa, si la locul de munca. Ce parere avem despre indicatie medicamentoasa si ce ii recomandam pentru psi"oterapie $ 2pdv medicamentos, consider ca ar !i e!icienta, intrucat el preinta doar o dependent psi"ica, dar exista riscul noncompliantei datorit anturajului. 2pdv al indicatiei psi"oterapeutice, exista mai multe optiuni) *"ipnoa si relaxarea % pacientii de tip al!a construiesc modalitati alternative de copin( in !ata situatiilor (eneratoare, nemaiavand motive sa bea& * psi"oterapia co(nitive comportamentala) actioneaa la nivel co(nitiv %inlaturarea convin(erilor si ideilor irationale& si comportamental %inlocuirea automatismelor le(ate de alcool si a contextelor !avoriante cu context alternative&ss
:.
so!er de camion !umator de 4 ani%1 pac"et8i& s'a (andit de cateva ori sa se lase, dar ?nu poate? din caua mediului stressant. Cat de (rav e %!olosind !ormula cu nr pac"ete si ani de !umat& in ce stadiu al modelului transteoretic se a!la ce terapii recomani ce pasi8plan trebuie sa urmee medicul...ceva de (enul... $7A=nr ani$pac"ete8i=4$1=4 7AF+ =Fprobabilitatea imbolnavirii creste semni!icativ %cancer, 67>C, accidente vasculare& $ terapii)* "ipnoa' scurticrcuitarea mecanismelor de reistenta ale !umatorului, construite in jurul dependentei psi"ice *psi"oterapia de (rup' !aciliteaa catarsisul, perceperea si !urniarea de solidaritate, invatarea unor noi strate(ii de copin( $ planul medicului currant) adresarea motivelor reale care in !ac sa !umee, cooperarea unui plan realist de tratament, subliniera pro(reselor inre(istrate de pacient si ne!urniarea de iluii si sperante nerealiste le(ate de impactul renuntarii la !umat.
