DIMEN SIUNI MINIME LEGALE ................. ............... ............................. ... ................. ............... ............... 3 CALENDARUL PESCA RULUI ............. ................... .................. .............. ................. ............... ................... . 4 MARIM I ANGLO-SA XONE IN PESCUITU L SPORT IV .................... ............ .................. .............. ........... 9 SPECI I DE PESTI .................. .............. ................................ ............................
.... ................... ............. ....... 12
CRAPUL - DESCRIERE , RASPANDIRE , INMULTIRE ................. ............... .................. .............. ................. .......... 12 CARASUL - DESCRIERE , RASPANDIRE , INMULTIRE .................. .............. ................... ............. .................. ....... 13 SOMNUL - DESCRIERE , RASPANDIRE , INMULTIRE ................... ............. ................. ............... ................... ....... 14 ROSIOARA - DESCRIERE, RASPANDIRE , MOD DE VIATA , INMULTIRE, PESCUIT ................... ............. ................. 15 CLEANUL - O PROVOCARE ................... ............. ................. ............... .................. .............. ................. .......... 17 OBLETELE - DESCRIERE , PESCUIT, GASTRONOMIE .................. .............. ................... ............. .................. ....... 19 PORCUSORUL - DESCRIERE , RASPANDIRE , MOD DE VIATA , INMULTIRE, PESCUIT ................. ............... ............. 20 TIPARUL - DESCRIERE , RASPANDIRE, INMULTIRE ................... ............. ................. ............... ................... ....... 21 GHIDRINUL - DESCRIERE , RASPANDIRE , INMULTIRE .................. .............. ................... ............. ................. ..... 22 BOARTA - DESCRIERE , RASPANDIRE , INMULTIRE ................... ............. ................. ............... ................... ....... 23 PLATICA - DESCRIERE , RASPANDIRE , MOD DE VIATA ................... ............. ................. ............... ................... .. 23 STIUCA - DESCRIERE , MOD DE VIATA .................. .............. ................... ............. .................. .............. ........... 24 BIBANUL - DESCRIERE , RASPANDIRE , MOD DE VIATA .................. .............. ................... ............. ................. ... 25 BIBANUL SOARE - DESCRIERE , RASPANDIRE , INMULTIRE .................. .............. ................... ............. ............... 26 INITIERE IN PESCU IT ............................. ... ................. ............... ............................. ... .................. ............ 27
INITIERE IN PESCUIT (I) .................. .............. .................... ............ .................. .............. ................. ....... 27 INITIERE IN PESCUIT (II) ................. ............... ................... ............. ................. ............... .................. ..... 33 INITIERE IN PESCUIT (III)................... ............. .................. .............. ................... ............. ................. ..... 35 NODURI ...... ................... ....... ................. ............... ................... ............. ................. ............... .................. ..... 38
NODURI PENTRU M ULINETA ................. ............... ................... ............. ................. ............... .................. ..... 38 NODURI PENTRU CARLIGE CU PALETA ................... ............. ................. ............... .................. .............. ......... 38 NODURI PENTRU CARLIGE CU INEL ................... ............. ................. ............... .................. .............. .............. 40 NOD PENTRU WOBLERE , BLINKERE, TWISTERE ................ ................ .................. .............. ................... .......... 42 NODURI PENTRU STRUNE ................. ............... ................... ............. ................. ............... .................. .......... 44 NODURI PENTRU FIRE ................. ............... .................. .............. ................. ............... .................. .............. . 46 NODURI TERMINALE ................... ............. .................. .............. ................... ............. ................. ............... ... 51 NODURI DE ATAS .................. .............. ................... ............. .................. .............. ................... ............. ....... 52 SCULELE .................. .............. ................. ............... .................. .............. ................... ............. ................. ... 60
CUM NE ALEGEM LANSETA ................. ............... .................. .............. ................... ............. .................. ....... 60 DESPRE MULINETE ................... ............. ................. ............... .................. .............. ................. ............... ..... 63 DIN SECRETELE PLUTELOR DE PESCUIT .................. .............. ................... ............. ................. ............... ........ 63 MOMELI ARTIFICIALE - VOBLERUL - ELEMENTE CONSTRUCTIVE ................. ............... ................... ............. .... 65 MOMELI ARTIFICIALE - VOBLERUL - TIPURI DE BAVETA ................ ................ .................. .............. ................ 67 FIR TEXTIL SAU NYLON ? ................. ............... ................... ............. ................. ............... .................. .......... 69 MOMELI .......................... ...... .................. .............. ................................ ................................ .....................
70
MOMELI ANIMALE ................. ............... .................. .............. ................... ............. .................. .............. ...... 70 MOMELI A NIMALE - PESCUIT LA MARE .................. .............. ................... ............. ................. ............... ........ 72 MOMELI ARTIFICIALE ................. ............... .................. .............. ................. ............... .................. .............. . 73 MOMELI VEGETALE ................. ............... ................... ............. ................. ............... ................... ............. .... 74 MOMELI PREPARATE ................. ............... ................... ............. ................. ............... .................. .......... 75 MAMALIGA PENTRU PATRATICA ................. ............... .................. .............. ................. ............... .................. 76 BOILES ................... ............. ................. ............... .................. .............. ................... ............. ................. ... 78 Lume a boiliesului partea I ±a ...................... .......... ................ ................ .................. .............. ................ 78 Lume a boiliesului, partea a II-a........................... ..... ................... ............. ................. ............... ............. 82
Lume a boiliesului, partea a III-a, .................... ............ ................................ ................. ............... .......... 86 Trucuri pentru mix ............. ................... .............................. .. .................. .............. ................. ............... 90 Rete te Boiles ................................ ................... ............. ................. ............... .................. .............. ......... 92 10 Ways With Dips ................... ............. ................. ............... ................................ ................................ 94 NADE FOLOSITE IN APE CURGATOARE ................. ............... ................... ............. ................. ............... .......... 97 NADE FOLOSITE IN APE STATATOARE ................. ............... ................... ............. ................. ............... .......... 97 CRAPUL ................. ............... ................................ ................................ ................................
................. ..... 99
CRAPUL ± NOTIUNI DE BIOLOGIE ................... ............. .................. .............. ................... ............. ....... 99 CTENO ................... ............. ................. ............... ................... ............. ................. ............... .................. ... 103
1
COMPORTAMENTUL CRAPILOR , MODUL DE VIATA SI DE HRANIRE .................. ............... .................. ............. 104 PRINCIPALELE SPECII DE CRAP INTALNITE IN TARA NOASTRA . PARTICULARITATI . ................. ............... ........ 106 NADIREA..................... ........... ................... ............. ................. ............... ................... ............. ............... 108 RETETE DE NADE .................. .............. ................. ............... .................. .............. ................... ............. 109 MOMELI CRAP............. ................... .................. .............. ................... ............. ................. ............... ...... 114 MOMELI ANIMALE .................. .............. ................................ ........................... ..... ................... ........ 114 MOMELI VEGETALE ................... ............. ................................ ............................ .... ................. ........ 114 VALORILE NUTRITI VE A LE NADELOR ... ................... .......... ................. ............... ................... .......... 115 CATA LOG DE INGREDIE N TE ................... ............. ................. ............... ................... ............. ............... 121
PESCUITUL CRAPULUI LA RAU .................. .............. ................... ............. ................. ............... ................... 128 ABC-UL PESCUITULUI LA CRAP ................... ............. ................. ............... .................. .............. ................. 135 TOTUL DESPRE CRAP .................. .............. ................. ............... .................. .............. ................... ............. 140 influenta vremii ............. ................... ................. ............... .................. .............. ................. ............... ... 140 Local izarea crapului - scheme ....................... ......... .................. .............. ................... ............. ............. 142 SOMNUL ................... ............. .................. .............. ................................ ................................ ...................
144
SOMNUL, MARELE GURMAND ................... ............. .................. .............. ................... ............. ................. ... 144 PESCUITUL SOMNULUI ................... ............. ................. ............... .................. .............. ................ .............. 153 PESCUITUL SOMNULUI LA CLONC .................. .............. ................ ................ .................. .............. .............. 154 TEHNICI .................... ............ ................... ............. .................. .............. ................... ............. ................. ... 156
PLUMBING ± ZIC ENGLEZII ! ................. ............... .................. .............. ................... ............. .................. ..... 156 LA PESCUIT PE TIMP DE VINT ................. ............... ................... ............. ................. ............... .................. ... 158 RIG¶URI.................... ............ .................. .............. ................... ............. ................. ............... ................... 159 Hair-rig .......... ................... ... .................. .............. ................ ................ .................. .............. .............. 159 THE SLIDING 'D' RIG .................. .............. ................................ ........................... ..... ................... ..... 161 THE STIFF RIG ................. ............... ................... ............. ................................ ................................ .. 164 THE WITHY POOL RIG ................. ............... ................................ ................................ ..................... 166 Other Rigs .................. .............. ................................ ........................... ..... ................... ............. .......... 170 PESCU ITUL RAPITO RILOR .................... ............ .................. .............. ................... ............. ................. . 194
PESCUITUL LA RAPITOR CU PESTISORI VII ................. ............... .................. .............. ................. ............... ... 194 PESCUIT CU JIG- URI ................. ............... ................... ............. ................. ............... ................... ............. .. 197 MONTURI PENTRU PLASTICE MOI ................... ............. ................. ............... ................... ............. ............... 199 CLASIFICAREA SI DESCRIEREA MONT URILOR PENTRU PESCUITUL CU PLASTICE MOI ................... ............. ..... 204 PESCU IT SPECIALIZ AT ................................ ................................ ................................ .........................
207
PESCUITUL LA GUVIZI ................. ............... .................. .............. ................. ............... .................. ............. 207 TIPS & TRICKS ..... .................... ....... .................... ............ ............................... . ................. ............... ........ 211 DELTA DUNAR II ................. ............... ................................ ............................
.... ................... ............. ..... 213
MIC DICTION AR .................. .............. ................... ............. ................................ ................................
EEEE
2
..... 216
DIMENSIUNI MINIME LEGALE
Denumirea speciei
Dimensiunea minima legala (cm)
1. AVAT (Aspius aspius)
30 cm
2. BABUSCA (Rutilus rutilus)
15 cm
3. BIBAN (Perca fluviatilis)
12 cm
4. CRAP (Cyprinus carpio) 5. CARAS (Carassius auratus)
35 cm 15 cm
6. CARACUDA (Carassius carassius)
17 cm
7. COSAC (Abramis sp.)
25 cm
8. CLEAN (Leuciscus cephalus)
25 cm
9. CEGA (Acipenser ruthenus)
45 cm
10.FUSAR (Aspro streber)
12 cm
11.LIN (Tinca tinca)
25 cm
12.LIPAN (Thymallus thymallus)
25 cm
13.LOSTRITA (Hucho hucho)
65 cm
14.MORUNAS (Vimba vimba)
25 cm
15.MREANA (Barbus barbus)
27 cm
16.MORUN (Huso huso)
170 cm
17.NISETRU (Acipenser guldenstaedti) 18.OBLETE (Alburnus alburnus)
140 cm 12 cm
19.PLATICA (Abramis brama)
25 cm
20.PASTRAV (Salmo sp.) 21.PASTRUGA (Acipenser stella tus)
20 cm 100 cm
22.ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus) 15 cm 23.SCOBAR (Chondrostoma)
20 cm
24.SOMN (Silurus glanis)
50 cm
25.SALAU (Stizostedion sp.)
40 cm
26.STIUCA (Esox lucius)
40 cm
3
CALENDARUL PESCARULUI Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr -o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10 -12 C, pastravul curcubeu 14 -19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.). In anii cu clima normala pot fi luate in consideratie indicatiile acestui calendar. IANUARIE
Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima corespunde lui T = 4 C, deci "apa grea" este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moin a, pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera. Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol); Bibanul - la copca sau in apa libera p oate fi pescuit la pestisor viu sau mort "jucat", ori dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta; Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame; Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. In lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva de vaca; Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund; Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite; Porcusorii (pentru momeli vii) pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca libere; Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame; Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata; Stiuca se prinde la copca, cu pe stisor viu, la fund, ori cu dandineta. In apa libera la lanseta cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu -se mai mult in acelasi loc. La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame. FEBRUARIE
In aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa per dele de stuf. Pentru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie; Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregu lat; Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi; Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari; Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibil e unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund; Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recupera te incet; Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei; Pentu scobar si salau - idem ianuarie; La mare se pot pescui guvizi.
4
MARTIE
Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului, limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite. Se obtin rezultate bune la pescuitul lansat. La avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape; Babusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga, paine); Bibanul este activ, pescuindu -se mai ales cu rama. La lanseta cu naluci mici, de preferat rotative; Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu ade varat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si in aceasta luna, cu momeli animale (rame, buchet de viermusi sau libelule) pe fund, la apa putin adanca; Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la nivelul normal. Uneori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita; Mreana -secatre prinde foarte rar, la rama, branza topita; Rosioarafund, cu libelule si viermusi; Scobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine; Somnul de talie mica l a rama; Salaul -cu peste viu, destul de frecvent; Stiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet; Vaduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori; La mare - guvizii. APRILIE
In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie. Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la lu na precedenta; Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine); Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de -a lungul perdelelor de stuf si in coad a lacurilor si iazurilor; Carasul, crapul,salinul si platica isi manifesta prin bule aer cemai aparcade la suprafata apei. Continua prefere momelile animaleprezenta (rame, viermusi ...).deCrapul si la mamaliga; In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu; Mreana prefera inca branza topita; Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi; De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate; Somnul mic musca la rama in apele curgatoare; La salau se obtin unele rezultate la peste viu; Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari cu naluci. La mare - guvizi. MAI
In aceasta luna pescuitul este de regula opri t. La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie. IUNIE
In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, ins tabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele. Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si cu musca artificiala la marginea suvoaielor; Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste (paine, mamaliga); 5
Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetati ei, precum si la naluci, catre suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii apei; Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau rezultate mai bune. Bulele de aer indica drum ul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in plina dezvoltare; Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de -a lungul malurilor inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroas e, rosii si negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese; Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ale s greiere (momeala indicata pina in septembrie); Obletul - la viermusi, paine, musca de casa; Platica - cu boabe de grau, paine, paste; Rosioara- cu pemusca langa pescuitul suprafata naturala; cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga; Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele matinale si seara; Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca; Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi, cosasi si carabusi. La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina. IULIE
In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale zilei. La pescuitul stationar, in afa ra de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai eficace. Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub arbori, de pe mal; Babusca- mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultat e si la boaba de grau, viermisori si libelule; Bibanul- la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative; Carasul- la rame rosie, mamaliga; Cega- in Dunare si in raurile mari din Ardeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de rusalii, racusori, rame albe sau negre; Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni; Morunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat; Mreana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata pana in septembrie), larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant; Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga; Obletul - la viermusi, paine, musca de casa; Platica - cu boabe de grau, paine, paste; Rosioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala; Linul- la coada de rac, rame groase de pamant; Lipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zil ei; Scobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga; Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori - mai rar in rauri; Salaul- la peste viu si la bucata de peste; Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci; Mihaltul- rar, in bulboane, la fund; 6
Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste. La mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde ca lcan. AUGUST
Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare. Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garl elor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala; Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine; Bibanul si stiuca - idem luna iulie; Carasul- la mamaliga, rame, viermusi; Cega - idem iulie; Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in spatelefi diferitelor de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate scos cu unobstacole buchet mare de viermusi; Crapul - idem iulie; Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori mici rame, viermusi si rame la un loc; Mihaltul - idem iulie; Mreana - la cuburi de branza si la greier; Obletul se prinde mai ales cu past e, musca de casa, furnica inaripata; Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita - ca in luna iulie. La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie. SEPTEMBRIE
Una dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu -se intens. Pescuitul da roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase. Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala. Avatul seincepe pescuieste cu bune rezultate cu naluci s i muste; Babusca sa prefere libelula si viermusii; Bibanul continua sa cada la rama; exemplare frumoase cad la naluci mici si rotative; Carasul-la rama, viermusi, mamaliga; Cega - idem iulie; Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit m ai ales la marginea curentului din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri; se folosesc insecte, fructe; Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud) si mamaliga, perioada favorabila dupa amiaza; Linul si platica - la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi; Lipanul - cu muste scufundate; Mihalt - ca in lunile precedente; Mreana - branza topita, greieri; se mai pot folosi v iermusi, coropisnite, lipitori; Morunasul -prefera ramele; Obletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste; Rosioara- la rame, viermusi, grau, paine; Scobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite; Somnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori; Salaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame; Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii; Vaduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative; La mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii; incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra l a adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta, folosind ca momeala hamsia. 7
OCTOMBRIE
Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. Pestii raman inca activi, hranindu -se inainte de a intra in iarna. Totusi, in compa ratie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban. Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative; Babusca si obletul la viermusi si libelule; Bibanul la rame si naluci; Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga; Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita; Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si momeli vegetale; Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusisesiprinde larve de rusalii. In apa situlbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate; Obletul bine cu viemusi libelule; Rosioara prefera viermusi, libelule; Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale; Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame; Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent; Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci; Vaduvita - idem septembrie; LA MARE - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumb ie, guvizi, lufar, scrumbie albastra. NOIEMBRIE
In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet. Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi; Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete; Cleanul si mreana - la fund cu rama alba; Scobarul cabine in octombrie; Stiuca se -da la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent. La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi. DECEMBRIE
Pestii sunt retrasi la adancime, i n namol, unde temperatura ramane constant 4 C. Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi; Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie; Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi; Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine; Mreana- cade rar la rama, meduza de roca; Scobarul- ca in noiembrie; Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent. La mare - guvizi. CONCLUZII:
Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala. Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste. 8
Marimi anglo -saxone in pescuitul sportiv Cum noi, pescarii sportivi, ne straduim sa impartasim deja valorile U.E. si NATO (n -am zis NASA-carboane, kevlare, ceramice), cred ca ar fi util sa ne familiarizam cu marimile a nglosaxone intalnite in pescuitul sportiv. Practic, unditarul roman se intalneste cu acestea in cazul vergilor americane de spin (cele pentru mulineta cu tambur fix) sau cast (pentru mulineta multiplicatoare, se tin cu«inelele.. in sus), englezesti si europene de crap si la majoritatea celor de musca si Sheffield, tot datorita srcinii englezesti a stilurilor."Chinezeste" scrie uneori si pe rolele de fir americane. Fara a fi exhausivi, nici corecti pana la zecimala, putem aminti esentialul intr -o aproximatie de bun-simt care sa scoata din ceata pe cei ce n -au avut acces la o asemenea informatie. Anglo-americanii masoara lungimea vergilor in << picioare>> (foot-feet prescurtare ft., simbol<<'>> si in toli, sau inch-i, prescurtare in.,simbol<<">>. Piciorul are 12 toli si cam o treime de metru, de fapt 30,48 cm. De la gaze si apa, tot romanul stie cam cat e de mare tolul. Pentru un calcul mai precis , 1tol= 1in= 25,4 mm = 2,54cm. Pentru ca da cu virgula, trebuie amintit celor ce nu lucreaza cu socotitorul ca in aritmetica anglo-americana, virgula e punct si vice -versa. Pentru ca sistemul lor de masura nu e zecimal, o varga nu va avea de exemplu 6,5 picioare ci 6picioare si 6toli, scrise fiecare cu simbolul sau, adica : 6'6", pe romaneste, (6x30,48 + 6 x 2,54) cm = (182,88+15,24) cm = 198,12cm = 1,98m. Iata cateva echivalente mai des intalnite: Lungime Sistem Anglo-saxon
Lungime Aproximativa Sistem metric
5'6"
1,68m
6'
1,83m
6'6"
1,98m
7'
2,13m
9'
2,74m
In toli, (de fapt in fractiuni de tol) se masoara si grosimea firelor. Aici informatia e mai ascunsa, caci unitatea de masura e data implicit, nu explicit. Ei scriu pur si simplu, "dia 0.010" adica "diametru 0,010 inch", adica 0,0254 cm, adica 0,25 mm, cum am spune noi, tot implicit, "da-mi terog un 0,25!". Beleaua apare cand, din considerente de corelare varga -fir-mulineta, unii producatori nu mai dau grosimea firului, ci doar rezistenta acestuia (6lb, 8lb, etc.). Vom reveni. Lungimi masurate in "picioare" mai puteti intalni pe afisajele sonarel or, unde se indica adancimea. Grosso-modo, impartiti la trei si aveti aceeasi marime masurata in metri. Tot o masura de lungime e si yard-ul, simbol <
>, plural <>. La srcine, "etalonul" fusese distanta masurata intre mana intinsa a suveranului Ge orge al nu mai stiu catelea si«varful nasului sau. Ca marime e mai "normala", are 0,93m. In yarzi se masoara, cel mai des, lungimea firului. E mai simplu, caci pe rolele de calitate, care se vand peste tot in lumea larga, lungimea e mentionata atat in metr i cat si in yarzi. Masa se masoara in uncii, simbol <>, 10oz=28,35g. Numele vine de la latinescul uncia (a douasprezecea parte), datorita faptului ca reprezinta a «n -ati ghicit, saisprezecea parte dintr-o livra. Sa mai zica europenii ca noi suntem cei suciti. Cu unciile va intalniti la puterile lansetelor. O varga arunca mase de, sa zicem, 1/2 -1oz.,adica 14-28g, nu va speriati, e un fel de 15-30g. Iata cateva puteri de aruncare uzuale:
9
Sistem Anglo-saxon (uncii)
Sistem International (grame)-aprox
1/16-5/16
2-9
1/8-3/8
3-10
1/4-5/8
7-18
3/8-1
10-28
1/2-1 1/2
14-42
livra (1lb=16 oz.). Si aici situatia e englezita rau Unitatea masura"pound" superioara uncieiseeste de tot: sede cheama sau livra, simbolizeaza <>, la plural <> si e echivalenta cu 453, 59g. Cu livrele va intalniti la puterile vergilor de crap. Aici este vorba de altceva, si anume de masa ce inconvoaie la unghi drept varga fixata de maner, asemuita in rezistenta materialelor (brrr«) cu o bara incastrata la un c apat. O varga inscriptionata 2 1/2lb se incovoaie (indoaie) la 90 cand i se atarna de varf o masa de de 2,5 livre, adica aproximativ 1,134kg. Dar cel mai des va intalniti cu livrele pe etichetele rolelor de fir sau tresa , unde este data rezistenta la (ate ntie!) rupere. Un fir de 10lb se va rupe la o tractiune de 10lb forta, adica aproximativ 4,53 kgforta. Revenim la povestea cu grosimea si rezistenta firelor. Pentru ca tensiunea firului este cea care incarca varga, rezistenta firului este specificata pe varga: 8-17 lb line inseamna ca sistemul varga -fir functioneaza bine pentru un fir de 3,6 -7,7kgforta. Mai putin, varga e prea dura si la cea mai mica neindemanare se rupe firul si se pierde naluca sau pestele; mai mult, firul e prea rezitent, vine randul va rgii si se pierd banii. Ce grosime va avea acest fir, depinde de calitatea lui. Aceasta modalitate ajunge intr -o mica fundatura la inscriptionarea tamburilor de mulineta; in sistem anglo -saxon, lungime fir (Yds) , ..rezistenta la rupere(lbs.); deci: fie gr osimea e implicita (media calitativa a momentului), fie« consumatorul nici nu trebuie sa o cunoasca, folosind o bobina etichetata de asemenea in lbs. Noroc ca inscriptionarea e «subtitrata si in sistem metric, normal, lungime(m)/grosime(mm) fir. Va mai int alniti undeva cu livrele: la capturile - record popularizate in media de limba engleza: Serghei Bubka, nu saritorul cu prajina, ci crapul mascota de la Sarulesti, are nu 38 de kile, ci«84lbs. Parca e mai mare, nu? O alta marime, rar specificata in cataloage le europene, dar des in cele americane, este modulul de elasticitate. El arata cat de mult se deformeaza elastic un anumit material. V -ati prins, ne intereseaza la vergi. Cu cat modulul de elasticitate e mai mare, cu atat materialul necesita o forta mai mare pentru a fi deformat elastic. Deci o varga cu aceeasi putere si lungime va necesita mai putin material. Va fi mai subtire si mai usoara. Reversul medaliei:mai fragila la soc si«(mult) mai scumpa. In sistemul metric, modulul de elasticitatese masoara in daN/mm2, decanewtoni(cam un kilogram forta ) pe milimetru patrat si are valori de ordinul zecilor de mii. In sistemul anglosaxon, se masoara in psi, ca presiunea in pneuri, pounds/square inch, livre pe inch patrat, avand, pentru "carboane" valori uzuale de ordinul zecilor de milioane. Deci o varga de "37 milions modulus" indica fabricarea sa dintr -un material cu modul de elasticitate de 37 milioane psi.,un carbon bun, echivalent cu un IM6. De obicei efortul de a "traduce" pe limba noastra marimile inscrise pe produsele pescaresti anglo-saxone este compensat de mult mai marea apropiere de realitate a acestora. Iar despre calitate, amintesc doar vorba - sarita la subtitrare-unui personaj de film, interpretat de Al Pacino: "this kind of shhh«t sales by itself"; "genul asta de«biiip«(sa zicem, marfa) se vinde singura".
10
Greutate
Lungime
1 ounce (1 oz) = 28,35 g 16 ounces (16 oz) = 1 pound (1 lb) 1 pound (1 lb) = 454 g ounces/pounds grame/kilograme ¼ oz =7g ½ oz = 14 g ¾ oz = 21 g 1 oz
= 28 g
2 oz 3 oz 4 oz 5 oz
= 56 g = 85 g = 113 g = 141 g
oz 76 oz 8 oz 9 oz 10 oz 12 oz 14 oz
= 198 170 gg = = 226 g = 255 g = 283 g = 340 g = 396 g
16 oz
= 1lb = 454 g
2 lb 3 lb 4 lb 5 lb 6 lb 7 lb 8 lb 9 lb 10 lb 12 lb
= 907 g = 1,36 kg = 1,81 kg = 2,27 kg = 2,72 kg = 3,18 kg = 3,63 kg = 4,08 kg = 4,54 kg = 5,45 kg
15 20 lb lb 25 lb 30 lb 40 lb 50 lb 60 lb 70 lb 80 lb
= = 6,81 9,07 kg kg = 11,35 kg = 13,61 kg = 18,14 kg = 22,68 kg = 27,24 kg = 31,78 kg = 36,32 kg
1 inch (1") = 2,54 centimetrii 1 foot (1') = 12 inches = 30,48 cm 1 yard = 3 feet = 91,44 centimetrii 1 mile = 1760 yards = 1,609km Inches - Centimetrii 1" = 2,54 cm 2" = 5,08 cm 3" = 7,62 cm 4" = 10,16 cm 5" = 12,70 cm 6" = 15,24 cm 7" 8" 9" 10" 11" 12" Feet - Metrii
8' 9' 10' 11' 12' 13' 14'
Temperatura
Fahrenheit Celsius 95°F = 35°C 86°F = 30°C 77°F = 25°C 68°F = 20°C 59°F = 15°C 50°F = 10°C 41°F = 5°C 32°F = 0°C 30°F = -1°C 28°F = -2°C 27°F = -3°C 25°F = -4°C 11
= 20,32 17,78 cm cm = = 22,86 cm = 25,40 cm = 27,94 cm = 1 foot = 30,48 cm = 2,44 m = 2,74 m = 3,05 m = 3,35 m = 3,66 m = 3,96 m = 4,27 m
SPECII DE PESTI Crapul - descriere, raspandire, inmultire
Descriere
Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt 50 -100 cm (10-20 kg), ajungand pana la 140 cm si 45 kg in mod exceptional. Durat a sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de 15-20 ani. Corpul apei. este alungit, comprimat Gura este subterminala, gasirii hranei -se pe fundul Buzele groase suntlateral. de asemenea adaptate la moduladaptata de hranire, putandu extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Sozii sunt mari. Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda) sau fara solzi (crap golas). In functie de mediul in care traieste, coloratia crapulu i difera de la argintiu -auriu in ape limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie. Origine
Crapul este srcinar din Asia Mica. A fost introdus in Europa probabil de catre Romani. Raspandire
Traieste in toate raurile si lacuri le din Europa si Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat si in America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale. Nu se intalneste in Africa, Siberia. La noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dunarii. Apreciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip sau mal, bogata in plante acvatice si obstacole naturale. Inmultire
Are loc la mijlocul primaverii, cand apa a tinge 8-10 grade Celsius, dupa ce iese din hibernare. (aprilie - mai). Locul este regula oOintinsura creata de cresterea apelor in primavara, cu ape micide si inmultire mai calde, cu de vegetatie. femela depune circa 100 000 icre pentru 1 Kg/corp. Alevi nii eclozeaza dupa 3 - 4 zile. Primele doua zile se hranesc cu sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care s -au nascut. La venirea toamnei, puii au deja 100 de grame. Gastronomie
Carnea crapului este foarte gu stosa, fiind consumata sub diferite forme: fiarta, prajita, fripta, afumata, marinata. Crapul fript la protap, direct pe malul apei, este o mancare ce lasa amintiri de neuitat. 12
Carasul - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea tiinific : Carassius auratus gibellio Denumiri populare : caras argintiu, caras floran, crap -caras. Familia : Cyprinidae Ordinul : Cypriniformes Descriere Dimensiunile obisnuite ale carasului sunt de 10 -15 cm cu 80 -150 g, ajungand pana la 1,5 2 kg in mod exceptional. In crescatorii si in Delta Dunarii greutatea obisnuita este ceva mai mare, de 500 - 800 g. Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la argintiu spalacit in ra uri la cenusiu-verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu sigur de deosebire fata de crap pentru necunoscatori. Unii hibrizi de crap cu caras au un inceput de mustati. Peritoneul este ne gru, ca la scobar. Origine Carasul este srcinar din Asia de nord. De aici a ajuns in China, unde a fost selectionat indeosebi pentru obtinerea unor varietati de ornament ( carasii cu voal pe care ii intalnim in acvarii). A fost introdus in Europa mai inta i ca peste decorativ, apoi ca peste argintiu in bazinul Dunarii, Rinului. Raspandire Traieste in toata Europa si Asia de nord. La noi in tara se intalneste in aproape toate baltile, lacurile si raurile de ses si de campie, in Dunare si Delta Dunarii. Raspa ndirea lui extraordinara se datoreaza rezistentei deosebite la poluare si lipsa oxigenului, cat si prolificitatii sale. Vara, cand alti pesti nu mai musca, carasul este cel care poate salva o partida de pescuit. Carasul este un peste care rezista si scos d in apa, mai multe ore, mai ales daca este invelit intr -o carpa uda si nu i se usuca solzii. Nu o data carasii adusi acasa la sfarsitul zilei de pescuit si pusi intr -un vas cu apa reincep sa inoate. Inmultire Se realizeaza primavara, cand apa atinge 8 -10 grade, cam in aceeasi perioada cu crapul. Depunerea icrelor dureaza pana la sfarsitul verii in 2 -3 serii. La aceasta specie toate exemplarele peste 2 -3 ani sunt femele, exemplarele mascul suferind dupa aceasta varsta fenomenul de transformare in femele (gino geneza). Pescuit Pescuitul carasului se poate face prin mai multe metode: cu undita, cu lanseta cu plumb pe fundul apei, bolognesa. Pescuitul cu undita Se foloseste o undita de 4 -6 metri pe canale, lacuri si rauri mici, sau o rubesiana pentru lacuri mai mari. Diametrul firului va fi de 0.12 -0.18 mm. Pluta va a avea o portanta de 0.5 -2 grame in functie de momelile folosite. Carligele vor fi numarul 12 -10 Momelile folosite la pescuitul carasului sunt ramele, preferabil de gunoi, 13
Somnul
- descriere, raspandire, inmultire
Familia : Siluridae Denumirea tiinific : Silurus Glanis Denumiri populare : codu, moac, somotei (somnul mic, pân la 2 kg), irma Denumiri in limbi strine: Ceha: Sumec Obecny Olandeza: Meerval Daneza: Malle Poloneza: Sum Pospolity Finlandeza: Monni Portugheza: Siluro Europeo Franceza: Grand silure Rusa: Obyknovennyi Som Germana: Wels Spaniola: Siluro Greaca: Goulianos Suedeza: Mal Italiana: Siluro Ungara: Harcsa Norvegiana: Malle Raspandire
In toate apele Europei, in rauri, lacuri i balti de ses i de deal. La noi raspandit in raurile si lacurile de es, Dunare i Delta Dunarii. Dimensiuni
Cel mai mare pete de apa dulce care traiete la noi. In mod curent are 1 metru i 5 -6 kg, dar poate ajunge la 50 -100 kg. Descriere
Este unul dintre petii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in jos, fiind garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre inapoi. Pe falca superioara are doua mustati lungi, pe lateral, si patru mustati mai mici, indreptate in jos. Trunchiul este destul de scurt, cilindric. Coada este lunga, inotatoarea anala intinzandu -se pe toata lungimea ei. Culoarea este cenusiu marmorat, cu burta alb murdar. Culorile modifica si in functie dede culoarea dominanta a mediului in care traieste. Nu are solzi ci unsemucus protector, extrem alunecos. Pete in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se foloeste de cele 6 mustati), auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig) i mirosul (sesizeaza resturile de carn e de la abator folosite ca momeala). Vzul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu lumin puin, ochii s -au atrofiat, fiind foarte mici. Mod de via
Pe timpul zilei st ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundandu se cu mediul. Noaptea pleac la vantoare, de multe ori auzindu -se loviturile de coad cu 14
care ii imobilizeaz prada in noptile de vara. Somoteii mici umbla in carduri. Somnul mare in schimb este singuratic. Este un peste teritorial, fidel locului in car e s-a nascut. Pete rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de insecte, rame, viermi, broscute, petisori. Se hranete si cu animale moarte, pe care le gaseste cu ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor. Iarna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu -se somni de toate dimensiunile, de la somotei de 1 kg pana la somni de 40 kg. Gastronomie
Carnea este dulce, insa grasa la somnul ce depaseste 5 -6 kg. In schimb nu are oase. Se consuma prajita (pana de somn prajita impreuna cu o garnitura de cartofi natur si o lamaie este o delicatesa), fripta. Din capul de somn iese un bors exceptional. Icrele nu se consuma, fiind toxice.
Rosioara - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit
Denumirea tiinific : Scardinius erythrophtalmus Denumiri populare : roioar, babuc roie Familia : cyprinidae Rspandire
Roioara este rspândit în apele Europei, din Suedia pana în Mediterana i Asia Mica. În România se gsete în aproape toate apele stttoare de deal i es, precum i în râurile din aceeai zon. Dimensiuni
Lungimea medie a acestui pete este de 20 -30 cm, dar sunt i excepii de 35 cm, iar greutatea de 200-300 g, cu maximul pân la 1 - 2 kg. Descriere
Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari i bine fixai în piele. Botul este scurt, guraapei) mic,i terminat îndreptat în sus (adaptare la pescuitul straturile ale lipsit de oblic, musti. Înottoarea dorsal este situat mult în înapoi dupsuperioare înottoarele ventrale. Culoarea pe spate este albastru închis cu nuane de verde sau cafeniu, iar laturile corpului i burta sunt argintii. Înottoarele, caracteristice acestui pete, su nt de un rou aprins, cu excepia dorsalei. Ochii sunt aurii i nu rou -glbui ca babuca, cu care este deseori confundat. Mod de via
Este un peste sedentar, simindu -se în largul lui în blile cu vegetaie abundent. În râuri îl gsim mai ales în sectoarele cu un curs mai lent. Triete în cârduri formate din exemplare de dimensiuni apropiate. Roioarele "serioase" (mai mari de 0,5 kg) umbl singure. 15
Vara i toamna, pân la cderea vegetaiei, o gsim în mijlocul vegetaiei, în culoarele dintre nuferi. De aici pândete cderea insectelor în ap, ânari, mute, mici gaze. Alturi de acestea mnânc larve de insecte, viermi, melci, precum i plante acvatice.
Înmultire
Are loc in perioada aprilie - iunie, la o temperatur a apei în jur de 18 grade Celsius. În perioada de împerechere, masculii au culorile mai accentuate. Gastronomie
Carnea acestui pete este de o calitate inferioar, având multe oase. Daca vrei ca acest pete s fie delicios nu v rmâne ca opiune decât saramura, unde o parte din aceste oase se ard. Adugai i câteva roii, ceap, ardei în zeama saramurii... precum i un pahar de vin rou, i totul va iei ca la carte. Momeli
Momelile folosite cu succes la pescuitul roioarei sunt viermuii albi de carne, râmele mici, larvele de "libelule", bucelele de pâine, aluaturi diverse. În timpul verii o momeala "prinztoare" o constituie cosaii. Roioara, fiind un peste care vâneaz la suprafaa apei, poate fi pescuit i cu mute artificiale, mai ales exemplarele mari. Nadirea
Se folosete îndeosebi ndirea de apel, câteva firimituri la 8 -10 lansri. Se ndete cu aceeai momeala ca cea pe care o avem în cârlig. Varga
Va fi telescopic, cu o lungime de 4 -7 metri, cât mai uoar. Roioara se poate pescui i cu undia rubesian, de 9 -12 metri, atunci când conformaia lacului o impune (mal puin adânc, plin de vegetaie, cu distan mare pân la primele ochiuri de ap). Lanseta se folosete mai puin la pescuitul ro ioarei. Firul
Cel mai folosit este monofilamentul de 0,12 -0,15 în general, un pic mai gros acolo unde ne ateptm la exemplare mai mari sau agrile în vegetaie sunt frecvente. Pentru pescuitul "la pipit" nailonul va fi mai subire, 0,10 -0,12. Pluta
Va avea o portan de 0,10 -1 gram, în funcie de valuri. Formele cele mai utilizate sunt cele tip "morcov" sau "pictur", cât mai sensibile, cu antena i chila de dimensiuni mai mici, de maxim 5 cm, mai ales când pescuit în imediata apropiere a suprafeei a pei. Plumbul
Se folosesc 3-4 alice la distan de 2 -3 cm una de alta, exact cât s lesteze pluta. Atunci când pescuim în apropierea suprafeei apei (20 -30 cm) se pune numai o singur alic, imediat sub plut, care s o echilibreze. Carligul
Cârligele folosite vor avea numrul 12 -16, cu tija subire, pentru a nu deteriora momeala. Metode de pescuit 16
În timpul verii, dup prohibiie, roioara urc la suprafaa apei pentru a culege gâze czute pe ap, printre ierburile acvatice. Este firesc deci ca cele mai uti lizate metode de pescuit ale roioarei s fie cele la suprafaa apei. Se pescuiete fie cu o plut mic uor lestat, cu cârligul la o adâncime de 20 -30 de centimetri, fie fr plumb i pluta, "la pipit", folosind ca momeal o insect (cosa), sau o buc ic de pâine. Fiind un pescuit "la vedere", prezena pescarului trebuie s fie cât mai discret, evitând ca umbra s cad pe ap. Detalii despre pescuitul roioarei "la pipit" gsii în articolul Tehnici de pescuit - rosioara la bucatica de paine. Toamna, dup cderea vegetaiei, roioara coboar spre fundul lacului. Vom folosi o plut cu o portan mai mare, cu alicele de plumb montate în apropierea cârligului, pentru a cobori linia rapid la adâncim ea dorit. Momeala utilizata va fi buchetul de viermui albi de carne sau rame mici de gunoi.
Cleanul - o provocare
Exista oare vreun pescar care poate spune cu mana pe inima ca a descoperit metoda de pescuit clean care nu da gres niciodata? Nu cred! Diversitatea caracteristicilor locurilor unde traieste cleanul face ca obiceiurile lui de hranire si comportamentul sau sa fie diverse. Chiar pe tronsoane ale aceluiasi rau, aflate relativ aproape unul de altul, raspunsul pestelui la modul cum ii prezentam momeala este diferit. Mai mult, caracteristicile oricarui loc de pe cursul unui rau se pot modifica de la o zi la alta si, odata cu ele, si comportamentul cleanului. Pentru ca lucrurile sa se complice si mai mult, toata experienta pe care am acumulat -o dupa lungi expeditii pe malul raului nu valoreaza mare lucru cand clenii pe care ii vanam traiesc intr-un lac. Daca va mai spun ca acest peste este atat de precaut incat nu ac cepta decat momelile care exista in mod natural in momentul si locul respectiv, va veti intreba daca nu cumva este mult mai distractiv sa amortesti cu privirea fixata pe bambina unei lansete cu care prinzi carasei cat palma. Ei bine, si in randul pescarilo r exista diversitate, iar unora le place tocmai aceasta provocare a cleanului careenergia ii obligapana sa isilafoloseasca in ultimul rand, epuizare. spiritul de observatie, intuitia, inventivitatea si, nu Cum probabil am lasat sa se inteleaga, si eu s unt unul dintre cei care prefera partidele de pescuit la care parcurg kilometri pe malul raului ascunsi in spatele tufelor de pe mal si sunt pregatiti sa schimbe tehnica de pescuit de cate ori este nevoie. Fara a pretinde ca sunt un expert (este, totusi, v orba despre un hobby nu despre o profesie sau, mai rau, obsesie), am acumulat oarecare experienta si imi face placere sa schimb idei cu cei care au aceeasi pasiune ca si mine. Pentru ca pescuitul cleanului este oarecum atipic, sa nu va surprinda faptul ca voi incepe cu sfarsitul, adica cu concluziile, sau mai bine spus, cu concluziile pe care le -am tras in urma 17
nereusitelor si a reusitelor mele in confruntarea cu cleanul. Nu subestima adversarul. In mediul lui de viata pe care noi il intelegem superficial, cleanul este perfect adaptat sa receptioneze si sa interpreteze mai multe informatii decat putem banui. Faptul ca, in majoritatea locurilor unde traieste cleanul, putem vedea cardurile de pesti nu este un avantaj, pentru ca din apa spre uscat vizibilitatea este mult mai buna. In procesul de hranire, cleanul reactioneaza in conformitate cu doua instincte de baza: sa nu rateze nici o oportunitate; sa fuga la cel mai mic semn de pericol. Cele doua instincte actioneaza in ordinea in care le -am enumerat. De multe ori am vazut cleni care demareaza spre momeala in momentul in care au detectat -o dar, inainte de a o atinge, intorc la 180° si dispar intr -o clipa. Pentru clean, semn de pericol poate insemna un zgomot, o umbra, miscare pe mal sau in aer si, mai ales, orice considera ca este nefiresc: momeala cu aspect nenatural sau care nu se potriveste cu momentul si locul, evolutia nefireasca in apa a momelii, stralucirea carligului, sau orice element al monturii. Desi pare de necrezut, de cand multeoori am avut ca ... acest peste a invatat ce efect poate avea o undita si, atunci vede, fugeimpresia de ii sfaraie coada. Un clean speriat sau care se zbate in carlig va fi ³simtit´ de cei din jur care vor disparea intr -o clipa, de aceea, dupa ce am prins un clean int r-un loc, putem spera cel mult sa il prindem si pe al doilea, dar in nici un caz pe al treilea. Oricum, al doilea va fi cu siguranta mai mic decat primul, iar la locul respectiv nu are rost sa ne intoarcem mai devreme de o jumatate de ora. Insectele sau larvele care se gasesc la un moment dat din abundenta in jurul apei pot fi mai eficiente decat momelile traditionale. Cum va spuneam, spiritul de observatie si inventivitatea sunt principala arma cu care veti invinge cleanul. Orice portiune a raului este u n loc bun pentru clean. Am prins clean in gropile cu apa adanca si linistita din malul raului, in suvoaiele repezi sau pe portiuni cu apa de numai cativa centimetri adancime. Depinde de inspiratie si de tehnica adoptata. Traseul pe care ma deplasez pe mal ul raului este din amonte spre aval iar locul in care lansez momeala este totdeauna in aval sau spre malul opus, la o distanta cat mai mare posibil. Cleanul se hraneste in toate anotimpurile. Ritmul de hranire si comportamentul depind de temperatura apei. Astfel, daca vara este tentat sa atace orice misca, iarna va sta in locurile cu apa adanca si linistita si va ataca doar momelile pentru prinderea carora nu este nevoit sa consume multa inenergie si asta se mai intampla numaicei in zilele insorite.in rauri dar si mult mai Clenii care traiesc lacuri sunt mult mari decat care traiesc greu de prins. Voi scrie in curand despre metodele mele de pescuit clean. Nu voi propune retete universal valabile, pentru ca asa ceva nu exista in confruntarea cu acest pes te. Doar spiritul de observatie, intuitia si inventivitatea noastra sunt cele pe care trebuie sa le utilizam de fiecare data la maxim. Si inca ceva: pescuitul cleanului este un sport solitar. Partidele in grup nu vor fi decat plimbari in natura cu prieteni i. M-as bucura daca si alti pasionati de pescuitul la clean ne -ar impartasi cate ceva din experienta lor. Fir intins! Cicerone Paunescu
18
Obletele - descriere, pescuit, gastr onomie
Denumirea stiintifica : Alburnus alburnus. Denumiri populare : albete, oblete de Dunare, boblete. Descriere
Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. Are o culoare argintie, data de sol zii marunti, care se desprind usor. Gura are mandibula inferioara mai lunga decat cea superioara, fiind o adaptare la modul de hranire. Dimensiunile obisnuite sunt de 10-15 cm si 20-40 grame. Peste de card, obletele este permanent in miscare. Musca nu atat de foame, cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. Se hraneste cu mici insecte, viermusi pe care ii culege de la suprafata apei. Traieste atat in ape statatoare, in lacurile si baltile din campie, cat si in cele curgatoa re, in toate raurile de ses din tara noastra. Prefera, indeosebi vara, locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. Il putem pescui de primavara devreme, din martie, cand inca nu s -au dezghetat bine apele, pana toamna tarziu, in noiembrie. Pescuitul obletelui
Pescarii "seriosi" il neglijeaza de cele mai multe ori, in cautarea unor pesti mai "valorosi" : crap, caras, somn. Insa atunci cand nimic nu merge, obletele poate salva o partida de pescuit. Si la unele con cursuri de pescuit este pestele salvator, putand duce la castigarea sectiunii "Cel mai mare numar de pesti prinsi". Pescuitul obletelui nu este deloc dificil, de multe ori fiind poarta de intrare in pescuit a multor pescari. Undita este mica, de 3 -4 metri, asa numita cataveica. Obletele nu este un peste sperios, fiind atras cu o nadire corespunzatoare pana aproape de mal. Actiunea unditei trebuie sa fie mai degraba una telescopica decat una de varf pentru a proteja gura pestelui. Fiindca la acest pescuit tinem tot timpul undita in mana si lansam de nenumarate ori, greutatea acesteia trebuie sa fe cat mai mica. O varga de carbon ar fi excelenta, dar si una buna din fibra de sticla este o alternativa. Firul folosit va fi cat mai subtire, de preferat 0.08 mm, c u struna de care se leaga carligul de 0.06 mm. Lungimea firului va fi fix cat undita, pentru ca la prinderea unui peste acesta sa ajunga prin pendulare exact in mana. 19
Pluta va fi una mica, cam de 2 cm inaltime, cu antena mica (1 cm) sau inexistenta. Prefer sa folosesc, cand nu bate vantul o pluta fara antena, echilibrata astfel incat sa aiba deasupra apei doar o parte infima, 0.1 mm. In felul acesta orice trasatura este semnalizata, si nici pestele nu simte vreo rezistenta. Pe vant dimpotriva, folosesc o pl uta cu antena, care sa ramana deasupra valurilor. Deoarece lansarile la acest pescuit sunt extrem de numeroase, prefer sa pun pe fir o singura alica de plumb si nu mai multe, care ar putea sa se incurce intre ele. Carligul va fi adaptat dimensiunii obletil or (am intalnit cateodata si obleti mari de 15 -16 cm), cu tija subtire, cu spinul cat mai mic pentru a nu rani prea mult viermusul. Numerele 22 -2018 sunt cele mai uzuale. Momeala cea mai folosita la pescuitul obletelui este viermusul. Este atat preferat de acesta cat si greu de furat de pe carlig si rezistent la lansari repetate. Se mai pot folosi rame mici, libelule, cu inconvenientul ca aceste momeli vor trebui inlocuite la 2 -3 pesti prinsi. Nada care se foloseste indeosebi este cea de apel, in timpul pescuitului. Firimituri de paine, malai umezit se arunca cat se poate tine intre degete astfel incat sa formeze un norisor in jurulusor plutei. Gastronomie
Cand ati prins zece obleti, e usor sa ii cur atati. Cand insa ati prins doua sute, curatarea s -ar putea dovedi mai anevoioasa decat prinderea lor. De aceea, de obicei obletii se lasa necuratati, urmand a face acest lucru ... ceva mai tarziu. De obicei obletii se prajesc. Numai ca nu se prajesc ca tot i ceilalti pesti, ci pusi unul langa altul, trasi prin ochi printr -o scobitoare, cate 5-6, ca sa se poata intoarce si pe cealalta parte in tigaie. Se prajesc dupa ce au fost tavaliti in malai, pana devin crocanti. Dupa ce se prajesc, se scot de pe scobitoa re. Cel mai bine se servesc cat sunt inca calzi, cu o lamaie stoarsa deasupra si un pahar de vin alb alaturi. Tineti cu o mana de corpul obletelui si cu cealalta trageti de cap. Intestinele vor ramane prinse de acesta. Nu le aruncati decat pe ele, capul es te una din cele mai bune parti ale obletelui.
Po
o
o
rcus rul - descriere, raspandire, m d de viata, inmultire, pescuit
Denumirea tiinific : Gobio gobio Familia : Cyprinidae Denumiri populare : porcuor, porcoi Exist mai multe subspecii de porcuor, printre care Gobio kessleri, Gobio uranoscopus, Gobio fluviatilis, cu diferene vizibile doar la o analiz tiinific. Este unul dintre petii copilriei mele, prin anii ¶80 prinzând i pân la 1 kg de porcuori pe 20
râul Buzu, în zona de câmpie a acestuia. În mare parte datorita lui am prins "microbul" pescuitului, fapt pentru care îi sunt extrem de recunosctor. Rspândire
Se întâlnete mai ales în râurile lente din zona de es, în Dunrea i mai puin în lacuri. Descriere
Se aseamn cu mreana, în parte i datorit celor dou musti groase i scurte de -o parte i de alta a gurii. Mreana are îns patru musti, aadar este uor de identificat dac ai prins o mrean mic sau un porcuor. Dimensiunea maxim este de 15 cm, cea normal de 10 cm, la care se i atinge maturitatea sexual. Durata de via este de aproximativ 3 ani. Mod de via
Triete în mici cârduri, de 10 -20 de exemplare, în apropierea locului în care s -a nscut. Se hrnete pe fundul apei, cutând în substrat asemenea crapului, gura subterminal i mustile fiind o dovad în acest sens. Înmulire
Se reproduce lunile aprilie Femela depune 800Petiorii -3000 icre mici grmjoare care eclozeazîntre dup 10 -15 zileiîniulie. funcie de temperatur. se în menin în imediata vecintate a locului de reproducie, hrnindu -se îndeosebi cu zooplancton. Pescuit
Nu face obiectul unui pescuit economic datorita taliei mici, i nici a unui pescuit sportiv în particular. Îl prindem de obicei întâmpltor, când pescuim pe fundul apei la caras, pltic, roioar cu râme sau viermui. Acolo unde porcuorii sunt mai numeroi putem folosi o linie de 0,10 cu o plut mic, cu portana de 0,10 ± 1 gram. Ca momeal râmele mici de g unoi dau cele mai bune rezultate. Gastronomie
Dei mic, porcuorul are o carne foarte gustoas. 20 -30 de porcuori fripi pe o plit, alturi de o mmliga aburind fac deliciul oricrei mese. Tiparul
- descriere, raspandire, inmultire
Denumirea tiinific : Misgurnus Fossilis. Denumiri populare : chicar. Familia : Cobitidae. Rspândire In întreg bazinul Dunrii, în apele Europei de sud -est i centrale. La noi se întâlne te îndeosebi în râurile i lacurile de es, mâloase. Dimensiuni In mod normal, iparul are o lungime de 20 - 25 cm i o greutate de 100 -150 grame, 21
ajungând în mod excepional pân la o lungime de 35 cm i o greutate de 300 grame. Descriere Corpul este lung, cilindric. La bot are zece musti, dispuse astfel: patru în vârful buzei superioare, dou în colturile gurii i patru pe buza inferioara, mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat. Mod de viat Prefer apele sttute, srace în oxigen. Din mâlul acestora se hrnete cu larve de insecte, viermi, melci. Gastronomie Carnea iparului, ca la orice pete de balt, are un iz de nmol. Cu toate acestea este destul de apreciat.
Ghidrinul
- descriere, raspandire, inmultire
Denumirea tiinific : Gasterosteus aculeatus. Rspândire
Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia. Descriere
Are circa cinci centimetri. Ii sunt caracteristici cei tre i spini de pe spate, inaintea aripiarei dorsale, cu care se apara de dusmani. Inmultire
Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. Printr -un dans ritual, masculul invita in cuibul pe care l -a construit femela, pentru a depune icrele. Acestea sunt pazite si aerate ce catre mascul, pana la iesirea puilor. Tatal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru.
22
Boarta - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea tiinific : Rhodeus Sericeus Amarus. Denumiri populare : boarc. Familia : Cyprinidae. Este un peste de apa dulce raspandit in aproape toate apele Europei. Prefera lacurile, raurile de campie cu un curent li n, canalele pline de vegetatie. Dimensiunea medie este de 4-5 cm, femelele fiind mai mari decat masculii. Platica
- descriere, raspandire, mod de viata
Denumirea tiinific : Abramis brama danubii. Denumiri populare : carjanca (platica mica de 15 -25 cm si 200 grame), carjencuta, foaia plopului. Familia : Cyprinidae. Raspandire
Platica este un peste de apa dulce, gasindu -se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal . Descriere
Are in mod obisnuit 30 -40 cm, cu 0,5-1 kg, ajungand pana la 50 -60 cm cu circa 6 kg. Corpul este plat (de unde si denumirea pestelui), turtit lateral. Capul este mic, avand gura mica cu buze subtiri si fragile, adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Aceasta se poate prelungi ca un tub, ca si la crap. Nu are mustati. Spatele este colorat masliniu -cenusiu, burta alb -argintiu la platicile tinere si galbui la cele mai batrane. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani au niste excrescente num ite Äbutoni de nunta´. Inotatoarea anala este deosebita fata de a altor pesti, fiind lunga si scobita. Inotatoarele sunt fumurii. Mod de via
Este un peste pasnic, extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. Isi cauta hrana compusa din plante acvatice, larve de insecte, viermi, crustacei in preajma malurilor maloase, pe langa perdelele de stuf, in preajma pragurilor in rauri. In primii ani de viata este un peste de card. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci, linistite (senalul raului, mijlocul lacului). Gastronomie
Desi are multe oase, carnea este foarte gustoasa, saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori.
23
Stiuca
- descriere, mod de viata
Denumirea tiinific : Esox Lucius. Denumiri populare : briceag (tiuc de 10 -15 cm), mârli (tiuc pan la 1kg), fâ, boald. Familia : Esocidae. Dei tiuca are un comportament teritorial (ca toi prdtorii, acvatici sau teretri), adeseori gsim în aceeai zon mai multe tiuci, mai ales în zone cu vegetaie bogat i prad abundent. Spre deosebire îns de biban, care atac in grup, tiuca atac numai individual. Acolo unde am prins o tiuc mai mare, dup o perioad vom prinde alta. i asta deoare ce în ap exist locuri de vântoare mai bune, ocupate bineîneles de tiucile mai mari. Care vor profita imediat de un astfel de loc mai bun devenit 'vacant'. tiuca o gsii acolo unde este i prada ei. Dei cel mai adesea pândete aproape de suprafa (este un prdtor ce se bazeaz îndeosebi pe vz), s -au pescuit tiuci i la adâncimi mari, mai ales în perioada iernii, la copc. Petrece o mare parte din timp în ateptare, camuflat in vegetaie, imobil. Conformaia corpului o recomand ca un 'sprinter' . Ins îi petrece o parte din timp i patrulând prin teritoriul su de vântoare, mai ales în lacurile mari. Vâneaz bazându-se îndeosebi pe vz. De aceea atac mai ales de jos în sus petii care trec pe deasupra ei, profilai foarte bine pe fundalul ceru lui. Venind de jos, poate profita de efectul surpriz, petiorul nevzând venirea tiucii. Primvara, dup perioada depunerii icrelor, pescuitul tiucii nu d rezultate prea bune. Nici vara aceste rezultate nu cresc prea mult. Lacurile i râurile abund d e petiori, iar tiucile ignor momelile noastre. Toamna târziu îns, dup ce acetia au disprut, începe sezonul tiucii, care continu în iarn pân la depunerea icrelor. Petiorii ce se pot folosi la pescuitul tiucii cu momeal vie pot fi crei, ro ioare i chiar bibani, acetia fiind, contrar prerii generale, una dintre przile favorite ale tiucii, cu sau fr spinii de pe înottoarea dorsal tiai. Cu cât petiorul momeal va fi mai mare, cu atât ansa de a prinde o tiuc trofeu va crete. Dei tiuca poate înghii przi de pân la o treime din lungimea sa, un caras de 200 de grame va fi ignorat de mârlie, i va tenta tiuci ce vor cântri mcar 2 kg. Pe de alt parte, o tiuc mai mare va fi mai deg rab atras de un astfel de caras, decât de o duzin de oblei, efortul depus pentru prinderea acestuia fiind mai mic decât cel pentru prinderea cantitii echivalente de hran, dar alctuit din mai muli peti mici.
24
Bibanul - descriere, raspandire, mod de viata
Denumirea tiinific : Perca Fluviatilis. Denumiri populare : ghiban, costu, bondar, rspr. Familia : Percidae. Descriere
Este un peste usor de recunoscut chiar de catre necunoscatori. Are 5 - 8 dungi verticale negricioase, pe un fond cenusiu -verzui pe spate si gri albicios pe burta. Prezinta doua aripioare dorsale, dintre care prima are tepi care il apara de pestii rapitori, precum si o pata neagra spre marginea posterioara. Celelalte aripioare a u marginile rosiatice. Solzii sunt marunti si aspri, foarte bine lipiti de corp. Lungimea obisnuita este de 20 -25 cm, cu 200-400 grame, ajungand in mod exceptional pana la 50 cm si 1 kg. Mod de via
In primii 2-3 ani de viata bibanul este mai degraba pasnic, hranindu -se cu rame, viermisori si din cand in cand cu cate un pestisor. Odata depasita aceasta faza a vietii, devine rapitor, vanand in haita, alaturi de numerosi confrati de aceeasi talie. Devenit matur, bibanul devine singuratic, vanand singur. Una dintre trasaturile bibanului este curiozitatea, fapt care il face sa fie un partener extrem de agreabil pescarului cu momeli artificiale care tocmai vrea sa incerce o noua 'creatie personala'. Tot din curiozitate putem vedea adesea in urma bibanului prins in carlig unul sau doi bibani intrigati de miscarile acestuia, insotindu -l pana la iesirea din apa. Raspandire
Traieste in toata Europa si Asia. La noi se gaseste in toate raurile si lacu rile din zona de deal si de ses. Prefera insa o apa cu fund tare sau nisipos, cu o vegetatie abundenta. Este un peste care nu intreprinde migratii,ramanand fidel zonei in care s -a nascut. Gastronomie
Carnea sa alba, fara oase multe, este deosebit de gustoa sa, mai ales gatita saramura.
25
Bibanul soare - descriere, raspandire, inmultire
Denumirea tiinific : Lepomis gibbosus Linne, 1758 Denumiri populare : regina, sorete Familia : Centrarchidae Descriere
Culoarea este verde -albastruie, cu cate o pata neagra pe solzii mai mari. Burta este galbena-aurie. Capatul posterior al operculului a re o pata neagra marginita cu rosu. Inotatoarele dorsala si caudala sunt cenusii, iar celelalte galbui. Coloritul se accentueaza in perioada nuptiala. Talia este mica, pestele avand in mod obisnuit 8 -12cm. Corpul este puternic comprimat lateral. Origine
Bibanul soare este srcinar din America de Nord, statul Carolina. Traieste in bazinul fluviului Mississippi si Marile Lacuri. De aici a fost adus ca peste decorativ in Europa de vest, de unde s-a raspandit in restul continentului. Raspandire
La noi se intaln este in toate baltile de campie, din lunca Dunarii si din Delta, in cursul inferior al Crisurilor, in lacurile Capitalei. Se intalneste si in raurile cu un curent slab din zonele de campie. Inmultire
Se realizeaza pe toata durata verii, din mai pana in aug ust. Masculul sapa un cuib pe fundul apei, in care femela depune icrele. Acestea sunt pazite de catre mascul pana la eclozare.
26
INITIERE IN PESCUIT INITIERE IN PESCUIT (I) Sunt pescar. De mâine! Pasul I:
alege-ti prietenii!
N-am
auzit inca de cineva care sa se apuce de pescuit, asa, singurel... Intâi a vazut pescari la margine de apa; a cascat gura; daca a vazut o "captura", a cerut lamuriri... Sau, cel mai probabil, un amic pescar l-a luat o data la balta, -ia pus o undita in mâna si... TROSC! Un pestisor! Ce pestisor?! monstru!!! Dar,cititoru cel agatat a fost... pescar!S de Banuiesc, citesti aceste rânduri, caUn esti cam acolo, le. Vrei sa te viitoru apucil SERIO pescuit. daca Sa investesti, timp, bani, pricepere... Nu
te repezi sa cumperi prima "scula" frumoasa care iti iese in cale! Ace, gute, plute, plumbi etc... Stai un pic si cugeta: vreau sa pescuiesc anumiti pesti sau vreau sa ies la balta cu -ul nostru, amicii si sa prind si eu impreuna cu ei? In primul caz, trebuie sa cauti pe site - cea mai intâlnita- ramâi aici: iata ce ai rubrica ce crezi ca ti se potriveste. In ultima varianta de facut. Decide daca acesti prieteni sunt si buni colegi , dispusi sa te invete ceva; daca maniera lor de pescuit iti este pe plac; daca vreica in urmatorii ani, week-end de week-end, vrei sa "iesi la balta" cu ei. Presupunând ca raspunsul este pozitiv, vezi cu mare atentie cum pescuiesc- ei cât de "buni" sunt? -cât-in ce sa investesti; un sfat este sa nu te zgârcesti, chiar Daca ai incredere, intreaba ce de la inceput: cumpara scule bune, de firma, chiar daca sunt mai scumpe. Gândeste critic, nu accepta totul ca "bun": mai intreaba si pe altii, chiar pe acest site. Te-ai informat, ai investit, acum- spor la treaba!, aventura acum incepe. Pasul I
bis: E sti singur? Ia -o incet!
Orinde te-ai duce, pe râu, pe balta sau la mare, orice peste ai tinti, "scula universala" este UNDITA. Daca ai avut inspiratia sa te informezi inainte de a investi, iata câteva sfaturi: - vei sta cumpara de la inceput o undita "buna", de calitate, scumpa: trebuie sa fie usoara multe ore cu ea in mâna; - este mai usor de mânuit- cât si mai lungimea de 4 sau 5 metri este optima atât la inceput târziu (vei pescui din barca sau lânga mal, comoditatea este o calitate si o necesitate indiscutabile) linia fina (masura este milimetrul; la undita, linia de 0,20 mm este optima), de calitate (rezistenta - in kilograme; supletea- in dolari, la cursul zilei); o linie buna are diam etrul mic, -i fa este rezistenta (peste 2 kg) si nu are "memorie"; când o cumperi, ia cam un metru de fir, un nod la mijloc si trage de capete, dar nu sa arati vânzatorului ca esti un Hercule "incognito", ci doar ca sa iti dai seama cât de mult se alungeste sau daca se rupe prea usor, la nod. Si nici sa nu te tai in fir...
27
-0,14 mm) chiostecul (vom vedea ce este acesta), tot fin (0,12 plumbisorii mici, trebuie sa fie moi, sa se deformeze usor, strânsi intre degete. -
plutele fine, de 0,2 pescar. 0,5 grame; acestea trebuie sa fie rezistente, sa nu sperie pestele si sa fie si vizibila pentru
momeala cea mai folosita este viermusul; se mai folosesc cocoloase de pâine, cubulete minuscule de mamaliga, larve de chironomidae, râme mici, bobite de cânepa fiarta etc. In functie de pestele urmarit- si, astfel, de momeala folosita, alegem cârligul. cârligele trebuie sa fie mici, fine, bine ascutite; calitatea un ui cârlig este vizibila si la pret (marimile variaza in functie de model; regula este ca cifrele mari desemneaza cârlige mici, - cârlige iar cifrele mici mari!).
Inarmat cu aceste minime cunostinte, sa pornim la treaba:
1. Sa legam un cârlig. Intâi, un sfat: Antreneaza-te la legarea nodurilor folosind un cârlig mare (chiar foarte mare!) -ti iasa "si cu ochii `nchisi", treci la acul de 16 si o bucata de guta groasa. Când a `nceput sa si guta de 0,12. Bucatile de guta de care se ataseaza acul se numesc chiostec; acestea sunt fine (0,12-0,14 mm) si au o lungime de circa 25 cm. Daca folosim un ac cu paleta, nodul urmator este cel mai folosit.
28
2. Sa facem o "linie". Linia
este intermediarul intre acul cu chiostec si undita. Deci, firul trebuie sa fie un pic mai rezistent (mai gros). Atunci când linia este atasata de undita (vom vedea cum) si va avea montat chiostecul, ea nu va trebuisa fie mai lungadecât undita, ci cam egala:
atasam pluta de linie prin intermediu l micului ochi al acesteia si / sau al varnisurilor. echilibram pluta cu plumbiso ri mici (tip sfera despicata) pe care ii atasam "sub" pluta.
29
"mutam" pluta si plumbii prin culisare ceva mai "sus" si taiem bucata de guta pe care am facut montajul (se presupune ca sepoate deteriora linia la strangerea plumbilor) facem un nodulet bucla,
de care vom atasa chiostecul (tot prin intermediul unei bucle) cu cârligul .
-40 de cm mai mare decat undita) de de la acesta din urma, masuram o lungime (cu vreo 30 guta, pe care o sectionam de pe rola de fir. acestui capat (pe care il trecem printr-un varnis potrivit pe grosimea varfului unditei) ii facem un nou nod bucla
si il atasam cam la 15-20 cm de varful unditei; apoi, "matisam" linia pe v arful unditei
30
si o fixam cu varnisul chiar in varf,
in asa fel incat linia sa nu fie mai lunga decat undita. 3. Sa mergem la pescuit. -a s Cel mai bine este sa ai o traista care sa se poarte singura. Dar cum asa ceva inca nu Libere sa care undita inventat, un rucsac e numai bun (se poarta comod si ai mâinile libere. si alte chestii, care nu incap in rucsac! Ce treb uie sa avem in rucsac? permis de pescuit sau bani suficienti pentru plata, la baltile particulare
scaunelcu pliant termos cafea sau ceai; canita; apa ceva de-ale gurii - tigari (bricheta), ciocolata, un sandwich etc o rola de "guta" in caz ca se rupe linia câteva chiostece facute de acasa o pluta-doua, de rezerva plumbisori pentru echilibrat pluta (in figura, in cutioara)
un clestisor de unghii (pentru taiat monofilamentul) sau foarfeca; briceag
31
un "vas" in care se prepara nada o punga pentru gunoi (mai mare, -sar putea sa ai nevoie sa strângi si gunoiul altora, nu numai al tau...) hârtie igienica - daca ai vreo plasturi pentru rani diverse; e bun si un algocalmin, o aspirina, ceva... suferinta, nu uita medicamentele acasa! alifie contra arsurilor solare; strugurel pentruuze b (ultimul e bun si iarna!) alifie contra insectelor o punga pentru "capturi" o pelerina de ploaie; poate si un pulover, manusi etc
Ce trebuie sa avem lânga rucsac? undita cu liniile pregatite (astea pot fi in rucsac) nada, momeala palarie (de soare sau de ploaie) ochelari de soare incaltari solide, eventual impermeabile -fotografiere si un juvelnic pentru a pastra pestele viu pâna la plecare sau pâna la cântarire eliberare un mincioc (pentru optimisti!) un suport pentru undita
Ce NU trebuie sa avem la noi?de enervat pescarii casetofon sau alte dispozitive mai mult de 100 ml de "tarie" mai mult de 500 ml bere/vin sotia (sotia prietenului, evident) Câteva sfaturi. -te daca mai poti pleca; ai gri ja, in caz de inainte de a te aseza pe marginea apei, gândeste -o; daca ai dubii, incearca drumul ploaie, sa mai poti scoate masina din locul in care ai lasat intâi cu piciorul; iarba umeda te poate trimite direct in apa! incearca sa fii cât mai "comod" - bagaje usoare, nu umflate!, scaun confor tabil, al imentele si bauturile preferate; haine largi, bune in caz de intemperii, nu foarte batatoare la ochi. -ecran, nu sta in bataia soarelui fara protectia minima necesara: ochelari de soare, crema camasa (nu ignorati arsurile "minore" de pe antebrate, ceafa, o moplati care apar cand purtati un maieu! Soarele ESTE periculos la orele de maxima expunere.). iarna, nu te avânta pe gheata daca nu esti sigur ca va rezista; in nici un caz, nu te duce N -ati venit la balta sa "mur iti cu el de gât!" singur! Daca tot aveti dubii, renuntati! Ceaiul fierbinte incalzeste, nu consumul excesivde alcool - acesta din urma, de fapt, vlaguieste organismul. Daca nu esti bine imbracat si-eti frig, mai bine te duci acasa!
in barca, respecta regulile de mai sus, privitoare la vreme. in plus: stai jos; nu face miscari bruste; asculta de conducat orul barcii; fii cu ochii in patru pâna la 16!; ai grija sa nu incurci pe altii...; poarta o vesta de salvare, chiar daca pare incomoda si... penibila. Are rolul- asa cum ii spune si numele- sa iti salveze viata!
De aici incolo, devenim "specialisti!"
32
INITIERE IN PESCUIT (II) 4. N-ai plecat? Aaa, ai si ajuns!... Crezi ca, daca ai undita preg atita, ai rezolvat treaba? Ehei, mai e mult pâna sa bagi peste in juvelnic... Pasul
1: Trage-ti sufletul.
Ai ajuns; masina e parcata la loc bun (mai poti sa si pleci daca incepe ploaia, nu exista pericolul sa cada in apa, nu o arde soarele, nu ai "uita t" casetofonul deschis cu manelele la maxim....), ti-ai lasat bagajele bine ascunse in portbagaj si... te -ai oprit pe mal. Amatoru' neinformat (nu e cazul nostru, noi tocmai ne informam) isi monteaza undita, pune un vierme si... PLICI! in apa. Noi nuuuuuuu u!!!. Mirosim! Adulmecam! Observam! Luam aminte! Cum? Iata:
· musai ca cineva a ajuns inaintea noastra (legea lui Murphy spune ca oricât de devreme ai veni, locurile "bune" sunt deja ocupate...). · apropie-te si saluta primul. · apoi, taci si priveste.
· vezi ce face; vezi cum face. · daca scoate chiar si cel mai amarât peste, trebuie sa iti arati respectul si consideratiunea. · daca nu prinde, e vremea rea: prea mult sau prea putin soare, prea tare sau prea slab vântul; valuri prea mari sau apa prea calma; gaseste -i TU o scuza! · intreaba de taxa; poate este nevoie de permis. · vorbeste despre vreme; · abia acum il intrebi: ce peste exista in balta (eu nu ma pricep, credeti ca as putea gasi niste maruntis, uite, in stuful ala?); "la ce manânca" pestele din balta (nade, momeli, monturi); daca nu intelegi, spune-i si roaga-l sa-ti arate; daca stii despre ce e vorba, flateaza -l: "cu ace asa de mici? nu mi -ar fi trecut prin cap! dar dumneavoastra, cu atâta experienta..." · te-ai lamurit? acum studiaza din nou apa; vezi daca "misca" la suprafata; cam la ce distanta de mal; intreaba -te cam care ar fi adâncimea (daca te intrebi, nimeresti macar aproximativ); vezi de unde bate vântul (impotriva vântului, risti sa -ti intre cârligu'-n ochi!); vezi de unde vin valurile (nu -i obligatoriu sa bata amândoua in acelasi se ns, chiar daca asa se intâmpla de regula) 33
· ocheste un loc in care poti sa stai si sa pescuiesti cât mai comod (sa prinzi si peste, ca altfel, cel mai comod e tot acasa!) · acu' fugi repede la masina, descarca tot, ocupa -ti locul pe care l-ai visat intreag a saptamâna... · abia acum poti spune ca AI SOSIT!!! Pasul
2: Organizeaza-te
· intâi, lasa bagajele jos. · nu acolo!, nu vezi ca se uda! · vezi incotro vei arunca undita (in partea cealalta vei monta juvelnicul). · pozitioneaza scaunul (ia -ti unul comod si de carat si de stat; eventual, picioarele scaunului sa nu se infiga in pamântul moale; daca se infig ale tale, cauta alt loc!)
· nu te limita la p rima alegere; aseaza-te, de proba, de mai multe ori, pâna esti multumit, cam la un metru de marginea apei (fii atent, malul poate sa se prabuseasca! odata cu tine!!! iar unul din voi - tu sau malul - va avea ziua ruinata....(atentie.jpg)), in asa fel incât sa poti "circula" pe dinaintea lui fara sa cazi in apa. · instaleaza-ti juvelnicul (ia unul lung, de 3 -5 metri!) in asa fel incât: a) sa nu il agati cu undita; b) din pozitia sezând, sa poti pune cu grija, incet, pestele in juvelnic; n -are rost sa incerci sa-i inveti sa zboare, au incercat si altii, iar pestii care au vazut cum este sa zboare, nu au mai trait ca sa mai poata povesti... ·musama, instaleaza-ti, impermeabile, tot la indemâna, usoare,"bolul" co mod pentru de folosit; nada (cele un lighean mai bune sau sunt o galeata dintr sunt -un fel in general, de acceptate, dar nu sunt la fel de bune). · prepara-ti nada (pâna inveti trucurile, smecheriile, retetele, cel mai bine este sa cumperi o nada gata facuta, de la magazin; cea buna este destul de scump a, dar nu te "arunca": una româneasca pentru "albitura" este OK): peste "praful" din bol, pui apa DIN BALTI (nu veni cu ea de acasa, de la robinet!!!), putin câte putin. Oricând poti sa mai pui apa in nada, dar de scos... Deci, atentie! In nada astfel preg atita poti sa mai "arunci" niste boabe moi de porumb (din cutie), viermi, râme taiate etc. · monteaza undita, asa cum ai invatat acasa (in timpul asta, nada preparata are timp sa se inmoaie bine, sa se umfle, sa combine gusturile componentelor) · lanseaza undita; daca in 2-3 minute "iei" ceva, poti sa incepi sa nadesti... Dar, am cam sarit peste etape. Sa revenim.
34
INITIERE IN PESCUIT (III) 5. PESCUIESTI !!! 1. Sa ne intoarcem la nade si momeli NADA Nada este materialul care atrage pestii. E adevarat, o nada buna atrage si câinii de pe malul apei, care, daca nu esti atent, ti -o hapaie la repezeala. Prin urmare, tine -o aproape! Nada mai atrage si pescari. Sunt destui care vin sa incerce "ia sa vedem, aici se ia ceva?" Deci, tine-o ascunsa; si mai la umbra. Ideal este sa fie lânga scaunul pe care stai, la umbra ta, eventual acoperita cu un prosop umezit in prealabil! Mai atrage albine, gâze si invidia unora de pe "balta", nu neaparat colegiala. Dar, scopul principal pentru care este creata este acela de a atrage pestii in zona pescarului.
De regula nada nu este altceva decât un fel de praf, in care sunt incluse "fainuri" de... vegetale: grâu, porumb, tarâte, cânepa etc. Ca "suport", cel mai folosit este mamaliga, simpla sau cu arome. Acestora li se adauga atractanti: de gust, de miros, exista si atractanti de sex! (sau feromoni; aceasta este cea mai recenta gaselnita a producatorilor; atractantii de sex sunt pentru pestii din apa; pentru sexul opus folositi sarm, sapun, parfum, ford mondeo, mariott, USD...) Cei mai folositi atractanti sunt vanilia si anasonu l; uzuale sunt aromele de capsuni, fragi, fructe de padure, o sumedenie... cele mai "neobisnuite" sunt usturoiul, aroma de scoici si am auzit chiar de alifiile chinezesti contra guturaiului! Pentru gust, zaharul e aparent imbatabil. Dupa asemenea lista de bucate, este evident ca, de fapt, nu exista reguli: se folosesc bucati de carne insângerata, perisoare, râme tocate etc... CE TREBUIE SA LIPSEASCA DIN NADA Evident, din apa robinet; benzina de pe mâini, daca ai ramas in pana pe drum; vaselina,clorul detergentii si de altelaasemenea. Am recomandat - si recomand si acum, cu caldura - pentru incepatori, sa cumpere nada de la magazin. Asa esti sigur ca s -au mai chinuit unii cu ea pâna au ajuns la o formula eficienta; esti sigur ca nu gresesti; iti form ezi nasul (e mai sanatos sa nu le gusti!) pentru cele "cerute" de peste; nu pierzi prea mult timp cu preparatul (acasa). Exista destule nade si atractanti, produse realizate in urma unor cercetari indelungate, care dau rezultate bune; calitatea nadelor trebuie judecata si dupa pret: cele ieftine au in general o singura calitate: sunt ieftine. Cele scumpe pot fi si bune; la cele de import trebuie luat in calcul transportul, taxele 35
etc si poti lua plasa: daca scazi toate astea, rezulta ca de fapt ai cumparat o nada ieftina cheltuind bani multi! Mai intreaba pe cineva! Intreaba -ne pe noi! MOMEALA Momeala este chestia pe care o pui in cârlig. De regula, cel mai bine este ca ce pui in cârlig sa nu lipseasca din nada: daca pui un viermisor, sa ai câtiva viermi sori in nada; daca pui râma, toaca câteva râme si combina -le cu prafurile cumparate; daca pui pâine, pune in nada o franzela! Nu, nu pune o franzela; miezul de pâine, umezit, apoi stors bine si amestecat astfel cu nada, o "leaga" pe aceasta din urma si o f ace mai greu de imprastiat pe fundul apei. 2. Deci, ce punem in cârlig? De regula, punem bobite de pâine framântate bine (dispretuite - pe nedrept! - in ultima vreme, desi se prinde bine cu ele), cubulete de mamaliga (daca stau bine pe cârlig), "babaroase" (bucatele de mamaliga framântata cu miez de pâine; asta sigur sta bine pe cârlig), pufuleti, boabe de cânepa, de porumb (fiert sau din conserve gata pregatite si aromate), de grâu (fiert si aromat sau numai fiert) etc. Toate astea, pot contine arome. Chiar este bine sa contina arome. Am spus de suficient de mult ori cuvântul arome? Mai spun o data: arome! Ce mai punem: muste, viermi, râme, coropisnite, gâze, gânganii, scoici, melci, larve de insecte... Cum le punem in cârlig? Cu grija, rabdare si mare atentie. De ce cu atentie? Ia, sa fac o paranteza: 3. Paranteza utila Când iti intra un cârlig in deget, primul lucru pe care il faci este "hiii!!!" Abia apoi injuri. In timpul asta, scoti cârligul. Acesta este cazul fericit. Cazul nefericit, in care cârligul intra mai adânc, difera: faci tot "hiii!!!", apoi "aaaauuuu!!!" si abia pe urma injuri. Injuraturile dureaza mai mult. Sunt intrerupte de "aaaauuuu!!!". Daca cârligul a intrat suficient de adânc (auzi la mine, suficient!!!), ar trebui sa apar a si "valeeeeuuu!!!". Deci, in acest din urma caz, nu trage cârligul afara imediat, doare mai tare pentru ca spinul cârligului va smulge tesutul! Vezi daca nu cumva poti sa -l scoti pe partea cealalta, e mai putin traumatizant. Acum scoate repede din bagaje rivanolul (sau apa oxigenata), vata si leucoplastul. Daca esti ipohondru sau daca acul a fost mare si murdar, du -te mai târziu la policlinica si iti mai fac ei o intepatura (antitetanos), in alta parte. Pentru ratiuni de ordin practic, mai spun ca trusa mea medicala este un borcan de plastic, de bulion, care se inchide ermetic si contine: rivanol, vata, leucoplast, algocalmin; pentru deplasari mai indelungate iau si un antibiotic. Am mai spus, dar repet: cei bolnavi sa -si ia cu ei medicamentele uzuale; in plus, e bun un antiimflamator pentru intepaturi de insecte - consultati medicul!!! MEDICUL! Inchid paranteza asta lunga, dar necesara. 4. Cum le punem in cârlig - II VIERMELE Sunt niste mici secrete pe care toti pescarii le stiu. Iata cum punem viermele: il tinem strâns... Ati vazut, s -a storcit! Luam, deci, un vierme nou, cu mare grija. (Viermii "buni" au ceva mic si negru inauntru, care se misca repede in interior si de-a lungul... trupului voluptuos al domniei sale). 36
Partea mai groasa o infigem in cârlig, dar numai, cum sa va spun, numai "pielea" sa fie intepata; virmele bine infipt da puternic din... cum sa zic, din coada (care e "cap"!), e energi c, plin de vlaga si extrem de atragator pentru pestisorii mici care sunt - acum, la inceput - tinta noastra. 5. Paranteza pentru pestisorii mici Una din cele mai frumoase capturi din cariera mea a fost - desigur! - una ratata: ajunsesem pe malul apei, studiasem, observasem... {i pregatisem un viermisor pe un cârlig "de 18", sa "iau pulsul" apei. Un zgomot mi -a atras atentia undeva, in spate, si, reflex, am intors capul. Exact in clipa aia, un "monstru" burtos, cu solzii cât un pachet de tigari (as mai f i pescar, daca nu as exagera - un pic?...), mi-a inhatat viermele cu care cautam pesti mici si s-a pravalit in adâncuri de a sarit apa pe mal! Am intors capul la ACEST zgomot. La timp, ca sa imi sara pluta drept in ochi! Pentru ca "monstrul" a tras spre ad âncuri atât de tare incât, dupa ce a intins linia si mi -a facut varga semn de intrebare a rupt acul meu rosu - mândria tarii! eliberând minunatul "arc" astfel armat direct spre mutra inspaimântata (sau surprinsa, ca sa imi menajez mândria) a sincerului d umneavoastra... Gata cu paranteza 6. VIERMELE se intoarce! Pentru pestii mari, viremii cu care cautam pestii mici sunt la fel de atragatori, dar ii lasam acum in pace, pe ei ii vom ochi mai târziu. Retine: nu exista momeala mai buna decât un vierme dol ofan si debordând de energie. Nu exista! Punct. 7. RÂMA Daca viermelui i-am mai dat de "cap", râma ne pune in mare dificultate... Dumneaei, supranumita momeala universala (se "ia" cu râma si salau, si biban, la fel de bine ca si batrânul caras sau tâna rul crap; nici adolescentul somn nu o refuza, chiar deloc!), n -are nici cap, nici coada! Sau are, câte doua din fiecare. Ma rog, sa trecem peste asta. Ce are râma, ei bine, are o sa! Sau, ca sa fim exacti, are o portiune mai ingrosata, situata inspre cap. Sau, o fi coada?
ACOLO se infigesicârligul! In acestAdemenitoare fel minunat, de cârligul nostru admirabil atârna o râma suculenta ademenitoare. pentru pesti. Râma se mailegat poatevataia si vârâ cu taietura in cârlig, precum un ciorap gros pe p iciorul fin al unei gratioase domnisoare. In acest din urma caz, va garantez ca nu va mai atârna!
37
Noduri
Noduri Pentru Mulineta
Noduri pentru carlige cu paleta
Nod 1
1
2
3
4
5
6
38
7
8
Nod simplu monofilament 1. Faceti o bucla la capatul firului si alaturati cirligul, pina in dreptul virfului
2.Faceti 5-6 spire in interiorul buclei
3.Stringeti si decupati marginile in exces Nod corect : virful cirligului in directia nodului ;nodul situat pe paleta cirligului.Agatarea
39
pestelui este optima. Nod incorect (ultima imagine) : nodul este sub paleta cirligului; cirligul risca sa alunece din
gura pestelui
Noduri pentru carlige cu inel
Nod 1
1
2
3
4
5
6
7
8
40
9 Nod 2
1
2
3
4
Nod 3
1
2
3
4
5
6
Nodul Trilene Poate fi folosit pentru a lega firul de agrafe, varteje, carlige, momeli artificiale. Introduceti capatul firului de doua ori prin ochiul carligului.
41
Infasurati capatul pe firul principal de 5-6 ori si apoi introduceti-l printre carlig si prima bucla.
Strangeti nodul tragand spre carlig. Scurtati capatul ramas la 5 mm.
Nodul Hangman Exista cel putin 6 variante ale acestui nod, toate excelente pentru legarea agrafelor, momelilor artificiale, carligelor. Nodul Hangman standard are numai 5 spire.
1. 2. 3. 4.
Treceti 15 cm de fir prin ochiul carligului. Treceti capatul inapoi, lipit de firul principal Aduceti capatul ininte si treceti-l pe sub el si firul principal Faceti cinci bucle cuprinzand cele doua fire Umeziti si strangeti nodul, nu foarte mult
5. Deplasati nodul de-a lungul firului, spre carlig
Nod pentru woblere, blinkere, twistere
42
1
2
3
4
5
6
Nodul Rapala
Este nodul pe care îl recomand productorul finlandez pentru legarea voblerelor sale. Schema acestui nod o gsii în prospectul ce însoete fiecare vobler Rapala. Nu încercai s legai un vobler cu o struna metalica, greutatea acesteia nu va face decât s îl dezechilibreze, mai ales la modelele mici de vobler (3 -5 cm). Folosii mai degrab un fir tip Äkevlar´ special pentru rpitori, alctuit din 7 pân la 19 mici sarme trase într -un tub de nylon, de 0,20 mm diametru, cât mai flexibil. Oricum, dup legare testai voblerul la mal, în apa puin adânc i deci transparent, pentru a vedea dac funcioneaz corect. Facei un nod simplu la 20 cm de capt. Introducei apoi captul firului prin inelul de prindere al voblerului.
Trecei captul firului înapoi prin interiorul nodului.
Înfurai apoi captul în jurul firului de trei ori.
Întoarcei captul i introducei -l prin nodul format iniial.
43
Trecei înapoi captul firului prin bucla care s-a format.
Umezii firul i strângei nodul, tind surplusul de fir.
Nod 1
1
2
3
4
5
6
7
8
Noduri pentru strune
Nod 1
1
2
3
44
4
5
6
7
8
9 Nod 2
1
2
3
4
5
6 Nod 3
1
2
45
3
4
5
6
7
8
9
10
Noduri pentru fire
Nod pentru fire de aceeasi grosime 1
2
3
4
5
6
7
46
8
9
10
11
12
13
14
15
Nod pentru fire de grosimi diferite 1
2
3
4
5
6
7
8
47
9
10
11
12
13
14
NODUL MONOTEXTIl (ALBRIGHT) -
serveste la legarea in prelungire a unui fir textil, de un monofilament. Este extrem de rezistent si poate fi folosit pt. legarea de monofilament sau textil pe struna de otel sau pe fire de diametre groase.
NODUL SHOCK - folosit la legarea a doua
monofilamente de diametre foarte diferite (+/ 30%)
FISHERMAN'S BEND KNOT - un nod
recomandat pt. a lega doua fire de diametre apropiate in prelungire. Folosit pt. fire de diam. mari (>035mm)
48
CANADA KNOT - modalitate de a lega doua
fire in prelungire, folosita mai ales de pescarii canadieni. Foarte bun pentru executarea forfacului de "musca", pe tronsoanele subtiri.
FISHERMAN'S BEND (2) mai - o variatie a nodului anterior. NodulKNOT aluneca bine
prin inele, capetel e firelor iesind prin mijlocul nodului. BLOOD KNOT - poate cel mai folosit nod pt.
legarea forfacelor de musca. Functioneaza cel mai bine pt. diame tre destul de aprop iate.
BLOOD KNOT (2) - acelasi nod ca mai sus,
dar folosit pt. fire de diametre foarte diferite. Firul mai subtire se pune in "doua".
NODUL TRIPLU - este relativ simplu de
realizat si este recomandat pt. monofilamente de acelasi diametru
49
NODUL TUBULAR - pentru constructia
nodului se foloseste un tub (de preferintza un ac de seringa cu varful rotunjit sau o mmina de pix in cazul firelor de diametre mari). Nodul preferat pt. legarea firului de musca de cel de "backing".
NODUL SIMPLU - se formeaza un nod
simplu peste cele doua fire alaturate. Cel mai bun nod pt. fire f. subtiri (<014)
Nodul intarit:
Noduri de racordare /Legarea a doua fire de diametre dife rite/ 1. Faceti o bucla din firul "inaintas" si una din firul de nylon. Alaturati cele doua bucle
2. Rasuciti capatul liber al "inaintasului" in jurul firulu i de nylon si invers (al nylonului in jurul inaintasului), una-doua rasuciri. Apoi rasuciti firele in bucla formata.
Stringeti nodul si taiati firul in exces
50
Nodul "chirurgului"
Noduri de racordare 1. Faceti o bucla din firul "inaintas" si una din guta de baza.Rasuciti cele doua capete libere prin interiorul celor doua bucle.Faceti 3-4 rasuciri.
2. Stringeti nodul si taiati capatul in exces.
Nod opritor Este folosit pentru a opri pe fir diferite alte componente ale liniei (plumb culisant, pluta culisanta). De obicei se face acest nod intercalandu-se intre el si plumbul sau pluta de oprit o margea, pentru a mari diametrul opritor. Firul mai subtire poate fi si din alt material decat nylon-ul (ata, lana).
Noduri terminale
51
Noduri De Atas
NODUL DUNCAN - nodul este recomandat
pt. legarea voblerelor ultralight sau a nimfelor. Dupa efectuarea nodulu i ramane o bucla mica care poate fi reglata la marimea dorita. Astfel naluca sau musca artificiala poate "juca" libera in timpul actiunii. In caz ca bucla s-a strans (in urma unei agatari sau capturi) bucla se poate ajusta din nou..Se poate folosi si gata strans, pt. orice legatura de atas (voblere, totative, agrafe,etc)
52
NODUL CRAWFORD - nodul are dimensiuni
mici, de aceea e recomandat pt. muste artificiale, rotative si varteje mici.
NODUL DUBLU CLINCI - folosit pt. fire
subtiri pt. legarea mustelor artificiale, rotativelor si vartejelor. Bucla dubla formata in ochiul naluci impiedica forfecarea firului.
NODUL FLAMAND - bucla pt. legarea
voblerelor.
NODUL WYSS - un nod destul de curios pt.
ca se face peste corpul mustei artificiale. In schimb are o rezistenta deosebita si pastreaza musca perfect in pelungirea forfacului..
Nodul Palomar
Este un nod folosit pentru legarea firului la agrafe, varteje, carlige cu ochet sau momeli artificiale
53
Faceti un nod simplu.
Treceti carligul prin ca patul buclei, trecand bucla peste ochiul carligului.
Strangeti nodul tragand usor de fir si de capat, si apoi scurtati capatul.
Nodul "Double Uni-Knot" este unul dintre cele mai puternice recomandate de producatorii firului textil impletit "Spiderwire".
1. Introduceti o bucla de 25 cm prin ochiul cirligului (sau agrafei)
2. Treceti bucla prin ochiul cirligului,lasind 12 cm de fiecare parte a ochiului
3. Faceti sase rasuciri ale buclei pe fir
54
4. Umeziti firul si stringeti firul principal iar nodul se va stringe pe ochiul cirligului.
Greseli frecvente: daca firul nu este umezit înainte de stringerea finala, se creaeaza o frecare a materialului textil iar linia va ceda la tractiune.
NODUL LEADER - pentru a tenua socul din
lansare care poate rupe firul, se poate atasa un "leader" de diametru mai mare. Nodul care face legatura trebuie sa "curga" cat mai usor printre inele.
55
NODUL BIMINI - un nod cu rezistenta 100%.
Se rasucesc mai intai intr-o directie cca. 1020 spire (1), se strang(2), si apoi in directia opusa alte 10-20 spire (3). Rezulta o matisare care va impiedica aparitia unor forte de strangulare, prin ininderea firului in nod. Se formeaza primul nod pe un brat al buclei (5), si apoi pe celalalt (6). Nod recomandat si ca atas, pt. voblere si alte naluci, daca se introfuce la inceput firul prin ochiul de legatura al nalucii.
56
NODUL BIMINI - Actioneaza in mare masura ca
un amortizor de socuri. Numarul standard de rasuciri este de 20, dar cu cat sunt mai multe rasuciri, cu atat nodul va fi un amortizor mai bun.
BUCLA DUBLU STRANSA - bucla cu
rezistentza foarte mare (95%) . Se formeaza 5-10 spire dute-vino si apoi se fac doua noduri simple peste bratele buclei.
BUCLA SIMPLA - singurul mod adevarat de
a lega o bucla simpla rapid........
57
Bucla
de racordare
1. Faceti o bucla la capatul firului ; treceti de trei-patru ori capatul buclei prin interiorul nodului
2. Stringeti si decupati capatul in exces
Noduri de rezistenta /Bucla pe linie 1. Formati o bucla pe linie
2. Treceti capatul liber de 6 ori prin bucla formata
58
3. Despartiti linia la mijloc si treceti bucla prin ea
4.Tineti de bucla formata cu dintii si trageti simultan de ambele capete ale liniei
5. Blocati nodurile prin stringere
Bucla Bloodbight
59
SCULELE Cum ne alegem lanseta
Am intilnit numeroase persoane care au cumparat lansete usoare pentru pescuitul crapului, sau lansete grele pentru pescuitul r apitorilor. Pe linga disconfort, acestia s -au lovit de o serie de probleme, unele extrem de costisitoare. Cunosc citeva cazuri in care la pescuitul crapului era folosita o lanseta cu actiune 10 -30 g, lungime 2.1 m. Nu mare a fost surpriza acelor pescari care, aruncind plumbi avind grutate cu mult peste cit recomanda producatorul lansetei, dupa un numar de lanseuri aurezistenta rupt lansetele. Acestia, in majoritatea incepatori, nu cunosteau nimic despre lansetelor (actiune, putere). cazurilor Dar sa vedem cum ne alegem lansetele. Lansetele se caracterizeaza prin doua elemente: actiune; putere. Actiunea poate fi: De virf (A) - actiune rapida; Mijocie (B) - actiune semirapida; Parabolica (C); Lenta(D). Actiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. In unele cazuri literele A,B,C si D sunt inlocuite prin cifre in intervalul 1,5 -5. Puterea este, de regula, determinata cu relatia:
P = g max x 10, unde g max - reprezinta masa maxima a plumbului, in grame (ex: Lanseta A 10 30 - lanseta actiune rapida, greutatea maxima a plumbului lansat intre 10 -30 grame). Daca alegem o greutate mult mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise; daca depasim sarcina recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt se ns decit in mecanica. Pe baza puterii putem alege firul corespunzator. Astfel, rezistenta firului trebuie sa fie de max. 7 ori puterea vergii. Daca avem de exemplu o lanseta cu puterea 300 g (deci 10 -30 g greutatea plumbului, inscrisa pe ea) firul optim e ste de maxim 3 kgf la nod, in conditii de soc. Un fir mai gros poate pune in pericol varga. Atentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 6 kgf rezistenta pe un tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator). Lungimea lansetei este si ea importanta prin distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul provocat de pestii mari. La pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se recomanda lansete de minim 2.7 m cu miner lung (pe ntru doua maini). Aceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari riscuri (daca exista si experienta) dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste cazuri, depinzind de experienta pescarului si de c alitatea celorlalte componente si vom mentiona aici in special mulineta. Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline. Lanseta - INTREBUINTAREA CORECTA SI INDICATII Daca aveti putina rabdare sa aceste rinduri si imi acordati minute veti putea salva de la moarte lanseta dvs. preferata«.deci««
cititi citeva
60
Cind intrati sau iesiti dintr -o barca , vehicul, sau treceti printre boscheti si pomi fiti foarte atenti cu lanseta dvs. Virful (spicul) se poate rupe (fractura) foarte usor , prinzindu -l in usa de la masina, impiedicindu -va, sau atagindu-l de un copac (numai citeva exemple..) Cel mai bine este sa dezasamblati lanseta pina ajungeti la destinatia dorita sau daca este dintr -o singura bucata minuiti-o cu minerul in fata. Cind luptati (drill) cu un peste nu tineti undita mai sus decit minerul . Aceasta va transfera energia intr-o zona cu un diame tru mai mic. Senzatia de a reduce din forta pe care o exercitati si din forta de lupta a pestelui sint evidente dar tot transferul mecanic il suporta lanseta, deci «important : MINUITI LANSETA NUMAI DE MINER. Daca pescuiti cu o undita de grafit in situa ti de furtuna cu descarcari elecrtice lasati lanseta din mana IMEDIAT , grafitul este un bun conducator de electricitate ca si mina, bratul, picioarele dvs. Economisiti ³gratarul´ pentru o zi cu soare in prezenta familiei. Daca pescuiti la fly cu muste care au ochi din metal sau alte greutati sau cind trageti o naluca si chiar un rig cu plumb agatat de o creanga sau de fundul apei, o lovitura directa a lansetei vreodata« este echivalenta cu un cufirsiguranta ideemai proasta. Asta mulineta in caz ca).v -ati intrebat Incercati saglonte trageti -de ( oricum oeste ieftin decit Daca va agatati rigul la fundul apei sa nu trageti cu lanseta in sus folosind spicul ; ca sa eliberati firul, indreptati lanseta pe axa firului si trageti usor in directia opu sa blocind pickup-ul mulinetei cu mina sau daca ajungeti la fir trageti direct de el lasind lanseta direct pe mal . Nu uitati ca inelul din virful lansetei este foarte expus la distrugere in cazul unor astfel de solicitari . Nu cred ca 20 de metri de fir si un rig face cit o lanseta. Cind va luptati cu un peste si sinteti fortat sa il urmariti cu virful lansetei - aflindu-va in barca sau intr-o apa mai mica - aveti grija sa nu frecati lanseta de fundul barcii sau de pietris aceast lucru deteriorind integr itatea batului. In situati de acest gen trebuie sa actionati rapid sa va salvati ³prietenul´. Nu stresati lanseta intru-n singur punct. Acest stress puternic se intimpla de regula atunci cind intepati pestele, lupta(drilul) de aproape sau atunci cind ri dicati pestele direct din apa fara ajutorul minciocului. Indoirea severa a virfului sau a lansetei intr -un singur loc transfera toata energia in acel punct si poate cauza o rupere. Lansetele sunt calculate sa reziste unei tensiuni in intregimea batului si solicitarea la care o supunem trebuie sa fie in concordanta cu limitele acestea. Cind aduceti pestele la mincioc sau la mina nu mulinati linia in intregime. O regula buna este sa lasati o distanta egala cu lanseta , daca aveti o lanseta de 3 metrii lasa ti si linia nemulinata de 3 metrii de la cirlig la virful lansetei. Ridicati virful lansetei incet si aduceti pestele spre mincioc, nu ridicati virful lansetei peste cap si sa apucati linia cu mina. Pestele poate sa zvicneasca si sa va prinda cu garda ³jos ´. Dupa ce aveti pestele in micioc si adrenalina a inceput sa fie la maxim sa nu uitam ca prietenul nostru zace rupt de oboseala undeva linga noi in iarba. Cele mai multe acidente se intimpla in aceste momente , uitind si din greseala calcind peste lanseta . Deci««.ATENTIE Evitati mulinarea agrafelor sau a cirligelor prin ! ultimul inel , aceastea pot deteriora insertia de ceramica sau chiar fractura complet virful
Un fir rosie
Intodeauna aveti grija la grosimea firului folosit . prea gros poate sa duca la rup erea prematura a batului. Ginditiva ca la un motor, nu treceti de linia a turometrului«nu?
Inainte de asamblarea lansetei stergeti de apa , 61
praf sau alte mizerii terminatia fiecarui segment . Aceste impuritati pot duce la sudarea imbinarii si creaza zgirieturi sau crapaturi in momentul dezasamblarii. Terminologia lansetei in limba engleza
EX - FAST = Foarte rapida FAST = Rapida MODERATE = Actiune mijlocie SLOW = Actiune inceata Actiunea lansetelor: Ne referim la caracteri stica flexari acestora, si variaza de la Inceata pina la Foarte rapida . O lanseta foarte rapida va flexa in portiunea de virf, o lanseta inceata va flexa in intregimea ei iar cea mijlocie... asa cum descrie si cuvintul , la mijloc Lansarea si recupera rea: Nu ma refer la recuperarea firului ci la recuperarea batului din Anumeautomat - in momentul lansari varga zonapozitiva negativa (in spatele nostru) .vibratie. Dupa lansare ea va flexa si in fata flexeaza nostra intrintr-o-ozona . Aceasta flexare dintr-o zona in cealalta afecteaza lanseul firului, perioada de recuperare pina la revenirea intr-o pozitie statica fiind critica . Cu cit este mai lunga ca durata de timp cu atita frecarea cu firul este mai mare si direct lanseul este mai scurt si inexact . Ideal este ca timpul de recuperare sa fie cit mai scurt posibil Cele mai bune din acest punct de vedere sunt lansetele de actiune rapida la care recuperarea este aproape instantanee. Puterea : In general ne referim la termenul de lanseu , dril si put erea de a ridica un peste (greutate) de la sol. Dar din pacate fiecare fabricant foloseste termeni de putere a unei lansete in termeni personalizati, unii de la 00 la 6 alti de la A la F - iar in Romania intilnim clasificarea dupa grame sau dupa Lbs . Cel mai bun sfat este sa contactati fabricantul sau distribuitori acestor companii, pentru a va clarifica aceast coeficient de putere al lansetelor .
Metode de intretinere si curatare a lansetelor
Dupa terminarea partidei de pescuit fie la apa sarata f ie dulce - clatiti lanseta intr-o solutie calduta diluata cu in detergent vase ca sa sa oeliminati si mirosuri. Usacati lanseta inainte de a pune husa. In de plus puteti stergetiorice cu o reziduri solutie de silicon sau o ceara de lustruit mobila , asta numai daca vreti sa arate bine pina la urmatoarea partida de pescuit. Curatati, ungeti filetul si mecanismul de prindere al mulinetei, cu un ulei mineral cum ar fi WD40 sau un ulei anti -coroziv In timpul calatoriilor sau al deplasarilor tineti lans eta in husa sau si mai indicat in tuburi construite special transportului. Lansetele neprotejate sint in permanenta expuse riscului de a se distruge. Verificati periodic terminatile sectiunilor si ghidurile (matisarea si ceramica). Nu depozitati lanseta intr-un loc umed, cu temperaturi ridicate sau foarte coborite, alegeti un loc uscat la o temperatura medie Ocazional ungeti capetele de jontare cu ceara sau parafina, aceast lucru va duce la o inadire perfecta si o dezasamblare mai usoara Feriti lanseta de copii , au o placere nebuna sa se dueleze cu ele si sa distruga lucruri scumpe «si nu uitati ciinii « acestora le place tare mult sa roada minerele de pluta Hmmmmm era sa uit « la asamblarea lansetei pozitionati virful pe axa la 90 de grade si rotiti-l in pozitie dreapta apasind usor cele doua sectiuni inspre inaditura aliniind inelele intre ele. La dezasamblare procedati in revers . Nu apucati lanseta de inele cind executati aceasta manevra««« Sper ca nu va-am rapit prea mult timp, sper ca a rticolul meu sa salveze macar o lanseta, cel pitin stiu ca mi-am facut datoria««
62
Despre mulinete In functie de schema cinematica, mulinetele sunt de 2 tipuri:
-mulinete cu tambur rotativ (in mai multe variante);
-mulinete cu tambur fix (in mai multe variante) . In functie de lagarele utilizate intilnim: mulinete cu bucse; mulinete cu rulmenti; mulinete mixte. Cele mai raspindite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fix. In general, cind cumparam mulinete trebuie sa ne orientam catre acele modele care corespund scopului urmarit; pentru pescuitul rapitorilor sunt utile mulinetele cu tambu r mic, usoare, cu cit mai multi rulmenti. Pentru pescuitul stationar vom putea opta si pentru modelele cu bucsa sau mai recomandat mixte, tinind cont ca pretul este proportional cu numarul de rulmenti, iar marimea acesteia va fi aleasa in functie de grosim ea si lungimea firului dorit. Uzual, pentru pescuitul stationar se aleg modelele cu marimea tamburului 40 50 care pot fi incarcate cu circa 100 -150 m fir 0.3 - 0.35 mm. Angrenajele mulinetelor trebuiesc anual unseacestea cu ulei sau vaselina in functie de grav. Pentru recomandarile producatorului in caz contrar putindu -se uza si deteriora un travaliu mai putin obositor, la pescuitul pestilor mari, sunt avantajoase mulinetele cu frina pe fir. Intotdeauna pescuiti cu frina usor slabita, altfel puteti fi s urprins de pestii mari, in special in faza inteparii acestora si ... consecintele vor fi neplacute.
Din secretele plutelor de pescuit Atunci cand avem o varga si dorim s -o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne gadim este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in juvelnic; apoi urmeaza carligul: cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este lasata pluta si apoi plumbii. Numai ca sunt situatii cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest ultim element - pluta - care are rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai putin eficient, ca pestii ataca momeala. In functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta poate fi realizata din materiale primare (varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc.) sau materiale compozite (lemn de esenta speciala, pluta, teavaMai de ac de seringa). Partea din plutala care ramane deasupra luciului apei seplastic, numeste antena. departe, in functie de distanta care pescuim si de acuitatea noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat sa existe un contrast suficient intre culoarea apei si culoarea antenei. Cand distanta este mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata re alizata din polistiren expandat sau plastic. Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o asigure este flotabilitatea. Odata aleasa, pluta trebuie lestata cu ajutorul unor plumbi calibrati, asa incat aceasta sa aiba o pozitie in general ve rticala pe luciul apei. Plutele de firma au marcate pe corp si antena o serie de repere care ne indica nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si 63
greutatea plumbilor pentru lestare. Insa ce nu se stie este ca forma plutei joaca un rol esential in viteza de reactie a acesteia (durata timpului de revenire la suprafata) atunci cand pestele trage. O pluta scufundata care revine foarte repede in pozitia initiala va fi denumita "pluta rapida" iar in cazul opus, cand revine mai lent la pozitia initiala, o vom denumi "pluta lenta". O pluta rapida este caracterizeaza de o forta arhimedica mare ceea ce presupune ca la scufundare pestele trebuie sa traga serios de momeala. Daca pestele este rapitor atunci totul este in regula, acestia fiind mai agresivi; daca pest ele este pasnic, este foarte probabil ca acesta sa se sperie de rezistenta ridicata opusa de pluta si sa lase imediat momeala. Ne propunem in continuare sa explicam fenomenul fizic care sta la baza proiectarii plutelor. Teoria are la baza legea lui Arhimede care spune ca asupra oricarui corp scufundat intr -un lichid actioneaza o forta de jos in jus a carei marime este data de greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp. Un model simplificat, dar destul de precis, este prezentat in fig. alaturata . In timpul pescuitului, pluta este supusa actiunii a 2 forte importante: 1. Greutatea ansamblului pluta -fir-ac-momeala-plumbi de lestare (G); 2. Forta arhimedica (A) care actioneaza asupra plutei. Diferenta dintre A si G, proiectata pe axa X (vezi figu ra alaturata), ne da rezultanta (N), care poate fi orientata in sus (cand A>G - lucru de dorit), in jos (pentru G > A - caz nedorit pentru pescuit) si cazul particular N=0 (cand G=A, pluta este aflata in echilibru). Primul caz (N>0) este cel vizat de orice pescar, adica atunci cand pluta invinge greutatea lestului. Marimea rezultantei N ne da tocmai acceleratia cu care pluta revine la suprafata apei. Aici intervine un paradox: vreau ca N > 0 (adica sa vad pluta deasupra apei) dar N > 0 inseamna o rezistenta opusa de pluta care ar putea fi simtita de peste, in sens nefavorabil. Daca N scade foarte aproape de zero pluta poate reveni foarte greu deasupra apei, ramanand mai mult timp scufundata desi pestele poate intre timp a lasat momeala. Care este compromisul optim ? Aici intervine maiestria fabricantului. Analizand cele doua forte, G (greutatea) poate fi considerata constanta, in timp ce a doua (A) se modifica in momentul in care pestele trage, dupa o lege ce tine cont de forma si marimea partii nescufundate plutei. Nu vomcare insista asupra partiiideala de calcul matematic insa vom prezenta aconcluzia finala arata ca forma a plutei este cea a picaturii de apa aflate in cadere, prevazuta cu o antena supla, colorata pe tronsoane in mai multe culori vii (gal ben-rosu) - vezi fig. de mai jos. Dupa cum observati, pluta are o forma ce se poate reduce la doua figuri geometrice: o semisfera si respectiv un con. Avantajul acestei plute este acela ca asigura o flotabilitate stabila iar volumul mic situat deasupra nivelului apei determina o crestere optima a fortei arhimedice atunci cand pestele trage, asa incat pluta nu este simtita de peste. In functie de gustul nostru, semisfera de baza poate avea un diametru mai mic incat pluta va fi mai supla, caz recomandabil pen tru o lansare usoarala distante mari.O forma deosebit de
eficienta este si aceea a unui elipsoid de rotatie cu raport mare intre cele doua axe ale sectiunii longitudiale (vezi prima figura). Cercetarile efectuate au demonstrat ca partea din pluta situat a deasupra apei (exceptand antena) trebuie sa fie de cca. 10 -15 % din inaltimea plutei (se considera ca momeala este in carlig). Pentru pestele rapitor agresiv aceste recomandari nu mai sunt valabile. Din contra, pluta se poate folosi in pozitie inversa, cu semisfera deasupra. Ultima faza este aceea a echilibrarii plutei cu ajutorul unor bilute de plumb, fixate pe fir la cca. 5 -10 mm deasupra carligului. Pentru cazul pestilor pasnici, vom adauga bilute pana cand corpul plutei va fi scufundat in proportie de cca. 85-90%. O astfel de pluta va avea o viteza de reactie suficient de buna si nu va deranja pestele in timpul atacului. Modul de lestare nu este chiar intamplator. Atunci cand pescuim pe fundul apei, pestele are tendinta sa ia momeala si sa urce spre s uprafata. Spunem ca "a pus -o pe lat". In acest caz pestele ridica spre suprafata plumbii lasand pluta fara contra-greutate. Daca plumbii sunt mai grei, unele specii de pesti de talie 64
mica ar putea simti greutatea plumbilor si deseori lasa momeala si pleaca . Pentru a atenua acest soc se recomanda o lestare graduala, in 2 -3 trepte, ca in fig. alaturata. Astfel, imediat langa carlig punem un singur plumb, mai usor. Urmeaza apoi ca la 3 cm sa mai adaugam inca 1-2 plumbi si ultima treapta, de sus, restul plumbil or. Lestarea graduala este deosebit de eficienta mai ales la pescuitul caraselului, la rosioara, babusca. Un alt avantaj este acela ca pluta se inclina treptat anuntand din timp intentia pestelui. Trebuie subliniat si un mic dezavantaj al lestarii graduale si anume acela ca in timpul lansarii sau la intepaturile ratate plumbii se pot incurca intre ei formand uneori noduri. Concluzii: - o pluta de calitate are forma corpului asemanatoare unei picaturi suple de apa aflata in cadere, cu antena subtire, eventual cu o "perla" viu colorata in capatul superior al antenei; - pentru pestii pasnici, corpul plutei de forma optima va fi scufundat in apa in cea mai mare parte (85-90%), a reduce rezistenta opusa dede pluta in80 timpul atacului; - pentru pestii rapitoripentru pluta va fi scufundata in proportie max. %, restul de 20 % cotribuind la cresterea rezistentei opuse de pluta in timpul scufundarii, in vederea autointeparii; -lestarea eficienta se face gradual, cu mai multi plumbi plasati pe fir in mod echidistant.
Momeli artificiale - voblerul - elemente constructive Concepia unui vobler este destul de complex. Dimensiunile, orientarea i lungimea bavetei, mrimea cârligelor, culoarea, totul este important pentru ca la orice tur de manivela voblerul dvs. s evolueze la adâncimea dorit i s imite cât mai mult un mic petior rnit sau speriat. Materialul de construcie poate fi lemn de balsa (cel mai rspândit datorit uurinei prelucrrii) sau plastic. Pentru sporirea atraciei voblerului, unele modele au în interior 2-3 bile care prin lovire produc sunete ce atrag petii rpitori. Din punct de vedere a stratului de apa in care evolueaz voblerul, acestea sunt de trei tipuri: Floating (plutitor) - densitatea voblerului este mai mica decât a volumului de apa dislocuit, i deci acesta plutete, evoluia lui desfurâ ndu-se in primii 80 cm ai apei, datorita bavetei; Suspending - voblerul are densitatea egal cu cea a volumului de apa dislocuit, deci va rmâne in echilibru la orice adâncime a apei ar evolua; Sinking (scufundtor) - voblerul are densitatea superioar v olumului de apa dislocuit. Lsat liber voblerul se scufund. Aciunea ii este dat îndeosebi de bavet. Imaginile urmtoare cu ajutorul crora voi încerca sa detaliez elementele constructive ale unui vobler, sunt ale unui Rapala de 6 cm, model Husky Jerk, de tip suspending.
Tija de fixare a cârligelor Este fcut din oel inoxidabil i traverseaz corpul voblerului prin interior, de la cap la coad, revenind sub partea ventra l. Din ea se formeaz atât ocheii de prindere a cârligelor, cât i cel de ataare a liniei. Nu este deci nici un pericol ca acestea s se desprind la traciunea unui peste mai rsrit. In plus, se obine o dispunere coliniar perfect a cârligelor, ceea ce ii confer voblerului o evoluie corect. Semnalele int Sunt acele elemente de desen care determina rpitorul s atace voblerul, confundându -l cu prada sa obinuit. 65
Se remarc în primul rând ochiul, pe al crui fond alb se poate detaa irisul cu uu rin. O mica linie neagr în jurul ochiului subliniaz întreg ansamblul, dând un plus de expresie i de via privirii.
Branhiile sunt un alt semnal int. D e obicei sunt de un rou aprins, vizibil de la distan.
Înottoarele pectorale sunt de asemenea desenate, ceea ce duce la o asemnare i mai mare cu przile obinuite ale tiucii. La modelul de fa branhiile sunt scoase în relief, fiind uor supraînlate fa de restul corpului.
Toate aceste semnale in t determin o zon de atac atractiv pentru rpitori, imediat în faa cârligului ventral. Ochetul de ataare la linie Poate fi în faa voblerului, ca în imagine, sau pe bavet, la modelele scufundtoare. Inelul despicat prin intermediul cruia se ataeaz la linie îi confer voblerului o mare mobilitate, vital pentru o evoluie corect.
Cârligul ventral Este plasat aproape de capul voblerului, puin înapoia grupului de semnale int, cu ajutorul unui inel despicat. Deschiderea ancorei nu depete limea voblerului, pentru a limita numrul de agri în vegetaie. Unele voblere, în general cele mai mari, au dou cârlige ventrale. 66
Cârligul terminal Deschiderea ancorei este acum, dei aceeai cu cea a ancorei ventrale, mult mai mare decât limea cozii voblerului. Aceasta permite ca în cazul unui atac din spate rpitorul s se înepe înainteînde a ajunge propriu -zis al voblerului i astfel s nu aib nici un punct fix de sprijin tentativa delaa corpul se elibera.
Decorarea voblerului Suprafaa voblerului este perfect neted, pentru un înot al acestuia cât mai uor. Lacurile cu care este vopsit au o mare rezistent la uzur, pentru a putea face fat atât loviturilor din trusa pescarului, cât i ocurilor agrilor în vegetaie i dinilor petilor rpitori.
Pe lâng grupul de semnale int, de obicei corpul voblerului este decorat cu solzi, cat mai real desenai. Spatele voblerului e ste de obicei de o culoare închisa, iar burta alburie, în încercarea de a imita cât mai bine un petior momeala. Cele mai noi modele ale firmei Rapala au un desen holografic, care duce la dispersarea luminii primite în toate culorile curcubeului, luminând astfel pân în adâncul apei. Baveta Este construit dintr-un plastic dur, pentru a nu se sparge la impactul cu obstacolele subacvatice. Baveta este poate cea mai important parte a voblerului, determinând evoluia acestuia in ap. Cu cat baveta este mai m are, cu atât voblerul plonjeaz mai mult. Ochetul de fixare a liniei este fixat chiar în bavet la modelele profund scufundtoare, pân la 6 -8 metri
Momeli artificiale - voblerul - tipuri de baveta Lungimea i înclinarea bavetei voblerului, alturi de densitatea corpului acestuia în raport cu densitatea apei, joac un rol primordial în evoluia unui vobler. Baveta în unghi drept Echipeaz îndeosebi voblerele de mrime mic -medie, i care evolueaz în stratul superficial al apei (primii 30 -50 de centimetri). Acest tip de bavet confer voblerului un tip de înot sacadat, deosebit de atractiv pentru bibani i tiucile mici. 67
Baveta O gsimînclinat la cele mai multe vo blere, atât la cele puin scufundtoare (maxim 3 metri adâncime), cât i la cele tip suspending (densitate egal cu cea a volumului de ap dislocuit).
Baveta orizontal Echipeaz voblerele scufundtoare. Cu cât baveta este mai lung în raport cu corpul voblerului, cu atât acesta va plonja mai rapid. Densitatea voblerului influeneaz în mod egal adâncimea sa de lucru, în timp ce limea bavetei influeneaz amplitudin ea vibraiilor i înotul mai mult sau mai puin sacadat.
Baveta ... absent Exist unele voblere care nu au bavet, din categoria celor scufundtoare, care o înlocuie sc prin mutarea ochetului de ataare la fir deasupra voblerului, în faa aripioarei dorsale. Rolul bavetei este luat de fruntea petelui.
68
Fir
textil sau nyl on ?
In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozite - multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului. Avantaje nylon: este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna; umple bine mulineta, da siguranta lanseului; rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce -l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate; utilizabil la toate tipurile de inele. Dezavantaje nylon: rezistenta la frecare este limitata; la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace; suporta destul de rau ultravioletele; uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anu al. Avantaje fir textil: rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale; rezistenta la uzura este foarte buna; durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani); coeficient de intindere aproape nu l fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari; Dezavantaje fir textil: asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet); rigiditatea firului nu iarta lansarile r atate; pretul ridicat. de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de Tinindeste contfoarte de descrierile calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari. Alegerea firelor se f ace in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare. Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi. 69
MOMELI Momeli animale Insectele - Efemerele:fac prte din ordinul insectelor, au corpul subtire, in lungime de ~ 4
cm, moale, terminat cu 2 -3 filamente si 2 perechi de arip i transparente. Larvele de efem ere mai poarta si denumirea de babita, rusalii sau vetrite. Trichopterele & Friganele: Plecopterele: musca de piatra, musca de arin, musca de urzica Diptera: tantarul, musta califora (larva - viermusii) Libelulele:
impart in mai multe (Chironomus) - denumite rase, dintre popular care calul mentionez dracului,cele calultrei popii, mai se des intalnite: liblelula alba, libelula verzuie, libelula demoazele. Aceasta insecta seamana cu tantarul, este foarte mare, dar nu pisca, eventual ne poate deranja zaz aitul permenet si monoton al roiurile uriase adunate deasupra apelor. Larvele acestora duc o viata acvatica dezvoltandu-se in namolul anumitor ape. Larvele mari se pot depozita in conditii de temperatura intre 0 si 4 grade C, chiar si in cutiutele cu veget atie, fiind mereu atenti sa la mentinem umiditatea, stropindu -le cu apa statuta. Acesta larve sa por pastra in hartie de ziar, bine inmuiata in apa de ploaie, aplicand mai multe straturi, lasand uscat doar stratul din exteriori. Procurarea acestor larve es te un procedeu mai dificil si de aceea va sfatuiesc sa la cumparati din comert. Larvele de libelula sunt momeala de baza la toate competitiile de pescuit stationar fiind folosite da majoritatea concurentilor. Aceste larve pot fi adaugate in nade alaturi de alte "condimente". La pescuitul cu aceste larve vom folosi un carlig nr. 14 -18 cu tija subtire si vom avea grija sa le intepam in cap, adica in partea mai groasa, putin verzuie. Saltatoria: lacuste, greieri, coropisnite Coropisnite - au o lungime de 3 -5 cm, au corpul catifilat, dar butucanos, cu picioarele potrivite sapa galerii cafeniu, pe sub plante pe careca le niste roadelopeti, cu falcile sale pentru groase.a Mreana si somnul sunt usor ademeniti de o astfel de momeala plasata pe carlige de 4 - 2/0, cu tija lunga. Pastrarea acestor insecte se face in cutii de chibrituri (cate una) sau in cutie de lemn compartimentata precum un penar, pentru a evita obiceiul lor de a se manca daca sunt puse impreuna. Gandacul de colorado: poate fi folosit in specia l la pescuitul cleanului. Culoarea rosie a aripilor membranoase, la exemplarele adulte este extrem de incitanta pentru cleni . Ramele - Au corpul aproape cilindric, format, din numeroase inele, de culoare roscata, roscata -vinetie, moaronie. In cadrul pescuitului sportiv ramele constitue o momeala aproapa universala. Exista mai multe specii de rame: ramele de roua - traiesc in solul gradinilor si diverselor culturi agricole, lungimea lor abisnuita este de cca 15 cm, unele ajungand pana la dezvoltarea reco rd de 40 cm. Dupa ploaie cand galerilechiar lor subterane suntzilei, inundate, ele ies de la suprafata terenului si in timpul astfel ramele roua prefera activitate nocturna. culegerea acestor rame pe timp de noapte se practica cel mai bine cu ajutorul u nei lanterne cu filtru galben (lumina puternica la sperie si acestea se retrag rapid in ascunzatori), iar extragerea lor din gauri a celor prinse de cap se face cu rabdare. Pastrarea acestor rame se face in pament pus in cutii din metal, lemn sau saculete din bumbac. Containerele din plastic (pungi, cutii) nu sunt indicate. Adaugarea catorva bucatele de tomate sau zatului de cafea asigura o buna hranire pentru ramele destinate mai multor partide de pescuit. 70
ramele de piatra sunt mai mici decat cele de roua , mai deschise la culoare si se remarca printr-un inel proeminet in partea anterioara a corpului; ele sunt mai vioaie in carlig, exercitand o atractie mai mare; culegera lor se face de sub pietre si bolovani cu o anumita cantitate de umezeala ramele de gunoi de grajd se dezvolta pana la 7 cm, au un corp mai subtire su culoarea rosie. Se folosete la pescutul pestilor cu gura mai mica (babusca, rosioara, platica, caras mic etc.) ramele de padure rama de balta (rama serpesca) Se gaseste in solul umed al apelo r si poate fi folosita
pentru ogama larga de pesti lacomi. lipitoarea este o momeala redutabila pentru prinderea unor pesti ca: somn, salau, crap mare, clean mare rama de mare momeala de baza in ppescuitul chelalului, cambulei, limbii marina, calcanul etc. Viermusi: Viermusii de carne reprezinta una dintre cele mai atractive momeli pentru Pentru pescuitul in balti; este eficienta pentru pesti pasnici in special. a avea niste viermusi buni trebuie sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti altfel ne trezim la balta cu muste. Viermusii tineri (prospeti) prezinta in abdomen o pata intunecata. Sunt de preferat viermusii mari care se vor pastra in frigider, in cutii inchise - prevazute cu gauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai. Pink: Sunt niste viermisori mult mai marunti ca cei folositi in mod obisnuit. De obicei sunt colorati in rosu sau portocaliu. Sunt mai rezistenti ca ceilalti viermi, putand fi tinuti si doua luni in frigider. Pe carlig, un vierme alb si vreo doi pinkie pot sa "sparga gheata". Crustacei: latausul - sunt o momeala atractiva pentru pastrav, lipan, mreana, caras, platica, cosac, batca, biban Pestisorii: plevusca, babusca, tipar, oblet, rosiara, carasel, boarta, sabioara, guvid, hamsie si bucati din acestia constituie momea la generala o rapitorilor Broscute & mormolocii: Dau rezultate sigure in capturarea stiucii, somnului, cleanului mare. Altel momeli de srcine animala: organele de vita, de pasare - se folosesc cu succes la capturarea cleanului si somnului, sangele proaspat - este o buna momeala pentru rosiara, babusca, clean, si alti pesti carnivori, branza, cascavalul - o momeala deosebita pentru mreana, platica etc. diferite larve: larva de omida, pentru clean mreana etc
71
Momeli Animale - Pescuit la mare Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr -o scurta vacanta nu uitati sa mergeti si la o partida de pescuit la malul marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de beton. Pentru aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli vii . Cele mai des folosite sunt totusi momelile vii si din aceasta categorie fac parte rama de mare, garizii, scoica alba,si neagra, aterina, hamsia. Rama de mare
Culoare: verzui inchis si maroniu. Dimensiuni: 2-8 cm, poate ajunge si la 10 cm lungime. Habitat: traieste in apa marii afundata in zonele nisipoase. Pastrare: ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda se pastreaza la frigider sau intr-un loc intunecos si racoros timp de mai multe zile. Cum o procuram: se intra in apa la adancim ea de 60-80 cm.se sapa la cazma la adancimea de 10 -20 cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal pentru a scoate rama intreaga ea rupandu -se foarte usor. Este poroasa si are foarte multe picioruse (cili). Garizii de piatra
Culoare: verde deschis. Dimensiuni:2-8 cm.lungime. Habitat: traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare. Pastrare: garizii se pun intr -o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 12 ore sau intr -un loc racoros si intunecos maxim 6 ore. Cum ii procuram: se prind cu minciogul la mal de plasa avand mici. cand sunt Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi mare. De ochiuri preferatfoarte a se pescui vii. Acesti garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi. Garizii de nisip
Culoare: galbui spre bej deschis. Dimensiuni: 2-8cm lungime. Habitat: traiesc in apa marii in zonele nisipoase. Pastrare: garizii se pun intr -o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la frigider maxim 24 ore sau se fie rb in apa cu sare si se tin la congelator. Cum ii procuram: plimbandu -ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la adancimea de 20-100 cm. Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. Acesti garizi nu se consuma de catre om avand foarte mult nisip in ei. Scoica alba
Culoare: alb.cele mai mari exemplare ajung la 10 -15 cm. Dimensiuni: Habitat: traieste in nisipul de pe fundul marii. Pastrare: carnea de scoica proaspata se pune intr -o cutie la congelator sau se fierbe in apa cu sare si se tine la frigider cateva zile. Cum o procuram: se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri. Folosinta: ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid. Scoica neagra-idem ca la scoica alba. 72
Aterina
Culoare: alb verzui. Dimensiuni: 5-12 cm.lungime. Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii. Pastrare: la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic. Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade) cu ochi foarte mic. Folosinta: ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate speciile de peste rapitor din mare. Se poate consuma si de catre om. Hamsia
Culoare: alb-argintiu. Dimensiuni: 5-10 cm. lungime. Habitat: traieste in bancuri marisau in apa marii. Pastrare: la frigider proas pata sarata in pungi de plastic. Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade)cu ochi foarte mic. Folosinta: ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti rapitorii din mare. Se poate consuma si de catre om.
Momeli artificiale Mustele artificiale: sunt momeli de baza pentru apele de munte si cele colinare pntru pescuiul pastravului, lipanului, lostrita, si cleanului etc. musca uscata - imita o insecta vie care pluteste pe suprafata apei musca umeda - imita o insecta purtata de curentul apei in adancime. ninfa - imita o larva de insecta. Naluca: este o momeala artificiala, care prin modul cumOeste purtata prin apa de pescar, poate atrage si prinde peste rapitor. naluca da rezultate numai daca pescarul o manevreaza cu incredere si iscusinta, reusind sa dea iluzia vietii, cunoscand reactiile pestelui rapitor. Aceste momeli artificiale au o evolutie in apa diferita in functie de modelul ales si tehnica recuperarii. O recuperare rapida, cu opriri bruste (se da timp nalucii sa se scufunde) se imita un pestisor cuprins de panica la apropierea pericolului, iar o recuperare lenta, dinamizand evolutia lingurii sau voblerului prin jocul din varful vergii si din manivela mulinetei, vitaza medie de deplasare a naluci i fiind suficient de mica pentru a convinge rapitorul sa accepte o prada ce se ofera "pe tava". Exista mai multe tipuri si dimensiuni de naluci. Acestea sunt: Linguri oscilante - acestea isi leagana (balanseaza) muchia in timpul
inaintarii prin apa.
Linguri ondulate - acestea inainteaza in apa cu miscari unduitoare,
serpuitoare sau valurite Rotativa - este o momeala artificiala a carei paleta se invarte in jurul unui ax sau fus, are un mare efect asupra senzorilor optici, auditivi si laterali ai pestilo r rapitori. Cele mai cunoscute rotative sunt cele Mepps (Franta). Voblerul - este o artificeala din lemn sau din alte materiale (plastic,
cauciuc, pluta), care imita un petisor pentru a atrage rapitorii. Acesta are in apa o evolutie nehotarata, sontica ita. De regula acesta pluteste pe apa si se scufunda numai cand este tras, nivelul de adancime depinzand de forma corpului, si de pozitia barbetei pe care o poarta. Voblerele sunt dotate cu 1,2 sau 3 ancore. Exista pe piata o gama 73
variata de modele, nuante i, si marimi, insa cele mai cunoscute si eficiente sunt faimoasele voblerele Rapala, de productie finlandeza si voblerele Cosma care au raport pret/calitate foarte avantajos pentru toti pescarii. Dintre modele cele mai intalnite amintim: Voblerele plutitoare, care sunt construite astfel incat acestea la tragere sa strabata apa la o adancime de 10 - 25 cm, infunctie de viteza de recuperare imprimata de mulineta. Voblerele cosmopolite, voblere care pot evolua la orice nivel al apei, in functie de viteza de re cuperare. Voblerele scufundate, sunt acelea care dupa lansare se opresc la o anumita adancime in apa ( 10 - 50 ) cm , nivel la care se pot recupera printr -o mulinare lenta, cu opriri si reluari, penrtu a lasa impresia unui peste bolnav. Voblerele de fund, sunt cele care dupa lansare coboara pana ce ating adancimea maxima. Cu cat folosim o viteza de recuperare mai mare, cu ata ele strabat apa la un nivel mai inalt. La alegerea voblerului trebuie sa tinem cont de anumite lucruri: de adancimea la care vrem pes cuim, de pestele pe care il cautam, de luminozitatea zilei si de zona in care pescuim. Twisterul momeala artificiala din plastic moale, care- este imitaodiverse animale acvatice
(pestisori - shad, broscute, rame, viermi), avand un mare efect asupra ra pitorilor. Twisterele se produc intr-o intr-o larga si variata gama de dimensiuni si nuante, pentru a satisface toate nevoile pescuitului la rapitor. Diversele twistere sunt insotite de un carlig cu plumb sau fara denumit "jig" Brisca - este ca o lama de briceag (usor curbata),
astfel incat actionata pe verticala sau oblic sa aiba o miscare oscilanda, ondulatorie sau mixta. Este dotata cu cate un singur carlig la capat fixat prin lipire. Dandineta - asemanatoare bristei (ca o frunza de salcam) evolueaza pe verticala, ori oblic,
cu miscari leganate, valurite sau mixte. Este dotata cu cate un singur carlig la capat fixat prin lipire. Mormasca - arificiala micuta, poate evolua in apa pe verticala cu miscari sacadate, mai mult
pe care il imita, in funtie de "jocul" pescarului, realizat prin dinamizarea varfului de lanseta, ea este folosita in principal la copca.
Momeli vegetale Mamaliga: cu un adaos de faina de grau, sofran si indulcita cu zahar, miere etc si aromata cu anason, sub forma de cuburi, este o momeala larg folosita pentru prinderea ciprinidelor. Exista insa diferite retete de preparare a mamaligii. Cocoloasele: din miez de paine, mamaliga si putin ulei de canepa sau comestibil reprezinta o momeala universala la ciprinide. Pastele fainoase: cus-cus - este o momeala foarte buna pentru capturarea scobarului dar si al altor ciprinide. Boabele de cereala: porumb, grau, orz, ovaz - fierte la foc domal pentru a se umfla fara a plezni, constitui o momeala cepoate fi folosita pe tot timpul sezonului cald la ciprinide.
aceste ocereala Exista gama variata (porumb, degrau) aromemiere, cu care vanilie, sunt anason, imbunatatite capsuni, tutti frutti, caramel, etc, De asemanea acestea se pot folosi in stare naturala luate direct de pe stiuleti proaspeti (porumb in lapte) sau se poate folosi cel uscat lasat cateva zile la inmuiat inainte de partida. Se foloseste in special la pescuitul crapului (detalii -> click aici) Boabele de mazare: fierte, dau rezultete la prinderea carasului, platicii, caracudei, s cobarului. 74
Boabele de canepa: mai mari, fierte la foc domal, pot fi
folosite cu succes la pescuitul crapului, mrenei, scobarului, linului, si alte ciprinide. Deasemenea aceste boabe se folosesc ca nada. Cand sunt fierte aceste seminte elibereaza o substanta uleioasa pe placul pestelui. Nu aruncati apa in care le-ati fiert, pentru a o amesteca cu nada. Cel mai bun mod de a pastra gata preparate aceste seminte, chiar mai mult timp este acela de a le tine la inmuiat timp de 12 ore in apa rece, apoi de a l e fiebe timp de 2 min., dupa care se toarna intr-un vas sau galeata cu capac, asa incat sa stea inchise etans, fara aer. Desfacerea lor ar trebui sa aiba loc in galeata, nu in cratita, in timpul fierberii. Boabele fasole: excelentaSepentru poate trata cu miere pentru a deveni dulce si cade urmare irezistibila. poatecrap folosisi silin,in se nada. Cartoful: fiert, indeoseb cel de culoare galbuie, se foloseste pentru prinderea ciprinidelor Alunele: Sunt o momeala excelenta pentru crap si biban. Se pot pune in carlig 2 au 3, sau pot fi prinse cu ajutorul unui fir de par. Fructele: cele bine coapte sunt foarte apreciate de clean, scobar etc. (cirese salbatice, corcodus, zmeura, mure) Boilies: sunt bilute din paste fainoase colorate si aromate pentru carp, caras mare etc. Devin din ce in ce mai folosite si cu rezultete record.
MOMELI PREPARATE MAMALIGA
Malaiul folosit se cerne de mai multe ori si fierbe rea se face la foc mic, altfel mamaliga se sfarma! Intr-un vas (tuci) se face o mamaliga obisnuita de dimensiuni reduse si nu se pune sare. Mamaliga obtinuta se rastoarna pe un fund de lemn si se amesteca cu malai cernut pina nu se mai lipeste de miini (at entie la amestec, de aceasta depinde taria si elasticitatea mamaligii finale). Apoi se pune din nou la fiert in tuci. Mamaliga este gata cind pluteste razant sau se inalta deasupra apei in care fierbe. Dupa fierbere, se scoate si se inveleste intr-o bucata de tifonsi se lasa la racit. Se adauga dupa preferinta diverse arome si coloranti (rom, zahar vanilat...), atractanti... Se face o mamaliga obisnuita fara sare, iar dupa ce a fiert, se adauga malai pina amestecam foarte greu (operatiunea se face repede, altfel ramine malai nefiert). Trebuie sa se adune pe lingura si sa se desprinda de pe peretii tuciului. Racita, mamaliga va fii foarte tare si va rezista pe cirlig la citeva aruncari. Bineinteles, se pot adauga indulcitori, atractanti... 3/4 parti malai, 1/4 parti faina alba la care se adauga si sofran. Se amesteca bine in stare uscata. Punem la fiert apa si adaugam cu lingura apa calda amestecind continutul pina devine ca o coca ceva mai tare. Cind apa a inceput sa dea in clocot, se fac bile si se pun in framinta vasul in care bine fierbe una cite apa. una, Cind se se face ridica un bulgare la suprafata, mare.se In scot timpul si framintarii se lasa la racit, se potapoi adauga se atractanti... PIINEA Se inmoaie o bucata de miez de piine de marimea un ui mar cu un ou batut. La fel de bine se poate inmuia in lapte. Se amesteca bine si se poate adauga halva, scortisoara...
75
CINEPA Se lasa boabele la germinat 48 ore in apa rece, apoi se pun la fiert si imediat ce se crapa le luam de pe foc. Se spala de 2-3 ori in apa rece... GRIUL 5 parti apa si o parte griu. Se fierb pina apare miezul alb, se varsa apa si se toarna apa rece peste el. Se pastreaza la rece...
BOILES Se amesteca bine: 2/4 pesmet, 1/4 malai cernut, 1/4 fulgi de ovaz. Se bat 12 oua l a 500g compozitie, se toarna intr -un vas dupa care framantam bine pana omogenizam. Modelam cu mana bile de 1-2 cm diametru, si apoi le punem intr -o plasa de sarma si le introducem in apa clocotita. Le lasam la fiert pana se ridica la suprafata, le scoatem, le punem la scurs pe o carpa uscata, dupa care le punem la rece. Se amesteca: 15% faina de soia, 10% alune prajite macinate fin, 25% gris, 25% malai, 20% lapte praf, 5% seminte prajite si macinate de canepa. Se amesteca cu 12 oua la 500g compozitie si se fierb pana se ridica la suprafata. Se recomanda nadirea cu bilute nefierte puse pe naditor sau in punga solubila .
Mamaliga pentru patratica Reteta 1 Ingrediente:
apa 2 litri faina de porumb (malai) circa 1 kg faina de grau sofran atractant pentru pesti lichid ± anason, vanilie, capsuni ... Calitatea malaiului (granulatia) este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de mamaliga. Dintr-un malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface usor si ne vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului printr-o sita, cu cat mai fina cu atat mai bine. Se pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de lingurita, precum si atractantul. Dupa ce apa da in clocot se pune malaiul, si se lasa sa fiarba circa 20 -30 de minute. Cind mamaliga e aproape fiarta se amesteca bine cu facaletul. Pana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi obisnuite. Urmeaza insa faza a doua, menita sa le dea cubuletelor rezistenta si elasticitate. Mamaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de grau, pana capata consistenta unei plastiline. Formam apoi niste ³galusti´, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in ciorapi de dama vechi, rupti (nu -i luati fara sa intrebati ca aveti scandal). Ciorapul are rolul de a nu lasa mamaliga sa se imprastie la fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele galustii cu o ata. Pe un ciorap putem sa punem astfel 5 -6 astfel de galusti, in sirag. Punem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea galustile formate dinainte. Le lasam sa fiarba pana se ridica la suprafata, semn ca sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de lemn si se lasa la racit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, sa fie proaspete. Reteta 2
MAMALIGA pt. CUBURI Ideal este sa folosesti apa de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau lasi apa 76
de robinet intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon). Malaiul cel mai bun e cel din piata, si negrisat. Cel unguresc are si colorant alimentar, asa ca nu e rau. Unii spun ca trebuie cernut, dar eu prefer sa-l las in formula lui naturala, fragmentele de coaja purtind aroma de porumb - cu toate ca, nepregatita cum trebuie, mamaliga din malai necernut nu are consis tenta celei din malai cernut. Se pune apa, sa zicem 1,5 l., intr -un ceaun in care se arunca doi - trei pumni de malai, asa incit sa se formeze o supa ceva mai consistenta. Se lasa la fiert destul de mult, pentru a se lega - sa zicem 20 25 minute. Daca op tezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de crap - am avut partide pe care le-am salvat cu mamaliga rosie), acum e momentul sa o colorezi cu colorant alimentar. Dar atentie, nu pune mult, colorantul moaie cuburile si le face cleioase. Etapa de l egare a compozitiei e foarte importanta. Daca nu s -a legat, cuburile sunt ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice cum ar trebui. Dupa legare, se adauga citeva miini bune de malai amestecindu -se, pina se obtine o compozitie groasa. Se lasa la fi ert inca 20 - 25 min, adaugindu -se malai pina se obtine un bot atit de compact, incit cu mare dificultate il mai poti intoarce cu melesteul. Atentie: cu cit se amesteca mai des in timpul fierberii, cu atit e mai bine. Lasata sa fiarba neamestecata, mamalig a formeaza o crusta care opreste evaporarea, asa canoastre, mamaliga nu se maiaproape intareste uniform.Inca Pe scurt: fierberea trebuie sa dureze peste limita rabdarii amestecind continuu. un amanunt extrem de important: pe ceaun se formeaza o crusta. Trebuie evitat sa cada bucati din crusta in amestec deoarece sunt afumate si vor da un miros de fum cuburilor. Daca s -a intimplat asa ceva, cuburile sunt ratate. Se rastoarna mamaliga pe un fund destinat exclusiv momelilor si se fac niste turtite groase cit latura cubului si cu diametru de aprox. 10 cm. Acestea se folosesc ca atare sau se arunca intr-un vas cu apa fierbind si se tin 5 - 7 minute pina incep sa pluteasca intre ape. Fierberea le intareste suplimentar si e preferabila folosirii brute. Cuburile se taie fie de acasa, fie direct pe balta. Eu le tai de acasa si le tin separat, in pungute cu diferite arome - daca stiu ca unde merg pestele prefera vreo aroma. Cuburile merg la crap cel mai bine cu ulei de anason - iarasi, e parerea mea, asa am avut cel mai mare succes, dar nu e o reteta universala. PIINEA Folosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este o noutate. Multi dintre pescari cunosc si folosesc paine ca nada si/sau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de srcine vegetala asa zise clasice, (mamaliga, boaba de porumb) nu dau randamentul scontat, sau sunt nepotrivite unui anumit luciu de apa. Dar sunt si destui pescari, mai ales dintre incepatori, care nu cunosc, sau nu cunosc indeajuns de bine modalitatile in care putem folosi aceasta ³materie prima´ ieftina, si la indemana oricui. Oferta de pe piata este mai mult decat bogata, si intalnim varietati de paine oarecum ciuda te pentru romanul obisnuit doar cu cele trei -patru varietati prezente pana nu demult prin brutarii. Painea se poate folosi ca atare,(1) in combinatia unor paste, ca principal ingredient, (2) sub forma de pesmet, (3) sau ca nada, (4). 1. Cubul de paine
Paine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de jos, (cu coaja groasa). Se taie cuburi avand latura de 1«2cm cu un cutit bine ascutit sau cutter. Carligul se infige prin coaja, se rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o m omeala buna pentru crap, mai ales in baltile cu fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data cu el si carligul. Cea mai buna paine este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de s ecara, cu adios de seminte de in, de boabe de grau zdrobite, etc.) este bine sa incercam o gama cat mai diversa, De preferat fabricata altfel decat industrial unde se folosesc tot felul de E -uri. 2. Pasta
Pentru a obtine o pasta de consistenta plasteli nei, miezul trebuie framantat indelung cu mana, adaugandu-se din cand in cand putina apa. In functie de specia de peste pe care o vizam, se poate combina cu alte ingrediente, cum ar fi: + frunze de spanac taiate fin ± pentru crap, amur, (cteno); 77
+ miez de rosie pasat ± pentru crap, amur; + galbenus de ou ± pentru crap, caras, platica, albitura; Atentie! Aceasta combinatie se intareste foarte repede! + mamaliga ± pentru crap, caras, platica, lin, albitura; + halva ± pentru crap; + pudra din boilies p isate ± pentru crap, caras. Putem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie), indulcitori. 3. Pesmetul, (painea uscata)
Pesmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. Intra in componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale), sau la prepararea de boilies. Dinpe feliile de paine se modeleaza sfere de dimensiunea 5«10 mm, pe careolemomeala gaurim ca boilies. Dupauscata ce le atasam de carlig, l e acoperim cu pasta. Se obtine astfel asemanatoare cu pop-ups-urile. 4. Nada
Se taie o paine neagra sau graham in doua, si se pune la inmuiat in apa cam o ora. Se stoarce bine, si se da prin sita de malai. Ceea ce rezulta se amesteca cu srot de floarea soarelui, mamaliga, halva, boabe de porumb si de grau, de canepa, etc. intrand in compozitia nadei pentru ciprinide
BOILES Lumea boiliesului partea I ±a Avand in vedere ca acest site nu este vizitat numai de pescari de valoare, experimentati di n Romania, pepasi careinprobabil articolele urmatoare -i vor plictisi,asupra as vreacompozitiei, sa vin in ajutorul celor ce fac primii lumea boiliesului, oferindu -le informatii modului de preparare, retetelor si multor particularitati ale acestei mome li spectaculoase. La fel ca multe alte noutati ce au revolutionat pescuitul din zilele noastre, boiliesul isi are srcinea in Anglia. Aici ca si in alte tari europene cu iesire la mare, cu exceptia pastravilor de crescatorie, se consuma aproape exclusiv d oar peste marin. Datorita poluarii mai mari din trecut, mai scazute in prezent, rar se consuma peste de apa dulce si aproape deloc crapul, care in schimb se pescuieste cu mare placere, mai ales exemplarele mari. Asadar in lacurile si baltile lor crapii au putut sa ajunga la virste si dimensiuni respectabile, problema in pescuit nefiind existenta sau inexistenta exemplarelor mari, deoarece acestea existau, ci faptul ca pina la aparitia in zona nadita a crapilor mari momeala era ridicata de crapii de dimensiu ni mai mici. Solutia extraordinara a acestei probleme o constituie boiliesul, atit datorita dimensiunii relativ mari ca momeala (14 -25 mm.) cit si datorita duritatii. Datorita particularitatilor sale in 80% din cazuri boiliesul ramine intact pina la aparit ia crapilor mari in zona nadita, oferind sansa capturarii acestora. In compozitia boiliesului intra diferite materiale uscate, fainuri, prafuri, lianti, coloranti, materiale lichide, arome, indulcitori, aminoacizi, vitamine, etc. Din aceste componente se f raminta o pasta de consistenta plastelinei, apoi se formeaza bilele de 14 -25 mm. Diametru, care prin fierbere ulterioara duc la obtinerea produsului final - boiliesul.
78
Pescuitul la boilies pe linga momeala speciala necesita lansete, mulinete, accesorii, m onturi speciale, toate acestea formind un tot unitar ce determina complexitatea si frumusetea acestui mod de pescuit concretizata prin cresterea mare an de an a numarului pescarilor din aceasta tabara. Urmind modelul englezesc sau european cred ca este nec esara si in Romania o uniune, o conlucrare, o colaborare a celor din aceasta tabara in scopul dezvoltarii acestui mod de pescuit si in scopul experimentarii de catre cit mai multi dintre noi a satisfactiilor si bucuriilor oferite de capturarea unui crap ma re. Cred de asemenea ca cel mai important lucru in Romania , privind viitorul pescuitului la crap, este realizarea unei trnsformari majore in mentalitatea marii majoritati a pescarilor, schimbari care sa aiba drept scop existenta a cit mai multi crapi mari in baltile noastre. Acest tel il putem atinge doar eliberind crapii mari capturati, raminind ca pozele realizate sa fie obiectul mindriei sisatisfactiei noastre. Referitor ladin exemplarele mai mici capturate, provenite populari anuale, depinde de ideol ogia si mentalitatea fiecaruia dintre noi unde trage linia ce va delimita cantitatea de peste retinuta, eliberind restul capturilor si dind posibilitatea acestora sa creasca si probabil sa ofere in viitor satisfactii altor pescari. Marea mea pasiune pentr u acest mod de pescuit are doua cauze, prima fiind atractia pentru crapii mari iar a doua ar fi mentalitatea legata de pescuitul la boilies. Sa incepem cu prima cauza, cu mentalitatea specifica care se concretizeaza prin respectul ce trebuie acordat fiecarui peste prins, tratarea si manipularea cu grija a crapului si in final eliberarea lui nevatamat inapoi in mediul de viata, fapt ce reprezinta caracteristica de baza a pescuitului la boilies si anume "Prinde si Elibereaza sau Catch&Release". Credeti-ma ca eliberarea unui crap va va oferi cel putin tot atita satisfactie si bucurie cit va oferit capturarea lui. A doua cauza a fost dorinta mea dintotdeauna de a captura crapi mari, iar speranta concretizarii acestui vis am vazut -o in pescuitul cu boilies. Totusi a fostfara chiar atit de simplu pe cit si ani buni aunu trecut rezultate, continuind sacredeam am capturi in continuare doar la porumb, dar nu am renuntat si perseverenta a inceput sa dea rezultatele mult asteptate. Probabil ca perioada mai lunga f ara rezultate se datoreaza si faptului ca in zona de V si NV a tarii, unde pescuiesc, aproape nimeni nu pescuieste cu boilies iar pestii nu cunosc deloc aceasta momeala, fiind mult mai greu sa -i obisnuiesti. M-ar bucura mult daca as vedea din partea pesca rilor cunoscuti de crap ai Romaniei si din partea publicatiilor de specialitate o incercare macar de mediatizare a unei mentalitati sanatoase a pescuitului la crap astfel incit incepatorii sa porneasca din start cu o ideologie si mentalitate corecta ce va duce in timp la cresterea numarului de crapi mari din apele noastre , recompensindu -ne apoi prin mult mai multe satisfactii si bucurii obtinute. Aceasta ar insemna ca pescar fiind sa eliberezi crapul prins indiferent daca regulile baltii respective impun s au nu acest lucru, dar momentan cu parere de rau pot spune ca nu se intimpla asa ceva (cel putin in partea aceasta a tarii). Cei care au pornit deja pe drumul presarat de satisfactii, bucurii dar si esecuri al pescuitului la crap sint constienti de marea varietate a ofertei de ingrediente ce intra in compozitia boiliesurilor cit si de oferta bogata de boiliesuri gata facute (ready made) a multor firme, dintre care unele consacrate deja. Fiecare dintre voi care devine adept al pescuitului la crap cu boilie s va parcurge obligatoriu anumiti pasi de la folosirea boiliesurilor gata facute pina la stadiul in care -si va face propriile boiliesuri, alcatuindu -si propriile compozitii, propriile retete. Ca incepator in tabara pescarilor cu boilies puteti alege dintr -o mare varietate de boiliesuri gata facute, ceea ce va va ajuta sa nu va pierdeti pentru inceput in amanunte. In plus, la inceput cumpararea de boiliesuri gata facute va va ajuta sa petreceti mai mult timp pe balta si nu in bucatarie. Cu toate acestea, cu timpul, experienta acumulata, dorinta de a prinde 79
crapi mari si de a acumula in continuare mai multa informatie, va vor determina sa incercati sa va faceti propriile boiliesuri si credeti -ma capturarea unui crap capital cu boilies facut de voi va va dubla satisfactia avuta. Secretul unui pescuit reusit, cu satisfactii multe este in primul rind folosirea unor boiliesuri de calitate. Despre aceste "boiliesuri bune" fiecare are parerea lui personala si toti considera boiliesurile facute de ei ca fiind cele m ai bune. Pentru a ajunge acolo incit nu numai sa ginditi acest lucru ci intradevar sa fie asa este necesar sa cunoasteti foarte bine ingredientele boiliesurilor, materialele de baza, aromele, multitudinea de ingredienti secundari dar cu o mare influenta su pra calitatii. Marea majoritate a acestor ingrediente erau accesibile pina nu demult doar in stainatate, dar in momentul de fata se gasesc intr -o foarte bogata oferta si in magazinele din Romania. Nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu vreau sa spun ca pute ti prinde crap mare doar cu boiliesuri facute de voi, dimpotriva pe piata se gasesc boiliesuri gata facute de foarte, foarte buna calitate ale unor firme deja consacrate cum ar fi richworth, nutrabaits, pelzer baits, nash, etc. insa din pacate acestea au p returi destul mea este ca decit sa pescuiti cu boilisuri ieftine, de calitate incerta mai de binepiperate. cu acei Parerea bani va faceti propriile boiliesuri. Articolele urmatoare le -am conceput in sprijinul acelora care vor sa experimenteze bucuriile aduse de propriile boiliesuri, de aceea voi incerca sa va ajut sa intelegeti calea de a alcatui o foarte buna compozitie si calitate a boiliesurilor facute de voi. Pentru aceasta va trebui sa va familiarizati cu tot ceea ce intra in compozitia boiliesului, putind clasifica pentru inceput aceste componente in felul urmator: boilie mixuri gata facute (ready mix) incluzind aici si mai noi aparutele mixuri pentru boilies flotant (pop-up mix, mix flottant) ingrediente de baza atractanti (attractors) atractanti de concentratie mare (high concentrate attractors) natural fish attractors vietati acvatice uscate (dried aquatic animals) coloranti (colorants) indulcitori (sweetner) stimulatori de apetit (apetite stimulators) condimente concentrate (concentrate d spices) arome uleiuri (oils) boostere pentru nada si pentru momeala (bait booster ; boilie booster) dip-uri pentru boilie spray-uri activatoare paste folosite pentru momeala (pates; teig) peleturi (pellet) seminte (particles) Pentru inceput sa v edem o explicatie sumara a fiecarei componente urmind ca in articolele urmatoare sa intram in detalii pentru fiecare component sau ingredient. Boilie mixuri gata facute sunt amestecuri bine alese, bine gindite si bine proportionate intre ingredientele us cate din compozitia boiliesurilor, putind fi folosite in starea in care le -ati cumparat sau putind adauga si alte ingrediente dar cu masura. O noua generatie a mixurilor sint cele pentru boiliesuri flotante (pop -up mix). Ingredientele de baza ale boiliesurilor le putem gasi in momentul de fata intr -o foarte mare varietate dar le putem clasifica in trei categorii: ingrediente de srcine animala, ingrediente de srcine vegetala si seminte. Aceste fainuri si ingrediente uscate va vor ajuta sa obtineti boilies uri de buna calitate oferind posibilitatea ca prin combinarea lor sa alcatuiti propriile voastre mixuri, retete sau sa schimbati compozitia mixurilor cumparate de gata. 80
Atractanti - marea majoritate se prezinta sub forma de lichide viscoase obtinute din
amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri, aminoacizi, vitamine,etc. Atractanti concentrati - sunt concentrate sub forma de praf obtinute din substante naturale bogate in aminoacizi si vitamine. Natural fish attractor se obtine din hrana naturala, obisnuita in mediu natural al pestilor si se prezinta ca extracte sub forma de praf ce vor diminua banuielile crapilor si le vor trezi curiozitatea pentru boilies. Vietati acvatice in stare uscata se prezinta sub forma de praf si rezulta prin macinarea fina a diferitelor vietati din mediu acvatic natural fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o concentratie mare de vitamine si saruri minerale. Coloranti au rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub forma de praf sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se recomanda dozarea lor in amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide si nu in mixul uscat. Indulcitori au rolul de a indulci amestecul de baza. Folosirea indulcitorilor corespunzatori are o foarte mare importantain fabricarea boiliesurilor si se pot folosi indiferent daca doriti sa faceti boiliesuri cu izuri, arome dulci sau boiliesuri puturoase sau boiliesuri cu condimente. Stimulatori de apetit se prezinta in general sub forma de prafuri si reusesc sa faca irezistibila pentru crapi momeala noastra. Concentrate de condimente sunt concentrate foarte puternice ale diferitelor condimente si se prezinta in general sub forma de prafuri. Arome sunt ingrediente de importanta majora in fabricarea boiliesurilor de calitate, bune. Se caracterizeaza printr-o combinatie perfecta de gust,iz si miros, de obicei sint viscoase si de o concentratie foarte mare. Se raspindesc foarte bine in apa trezind intotdeauna interesul pestilor. Uleiurile sunt ingrediente care sporesc considerabil capacitatea de atractie a momelii, ajuta la gasirea boiliesului de catre crapi si contribuie la retinerea lor in jurul zonei nadite. Essential oil concentrate de arome dizolvate in uleiuri. Se folosesc in cantitati foarte mici dar au importanta majora in calitatea boiliesului. Boostere pentru momeala sunt ingrediente de adaos lichide la boiliesuri, pelete, seminte foarte puternice. Puteti imbiba in ele sau puteti doar st ropi cu ele boiliesurile, peletele, semintele, de absortie.alunele, etc. cu care naditi avind in vedere ca semintele fierte au mare capacitate Boostere pentru boiliesuri sunt boostere concepute pentru boiliesurile cu care pescuiti, hiperconcentrate, ce vor elimina aroma pe parcursul a cel putin 12 ore de pescuit. Bait enhancer se prezinta sub forma lichida si se diferentiaza de boostere prin concentratia mult mai mare de zahar, prin viscozitate mai mare. Poate fi folosit in orice sezon. Dip-uri se prezinta sub forma de lichide foarte viscoase. Ingredientele sale uleioase si cele dizolvabile in apa vor garanta succesul folosirii lor. Se da o baie in acest lichid boiliesului care in cel mai scurt timp va trezi interesul crapilor. Spray-urile reprezinta o solutie simpla, rapida si eficienta de a aromatiza boiliesul, fiind recomandate mai ales in sezonul rece. Pastele pentru cirlig pot fi folosite individual formind momeala sau le puteti folosi pentru a imbraca intr-o camasa exterioara boiliesul. Au capacit atea de a se dizolva progresiv in apa astfel incit mentin timp indelungat efectul atragator. Pelete sunt folosite ca furaj si medicament in bazele piscicole, in crescatorii, avind un continut ridicat de proteine,faina de peste,prezentindu -se sub forma de particule de diferite granulatii. Seminte diferitele seminte cu continut ridicat de uleiuri pot fi folosite cu succes crude sau verzi, fierte, prajite atit in prenadirea locului de pescuit cit si prin utilizarea lor la fabricarea boiliesurilor in stare ma cinata sau semintele foarte mici se pot folosi si intregi. Cojocaru Daniel
81
Lumea boiliesului, partea a II-a Dupa ce am trecut de pasul unei analize generale a multimii de ingrediente folosite la prepararea propriilor boiliesuri si am vazut marea diversitate a acestora, sa trecem la un studiu mai amanuntit a fiecareie dintre ele. Sa incepem deci cu mixurile pentru boilies gata pregatite (ready mix) pe care acum le puteti gasi aproape la toate magazinele bune din tara. Dupa cum spuneam aceste mixu ri sint amestecuri bine proportionate, bine gindite, compuse din ingrediente de foarte buna calitate. Avantajul acestor mixuri este pregatirea mult mai usoara a propriilor boiliesuri, nemaifiind necesara alcatuirea amestecului de ingrediente de baza uscate ci doar adaugarea la mixul gata pregatit a ingredientelor lichide, a oualor, formarea pastei si in final a boiliesurilor. Ready mix-urile le puteti folosi asa cum le -ati cumparat sau puteti sa adaugati la ele si alte ingrediente uscate pe care le doriti i nsa cu atentie la cantitati spre a nu schimba radical specificul mixului. In continuare sa aruncam o privire asupra principalelor mixuri pe care puteti sa le cumparati gata preparate. Carp's mix sunt amestecuri asa zis multilaterale si anume prin folosire a lor puteti sa pregatiti orice tip de boiliesuri, cu un adaos de ingrediente lichide, arome sau ingrediente uscate dorite de voi, dupa propriile voastre retete. De exemplu puteti pregati boiliesuri condimentate prin adaugarea la mixul de baza a unor condi mente sub forma de prafuri cum ar fi Strong garlic sau Mega clove, sau prin adaugarea la mixul de baza a unor a unor arome lichide condimentate cum ar fi Indian spice sau Mistery spice. Daca doriti sa obtineti boiliesuri cu aroma de peste, adaugati mixului de baza anumite fainuri de peste cum ar fi Fish meal sau White fish meal sau arome lichide cum ar fi Japanese squid sau Fish and fish. Pentru a obtine boiliesuri cu aroma de fructe adaugati mixului una sau citeva din multitudinea de arome lichide existent e pe piata cum ar fi Ripe strawberry sau Sweet banana sau Multifruit, etc. Puteti folosi si alte arome dupa bunul vostru plac ( scopex, dark chocolate, si multe, multe altele), cu mentiunea de a avea grija sa respectati dozajul indicat de producator. Aceste mixurui le puteti folosi si in amestec cu ale mixuri pina la o proportie de amestec de 50%. Continutul de proteina al acestor mixuri este de cca. 50%. Bird food mix sunt amestecuri ce contin in procent destul de mare diferite seminte pentru pasari. Mix urile sint alcatuite din praf de oua sau de albus de ou, diferite fainuri, seminte macinate, vitamine, saruri minerale,etc. Sint ideale si pentru pregatirea boiliesurilor in a caror compozitie intra si diferite seminte marunte de pasari, nemacinate. Avanta jul existentei in boilies a acestor seminte este mai buna dispersare in apa a celorlalte ingrediente folosite in reteta. Ca mix poate fi folosit, ca si carp's mixul , pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri. Puteti sa -l folositi ca amestec individual, in starea in care se comercializeaza , insa in acest caz pasta de boilies trebuie lasata de consistenta putin mai moale pentru a putea rula cu usurinta boiliesurile, sau se poate folosi in amestec cu un alt tip de mix in proportie de 50%. Continutul de pr oteina este de cca. 35%. Avantajul acestui mix este si faptul ca este usor digerabil de catre pesti, fiind recomandat in cazul apelor ajunse la temperaturi mai ridicate cind pestii sint deja activi, dar se poate folosi cu rezultate bune si in apele mai rec i unde efectul celorlalte ingrediente va fi amplificat prin folosirea Robin acestuiRed tip deBird mix.Food Mix este un amestec ce se aseamana foarte mult cu Bird Food mix
cu diferenta ca contine in plus ingredientul Robin Red Concentrate, un adaos de o mare popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii de pasari ornamentale pentru imbunatatirea coloritului penajului. Datorita continutului ridicat de condimente, vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient este folosit cu mare succes s i in pescuitul crapului, fiind utilizat mai ales in cazul prenadirii intensive. Ca mix poate fi folosit individual dar are efect mai mare folosit in amestec de 50% cu Multi spices mix sau cu Fish meal mix sau cu Multifruits mix. Puterea atractiva puteti sa o imbunatatiti prin adaugarea la o 82
jumatate de kilogram mix a doua lingurite de Appetite Stimulator. Continutul de proteine este de cca. 50%. Multifruits mix sunt amestecuri cu continut ridicat de proteine animale si vegetale cu o aromatizare puternica s i atragatoare de fructe. Se poate folosi individual cu succes pentru pregatirea boiliesurilor cu care veti pescui ca momeala, sau in amestec cu alte mixuri (50%) pentru prepararea boiliesurilor cu care naditi. Parerea specialistilor este sa nu fie folosite individual pentru boiliesurile cu care naditi (numai in amestec 50%) deoarece sint foarte concentrate. In sezonul de vara se poate folosi cu rezultate foarte bune pentru prepararea boiliesurilor de nadit, in amestec de 50% cu Fish meal mix sau cu Bird foo d mix. Poate fi folosit si fara adaos suplimentar de aroma. Continutul de proteina este de cca. 40%. Fish meal mix este un amestec intre diferite tipuri de fainuri de peste special alese, de foarte buna calitate, cu o capacitate ridicata de atractie, fiin d puternic aromatizat cu arome naturale. Este un amestec usor digerabil, efectul de atractie putind sa -l mariti prin adaugarea la o jumatate de kilogram mix a doua linguri de Appetite Stimulator Fish sau Attractant Crustacean. Continutul de proteinadeeste d e cca. 40%. Multispices mix sunt amestecuri ingrediente uscate de baza de calitate ridicata, a caror
efect de atractie a fost amplificat prin introducerea in mix a unor condimente speciale considerate irezistibile pentru crapi. In pregatirea boiliesuri lor se poate folosi individual sau puteti sa-l folositi in amestec cu 30% Fish Meal mix si 30% Bird Food mix. Puteti de asemenea sa-i mariti puterea de atractie prin adaugarea la o jumatate de kilogram mix a una lingurita Liver Powder, 5 ml. Indian Spices si 15 ml. Attractant Natural. Este usor digerabil dar puteti sa-i intensificati aceasta proprietate prin adaugarea la o jumatate kilogram mix a doua lingurite de Appetite Stimulator Spice. Continutul de proteine este de cca. 40%. High Energy mix sunt amestecuri de ingrediente de baza foarte bune cu continut de hidrati de carbon de calitate (ex. slow sugar) si un continut ridicat de vitamine si praf de oua. Este foarte usor digerabil. Se poate folosi cu succes in cazul necesitatii prenadirilor intensive pe ape de intindere mare sau pe ape bogate in peste unde trebuie sa naditi mult pentru a tine pestele pe loc. Acest mix puteti sa -l folositi individual sau in amestec de 50% cu orice alt mix, putind prepara orice tip de boilies. Continutul de proteina este de cca. 20%. Protein 60% mix sunt amestecuri cu continut de ingrediente provenite din produse lactate cum ar fi caseina, lactalbumina, lapte praf, etc. Pot fi folosite cu mare succes in cazul in care aveti nevoie de o momeala cu continut ridicat de proteine , cu nivel nutritiv ridicat (HNV - high nutritive value). in Este pentru obtinerea boiliesurilor le vetiindividual folosi drept maide ales in sezonul careideal pestii sint mai putin activi. Poate ce fi folosit saumomeala in amestec 50% cu alt tip de mix, pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri. Continutul de proteine este de cca. 60%. Nut mix este un mix cu puternica aromatizare de alune, care poate fi folosit individual sau in amestec cu 30% High Energy mix, oferind o solutie foarte buna pentru p escuitul de toamna tirzie. Este foarte usor digerabil si puteti sa -i mariti atractivitatea prin adaugarea citorva picaturi de Essential Oil of Cinnamont sau Essencial Oil of Amandet ( cam o picatura la doua oua). In cazul prepararii boiliesurilor dulci ada ugati 4 ml.Scopex plus, Vanillia cream si 3 -4 ml. Mega Sweetner sau o lingurita Sucre Natural Intense. Continutul de proteine este de cca. 30%. Seed mix este un mix foarte bun pentru pregatirea boiliesurilor ce contin seminte pentru pasari intregi. Este foarte usor de format ca pasta, este usor de rulat pe boilieroller . poate fi folosit la prepararea oricarui tip de boiliesuri. Asadar puteti face boiliesuri de fructe prin amestecarea mixului cu Multifruitsmix si adaugarea a Appetite stimulator fruits si a rome ca Ripe strawberry , sweet banana, Mega tutti -fruti, etc. Pentru a obtine boiliesuri cu condimente amestecati mixul cu Multi spices mix sau Robin Red bird food mix, Appetit stimulator spices si arome ca Indian spices,Tandoori spices, Mystery spices. P entru boiliesuri de peste amestecati mixul cu Fish Meal mix, Appetite stimulator fish si arome ca Japanese squid,Fish&Fish,etc. Continutul de proteine este de cca. 30%. Ready scopex mix este un mix care contine pe linga ingredientele de baza si aroma, indulcitor si colorant. Ca sa obtineti boiliesuri bune calitativ trebuie doar sa amestecati acest mix cu 8-10 oua la un kilogram mix. Ready strawberry mix este identic cu Ready scopex mix cu diferenta ca este alta aroma. Flottant mix este un mix folosit in obtinerea de boiliesuri flotante, pop -up. Are un continut ridicat de proteine animale si vegetale. Poate fi folosit individual sau in amestec cu 30 -50% alte mixuri. Nu se poate folosi in amestec cu Bird Food mix. Datorita granulozitatii mari a 83
acestuia apa va patrunde usor si repede in boilies si acesta isi va pierde proprietatea de flotabilitate. Puteti sa -l amestecati cu adaosuri cum ar fi Liver Powder, Soluble Fish Protein Extract, Essential oil, Sweetner,etc. dar cantitatea data de producator ar fi bine sa o dublati deoarece la introducerea boiliesurilor in cuptorul cu microunde (proces specific obtinerii boiliesurilor pop-up) adaosurile isi pierd din eficacitate. Boiliesurile facute din acest mix le tineti 1,5 minute in cuptorul cu microunde si veti obt ine pop-up-uri ce-si vor mentine proprietatea mai mult de 12 ore. Easy pop mix jaune/rouge/neutre - sint mixuri asemanatoare cu Flottant mix dar boiliesurile obtinute nu trebuie in final puse in cuptorul cu microunde si boiliesurile obtinute din acest mix nu-si pierd culoarea dupa un anumit timp. Marea varietate a ingredientelor de baza ale boiliesurilor putem sa o clasificam in trei categorii principale: ingrediente de srcine animala, de srcine vegetala si seminte. Caracteristica de baza si punctul co mun al acestor categorii de ingrediente este calitatea lor aceste fainuri va dau posibilitatea saridicata. realizatiToate boiliesuri dupa propriile voastre retete sau sa modificati dupa bunul vostru plac compozitia mixurilor gata facute cumparate din magazin. Cu ajutorul acestor ingrediente de baza puteti modifica consistenta boiliesurilor, calitatea acestora, astfel incit sa obtineti acele boiliesuri care credeti ca sint cele mai eficiente. Fish meal faina de peste este un ingredient recomandat la prega tirea boiliesurilor cu aroma de peste. Este o faina foarte bogata in uleiuri de peste, motiv pentru care se foloseste mai ales la boiliesuri cu care veti pescui in sezonul cald, uleiurile dezvoltindu -si adevarata putere de atractie in apele mai calde. Este o faina de culoare inchisa cu un continut de proteina de 40 -50%. Procentul recomandat in amestec este de 10-30%. White fish meal faina alba de peste este folosita in special la pregatirea boiliesurilor cu aroma de peste dar se recomanda utilizarea ei pen tru orice tip de boiliesuri ( de fructe, cu condimente,etc.). Are o culoare mai deschisa decit precedenta si un continut mai scazut de uleiuri , asadar fi folosita probleme atit pede ape55reci cit siProcentul pe ape calde. Este unin ingredient usor poate digerabil cu un fara continut de proteina -60%. recomandat amestec este de 20 -40%. Monster fish meal - aceasta faina de peste este intr -adevar un ingredient de mare calitate fiind bogata in uleiuri de peste, aminoacizi, vitamine, minerale, etc. poate f i folosita in amestec pentru orice tip de boiliesuri, fiind un produs natural cu mare capacitate de atractie mai ales pentru pestii mari. Cu ajutorul acestei faini puteti prepara boiliesuri de o compozitie asemanatoare cu hrana naturala din mediul acvatic. Continutul de proteina este de cca.60%. procentul indicat in amestec este de 30 -40%. Pellets meal fainurile de pelleturi sint indicate la prepararea boiliesurilor cu aroma de peste si in cazul in care urmarim obtinerea unor momeli 100% naturale. Continut ul de proteine este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 20 -30%. Pellets power este o faina compusa din micropellete foarte, foarte marunte ce poate fi folosita pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri, recomandata in special in cazul boiliesurilor bird food in compozitia carora intra si seminte mici intregi. Continutul de proteine este de cca. 35%. Procentul recomandat in amestec este de 20 -25%. CSL meal este o faina care contine si componenti fermentati, fainuri speciale de porumb puternic aromatizate (asemanatoare cu boabele de porumb fierte si ajunse la fermentatie dupa 2-3 zile de la fierbere) Se recomanda in special pentru prepararea boiliesurilor folosite la o prenadire in amestec cu porumb boabe fiert. Datorita faptului ca este uso r digerabila se poate deci folosi fara probleme si in cantitati mai mari pentru prenadirea intensiva. Continutul de proteine este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 30 -40%. Caseine aceasta faina este ingredientul de baza al boiliesurilor HN V (high nutritive values). Fiind un ingredient mai greu va concura la cresterea greutatii boiliesului si in acelasi timp mareste duritatea boiliesului mai ales in amestec cu egg albumin. Continutul de proteine este de cca. 98%. Procentul recomandat in ames tec este de 10-30%. 84
Sodium caseinate este un ingredient obtinut din produse lactate, care are proprietatea de a
fi 100%solubil in apa. Este o faina foarte usoara folosita in special la pregatirea boiliesurilor pop-up. Continutul proteinic este de cca. 95% . Procentul recomandat in amestec este de 10 20%.
Calcium caseinate - este un ingredient aproape identic cu cel precedent cu diferenta ca
este o faina putin mai grea. Continutul proteinic este de cca. 95%. Procentul indicat in amestec este de 10 -30%. Albumine este varianta sub forma de faina, de praf a albusului de ou. Este folosita pentru intarirea boiliesurilor. Continut proteinic de cca. 75%. Procent indicat in amestec de 5 -10%. Lactalbumine ingredient ce contine cea de -a doua componenta de baza a laptelui, lactalbumina. Folosita impreuna cu caseina va conduce la obtinerea unor boiliesuri foarte bune,cu un bun echilibru aminoacidic. Continutul proteinic este de cca. 85 -90%. Procentul indicat in amestec este de 10 -30%. Laptele praf este un ingredient important a boiliesurilor cu un nivel nutritiv ridicat. Este un bun liant in amestecul de baza. Are un gust si un iz foarte dulce, asadar se foloseste mai ales la prepararea boiliesurilor dulci cum sint cele cu aroma de fructe. Este 100% solubila in apa. Continutul proteinic este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 10 -30%. Praf de oua este o faina obtinuta 100% praf de oua, foarte bogata in proteine, uleiuri si minerale. Se foloseste cu succes la pregatirea boilies urilor HNV (high nutritive values). Continut proteinic de 50%. Procent recomandat in amestec 10 -30%.
Bird food pur este un ingredient conceput initial ca hrana pentru pasarile de apartament.
Folosirea lui in boiliesuri confera o buna repartizare si omagenizare a celor lalte ingrediente din amestecul de baza.are efect pozitiv in procesul de digerare si poate fi folosit la 85
prepararea oricarui tip de boiliesuri in cazul in care dorim o duritate mai mica a acestora. Continutul proteic este de cca. 15%. Procentul indicat in amestec este de 20-30%. Bird seed ; Birdy mix sunt asa zisele noi tipuri de "hrana pentru pasarele" care au in compozitie ingrediente cum ar fi oua, zahar, miere, seminte, paine, vitamine, minerale, extracte naturale de uleiuri (essential oils). Sint idea le pentru boiliesuri dulci, cu arome de fructe. Continut proteinic de 30%. Procent indicat in amestecul de baza de 30 -40%. Starsoya este o faina de soia de puritate mare, de calitate ridicata, cu continut ridicat de uleiuri si fara componenti nedigerabili . Faptul ca este digerabila in proportie de 95% o ridica calitativ in rindul fainurilor de natura vegetala. Se poate folosi la prepararea oricarui tip de boiliesuri. Continutul proteinic este de 40%. Procentul indicat in amestec este de 20 -60%. Concentre soya este un concentrat special de soia ce contine si germeni de soia si seminte fierte de soia. Poate fi utilizat pentru orice tip de boiliesuri mai ales pentru cele cu continut ridicat de proteine. Continutul proteinic este de cca.40%. procentul indicat in amestec este de 20 -30%. Izolat soia este unContinutul extract 100% de soia proteinele din indicat soia, siineste foarte bogatade in aminoacizi. proteinic estecedecontine cca.90%. Procentul amestec
este de 10-20%. Soya gras faina de soia 100% se foloseste in special in cazul in care aveti nevoie de o cantitate mare de boiliesuri. Este bogata in uleiuri, fiind usor de prelucrat. Continutul proteinic este de cca. 40%. Procent indicat in amestec este de 10 -50%. Tigernuts meal faina de alune 100% se foloseste cu succes pentru orice tip de boiliesuri fiind foarte bun atractant. Continutul proteinic este de 25%. Procent indicat in amestec 10 30%. In completare va rog sa cititi si excelentul articol al lui Vlad Pavlovici pe care -l gasiti pe site la rubrica Articole.
Lumea boiliesului, partea a III-a, atractanti, extracte naturale,coloranti
Atractanti Marea majoritate se prezinta sub forma de lichide viscoase sau prafuri concentrate, obtinute din amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri, aminoacizi, vitamine,etc. Aceste produse sporesc atractia boiliesurilor, ajuta la punerea in valoare a aromelor din compozitie, fiind nelipsite in majoritatea retetelor de boilies..
Exista o mare varietate de atractanti produsi de diferite firme. Unii atractanti au devenit foarte cunoscuti fiind folositi in majoritatea retetelor de boilies, cum ar fi : Robin Red - un adaos de o mare popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii de pasari ornamentale pentru imbunatatirea coloritului penajului. Datorita continutului ridicat de condimente (ardei rosu, piper rosu), vitamine,saruri minerale, amin oacizi, acest ingredient este folosit cu mare succes si in pescuitul crapului, dozajul recomandat fiind de 50 grame la fiecare jumatate de kilogram amestec de baza.
86
Kelp Powder (pudra de varec) - este o pudra obtinuta din alge brune marine (denumite
varec) folosita ca ingrasamint pentru terenurile nisipoase sau la fabricarea sodiului. Este un aditiv foarte bogat in vitamine, mineral e dozajul recomandat fiind de maxim 50 grame la fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza.
Dried Seaweed (alge uscate) - este un aditiv sub forma de praf obtinut din alge uscate si apoi macinate. Poate fi folosit individual sau in amestec 50/50 cu Kelp powder. Este bogat in vitamine, minerale si aminoacizi, dozajul recomandat fiind intre 10gr. Si maxim 50 grame la fiecare jumatate de kilogram amestec de baza.
Vietati acvatice in stare uscata (dried daphnies , dried gammarus) se prezinta sub forma
de praf si rezulta prin macinarea fina a diferitelor vietati din mediu acvatic natural, uscate (larve de tintari, etc.) fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o concentratie mare de vitamine si saruri minerale. Atractantii lichizi sint in general ingrediente viscoase cu un continut bogat de uleiuri speciale, extracte de natura animala, aminoacizi,si vitamine. Sint foarte eficienti datorita mesajului pe care-l transmit in mediul acvatic pestilor, indicind locul in care acestia gasesc hrana. Se pot folosi la pr epararea oricarui tip de boiliesuri, fiind ingrediente 100% naturale, aminoacizii raminind activ in boiliesuri si dupa fierberea acestora. Cantitatea folosita poate varia de la 5ml. - 30ml. la o jumatate de kilogram de amestec de baza uscat (mix), in functi e de concentratia atractantului. Puteti gasi pe piata atractanti aromatizati deja (de ex : attractant strawberry - capsuni), sau atractanti care au in compozitie ingrediente mai speciale cum ar fi extracte naturale ale unor vietati marine, de calitate rid icata ,extracte din peste, rac,etc.( de ex. attractant crustace). Puteti intilni atractanti foarte concentrati in aminoacizi cu influenta mare asupra calitatii boiliesurilor ( de ex. Starmino, Nutramino, Maximino,etc.). Aminoacizii sint unele dintre cele mai importante ingrediente ale boiliesurilor, avind o importanta mare in procesul digestiei, in procesul asimilarii de catre organism a substantelor nutritive si nu in ultimul rind datorita continutului bogat in vitamine (B1,B2,B6,B12,B15,A,D3,etc.). Se po t folosi la prepararea oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.). Se poate folosi cu succes si ca DIP si anume pentru aceasta boiliesurile cu care veti pescui se pun, cam cu o saptamina inainte, separat si se vor stopi cu atractant. Nutramino - este un ingredient foarte concentrat, foarte bogat in proteine, cu gust dulceag, cu miros puternic, ce contine extracte de splina si de ficat. Se poate utiliza la prepararea oricarui tip de boiliesuri. Dozajul recomandat este de 20 -25 ml. la fiecare jumatate de kg. amestec de baza sau mix. 87
Multimino PPC - este un ingredient foarte concentrat, puternic mirositor, de culoare rosie,
ce contine extracte de splina si de ficat,bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. Are o valoare nutritiva mare, imbogatind substantial orice amestec pentru boiliesuri. Se poate utiliza la prepararea oricarui tip de boiliesuri, fiind foarte eficient in cazul nadelor nutritive folosite la o nadire pe termen lung. Dozajul recomandat este de 15 -25ml. la fiecare jumatate de kg. amestec de baza sau mix. Liquid molasses (melasa) este un ingredient sub forma de lichid foarte viscos, negru, cu gust si miros puternic, patrunzator.dozajul recomandat este de 10 -15ml. la fiecare jumatate de kg. amestec de baza sau mix. Corn steep liquor (alcool de porumb) este un ingredient lichid cu miros persistent, ce are o mare capacitate de atractie. Dozajul recomandat este de max.15 ml. la fiecare jumatate de kg. amestec de baza sau mix. Betaina HCI este un ingredient socotit a fi unul dintre cei mai importanti si mai valorosi atractanti naturali. Este o substanta naturala ce se gaseste in cantitati foarte mici in plante, ciuperci si arome, in carnea pestilor. Este foarte eficient in oricerecomandat amestec deeste baza, cu diferite uleiuri esentiale,stimulatori. Dozajul de putind 1 -2gr.filacombinat fiecare jumatate de kg. amestec de baza sau mix. Extracte naturale Acesti aditivi sint obtinuti din diferite plante , din crustacee, fiind folositi pentru imbogatirea si imbunatatirea continutului boiliesurilor. Se utilizeaza in combinatie cu alte arome, sau se pot folosi individual fara alta aroma. Geen lipped mussel (scoica cu buza verde) - este un atractant sub forma de praf concentrat obtinut dintr -o specie de scoica. Poate fi folosit la prepararea oricarui tip de boiliesuri dar se foloseste mai mult la boiliesurile pe baza de faina de peste. Dozajul recomandat este de1 -2 grame la fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza dar acesta poate fi marit daca se doreste obtine rea de boiliesuri cu putere de atractie mai mare, pina la maxim 12 grame. Liver Powder (pudra de ficat) - este un ingredient sub forma de praf, 100% natural foarte bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. In apa este 100% solubil, se poatet folosi la prepararea oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.). folosirea acestui ingredient este foarte indicata mai ales pentru boiliesurile ce le veti folosi ca momeala si pentru boiliesurile pop -up, deoarece este un produs rezist ent la fierbere. Folosit in combinatie atractanti lichizilavainceput conduce unor boiliesuri foartedebune, cu o mare puterecu deunii atractie, deoarece selavaobtinerea pune in valoare capacitatea atractie a atractantului lichid si abia peste cite va ore cind o parte a acestuia s -a dizolvat deja in apa, va intra in actiune atractia Liver Powder -ului. Dozajul indicat este de 5 -10 grame la ½ kg. amestec de baza sau mix.
Mixed fish (esente de peste) - este un aditiv obtinut din amestecul diferitelor fainuri de
peste (cod, macrou,etc.). se foloseste la prepararea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste, dozajul recomandat fiind de 4 grame la fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza. Shrimp (crevete) si lobster (homar)- sint extracte din creveti respectiv din homar folosite mai ales la pregatirea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste, dar se pot folosi si in alte amestecuri de baza. High concentrate attractors - atractanti de concentratie mare, sunt concentrate sub forma de praf obtinute din substante naturale bogate in aminoacizi si vitamine, avind in plus in compozitie o serie de indulcitori. Folosirea acestor ingr ediente este ideala mai ales in cazul in care vreti sa mentineti activa puterea de atractie a momelii in apa pe o perioada mai lunga de timp. In cazul folosirii numai a atractantilor lichizi, actiunea de atractie a acestora este rapida si intensiva dar dur eaza o perioada relativ scurta de timp. Se pot folosi in cazul oricarui tip de boilies, avind un efect foarte bun mai ales in cazul boiliesurilor pop -up, deoarece marea majoritate a aromelor clasice lichide se pierd in parte prin pregatirea acestor boiliesuri in cuptorul cu microunde (swe evapora partial). Ingredientele sub forma de 88
praf nu se vor evapora iar aromele vor incepe a se dispersa doar cind boiliesul va fi in apa. Dozajul indicat este de 2 -4 lingurite la ½ kg. amestec. Coloranti Au rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub forma de praf sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se recomanda dozarea lor in amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide. In mixul uscat se p ot doza doar colorantii sub forma de praf. La utilizarea acestor coloranti se recomanda sa aveti in vedere unele aspecte. Daca doriti ca momeala de linga carlig sa se evidentieze fata de restul patului de nada, in cazul in care folositi pentru nadit boili esuri de culoare deschisa (obtinute din mixuri bogate in fainuri deschise) se recomanda folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai inchise iar in cazul in care folositi pentru nadit boiliesuri de culoare inchisa (obtinute din mixuri bogate in fainuri inchise cum ar fi faina de peste) se recomanda folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai deschise. In cazul in care folositi ca momeala boiliesuri in doua culori puteti fi siguri ca una dintre culori va fi in contrast cu culoarea fundului, a substrat ului baltii respective sau cucele patuldoua de nada. Veti intilni doua categorii de coloranti : prima categorie sint coloranti solubili in apa care se vor pierde intr-o oarecare masura la fierbere sau cind momeala sta o perioada mai lunga in apa, iar a doua categ orie sint coloranti insolubili in apa care dupa fierbere sau un timp indelungat in apa nu -si vor pierde din culoare. Alegerea culorii are o mare importanta si in functie de sezonul in care pescuiti. Primavara timpuriu, cind pestii sint mai prevazatori, es te recomandat sa nu folositi culori stridente sau care sint in contarst foarte mare cu fundul baltii. In perioada verii chiar este recomandata folosirea unor culori ce sint in contrast cu culoarea fundului baltii. Boilies de casa Numarul pescarilor de cra p autohtoni interesati de folosirea boilies este din ce in ce mai mare. Avantajele oferite de aceasta momeala fiarta (sa -i spunem mofi in romana, pentru a pastra semnificatia acronimului englezesc) sunt indiscutabile: selectivitate in ceea ce priveste dim ensiunile capturilor timp indelungat de actiune actioneaza si ca nada permit nadiri intense de pe mal In comert seDin gasesc subpreturile cele maisunt diverse arome, produse consacrate consacrate. pacate mai mult decit prohibide tivefirme si, ceea ce estesau maimai putin important, nu intotdeauna au prospetimea necesara unei partide reusite. Si ceea ce este si mai important, ele nu sunt intotdeauna adaptate locului si anotimpului in care pescuim. Incercind sa trec peste aceste dezavantaje, am i ncercat in timp diverse retete, dorind sa obtin, cu un pret convenabil, atit cantitatea necesara unor partide de 2 -3 zile de pescuit cit si calitatea care sa-mi garanteze capturile asteptate. Astfel, pe o apa bogata in vegetatie si unde gasesc des cochili i goale de melcisori, scoici, etc folosesc 1/4 malai, 1/4 lapte praf, 1/4 gris si 1/4 concentrat de fainuri. La acestea adauc 150-200 g de zahar nerafinat si 2 pumni de canepa prajita si macinata. 4 oua batute bine, in care amestec prafurile de mai sus, pe care le cern bine, intotdeauna, cu o sita. Acum, daca in apa respectiva am gasit raci, sau am prins raci, sau stiu ca sint raci, fie pastrez intotdeauna racii pe care ii prind, fie daca nu am ma duc si -mi cumpar 1 Kg (costa cam 70.000). Ii fierb bine, in 1 l de apa, pina cind apa scade la jumatate. Pasta obtinuta mai sus, de consistenta plastilinei, o fierb sub forma de bile in acest concentrat timp de 3 -4 minute. Daca stiu ca nu exist a rac, fierb un plic mare de anason de la Plafar in 1/2 l de apa, in c are fierb pasta si obtin bilele. De ce? Vegetatia inseamna hrana pentru fitofag si cteno. Cochiliile de melc, racul, scoicile, daca au ajuns pe mal, e un semn clar ca substratul e bogat in hrana naturala pentru crap, si atunci nu mai are rost sa reinvent ez roata cu cine stie ce arome, de aceea fierb pasta in concentratul de rac. Daca nu, anasonul este o aroma potrivita pentru cteno. Daca apa unde pescuiesc nu are vegetatie si hrana naturala, atunci folosesc 1/3 spartura de porumb (data prin sita, e difer ita complet de malai), 1/3 gris si 1/3 pesmet amestecat cu 89
concentrat (in proportii egale). La acestea folosesc 10 oua si 5 -6 linguri mari de miere, pe care le bat bine impreuna. Pentru aroma folosesc fie Scopex, fie Aromix, fie concentrat de vanilie alimentar. Citeodata adaug si lapte praf (in general primavara - toamna), citeodata nu (mai ales vara, cind fermenteaza usor). Le fierb in apa cu 1 lingura mare de sare, t imp de 5 6 minute si le las la uscat 48 de ore, sa se intareasca bine, dupa care le tin in frigider. Daca stiu ca balta pe care merg este furajata des, mai adaug faina de orez decorticat. Daca este furajata, dar nu foarte des, adaug semnite de floarea soarelui prajite si macinate bine. Oricum, daca vreti sa va apucati sa va faceti singuri boi lies, faceti-le in functie de locul unde pescuiti si nu in functie de diversele retete pe care le auziti sau le cititi. Reteta boilles Seminte canari (canepa , mei,fl. soarelui), 200g Faina de soia, 250 g Faina malai, 150 g Gris, 200 g Lapte praf ( uz ve terinar ), 100 g Faina de grau, 100 g 15 picaturi ulei esential (Bergamot) o lingura Strawberry ( Van den Eynde ) 40 picaturi Profi crap ( capsuni ) 15 tablete zaharina ( 5 linguri miere de albine ) 8 oua proaspete( 25 ml colorant ( rosu sau galbesoarelui n ) 1 lingurita bicarbonat de sodiu 20 ml Spirulina optional ) 10 mlalimentar ulei de masline ( floarea ) Se fierb 2 minute in apa cu putin ulei ! Total valori proteice: 1 kg mix + 8 oua = 55% proteine; 7,6 % grasimi ; 40,5 % carbohidrati PRENADIREA LA CRAP - pentru 2 kg de nada speciala : folosesc : 300 grame faina de orez 300 grame de griu cu cereale ( de la Nestle - mincare pentru bebelusi ) 300 grame cereale cu miere ( idem ) 3 cupe de lapte praf 300 grame de seminte de canar mixate 250 grame de seminte de cinepa mixate 80 grame de Anima sau Aminosabe - sau orice alt aminoacid 30 ml de aromant - oricare ar fi el - dar sa fie de acelasi fel cu nada de anduranta 2 lingurite de ulei de cinepa 1 lingurita de Sweet Corn 2unei lingurite de melasa sa u miere La toataunui compozitia apa. cit sa se lege la consistenta plastiline si fac bulgari de marimea mar sauadaug mai mici PRENADIREA LA CRAP SAU SOMN - pe rauri - pentru 2 kg de nada speciala , folosesc : 400 grame malai cernut 300 grame saminta de cinape mixata 300 grame pasta de ficat - fiert si dat prin masina de tocat 100 grame faina de oase sau faina de peste 100 grame de faina de soia 100 grame Aminosabe sau Anima ( aminoacizi ) 100 ml - Real Blood Atractant 50 ml - arome Squid sau Crayfish rime tocate - "dupa gust " 20 ml Robin Red La toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta unei plastiline
Trucuri pentru mix In general imi prepar singur boiliesurile cu care pescuiesc . In afara mixului pun intotdeauna accentul pe atractanti , indulcitori , aditivi , etc . Aceste produse nu se pot inlocui foarte usor si cu rezultate bune , prin ceva ce poti prepara acasa . In schimb mixul ofera aceasta posibilitate , fiind relativ usor sa testezi diferite mixuri , cu compozitii variate . Am citeva variante clasice cu care pescuiesc in concursuri , de fapt mixuri amestecate , din magazin plus idei proprii . Pe astea de cumparat le procur mai ales din SUA , de la un bun prieten Paul Pezzala , italian la srcine si care este un fan al carpfishingul in SUA . La Paul , mixurile costa putin , dar adaugat transportul tot inseamna o suma frumusica / kg de 90
mix . In schimb merita efortul ! Am experimentat si am elaborat 5-6 retete de mix pe care le adaptez functie de conditiile concrete de pescuit . De fapt , boiliesurile pe care le vind pe magazin sunt facute cu aceste mixuri . Am zis sa onorez deschiderea acestui nou site de crap si sa ofer citeva din micile mele "trucuri" in conceperea mixurilor . Ma refer numai la mix pentru ca altfel spun din casa si nu mai am garantia "copyright-ului" ! Iata o serie de trucuri folosite de mine la prepararea mixurilor : in majoritatea mixurilor se foloseste faina de orez , faina de cereale , etc . Ei bine eu folosesc astfel de fainuri d e la Nestle . Adica iau de la gura baiatelului meu de 2 ani si jumatate , si adaug in mix niste fainuri cu granulozitate extrem de mica , si cu o sterilitate si calitate mai presus de orice banuiala . Adausul de minerale si vitamine din aceste fainuri pentru "ciortani" imi adauga un plus de valoare mixului . Gama de fainuri pentru bebelusi este destul de mare , gasind pe piata variante de cereale cu miere , cereale simple , fainuri de griu cu lapte , griu cu miere , orez , etc - deci sursa de inspiratie ave m ! Va las pe voi sa experimentati .... . Despre gradul de nutritie si digerabilitate al acestor fainuri nu discut pentru ca daca un sugar de 6 luni creste si nu are colici de la ele - atunci sigur nici crapul nu va avea si le va cauta cu pasiune . indiferent de reteta , adaug intotdeauna intre 4 -6 % robin red si cca 5 grame de betaina HCl de la Nutrabaits , in kilogramul de mix . la kilogramul de mix pun intotdeauna 2 pliculete de ceai verde . Nu dau detalii , si asa ma doare inima ca am spus si chestia asta pe care cu greu am smuls -o de la Adriano , intr -o seara de vara cu un apus fantastic , seara de mare inspiratie si predispusa la destainuiri . o sursa ieftina de mix de calitate sunt pelletele . Macinate la o granulozitate suficient de fina , pelletele si date prindesita pot furniza suprize lamixul adaugarea lor oinaroma orice mix . . Personal preferrasnite - pelletele CSL la SBS . Imbunatatesc si ii ofera aparte am aflat si eu de la prieteni ( Cezar si Adriano ) si de atunci nu fac decit asa . Cumpar seminte de soia , le prajesc si le rasnesc fin . Obtin o faina de soia ultra aromata si deosebit de buna pentru mix . Mersi baieti si imi cer scuze daca am dat pe scris , ce trebuie sa stim numai noi ! mixul se cerne de 2-3 ori cu o sita fina , dupa aceasta operatiune e tocmai bun de folosit . Pentru granulozitate mai mare folositi bird food ca atare - nemacinat , dar nu mai mult de 10 % din intreaga cantitate . la final , adaugati cu incredere 1 -2 lingurite de sare , 1 lin gurita de piper macinat fin si 1 lingurita de praf de usturoi Ar mai fii cite ceva dar ma opresc aici si va las sa puneti si voi imaginatia la contributie . Pina la urma , experimentati fratilor , ca aveti timp si posibilitati . Imi doresc sa nu pierd vreun modest concurs de crap in dauna cuiva care a pregatit un mix dupa sfaturile mele , dar mie teama ca deja am vorbit cam mult !
91
Retete Boiles Timp de muli ani, pescarii de crap au crezut c pentru boilies cea mai mare importana o are concentraia cât mai mare de proteine din compoziie. Acum tim c acesta nu este singurul factor important. Prezena aminoacizilor i a vitaminelor, capacitatea de a permite aromelor s se disperseze în ap, consistena sunt la fel de importante. Reetele complexe cu mai mult de 15 ingrediente au fost înlocuite cu reete mai simple, în care importante sunt calitatea ingredientelor folosite i adaptarea momelii la hrana pe care crapul o gsete în mediul acvatic. Boilie ±ul miraculos nu s-a inventat înc i poate c este mai bine aa. Cele 8 reete prezentate în continuare v ofer baza pentru a putea pescui eficient i corect. Toate reetele pot fi modificate i adaptate. Îns pentru a v putea da seama care este momeala cea buneste pentru care o pescuii, tr ebuie safolosii aceeai momeal mai mult timp.mai Acesta preulapa pe pe care trebuie s îl platii pentru avea capturi mari. 1. ³LE GRAND CLASSIQUE´
Cea mai simpl i probabil cea mai adaptabil reet din câte exist. Poate primi orice fel de arom, fie în timp ce preparai boilies -urile, fie prin înmuiere într -un dip, înainte de a o pune în montur. Culoarea deschis pe care o capt dup fierbere îi permite s se disting clar pe fundul apei i s suscite curiozitatea petilor. Fin de Soia ...... ............................. Fin de Grâu .................................. Fin de Porumb (fin) ..................... Lapte praf ......................................... Ulei de arahide ............................... .. 6 ± 10 ou, în funcie de mrimea lor
250 gr 250 gr 250 gr 250 gr 1 lingura
2. BOILIES PENTRU IARN
Granulaia mare a Bird Food ±ului determin o structur mai puin compact a boilies ±urilor, ceea ce permite aromelor s se disperseze mai bine în ap. Baza mix -ului este identic cu cea de la reeta 1. Fin de Soia ................................... 200 gr Fin de Grâu .................................. 200 gr Fin de Porumb (fin) ..................... 200 gr Lapte praf ......................................... 200 gr Bird Food .......................................... 200 gr Sweetner i arom ............................ Ulei de arahide ................................. 1 lingura 6 ± 10 ou, în funcie de mrimea lor 3. BOILIES DE PRIMVAR (biscuii pentru câ ini) În aceast perioad a anului, crapii îi reiau activitatea i caut hran bogat în substane hrnitoare. Apa fiind înc rece, va permite aromelor coninute de aceste boilies pe baz de biscuii de câini s se disperseze, atrgând petii. Biscuii pt. Câini (pisai fin) ............... Bird Food .......................................... Fin de Porumb .............................. Casein ............................................ Lapte praf ...................... ................... Extract de Ficat ................................
300 gr 200 gr 200 gr 200 gr 100 gr 20 ml 92
Ulei de ficat de morun ....................... Betaine pur ....................................... Arom pete 6 ± 10 ou, în funcie de mrimea lor
20 ml 1 gr
4. BOILIES PENTRU RÂU
Acest tip de boilies permite o difuzie bun a aromelor, atgând în acest fel petii în zona unde se afl momeala. Sunt mai grele decât boilies ±urile obinuite (datorit caseinei i a finii de grâu). Fin de Grâu ...................... ................... Casein ...................................................
400 gr 300 gr
Glutende deSoia Grâu.......................................... ........................................ Fin Betaine pur ................... ........................... Concentrat de Pete / Sos Nuoc Mam .... 6 ± 10 ou, în funcie de mrimea lor
200 100 gr 1 gr 3 lingurie
5. BOILIES PENTRU SECTOARE PESCUITE INTENS
Aceast reet este mai complex i înglobeaz ingrediente cum ar fi extractul de fi cat care care acioneaz ca atractant, îns în acelai timp conine o cantitate semnificativ de aminoacizi. Betaine ±ul, care se dizolv în ap, va spori i mai mult eficacitatea acestor ingrediente. Boilies ±urile obinute astfel sunt tari, compacte i bogate în proteine. Cele mai bune rezultate se obin pescuind cu aceste boilies deasupra unui covor de nad format din pellet ±uri. Fin de Pete ........................................ Fina de Soia ..........................................
200 gr 200 gr
Izolat de ................................................... Soia ........................................... Casein Lactalbumin ........................................... Gluten de Grâu ................................. ...... Extract de Ficat ....................................... Betaine pur ............................................. Arom (la alegere) .................................. 6 ± 9 ou, în funcie de mrimea lor 6. BOILIES SRATE P ENTRU PETI MARI
100 200 gr gr 100 gr 100 gr 20 ml 1 gr
Acest tip de bulete trebuie s fie foarte tari (timp de fierbere ± 3 minute). Cele mai bune rezultate se obin dac se folosesc dou asemena boilies de cca. 15 mm pe hair -rig. Ca nad poate fi folosit un amest ec de 75% boabe i 25% boili es. Fin de pete (albitur) ......................... Bird Food ................................................. Lactalbumin ........................................... Gluten de Grâu ........................................ Fin de Crevei ...................................... Sare fin .................................................. Ulei de arahide ........................................ Arom Spice sau Cuioare 5 ± 7 ou, în funcie de mrimea lor
250 gr 200 gr 100 gr 100 gr 1 linguri 1 lingur 1 lingur
7. BOILIES PENTRU NDIT 93
Mai srace în proteine, aceste boilies au rolul de a atrage i menine petii într -un anumit loc, fr ca acetia s se sature. Fin de Soia .......................................... Bird Food ................................................. Fin de Grâu ......................................... Lactalbumin ........................................... Casein ................................................... Gluten de Grâu ........................................ Ulei de arahide ........................................ Sweetner Arom de fructe sau carné Colorant (la alegere) 6 ± 10 ou, în funcie de mrimea lor 8.
300 gr 250 gr 200 gr 100 gr 50 gr 100 gr 1 lingur
BOILIES SOLUBILE
Prepararea acestora este identic cu cea pentru reeta clasic prezentat mai sus. Pasta obinut este rulat sub forma de bulete care îns nu se mai fierb . Boilies ±urile se las la uscat, îns trebuie s fie evitate schimbrile brute de temperatur. Nu trebuie s v facei probleme c s-ar putea strica, îns trebuie evitat expunerea la cldur mare (pentru c pot crpa) sau la umiditate. Bird Food ................................................. Cânep macinat fin .......................... ..... Fin de Grâu ......................................... Fin de Soia .......................................... Fin de Pellet-uri ................................... 6 ± 10 ou, în funcie de mrimea lor
250 gr 100 gr 200 gr 250 gr 200 gr
Guest Articles
10 Ways With Dips John Baker
1 What¶s A Dip?
First we should ask what a 'dip' is for any beginners out there. A dip is a liquid food or flavour solution (or a mixture of both) that you soak your hook bait in. The idea is that the dip penetrates the bait over a given period of time and leaks out slowly underwater exaggerating the food signals coming from your hook bait. 2 Ready-mades
If you're a fan of readymade boilies, this hint will help you add to the attraction of your bait. Take your ready-mades and place them in a large freezer bag. Put some dip in the bag and shake, so that all the boilies in the bag are covered. It's best to use a food based, natural 94
dip for this. Amino and natural extract based dips, like Spectrum Bait Soak, are perfect. 3 Mix It
If you want to create a dip that's unique, there are a couple of steps you can take. Get a natural food based dip and a flavour of your choice. In the picture I've used Spectrum with my Shellfish flavour. The quantity of flavour you add to the dip is up to you, but it's better to go easy - say 2-3 ml flavour per 10 -15ml of dip. It all depends on how strong the flavour you want to add is - the stronger the flavour, the less you need to add to the dip. 4 Pellets
You can use dips to enhance freebies, for example pellets. Anglers in the know have been doing this for years to give them an edge. Liberally cover your pellets with dip, as in the pictures, and they'll be more attractive and different to the pellets everyone else uses. Beware - do this with purpose made dips, not neat flavour!
5 Meat Dip
There's nothing more a bit offish, luncheon straight out of the tin. boring Whilst than it catches you canmeat usetaken a dip to boost your chances. Cut a load of meat cubes and soak them in a small bait box for a few hoursprior to fishing. Or just dunk the meat in a dip a minute before casting. 6 Be A Neutral
Another way of creating your own dip is to use a neutral base and combine it with whatever flavour you like. This way, you can select your favorite flavour and create a personal dip that's as strong or as weak as you like. For strong dips add more flavour - but don't overdo it and follow the instructions on the bottle. 7 Groundbait (1)
Groundbait can also be made using dip to help with the binding. To make your groundbait, get a large mixing bowl and tip a few ml of dip into the bottom. Take some water and add that to the 95
dip too, just a little to start with. The amount of dip you add depends on the amount to groundbait you want to make up. 8 Groundbait (2)
Add enough water to the dip so that the bottom of the bowl has as much water as you can see in the picture. Ensure the dip is dispersed equally throughout the water (note the colour of the water here). Then start adding the groundbait and mould around feeder as required.
9 Particles
When preparing particles, why not add some dip in the water you soak them in? Chick peas are my favorite particle to use like this. To prepare them you need to properly soak them in water for 24 hours. I like to add some of my new Particle Punch to that water, which permeates the chick peas - making them more attractive. Follow the instructions on the dip. 10 Bag It
Finally, you can add some dips (those which are oil based) to PVA bags, bait. and The castPVA out melts, a loadthe of dip escapes and nothing else except your hook and attracts the carp. When the fish arrive, they get loads of food signals- but the only thing for them to eat is your hook bait. Nice!
In this article it's been difficult to suggest dosages and measurements of dip and flavours. It's difficult because these dosages will vary according to the dips and flavours you use. Just make sure you follow the advice on the label of the products you use. This feature is taken from the May 2000 issu e of Total Carp Magazine.
96
Nade folosite in ape curgatoare Compozitia nadei
Cum se nadeste
Nada pentru:
Pamant lutos, tarate, miez de Doua ore inainte de pescuit. paine, mamaliga, balega de cal, Pentru crap, seara din ajun, in toate bine bulgari mari. framantate.
Crap, caras, rosioara, babusca, obleti.
Pamant lutos, cartofi fierti, tarate, faina, framantate impreuna.
Crap, caras, rosioara, babusca, obleti.
Doua ore inainte de pescuit. Pentru crap, seara din ajun, in bulgari mari.
O ora inainte de pescuit; se Pamant lutos, mamaliga, miez de paine, turta de canepa, intretine vadul din cand Cateva in cand Clean, rosioara, si in timpul pescuitului. babusca, sange inchegat de vita, balega cacoloase cat o obleti. de cal, framantate impreuna. aluna. Pamant lutos, mamailga, grau Se aseaza pe fundul vadului fiert si sfaramat, turta de bulgari de marimea unei gutui, canepa, rame Crap, lin, platica. cu 3-5 zile inainte de pescuit, negre taiate bucati mici, de obicei seara, la aceeasi ora. framantate impreuna. Pamant lutos, turta de canepa, mamaliga, branza topita, grau Se fac 5-6 cocoloase de fiert, si marimea unui mar si se aseaza Mreana. framantat, rame de gunoi taiate pe fundul vadului, in bucati, viermusi de carne. seara in ajunul p escuitului. Se framanta impreuna.
Nade folosite in ape statatoare Compozitia nadei
Cum se nadeste
Cartofi fierti, tarate, miez de paine, framantate impreuna.
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora Crap, caras, platica, inainte de pescuit; se intretine rosioara, babusca, vadul din cand in cand, si in obleti. timpul pescuitului.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa,miez de paine, framantate impreuna.
Cateva cocoloase cat o aluna,se arunca cu o ora Crap, caras, platica, inainte de pescuit; se intretine rosioara, vadul din cand in cand, si in babusca, obleti. timpul pescuitului.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat, turta de canepa(pisata), rame negre taiate in bucati mici. Se framanta impreuna.
Se aseaza pe fundul vadului,seara, 3-5 zile la rand, Crap, lin, platica. inaintede pescuit, cateva cocoloase de marimea unui ou.
Mazare fiarta, miez de paine, mamaliga, framantate
Seara, in ajunul de pescuit, Crap. cocoloase de marimea unui ou. 97
Nada pentru:
impreuna. Porumb moale, in floare, sau porumb (vechi) fiert.
In fiecare seara 2 -4 zile inainte de pescuit.
O sticla de un litru de grau bine fiert, un pumn de turta de Se arunca in vad seara in canepa framantat si un pumn ajunul pescuitului. de miez de paine sau mamaliga. Se amesteca impreuna.
98
Crap.
Lin.
CRAPUL
CRAPUL ± NOTIUNI DE BIOLOGIE De ce astazi nu pune gura ? Ieri, bunaoara, l -am rupt«Am incercat cu toate momelile si monturile posibile«Nu vrea si pace! Maiculita clostii lui de crap ! Multi dintre pescarii care au gustat din deliciul drill -ului cu un crap mai rasarit si care in partideleinurmatoare partesunt numai de«peisaj punceva aceste ajung sa -si verse naduful fel si chip.au Putini cei care cunoscisicate dinintrebari biologiasicrapului si fac legatura intre esecuri si modul de viata si mai ales hranire a crapului. Sa incercam sa cunoastem cateva dintre functiile vitale si simturile acestui peste minunat.
Respiratia
Crapul isi procura oxigenul din apa cu ajutorul branhiilor. Acestea sunt situate in spatele capului si sunt acoperite de opercule, oase plate care se pot mobiliza. Ca sa respire, crapul prin deschiderea gurii absoarbe o cantitate de apa, avand operculele inchise. Inchide gura, deschide operculele si prin saltarea planseului bucal creaza o presiune ce forteaza apa sa iasa printre branhii. Pentru ca din cauza presiunii create apa sa nu reflueze afara prin gura, crapul are o mica ³perdea´ de piele care coboara dinspre cerul gurii si obtureaza orificiul bucal (asa cum si operculele au o membrana fina care ajuta la etanseizare). Branhiile conti n o retea foarte fina de capilare, care favorizeaza patrunderea oxigenului din apa in circulatia sanguina. In functie de dimensiunea pestelui, nevoile de oxigen ale acestuia sunt diferite. De aceea este foarte bine ca atunci cand ajungem pe o balta sau r au sa cautam si sa cunoastem locurile cele mai oxigenate in diverse anotimpuri. De exemplu, vara, locurile cu apa mai putin adanca se incalzesc mai mult ducand la o lipsa a oxigenului. Acesta lipsa poate duce in cele mai multe de dintre situatii,sidaca pestiiutilizate, sunt localizati in acele zone, la o diminuare apetitului. Indiferent monturile momelile rezultatele nu vor fi multumitoare saua chiar nule. De ce am descris acest proces al respiratiei, aparent fara legatura cu modul de alimentatie al crapului ? O sa vedeti in continuare ca miscarile complexului gura -branhii pentru schimbul de oxigem sunt aproape identice cu ceea ce se intampla cand se alimenteaza. Dar pana atunci sa vorbim de «
99
Organele de simt
Crapul are un sistem senzorial asema nator omului, in sensul ca aude, vede, simtul tactil, gusta si miroase. Cunoasterea acestor simturi sunt foarte importante in alegerea tipului de montura si a momelii adecvate, in asa fel incat sa nu trezim suspiciuni si sa avem o partida reusita. Auzul
Cu toate ca nu are urechi ca oamenii, crapul are un auz mult mai fin, detectand undele sonore care trec prin apa. Aceste unde sunt transformate in mesaje catre creier, care le percepe ca zgomote. Sistemul acesta auditiv poate percepe si cele mai mici un de sonore pe care le poate amplifica pentru o optima detectie. Chiar daca unii cred ca zgomotul produs de caderea monturii in apa atrage crapii, acestia identifica, initial, undele sonore transmise si percepute pe un potential pericol. De aceea crapii, mai ales cei ³ruginiti´, nu sunt printre primii care ca ajung la momeala. Gustul si mirosul
Aceste doua simturi sunt grupate impreuna in sistemul olfactiv al crapului. El poate gusta si mirosi lucrurile din apa in mai multe moduri. Narile, situate in apro pierea ochilor, permit intrarea apei, iar sistemul olfactiv foarte sensibil poate detecta cele mai mici concentratii de substante dizolvate in apa. Apoi crapul identifica aceste substante, sau nu, cu o sursa de hrana viabila. Cand crapul ia in gura o poten tiala sursa de hrana, celulele senzitive din mucoasa, care identifica substantele chimice continute de aceasta, trimite la creier informatii care identifica ca este o sursa de hrana viabila sau nu. Daca raspunsul este afirmativ ,crapul continua sa se hrane asca, iar daca semnalul este negativ, lucrul aflat in gura este ejectat, putand duce chiar la plecarea pestelui din zona. Vederea
Ochii sunt situati de-o parte si de alta a capului, astfel vedera difera mult de cea a omului, care arefiecare o vedere liniara s pre fata. sub Datorita pozitionarii crapul poate afara din apa, cu dintre ei, dar numai un unghi de cca.ochilor, 49 de grade. Tot cevedea este situat peste limitele acestui unghi este invizibil pentru peste. In apa, vederea difera foarte mult de la o situatie la alta : intr -o apa adanca, intunecata, murdara, plina de suspensii, vederea este neglijabila; situatia difera cand apa are adancimi mici, este limpede, afara este lumina puternica, atunci vederea fiind mult imbunatatita. Tineti cont de ace ste lucruri cand va alcatuiti monturile. Simtul tactil
Simtul tactil al crapului se poate realiza in doua moduri : in mod direct, atunci cand ia in gura o potentiala hrana, terminatiile nervoase din piele transmit informatii creierului daca obiectul reprezinta o sursa viabila de hrana, sau nu (de exemplu pietricele, particule de nisip, bucatele de lemn, carligele din monturi, etc.); cand informatia este negativa, obiectele din gura sunt scuipate afara, iar pestele poate parasi zona. In mod indirect, cra pul simte obiectele din prajma cu linia laterala, care se intinde de la cap pana la coada. Linia laterala este formata din minuscule tubulete situate in piele, pline cu lichid si care au un por deschis spre afara. Asemanator cu ceea ce simti cand treci man a pe suprafata parului, la fel crapul simte cu linia sa laterala, detectand fiecare miscare care are loc in apa. De asemenea crapul mai poate ³pipai´ si cu mustatile situate de -o parte si de alta a gurii. Atunci cand identifica o potentiala hrana, crapul s e apropie si pipaie cu mustatile pentru a localiza sursa. Acest simt il ajuta sa se orienteze in timpul procesului de hranire chiar mai bine decat vazul. Ii da posibilitatea sa recunoasca si sa identifica o sursa de hrana si sa decida daca o inghite sau o scuipa (in cazul cand detecteaza acul sau firul monturii).
100
Ce ne invata toate acestea ? Indiferent cat de atragatoare va fi momeala si indiferent cat de elaborate vor fi monturile, toate acestea trebuie sa treaca un test: testul organelor de simt ale crapului, test care, asa cum am mai spus, in cazul ³ruginitilor´ este foarte dur. Dar«
Cum se hraneste crapul ?
Am vazut pana acum cum organele de simt il ajuta sa se hraneasca. Suntem constienti ca pentru a prinde un crap si a -l vedea in minciog, indi ferent ce momeala si montura folosim, carligul trebuie sa intre in gura pestelui pentru a fi intepat. Sigur ca multe lucruri intra in gura crapului in timpul hranirii, dar tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date afara, nefiind recunoscute ca hrana. Pr actic cum se hraneste : identificand o potentiala sursa de hrana, crapul o evalueaza cel mai bine introducand -o in gura. Miscarile sunt asemanatoare cu cele respiratoriisi: cu operculele inchise, crapul inclusiv deschide gura,deaspirind cuinchide, apa necesara oxigenarii multe lucruri inconjuratoare, sursa hrana. odata Gura se baza cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu ajutorul limbii retine acele particule care sunt asimilate cu hrana. Toti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu -se isi dau seama ca acest proces se desfasoara foarte rapid. In functie de marimea exemplarelor s -a observat ca datorita presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 15 cm departare de acesta. Atunci cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate si pala la 30 cm distanta, in functie de greutatea si densitatea lor. De asemenea cu ajutorul buzelor, care se pot prelungi si exercitand o foarte usoara suctiune, crap ul poate apuca cu delicatete hrana. Simplificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa intre in ea. Odata intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in faringe) si partea supe riara a gurii (³cerul gurii´), iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu are stomac, hrana este dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile energetice. Amintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai s a-i intre carligul in gura. Indiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa introduca carligul in gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este detectat sa faca imposibila eliminarea lui, atunci re zultatele vor fi dezamagitoare si numai accidental vom prinde ceva de luat in seama. Factori care afecteaza hranirea crapului
Din nefericire este greu de cunoscut cu certitudine cum se va hrani crapul in apa in care vrei sa pescuiesti si mai ales ce montura sa alegi pentru a -l pacali. Sunt mai multe criterii care influenteaza acest proces : 1. tinind cont de ce ati citit pana acum v -ati dat seama ca fiecare crap sau mai bine zis tip de crap are niste conditii particulare in ceea ce priveste hranire a. Nu toti crapii se vor hrani la fel in conditii ideale de hrana, cum nu toti se vor hrani la fel in conditii sarace de hrana. In timp, studiind o apa anume se poate spune cu oarecare precizie cum si cand se poate prinde crap. Nu toate lumea insa poate fa ce acest lucru, mai ales daca nu se cunoaste mare lucru despre biolgia crapului. 2. stresul exercitat de pescari : cand intr -o apa se pescuieste in acelasi mod, cu monturi si momeala asemanatoare, cand se pescuieste de regula in aceleasi locuri, toate aceste pot duce la modificari ale comportamentului crapilor. De asemenea, nada oferita cu generozitate de pescari poate face ca pestele sa nici nu ajunga la carlig. O alta situatie este cand pestele intra in contact cu unul din numeroasele fire de lanseta intinse de pescari (cele 8 -12 lansete in linie); acest lucru il face de cele mai multe ori sa fuga sau cel putin sa devina mai 101
circumspect. Aruncand des lansetele cu momeala poate face ca pestele sa asocieze zgomotul produs de plumb cu un pericol, fapt ce poate duce la incetarea hranirii. 3. recunoasterea momelii de catre crap ca o sursa de hrana il face sa fie mai increzator. Din contra, atunci cand sursa de hrana este noua si nu este recunoscuta ca atare (cum este cazul boilies-urilor in majoritatea a pelor noastre), il face sa fie mult mai circumspect, iar tipul de montura folosit scade ca importanta. 4. timpul cand pescuim : chiar daca acolo unde pescuim de obicei, crapul se hraneste tot timpul anului, nu in toate perioadele acesta mananca cu acee asi intensitate. In lunile reci (atunci cand procesul este mult incetinit) este deci indicat sa folosim momeli cat mai atractive si monturi cat mai fine, pentru a putea trece de acel test al simturilor de care vorbeam mai devreme. 5. presiunea este un crescute criteriu de(cald, care cer trebuie sa fara tinem contnopti candinstelate) vrem sa crapul pescuim crap. atmosferica In timpul presiunilor senin, vant, isi va diminua foarte mult apetitul. In opozitie sunt zilele cu presiuni atmosferice scazute (ploaie, vant usor din sud, cer acoperit de nori, temperatura mai scazuta), atunci cand crapul se hraneste intens, proces favorizat si de cresterea oxigenarii apei, a turbiditatii ei si de scaderea luminii. Bineinteles sunt mult mai multe conditii de car e trebuie sa tineti seama. In cazul in care, in apa in care pescuiti, folositi momeala potrivita (in sensul ca este recunoscuta de crap ca hrana), conditiile de hranire sunt ideale, nu exista o presiune mare din partea pescarilor, sunt crapi in zona in car e lansati si totusi nu aveti trasaturi, atunci trebuie sa va schimbati montura folosita. In cazul in care conditiile enumerate mai inainte nu sunt ideale, nu dati vina pe montura. O anumita montura va prinde crap numai daca: se gaseste in locul unde crapul obisnuieste sa se hraneasca; este acolo in timpul in care acesta se hraneste; contine hrana pe care acesta este obisnuit sa o consume.
102
Cteno Cteno este singurul crap fitofag , de interes competitional , pentru pescari i de crap din tara noastra . Multe din baltile pe care pescuim au mai mult cteno decit crap romanesc si de aceea am considerat interesant un articol dedicat anumitor particularitati ale pescuitului la cteno . Alta denumire sub care cteno mai este cunoscut este cea de amur . Englezii il denumesc "grass carp" . Cteno ajunge la maturitate ( poate trai peste 20 ani ) la greutati de 40-50 kg ( chiar si mai mult ) si se deosebeste evident de crapul romanesc prin forma sa mult alungita si aplatizata lateral p recum si prin culoarea generala a corpului foarte deschisa . Cteno consuma cu placere mari cantitati de plante acvatice , alge si plancton vegetal . De fapt aceasta particularitate a modului sau de hranire l -a impus in baltile din Europa , cteno fiind un e xcelent sanitar al baltilor invadate de stuf , vegetatie acvatica , matasea broastei , etc . Practic nu exista balta , gestionata de un piscicultor serios si priceput care sa nu aiba cantitati moderat - mari din acest peste . In plus ritmul de crestere al cteno este foarte bun , peste cel al crapului romanesc . Amurul exploateaza superior o parte din potentialul trofic al baltilor si devine in acest fel un generator de cistiguri substantiale pentru piscicultori . Dupa ce am facut cunostiinta cu cteno , sa vedem ce avem de facut ca sa-l si capturam in cursul partidelor noastre de pescuit . Cteno este un peste foarte suspicios , greu de prins , care maninca numai intr -o anumita parte a zilei , atunci cind temperatura apei se situeaza intre anumite limite ( care depind de clima din zona ) , etc . Nu il prea putem pacali decit rareori cu boilies de fructe , la porumb , griu , etc . Maninca cind si ce are chef ...... ce sa mai discutam , cteno e un peste "ciufut" . Exista citeva recomandari pe care le pot face , in vederea imbunatatirii sanselor noastre de a agata un cteno . Incepem cu o banalitate , dar care in cazul de fata este foarte partida de pescuit importanta ! Incepem cu un studiu al baltii , in vederea depistarii zonelor cu vegetatie acvatica bog ata . Nu putem sa pescuim cteno pe vreo intinsura cu fund tare si fara vegetatie . Cautam pajistile subacvatice , pline de ierburi , cautam zonele de confluenta cu stufarisul sau cu papura , covoarele de nuferi , etc . In plus observind apa , vom remarca dese sarituri la suprafata apei a acestor pesti . Ei isi desconspira destul de frecvent prezenta si putem sa remarcam in mod eficient locurile bune de pe balta , acolo unde densitatea de cteno ni se pare prom itatoare . Cu o pereche de ochelari polarizati vo m avea surpriza de a -i 103
vedea patrulind pe linga malurile pline de vegetatie sau la buza stufului . Odata ales locul vom face si un studiu al acestuia cu markerul si plumbul cautator . Va recomandam Weed Markerul de la Fox , proiectat special pentru a fi fo losit in locuri cu vegetatie densa . Din punct de vedere al momelilor si nadei , nu spun nici un secret ca amurul va fi atras mereu de boiliesuri cu arome de fructe si de particule ca porumbul , griul , tiger nuts , mazare , fasole , etc . O alta nada , mai putin folosita de pescarii de competitie , dar frecvent utilizata de marea masa a pescarilor din tara noastra , este mamaliga . Sub forma de bomba , babaros , patratica , cocolos , etc mamaliga este "vinovata" de multe capturi frumoase de cteno . Un pat de nada compus din porumb , mazare dulce fiarta si griu , plus niste pellete CSL este in majoritatea cazurilor suficient pentru a atrage cteno pe zona unde pescuim . Daca adaugam peste nada si o aroma cu miros puternic de fructe , lucrurile stau si mai bine . Deseori cteno intra la monturile cu 3 -4 boabe de porumb si o bucata de spuma flotanta . Asta nu inseamna ca nu putem prinde cteno si la boilies . O alta nada interesanta este siragul de boabe de griu , legate cu un fir textil foarte subtire ( pract ic cusute ) , sirag care se Cind nimic nu decit merge incercati si un , mazare si care griu ,leaga pe unsub rig carlig foarte.fin si mai lung in ,mod normal ( decarcalete cca 7 cmdin ) . porumb Pot apare surprize sa va salveze ziua de pescuit . Monturile nu sunt diferite fata de cele cu care pescuim in mod normal. Poate o mai mare finete in executarea acestora va diminua suspiciozitatea caracteristica amurului . Recomand folosirea unor carlige mai mici decit in mod normal . Asta , deoarece dimensi unea particulelor folosite este destul de mica si un carlig mare nu poate fii mereu ascuns in spatele momelii . In general , cind un cteno mare umbla la monturile noastre vom semnala citeva lovituri usoare in lanseta . E bina sa tinem swingerele sau ha ngerele sus , pentru ca in general cteno "lasa fir" . Un piuit de senzor ne arata ca e cazul sa intepam . Dupa intepare , urmeaza 2 faze al drillului care au facut renume acestui peste . In prima faza cteno vine spre mal relativ usor , oricum mai usor deci t crapul romanesc , dar odata simtit malul sau plasa minciogului , incepe nebunia ! Asigurati -va intotdeauna ca , aproape de mal , frina mulinetei Dvs este setata corect - iar corect la cteno inseamna moale . Ideea este ca acest peste va fi nemilos cu sculele Dvs si este bine sa fiti pregatit sa -i dati fir cit vrea , fara sa solicite echipamentul . Nu de multe ori acesta cedeaza sub actiunea unui cteno batrin , chiar sub ochii Dvs , la mal . Manipulati minciogul cu blindete , dar ferm , o sa aveti sanse mai multe de a vedea pe mal . Nu depozitati acesti in pesti sacijuvelnice ( chiar sisitextili ) pentrude cantarire . Cteno estecteno deosebit de sensibil la depozitare saciinsau in proportie aproape 100 % - un cteno tinut in sac timp de 1 -2 ore , va muri . Chemati arbitrii imediat indiferent de ora - si veti avea satisfactia eliberarii acestui peste in deplina siguranta . Pescarii de competitie trebuie sa ia in serios acest peste - pentru ca nu putine sunt baltile pe care se organizeaza competiti i si care au populatii serioase de cteno , perfect punctabile in clasament . Exemplul cel mai concludent si poate cel mai cunoscut este Lacul Sarulesti loc in care la Cupa Mondiala 2004 , diferenta a fost facuta tocmai de cteno . In concluzie , o spe cie de crap greu de prins , mofturos si cu toane , cu un drill riscant , dar cu greutati corporale peste medie si cu o densitate corespunzatoare in majoritatea baltilor .
Comportamentul crapilor, modul de viata si de hranire. Alte particularitati
Fara a avea pretentia ca voi reusi sa acopar toate subiectele despre pescuitul acestei aspecte esentiale enigmatice specii de despre peste, pescuitul voi incerca crapului de -asilungul despre mai modul multor deepisoade viata al acestuia. sa abordez Vorcateva fi poate si voci care vor contesta, pe alocuri, punctul meu de vedere, dar in pescuit legile hazardului sunt la ele acasa. Iar daca s -ar ajunge sa punem la punct o "tehnologie" perfecta de pescuit, atunci s-a dus tot farmecul acestui minunat sport. Dar sa trecem la subiect. Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de enigmatica si ravnita de pescari. Cum majoritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul este asociat de multe ori cu porcul; si ca sa fim mai apr oape de adevar, sa-l asociem cu porcul mistret. Fara a vedea ceva rau in asta, trebuie sa recunoastem ca atributul de porc al baltilor este datorat asemanarii izbitoare: corp indesat, masiv si greoi, botul orientat in jos 104
(gura protactila, asemanatoare unu i sorb). Se spune ca un crap practic rama prin namol filtrand cantitati mari de hrana. Crapii traiesc in grupuri ierarhizate, sunt suspiciosi nu insa si pradalnici. Capacitatea lor de a intelege si a dejuca capcanele face ca acest peste sa fie mai degraba asociat cu vulpea sau sobolanul. Un crap odata prins si scapat (sau, ne place sa credem, eliberat) devine un adevarat expert in evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o proba de adevarata finete. Crapul este un peste de o inteligenta aparte, dublata de instincte puternice. Singurul sau defect, speculat de pescarii abili, este nevoia acuta de hrana. Desi am citit in mai multe lucrari, personal am trait experienta capturarii unui crap oglinda de doua ori in aceeasi zi, la interval de 1 h; l -am recunoscut pentru ca-i facusem un semn discret pestelui pe inotatoarea dorsala. Ceea ce este interesant, crapul a fost prins la aceeasi lanseta intr-un loc situat la maxim 2-3 m de locul primei agatari. Ca sa ne putem da seama daca intr -o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de la observatia ca, in general, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin zgomotoase. Uneori se rasucesc energic la "oglinda" apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precum delfinii. Insa, ce se intampla cu crapii marilor? de Acestia, deDaca cele mai multe ori, evitamai aglomeratia fiind iritati de prezenta "nepotilor" in zona hranire. nadim o suprafata mare, atunci crapii cei mari vor fi prezenti in special in zonele limitrofe. Iar cand linistea se asterne, atunci se reped sa adune in graba urmele de hrana ramase in namol. Personal am observat ca atunci cand pestii mici si medii nu mai trageau iar pescarii incepeau sa se plimbe pe langa lansete, atunci apareau si "mistretii cu colti de argint". Cel mai bine este ca nadirea sa nu se faca in exces, daca vrem sa prindem numai exemplare foarte mari. O concluzie personala: sa tinem o linie cu nada putina in afara zonei de nadire intense sau pe un culoar de trecere dintre aceste zone. O trasatura foarte interesanta este c a, in general, crapul este fricos dar curios in acelasi timp. Chiar daca speriem un crap in timpul lansarii, el fuge pe moment dar revine in scurt timp in locul cu pricina pentru cercetari. Odata am avut o experienta interesanta: am lansat la distanta un a rc cat pumnul de incarcat cu mamaliga. Cand a atins apa, aceasta a facut valuri, moment in care un crap, la nici un metru distanta, a sarit in sus speriat. N -au trecut nici doua minute pana cand bambina mi -a pocnit varga la trasatura unui crap de 10 kg. Nu zic ca a fost acelasi crap. Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei, complacandu-se de regula sa stea in ape maiomnivor mult tulburi. Un sfat la sale adresa crapistilor estede sa nu neglijeze acest din urma aspect. E ste iar preferintele alimentare difera la un sezon la altul. El mananca uneori mancaruri la care nici cu gandul n -am gandi. Mananca pesti morti, gunoaie aflate in descompunere, gainati de pasare. Unii pescari folosesc cu succes gainat de ga ina in prepararea nadei pentru crap. Malul (zonele cu namol) este intotdeauna cautat de crap. Acesta contine un soi de bacterii care ajuta digestia crapului. Pe timpul zilelor de caldura torida el pleaca din zonele cu mult mal - in care se degaja metan - spre acele zone cu apa oxigenata. Primavara, cand adopta meniul de carnivor, crapul infuleca si expulzeaza cu mare repeziciune ramele de mal, plevusca, mormolocii ... pe care -i ameteste si apoi ii mananca cu mare pofta. Nici racusorii si scoicile nu scapa uneori de foamea crapului, in masura in care acestea din urma nu se baricadeaza la timp. Deseori, puii de crap cad victima propriilor parinti. De aici si succesul unor momeli cu ingrediente de srcine animala (bulete cu arome de carne, de peste, biscuiti pe ntru caini). Crapii sunt de asemenea ierbivori. In anotimpurile calduroase, cand vegetatia subacvatica se gaseste din abundenta, interesul crapului pentru hrana animala scade, consumand preponderent hrana de srcine vegetala. Crapul este prin excelenta un gurmand putand consuma la o singura "masa", in medie, hrana intr-o cantitate echivalenta cu pana la 1/5 din greutatea sa. Daca este privat de hrana sau vremea este capricioasa, crapul poate sta nemancat chiar si o saptamana. Daca are hrana din abundenta e l mananca pana "crapa" dupa care urmeaza digestia. In general digestia crapului este rapida, fiind insa dependenta si de temperatura apei si natura alimentelor. In general hrana nepreparata, cum ar fi porumbul, se digera mai greu, lucru nedorit atat de pes te cat si de pescarul care someaza mai mult. Buletele, graul fiert si alte preparate obtinute prin coacere sau prin fierbere sunt digerate mai usor iar pestele mananca mai des. Raportul dintre timpul de digerare a hranei nepreparate fata de cele preparate este de 3:1, raport reflectat si in timpul de asteptare al pescarului care realizeaza nadirea. Sa retinem ca sistemul digestiv al crapului se rezuma la un intestin, deci nu are stomac. De aici 105
rezulta ca randamentul prelucrarii alimentelor in sistemul dige stiv al crapului nu este prea ridicat, de unde si nevoia permanenta a crapului de a consuma cantitati mari de hrana. Exemplarele foarte mari de crap parcurg zilnic uneori kilometri in cautare de hrana. Revenind la faza de cautare si analiza a locurilor de pescuit la crap, trebuie sa subliniem ca atunci cand crapii executa sarituri este semn ca apa este oxigenata, hrana este pe placul lor iar acestia se manifesta ca atare. Este un semn mai mult decat promitator ca vom face o partida de pescuit reusita dar a sta asta nu inseamna ca, obligatoriu, el va manca si din momeala noastra. Aici intervine si abilitatea noastra de pescari. Trebuie sa retinem ca, aproape ca o regula, daca nadim intens un loc sansa capturarii unui exemplar mare este minima la inceput, primii veniti fiind crapii tineri, inconstienti, sau crapii salbatici - care nu cunosc experienta capcanelor. Cum pleaca acestia apar si batranii. Un lucru demn de retinut este ca o lupta prelungita cu un crap mare poate determina fuga bancului de crapi din zo na. Printr-un sistem specific de comunicare, se pare ca acestia sunt avertizati de victima. Partea buna este ca, desi fricosi, crapii revin uneori destul de repede in zona de hranire. Este de remarcat faptul in general, raspund foarte bine la mo melilecele cu care suntde invatati. Daca acestia auca, mancat numaicrapii porumb, cu siguranta ca vor prefera 3 boabe porumb conservat prinse intr -un ac, in locul mult mai pretentioaselor bulete agatate cu grija in firul de par. Asadar, analizati cu atentie momel ile celorlalti pescari care au prins crapi inaintea voastra. Desi nu este esentiala culoarea momelii, totusi culorile luminoase sunt preferate. Principalele
specii de crap intalnite in tara noastra. Particularitati.
In tara noastra crapul traieste in gen eral in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare, Delta Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare, greutatea medie a unui adult fiind de 11.5 kg; exemplarele cele mai mari pot depasi 40 kg (au o rata de crestere de 1 .4 kg/an) si pot trai peste 40 de ani. Anumiti autori, citand vechi atestari documentare, atribuie romanilor meritul de a fi raspindit aceasta specie in toata Europa. Reproducerea crapilor are loc in aprilie -mai cand o "crapoaica" matura poate avea o cantitate de icre de pana la 23 % din masa sa neta. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. La depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Loviturile repetate si deosebi t de puternice pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si in aceste conditii, nu intotdeauna icrele sunt eliminate in totalitate, o parte ramanad in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult - de unde si expresia "crap cu icre din ma i multi ani". Icrele sunt depuse pe vegetatia submersa, de regula in mai multe sedinte. Acestea sunt fecundate de masculi prin stropire cu lapti. Durata eclozarii icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de 5 -6 zile la o temperatura de 20 C sau de 8-10 zile la 18-19 C. In tara noastra se intalnesc mai multe specii de crap. In continuare vom prezenta speciile cele mai raspandite la noi, fara a epuiza insa subiectul. 1. Crapul comun - denumit si crap romanesc. Se aseamana cu carasul, avand corpu l acoperit in intregime cu solzi. In cazul exemplarelor de pana la 1 kg, tinerii pescari deseori pot confunda cele doua specii de pesti, respectiv crapul si carasul. Spre deosebire de caras, el prezinta la baza gurii doua mustati tactile iar spatele este curbat, intr-o masura mai mica sau mai mare. Culoarea este brun - argintie, cu nuante in(lacuri, traieste functierauri, si deDunare, particularitatile Delta). Este mediului una dintre in care speciile cele mai spectaculoase si ravnite de catre pescari. E xemplarele mari sunt foarte frumoase, robuste si energice, luptand cu indarjire atunci cand sunt capturate, in timpul drilului. Aceasta specie de crap este cea mai raspandita in tara noastra. Crapul salbatic - traieste in lacuri neamenajate, Dunare sau D elta. Se deosebesc prin forma lor usor alungita, fusiforma. Acestia mai poarta numele si de crapi sui. Nu stim in ce masura acestia formeaza o specie aparte dar, cel putin din punct de vedere anatomic si al comportamentului, pot fi asimilati usor cu crapii romanesti. 106
Crapul romanesc (comun) are o alimentatie variata, in functie de sezon. Primavara si toamna acestia prefera hrana de srcine animala spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. Perioada optima de pescu it este toamna cand consuma cantitati mari de hrana, adunand rezerve de grasime pentru iarna. Iarna acestia se retrag spre straturile de fund ale apei reducandu -si activitatea la minim. In acest sezon mananca rar, hrana preferata fiind in special larvele ( viermusi, libelule). 2. Crapul oglinda - se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi, rari si mari. Crapul oglinda are culoare brun-galbuie, cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. Exemplarele batrane ajung la greutati impresionante, de peste 30 kg. In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta. Modul hranirecomun. si comportamentul sau sunt similare cu cele aledecrapului 3. Crapul golas - este asemanator cu crapul oglinda remarcandu-se absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 - 40 de ani si o masa de peste 40 kg. Remarcam gura orientata in jos, asemanatoare cu un sorb, prevazuta cu doua mustati. Acesti crapi pot scurma malul de pe fundul lacului, pana la adancimi de 20 cm, in cautarea larvelor. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. 4. Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) denumit si Ten (crap chinezesc). Este una
dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de natura predominant vegetala. Corpul sau zvelt si fusi form este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri argintie, cu nuante inchise pe spate. Exemplarele mari
ating uzual 30 opun kg si opeste cm lungime. sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand sunt capturati mare130 rezistenta, in timAcestia pul drilului. 5. Fitofagul si Novacul. Sunt doua specii extrem de raspandite in tara noastra, in special in Fitofag Novac
lacurile de campie (crescatorii). Literatura de specialitate indica doua ramuri distincte: o specie de culoare mai deschisa (care prefera planctonul de natura vegetala) denumit uzual Fitofag si o specie de culoare marmorata (consuma plancton de srcine animala) denumita Novac sau Sanger. Acesta din urma poate fi deosebit de Fitofag prin faptul ca are capul mai mare, cu branhii dezvoltate. Aceste specii de crapi chinezesti, din punct de vedere al pescarului sportiv, nu prezinta interes prea mare deoarece nu mananca momeala traditionala si deci nu poate fi capturata in mod sistematic prin procedee de pescuit sportiv. Chiar daca au fost incercari de elaborare a unor retete de momeli speciale pentru aceste specii de pesti, capturile au fost cu totul intamplatoare. Ironia soartei este ca Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 65 kg. Pentru pescar este o veritabila ispita. Dimensiunile mari se datoreaza si hranirii fortate; odata cu aspirarea apei acesta aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala (un veritabil filtru).
107
NADIREA Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana ghidandu-se dupa miros. Puteti sa aveti cele mai "ciumege" scule, boilies -urile de la cele mai renumite firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a -ti aruncat carligele cu momeli nu veti avea succes. Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga acolo unde trebuie, adica pe langa carligele cu momeala. De asemenae cantitatea de nada este foar te importanta, nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calita te. In mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi formula (malai + apa + zahar + anason sau vanilie). Specialistii spun ca nada trebuie sa fie inchisa la culoare pentru ca pestele odata intrat in zona nadita sa nu isi piarda camuflajul. Tone de m amaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage pestii ci ii vor indeparta. Si ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte importante. Fiti intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si locului. La noi in tara foarte multe b alti sunt furajate. Nu are rost sa faceti pe savanti in asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si broastele. Nu e cazul sa naditi cu arome de fructe intr -o apa rece in care crapii cauta protei ne, incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. Invers vara sunt foarte recomandate aromele de fructe (capsuni, banana etc). Pentru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca: Aflati ca da ca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune. Degeaba cumparati din piata "5 bilute la 10.000" si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. Aveti nevoie de o cantitate mai mare de boillies (cat mai mare) si de ceva timp liber. Ideal este sa aveti si o apa ceva mai aproape de casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 kg de boillies (o cobra va va ajuta foarte mult) si abia dupa cca 2 saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa. Nadirea cu ajutorul lansetei -- Este cea mai eficienta metoda de nadire pentru ca si momeala si nada ajung exact in acelasi loc dar la un singur lanseu cu o lanseta de 3 lb nu poti arunca o cantitate suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este nevoie si de nadire suplimentara. Nadirea cu ajutorul lansetei se face cu ajutorul cosuletului de nadit (arc), cu firul solubil, cu saculetul PVA sau cu racheta . Cosuletul portnada (arcul) - Este cel mai popular accesoriu de nadire. Acesta se umple cu nada pasta , simpla sau in amestec cu momeli. Firul solubil - este foarte potrivit pentru boillie si momeli vegetale. Insirati boillie sau boabe de porumb pe croseta, trageti -le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de montura (forfac) si lansati . Dupa cateva secunde firul se didolva si ve -ti avea un pumn de boillie sau de graunte pe o suprafata de o palma. Saculetul solubil - este cel mai interesant mod de nadire deoarece impreuna cu nada (pasta, boillie, boabe, momeli animale) se introduce in saculet ci montura cu carlig reducand astfel riscul incurcarii cu linia sau plumbul. Atentie la greutatea la care ajungeti cu nada + montura!!! Racheta -Este o teava din plastic (mai nou din carbon) si are in capatul superior o camera cu aer iar in capatul inferior un sistem de prindere. Se umple racheta cu nada iar in capatul inferior se face un dop din pasta sau din pamant. Cand este aruncata greutatea nadei scufunda racehta iar camera cu aer o tine in pozitie verticala. Dupa ce dopul se dizolva si nada cade racheta se ridica la suprafata. Necesita o alta lanseta decat cea cu care pescuim (de puterecamare) o buna precizie in lanseu darnada are (pana la 500g). avantajul ducesio cantitate destul de mare de Barca - Este cea mai precisa forma de nadi re si este foarte indicata pentru nadirea locului inaintea partidei de pescuit. Vaporasul teleghidat - Ofera o nadire foarte precisa si poate fi folosit si in timpul pescuitului pentru ca prin dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare) pestii. Cobra - Este o teava din aluminiu sau PVC de cca 1 metru lungime si curbata la capatul superior. Cu aceasta minune si cu putin antrenament poti arunca boillie (una cate una) la peste 100 metri distanta. Se fabrica in dimensiuni diferite in functie de distanta la care doriti sa aruncati si de diametrul boillie -surilor. 108
Prastia - Daca pescuiti la distante mici fata de mal (canal) puteti folosi prast ia de mana dar
cum de cele mai multe ori se pescuieste la distante mari cea mai folosita este prastia fixa (pe suport). Cel mai important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi in aceasi zona in care va-ti lansat monturile. Lopata - Nu este vorba de unealta agricola ci de o chestie de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme si cu o coada de 1,5 - 2 metri in care se pune un bulgare de nada iar restul depinde de ce vrea (sau ce poate) muschii dumneavoastra.
RETETE DE NADE 1. Este nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este foarte eficienta pt
toate formele de crap. Merge foarte bine din mai pana i n septembrie. Este un amestec in care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi introduse si altele cu conditia sa se pastreze aceeasi linie a aromei. 1 - 4 kg de porumb uscat 2 - 1 kg de grau sau arpacas 3 - 2 kg de boillies (capsuni, tutti -frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel) este f bine daca aveti 1 kg de boillies solubile. 4 - 1 kg de canepa (recomandabil sa fie coapta) 5 - 1 kg de zahar sau alt indulcitor (mierea este foarte buna dar numai 1 / 2 kg) 6 - 1 / 2 kg soia uscata 7 - 1 / 2 kg seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa strot 8 - 1 / 2 kg naut preparat (vezi capitolul momeli) 9 - 1 / 2 kg peleturi (solubile) 10 - aditiv praf sau lichid 11 - putina sare 12 - 10 ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile (aveti grija cat de concentrata e aroma ca ce se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si 2 litri). Puteti folosi foarte bine siropuri concentrate. 13 - 10 ml ulei de canepa 14 - 10 ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu aveti cel de mandarine poate fi combinat cu orice aroma. Toate chestiile astea eu le combin intr -o galeata (de fapt impart totul in doua si fac doua transe de nada) si le amestec bine, p un apa cat sa acopere totul si le las asa cateva ore. Grauntele uscate vor trage apa mai ceva ca un burete (in special nautul si soia) asa ca aveti grija sa adaugati alta in permanenta. Acest tip de nada se preteaza foarte bine la nadirea direct la fata lo cului adica din barca sau pe jos, daca nu se poate amestecati totul cu o nada praf, faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu prastia. Daca dispuneti de o barca lasati amestecul ceva mai zemos pentru o difuzie mai rapida. Cantitatea aceasta eu o folosesc pentru un pescuit de doua zile si o arunc in 4 portii. 1 / 4 in prima seara si incep pescuitul a doua zi dimineata cand mai arunc 1 / 4, apoi cate inca 1 / 4 seara si dimineata. Dupa 5 -6 partide intr-o balta puteti sa faceti crapi dependenti de aceasta aro ma. 2. O nada pe baza de cartofi (buna vara la crap si ten) 1.4 kg de porumb uscat 2.4 kg de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1 -2 cm. Nu taiati cartofii decat atunci cand pregatiti nada. 4.1 kg de boillies 3.2 arpacas(canepa, fructe sau squid) 5.½ kg naut preparat 6.1 kg zahar 7.aroma 8.10 ml aditiv (merge bine in com binatia asta Aromix -ul de crap de Sensas) La aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb. Cartoful se poate pune pe rig proaspat sau puteti folosi cartofii conservati din comert. 109
3. Nada pt ten (cica). Aceasta reteta o am de la un amic de -al meu care sustine ca a prins multi teni cu ea. Eu am folosit-o doar o singura data si am prins sute de platici, doi crapi mici si un singur ten. 1.Cca 3 kg de porumb verde (taiat de pe stiulete) 2.2-3 kg de rosii 3.1 ceapa!!!!!!!! Cica daca nu pui si ceapa nu are farmec. 4.1 kg de boillies de fructe (astea eu le -am pus in reteta ) 5.4 paini 6.100 g miere 7.50 ml de de floarea 8.aroma deulei vanilie (pot sasoarelui va spun ca amicul asta are ceva la cap cu vanilia) 9.2 linguri de aditiv Van den Eynde de vanilie (!!!) Cum se face chestia asta. Intr-un vas (pe malul apei) se storcesc rosiile, se rupe painea in bucati si se amesteca cu terciul de rosii si porumbul. Se framanta pan a se face o coca foarte tare. Se adauga ceapa si uleiul (deja suna a carte de bucate) si se framanta din nou. Se adauga aroma si aditivul se framanta iarasi si se fac galuste cam cat pumnul care se pastreaza intr-un prosop ud. Pot sa va spun ca dupa ce am terminat de facut nada muncisem atat de mult ca-mi cam trecusa pofta de pescuit. Nu va dadeam aceasta reteta daca amicul nu era om de incredere dar sa stiti ca nu e pescar dintr-ala« si cand spune ca a prins asa este.
4. O reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie -martie: 1.½ kg porumb uscat 2.¼ kg boillies (calamar, scoici, peste, somon) 3.¼ kg biscuiti pt caini (peste, somon) 4.20 ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar 5.emulsifiant 6.10 ml esenta de ciocolata 7.2 linguri de zahar 8.10 ml ulei esential de mandarine 9.2 linguri de aditiv praf (f bun este Big Fish de Van Den Eynde) 10.un stimulator de apetit este binevenit Amestecati totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata. Zgarciti-va cu cantitatea de nada caci in aceasta perioada crapii nu sunt foarte mancaciosi. De mare folos sunt acum pungile solubile in care puneti cca 100-150 g de nada la lanseurile de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu tot cu plumb. Pe aceasta nada puteti sa incercati si o boillie de ciocolata. Cantitatea este pentru o zi de pescuit caci nu am stat niciodata in perioada asta peste noapte. Daca aveti posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte (dimineata) este foarte bine.
110
5. Alta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se scufunda repede si unde este necesar sa contina substante grase care sa razbata prin acesta. Tot pt 2 zile de pescuit. Acestui mix puteti sa-i imprimati ce aroma doriti. Nu exagerati cu nadirea deoarece este o nada foarte consistenta. 1.2 kg de porumb uscat 2.1 kg de boillies (aroma la alegere) 3.2 kg de alune crude pe care le coaceti putin la cuptar cu f f putina sare 4.½ kg seminte de canepa coapta 5.½ kg de soia uscata 6.½ kg pelleturi de alune (sunt foarte uleioase) 7.½ kg pelleturi de aroma de baza 8.½ kg zahar 9.50 ml porumb 10.10 mlulei uleide esential de anason 11.esenta dupa cum este cazul 12.emulsifiant 13.aditiv Amestecati totul in doua transe (mie mi se pare destul de neplacut sa amestec toate grasimile astea asa ca in general mai iau cu mine un invatacel si il pun pe el la treaba) si oferiti nada in portii mici si dese (de 3-4 ori pe zi). Momelile din carlig e bine sa fie flotante (intram in detalii mai incolo).
6. Inca una pt fund malos si gata. Mai departe incercati si voi si daca aveti rezultate bune spuneti -mi si mie. 1.2 kg de porumb uscat 2.2 kg de de boillies seminte(ciocolata, de floareacanepa soareluisau crude si faramate (nu macinate ) 3.1 kg scopex) 4.½ kg canepa coapta 5.½ kg soia uscata 6.½ kg pelleturi (cele de ciocolata sunt o nebunie) 7.½ kg zahar 8.50 ml ulei de floarea soarelui 9.10 ml ulei de canepa 10.emulsifiant 11.aditiv Aceleasi conditii ca la reteta de mai sus.
111
Nadirea
Cam asa ar trebui sa arate locul de pescuit dupa ce naditi!!!
Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana
ghidandu-se dupa miros. Puteti sa aveti "ciumege" scule,carligele boilies -urile de la cele mai renumite firme, daca nu atrageti pestii in cele zonamai in care a -ti aruncat cu momeli nu veti avea succes. Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga a colo unde trebuie, adica pe langa carligele cu momeala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta, nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor ki le de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate. In mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi formula (malai + apa + zahar + anason sau vanilie). Specialistii spun ca nada trebuie sa fie inchisa la culoare pentru ca pestele odata intrat in zona nadita sa nu isi piarda camuflajul . Tone de mamaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage pestii ci ii vor indeparta. Si ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte importante. Fiti intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si locului. La noi in tara foa rte multe balti sunt furajate. Nu are rost sa faceti pe savanti in asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si broastele. Sa va povestesc o faza pe care a patit -o un amic de-al meu pe balta xxxxxxxx. S-a dus omul dotat cu toate cele trebuicioase mamaligi, pachete de nada ("de firma" nu asa oricum), arome, boillies-uri de 14 feluri, a nadit si -a aruncat lansetele si s -a pus pe asteptat. A asteptat omul rabdator toata noaptea fara sa aiba macar o singura trasatura. Dimineata linga el, in stuf, s -a asezat un copil dintr-o localitate apropiata, a aruncat in apa o mana de strot imputit si a inceput sa scoata la pesti de s -a speriat amicul meu. Spre amiaza vazind ca el tot nu prinde dupa ce incercase toate momelile, nadele, montur ile (chiar a aruncat 2 lansete langa undita copilului) s -a dus si l-a intrebat pe pusti cu ce da: -Dom'le aici trebuie sa dai cu bere! -Cum mai cu bere? -Cu bere dom'le ca astia aici hranesc pestele cu ce ramane la fabrica de bere. A doua oara cand s -a dus acolo a framantat omul nada cu bere si a pescuit cu porumb tinut 2 zile in bere si sa vezi surprize placute! Asta e un caz fericit (cu berea) dar sa vedeti balti furajate cu gunoi de grajd sau cu faina de oase (bleeaaa). Nu e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine, incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. Invers vara sunt foarte recomandate aromele de fructe (capsuni, banana etc). Pentru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca: Aflati ca daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune. Degeaba cumparati din piata "5 bilute la 10.000" si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au vazut in viata lor asa ceva. Crapul trebuie educat. Aveti nevoie de o cantitate mai mare de boillies (cat mai mare) si de ceva timp liber. Ideal este sa aveti si o apa ceva mai aproape de casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 kg de boillies (o cobra va va ajuta foarte mult) si abia dupa cca 2 saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa. 112
1. Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga. Aceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient d e tare sa nu cada din ac. În continuare va prezentam o reteta pe care numai pescarii in vârsta o cunosc. Aceasta momeala este botezata: mingea de mamaliga. Denumirea vine de la formatul pe care il are aceasta momeala. Materialul folosit pentru aceasta mom eala este urmatorul: Faina de malai - 2-3 cani de ceai data prin sita; Faina alba - 1 cana (pentru intarirea continutului); Usturoi - 2-3 catei (pentru aroma); Se incalzeste apa calda intr -un vas separat timp de 5-6 min. Intre timp amestecam faina de malai cu faina alba iar dupa aceea cu apa calda. Continutul se amesteca pana se ingroasa. Apoi se framanta bine pana incepe sa se intareasca putin. Se formeaza bucati cat degetul aratator (in forma de nutli) dupa care se pun intr -un alt vas de 5-6 l, in care se afla usturoiul presat, lasandu -se la fiert pana da un clocot. Intre timp se amesteca cu lingura gaurita pentru seunde evita se prinderea debucata vas. Dupa se scot aseaza o tava sau intr-un vasade ia fiecare si seclocot preseaza p e afara doculsideselemn cu ope furculita. Dupa presarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme, obtinandu -se o minge la o dimensiune putin mai mare decat bila de ping -pong. Dupa omogenizarea si formarea tuturor bucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si se lasa pe foc incet pa na la 2 -3 clocote iar apoi se stinge focul, se ia vasul si se introduce apa rece pana se ajunge la racirea intregului continut. Este recomandabil sa nu se scoata momeala din vas pana nu se raceste complet. Dupa racire se ia continutul si se impacheteaza intr -un prosop de bucatarie, in care se va tine pana la folosire. Verificarea reusitei prepararii continutului se face in felul urmator: dupa 1 -2 ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, in podea (ciment, gresie etc.). Daca sare inapoi, ati reusit realizarea acestei retete destul de migaloase. Aceasta momeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme: para, creasta de cocos (depinde de nr. de carlige), minge si cub.
113
MOMELI CRAP
MOMELI ANIMALE Folosirea momelilor animale in pescuitul crapului nu este de loc lipsita de etica. Momelile animale sunt in anumite situatii foarte productive . Viermusii sunt o delicatesa pt crap. Pescarii unguri folosesc foarte mult viermusii la pescuitul crapului si au creat chiar si un sistem de rig pt viermusi. I n acest fel se pot folosi carlige sanatoase fara sa storceasca viermusii. In nada viermusii sunt foarte atractivi. Ramele (mai multe modele) sunt foarte folosite de pescarii de la noi din tara, in special in apele curgatoare. In Dunare este momeala nr 1. M ie personal imi sunt cam antipatice aceste creaturi si nu le folosesc decat in Delta pe cele negre. Libelulele sunt o momeala si o nada excelenta. Racii - o momeala pt exemplare mari. Scoicile - in apele cu scoici acestea reprezinta baza de hranire a exemplarelor mari.
MOMELI VEGETALE Momelile vegetale sunt foarte apreciate de toate formele de crap. Porumbul este de departe cea mai folosita momeala pentru crap. Acesta poate fi folosit sub diferite forme: crud (din stiulete), conservat simplu sau cu diferite arome, uscat. Graul poate fi folosit uscat, conservat simplu sau in arome sau incoltit. Foarte bun este graul decorticat (alb). Floarea-soarelui - sunt zone (ape) in care floarea soarelui este momeala nr 1. Se foloseste cruda sau coapta putin la cuptor, faramata in nada si intreaga ca momeala (3 - 4) seminte pe rig. Mazarea este prinzatoare in apele furajate. Este foarte apreciata de ten si fitofag. Canepa este o componenta de baza a nadelor. Se foloseste cruda sau coapta. Nautul se foloseste si ca nada si ca momeala. Se coloreaza si se aromatizeaza foarte usor. Se pastreaza uscat si doar cu o zi inaintea pescuitului se tine la inmuiat cca 12 ore in apa rece cu aroma si colorantul dorit apoi se fierbe 1 minut (de fapt se pune in apa clocotita). Castraveti, kivi, rosii, mere sunt foarte cautate de ten. Pufuletii (expandatii) din porumb, grau, orezse folosesc simpli sau in combinatie cu alte momeli pentru a le ridica de pe fund. Nucile si alunele sunt foarte cautate de crap. Sunt foarte bune in apele cu densitate mica de pesti caci prin uleiul pe care il raspandesc atrag crapii de la mare distanta si de pe toate nivelele. Tiger Nuts (nucile braziliene) sunt foarte recomandate de pescarii din alte tari dar eu personal nu am prins nici un peste cu ele.
114
Valorile nutritive ale nadelor S-au scris si s-au spus multe despre crap. Atit de multe incit es te greu sa spui ceva ce n-a fost inca rostit, iar parerile si opiniile sint atit de impartite incit ai impresia ca esti in parlament. Si totusi mai sint inca multe de spus ...Am cautat sa inteleg de ce anumite nade si momeli sint mai atractive decit altele ,de ce unele sint foarte apreciate si crapul le iubeste iar altele ne fac sa petrecem ziua de pescuit fara activitate, sau cu capturi putine si dimensiuni reduse. Crapul are nevoie de o paleta larga de substante nutritive(nutrienti) pentru o buna functionare a organismului, pentru dezvoltare si reproducere. Acesti nutrienti includ proteinele, carbohidratii, vitamine si minerale. Hrana crapului este foarte variata fiind constituita din fitoplancton si zooplancton pentru puiet,larve de insecte,viermi,moluste mici,resturi vegetale,seminte de plante submerse si acvatice,puiet de peste pentru celelalte categorii de virsta.Dupa cum vedem,in mod natural,crapul are la discretie toti nutrientii necesari unei vieti linistite,la care se adauga nadele si momelile pe ca re le folosim in partidele noastre de pescuit(unele atragatoare, altele mai putin). Diferentele dintre nadele de succes si cele neatragatoare sint date de continutul nutritiv al acestora. Trebuie sa recunoastem ca tot ceea ce aruncam in apa ii este "strai n" crapului deoarece nimic din ceea ce folosim nu creste in mediul lui natural. Si totusi de ce le consuma? Cum a realizat ca aceste "substante straine" sunt hranitoare si decide sa le manince? Raspunsul este simplu, a fost tot timpul linga noi, dar a treb uit sa ne spuna un englez si anume Ken Townley cum decide crapul ce maninca si ce refuza, si anume ca are capacitatea de a recunoaste instinctiv valoarea nutritiva a unei nade !!! Simplu si sublim! Iar pentru cei care se indoiesc de asta o sa -i rog sa-si analizeze din punct de vedere nutritiv nadele folosite si vor striga si ei "Evrika"! E limpede ca unii dintre noi stim deja aceste lucruri iar altii poate le vor afla acum pentru prima oara,dar niciodata nu e prea tirziu. Proteinele sint substante chimice naturale cu structura macromoleculara care se gasesc in
toate celulele vii si care asigura cresterea si dezvoltarea organismului avind functii biologice fundamentale:enzimatice,hormonale,imunologice. O proteina este formata din lanturi de aminoacizi,care la rindul lor,au in organism functii fiziologice specifice sau sunt precursori ai unor compusi cu rol esential în functionarea organismului . De proteine depind multe functiuni importante ale organismelor vii. Sunt proteine unele substante cu puternica activitate biologica ale celulelor ca: enzimele, pigmentii respiratori, multi hormoni si anticorpii. Substanta contractila din fibrele musculare, din cilii si din flagelele organismelor inferioare, care poseda proprietatea de a transforma energia chimica in e nergie mecanica, este de asemenea o proteina. Proteinele care asigura functiuni se bucura de proprietatea neintalnita la alte combinatii, specificitatea. Proteinele diferitelor specii de animale si vegetale sunt tipice pt aceste specii si se deosebesc de p roteinele altor specii, in timp ce, de exemplu amidonul, glicogenul si grasimile nu difera decat putin de la o specie la alta. Deci, numarul proteinelor care se observa in natura este extrem de mare. Pe baza de solubilitate se disting doua clase de protei ne: proteine insolubile si solubile. Cele dintai, numite proteine fibroase, se gasesc in organismul animal in stare solida si confera tesuturilor rezistenta mecanica(proteine de schelet) sau protectie impotriva agentilor exteriori. De exemplu, keratina din par, unghii, copite, epiderma, colagenul din piele, oase si tendoane, miosina din muschi si fibroina din matase. In vegetale nu se gasesc proteine fibroase; functiunea lor este indeplinita in plante de celuloza. Proteinele fibroase se dizolva numai in acizi si baze concentrate, la cald, dar aceasta dizolvare este insotita de o degradare a macromoleculelor; din solutiile obtinute nu se mai regenereaza proteina initiala. Ce sunt aminoacizii? Dupa cum le spune si numele, toti aminoacizii sunt formati dintr -o 115
grupare functionala amino ( -NH2) si una carboxil (-COOH), ambele fiind legate la un atom de carbon comun. Aminoacizii reprezinta unitatile chimice de baza care intra in alcatuirea proteinelor si ar
trebui sa vi-i imaginati ca pe niste caramizi care, puse una peste alta,formeaza un zid ce se numeste proteina. Pentru ca o proteina sa fie de calitate, ea trebuie sa fie completa. Proteina completa trebuie sa incorporeze in constitutia sa, in primul rind, cei noua aminoacizi esentiali: valina, leucina, izoleuci na, lizina, treonina, metionina, histidina, triptofanul si fenilalanina. Acesti noua aminoacizi se numesc esentiali deoarece ei nu pot fi sintetizati(produsi) de organism sau daca o face, cantitatile sint insuficiente.Acest lucru este valabil si pentru ani male si pesti,deci si pentru crap.Acesta este motivul principal pentru care crapul maninca mari cantitati de plante acvatice,in special mugurii acestora,dar si larve sau moluste ,tocmai pentru a-si procura aminoacizii esentiali. S-alizina. observat ca in carnea pestilor si incontin special laptii acestora se gaseste o cantitateinclusiv mare de Proteinele complete - care uninnumar mare si variat de aminoacizi, aminoacizii esentiali, avand valori bilogice mari, sunt in general proteine de srcine animal a (din carne, lapte si produse lactate); proteinele incomplete - cu un numar limitat de aminoacizi esentiali si neesentiali, cu valori biologice mici, care sunt proteinele de srcine vegetala (cereale,legume, fructe).De exemplu multe cereale sint sarace in lizina dar au un continut mai mare de metionina si cistina.In schimb faina de soia este bogata in lizina dar saraca in metionina si cistina!!! Deci ce deducem pentru a avea o nada excelenta este ca trebuie combinate fainuri de peste sau concentrate protei ce de srcine animala si fainuri proteice vegetale!!! Simplu,nu? Iata de ce nadele si in special boilies pe baza de faina de peste(fishmeal),faina de soia,gama de caseina si caseinat (pentru partea proteica) si fainuri care livreaza hidrati de carbon sint atragatoare pentru crap si au succes imediat! Cantitatea de proteine necesare crapului difera in functie de virsta,temperatura apei(foarte importanta pentru digestie),si mai ales greutate.Daca un om are nevoie de 0,4 -1,8 grame de proteine /kg corp aici contind foarte mult activitatile zilnice(pentru cei sedentari un 0,4 gr/kg corp fiind mai mult decit sufi-cient),extrapolind si fara teama de a gresi putem asemana crapul cu un sportiv care alearga zilnic dupa hrana,energia depusa de acesta fiind considerabila.De aceea putem spune ca maxim 1 gr. Proteina/kg corp/zi pentru crap ar fi suficient.Deci un crap de 3 kg ar avea nevoie de maxim 3 gr. proteina/zi,unul de 10 kg de 10 grame/zi,etc. Acest necesar creste in special primavara cind organismul crapului se pregateste de reproducere de unde si preferintele lui pentru hrana de srcine animala. Asa am ajuns la hidratii de carbon(carbohidratii). Carbohidratii sunt principala si cea mai importanta sursa de energie, majoritatea dintre ei provenind din surse vegeta le,fiind produsi prin expunere la lumina soarelui prin binecunoscutul proces de fotosinteza. Exista trei mari tipuri de carbohidrati: zaharuri simple, carbohidrati complecsi si fibre. Zaharurile sau carbohidratii simpli pot fi gasiti in fructe, lapte si z ahar obisnuit. Sursele de zahar rafinat trebuie evitate, pe cat de mult posibil, deoarece ofera energie "goala", fara fibre, vitamine sau minerale. Sunt, de asemenea, si cauza unor boli.De aceea sugerez folosirea zaharului brut sau miere de albine ca indul citori,acestea prin continutul de 99% carbohidrati ne ajuta de 3 ori:asigura atit gustul dulce,placut crapului + cantitatea de energie necesara + o parte de fibre. Carbohidratii complecsi se regasesc in cereale integrale si legume radacinoase, precum cartofii si pastarnacul, de exemplu. Carbohidratii nerafinati sunt cei mai recomandati, deoarece contin fibre alimentare esentiale si vitamina B. Cantitatea exacta de carbohidrati de care are nevoie crapul depinde de multe coordonate, precum greutate, varsta, apetit, nivelul activitatii zilnice etc.Sint foarte importanti pentru crap deorece reprezinta principala sursa de energie, protejeaza muscultura acestuia,regleaza cantitatea de zaharuri care circula in organism si furnizeaza "hrana" asa ziselor bacterii pr ietenoase din tractul intestinal acestea ajutind foarte mult digestia. Pentru crap se apreciaza ca fiind necesara o cantitate 116
de 5- 10 grame carbohidrati/kg. corp/zi,acest necesar sporind odata cu venirea toamnei.Sub aspect caloric 1 gram de carbohidrati f urnizeaza 4 calorii. Fibrele alimentare sunt partea nedigerabila a carbohidratilor. Acestea se pot gasi in cereale
integrale, fructe (proaspete sau uscate) si legume. Sunt doua tipuri de fibre alimentare, care se deosebesc prin proprietati fizice si prin modul de actiune asupra organismului.
Asa-numitele fibre "insolubile" pentru ca sunt destul de dure, rigide si nu se dizolva in apa. Cand ne gandim de obicei la fibre, avem in vedere fibrele insolubile, cum ar fi invelisul grauntelor de cereale (taratele) . Ele se imbiba cu o cantitate de apa ce depaseste de cateva ori propria lor greutate, dar nu se dizolva in ea. Fibrele "solubile" sunt mai marunte, mai putin voluminoase decat cele "insolubile". Fibrele "solubile" se dizolva in apa formand o substanta ge latinoasa care contine nu numai apa, dar de asemenea poate sa elimine din organism multe substante indezirabile si uneori toxice. Fibrele solubile se gasesc in fructe si legume moi. De exemplu pectina se gaseste in mere.
Fibrele favorizeaza functionarea s anatoasa a intestinelor preintampinand aparitia unor boli. Fibrele maresc volumul scaunului si grabesc tranzitul intestinal, astfel agentii toxici patrunsi in organismul crapului impreuna cu hrana se dilueaza si trec prin intestin mult mai repede. Necesarul zilnic de fibre pentru crap ar fi de cel mult 0,2 grame/kilocorp. Grasimile
Rolul grasimilor (din dieta si cele depozitate). Numite si lipide, grasimile servesc sase functii importante in corp:
Drept depozit mare si concentrat de energie. Protejeaza organismul. Izolatie care va tine cald(in special iarna cind crapul "hiberneaza" si temperatura apei se apropie se 4 grade C). Transportor pentru vitaminele liposolubile (A, D, E , K). Principal distribuitor de acizi grasi esentiali. Aceasta functie est e cea mai importanta deoarece fara grasime, corpul nu ar putea sintetiza destul anumiti hormoni si structura celulelor ar fi compromisa. Mareste savoarea si textura alimentelor. Promoveaza o stare de satietate.
Un gram de grasimi contine aproximativ 9 calorii. Cantitatea zilnica necesara pentru crap este de nu mai mult de 0,3 grame per kilocorp sau aproximativ 15 -20% din totalul zilnic de calorii. Mai mult de 97 % din energia din grasimi este depozitata in corp sub forma de tesut adipos. Celelalte forme p ot fi gasite in sange si in tesutul muscular. Un crap cu o greutate medie de 8 kilograme depoziteaza aproximativ 11.070 calorii (1.230 grame) de grasime in una dintre aceste forme. Vitamine si minerale
Vitaminele pot fi clasificate in vitamine hidrosolub ile si vitamine liposolubile. Vitaminele hidrosolubile sunt cele din complexul B si vitamina C. Functiile lor sunt in
general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. Nu sunt depozitate in organismul cr apului in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. Carentele de vitamine hidrosolubile afecteaza cel mai mult tesuturile care "cresc" sau au un metabolism rapid cum ar fi pielea,solzii, singele, tractul digestiv si sistemul nervos. Sunt 117
instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al boiliesuri -lor afecteaza cantitatea de vitamine disponibile. Vitamine liposolubile sunt vitamina A, vitamina D, vitamina E, vitamina K. Vitamina A joaca
un rol vital in functionarea retinei, cresterea si maturarea celulelor epiteliale, cresterea oaselor si reproducere. De asemenea are rol antioxidant. Vitamina E are rol de protectie al membranelor celulare, are rol antioxidant, imbunatateste functiile imunologice. Vitamina D este implicata in fixarea calciului in oase, iar vitamina K are rol anticoagulant si ajuta la calcefierea osoasa. Minerale Calciul este foarte important pentru organism in mai multe procese: contractie musculara,
reactii enzimale, la nivelul pielii si da tarie oaselor, fiind cea mai d ura substanta din organismul crapului. La la felnivelul ca in membranelor cazul calciuluicelulare, vitaminain Dprocese regleaza Fosforul este important de absorbtia transport, fosforului. functii ale muschilor si depozite de energie, intra in component a oaselor. Magneziul este recomandat ca anti-stress iar carentele de potasiu pot duce la slabiciune musculara. Fierul este important in transportul oxigenului prin intermediul singelui pina la tesuturi. Este prezent in celulele rosii din singe, la nivelul hemoglobinei. Carentele de fier pot duce la scaderea capacitatii fizice, la aparitia starilor de oboseala,crapul nu mai poate sa depuna efortul necesar pentru a se hrani si reproduce. Zincul este important in procesul de crestere, integritatea pielii si s olzilor, activitatea creierului, sistemului imunitar; este prezent in oase, este implicat in reglarea calcifierii oaselor si are rol antioxidant. Cuprul, molibdenul si manganul sunt incorporate in majoritatea enzimelor importante din organism, seleniul est e un alt antioxidant foarte important. Necesarul caloric difera in functie de gradul de activitate al crapului,pentru riuri si Dunare necesarul fiind mai mare datorita curentilor puternici,energia depusa de crap pentru asigurarea hranei fiind considerabil a. Pentru balti,in functie de marimea acestora si calitatea ecosistemului(ma refer aici la capacitatea ecosisitemului respectiv de a asigura hrana tuturor vietuitoarelor existente si deci si a populatiei de peste),necesarul caloric poate fii un pic mai scazut,crapul gasind cu usurinta hrana in cazul ecosistemelor echilibrate sau greu,cu un necesar caloric sustinut pentru ecosistemele dezechilibrate(sau suprapopulate). In general,aproximativ 35 calorii/kilocorp va asigura crapului energia necesara activitati lor zilnice. Iata deci ce contin nadele si momelile noastre!Indiferent ce aruncam in apa pentru a fi consumat de crap toate contin acesti nutrienti in cantitati diferite,iar gradul de digestibilitate al acestora difera in functie de modul de preparare si continut nutritiv. Acum sa analizam una din cele mai irezistibile si mai bune momeli pentru crap si anume porumbul, si sa vedem continutul de nutrienti al acestuia(continutul se va referi la 100 grame porumb): proteina
11,1 grame (11,1%)
carbohidrati fibre grasimi calciu fier sodiu
66,2 grame(2,7 (66,2%) 2,7 grame %) 3,6 grame (3,6%) 10 mg 2,3 mg 15,9 mg
Priviti cu atentie acest tabel si veti observa cit de 118
hranitor este porumbul! Iata deci cum se justif ica atractia pe care o are asupra crapului,cu toate ca mai atractiv ar fi griul sau orzul care contin cam: 15%proteina, 67%hidrati, carbon, 2%grasimi, 1,6% minerale, 2,2% fibre. Folosirea fainurilor din aceste cereale(malai,faina de griu,gris,tarite,faina de orz,faina de orez) in mix-ul de boilies este deci necesara iar calitatea si prospetimea acestora sint esentiale.Aceste fainuri sint foarte bogate,dupa cum se observa,in hidrati de carbon,au o cantitate de proteina optima,iar absorbtia nutrientilor din acestea se realizeaza destul de usor.Nu acelasi lucru se poate spune despre folosirea boabelor uscate de porumb,griu sau orz.Chiar daca valoarea nutritiva este buna,porumbul nepreparat,livrat in stare uscata in apa nu este deloc bine asimilat de catre crap,digestia acestuia fiind grea si dureaza foarte mult(48-72 ore),supunind sistemul digestiv al crapului la eforturi considerabile,cu multe reziduuri nedigerate, un consum excesiv de porumb uscat,nepreparat,duce la iritatii si inflamatii intestinale puternic e.De aceea dupa perioade scurte de succes,porumbul uscat pierde din atractivitate,crapul evitind odaca perioada sa hraneasca cu porumb(tocmai ca sa evite neplacerile digestive)chiar estesa irezistibil.Alternativa este prepararea corespunzatoare a porumbului,in revista "Aventuri la pescuit" de anul trecut puteti gasi un articol exceptional scris de Ken Townley tocmai pe aceasta tema,articol pe care va recomand sa-l cititi,in special pentru cei care porumbul este momeala no.1 !! Sa trecem acum la boilies si in special la mix-uri.Un mix de succes se poate caracteriza simplu prin faptul ca trebuie sa contina toate substantele nutritive si in special sa respecte proportiile detinute de nutrienti, intr -o proportie denumita raport proteic,care reprezinta proportia cantitativa dintre substantele proteice(proteine si aminoacizi) si cele energetice (hidrati de carbon si grasimi). Se recomanda ca acest raport sa fie de 1/3 primavara(deci un continut de proteina mai ridicat), 1/5 vara si de 1/10 toamna,cind crapul ar e nevoie mai mult de carbohidrati pentru a se pregati de hibernare. Nu am sa dau aici retete sau ingrediente de mix -uri pentru ca deja pe site se afla un articol complet despre ingredientele folosite in multe mix -uri,scris de dl. Vlad Pavlovici,iar pentru calcularea valorilor nutritive din mix aveti la sectiune "download" un calculator usor de folosit oferit de carprom Am sa va ofer acum alte valori nutritive continute de fainurile pe care le folosim in mix -uri: Produs
Proteina % Hidrati carbon % Fibre % Grasimi %
Caseina Malai Faina de griu Lapte praf Gris Faina alune Faina orez Faina peste Izolat soia Faina Soia Ulei Zahar Oua Faina de susan Faina de hrisca
90 10 12 25 10 17 6,5 55-75 52 47 0 0 8 30 16
0 75 75 40 73 11,4 80 12 7 4 0 99 1 18 65
119
0 2,7 1,2 0 3,6 7,4 2,2 0 2 3 0 0 1 1,3 2
0 3 2 24 1,1 62 1 9 4 3 99 0 6 55 2,5
Tot ce aveti de facut este sa tineti seama intotdeauna de nutrientii continuti de fiecare faina sau ingredient in parte ,astfel incit mix-ul sa fie echilibrat proteic si energetic(atentie la continutul de proteine,unul prea mare are efecte negative asupra crapului ), sa combinati fainuri de origine animala si vegetala pentru a încorpora aminoacizii esentiali,si s a tineti seama de proprietatile lor de a "lega" sau "dezlega" mix -ul. Prin fierbere se cistiga foarte mult in digestibilitate dar in detrimentul pierderii sub aspect nutritiv.De exemplu mamaliga contine doar 4% proteina,fata de ingredientul principal folosit,malaiul,care continea inainte de fierbere 10 % !!! Se estimeaza ca prin fierbere se pierd cam 40-60% din nutrienti,drept pentru care folosirea de amino -dip-uri pentru boilies(imbibarea acestora timp de cel putin 10 min. inainte de folosire ridicind val oarea nutritiva a acestora aproape de cea initiala) devine obligatorie! Cunoasterea si folosirea valorilor nutritive ale ingredientelor folosite in mix -uri devine deci indispensabila obtinerii de mare valoare si atractie nutritiva,usor dig erat(1224 ore),pe care crapulunui le boilies va recunoaste instinctiv,fiind superior folosirii de semintelor si cerealelor nepreparate,din toate punctele de vedere. Nu mai spun ca prin forma si marimea acestora selectam drastic categoriile de crap carora ne adresam,stre sul digestiv este redus,iar capturile nu vor scadea in timp(asta in cazul unui mix echilibrat si a unei arome discrete,la alegerea voastra,care sa semnaleze si sa creeze un reflex gen Pavlov,pe linga stimulii nutritivi emisi de boilies).Putem jongla cu val orile nutritive prin diverse combinatii de fainuri si va asigur ca in scurt timp veti gasi cea mai buna reteta de mix la care crapul va raspunde mai mult ca sigur!!! Acum 2 saptamini(20 martie 2004),pe o balta mica care nu a mai fost deschisa la pescuit niciodata, pe o apa cu temperatura de 10 grade C,am avut trei capturi de ciortan intre 1,3 si 1,5 kg(maximul de marime din acea balta dupa spusele patronului) la un mix de 25%proteina,48%hidrati,3%grasimi,1,8%fibre,rehidratate 10 min. in amino -dip, undeva unde crapul nu a vazut in viata lui boilies!!!!!Am avut prezentari deorece teoria cu recunoasterea instinctiva a valorilor nutritive a unei nade functioneaza !!!!Si am mare incredere in continuare ceea ce va recomand si voua, in special celor care au pescui t mai putin la crap cu boilies! Mare atentie la boilies pe care le achizitionati din magazine,multe din ele au o valoare nutritiva foarte scazuta si folosirea lor va va aduce mai mult ca sigur o mare deziluzie!! Daca nu puteti sa va faceti singuri acasa, cautati sa achizitionati produse consacrate de la firme serioase (Nutrabaits, Nash, etc), chiar daca sint scumpe aveti garantia unor produse de calitate si mai mult ca sigur veti avea succese !! Continutul minim de nutrienti din orice mix va fi : proteina 10 %,hidrati de carbon 40%,fibre 3%,grasimi 3%,vitamine si minerale. Sper ca am fost de folos in a va ajuta sa descifram aceste mici "taine" nutritive,dar care sint absolut esentiale in intelegerea pe deplin a preferintelor crapului. Nu pot decit sa va do resc un mix reusit,capturi pe masura si toate cele bune!!!
120
CATALOG D E INGRED IENTE Mic dictionar explicativ
Introducere
Povestea acestui articol a inceput anul trecut, cand Cosmin Popescu mi -a trimis cateva imagini scanate dupa cataloagele Nutrabaits si Rod Hutchinson, de pe paginile cu nade si momeli. Erau cataloage destul de vechi, in care produsele apareau descrise cu lux de amanunte (amanunte care au disparut intre timp din multe cataloage recente, printre care si Hutchison, fiindca produsele au intra t in uzul comun). "Uite niste scanuri dupa niste cataloage mai vechi, sunt o multime de ingrediente despre care pescarii -le si pune-le pe site, cred ca vor fi apreciate", mi -a spus Cosmin. romani stiu foarte putin. Tradu -am dat seama ca nu le pot Asa mi s-a parut si mie imediat ce am deschis fisierele, dar tot imediat mi traduce cuvant cu cuvant pentru a fi publicate, abundau in termeni de specialitate si mai ales in termeni chimici. Singurul pecare il stiam in masura sa m a ajute cu acest lucru era Vlad Pavlovici. Am apelat la el si raspunsul a fost foarte prompt, "Sigur ca te ajut, numai ca nu imediat, am nevoie de putina documentare, sunt termeni pentru care trebuie sa caut echivalentul in romaneste, chiar daca stiu despre ce este vorba.Le traduc in vacanta de iarna."
Surpriza foarte placuta a fost ca Vlad, incantat de ideea unui ghid de ingrediente, a mers dincolo de traducerea paginilor pe care i le dadusem si a produs acest articol, pe baza mai multor editii ale cataloagelor Nutrabaits. L -a numit "Mic dictionar explicativ de ingrediente", dar, daca il veti citi, veti vedea ca nu este chiar asa de mic. Sper sa va fie de folos si cu folos. Iliuta Goean Pentru cei interesati sa înteleaga mai bine boiliesurile, iata un mic dictionar explicativ al ingred ientelor folosite în mod curent la producerea lor. Sursa acestui dictionar au fost diferite editii ale cataloagelor Nutrabaits, poate cea mai importanta firma producatoare de nada din Marea Britanie, care (spre deosebire de alte firme) continua sa publice anual un catalog detaliat al produselor. E important de spus ca majoritatea ingredientelor se regasesc în boiliesurile tuturor firmelor, nu sunt caracteristice unei firme anume. Daca vreti sa va preparati singuri boiliesurile si va întâlniti cu ingredient e necunoscute, cautati-le în acest dictionar. Nutrabaits propune si o clasificare a lor, care sa lamureasca mitologia acestor nade complexe, fara a obliga pescarii la studii de chimie alimentara. În prezentarea produselor am pastrat termenul englezesc (dâ nd varianta româneasca în paranteza), cu gândul de a-i ajuta pe cei care încearca sa traduca retete gasite pe Internet sau în reviste straine. Am eliminat, însa, dozajul în uncii, exprimându -l în grame ± de aici, gramaje care pot parea curioase (56, 85 sau 110 grame), care nu înseamna altceva decât 2, 3 sau 4 uncii. Toate proportiile sunt calculate pentru un amestec de baza de jumatate de kilogram. Amestecul de baza (base mix, în engleza) este o compozitie sub forma de praf, care se combina cu oua si arome lichide, pentru a obtine o pasta ca plastilina, din care se ruleaza boiliesurile. Vlad Pavlovici Ingrediente
Pentru a pregati un amestec de baza (sau pentru a modi fica un amestec de baza cumparat), exista o varietate de ingrediente. Cele prezentate mai jos si marcate cu asterisc sunt apte pentru consum uman, potrivit standardelor internationale. În mod obisnuit, se vând în pungi opace, de culoare neagra, pentru a împiedica actiunea luminii solare asupra produsului. 90 Mesh Rennet Casein* (Caseina de cheag)
Caseina este o proteina din lapte obtinuta prin coagulare. Aceast tip de caseina are continut proteinic garantat de peste 90%. Are pH neutru si, ca majoritatea c aseinelor de cheag, pastreaza o mare parte din vitaminele si mineralele care se gasesc în lapte. Ideala pentru boiliesuri flotante sau semi -flotante. Confera o anumita moliciune miezului acestor nade. 121
30 Mesh Acid Casein* (Caseina acida)
Caseina acida cu granulatie mare. Continut proteinic de peste 95%. Factor pH în jur de 4,6, aditiv ideal pentru amestecurile de baza cu textura grunjoasa, cum sunt cele pe baza de faina de peste. Utila pentru producerea unor nade cu valoare nutritiva ridicata (HNV) foarte tari. Dozaj recomandat: 170 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. O doza mai mare duce la uscarea pastei de boilies. 100 Mesh Acid Casein* (Caseina acida)
Al doilea tip de caseina acida. Continut proteinic de peste 90%. Granulatie fina. D ozaj recomandat: maximum 170 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. O doza mai mare va duce la înmuierea exagerata a pastei de boiliesuri. Ingredient util pentru producerea unor boiliesuri semi flotante, cu miez moale. Calcium (Caseinat desolubila calciu) a caseinei lactice. Continut proteinic de 96%. Foarte popular CaseinatulCaseinate* de calciu este varianta
ca ingredient pentru fabricarea nadelor cu valoare nutritiva ridicata. Dozaj recomandat: 110 de grame la jumatate de kilogram de am estec de baza.
Caseinate* (Caseinat de sodiu) Caseinatul de sodiu este varianta solubila a caseinei acide, cu un profil aminoacidic diferit de cel al caseinatului de calciu, fata de care este si mult mai usor. Continut proteinic de 96%. Frecvent f olosit ca ingredient pentru fabricarea nadelor cu valoare nutritiva ridicata. Adaos ideal în compozitia boiliesurilor semi-flotante sau lent scufundatoare. Dozaj recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. O doza mai mare va face pasta de boiliesuri putin prea lipicioasa pentru a fi rulata. Sodium
Nutragel* Substitut pentru oua, care permite producerea unor boiliesuri tari ca piatra fara a folosi oua. Dozaj recomandat: între 28 si 56 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Pe lânga Nutragel, în amestecul de baza se adauga apa pâna la obtinerea consistentei dorite. Spre deosebire de boiliesurile facute cu oua, care trebuie lasate la aer un timp, ca sa se întareasca, boiliesurile facute cu
Nutragel se întaresc imediat.alimentara. Nutragelul De estenoutat un derivat natural din zer, cu continut proteinic de 75%, care se foloseste în industria ca ouale au proprietati emulsionante, prin urmare în compozitia unor boiliesuri fara oua trebuie adaugat un emulsionant. Nutrapro* Ingredient cu continut proteinic de 80%, compus din 48,7%lactoglobulina, 18,8% lactalbumina si proteine derivate din zer, care se foloseste ca alternativa la lactalbumina obisnuita. Poate intra în compozitia oricarui tip de boilies, dar în special în a lcatuirea celor cu valoare nutritiva ridicata. Leaga si întareste amestecul de baza si îl face usor de rulat. De asemenea, ofera un continut aminoacidic ideal. Dozaj recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Egg albumin* (Albumina din ou)
Ingredient de prima calitate, care îmbogateste continutul nutritiv al al boiesurilor si le face mai tari. O doza de 28 pâna la 56 de grame de albumina, la o jumatate de kilogram de amestec de baza, va întari suprafata celor mai multe ti puri de boiliesuri. De exemplu, un amestec de baza cum este Enervite de la Nutrabaits nu e gândit sa produca boiliesuri tari, dar adaugarea în compozitie a 56 de grame de albumina din ou va conferi boiliesurilor suficienta duritate, încât sa poata fi arunc ate la peste 100 de metri cu un baston de nadire, fara sa se sparga. Nutralac* Ingredient care îmbogateste continutul de grasimi al boiliesurilor si le da un atragator gust si miros de frisca. Este o pudra usor dulce si foarte grasa, cu rol de supliment nutritiv, utila în orice tip de boiliesuri. Dozaj recomandat: 56 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza, suficient pentru produce boiliesuri bogate în grasimi. 122
(Gris galben) Grisul e frecvent folosit la compozitia boiliesuri lor cu valoare nutritiva scazuta sau a celor pe baza de mâncare pentru pasari. Face amestecurile sa se ruleze foarte bine, iar boiliesurile rezultate au duritate uniforma. Dozaj recomandat: maximum 56 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Yellow Semolina*
(Gris alb) Are proprietati similare cu grisul galben, dar se deosebeste prin faptul ca produce boiliesuri mai putin tari. Dozaj recomandat: între 28 si 170 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza.
Wholewheat Semolina*
Full Fat Soya Flour*
(Faina de soia integrala)
Faina de soia integrala are un miros puternic de malt si este foarte bogata în ulei de soia, de unde si calitati de atractant. Continut proteinic în jur de 40%. Potrivita în orice feluri de amestecuri de baza. Dozaj recomandat: maxi mum 110 grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Meal (Faina de peste) Se produce din albitura. Este destul de grea si se gaseste în compozitia multor amestecuri de baza, dar e calitativ inferioara fainei de capelin sau de sardele si hamsii. Continut proteinic în jur de 66%. Potrivita în orice feluri de amestecuri pe baza de faina de peste. Dozaj recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. White Fish
Capelin Meal (Faina de capelin)
Capelinul este o ruda apropiata a somonului, iar faina de capelin este printre cele mai bune fainuri de peste. Continut proteinic în jur de 70%. Se produce în Norvegia. Are un miros particular. Dozaj recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Meal (Faina de sardele si hamsii) Faina de peste aproape verde la culoare. Continut proteinic în jur de 70%. Miros puternic, foarte atragator. Cele doua fainuri, de sardele si de hamsii, sunt combinate în proportii egale. Dozaj recomandat: maximum 85 de grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Sardine/Anchovy
Uleiuri esentiale
Uleiurile esentiale sunt o sursa de atractie si permit producerea unor boiliesuri cu o nota particulara, aspect important pentru pescarii care vor sa se asigure ca nada lor e unica si nu va fi copiata. Foarte utile mai ales în compozitia boiliesurilor nutritive, destinate nadirii pe termen lung. Black Pepper Oil (Ulei de piper negru) Atractant clasic, unul dintre cei mai importanti din toate timpurile. Se poate folosi în orice amestec de baza, pentru orice anotimp. Este distilat din fructele unei plante agatatoare din vestul Indiei. Miros foarte distinct. Dozaj recomandat: 1 mililitru la jumatate de kilogram de amestec de baza. Oil (Ulei de usturoi) Atractant puternic, foarte bun pentru ape reci. Se poate folosi fie singur, fie în combinatie cu arome de brânza sau frisca. Efecte dezastruoase asupra armoniei de cuplu! Garlic
Bergamot Oil (Ulei de bergamot) Bergamotul (sau pergamuta) este o varietate de citrice, din coaja carora se extrage acest ulei parfumat,
al carui miros se regaseste în diverse tipuri de cosmetice sau de ceai (Earl Grey). Se poate folosi tot timpul anului. Deseori combinat cu aromele de capsuni si frisca. Alte uleiuri esentiale: Basil (busuioc), Cinammon (scortisoara), Clove (cuisoare), Coriander (coriandru), Cumin (chimion), Eucalyptus (eucalipt), Geranium (geraniu), Ginger (ghimbir), Grapefruit (grapefruit), Jaffa (portocale), Juniper (ienupar), Leek (praz), Lemon (lamâie), Nutmeg (nucsoara), Onion (ceapa), Parsley (patrunjel), Sage (salvie), Spearmint (menta), Thyme (cimbru), Ylang Ylang (ylang ylang).
123
Arome Strawberry
(Capsuni) Aroma foarte populara. Dozaj recomandat: 3-4 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza, pentru boilies -urile pe baza de mâncare pentru pasari sau cu continut proteinic ridicat, si maximum 6 mililitri pentru boiliesurile pe baza de faina de peste. Tutti-Frutti (Amestec de fructe) Amestec complex, cu miros particular. Se poate folosi în orice amestec de baza si în orice anotimp.
Cream (frisca)
Aroma parfumata. Se poate folosi si singura, si în combinatie cu un ulei esential condimentat ± în acest caz, dozajul recomandat va fi de 3 mililitri de aroma si 3 mililitri de ulei, la jumatate de kilogram de amestec de baza. Chocolate (Ciocolata)
Aroma cu gust si miros bogat. Ca si aroma de frisc a, se foloseste singura sau în combinatie cu un ulei esential ± în acest caz, dozajul recomandat va fi de 4 mililitri de aroma, la jumatate de kilogram de amestec de baza. Alte arome de fructe: Apricot (caisa), Banana (banana), Blackberry (mura), Blackcu rrant (coacaza),
Cherry (cireasa), Cranberry (afine), Guava (guava), Kiwi (kiwi), Loganberry (hibrid de zmeura si mure), Peach (piersica), Pineapple (ananas), Plum (pruna), Raspberry (zmeura). Alte arome diverse: Brandy (coniac), Brazil Nut (aluna braziliana), Butter (unt), Caramel (caramel),
Cheese (brânza), Coconut (nuca de cocos), Honey (miere), Liquorice (lemn dulce), Liver (ficat), Maple (artar), Peanut (aluna), Salmon (somon).
Arome speciale (cele mai populare arome produse de Nutrabaits, cunoscut e sub numele de Under the
Counter Specials - aromele de sub tejghea): Caviar (caviar), Garlic Mint (menta cu usturoi), Green Lipped Mussel (scoica cu buza verde), Ratafia (ratafia), Violet (violete de Parma). Atractanti cu valoare nutritiva
Produse care sporesc atractia si calitatea nutritiva a boiliesurilor, ajuta la mai buna lor digerare si pun în valoare aromele din compozitie. Robin Red
(în traducere literala: Rosu-sticlete) Unul dintre cei mai importanti atractanti folositi la fabricarea boiliesurilor. Celebru pentru capacitatea de a colora palmele, vasele, lingurile si toata bucataria în rosu închis. Conceput ca ingredient în hrana pasarilor de expozitie, pen tru a da stralucire penajului rosu. Contine o vitamina sintetica numita Carofil, dar si produsi naturali, cum ar fi ardei rosu sau piper rosu. Dozaj recomandat: maximum 50 de grame la o jumatate de kilogram de amestec de baza. powder (Pudra de varec) Varecul este numele unor alge brune marine, aruncate de valuri pe tarm, care servesc între altele ca îngrasamânt pentru pamânturile nisipoase sau ca materie prima pentru fabricarea sodei sau iodului. Varecul folosit la producerea acestui aditiv este reco ltat si prelucrat (în esenta, deshidratat) în Norvegia. Are un continut foarte bogat în minerale si vitamine, mai ales vitamina E. Este un ingredient acceptat si pentru consum uman. Folosit la producerea boiliesurilor în combinatie cu uleiurile de peste. D ozaj recomandat: maximum 50 de grame la o jumatate de kilogram de amestec de baza.
Kelp
Dried Seaweed (Alge uscate)
Aditiv bogat în aminoacizi, minerale si vitamine. Alternativa la pudra de varec. Textura grunjoasa (spre deosebire de pudra de varec, mult mai fina), care nu afecteaza omogenizarea pastei de boilies, dar se va regasi partial în textura boiliesurilor. Produs în Norvegia, din alge care sunt lasate se usuce la soare, înainte de a fi macinate. A nu se confunda cu Seaweed Meal (faina de alge). Se poat e folosi fie singur, 124
fie combinat în proportii egale cu pudra de varec, la orice tip de amestec de baza. Dozaj recomandat: 14 grame la o jumatate de kilogram de amestec de baza (mergând pâna la maximum 50 de grame). Extracte naturale
Aditivi obtinuti din plante sau crustacee si folositi pentru îmbogatirea boiliesurilor, ca aroma secundara, dar suficient de puternici pentru a fi utilizati si în absenta oricarei alte ar ome. În cazul extractelor marine, metoda de producere presupune doar deshidratarea produsului natural si adaugarea unei cantitati minime de sare, cu rol de conservant. Lipped Mussel (GLM) (Scoica cu buza verde) Atractant sub forma de pudra, foarte concentrat, extras dintr-o specie de scoica din apele Noii Zeelande. Are un continut ridicat de betaina si un puternic miros de scoica. Dozaj recomandat: 1 -2 grame la jumatate de kilogram de amestec de baza, mergând pâna la 12 grame, pentru nade unde e Green
important gradfi de atractie mai mare. GLM este în general asociat cu boiliesurile pe baza de faina de peste, darun poate inclus si alte tipuri de boilies. Lobster (Homar) Atractant de srcine daneza, cu miros de homar (evident!), dar si o tenta de crab. Folosit la boiliesurile pentru pescuitul în ape reci.
(Crevete) Produs si importat din Danemarca, la fel ca extractul de homar. Folosit la fabricarea boiliesurilor pe baza de faina de peste, dar putând fi inclus si în compozitia altor amestecuri d e baza. Foarte flotant ± o concentratie prea mare poate transforma un întreg lot de boiliesuri obisnuite în pop -up-uri. Shrimp
Mixed Fish (Esente de peste)
Aditiv compus dintr-un amestec de fainuri de peste. În compozitie intra cod, macrou si albitura. Dozaj recomandat: 4 grame la jumatate de kilogram de amestec de baza. Dozele mai mari nu au efecte semnificative. Liver powder (Pudra de ficat)
Aditiv de provenienta neo-zeelandeza, la o jumatate de kilogram de amestec defoarte baza.concentrat si foarte puternic. Dozaj recomandat: 5 grame Liver attractant (Atractant obtinut din ficat) Nu e un extras în adevaratul sens al cuvântului, dar poate fi inclus în categoria aditivilor naturali. Folosit mai ales pentru boiliesurile de mare atractie. Dozaj recomandat: î ntre 2 si 5 grame la o jumatate de kilogram de amestec de baza. Eficace si în nadele cu valoare nutritiva. Lichide nutritive
Aditivi lichizi, cu mare valoare nutriti va, folositi pentru îmbogatirea calitatilor nutritive ale nadelor. Multimino-PPC
Medicament conceput pentru tratamentul pacientilor cu probleme de nutritie si digestie. Lichid rosu, puternic mirositor, care contine extracte de ficat si splina, amino acizi , vitamine si minerale. Are o mare valoare nutritiva, îmbogateste semnificativ orice nada si o face mai usor digerabila. Fiind un compus pre-digerat, este usor asimilat de crap si poate fi folosit la nadele nutritive destinate nadirii pe termen lung. Spre deosebire de alte lichide nutritive, nu contine nici un îndulcitor. Se poate întrebuinta în orice cantitate, singura limita fiind puterea de cumparare a pescarului! Exemplu de dozaj eficace: între 15 si 25 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de ba za. Ideal pentru îmbibarea prelungita a nadelor, cu precizarea ca boiliesurile deschise la culoare, tinute câteva saptamâni în Multimino -PPC, se vor colora în rosu intens. Nutramino Produs asemanator cu Multimino -PPC. Foarte concentrat: 25 de mililitri d e lichid echivaleaza cu 85 de grame de proteine pure. Miros foarte puternic si dulceag. Contine extracte de splina si mucoasa 125
gastrica, pentru a ajuta digestia. Contine de asemenea extracte de ficat, lucru de care pescarul trebuie sa tina seama daca se gândeste sa-l combine cu pudra de ficat. Gustul dulce face ca nadele cu Nutramino sa necesite un adaos scazut de îndulcitori. Dozaj eficace: între 20 si 25 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza. Liquid Molasses (Melasa) Produs absolut natural, fara adaos de compusi chimici. Lichid negru, vâscos, cu miros si gust foarte patrunzatoare. Dozaj recomandat: 10 -15 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza, maximum 25 mililitri. Corn Steep Liquor (Alcool de porumb)
Aditiv folosit la pescuitul crapului înca de la începutul anilor 80. Miros persistent, cu mare capacitate de atractie. Dozaj recomandat: maximum 15 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza. Se poate folosi si pentru îmbibarea boiliesurilor. Liquid Kelp Extract (Extract lichid de varec) Aditiv folosit atât în compozitia boiliesurilor, cât si pentru îmbibarea lor. Dozaj recomandat: 5 -10 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza, maximum 20 mililitri. Se pot adaugat 10 -15 mililitri peste boiliesurile terminate, înainte de a fi puse la congelator. Uleiuri nutritive
Folosite pentru a adauga compozitiei de boilies acizi grasi, la fel de importanti ca si aminoacizi i. Ambele tipuri de acizi sunt necesare într -o nada echilibrata, iar forma optima de introducere a acizilor grasi într o nada este prin intermediul uleiurilor nutritive. Hemp Oil (Ulei de cânepa) Socotit cel mai echilibrat ulei natural. Produs prin presare la rece. Bogat în acizi grasi, amino acizi si vitamina E. Total
Blended Fish Oil (Amestec de uleiuri de peste)
Folosit în special la boiliesurile baza de faina de peste. Miros puternic. Dozaj recomandat: 20 mililitri la jumatate de kilogram de amespetec de baza. Complete Food Oil (Ulei integral nutritiv)
O combinatie de uleiuri de peste si uleiuri vegetale. Poate fi utilizat în orice amestec de baza. Trebuie pastrat la frigider. Dozaj recomandat: 10 -15 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza. Oil (Ulei de somon) Foarte bogat în grasimi. Nu se îngroasa la temperaturi scazute. Poate fi folosit tot timpul anului. Salmon
Alte uleiuri nutritive : Pilchard/Sardine Oil (ulei de sardele), Herring Oil (ulei de hering), Mackerel Oil
(ulei de macrou), Linseed Oil (ulei de in). Stimulatori de gust
Folositi în functie de tipul de boilies produs, au si valoare de atractant. Sweet
Cajouser (Stimulator de gust dulce) Miros discret, se poate adauga în orice amestec de baza. Cajouser (Stimulator de gust cu aroma de mirodenii) Foarte aromat, se poate adauga în orice amestec de baza. Dozaj recomandat: 1 mililitru la jumatate de kilogram de amestec de baza , în cazul nadelor nutritive, sau 2 -4 mililitri pentru nadele de atractie. Poate fi combinat cu orice aroma sau ulei esential. S pice
Fruit
Cajouser (Stimulator de gust cu aroma de fructe) 126
Miros întepator, se poate adauga în orice amestec de baza. Se foloseste în combinatie cu arome de fructe sau cu uleiuri esentiale si serveste ca aroma secundara. Cream Cajouser (Stimulator de gust cu aroma de frisca)
Miros discret, se poate adauga în orice amestec de baza. Se foloseste ca aroma secundara, dar poate fi si aroma principala. Produse diverse
Betaine HC1 (Betaina) Substanta naturala, prezenta în cantitati infime în plante, fermenti, ciuperci sau în carnea pestilor, crustaceelor si molustelor. Folosita ca atractant în nutritia pestilor si prezenta în dietele recomandate pe baza de peste. Extrem de eficace în orice amestec de baza, pentru orice anotimp. Poate fi combinata
cu o mare varietate de arome, uleiuri esentiale si stimul de gust. Socotita dintre mai valorosi atractanti naturali. Dozaj recomandat: 1 -2 grame la atori jumatate de kilogram de unul amestec de cei baza. N-Butyric Acid (Acid normal-butiric) Atractant puternic si eficace, dar cu miros revoltator si anti -social. Se foloseste fie singur, fie în combinatie cu alte arome. Iso-Eugenol Extract natural de cuisoare. Eficace ca aditiv pentru nadele de mare atractie, folosite pe termen scurt.
(Indulcitor) Indulcitor concentrat, potrivit pentru amestecurile de baza 50/50. Dozaj recomandat: 1 mililitru la jumatate de kilogram de amestec de baza. Sweetener
Emulsifier (Emulsifiant) Emulsifiant cu valoare nutritiva, dulceag si usor de digerat. Arouser (stimulator)
Amestec lichid, ierburi si condiment e. Utilizat ca atractant ± singur sau în combinatie cu altefoarte aromeconcentrat, sau uleiuri.deDozaj recomandat: maximum 0,5 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza, daca e folosit singur, sau si mai putin, daca e combinat cu alte arome. Preservebait
(conservant) Aditiv care permite pastrarea boiliesurilor la temperatura camerei, în loc de congelator. Dozaj recomandat: 25 mililitri la jumatate de kilogram de amestec de baza. În functie de compozitia folosita, boiliesurilor vor avea o durata de viata între 2 si 10 luni. Se recomanda pastrarea lor în cutii de carton sau în alte tipuri de ambalaj care permit trecerea aerului, nu în pungi de plastic, care vor face boiliesurile sa transpire.
127
Pescuitul
crapului la rau
In cazul in care v-ati saturat sa mergeti la pescuit pe balti aglomerate, unde la fiecare aruncare a vecinului din dreapta riscati sa va pierdeti un ochi, unde platiti intrarea ca la discoteca pentru a asculta ultimele hit -uri pop si ca sa admirati peisajul, unde peste prinde doar paznicul la pla sa, unde meseriasul din stanga se apuca sa zbiere la telefon tocmai cand incepuse sa va traga ... atunci veniti la rau. Veti avea de-a face cu ultimii crapi care au scapat din plasele monofilament ale braconierilor, caliti de pescuitul cu curent electric si selectati atent prin deversari periodice de ape reziduale. Veti avea sansa de a va masura puterile cu pesti puternici si supiciosi, capabili sa va ofere momente de neuitat si driluri care nu sunt pentru cei slabi de inima. Veti pierde monturi, veti intr a pana la gat in noroi, va vor devora tantarii, dar va veti intoarce acasa cu satisfactii cel putin la fel de mari ca atunci cand ati avut o captura mai frumoasa la balta. Daca va displace sa va solicitati fizicul si nu va puteti lipsi de confortul masin ii, preferand sa ajungeti cu ea pana in batla, daca obisnuiti sa sunati cu doua zile inainte ca sa vi se nadeasca locul de pescuit rezervat, daca va incanta mai mult amorteala unei zile petrecute in scaun, in asteptarea capturilor care v -au fost promise cand vi s-a taiat chitanta, daca pescuitul este pentru dumneavoastra doar un eveniment monden unde cel mai important este sa fii vazut si admirat, atunci nu va mai obositi sa cititi randurile care urmeaza ... nu sunt pentru dumneavoastra. Sunt pentru acei pe scari care doresc sa faca din nou din pescuit o aventura. Localizare
Fara sa am pretentia ca as spune cine stie ce noutate, un loc bun ar trebui sa indeplineasca doua conditii: sa asigure adapost si sa fie bogat in hrana. Pornind de la cele doua considerente amintite si tinand cont de comportamanetul specific al crapului, pot fi identificate anumite locatii predilecte pentru acesta. Cele prezentate mai jos raman insa date cu caracter strict orientativ si doar o buna cunoastere a apei pe care pescuiti va v a putea garanta succesul. Plescaiturile inconfundabile ale crapilor pusi pe harjoana sunt probabil cel mai bun indiciu pentru a-l localiza. Nu va puteti baza insa numai pe ele pentru ca este posibil ca, tocmai in sambata in care ati reusit sa va faceti ti mp sa mergeti la pescuit, crapul sa nu vrea sa sara. In plus, daca sare, nu inseamna neaparat ca are si pofta de mancare. Sunt atatea povesti cu crapi care se zbenguiau in voie, ignorand insa cu desavarsire momelile, spre disperarea pescarilor. Dintre posibilele locatii, primele pe lista ar fi locurile cu apa mai calma si mai adanca. Gropanele, cuptoarele pe care curentul le sapa sunt locuri care ar trebui sa dea rezultate tot timpul anului. Deasemenea, cautati salciile cazute in apa din cauza surparii mal ului ± in general, acolo veti gasi o groapa. Nu treceti cu vederea nici zonele de varsare ale paraielor, cu apa oxigenata si bogate in hrana. Un brat mort poate fi un loc bun, mai ales in lunile mai reci. Un asmenea loc, cu apa domoala si fund malos poate da rezultate dupa o nadire corespunzatoare. Alte sectoare carora ar trebui sa le acordati atentie sunt cele cu apa calma, marginite de curent puternic. Zona din imediata apropiere a curentului poate sa va ofere surprize placute, mai ales in perioadele ca lduroase. Crapii stationeaza aici pentru ca apa este mai oxigenata si pentru ca pot gasi hrana mai usor. va opriti. Un cot al De raului multe in care ori, intre apa amal adus si curent buturugi vetiangasi de an u neste sector un cu alt apa loc asupra mai calma, caruia unde merita se sa formeaza varteje. Aici ar trebui sa va plasati monturile, cu riscul de pierde cateva dintre ele ± un pret prea mic pentru o captura frumoasa. Alte posibile locatii - zonele insorite din aval de picioarele de pod sau de in sulite. Daca aveti sonar sau un prieten care are sonar ... va invidiez. Un sonar va va face misiunea mai usoara si va va permite sa identificati mai usor si mai precis structura albiei. In lipsa, cereti sfatul unor pescari cu experienta pe apa respectiva , faceti cateva plimbari de-a lungul 128
portiunii pe care intentionati sa o pescuiti si incercati sa identificati locurile cele mai bune, fiti atenti la orice detaliu si notati -va concluziile. La alegerea locului de pescuit trebuie insa sa mai tineti cont si de alte aspecte. In primul rand, locul respectiv trebuie sa va permita sa aruncati. Asigurati -va ca aveti suficient spatiu la lanseuri, mai ales daca folositi bete lungi, pentru ca ultimul lucru pe care vi -l doriti este sa umpleti salciile din jur cu plum bi. Este indicat sa curatati locul cu pricina, fara insa a va lansa in veritabile operatiuni de defrisare. La urma urmei, ati venit la pescuit pentru a fi in mijlocul naturii si nu pentru a reintroduce terenuri in circuitul agricol. In cazul in care pescuiti de pe un mal inalt sau accidentat, este necesar sa aveti cel putin un loc prin care sa puteti cobori mai aproape de apa, in conditii de siguranta, pentru a putea scoate pestele cu ajutorul minciocului. Ar fi pacat sa pierdeti o captura frumoasa pentru simplul fapt ca malul era prea inalt ca sa puteti sa o scoateti sau pentru ca, desi ati plonjat impecabil, ati ratat-o. Echipament Nu cred ca are sens sa fac inca o lista cu toatele piesele de echipament necesare pentru
pescuitul crapului. Dar pentru ca Äiarna nu-i ca vara´ si nici raul nu -i ca balta, echipamentul va trebui adaptat conditiilor specifice apelor curgatoare (maluri accidentate, curent, pesti puternici, obstacole submerse). Lansetele
Atunci cand va alegeti lansetele pentru pescuit in ape cu rgatoare trebuie sa tineti cont de o serie de aspecte deosebit de importante. In primul rand, rar va veti putea bucura de luxul unui mal curat ca in palma, care coboara lin spre apa. Malurile de pe care veti pescui sunt, de cele mai multe ori, pline de sal cii sau stuf, abrupte si neregulate. Asadar, in cazul in care nu intentionati sa cositi tot stuful sau sa doborati vreo salcie, alegeti un model de 3,60m. Confratii din occident au privilegiul de a dispune de o oferta foarte larga in acest domeniu, unele firme producatoare comercializand chiar lansete special create pentru pescuitul crapului din locatii greu accesibile, de cele mai multe ori pline de vegetatie. Se numesc Ästalking rods´ (to stalk ± a pandi, in limba engleza), lungi de aproximativ 2,70m (9ft ). O asemenea lanseta va va scuti de neplacerile inerente unor eventuale lanseuri disperate facute din copaci, fara ca lungimea mica sa ii afecteze performantele. E necesar cade lansetele de buna ce nu inseamna ca trebuie fie SIC, cele mai scumpe pe piata.saOfielanseta dincalitate, carbon,ceea 2 tronsoane, mufare prin spigot, sa inele mai usoara, solida si bine facuta ar fi ideala. Diametrul inelelor nu are atat de mare importanta ca atunci cand pescuiti la balta, pentru ca e putin probabil ca veti avea lanseuri de peste 100m la rau, cu exceptia cazurilor in care doriti sa doborati vreo rata sau sa -i dati emotii pescarului de pe malul celalalt. Referitor la actiune, cautati o lanseta cu o actiune semi -parabolica. Ideal ar fi ca prima treime sa fie d estul de moale pentru a atenua socurile unui dril prelungit, iar talonul sa fie puternic, cu o rezerva de putere suficienta pentru a putea impiedica un crap mai nervos sa se refugieze cu tot cu montura printre cioate. Lanseta ar trebui sa poata arunca gre utati de pana la 100gr, deci o lanseta de 3 ± 3 1/2lbs este perfecta. Puterea optima de lansare o veti stabili in functie de cat de puternic este curentul apei si greutatea plumbului folosit. Pentru ca de cele mai multe ori puterea de lansare nu este inscrisa pe lansetele de crap, cel mai bine este sa consultati cataloagele firmelor producatoare. Mulinetele
Mulineta trebuie sa fie solida ± asta nu inseamna ca trebuie sa arate mai mult a troliu decat a scula de pescuit. Un lucru este sigur: va fi solicitat a la maxim in cazul in care veti intepa un client mai rotofei, deci asigurati -va ca puteti avea incredere in ea in timpul drilului. Numarul de rulmenti ramane la alegerea fiecaruia, insa nu cred ca o mulineta cu 12 rulmenti va va ajuta sa prindeti mai mult peste decat una cu 3, insa puteti opta pentru prima in cazul in care vreti sa faceti o bucurie unui vanzator de articole de pescuit. Nu este obligatoriu ca tamburul sa fie din aluminiu, insa ar fi bine sa fie facut cu simt de raspundere (stiu persoane car e au patit beleaua si s -au trezit cu tamburul crapat in plin dril). Tamburul ar trebui sa fie suficient de mare incat sa poata primi cel putin 250m de relon de 0,35mm. In cazul in care aveti posibilitatea sa va luati mulinete cu tambur de diametru mare, 129
nu ezitati. In afara de toate celelalte avantaje pe care asemenea mulinete vi le ofera, veti putea recupera mai mult relon pe fiecare tur de manivela decat cu o mulineta obisnuita. Acest aspect este deosebit de important mai ales atunci cand pescuiti aproap e de buturugi sau alte obstacole submerse pentru ca va fi mult mai usor sa intoarceti din drum un crap hotarat sa va incurce montura in cioate. Un alt aspect important este frana. Veti avea nevoie de o frana progresiva care sa va permita sa obositi pestel e fara sa suprasolicitati relonul in timpul drilurilor prelungite. Si tot aici ar trebui sa vorbim si despre bait -runner sau frana de atac. S-au purtat si inca se poarta discutii aprinse pe tema necesitatii franei de atac, fara sa se ajunga la nici o conc luzie anume. Din punctul meu de vedere, frana de atac este necesara atunci cand pescuiti la rau. Marele avantaj este ca ii permite crapului sa ia momeala si sa plece cu ea fara sa sesizeze rezistenta din partea plumbului. In felul acesta, atunci cand intepati, momeala este in gura crapului, iar sansele sa il agatati sunt mult mai mari. De asemenea, in cazul in care folositi baitrunner -ul si pestele pleaca cu momeala, la dezactivarea franei de atac in functiune principala. Veti aprecia acest fapprimul t mai ales atunci cand pescuiti intrintra -o zona cu multefrana obstacole submerse care reprezinta refugiu spre care se indreapta un crap intepat. Frana principala reglata mai strans va lua din elanul fugarului si veti putea actiona mult mai prompt decat in ca zul cazul in care folositi o mulineta clasica si pescuiti cu frana reglata lejer. Cu o mulineta cu baitrunner nu mai este nevoie sa tineti de tambur pentru ca pestele sa nu ia prea mult fir si nici sa pierdeti timp pretios incercand sa strangeti frana pent ru a nu-i permite sa se refugieze in cioate. E important sa alegeti mulineta astfel incat ansamblul lanseta - mulineta sa fie echilibrat. Cele doua pot cantari impreuna in jur de 1kg si, daca tot o sa fie nevoie sa trageti de ele in timp ce la celalat capat un crap trage si el cat poate, menajati -va fizicul si echilibrati-le astfel incat lanseta sa fie cat mai usor de manuit. Firul de crap
Doar doua lucruri as avea de spus aici. Pesonal prefer firele mai elastice, tocmai pentru ca amortizeaza mai bine so curile in timpul drilului, mai ales in cazul teribilelor plecari ale crapului adus aproape de minciog. Deasemenea, prefer firele mai inchise la culoare, pentru simplul fapt ca pot vedea mai usor locul unde firul intra in apa si pot sa imi dau seama destul de exact unde imi sunt monturile, etc. Nu folosesc fire mai groase de 0,35mm. Atat timp cat lanseta suficient de Äblanda´, iar mulineta are oofrana progresiva, fir de calitate de 0,35mmeste mi se pare suficient de rezistent si asigura prezentare disc un reta. Minciogul
Nu se poate spune ca minciogul folosit la rau ar fi chiar atat de diferit de cel de care va serviti cu succes la balta. Cateva diferente exista insa, iar cea mai notabila este plasa. Plasa micro cu care sunt dotate minciogurile de crap n u este cea mai buna optiune atunci cand pescuiti la rau, dat fiind ca in mod sigur minciogul va fi luat de curent si va veti chinuiti mai mult cu el decat cu pestele. De aceea ar fi indicat ca plasa sa aiba ochiurile mai mari. Un maner mai lung (1,50m) si solid nu face decat sa va scuteasca de eforturi suplimentare si aventuri neplacute, mai ales atunci cand pescuiti de pe un mal accidentat sau mai abrupt. Suportii pentru lansete
In general, prefer ca lansetele sa fie mai ridicate de la apa. Motivul este ca in acest fel mai putin fir sta in curent si in consecinta nu voi agata chiar toate ierburile pe care le duce apa, iar pe de alta parte forta pe care curentul o exercita asupra plumbului prin intermediul relonului va fi mai mica. De aceea folosesc supor ti telescopici, mai inalti. Daca doriti neaparat sa folositi rod pod, nu aveti decat. Din puncul meu de vedere suportii reprezinta o solutie mai simpla, sunt mai versatili si mai stabili. In plus, pentru ca la rau nu aveti voie sa folositi decat 2 lansete , iar malul este suficient de moale pentru a infinge suportii, nu vad pentru ce ar trebui sa car ditamai fieroanga in spate pana la locul de pescuit. Fixati suportii bine in pamant si aveti grija ca lanseta sa fie si ea bine fixata (puteti gasi capete speciale pentru suporti ± Ärod lock´ - care sa va tina lanseta pe loc la o trasatura mai nervoasa). Asta daca nu vreti ca un crap mai vanjos sa va sterpeleasca bunatate de scula de pescuit in cazul in care uitati frana stransa.
130
Nada
Nada pentru rau ar tre bui sa indeplineasca, in principal, trei conditii: sa fie hranitoare ± veti pescui in zone care sunt bogate in hrana naturala (pentru ca, in general, acolo veti gasi crapii), iar nada dumneavoastra va concura cu hrana pe care pestii o gasesc in aceste locatii; sa aiba putere mare de atractie ± sa lanseze semnale suficient de puternice pentru a atrage crapii in zona nadita; sa fie grea ± pescuiti in apa curgatoare si trebuie sa tineti cont de curent. Nada prezentata mai jos indeplineste, in opinia mea, ce le trei conditii. O folosesc cu succes de 2 ani si am avut rezultate cu ea atunci cand pescuiesc cu porumb (in lapte sau preparat). Ingrediente
Porumb preparat, 1,5 kg Biscuti pentru Concentrat, 1,5caini, kg 0,5 kg Canepa, 0,250 kg Srot de floarea soarelui 0,250 kg Zahar, 0,500 kg Aroma, 10 ml Ulei de porumb/ floarea soarelui, 10 ml Atractant Preparare
Porumbul uscat se pune la inmuiat. E bine ca pentru inmuiat sa folositi apa decantata. La inmuiat eu adaug pentru 1,5 kg de porumb cam trei lin guri de miere de albine. Se lasa cam 48 de ore, dupa care se fierbe in apa in care a stat, la foc mic, timp de 30min. Boabele trebuie sa se inmoaie, insa fara sa plesneasca. In ceea ce priveste biscutii pentru caini, alegeti -i pe cei mai uleioasi si mai m irositori de pe piata. Puteti sa ii macimati si sa ii faceti faina (mult succes ± eu am ars deja o rasnita de cafea) sau sa ii lasati sa se inmoaie in apa pana cand se unfla si se pot amesteca intr -un soi de terci. In felul acesta, biscutii isi pierd flota bilitatea si sunt usor de amestecat cu restul ingredientelor dincereale nada. pe care il folosesc este facut de fapt pentru puii de gaina. Pe langa Concentratul de porumb, grau, soia si floarea soarelui, mai contine si faina de peste si tot soiul de vita mine si minerale, ceea ce imi imaginez ca il face foarte apetisant pentru crap. Il cumpar sub forma de faina, absoarbe bine apa si ajuta la legarea nadei. Canepa se lasa la inmuiat cam 24 de ore, dupa care se pune la fiert. Eu ii adaug la inmuiat si doua lingurite de sare. Se fierbe pana cand cele mai multe dintre boabe crapa. Aroma e bine sa fie aceeasi cu cea pe care o folositi pentru momeala. Dat fiind faptul ca un crap are simturile mult mai dezvoltate decat noi, aroma nu trebuie sa fie foarte puterni ca ± pentru mine este suficient ca nada sa aiba un miros fin de vanilie. Prefer sa imi pregatesc nada de acasa. In felul acesta nada preparata va sta o noapte, timp suficient pentru ca aromele sa se distribuie uniform. Amestec intai ingredientele praf pes te care torn boabele, biscuitii pentru caini inmuiati si zeama in care a fiert canepa. Amestec terciul respectiv dupa care adaug uleiul, esenta si atractantul si ... amestec din nou. Nada rezultata trebuie sa nu fie apoasa si sa se lege bine. In cazul in c are nada este prea uscata, adaug din apa in care am fiert porumbul. Pe malul apei se fac bulgari mari cam cat o portocala mai sanatoasa. Pentru ca bulgarii sa fie mai grei se poate adauga pamant din musuroaiele de cartite. Nadesc la 8 ± 10m in amonte de locul de pescuit cu jumatate din cantitatea de nada, la inceputul partidei. Apoi, la fiecare 2 ore mai arunc cate 2 ± 3 bulgari. În cazul unei partide de pescuit de mai multe zile, nadesc dimineata si seara cu cate jumatate din cantitatea de nada. Renunt a proape in totalitate la nadirea de apel din 2 in 2 ore si arunc cativa bulgari de nada doar in perioadele de acalmie in speranta ca voi starni astfel interesul pestilor.
131
Monturi
Primul sfat pe care l -am primit referitor la monturile de crap pentru ape curgatoare a fost Äsa fie cat mai simple´. N -aveti decat sa folositi bucle, anouri care culiseaza si alte minunatii de genul acesta, pentru ca raul vi le va umple oricum de namol si ierburi, incat veti petrece mai mult timp curatandu-le decat pescuind. In plus, nu trebuie sa uitati ca din momentul in care montura intra in apa si pana cand se aseaza pumbul, curentul va poate incurca forfacul si nimic nu e mai neplacut decat ca dupa o ora de asteptare in care te tot intrebi de ce nu trage sa scoti montura facuta martisor. Accesoriile pe care le folositi la realizarea monturilor ar trebui sa fie mai Ärobuste´. Carligele pe care le folositi trebuie sa fie de incredere, mai solide, bine ascutite si rezistente. Ar fi pacat sa scapati un peste mai frumos pentru simplul fapt ca nu a rezistat carligul si s -a dezdoit. De asemenea, ganditi -va cam cum arata albia raului si imaginati -va cam ce are de indurat carligul dumneavoastra la fiecare recuperare. Eu prefer sa folosesc un singur carlig pentru ca m-am convins dril, agatandu-se de cele pe maipropria-mi multe ori.piele ca al doilea nu face decat sa ma incomodeze in Monturile le fac pe fir textil, pentru ca este mult mai suplu si mai rezistent decat monofilamentul, se camufleaza mai bine pe fundul apei (mai ales d aca este un fir scufundator) si nu trezeste suspiciuni din partea pestilor. Totodata, trebuie cautat un fir rezistent la abraziune pentru ca veti pescui in zone cu pline de crengi buturugi, scoici ceea ce poate conduce la deteriorare rapida a acestuia. Pentru monturi folosesc textil de 0,20 ± 0,25mm, inchis la culoare, rezistent si suficient de gros pentru a nu se incurca chiar atat de usor. Monturile sunt simple, cu fir de par pe care montez momeala. Carligele le leg cu nodul Knotless (nodul fara nod) pen tru ca este rezistent, iar la intepare carligul se va roti cu varful in jos, infingandu -se de cele mai multe ori in buza inferioara a crapului. Nu las mai mult de 1cm intre momela si tija carligului, insa distanta optima o veti stabili in functie de marime a carligului si marimea momelii si, de ce nu, de preferintele personale. Important este ca distanta dintre carlig si momeala sa fie suficient de mare astfel incat acesta sa aiba libertate de miscare pentru a se putea roti si infinge in buza crapului. In de aplicat a scapao de carasii care faceau tot posibilul sa -mi fure boabele de porumb dinincercarea montura, am solutie prezentata in unul dintre numerele revistei Aventuri la Pescuit. E vorba de mai multe boabe de porumb (eu pun 8, si porumb in lapte si preparat) care sunt insirate pe o bucata de fir textil sau ata mai tare. Capetele atei se innoada, manunchiul de boabe se leaga de un inel care la randul lui se leaga de firul de par. Momela este astfel prea mare pentru caraseii hamesiti care ma innebunea u inainte si, cred eu, mult mai atragatoare pentru crap. Forfacul are maxim 30cm si la capat il leg de un vartej cu nodul Grinner. Pe forfac pun o bucata de varnis negru, mai rigid, de 5 cm lungime si 2mm diametru pe care il trag peste capatul vartejului. Varnisul respectiv are rolul de a tine forfacul departe de firul principal in timpul lansarii, ceea ce ajuta la evitarea incurcaturilor. Folosesc plumbi de 85gr, ficsi, plati, in forma de para, cu vartej. Plumbul trebuie sa fie cat mai stabil in curent p entru ca un plumb plimbat de apa de colo pana colo nu face decat sa sperie pestii, sa va incurce montura si sa va bataie inutil varful lansetei. Greutate optima pentru plumb o veti stabili in functie de curent, puterea optima de aruncare a lansetei si de tipul de montura pe care o folositi (pentru o montura cu autointepare veti avea nevoie de un plumb mai greu care sa permita carligului sa intre cat mai adanc in buza pestelui). Pentru plumb folosesc montura cu plumb pierdut. Din punctul meu de vedere, acea sta montura prezinta un mare avantaj atunci cand pescuiesc in zone pline de obstacole submerse ± in momentul in care plumbul se agata (este singurul care se poate agata in timpul drilului), agrafa speciala cu care este prins ii va permite sa se desprinda, eliberand din nou linia si evitand pierderea pestelui. Trebuie doar sa probati montura si sa va asigurati ca plumbul de desprinde atunci cand trageti de el pentru ca altfel o folositi doar de palmares. Varnisul pe care il veti utiliza la realizarea montur ii ar trebui sa fie cat mai subtire pentru a sigura o prezentare cat mai discreta. Varnisul cu pricina nu numai ca va va proteja firul pe portiunea care este cea mai solicitata, ci va impiedica in acelasi timp si incurcarea forfacului 132
in jurul firului prin cipal. De aceea este recomandat ca lungimea lui sa fie cel putin egala cu lungimea forfacului. Cu un plumb culisant pe un tub flexibil sau rigid puteti realiza simplu o montura culisanta. Avantajele acestei monturi ar fi, pe de o parte, faptul ca este fo arte sensibila si veti sesiza orice muscatura, iar pe de alta parte, ca nu se va incurca atat de usor. Daca doriti sa transformati montura culisanta intr -una cu autointepare este suficient sa montati un varnis siliconic cu un capat peste tubul de la plumbu l culisant, iar in celalalt capat sa introduceti vartejul de care este legat forfacul. In momentul in care crapul ia momeala si da sa fuga, plumbul va face carligul sa patrunda in buza pestelui - preintepare. Vartejul iese din varnis iar montura devine culisanta. Sesizati trasatura, intepati ... Nu pot incheia aceasta sectiune fara a prezenta si o montura pentru mamaliga. Este montura pe care am folosit -o cu cele mai bune rezultate. Initial montura a avut 2 carlige, insa, din0,20mm; motivele prezentate mai sus, prefer sa o folosesc cu un singur carlig: fir textil conector plastic; momitor fix nelestat cu vartej si agrafa; plumb culisant ± 80gr (a = 7cm, b = 2cm); amortizor cauciuc. Momitoarele le fac din sarma de 1mm, folosind ca matrita ciocul unui patent. Tubul plumbului culisant este rigid pentru ca momitorul sa stea pe fundul apei. Momeli
Probabil una dintre cele mai eficiente momeli ramane celebra rama. Problema cu ramele este ca nu sunt deloc selective ca momeala. Riscati sa dati peste un car d de carasei infometati care sa va devoreze momeala, lasandu -va de fiecare data cu carligul gol. Pe de alta parte, rama e cea care in final va poate salva de o partida fara nici o captura. Aceleasi dezavantaje le are si mamaliga, insa primul meu ciortan a fost prins la mamaliga. Pe de alta parte, de multe ori mamaliga mi -a adus singura captura dupa o zi intreaga de pescuit. O alternativa buna la mamaliga lapte. Fara a fi nici elcudin cale afarapedecel cu selectiv, il gasiti gata conservat,ar cufitporumbul ot felul deinarome. Eu il folosesc precadere aroma de vanilie care aparent place mai mult. In borcanul cu boabe pun o lingurita de miere si cam 3 ml de esenta de vanilie si il las peste noapte sa isi traga aroma. Il folosesc pe hair rig, cate 3 ± 4 boabe. Porumbul in lapte nu place insa numai crapului si de multe ori m -am trezit cu boabele furate de pe montura de vreun caras mai smecher. Solutia a fost fie sa intercalez boabe de proumb preparat printre cele de porumb in lapte sau sa folosesc do ar porumb preparat pe hair -rig. Porumbul Äpreparat´ pentru momeala il iau din cel pregatiti pentru nada. Dupa ce fierbe, aleg doi pumni de boabe mai aratoase, avand grija sa nu fie crapate. Pe acestea le pun intr -o solutie simpla care sa le creasca putere a de atractie care este preparata din: zeama din cea in care a fiert porumbul; miere; aroma; atractant. Boabele stau in solutie peste noapte, iar dimineata sunt gata de folosit. Boilies am folosit mai rar, iar rezultatele nu au fost exceptionale. Pe ntru ca fac mai ales partide de 12 ore, nu am avut niciodata posibilitatea sa nadesc sustinut. Cele doua retete pe care le folosesc la rau sunt urmatoarele: O reteta simpla si adaptabila. Poate primi orice fel de aroma, fie în timp ce preparati boilies urile, fie prin înmuiere într -un dip, înainte de a le pune în montura. Culoarea deschisa pe care o capata dupa fierbere le va permite sa se distinga clar pe fundul apei si sa suscite curiozitatea pestilor.
133
Faina de Soia, 250 gr Faina de Grâu, 250 gr Faina de Porumb (fina), 250 gr Lapte praf, 250 gr Ulei de arahide/ porumb, 1 lingura 6 ± 10 oua, în functie de marimea lor O reteta pe care am folosit -o mai mult in lunile reci. Gris, 250 gr Malai, 150 gr Faina Soia, 250 gr Faina Peste, 350 gr Curry praf, 15 gr Aroma, 10ml Ulei de peste, 5 ml Sofran 6 ± 10 oua, în functie de marimea lor La retetele de mai sus puteti adauga orice alte minunatii care considerati ca le -ar putea face si mai atragatoare pentru crap (betaina, un complex de aminoacizi , etc). Atunci cand pescuiesc cu boilies, scad cantitatea de porumb din nada la 1kg si mai includ cca ¾ kg de boilies zdrobite (aparent de neinteles daca ma gandesc cat de migalos e sa le fac rotunde) pentru a permite aromelor din momeala sa se disipeze i n apa si pentru a obisnui crapul cu ea. In loc de incheiere
Cam ce ar mai fi de spus: Pescuiti in ape publice ± tineti cont de toate prevederile legale pe carea trebuie sa le respectati (dimensiunea minima sub care trebuie sa eliberati pestele, cantitat ea maxima de peste pe care puteti sa o retineti, zone si perioade in care pescuitul este interzis prin lege etc); Daca faceti parte din acea specie rara de pescari care elibereaza cel putin o parte din pestele prins, ar fi bine sa va dotati si cu o saltea de receptie ± in felul acesta va asigurati ca ilLasati putetilocul cantari, poza si curat elibera cele mai bune de pescuit la in plecare ± nu vineconditii; nimeni sa stranga dupa dumneavoastra si, oricata valoare arheologica ar avea pentru generatiile viitoare o conserva de pate, e mai bine sa o duceti impreuna cu celelalte resturi la cel mai apropiat cos de gunoi.
134
ABC-ul pescuitului la crap Citind diverse intrebari postate pe forumuri sau trimise catre reviste, inteleg ca abundenta de informatii face citeodata mai mult rau decat bine. Atat de multe discutii elevate in jurul unor subiecte fara sens: care lanseta e mai lanseta, care mulineta e mai mulineta, care producator e mai bengos, carp -fishing e de bine, pescuitul crapului te transforma intr -un "baboier" mic, urat, cu bube multe -n cap si pantalonii rupti in funduletz, un fel de terorist pisciocol, etc. Nu sunt si nici nu imi propun sa fiu vreun expert international, nici vreun "carp -fishos", insa privind inapoi la sfaturile si tzepele pe care le-am luat de la tot felul de agarici in ceea ce priveste scule, tehnici, monturi, etc. as vrea sa -i ajut pe cei ce pun intrebari si vor sa invete cu adevarat cu o mica sinteza. Inainte de orice, puneti frumusel mana si incercati sa intelegeti mecanismele care stau la baza pescuitului specializat la crap. Mergeti cateva zile in Delta si pe la Dunare, stati de vorba cu pescarii batrani si ascultatii cu ambele urechi, au ce sa va spuna. Toata nebunia asta cu pescuitul specializat la crap este impachetata fru mos si uneori mult prea comercial in jurul comportamentului si modului de hranire al crapului. Primavara devreme si toamna tarziu, papica de srcine animala (ofera multa energie, mai multa decat cea consumata pentru procurare). Primavara dihania isi reface fortele dupa iarna cea grea si se pregateste pentru depus (cam cand infloresc salcamii), toamna baga la greu ca sa aiba rezerve pentru iarna. Cand se culege via, crapul incepe crovuitul (adica se aduna in gasca vreo 20 -30 de prieteni buni, se aseaza pe su bstrat si ridica un mic parapete, stau acolo pana vine primavara). Pescarii batrani cauta in general crovul cu piciorul, pentru ca in mod sigur acolo vor gasi peste tot timpul anului. Cateodata, dupa ce au gasit crovul, mai arunca si cuca (o scula de-a lor) si scot crapii la aer, dar asta este treaba lor. Pentru cei mai firavi, sau pentru adeptii pescuitului modern, cu scule si tehnologii de ultima generatie, cand vi se mai face dor de balta, luati o lanseta fina, sensibila, legati un plumb de sondat apa si faceti o tura a baltii, sa gasiti crovul (se simte la mana cu putina experienta). In felul acesta, la anul stiti exact unde sa va asezati. Pentru pasionatii pescuitului la rau, sper ca nu va apucati de nebunia asta, e valabil doar pentru lacuri si balti. Elitistii au o solutie mai ieftina, scot sonarul din buzunar, asa ca nu mai are rost sa piarda timpul citind pe aici (si nici sa posteze cu delicatete). Ok, tragem o concluzie cum ca locul, locul si iar locul reprezinta secretul cel mai bine pazit al meseriasilor. Sa zicem ca avem ghinion, balta (lacul) e mare, crovul e in larg, asa ca ne bazam pe ceea ce auzim de la altii. Pentru asta trebuie sa acceptam ca pescuitul crapului (0-1 Kg = ciortanica, 1-3 sau 4 Kg = ciortan, de aici incolo incepe crapul, asa ca uitati mesajele alea unde meseriasii prind crapi de 800 de grame) inseamna multa rabdare, multe teste, cam tot atata noroc si de 2 ori mai multa experienta. Evitati locurile facile, cu malul drept, fundul apei respecta in proportie de 90% profilul malul ui, iar crapul sta pe langa gropi, agatatori, cauta locurile unde se simte in siguranta. Cu cat malul este mai accidentat, cu atat mai bine. Cu cat locul respectiv agata monturile mai des, iarasi cu atat mai bine. Daca vedeti sau auziti ca in locul cutare s-a prins crap, cam dupa 2 -3 saptamani incepeti sa pescuiti acolo, in mod sigur teritoriul crapului care a fost prins a fost ocupat de unul mai smecher. Buuun, sa vedem un pic cum e cu temperatura apei. Primavara si toamna ± la apa mica, vara la apa mare. Nu incercati invers, ca nu prea functioneaza. Daca in zona in care pescuiti exista vegetatie in apa, uitati -va cu atentie. Daca vedeti depuneri pe vegetatie, spuneti frumos pa, ca nu prea e nimic prin zona (de aceea se si depun impuritatile). Mai sunt o gramada de povesti cu termoclina, dar pentru inceput ajunge. montura. Cam atat Pentru cu locul,adeptii sa vedem numelor cummarcilor e cu ansamblul sonore silanseta a monturilor ± mulineta sofisticate - liniesiprincipala denumiri (fir) ± spectaculoase am o veste cam trista. Cand mai vedeti crapi sarind din apa prin apropiere, sa stiti ca in nici un caz nu incearca sa citeasca etichetele inscriptionate pe scule, pe haine sau pe accesorii. Nu neg faptul ca o marca puternica inseamna calitate, ce vreau sa spun este ca nu are rost sa va schimbati in fiecare an sculele, investiti o data si bine, daca va tin buzunarele, si cumparati ceea ce vi se potriveste, nu ceea ce e la moda. Montura noastra trebuie sa ajunga in apa in locul ales. Pestele trebuie intepat. Pestele trebuie obosit pentru a putea fi adus la mal. Pentru aceasta folosim lanseta+mulineta+linia principala. Pestele trebuie scos din apa, pentru a face poze frumoase cu el, pe care le trimitem la reviste, sau le 135
postam pe site-uri, sau si una si alta. Surprinzator pentru marea majoritate, dar unii chiar il iau acasa (pe nenea Crapu¶). Cel mai grav este ca exista indivizi, pe care nici nu stiu cum sa-i numesc, care nu numai ca il duc acasa, dar il mai si mananca. In sfarsit, cate bordeie ... Montura vrem sa o lansam cat mai departe de mal, 80 -100 m sau mai mult. De ce? Cateodata pentru ca Domnul Crap, sperios din fire, sta cam departe de mal. Adeseori insa, lansam departe pentru ca asa am vazut noi prin reviste sau mai stiu eu unde, sau pentru ca cei din jur sa ne priveasca cu invidie, ma rog, lansam departe. Pentru asta, ne cam trebuie lansete lungi, de 3.60 sau 3.90 m, capabile sa arunce greutati mari (60, 80 sau 100 gr.). De ce trebuie sa aruncam greutati mari? Privind cu atentie un crap (se accepta si variatii gen ciortan sau ciortanica), observam ca are buzitele cam groase si cam tari. De aceea incercam sa obtinem un efect de pre -intepare sau auto -intepare, ma rog, ne intereseaza ca varful carligului sa strapunga pielea, eventual sa iasa si pe partea c ealalta (cazul ideal, din pacate se intampla extrem de rar). Scepticii sunt rugati sa lege un carlig de un plumb de 80 gr., sa aseze delicat varful carligului pe degetel si sa ridice usor plumbul de pe masa, sol, etc. Despre nebunia monturilor spun cu doa r atat: simplicitas. cei ce onu stiu bine limba rusa, cu cat mai va simplu, atat mai sancta bine. Firul monturiiAdica, sa aibapentru intodeauna rezistenta la rupere mai mica decat cea a liniei principale. Daca stiti ca aveti in dotare o gramada de viermisori in parte moale din spatele corpului (pe care stati de cele mai multe ori), atasati de linia principala o agrafa cu vartej, iar montura o prindeti doar cu un vartej. In acest fel, puteti monta, demonta, schimba repede diverse monturi. Agrafa cu vartej mai are avantajul ca diminueaza rasucirea firului liniei principale in timpul lansarii. Limitati la maximum numarul nodurilor. Rezistenta nodului este mult mai mica dacat cea a firului, de aceea noduri multe inseamna sanse mai mari de a pierde montura (id eal cu un crap la capatul ce are carligul, dar nu e obligatoriu, cateodata se mai agata si de crengi, stuf, etc.). Acul, indiferent de forma, are ca scop sa intre in buza crapului si sa stea acolo pana cand il scoatem noi, folosind un degorjor, un cleste, o penseta, degetele sau mai stiu eu ce. De aceea, acul trebuie sa fie ascutit. Verificati -l inainte de fiecare lansare, si dupa fiecare captura mai generoasa. Daca aveti cea mai mica suspiciune, schimbati -l cu altul ascutit. De asemenea, acul are un rol i mportant in ceea ce se cheama selectivitate. Adica vrem peste mare, folosim un ac mare. Selectivitatea o mai obtinem si din dimensiunea momelii. Unii dintre noi ascund acul in momeala (rama, viermusi, mamaliga, etc.). Altii leaga momeala de el (in general cei ce folosesc boilies, prescurtare de la boiled baites, adica nada fiarta pe limba Puteti pune pe montura cate ace va lasa in crapilor final vetisca ajunge la unul, finalulnoastra). fiind determinat in marea majoritate a cazurilor de inima, numarul patitot definitiv deoarece unul din acele ce atarnau in diverse pozitii s -a agatat cu nesimtire de ceva. Pentru a evita incurcarea firului ce leaga acul de montura (ceea ce diminueaza drastic sansele pestelui de a mai reusi sa bage in gura momeala ascunsa de perucile sau buclele de fir) veti avea parte de o multitudine de oferte comerciale generoase reprezentate de anti -tangle, fire rigide, superfire si mai stiu eu ce. O metoda ieftina si sigura este sa faceti o pasta, un pic mai moale dacat plastilina, si ing ropati sau agatati acul de ea. Bineinteles ca o veti atasa de plumb, ca nu prea aveti de ce altceva. Stati linistiti, o data ajunsa in apa, stie ea ce are de facut, se va desface garantat si va elibera acul cu momeala (ori cand atinge apa, ori la cateva minute dupa ce a poposit pe substrat). Asa cum bine zice Val Pangica Jr., puteti sa o ajutati mulinand 2-3 ture. Da, cateodata puteti folosi si arc momitor in locul plumbului, mai ales in zonele cu multa vegetatie si agatatori. Pentru aceste zone se recomand a ca plumbularcul sa fie prins astfel incat se se desfaca cat mai usor, pentru a se desprinde in cazul in care s-a agatat in cine stie ce. Esential este mecanismul care sta la baza monturii. Studiati ceea ce vi se propune si ganditi va daca este posibil ca acul sa ajunga sa intepe crapul in buza. Cand se hraneste, crapul aspira pe langa hrana si impuritati, pe care le elimina scuipandu -le. Pe baza acestui mecanism a aparut montura fir de par. Simtind acul, pestele zice ca -i impuritate si scuipa. In acel moment acul trebuie sa sa rasuceasca un pic si sa intre in buza. Puteti simula acest mecanism folosind palma facuta caus. Daca pe carlig avem atasate rame sau viermusi sau este ascuns in mamaliga, e un pic mai simplu, nu mai trebuie sa ne facem griji ce dis tanta sa avem intre ac si boilies, ce lungime sa aiba firul de par, etc. Ei bine, pentru a arunca toata nebunia asta in apa, avem nevoie de lanseta -mulineta-linie principala. Daca pescuim in zone cu fundul pietros sau accidentat, verificam linia principal a sa nu fie roasa, inainte de a arunca, altfel avem sanse mari ori sa lansam mai mult ca de obicei (montura fiind libera si fericita o data rupta linia principala, va fi oprita doar de frecarea 136
cu aerul si de gravitatie) ori sa pierdem pestele. Mulineta tr ebuie sa fie rezistenta, cu angrenaje solide, indiferent ca sunt pe rulmenti sau pe lagare. Presiunile si frecarile la care este supusa in timpul drill -ului (un termen pretentios ce semnifica lupta cu dihania sa o convingem sa vina la mal, sa-i facem o poza) o vor afecta atat de tare daca e de proasta calitate, incat fie se va invarti in gol, fie va ceda exact atunci cand nu doriti. Pentru a permite lanseuri lungi, diametrul tamburului este mare (5 -6 cm), astfel incat lungimea desfasurata a unei spire sa fie mare. Sunt preferate mulinetele cu frana pe fata, deoarece au un disc de frana (asemanator sistemului de la masina), ceea ce permite un control mai bun al pestelui. Frana trebuie sa ofere o plaja larga, adica sa se invarta mult intre strins si deschis, p entru a permite reglaje cat mai apropiate de rezistenta la rupere a firului. Lanseta trebuie sa suporte aruncarea unor greutati mari. Greutatea optima de aruncare este fie este insriptionata pe corpul lansetei in grame, fie se deduce din test curve (imi pa re rau, nu cunosc nici un termen romanesc corect). Gasiti tot felul de tabele de conversie. Rezistenta la rupere a firului trebuie iarasi sa permita aruncarea greutatii pe care o dorim. Iata ca suntem gatatransporta sa aruncam montura in apa. functiBine e deartehnica ce ne propus-o, ea poate doar momeala, sauBineinteles, momeala siinnada. fi ca nada sa-am aiba in continut si momeala folosita. Daca vrem sa nadim locul, in functie de posibilitati folosim barca paznicilor, a noastra (daca avem), ceva te lecomandat (daca ne da mana), sau aruncam cu tot soiul de bulgari de nada de diverse dimensiuni in apa, spre deliciul pestilor ce vor fugi incantati din zona. Nu va speriati, vin inapoi dupa ce comenteaza critic performanta noastra sportiva, ca -i atrage nada. Daca suntem smecheri, nadim 2 -3 locuri, la distante diferite fata de mal. Daca suntem sau doar ne credem norocosi, nu mai nadim, ca nu are nici un rost, pierdem timpul degeaba. Trebuie sa tinem cont atunci cand nadim de anotimp si de temperatura apei. Primavara si toamna tarziu-iarna, nadim putin, pestii se satura repede (deoarece nu consuma multa energie stand pe loc) si nu avem trasaturi. Plecam injurand de mama focului proprietarul baltii ca n -are peste, paznicii ca au dat drumul la apa, ala de ne -a vandut nada si mai stiu eu ce si pe cine. Vara, iarasi, nu nadim in exces, apa fiind calda, nada va fermenta, consumand oxigenul din zona nadita, pesticutii vor pleca bine mersi, oferindu -ne astfel posibilitatea de a imbogatiti repertoriul national de inju ratori. In principiu, nada noastra va crea o agitatie deosebita in randul pestilor mici, ce va atrage pestii mai mari, si mai mari si tot asa. Ar fi bine, daca timpul ne permite, sa ne rupem cateva ore din concediul la mare si sa trecem pe la Acvariul din Constanta, unde putem studia in liniste cum se hranesc crapii in particular pestiicum, in general (cei ne un intereseaza deocamdata). Daca nusiavem cautam unpasnici, prieten ca cu rapitorii acvariu,nu vizitam magazin ce vinde pesti, gasim noi o cale. Respectand criterii numai de ei stiute, crapii selecteaza din patul de nada ceea ce ii intereseaza, sufland un jet de apa inainte de a aspira cu putere hrana si o data cu ea alte impuritati. De aceea monturile ce folosesc momeli plutitoare sau semi -plutitoare au sanse mai mari. In general, in mijlocul locului nadit se hranesc pestii mai mici, iar cei mai mari, suspiciosi si pretentiosi cum ii stim, mai spre margine. Atentie, aceasta nu este o regula general valabila, se aplica in marea majoritate a cazurilor dar nu in toate. Fiind mai spre margine, cei mari pot fugi mai usor in caz de pericol, pe cand cei mici sunt protejati de numarul celor din jur (un principiu pe care il regasiti in natura la multe alte specii). Iata de ce unii arunca monturile atat in mi jlocul patului de nada cat si pe margini. Ok, am nadit, am pregatit montura, vrem sa o lansam. Lansetele dedicate pescuitului specializat la crap au o distanta mai mare intre suportul de fixare al mulinetei si maner nu pentru a fi diferentiate in magazin ci pentru a oferi o parghie mai mare necesara in timpul lansarii. Mulineta trebuie tinuta in sus, picioarele departate, cel din fata reprezentand punctul de sprijin. Majoritatea mulinetelor moderne de crap au un design al bratului de fixare ce include un locusor special sa tinem noi degetelul acolo, dupa ce in prealabil am prins si firul cu el. Verificam cu atentie varful lansetei, sa nu fie firul incurcat, ridicam pick -up-ul mulinetei (sarma aia rotunda ce tine firul sa nu o ia la vale de pe tambur), fixam locul in care dorim sa lansam si efectuam o miscare ca in filmele cu ninja, doar ca aia te taie cu sabiuta la cap, pe cand noi doar pescuim (teoretic). Cu cat ne lasam mai tare pe piciorul din fata, cu atat simtim mai bine tensiunea creata in lanseta. Can d lanseta a ajuns deasupra capului nostru, ne apasam cu putere pe ea si pe piciorut, si ridicam degetul de pe fir. Daca am ridicat degetul de pe fir prea devreme, vom asista la o bolta frumoasa, daca l -am ridicat prea tarziu, vom lansa spectaculos la 10 -15 m in fata noastra, avand sanse mari sa ne dam chiar peste picioare, deci atentie. Dupa ceva timp, vom intelege mecanismul si vom incepe sa facem 137
lanseurile pe care le dorim. Daca ne intereseaza in primul rand sa invatam sa lansam, vom incepe lucrand la precizie si abia apoi la distanta, daca nu, Dumnezeu cu mila, dam pe unde se poate, departe sa fie, ca ne aplauda lumea. Fratilor, bucurie mare, montura, nada si momeala au ajuns, in sfarsit, in apa. Ne vom aseza bine merci, in pozitia ganditorului de la Ha mangia, incercand sa intelegem din noianul de informatii ce suport ar fi cel mai bun. Sa ne luam un rod -pod, sa folosim senzori, bambina o fi prea grea, varful sa fie in apa sau sa intepe cerul, dileme, dileme, dileme... Rod -pod-ul este scump. Ofera avanta jul unui sistem de sustinere al lansetelor cu o baza mare la sol, deci stabil, diverse reglaje privind pozitia lansetelor, este usor de transportat. Cracanele inteapa, sunt multe, mai dificil de transportat, dar ieftine. Daca pescuim la crap, si nu la ce o fi, preferam sa avem virful lansetei cat mai sus, pentru a evita semnalizarile false specifice pestilor mici ce ne ciugulesc momeala. Plumbul greu face totul, noi trebuie doar sa pastram tensiunea din fir. Ca -i bambina, ca-i swinger, sau orice alt intinza tor de fir, rolul lui este sa na semnalizeze muscatura pestelui. Daca pestele are loc sa se departeze de mal, va ridica obiectul, altfel il vafircobori spre subtire, malul opus, ori vine spre noi).caDaca suntem disperati si avem foarte(adica gros siorio fuge ba mbina descoperim enervati in afara unei bucle facute de fir in fata lansetei, nu am avut nici o semnalizare, deci daca am lansat aproapte de malul opus, firul va fi intins de un ceva mai greu. Acum, unii prefera mulinete cu free-runner, sau bai trunner, altii nu. In marea majoritate a cazurilor, cu exceptia momentelor cand apa este rece si pestele cam amortit, trasatura unui crap si chiar ciortan este violenta. Unii slabesc la maximum frana mulinetei, altii activeaza baitrunner -ul, insa toti asteapta acea caraiala minunata, dulce poem simfonic pentru urechile noastre dornice. Daca vreti sa invatati din propriile greseli, strangeti frana la maximum. Sunetul facut de firul tensionat la maximum ce se rupe in vant este o experienta ce nu va fi usor ui tata. Redevenind seriosi, daca nu aveti baitrunner, slabiti frana cat puteti de mult. Daca aveti baitrunner, activati -l cu incredere. Manevrati manivela mulinetei astfel incat sa aduceti firul paralel cu lanseta, chiar sub aceasta. Atunci cind pestele trag e, apucati concomitent de lanseta si de fir si ridicati lanseta in pozitie verticala. In momentul acesta aveti pestele sub control (garantat), asa ca puteti fie sa incepeti sa strangeti frana, fie sa dezactivati baitrunner -ul. Daca pestele ia fir, mana voastra actioneaza ca o frina, asa ca e ok. Important, extrem de important, este sa pastrati din momentul inteparii firul permanent tensionat. Daca firul pierde din tensiune, devenind flasc (moale), crapul are mari sanse sa scuipe carligul sau sa pierdeti con trolul Ei, dragiiIncepeti mosului,sainarmati -vafrana, cu multa caci tocmai ati-ul. intepat un crap si il avetiDaca in lanseta. strangeti sau rabdare, dezactivati baitrunner Incepeti sa mulinati. nu recuperati fir, ci tamburul se invarte in gol, nu va speriati, frana este inca prea larga. Reapucati firul cu mana libera, si in timp ce faceti pasi inapoi (pentru a pastra tensiunea in fir) strangeti frana mulinetei. Nu va panicati, nu o strangeti la maximum, cate 2 -3 ture sau chiar mai putin. Principalul este sa nu intrati in panica, gandindu -va ca veti pierde pestele. Nu indreptati varful spre apa, slabind tensiunea din fir. Daca va place Rex Hunt si vreti sa ³pompati´, nu uitati sa mulinati in timp ce lasati lanseta in jos, altfel, Australia fiind depart e, nu va auzi urarile de bine si de sanatate pe care i le adresati cu drag. Varful sus si bucurie -n suflet. Acum, daca suntem atenti, in 90% din cazuri stim cam cine este la capatul celalalt al firului. Daca trasatura a fost scurta si violenta, e mai mult ca sigur ciortanel. Cu cat ceva -ul care intinde firul se ridica sau coboara mai incet, cu atat pestele e mai mare. Daca lupta cu voi in larg, plecand voios in stinga sau dreapta, amestecand firul vostru cu cele ale vecinilor, obligandu-va sa treceti neatent printre sculele si urarile lor de sanatate si viata lunga, este un crap comun, sau romanesc, sau salonta (oglinda pentru cunoscatori). Daca il vedeti ca sare ca stiuca si face lumanari, sau se invarte delicat desupra apei la 30 -40 cm, este novac, daca vine spre mal duios si delicat, fara sa opuna prea multa rezistenta, pregatiti -va pentru un cteno (sau amur pentru aceiasi cunsocatori). O data cu apropierea de mal, urmeaza clipe de mare incercare pentru sufletelul vostru chinuit. Strigate de voiosie, chiui turi si alte sunete bogate-n decibeli nu prea sunt recomandate, nu de alta dar, la cat de prietenos e romanul, s-ar putea sa luati vreo 2 peste ochi de la vecinii mai putin norocosi. Daca sunteti insotiti, puteti semnaliza optic sau acustic catre coleg sa vina cu minciogul. Cum unde e? La indemana, in fundul portbagajului, ca doar ati venit la iarba verde si nu la pescuit! Daca sunteti singurei, nu incercati sa il trageti spre mal culcat pe o parte, ca s -ar putea sa aveti suprize. Daca nu e cteno (cam pe la 2-4 m il veti vedea la fata si veti sti), nu va speriati, exista solutii. In primul rand, indiferent de natia lui, faceti bine si trageti un pic mai virtos de lanseta, pentru a il scoate cu gura la aer, un procedeu absolut necesar. Tragand nenea Crap 138
2-3 guri sanatoase, obosit fiind de lupta cu voi, se va inmuia si va poposi in mingiog. Daca e cteno, va va servi cu drag 2 -3 starturi rapide de la mal spre larg, fiti pregatiti, lasati -l sa ia fir (atentie la frana!), si aduceti -l delicat inapoi. Daca va ajut a cineva cu minciogul, rugati -l frumos sa nu prinda fluturi, adica sa dea cu scula in apa dupa crap, ci sa -l tina (minciogul) intr-un loc, pentru ca voi, cei ce aveti situatia sub control (adica lanseta in mana si pestele¶n carlig) il veti duce frumos pe crap in minciog. Daca sunteti singuri, e ok, obositi -l un pic mai mult, tineti-l cu gura la aer si introduceti usor minciogul sub el. Bravo, frumos crap! Daca aveti o saltea de primire, gazduiti -l binisor, udandu -l cu apa tot timpul, faceti poze, postatile pe unde vreti sau trimiteti-le pe la reviste, si pe dansul plimbati -l un pic pe langa mal, sa vada si el ce frumos e. Cand se va satura, va da din coada de Good bye si cam atat. Daca nu sunteti de acord cu cele de mai sus, tac pac una la ceafa, si zdup cu el in portbagaj. Aveti grija acasa, cand intrati in scara blocului, faceti taraboi, sa iasa toti crezand ca arde blocul, ca sa vada lumea ce peste ati prins. Ardeti apoi o gatita de crap, cu mult fum, sa moara toti de ciuda si puneti cate un kilogram in p lus la fiecare depanare a amintirilor, doarpana meritati. Nusiva ganditi tare la aiaintre micii, de 2vor si ei saexista pescuiasca, or creste eica crapii se fac copii mari.prea Bineinteles, cele atitudini o plaja ca larga de evolutii intermediare, asa ca faceti cum va lasa constiinta. Daca aveti cunoscuti proprietari de balti, ziceti ca ati facut poza pe balta lor, sa vina fraierii buluc, sa fie si ala fericit, ca e om si el si poate va lasa o data gratis sa prindeti ceva maruntis pe acolo.
139
Totul
despre crap
influenta vremii
Orice expert al pescuitului la crap care foloseste echipament de 2000 de dolari va va confirma ca ar putea pescui la fel de bine cu scule în valoare de 200 de dolari. Cine pescuieste cu echipament avansat o face datorita faptului ca sau esteopur si simplu o placere sa folosesti un bat mulineta de calitate. Dar mai ales "veteranii" pescuitului la crap stiu din experienta ca aceste lucruri sint doar un adaos placut, si nicidecum necesar. Mult mai important este sa ne facem lectiile, adica sa ne informam cît mai bine despre prada noastra mult rîvnita. Ca pescari sportivi, depindem în întregime de instinctul natural al pestelui de a se hrani. Nu îl prindem cu plasa, nu îl harponam. Trebuie sa asteptam pîna cînd pestele decide, de buna voie si nesilit de nimeni, sa apuce momeala noastra. Pentru a obtine acest rezultat - si pentru a elimina cît mai mult factorul "noroc" - este necesar sa stim cît mai multe despre modul de hranire al crapului. Întrebarile cheie sint urmatoarele : cum se hraneste, cînd se hraneste si unde se hraneste! Daca gresim chiar numai unul din acesti parametri, nu ne mai ajuta nici cel mai scump si mai sofisticat echipament din lume. Întrebarea "cum se hraneste crapul" am tratat -o deja în unul din numerele trecute. Am vorbit despre felul în care crapul absoarbe sau "inhaleaza" hrana si o triaza în bot. Asupra acestui punct esential vom reveni în alt episod, cînd vom vedea de ce montura cu "fir de par" în combinatie cu un boilie si un plumb semi -fix s-a dovedit de a fi de departe cea mai eficienta. Localizarea crapului va fi subiectul Buletinul meteo, de mareas ajutor Desi am numarului abordat-o urmator. deja în unul din numerele trecute, vrea sa mai insist asupra problemei "cînd se hraneste pestele", pen tru ca este extrem de importanta, si, în acelasi timp, relativ usor de rezolvat. În numarul 7 al revistei, am vorbit despre modul in care temperatura apei influenteaza cantitatea de oxigen dizolvata in apa. Aceasta cantitate de oxigen determina direct pofta de mîncare a crapului. Deci, cu ajutorul unui simplu termometru de apa, puteti stabili cînd si unde se gaseste o situatie promitatoare pentru o captura record. Un alt factor care va poate îndruma spre o partida de pescuit reusita este vremea. De obic ei, noi pescarii nu îi dam atentie decît atunci cînd avem nevoie sa o invocam ca scuza pentru o zi fara peste. Acest lucru este o greseala fundamentala, pentru ca un simplu buletin meteo ne poate ajuta enorm. Presiunea atmosferica trebuie sa fie constanta
Parametrul principal este presiunea atmosferica. Aceasta se masoara în milibari (mbar). Pîna la 1000 mbar, vorbim de o presiune atmosferica scazuta, la peste 1010 mbar vorbim de o presiune atmosferica ridicata. Presiunea atmosferica scazuta înseamna de obicei cer înnorat, vînt sifrumoasa averse decuploaie, în timp ce presiunea ridicata este responsabila pentru vreme cer senin. Crapii, ca si toti atmosferica pestii din familia ciprinidelor, s -au dovedit a fi foarte sensibili la orice schimbare a pre siunii atmosferice. Deci cele mai bune conditii de pescuit le ofera o vreme constanta peste o perioada de timp cît mai lunga. Singura exceptie este o perioada calduroasa în timpul verii, cînd temperatura apei poate trece peste baremul critic de 23 de grade Celsius. Conditii acceptabile ofera si o presiune atmosferica în scadere (adica atunci cind vremea se "înrautateste"), în timp ce o presiune în crestere este garantia unui esec pescaresc. Se poate spune ca o presiune atmosferica scazuta ne ofera cele mai bune conditii. De ce? Aceasta situatie meteorologica ne aduce de 140
obicei temperaturi relativ constante si mai ales medii, indiferent de anotimp. În plus, ea aduce de multe ori vînt si ploaie. Vîntul - cit mai puternic
Influenta vîntului este imensa. Pe scurt, cu cît mai mult vînt, cu atît mai bine. Vînt prea puternic pentru pescuit nu exista, chiar daca este neplacut pentru pescar. Efectele sint atît de benefice din trei motive: 1. Miscarea valurilor la suprafata oxigeneaza întreaga apa. Importanta cant itatii cît mai mari de oxigen am amintit-o deja de mai multe ori. 2. Curentul format de valuri la suprafata apei concentreaza hrana într -o parte restrînsa a baltii. Aceasta hrana este transportata de curent sau dislocata de valurile care lovesc în mal. Din acest motiv, se recomanda sa pescuiti întotdeauna cu vîntul în fata! În aceste conditii, momeala trebuie plasata aproape de mal, sau cel putin în acea parte a baltii spre care bate vîntul. 3. Odata cu aparitia vizibilitatea dinpatrunde exterior îmai n apa, pentru ca "oglinda" mai este neteda, ci învalurilor, miscarescade continua. Totodata, putina lumina în apa. nu Efectul este ca pestii se simt mai siguri, mai putin amenintati, si încep sa se miste mult chiar în timpul zilei, cautînd hrana uneori la ad incimi surprinzator de mici. În plus, pescarul aflat pe mal este mai greu sau chiar imposibil de reperat de catre crapi si, de multe ori, pestii trec de a lungul malului, pe sub nasul pescarului, ale carui monturi sint de obicei lansate mult prea departe. Vîntul are efecte pozitive, indiferent de anotimp sau directie. Mult timp s -a sustinut teoria ca în timpul iernii ar fi mai bine sa se pescuiasca cu vîntul in spate. Banuiesc ca aceasta teorie s-a mentinut atîta timp doar datorita faptului ca este ma i comod pentru pescar sa stea la adapost cînd este frig. Practica însa a dovedit cît se poate de clar un lucru: cel mai bine este sa pescuim întotdeauna cu vîntul în fata! Ploaia oxigeneaza apa
Ploaia are un efect asemanator cu cel al vîntului. Oxigene aza apa, dizloca hrana de pe maluri si "sparge" oglinda de la suprafata apei, provocînd o mobilitate sporita a crapilor. Foarte promitatoare este situatia unei furtuni în timpul verii, unde ploaia aduce o oxigenare rapida si substantiala, poatefitiprovoc o scurta perioada hranire aproape efervescenta a crapilor.care Oricum, foarteaatenti la fulgere. Nude e de gluma sa te afli într -o barca, angajat într -un dril prelungit, în timp ce esti singurul punct proeminent pe un plan de apa, si asta cu un paratra znet de carbon în mîna! Fibra de carbon este un excelent conductor electric, asa ca fiti foarte atenti sa nu patiti ca dinamovistul Florentin Petre. Influenta lunii
Toate revistele pescaresti din Vest publica invariabil, numar de numar, tabelele solun are. O perioada buna de timp, am încercat sa ma orientez dupa ele. Sincer sa fiu, nu am observat nici cel mai mic efect, lucru confirmat de toti specialistii de carpfishing cu care am vorbit. Singurul punct relevant pare a fi luminozitatea. In conditii de nopti cu cer senin si luna plina, pestii nu se simt atît de bine protejati de întuneric ca de obicei si nu se aventureaza în apropierea malului, deci trebuie cautati mai în larg. Invers, în schimb, cu cît mai întunecoasa este o noapte, cu atît mai aproape de mal vom gasi crapii. De altfel, acest lucru este valabil pentru orice oscilatie a luminozitatii, indiferent de cauza acestei schimbari sau de ora zilei. Care este vremea ideala?
Asadar, conditiile meteorologice ideale pentru pescuitul la crap ar fi , dupa parerea mea, urmatoarele : - In lunile septembrie sau octombrie, cind temperatura din timpul zilei este de 16 grade C, în cursul noptii de 10 grade C, temperatura apei este de 14 grade C , presiune atmosferica scazuta, cer noros, averse de ploaie ra zlete, vînt cald din Vest sau Sud - Vest. O mentiune importanta: toti acesti factori au efect mai ales asupra apelor linistite. Iar cu cît mai mica este o balta (ca suprafata, dar mai ales ca adîncime), cu atît mai sensibila va fi fata de factorii meteorologici numiti. În cazul unor conditii nefavorabile, încercati -va norocul mai bine pe rîuri sau canale, care depind de alti factori si ofera conditii bune în timpul verilor calduroase sau al iernii. 141
Localizarea crapului - scheme Asa cum deja stim - una din principalele sarcini si cheie de reusita ale unui partide de pescuit la crap este localizarea acestuia . Exista o seama intreaga de teorii cu privire la zonarea baltilor si apelor curgatoare , la anumite zone sigure in care vom gasi mustaciosi , exista recomndari pentru praguri , zone de alimentare cu apa ale unei balti , zone de confluenta a 2 ape curgatoare , etc . Toate acestea se bazeaza pe observatii facute de -a lungul timpului de pescari pe malul apelor . Toate au o mare doza de adevar ! Totus i pentru un pescar incepator este greu de interpretat o apa . De aceea va propune un studiu de caz bazat pe o poza preluata de pe un site francez despre crap - studiu de caz in care vom explicita mai clar de ce si unde vom avea posibilitatea sa dam de lo cul de hranire - odihna patrulare a atit de doritului nostru prieten solzos . Se reda in imaginea de mai sus - o zona de pescuit . S -au numerotat pe harta zonele de pescuit interesante - unde ar trebuii sa incercam de -al lungul partidei noastre de p escuit . Incercam sa explicam de ce fiecare zona este interesanta : Zona 1 - in aval de un arbore scufundat . Zona de protectie si de turbulenta . Crapul va gasi aici hrana necesara - oferita prin turbulenta crescuta a acestei zone - in plus isi va gasi intotdeauna adapost si camuflaj in structura arboricola scufundata . Zona necesita un echipament mai greu - in sensul in care firele vor fi usor supradimensionate - iar la inceputul drillului pescarul va cauta sa scoata crapul cit mai repede din zona de crengi imerse . In general daca crapul apuca sa intre in crengi - putem sa-i spunem "La revedere" Zona 2 - un cuptor sapat de curent in mal . Recomand plasarea unei lansete si in aceasta zona - pentru ca putem avea surpriza unor exemplare capitale - care isi adapostul in astfel de cuptoare . Zona 3 - in aval de un prag de pietre . Logica de reco mandare a unui astfel de loc este similara celei de la pct 1 - cu deosebire ca aici turbulenta fiind mai mare - iar protectia redusa , crapul va adopta astfel de zone numai pe perioada hranirii , altfel evitind stationari indelungate in astfel de zone . Zona 4 - o confluenta intre 2 ape curgatoare . O zona excelenta pentru crap - cu apa oxigenata , adinca si hrana din belsug . Lipsa vegetatiei si in general fundul spalat de mal ofera facilitati diverse de nadire corespunzatoare . Una dintre cele mai " prinzatoare" zone din schema prezentata Zona 5 - este o consecinta a confluentei dntre rauri . Malul spalat din zona 4 se va depune si va crea o zona cu apa mica , tulbure si plina de sedimente in suspensie . Este recomandata pentru pescuitul de primavara - in acest loc apele incalzindu -se mai repede . Totodata cu o nadire corespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timp de noapte in verile calduroase Zona 6 - in general - in astfel de coturi pe care raul le face - pe partea exterioara a curburii - apa este adinca , iar pe malul opus apa este mai mica - datorita efectului de depunere de sedimente . Sigur in astfel de zone adanci exista gropane si praguri care trebuiesc cautate cu atentie ! Cele mai prinzatoare locuri pe tot timpul verii . Zona 7 - iarasi o zona cu potential m axim . Apa adinca si prezenta unui mal de vegetatie abundent - face sa se intruneasca conditii propice pentru ca crapul sa stationeze si sa 142
hraneasca aici . Camuflajul este asigurat de perdeaua de vegetatie iar curentul mai puternic pe exteriorul curburii raului oxigeneaza apa . Se pot planta cu succes monturile la 2 -3 metri in fata perdelei de stuf - cu mentiunea unei griji sporite fata de eventualele tentative ale crapului de a -si cauta salvarea pe timpul drillului in perdeua ade vegetatie Zona 8 - in aval de o insula . Zona puternic turbionata si care ofera hrana din belsug . Sigur ca exista si alte zone optime pentru gasirea crapului pe rauri - dar ne oprim aici fara pretentia ca daca veti pescui in zonele indicate de noi - veti avea captura vietii . Promitem sa revenim cu un studiu similar si pentru o balta ! Momeala pe rig - pescuitul crapului
143
SOMNUL Somnul,
marele gurmand
In folclor, voracitatea stiucii i -a atras acesteia renumele de "rechinul apelor dulci". Din punct de vedere obiceiurilor culinare, aceasta -ar potrivifestin mai degraba somnului, a caruiallista de bucate depaseste oricecaracterizare inchipuire, unsadevarat pantagruelic. Din meniu nu lipsesc pestisori de orice fel, rime, lipitori, serpi, soareci, diverse moluste, pasari si mici mamifere de apa. Mai mult, somnul este si necrofag, consumind cu vadita placere cadavrele purtate de curent. Legendele si traditia orala, unele dintre ele citate chiar in lucrari de specialitate ca provenind din surse sigure, ii atribuie atacuri ucigase la adresa omului. Sigur este ca s -au descoperit resturi umane in stomacul unor astfel de monstri, fara a fi o certitudine srcinea acestora. Ca si in cazul altor specii, a tacul survine in functie de impulsurile pe care pestele le primeste prin intermediul organelor de simt. Numai ca somnul este printre putinii rapitori la care vazul nu are decit un rol secundar. Foarte important din punctul nostru de vedere este mirosul, extrem de bine dezvoltat compensator. Este si motivul pentru care daca folosim momeli vii acestea trebuie sa fie cit mai proaspete, cit mai recent montate in cirlig, pe cit posibil cu leziuni minore care sa nu le afecteze viabilitatea, dar care permit elimin area anumitor substante cu rol de chemoatractant, in vreme ce pentru alte momeli naturale este utila lasarea lor la "fezandat". De exemplu, momelile care elimina in apa singe sau raspindesc un miros persistent de carne cu inceput de alterare sint percepute de la mare distanta si cresc sansele de a atrage in zona vreun exemplar hamesit.
Zgomotele nu sint rele deloc!
Cantitatea maxima de informatii necesare procurarii prazii este adusa somnului de perceperea vibratiilor. Nu numai ca zgomotele nu ne de favorizeaza, ba din contra, ele ne pot deveni intr-o anumita masura chiar utile. Exemplul clasic in acest sens il constituie utilizarea pe scara larga a cloncului, un instrument de lemn cu ajutorul caruia se produc la suprafata apei sunete de intensitate j oasa, unde care se propaga spre adincime, atragind exemplarele mai mari de somn. Sa nu ne mire daca vom avea atacuri dupa ce prin dreptul nostru a trecut vreo ambarcatiune lenta, in special un vapor mare, prinderea somnului in astfel de situatii fiind relativ frecventa. Daca nu avem posibilitatea folosirii unui clonc sau nu dorim sa o facem, din motive etice, putem sa captam suplimentar atentia pestelui montind plumbi de o anumita forma si greutate, care produc la atingerea apei un zgomot infundat, asemanat or aceluia obtinut la deschiderea unei sticle de sampanie. Dupa numeroase incercari pescuind in acelasi loc, cu aceeasi momeala si in acelasi timp am observat o imbunatatire certa a rezultatelor utilizind pentru monturi cu lest distal plumbi turnati intr -o lingura adinca, dar avind ochetul in partea subtire a lor. In cazul monturilor cu plumb culisant, rezultate mai bune am avut cu plumbi romboidali asimetrici, cu centrul de greutate situat spre cirlig si nu spre agrafa terminala a firului principal. Desi p are de necrezut ca niste plumbi banali pot influenta semnificativ reusita unei partide de pescuit prin simplul zgomot pe care il produc la impactul cu oglinda apei, rezultatele acestor experimente au constituit o adevarata surpriza, fiind deseori confirmate in practica ulterior. Un alt obicei pe care este bine sa il deprindem este studierea atenta a continutului gastric dupa eviscerarea pestilor proaspat prinsi. Obtinem astfel informatii utile, mai ales in apele pe care nu le cunoastem, despre cantitatea de hrana si tipul ei, date ce pot influenta deciziile 144
noastre viitoare. Cel mai frecvent am gasit diferite specii de pestisori (in functie de zona in care am pescuit guvizi de balta, porcusori, obleti, carasei, mai rar albitura), resturi de moluste (in special melci, unii inghititi fara a le fi afectata cochilia, dar si mici scoici), bucati de raci, lipitori. Cele mai potrivite momeli
Pornind de la aceste consideratii putem schita tipurile de momeli de care ne vom folosi, care pot sa constituie in acel moment cu cea mai mare probabilitate hrana pestelui, cu conditia ca ele sa poata fi si procurate. Cea mai buna intruchipare a acestor deziderate sint rimele, care nu trebuie sa lipseasca din arsenalul nostru. Nu intra aici in discutie rimele rosii, zise si "de balegar", ale caror dimensiuni sint insuficiente, chiar montate sub formadedebibanei buchet.bataiosi, Atrag inporcusori plus tot puietul, aducindu in-ne sute de -o schioapa, cel mai fericit caz platici ca palma, pina sa apucam sa vedem vreo mustata de somn. Desi cresc ceva mai mari, rimele albe ("de gradina") sint foarte sensibile, sucombind rapid dupa imersia in apa. In caz de stricta necesitate, pot fi utilizate totusi cu succes prinse mai multe pe un singur cirlig. De departe cele mai bune sin t suratele lor negre ("serpesti", "de namol"). Acestea sint numai bune pentru cirligele noastre serioase (ating lungimi de peste 20 de cm in repaus, corespunzatoare unei grosimi de 1 cm), au suprafata aspra, rugoasa, ceea ce le face extrem de neplacute pes tilor de mici dimensiuni, au in plus o buna rezistenta sub apa. De altfel, locurile prielnice pentru gasirea lor sint tocmai malurile namoloase ale baltilor, zonele mlastinoase si papurisurile ramase in urma retragerii apelor. Efortul deosebit de a le gasi in clisa este intotdeauna rasplatit pe masura. De multe ori, oaspetele nostru la cina este nu somnul, ci crapul sau surata lui din riuri, mreana. Un lucru merita retinut: nu puneti niciodata o rima in cirlig fara a -i rupe citiva milimetri din ambele capete. Daca nu vom afecta prea tare centrii nervosi, mobilitatea se pastreaza, in plus substantele eliminate acum-din sint- este un foarte puternic atractant.alese O altanumomeala care se gaseste pe toate baltile apabelsug sa fie« broasca. Exemplarele t rebuie sa depaseasca 10 cm si in nici un caz nu vor fi anesteziate lovindu -le in prealabil. Se prind in montura trecind cirligul fie direct sub tegumentele regiunii posterioare, fie - preferabil imediat pe sub (atentie, nu prin!) coloana vertebrala in zo na de insertie a picioarelor la trunchi. Vom avea grija sa nu strapungem musculatura membrelor inferioare, caci vom risca sa-i producem paralizii. Este destul de incetatenita ideea ca broastele au tendinta sa se ascunda in mil, nepretindu -se astfel intru-totul pescuitului. Daca veti plasa montura cu broasca in apa mica, limpede, veti observa ca intr -adevar aceasta se ascunde pe fundul apei, dar numai pentru citeva zeci de secunde. Ca un batracian ce se respecta, broasca nu poate "respira" numai prin interme diul pielii, ci este necesara inhalarea periodica de aer atmosferic, care suplineste schimburile de gaze de la nivelul tegumentului. Lipsa de oxigen o va face sa incerce din ce in ce mai insistent sa se indrepte spre suprafata apei. Dar tocmai aceste smuciri atrag pestii, mai ales exemplarele recalcitrante si suspicioase. Dupa un timp broasca moare asfixiata, pur si simplu se ineaca (nu duceti experimentul pina la capat sub ochii dvs. daca sinteti o fire mai sensibila, s -ar putea sa nu mai folositi o astfel de momeala niciodata!), necesitind inlocuirea frecventa. Unii pescari ii jupoaie inainte de lansare portiuni din piele pentru a favoriza raspindirea mirosului, dar chinuirea lor suplimentara nu se justifica. O putem folosi ca momeala in plina zi, rezultat ele spre seara sint ceva mai modeste, mai ales ca alergatura dupa broaste pe malul baltii in amurg devine de -a dreptul obositoare, chiar sinucidere curata dupa aparitia tintarilor. Un adevarat desert pentru prietenul nostru este coropisnita. Pe cit de productiva este aceasta insecta in pescuitul somnului, pe atit este ea de greu de gasit. Sint foarte bune exemplarele mari pe care le descoperim sapind prin dejectii vechi linga grajduri, in pamintul in care se cultiva cartofi, in gramezi de resturi vegeta le in putrefactie. Gradinarii le ademenesc cu cartofi fierti sau ingropind toamna resturi de dejectii animale proaspete, prin fermentarea carora se degaja caldura, atragind insectele dornice de adapost in zone de 145
unde pot fi usor distruse. De multe ori pot fi intilnite atunci cind sapam dupa rime serpesti printre radacini de papura sau sub bradisul putrezit ramas pe uscat dupa viitura. Oricum le am procura, trebuie sa fim atenti sa nu distrugem insectele inainte de a -si duce la bun sfirsit rolul. Pentru aceasta, trebuie sa tinem cont ca centrii nervosi ai coropisnitelor se afla aproape in totalitate in torace. O coropisnita fara abdomen se misca mult si bine, la cea mai mica presiune pe torace paralizeaza. De aceea, fie ii trecem cirligul numai prin abdomen, dar acesta este moale si pestele poate fura rapid momeala, fie incercam sa trecem cirligul prin fata ventrala a toracelui, greu de realizat daca e gros si are spin mare, fie o legam pur si simplu de acesta cu un fir de ata subtire dar rezistenta (cam in g enul montajului cu fir de par la crap). In afara de somn, ne poate aduce si o mreana mai mare, mai rar un clean daca pescuim in zona colinara; este foarte mobila, inoata foarte bine in apa, datorita greutatii specifice mici si a perisorilor fini si desi ca re o acopera si retin bule de aer are tendinta de a se ridica spre suprafata. Se preteaza foarte bine pentru monturile cu plumb culisant daca stim sa evitam incurcaturile aparute in timpul lansarii. Dar sa nu anticipam. Ruda momeala buna cu rima neagra, lipitoaTraieste rea se poate si nelimitat ea procura la fata locului. Este cea mai folosita de catre lipoveni. practic in apa daca e trasa delicat pe cirlig, se pastreaza usor odata procurata (trebuie doar sa -i mentinem umiditatea si sa o ferim de calduri excesive, in special de razele directe ale soarelui), miscarile in apa sint perfect naturale, cu atit mai pline de vioiciune cu cit furtuna este mai aproape. Pe de alta parte, cu exceptia bibanilor mari si foarte flaminzi nu prea tenteaza un alt peste, un mare avantaj in apele cu mult maruntis. Nici somoteii nu prea se inghesuie, aviz amatorilor de distractie care prefera sa prinda si sa redea baltii zeci de somotei in loc sa astepte zile intregi captura vietii, dar este un adevarat deliciu pentru somnii d e dimensiuni medii si mari. Este insa greu tolerata de unii pescari si secreta un mucus bogat si foarte aderent in recipientul de pastrare sau pe pensa cu care o punem in ac. Are corpul moale, foarte elastic si este greu de strapuns cu acul, virful acestui a trebuie sa ramina liber pentru o intepare corecta. Scoica este un alt ajutor pretios pe care ni -l ofera balta in lupta cu monstrii din adincuri. Este o momeala foarte buna spre toamna, dar este mai putin specifica pescuitului la somn. Cu ajutorul ei putem prinde la fel de bine sau chiar mai bine crap, biban sau vreo platica mare ratacita. Se procura usor si se pastreaza la indemina in apa mica de la mal (unde pui ca nici nu ne e teama ca nu o mai putem prinde daca o ia la fuga). Merge foarte bine prins a in monturi cu plumb distal, mai ales daca pescuim in curent. Se introduce o lama subtire de cutit intre valvele in regiunea a lor de -olipite partevalvele si de alta a zoneisededeschide imbinare, cu ajutorul careia sale, sectionam cei doiposterioara muschi care mentin si scoica ca o carte. O fixam prin intermediul piciorului si a celor citeva ligamente ramase netaiate, lasindu-i libere restul organelor in bataia apei. Dezavantajul major este marea perisabilitate, vara se altereaza rapid in apa calda si isi pierde proprietatile, devenind foarte friabila. Pentru a nu fi luata de curent sau de primul peste curios, este de multe ori necesara prinderea ei cu ajutorul unui cirlig triplu, cu toate neajunsurile ce decurg de aici. Am lasat la sfirsit momeala care ar fi parut la prima vedere cea mai buna pentru pescuitul acestei specii - pestisorul viu (utilizarea de pestisor mort in montura este aproape inutila din motive deja enuntate). Spre deosebire de alti rapitori, nu aceasta este neaparat cheia succesului. Avem la indemina atit de multe posibilitati de a -l inlocui cu solutii cel putin la fel de bune, incit de multe ori timpul pierdut cu procurarea momelii si unele dezavantaje ale acesteia nu se regasesc in rezultate. Tehnicile care utilizeaza pestisor v iu sint nespecifice, acest tip de momeala este aproape la fel de "caracteristic" somnului ca si rima: putem prinde in egala masura salau, avat, biban mare, clean sau chiar stiuca. Este util sa alegem de la inceput montura cu plumb distal prezentata anterio r, pentru avantajele mentionate. Ca specii de pestisori sint de preferat porcusorii si caraseii, care supravietuiesc suficient de mult timp. Ii putem prinde trecindu -le cirligul prin maxilarul superior in dreptul narilor, prin ambele maxilare in dreptul bu zelor sau pe sub aripioara dorsala, dar in acest ultim caz numai daca nu pescuim in curent puternic. O atentie cu totul deosebita merita tiparul. Este un peste deosebit de rezistent la conditiile de mediu, se procura destul de usor de la diversi intreprinzatori de ocazie si rezista exceptional de bine la transport. In plus, unduirile sale
146
produc o atractie fatala asupra somnilor. Pentru a nu-i stinjeni miscarea nu se trece cirligul prin peste, este de altfel destul de greu de tinut nemiscat, fiind foarte alunecos, de preferat sa il legam de cirlig cu ata sau cu o bucata de lita. Trebuie sa tinem cont insa ca tiparul este protejat in anumite regiuni, pescuitul lui fiind pe alocuri interzis si ca este o momeala adresata aproape in exclusivitate somnilor capitali, utilizarea lui presupunind o doza consistenta de rabdare din partea pescarului. Celelalte potentiale momeli de pe lista de bucate a acestui peste sint mai putin adecvate sipescuitului maiCa o modeste posibilitatisportiv, redusecu derezultate p rocurare. curiozitate, in categoria "si alele«" lipovenii folosesc destul de mult fragmente de organe (in general ficat) sau intestinele animalelor mici (in general pasari de curte sau pesti). Printr -o nadire periodica cu astfel de resturi atrag exemp larele mari in gropi adinci, lipsite de curent. Pot fi folosite si pe post de momeala propriu -zisa, mai ales cu ajutorul unor cirlige triple. Pescarii de la gurile Dunarii si de pe litoral prefera intestinele proaspat recoltate de la pestii marini datorita mirosului caracteristic, persistent. Pentru noi viscerele de hering sau de macrou pot fi o alternativa. Batalia finala
Cu toate temele facute, putem trece acum la atacul propriu -zis. Iata-ne in transa pe malul baltii adulmecind, luindu -i urma, gata de prima lansare. Daca am optat pentru o montura cu plumb culisant, va nutisni trebuie nesipripim. Cu cit brusca va fi miscarea momelii, cu atit plumbul maisa iute momeala va mai pleca mai tirziu, incurcinduimprimata -se cu firul principal. Pentru a ev ita acest lucru, trebuie sa efectuam lansarea cu miscari ample, mai lente decit in mod normal. De indata ce montura intra pe traiectoria descendenta, frinam delicat cu un deget desfasurarea firului de pe tambur, pentru a incetini planarea plumbului si a permite momelii sa treaca in fata. S -ar putea ca manevra sa nu ne reuseasca de la prima incercare si frinarea sa fie prea brutala, cu prabusirea zgomotoasa a monturii in apa, cu mult inaintea locului dorit. Cu timpul vom deprinde exact tehnica. si mai simpla este efectuarea unei manevre asemanatoare, dar incepind imediat inaintea impactului plumbului cu apa, astfel incit traiectoria urmata din acest moment sa nu fie strict verticala, cu aceleasi urmari nefaste asupra momelii, ci sub forma unui arc de cerc. Ac est mic artificiu are ca rezultat indreptarea curburii firului, permitind totodata dispunerea de la inceput a plumbului intre noi si momeala. Astfel nu mai este necesara recuperarea acestuia pret de citiva zeci de centimetri tiris pe fundul apei, ceea ce i n zone cu obstacole frecvente este un avantaj. Daca nu folosim o momeala foarte perisabila, care poate fi inlaturata la cea mai slaba atingere, atacul este indeajuns de puternic pentru a nu fi absolut necesara prezenta unui semnalizator. Chiar daca ne e ste mai confortabil si il consideram indispensabil, orice mijloc de semnalizare a atacului - de tipul bambinei sau a celor montate pe fir dincolo de inelul terminal - trebuie sa mentina linia in tensiune, lucru dificil de realizat daca pescuim in plin curent, cu atit mai mult cu cit firul este destul de gros si opune o rezistenta sporita curgerii apei. In astfel de conditii, este de preferat sa asezam lanseta intr -o pozitie aproape verticala sau perpendicular pe directia firului, avind cel mult un semnaliza tor acustic prins pe virf. Daca pescuim de pe mal, putem utiliza o bucata de teava din PVC cu diametrul interior ceva mai mare decat al minerului lansetei, pe care o infigem in pamint sub unghiul dorit si in care vom introduce lanseta, ferind -o de contactul cu solul. Nu este nici pe departe un pescuit de finete, dar pentru ceea ce ne -am propus sa prindem este cel mai potrivit. Dupa aducerea monturii in pozitie finala, atacul poate surveni neasteptat de repede. 147
Indiferent ca pescuim la pluta sau stationar cu plumb pe fund, nu trebuie intepat la primele semne ale atacului, ci numai in clipa in care sintem absolut siguri ca momeala a fost inghitita. Foarte rar pestele este nehotarit si renunta la intentiile sale agresive initiale. Daca trasaturile inceteaza, este mai probabil ca momela noastra sa fi cazut la datorie, mai ales in cazul celor legate cu ata de cirlig. Cind pescuim cu plumb pe fund primul semn al atacului este perceput de multe ori dupa autointeparea pestelui, care pleaca linistit cu momeala in gura. Robustetea echipamentului e invers proportionala cu sensibilitatea lui, ceea ce face ca primele trasaturi sa nu se transmita intotdeauna. Acest dezavantaj este mai evident in cazul monturilor cu plumb culisant, cind dam peste cirduri numeroase de somo tei. Mai mult, mocutele pot sta mult si bine in cirlig inainte de a ne da seama de captura, un motiv in plus pentru a verifica periodic linia. Daca nu avem nici un semn de activitate de mai mult timp si momeala s-a dovedit a -si fi pastrat viabilitatea, o p lasam din nou in acelasi loc, pentru ca de multe ori atacul se declanseaza prompt dupa cea de -a doua lansare Sa presupunem ca am avut un atac ca la carte. Am intepat si« nimic. Montura nu vrea sa se clinteasca. Sintne doua am infipt teme inicnoua, cirligul intr -osecunde radacina,vor fiefiradacina este mai vie decit -amposibilitati: astepta. Infie varianta favorabila primele hotaritoare pentru desfasurarea ulterioara a evenimentelor. Modalitatile in care pestele reactioneaza la manevrele noastre dif era foarte mult in functie de dimensiunea lui. Un somn capital ramine initial neclintit ca si cum nimic nu s -a intimplat, apoi va incerca sa fuga spre primul adapost. Daca terenul ne avantajeaza nu avem decit sa -i opunem rezistenta unei frine bine reglate, mai ales daca se indreapta spre amonte. Cind pescuim insa linga radacini, trebuie sa incercam cu toata fermitatea sa ii schimbam planul, altfel este ca si pierdut. Un peste de o asemenea talie este greu de strunit fara a pune in mare pericol integritatea echipamentului si daca a intrat in ragalii este mai bine sa il determinam sa iasa singur de acolo, ceea ce de multe ori ne reuseste (parca e mai bine cu un singur cirlig pe linie, nu?). Nu trebuie decit sa batem repetat in lanseta, mentinind in permanenta contactul cu pestele, impulsurile pe care le primeste prin intermediul firului fiindu -i foarte neplacute. Dupa ce il scoatem in "cimp deschis" mai avem un ultim mare obstacol de trecut: sa -l ridicam de pe fund. Malurile cu panta lina sint propice scoat erii unui astfel de monstru, care nu este speriat de modificarea brusca a adincimii si poate fi scos cu un efort minim. Cea mai proasta situatie este atunci cind pescuim linga un prag sau in gropile de linga maluri abrupte. Dirijarea pestelui pina la baza pragului se face relativ usor, dar cei 4 -5 metri care ramin sint un Cu dura cit mai inalt este pragulmetru si maicistigat mica adincimea apei inspre mal, sa cu atitadevarat chinurile cosmar. noastre vor mai mult, fiecare contind enorm. Nu trebuie ne grabim, nerabdarea de a ne vedea prada fiind in acest caz foarte paguboasa. De cele mai multe ori, pestele o zbugheste din nou spre adincuri si nu putem face altceva decit sa ii dam fir si sa evitam contactul acestuia cu eventualele scoici de pe buza pragului ; o lanseta mai lunga este mana cereasca in aceasta situatie. Lupta se desfasoara mai bine la rece, in sensul propriu al cuvintului, caci dirijarea bataliei se face optim stind pe buza pragului. Atentie insa la schimbarile bruste de directie, care ne pot d ezechilibra si la "jucariile" taioase plantate ecologic in mil de conationalii nostri. Dupa citeva incercari nereusite (mai bine prea multe decit prea putine!) pestele va fi adus la suprafata si trecut efectiv peste prag printr -o usoara rotatie a lansetei si in nici un caz nu tragind direct de fir. Un exemplar mai mic va incerca mai degraba sa se propteasca in micile denivelari ale albiei, lasindu -se practic tirit. Odata ridicat de pe fund isi curbeaza caracteristic coada, rotindu -se in jurul propriei axe, ceea ce ii creste rezistenta la inaintare. Cu ultimele forte poate incerca o ultima aruncare in lateral, daca avem in acest moment frina de partea noastra partida este insa cistigata. Se afirma frecvent ca cea mai buna modalitate de a scoate un somn pe mal este prin prinderea maxilarului inferior cu degetul mare de la mina introdus in gura pestelui. Perfect adevarat pentru pestii mai mici, ai caror dinti nu strapung pielea, desi putem la fel de bine sa-i apucam din partea posterioara a capului, acolo und e se termina operculele. Pentru pestii mari nu putem aplica niciuna dintre metode, mai ales ca o simpla stringere din falci ne semneaza biletul de trimitere la plasticianul care ne va coase la loc degetul. Ori ne purtam literalmente cu manusi, ori rasturna m pestele si il prindem strins de cartilajul care solidarizeaza inferior arcurile branhiale, moment in care lupta noastra ia sfirsit. Cu cit succes si in realitate, ramine de vazut peste nu foarte mult timp. Somnul - "Operatiunea Monstru"
148
Putine sînt speciile de pesti rapitori care sa satisfaca toate pretentiile unui pescar. Stiuca e lacoma, se prinde usor si se apara aprig, dar exemplarele mari sînt din ce în ce mai rare; în plus, are o carne de calitate medie. Avatul se repede nesabuit, atacul sco tîndu-i din amorteala chiar si pe cei mai flegmatici pescari, are o carne dulce, dar prea greu de descoperit în multimea de osicule ce o împaneaza. Multi dintre noi ne -am bazat succesele de început de cariera pescuind bibani, ceea ce nu presupune prea mari subtilitati sau tehnici speciale, dar acestia sînt deja prea mici pentru pretentiile noastre. Salaul, vedeta atîtor dezmaturi culinare, se lasa mai greu de gasit si oricum prea rar la dimensiuni impresionante. Exista însa si o exceptie, notabila de altfel - un peste care atinge dimensiuni remarcabile, cu atît mai greu de pacalit cu cît este mai mare, un peste a carui carne este si gustoasa, si lipsita de oase, întîlnit atît în lacuri mari, cît si în ape curgatoare, într -un cuvînt, un trofeu foarte rîvnit de pescari. GENERALITATI Somnul (Silurus glanis) este un peste mult raspîndit în Asia, mai ales în regiunile centrale ale continentului, si în Europa. Din marile fluvii ce se varsa în Marea Caspica si Marea Neagra s-a raspîndit treptat spre vestul Euro pei prin bazinul Elbei si al Rinului. Daca în urma cu numai o jumatate de secol era considerat practic absent din apele Angliei si Frantei, din Peninsula Iberica si din Italia, multiplele sale calitati si mai ales valoarea economica deosebita au dus la int roducerea sa cu succes în aceste zone, devenite renumite pentru numeroasa lor populatie de somni. În apele Padului si ale Ebrului a devenit atît de numeros, încît pericliteaza existenta speciilor autohtone. În România se afla în mai toate apele curgatoare din regiunea colinara si de ses, marii afluenti ai Dunarii în regiunea cursului mijlociu si inferior, în Dunare pe tot parcursul sau si mai ales în Delta, precum si în numeroase lacuri interioare si litorale. Întreaga înfatisare ni -l recomanda ca pe un rapitor feroce. Capul este mare, turtit dorso ventral, cu musculatura bine dezvoltata la nivelul operculelor, cu o gura imensa,
semicirculara, captusita cu posterior, o sumedenie de dinti mici, conici, îndreptati dispusi inclusiv pe arcurile branhiale. Pe maxilarul superior poseda o pereche de mustati foarte lungi, ce pot fi miscate independent, cu ajutorul carora pestele exploreaza temeinic mediul înconjurator. Pe fata ventrala a maxilarului inferior se afla alte doua perechi de mustati, mult mai scurte. Ochii sint foarte mici, vazul fiind si el slab dezvoltat, ca o adaptare la adîncimea mare la care îsi petrece cea mai mare parte din viata. Corpul este puternic, aproape cilindric, se termina printr -o coada lunga, puternica, turtita lateral. Pielea groasa si lipsita de solzi este acoperita de un strat bogat de mucus. Înotatoarea dorsala uste unica, de mici dimensiuni, spre deosebire de înotatoarea anala, care este foarte lunga, ajungînd pîna în vecinatatea celei caudale. Pectoralele au prima radie îngrosata si foarte ascutita, putînd produce rani serioase la o manipulare neglijenta. Culoarea sa variaza de la o apa la alta, somnul avînd o mare capacitate de a imita coloratia mediului înconjurator. În albii nisipoase culoarea este cenusiu -verzuie, marmorata, cu abdomenul alb -murdar, dar poate deveni maslinie în ape cu vegetatie abundenta si chiar negricioasa în ape adînci foarte limpezi. Pastrat mai mult timp în juvelnic devine aproape negru, cu marmoratii pe flancuri, iar dupa ce moare se albeste destul de rap id, în totalitate. Dimensiunile depasesc frecvent 1m si 20 de kg, putînd atinge exceptional 4 -5 m si peste 200 de kg. Facînd abstractie de migratia în Dunare a morunului, este cel mai mare peste de apa dulce de la noi. De remarcat ca dimensiunile maxime sînt atinse în apele mai calde din sudul continentului, recordul national al Angliei nedepasind spre exemplu 30 de kg. Din pacate, desi nu este prea pretentios fata de conditiile de mediu si ar gasi cantitati corespunzatoare de hrana pentru a atinge dimen siunile care l-au facut subiectul atîtor 149
legende, specia se afla la noi într -un regres evident de cînd s -a introdus pe scara larga "electrificarea" pescuitului. Peste activ la temperaturi relativ ridicate, somnul sta în gropile adînci de pe fundul albie i din noiembrie si pîna la începutul lui martie, prinderea lui în acesta perioada prin metode sportive fiind rara. Dupa o scurta perioada de hranire intensa, premergatoare reproducerii, exemplarele mature de peste 4 ani si peste 45 -50 cm lungime întreprind scurte migratii în amonte sau intra în baltile inundate limitrofe, unde femelele depun, numai atunci cînd temperatura apei atinge 18 -20 de grade, pîna la 500.000 de icre mici (3 -3,5 mm), care vor fi atent pazite pîna la ecloziune. Reproducerea are deci lo c cam de la mijlocul lunii aprilie si pîna în iunie, suprapunîndu -se cu perioada legala de prohibitie pentru majoritatea speciilor de pesti din apele colinare si de ses (cu exceptia stiucii). Daca punem la socoteala si lungimea legala de recoltare (peste 5 0 de cm), faptul ca icrele de somn nu sînt comestibile, si interzicerea pescuitului pe timp de noapte (înca în vigoare), ar trebui sa fie bine protejat din punct de vedere al pescarului sportiv. Specie degrabaîntr sedentara, pleaca balta primele semne de scadere a nivelului apei si semai instaleaza -un teritoriu relativdinmic, pelacare nu -l va mai parasi decît în cautarea hranei, pentru scurt timp si pe distante foarte mici. Îl aflam pe fundul apei, de cele mai multe ori lînga praguri adînci, în gro pi ferite de curentul puternic, printre pietre, radacini, dupa copaci scufundati, în anafoare, acolo unde albia este tare, nisipoasa, si mai putin în zonele mîloase. Acum începe hranirea intensa, care dureaza din iunie si pîna spre finalul lui octombrie, apogeul fiind atins în iulie -septembrie. De altfel, este printre putinele specii de la noi care nu sînt deranjate de temperaturile ridicate din aceasta perioada, mai ales ca vînatoarea este predominant nocturna, cînd se repede bezmetic la orice misca în jur ul sau, fara a neglija eventualele cadavre pe care i le aduce apa. Oricum, dupa ce racirea vremii din noiembrie a facut ca temperatura apei sa scada sub 7 -8 grade hranirea înceteaza complet, somnii se aduna în gropi si hiberneaza pîna la sosirea primaverii . CIMPUL DE LUPTA Se considera ca perioada optima pentru pescuitul somnului cuprinde lunile august si septembrie, daca toamna este blînda chiar si primele zile ale lui octombrie, cînd pestele a acumulat destule rezerve pentru perioada iernii, crescî nd mult greutate este si devenind adversar redutabil. Daca primavara este timpurie si perioada deînprohibitie decalataun corespunzator, putem începe pescuitul înca din iunie, mai ales în apele de ses si în Delta. Cu cît dezghetul are loc mai devreme si perioada marilor inundatii din Lunca Dunarii este mai scurta, cu atît mai rapid putem începe ofensiva. Pentru apele curgatoare colinare, mai ales în aval de barajele de acumulare sau în canalele de evacuare ale termocentralelor pescuitul poate începe odata cu primele zile însorite de primavara, bineinteles înainte de instalarea prohibitiei, dar nu trebuie sa ne asteptam la rezultate iesite din comun. În orice caz, datorita preferintei pentru temperaturi crescute, adevaratul sezon începe vara si se termina cu mult înainte de instalarea definitiva a iernii. Perioada de hranire pe parcursul unei zile difera si ea foarte mult. Somnul matur (denumit de lipoveni si iarma cînd are 3 -6 kg, sau pana cînd depaseste aceasta greutate) este un peste solitar, nocturn, ziua îsi cauta adapost în locuri ferite, unde asteapta nemiscat apropierea prazii. Spre seara îsi paraseste locul de pînda, apropiindu -se tot mai mult de suprafata apei, efectuînd scurte deplasari în jurul adapostului, în care revine cu primele raze ale soarelui. Mocutele (exemplare sub 250 g) si somoteii (exemplare de pîna la 1 -1,5 kg) se hranesc pe perioada întregii zile si umbla de obicei în cîrduri. În plina vara avem deci sanse sa prindem un exemplar respectabil mai ales în amurg sau în zori, destul de rar si utilizînd numai anumite momeli în restul zilei; spre toamna, pe timp noros si mai ales vara înainte de furtuni puternice aceasta diferentiere nu mai este atît de evidenta. Somnul este foarte sensibil la modificarile brutale ale proprietatilor apei si îsi schimba rapid "toanele" în functie de acestea. Daca apa începe brusc sa creasca sau se tulbura dintr -o data este mai bine sa ne împacam cu ideea si sa ne apucam de altceva. La fel de nefavorabila este si situatia inversa, care are ca rezultat parasi rea gîrlelor, a ghiolurilor, canalelor si retragerea pestilor în bratele mari. Daca însa cresterea nivelului apei se produce relativ treptat, putem trage nadejdea unor capturi frumoase. Fiind un peste destul de lenes, localizarea lui cu precizie ne asig ura o buna parte din 150
succes. În lacuri vom gasi somnul în gropi cu fund argilos, mai ales în acele regiuni alimentate de izvoare sau în zonele de confluenta cu vreo apa curgatoare care alimenteaza lacul. Pentru lacurile rezultate prin bararea unei ape curg atoare, vechea albie ne poate oferi capturi de exceptie. Este inutila cautarea lui prin tufele de bradis, la apa mica si în regiunile acoperite de un strat gros de mîl, care îi sint total neprielnice. În Delta tranziteaza frecvent ghiolurile întinse ce au legatura directa cu Dunarea, fiind adeseori capturat în plasele localnicilor, dar nu face obiectul unui pescuit special în aceste ape. Marile canale dintre lacuri si gîrlele ce fac legatura cu Dunarea sint locuri preferate de somni, cu precadere acele zone dragate recent, portiunile adîncite de curînd si în special acelea unde exista un curent cît de mic. În rîuri îl gasim mai ales în anafoare, acolo unde apa sapa praguri adînci, cu precadere acolo unde s-au facut consolidari de maluri cu materialul scos din albie. Deosebit de favorabile sint coturile pe care le face cursul apei, caz în care preferam portiunile cu mal abrupt si cuptoarele de sub malul spre care se îndreapta apa. Productive sînt si gropile ramase în urma vechilor exploatari de balast zo curent. nele deNu lînga poduri la confluenta doua rîuri, în spatele bancurilor de nisip createsi de trebuie sasau ne pierdem timpula în apele mici si repezi, cu fund pietros sau prundis, pe bancurile de nisip din zonele de întinsura unde apa nu depaseste 1 m. Desi iubeste apele curgatoare mai presus de orice, somnul - si în special exemplarele mari - nu pot rezista mult timp în plin curent si se retrag întotdeauna în spatele obstacolelor, la adînc. Dunarea si bratele sale adapostesc cele mai mari exempl are de somn de la noi. Pe tot parcursul batrînului fluviu ne putem încerca norocul, dar cele mai bune zone sînt de obicei si cele mai greu accesibile. Cu riscul de a pierde montura dupa montura, trebuie sa alegem portiunile din spatele arborilor prabusiti în albie, uneori aruncînd momeala chiar printre radacinile salciilor de lînga mal. Foarte bune sînt marile golfuri din coturile fluviului, acolo unde se formeaza curenti circulari. Acestea mentin mult timp pe loc trunchiuri masive, care se scufunda în cele din urma aici. Este un pescuit extrem de dificil, dar cu satisfactii pe masura. Bratele moarte, pe care nu se circula constant si care nu au deci albia curatata de trunchiuri si radacini pot adaposti somni, daca nu sint complet colmatate În Delta putem alege de principiu orice brat al Dunarii si gîrlele principale derivate din acestea. Sint foarte bune confluentele dintre ape, acolo unde sedimentele aduse de fluviu gasesc conditii prielnice pentru odihna, formînd uneori insule întinse. Orice canal draga t în astfel de zone, sau numai ocolind constituie favorabil. De de multe ori gîrle mai largi sitaind totodata mai lenese se ostroavele pot uni, formîndu -seun aicilocsimple bancuri nisip, acoperite la inundatii, întarite de trunchiurile pe care le aduce apa, portiuni pe care vegetatia se instaleaza treptat (foto 1). Aceste platouri cu apa mica, extrem de variabile ca întindere de la un an la altul în functie de forta viiturii, sînt alintate de -o parte si de alta de ape adînci, cu curent blînd, în care pu tem sa ne încercam norocul. Daca astfel de canale largi sau brate secundare ale Dunarii se îngusteaza brusc, devenind dintr -o data învolburate si aparent prea vijelioase, nu trebuie decît sa cautam zonele cu anafoare, micile peninsule, malurile abrupte cu salcii prabusite, în spatele carora, în ochiuri umbrite cu apa linistita pot pîndi adevarati monstri (foto 2). Dupa ce apa scapa de strînsura uscatului, rasfirîndu -se peste grinduri nisipoase, fara a da însa semne de oboseala, trebuie sa ne mutam atentia d inspre mal spre portiunile din mijlocul albiei, unde curentul (uneori insesizabil la o privire superficiala) este suficient de puternic pentru a împiedica formarea unui strat gros de mîl. ARMAMENTUL Echipamentul folosit pentru pescuitul somnului var iaza în functie de dimensiunile capturii tinta si de metoda aleasa. Practic, posibilitatile sînt nenumarate - se poate pescui cu momeli artificiale sau naturale, în apropierea malului sau spre mijlocul apei, pe fundul apei sau la suprafata. Conditia minima necesara trebuie sa fie robustetea întregului echipament, pescuitul fara o lanseta puternica si o rezerva minima de fir fiind aproape imposibil. Lanseta va fi solida, pe masura dimensiunilor pestilor pe care ne asteptam sa -i prindem. Cum somnul nu este, dupa cum vom vedea, "vedeta" pescuitului cu artificiale, lanseta nu trebuie sa aiba neaparat o actiune rapida. Pe de alta parte, pescuind în special în curent puternic si uneori cu aruncari la mare distanta, rigiditatea blancului trebuie sa fie considerabila, pentru a putea lansa greutati corespunzatoare. De principiu, daca pescuim cu 151
momeli naturale vii usor distructibile la smucituri este bine ca puterea lansetei sa fie concordanta cu greutatea monturii, pentru a avea cît mai putine rateuri la lansare. Pentru pescuitul din barca nu sînt necesare lansete foarte lungi, care pot fi de multe ori o povara, dar daca malul este abrupt, greu accesibil si pescuim în imediata lui apropiere, o lanseta lunga ne scoate din impas. Din contra, daca accesul la apa se f ace într-o zona îngusta, printre copaci si trebuie sa plasam momeala la departare, o lanseta cît mai scurta ne va fi de mai mare ajutor. De aceea nu mi se pare corecta stabilirea unui echipament standard pentru o anumita specie de peste. În general, lungim ea lansetei poate varia între 2,40 m si 4 m, cu un optim de 2,7-3,6 m, avînd o putere de minim 60 -100g, dar cifrele sint departe de a fi absolute. Mult mai important este sa tinem cont de specificul fiecarei partide de pescuit. Obligatorie este pastrarea î n cele mai bune conditii a inelelor, tensiunile din fir în timpul drill ului fiind foarte mari. Mulineta joaca un rol foarte important. Conteaza prea putin raportul de recuperare, deoarece nu avem nevoie neaparat de o recuperare rapida. Functionarea ire prosabila a frînei lipsa oricarei urme de potde salva de multe neplaceri. de fir si depozitata pe tambur nueroziune trebuie sapefiegalet mai ne mica 80 -100 de metri. DacaCantitatea tinem cont de faptul ca grosimea firului utilizat depaseste 0,35 mm, ba chiar atinge 0,5-0,6 mm în cazul monofilamentelor (sau 0,25 -0,3 mm în cazul firelor textile), tamburul si implicit mulineta sînt masive si nu ne va fi usor daca nu putem sa ne asiguram un suport adecvat. Indiferent de ce tip de fir vom alege, acesta tre buie sa reziste nu atît la greutatea propriu -zisa a capturii, cît mai ales la agatarile frecvente, de cele mai multe ori imposibil de evitat. Pescuind în zone deschise, fara obstacole submerse, putem folosi fire ceva mai subtiri, chiar daca avem perspectiva unor capturi capitale, putînd mai lesne dirija pestele folosind maximal restul echipamentului; în acest caz, trebuie sa eliminam ceva mai frecvent primul metru de fir, rapid uzat prin frecarea cu inelul terminal. Cînd pescuim printre sau lînga radacini, spre care pestele nostru se va îndrepta invariabil, la cea mai mica suspiciune de uzura a monofilamentului sau de scamosare a firului textil renuntam la întreaga portiune afectata, pentru a nu depana ulterior amintiri despre "cum ar fi putut sa fie«"; se î ntelege ca nodurile, oricît de solide ar fi ele, ies din discutie. Referitor la monturi se impun de la bun început cîteva precizari de ordin general. Somnul nu se joaca decît foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarît si o mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe înapoi, oricît de mare ar Gura probleme sa impresionanta remarcat marimeaaacesteia mocutele cm)fi ea. nu ridica pentru o(de anumita dimensiune cîrligelor,chiar carelapot depas isub deci20cude mult dimensiunile considerate de "bun simt" pentru alte specii. În cel mai rau caz acordam o sansa în plus somoteilor, dar nu va bazati numai pe asta pentru a -i proteja. Mai mult, gura este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru zdrobirea prazii (scoici, melci, raci etc). De aceea nu este absolut necesara utilizarea cîrligelor triple, care pot fi paradoxal cauza multor ratari. Efortul pentru a înfige un cîrlig triplu în gura pestelui este mult mai mare decît în cazul unuia simplu, în plus puterea cu care pestele strînge maxilarele este remarcabila, deci înteparea presupune o anumita forta, deja diminuata de distanta mare la care uneori pescuim. Pe de alta parte, dintii somnului sint mici si numerosi, nu pot taia dintr -o data firul monturii, oricum destul de gros, dar îi provoaca foarte rapid uzura, mai ales daca este un monofilament moale, subtire, sau fir textil de slaba calitate. Daca pescuiti cu montura dintr un astfel de fir într-un loc plin de somotei scamosarea va fi rapid a, ruperea firului survenind înainte de a prinde primul peste care merita pastrat. Chiar si în lipsa acestuia, la prima agatare montura va fi pierduta. În concluzie, indiferent de tipul monturii sînt de preferat cîrligele simple, mari, cu tija relativ lung a, legate cu fir textil teflonat, kevlar sau monofilament rigid, dur, protejate eventual cu un varnis subtire. Numai în aceste conditii struna nu este indispensabila.
152
Pescuitul
somnului
Pescuitul somnului vizeaza indeosebi exemplarele mari, fiecare pes car dorind sa prinda un exemplar cat mai mare si nu "moace" de 1 -2 kg. De aceea pescuitul acestor exemplare este diferit de cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni. Trofeele de somn, exemplarele de peste 20 de kilograme se gasesc in raurile mari ( Olt, Mures, Prut, Siret, Cris), in Dunare si Delta acesteia, precum si in lacurile mari de campie. De regula somnul este sedentar, nemiscandu -se prea mult in jurul locului sau de vanatoare, localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste teritorial, acolo unde s-a prins un somn mare, peste catva timp va veni un altul sa -i ocupe locul). Pescarilor aflati la pescuit doar pentru o zi-doua nu le ramane decat sa se ghideze dupa experienta si configuratia locului. Un copac prabusit in apa, un cotlon sapat in mal ul raului, o groapa din mijlocul lacului sunt tot atatea locuri preferate de somn. Ca regula generala, somnul se gaseste acolo unde are sa se ascunda, adica in preajma oricarui obstacol aflat in apa. Intr -un canal de irigatie din campie, nu mai adanc de ju matate de metru am avut surpriza sa pescuiesc doi somotei .... cu cauciucul, respectiv cand am ridicat din canal o anvelopa de masina pe care cei doi somotei o gasisera extrem de buna drept ascunzatoare. Somnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea, si une ori se aude plescaitul pe care il face la suprafata apei cu coada. Somoteii vaneaza in carduri, chiar si in timpul zilei. Momeala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. Se folosesc cu succes
coropisnitele, caraseii, ramele mari serpesti, bros cutele, tiparii. Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. Mai bine o legam de tija carligului cu ata, tinand -o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu -i sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei. Caraseii de circa 10-15 cm ii prindem in carlig fie de buza superioara, fie de spate, avand grija sa nu le lovim coloana vertebrala. Detalii in articolul Pescuitul la rapitori cu momeli vii. Atat caraseii cat si tiparii ii prindem fie la undita, la mal, fie cu un halau (napatca). Ramele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. Sunt de culoare neagra -verzuie, aspre la pipait si foarte rezistente, de dimensiuni mar i. Cea mai mare pe care am prins -o a fost de aproape 1 cm diametru si 30 cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un carlig cu tija lunga, numarul 1/0. Fiind rezistente nu vor putea fi mancate de pestii mici si vor ramane mult timp pe fundul apei in as teptarea somnului vizat. Sunt o momeala buna si pentru crapul mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem un astfel de peste. Broscuta se prinde trecandu -i carligul printre oasele picioarelor din spate. Se pune pe fir in apropierea ei o bucatica de plu ta care sa o impiedice sa se ascunda in malul de pe fund. Din 10 in 10 minute se scoate la suprafata pentru a -i permite sa respire. Nadirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre unii localnici care stiu precis unde isi are salasul, cu mate de gaina, resturi alimentare in descompunere. Lanseta va fi de 3-3.50 metri pentru pescuitul de pe mal si de 2.50 -3 metri la pescuitul din barca, cu o actiune de minim 50 -100 de grame. Materialul din care este construita poate fi carbon dar si fibra de stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale telescopice. Mulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 100 metri de fir de 0.40. Cel mai bine ar fi sa puneti pe ea cam 150 de metri de fir, n u putine fiind cazurile cand un somn nu a putu t fi oprit desfasurand tot firul de pe mulineta. Iar cand acel somn este captura vietii, regretele de a nu fi avut fir suficient sunt tardive. Mulineta poate fi atat cu tambur fix dar si cu tambur rotativ, sau o mulineta multiplicatoare. 153
Nailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar oricum peste 0.35 mm. Pe mulineta se vor pune 100 -150 metri de fir. Struna pentru pescuitul la somn va fi metalica pentru exemplarele mari, din sarma de otel de 30 -40 cm lungime. Pentru somnii mai mici de pana la 5 kg se poate folosi si o struna dintr -un nailon mai gros, de 0.60. Carligele vor fi cu tija lunga, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei se folosesc numerele 2/0-1/0 pentru carasel, broasca, 1 -2 pentru pescuitul cu rama. Plumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si tinerea acesteia (carasei, tipari) pe loc. Se poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fixa sau culisanta), fie cu lanseta cu plumbul pe fundul apei. Se lanseaza in apropierea locului banuit a avea somn, cu grija pentru a nu strica momeala carlig maipentru ales atunci cand aceasta estearuncare un pestisor viu sausioacoropisnita. Atentie dedin asemenea a nu depasi puterea de a lansetei risca ruperea acesteia. Lanseta va fi supravegheata tot timpul iar a tunci cand este lasata nesupravegheata (cu totii stim ca de obicei chiar in astfel de momente trage pestele) este bine sa fie legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra. Inteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea carli gului in gura osoasa, plina de dinti. Vom astepta cateva momente, pentru a fi siguri ca momeala a fost inghitita de catre somn si abia apoi vom intepa. Scoaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a pescuitului acestuia. In primul moment acesta nu se misca, parand ca am agatat o cioata. Il putem scoate din aceasta stare ciupind usor firul lansetei si producand astfel vibratii. In momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in ordine, somnul pleaca in viteza si de obicei acesta este punctul critic. Poate sa intre in adapostul sau de sub apa, sa se indeparteze fara sa -i pese prea mult de noi sau sa rupa firul datorita unei frane prea tare stranse. Daca nici una din aceste situatii nu se intampla si reusiti sa mentineti contactul c u pestele, aveti toate sansele sa -l vedeti pe mal. Obosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu -l treptat cu gura la aer, fara a -l grabi, nu rare fiind drill-urile de 30-50 de minute, in functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu somnul nu consta atat in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite indoindu-se ca un arc si ramanand pe fundul apei. Odata obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat cu minciogul (atunci cand incape), cu gafa (un instrument de i ntepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig) sau cu mana bagata in gura pestelui. Unii folosesc si un retevei de lemn cu care lovesc pestele in cap cand acesta ajunge la mal.
Pescuitul
somnului la clonc
Este un pescuit care se practica indeosebi d e catre pescarii profesionisti pana la aparitia la un capatmai metodelor carenoi produce si mai "productive", un zgomot infundat gen curentul la lovirea electric. apei.Cloncul Zgomotul este sauunvibratiile lemn curb produse scobit sunt de natura a sco ate somnul din ascunzatoarea sa, acesta ridicandu -se la suprafata in cautarea prazii. Nu incercati sa va faceti singuri un astfel de clonc, acesta este un instrument pe cat de primitiv pe atat de complex precum un bumerang, o cat mai mica diferenta fata de "srcinal" anuland complet actiunea sa. Pescarul se afla in barca (de obicei sunt doi pescari unul pescuind iar altul tinand barca deasupra locului banuit a avea somni) cu doua -trei lansete. Plumbul este greu pentru a tine firul intins chiar in curent, a jungand pana la 200 de grame. Momeala este fie o coropisnita, 154
fie un pestisor sau un buchet de rame. Se mai leaga pe fir si cateva fire de lana rosie pentru sporirea atractivitatii.
Momeli naturale - coropisnita
Coropinia este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Mirosul caracteristic al acesteia este depistat de ctre "mustcios" de la mare distan, i sunt locuri pe Dunre unde o coropini în cârlig echivaleaz cu un somotei. Cum o gasim
Cel mai adesea o gsim din întâmplare, spând dup rame. Dar putem s o cutam cu anse mari grdinile de legume. Aceste rsadnie suntscultivate devreme peînunrsadniele substrat dedin gunoi de grajd în care coropiniele prefer ierne zeprimvara datorit cldurii degajate. Prezenta coropiniei se recunoate prin micile ridicturi la suprafaa solului i dup prezenta plntuelor ofilite care se smulg uor, acestea fiind retezate de la rdcin. Uneori în nopile de var o putem vedea zburând î n jurul unui bec aprins. Cum o pstram
A doua problema, dup gsirea coropinielor, este pstrarea lor. Vom folosi un vas de minim 10 litri (acvariu vechi, gleata, etc.). Cu cât vasul este mai voluminos, cu atât "confortul" coropinielor va fi mai ma re i implicit durata lor de via în captivitate. Cea mai buna densitate ar fi de o coropinia / un litru de pmânt. Pentru a nu se rni intre ele le vom tia cu o forfecua vârfurile labelor scormonitoare. Nu le vom rupe labele în întregime fiindc vor supravieui mult mai puin. Pmântul va fi umed i afânat, cel de la muuroaiele de cârtita, de pdure sau de gunoi fiind cel mai bun.iLa nevoie vom amesteca nite frunze în pmânt normal. Vom amesteca de asemenea câiva morcovi, tulpini i rdcini d e plante, cartofi, pentru hrana coropinielor. Vasul cu coropinie îl vom tine cât mai departe de soare i cldura. Ideal ar fi un beci. De asemenea, trebuie s îl inem acoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia s descoperim c o dei are un aspect atât de greoi, coropinia poate totui zbura. Pân la locul de pescuit vom transporta coropiniele într -un vas mai mic, de genul unei glei de plastic de 5 litri umplut cu pmânt reavn i cu frunze, cu capac prevzut cu guri mici pentru aerisire. Vo m avea tot timpul grij s nu o lsm în btaia direct a soarelui i vom umezi din când în când pmântul, dac este nevoie. Cum pescuim
Se folosete pe cârlige simple cu tija aproximativ de lungimea ei, numrul 1/0 - 3/0. Pentru a rezista mai bine in cârlig, mai degrab o legm de tija acestuia, cu a subire, trecut de câteva ori în jurul ei, decât s o strpungem ca pe o râm.
155
TEHNICI Plumbing
± zic englezii!
Sondarea apei ± folosirea markerului
Secretul watercraft-ului ± hai, s-o zicem pe romaneste, ³citirea´ apei ± sunt, pe langa ³nasul´ pescarului (si in absenta sonarului), cele doua operatii despre care vorbim in aceste pagini: <> si <>. Cele doua operatiuni ajuta crapistul sa cunoasca in detaliu fundul ale apei. A tat ininceplus, priveste adancimea, cat si din punctul de vedere al eventualelor accidente acestuia; pot dezvalui prezenta unor eventuale obstacole: vegetatie, pietre, colonii de scoici etc. Iata cum se desfasoara aceasta sondare. Folosim un plumb de 90-100 grame prevazut cu ochet, prin care trece ± trebuie sa treaca usor - firul principal (recomandabil, un monofilament robust si rezistent la abraziune), care este legat de marker. Nodurile, protejarea lor cu bilute / margele de silicon sunt la latit udinea fiecaruia, in functie de tipul si marimea markerului folosit, de greutatea plumbului, de dimensiunile ochetilor cu care sunt prevazuti plumbul, respectiv, markerul etc. Intreaga alcatuire se lanseaza avand un reper fix pe malul celalalt (nu luati ca reper masina pescarilor de vis-a-vis, ca poate se muta!), la distanta la care... ajungem. Odata plumbul ajuns pe fundul apei, ³intindem´ linia, astfel incat markerul sa fie stopat de plumb (faza 1 in desen). Apoi, incepem sa eliberam firul de pe mulinet a (activati baitrunnerul sau slabiti frana), in ³portii´ masurate, eventual marcate pe lanseta. In momentul in care markerul a ajuns la suprafata, lungimea firului eliberat da adancimea apei in locul acela(2). Evident, intr -un loc care prezinta un relief d eosebit, se va vedea! (3) O nota pentru pretentiosi: puteti lua in calcul si lungimea markerului!
156
In continuare, recuperati firul pana ce markerul ajunge din nou la plumb. Apoi, recuperati ± tragand tot ansamblul pe fundul apei ± inca un metru ± doi (sau pana ajungeti la un obstacol!!!) si repetati operatiunea de mai sus. Repetati de atatea ori cat considerati necesar, pana ajungeti in apropierea ma lului; evident, reluati toata ³afacerea´, spre un alt punct de reper (in evantai), incat o suprafata cat mai mare aflata inaintea voastra sa va fie cunoscuta ³la milimetru´ La ce bun? Poate de aici trebuia sa plecam. Pentru ca este indeobste cunoscuta pr eferinta craputzilor de a sta in locuri ³accidentate´, pe langa un ³dig´ scufundat sau intr -un ³sant´ subacvatic, ca sa nu mai vorbim de pietroaie, garduri (!!!), radacini, ragalii, gropi etc. Ii place dumnealui, crapului, sa stea in locuri ³umbrite´ de ve getatie, sa se deplaseze pe veritabile ³poteci´, sa manance in locuri cu fundul ³curat´... desi nu exista reguli! Ideea este ca, dupa vreo jumatate de ora (cel mult! si ganditi -va ce pret mic este aceasta jumatatecu depestele) ora fata veti de avantajul urias prezentat locului in care va avea loc ³batalia´ avea la dispozitie o harta de ca cunoasterea cea din imagine!
157
La pescuit pe timp de vint Nu sunt putine cazurile cind mergem la pescuit si incepe sa bata vintul, provocind nemultumirea pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. Trebuie sa stim ca, sub luciul apei, vintul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala. Ne gindim intodeauna ca pestilor nu le plac extremele, nici frigul patrunzator, nici arsita. Anumite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vint de nord, vint de sud, vint de ploaie). Insa vintul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta apar si primele capturi frumoase. Am remarcat ca atunci cind vintul nici macar nu adie putine sunt sansele de a ne umple juvelnicul cu peste. Problema este ca, din pacate, pe timp de vint pescuitul la undita este evident ingreunat. Nu este totusi grav pentru ca, folosind experienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vintului transformind-o in aliatul principal. ce veti insusi tehnica de pescuit pe timpmomeala de vint veti sa aveti noroc de vint. Pe timp de vintDupa s-a constatat ca pestii circotasi, care miros si dori pleaca, devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata "prada" in acest strat oxigenat de actiunea vintului. Multi pescari, pentru a rezolva "problema vintului" si pentru a mentine pluta in valuri, au tendinta de a ingreuna serios momeala, rezultind "calupuri" respectabile. Nu este solutia optima, existind si alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea vintului. In continuare este necesar sa determinam efectul vintului pe suprafata iazului dar si in straturile mai profunde. Lansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp) si observam pe luciul apei traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta). Acesta este indicatorul fortei vintului in stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adincime care pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. Aparenta poate fi inselatoare; asadar este important sa facem citeva mici teste si experimentari intotdeauna cind avem de-a face cu vintul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vint pina la o adincime agala cu jumatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vintului puternic. Vom analiza acum cazul vintului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti folosirea plutelor lungi dar cu virf sibtire. Vint din spate
In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vintul culca incetisor linia pe locul nadit. Faceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este foarte avantajoasa pescuitului. Vint din fata
In acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. O undita firava poate ceda usor daca este fortata prea tare, mai ales cind plumbii sunt usori. In acest caz, pestele are predilectie pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana mai multa decit in larg.Se recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cit mai lunga. Vint din lateral
Este cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. Mai mult, o pozitie incorecta poate avea ca efect si muscaturile false, datorate curentilor care tensioneaza firul incorect plasat pe apa. Daca nu este turbulent, vintul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cind este violent si in rafale trebuie sa avem grija sa stapinim varga utilizind un suport adecvat iar virful va trebui fie opus in pozitie submersa (pina 5 cm)utila pentru a scufunda firul siapei a-l feri de furia vintului.saAici, pluta lunga cu virf filiform estelafoarte iar pescuitul la fundul da rezultate bune. Concluzii
Cind pescuiti pe vint alegeti plute lungi cu virf filiform. Scufundati virful unditei in apa (cca. 5 cm) si supravegheati ca pluta sa fie in zona cu adevarat nadita. Retineti ca apa este agitata de vint pina la o adincime agala cu jumatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vintului puternic. 158
RIG¶uri
Hair-rig La sfarsitul anilor ¶70, Kevin Maddocks si Len Middleto n au inventat hair -rig-ul. Nu a fost asa, un vis care i-a aruncat frenetici noaptea din pat, ci era nevoie de el, pentru ca ± in urma unor cercetari serioase ± s-a observat ca, scuzati!, crapii au devenit reticenti in a manca momelile atasate de linia de p escuit. Si s-au gandit sa puna momeala alaturi de carlig si nu pe carlig! Mai mult, ³legenda´ spune ca atunci cand au inceput sa pescuiasca astfel, ei si -au scos manivelele mulinetelor si, cu pick -up-ul mulinetei ridicat, au dat posibilitatea crapului sa ³ia linie´, pana cand puneau ei manivela la loc si puteau sa ³intepe´! Evident, toata aceasta treaba este strans legata de evolutia momelilor, mai exact de trecerea de la graunte, particule, viermi, rame si, mai ales, pasta, la momelile fierte, adi ca boilies. Evident, daca poti pune o rama, un vierme sau sa modelezi pasta pe carlig, un boilie tare ca piatra, nu. A aparut, astfel, hair-ul. Practic, este vorba de a atasa un ³hair´ (pe romaneste, fir de par ± de fapt, a fost si materialul utilizat de Maddocks si Middleton) de carlig si, apoi, de a monta momeala pe acest fir. Cel mai simplu de realizat este folosind un chiostec de fir textil si un carlig cu ochi, impuscand doi iepuri dintr -un foc: legam carligul de chiostec si obtinem si h air-ul!, ca in figura.
159
Acest nod (fara nod! sau knotless-knot) este cel mai des folosit de crapisti, din mai multe motive: este simplu de realizat; permite atasarea unui numar de momeli limitat doar de placerea crapului si imaginatia pescarului; permite ajustarea lungimii hair -ului, in functie de marimea momelii sau... de dorinta pescarului; permite ca, prin numarul de ³bucle´ din jurul tijei, reglarea modului in c are este prezentata momeala (de regula, se ajunge pe tija, in dreptul varfului carligului); prin folosirea unor materiale cu rigiditati diferite (monofilament, fir impletit, fire speciale), permite ³actiuni´ diferite ale ansamblului momeala ± carlig ± chiostec, odata aspirate de crap; y y
y
y
y
Am aratat, mai sus, hair -rig-ul cel mai folosit, nu pe cel ³clasic´. Cel clasic presupune simplafloss), legare unei momeli, prin intermediul fir (deacest regula, foloseste ata dentara - dental deacurbura carli gului. Cum eu nu unui folosesc modse clasic de atasare a momelii, nu il recomand.
160
Technical
THE SLIDING 'D' RIG
Jim
Foster
The 'D' rig is one of the most famous carp rigs ever devised. Used extensively during the late 80' and early 90's, its use has probably declined in the last few years due to the popularity of the knotless knot. That was until some clever chap devised a way to integrate the sliding 'D' into the knotless knot. First lets look at the theory behind the 'D' rig. Basically it is called a 'D' rig because a loop of stiff nylon or Amnesia is tied to the back of the hooks shank in a 'D' shape. The 'D' can either be whipped into position with thread and glue as if you were tying a trout fly, or using a variation of the knotless knot. In the process of tying the 'D' you should thread on a sliding ring. In the pictures that accompany this article we are using an ESP oval rig ring - though any simple stainless rig ring will do the job. The boilie is then tied to this ring, therefore making it free to slide up and down the 'D'. The idea is to give the bait a natural kind of movement, so that in the water it behaves ina similar fashion to a free offering. When the rig is taken into the carp¶s mouth, I've heard it said that the carp can eject the boilie (which slides down the 'D') whilst leaving the rig in a place to find a hold. I am not so sure about this myself as I think the carp is more likely to eject the hook and retain the bait in it's mouth; not realising that the food is attached to the hook. In reality all that matters is that the rig works, end of story. No one really knows what goes on need insidetoa realize carps mouth it takes in a hookisbait thenand triesworks to eject it. All you do is thatasthis presentation veryand good a treat, especially when used with a pop-up. Top names that have used this rig in the past include Rod Hutchison and Terry Hearn. They can't all be wrong can they? You'll notice that there are two sections to the hook length, making it a 'combi link'. These are ties together using a loop and another sliding ring. This technique should only be employed with a buoyant, popped-up boilie; as the effect gained will not be so pronounced on a bottom bait. The idea once again is to give the hook bait movement and flexibility underwater. On a hard lake bed, the fact that the hook bait is connected to a couple of inches of stiff link and a loop mean it can waft around naturally as the carp feeds nearby. There are quite a few hook link materials on the market that you can use for this rig. If you wish you could make the section of hook link between the bait and the loop supple - a braid for instance. rest offrom thea hook link should be stiff. Alternatively the whole link can The be made stiff material. We'dthen recommend Amnesia, Korda IQ, Fox Casper and ESP Stifflink.
How To Tie The 'D' Rig The 'D' rig is one of the most famous carp rigs everdevised. Use d extensively during the late 80' and early 90's, it's use has probably declined in the last few years due to 161
the popularity of the knotless knot. That was until some clever chap devised a way to integrate the sliding 'D' into the knotless knot. 1) Get your materials together and ready,
this makes things easier when tying the rig. We'll be using Amnesia for photographic purposes, though it can be used in practice too. 2) Take the hook for your choice and
thread it down the hook link. Don't tie the loop in the end of the link, you won't need one. Get ready to tie the knotless knot. 3) Carefully tie on the hook using the
knotless knot (see how to tie the knotless knot). Notice where the whippings stop just under half way down the hooks shank. 4) After you have tied the knot, bend the
tail back and thread a sliding rig onto it as shown in the picture. This is where you will tie your boilie. 5) Now comes the clever part. Thread the
tag end back through the hook's eye, the carefully burn it using a cigarette lighter. This creates a blob that stops the 'D' unravelling itself. 6) Here is the finished rig complete and a
boilie ready to be attached. You can see how the lob works. Clever, eh!
7) Now it's time to look at tying the boilie on.
There is no right way to do this, but it is advisable to use a good tying material - like Krystons Samson, for example. 8) One alternative is to create a groove in your
chosen hook bait. Then carefully tie your boilie on as shown. Make sure you tie it as securely as you can - you don't want it coming off. 9) Thread the braided hair through the sliding ring as
demonstrated, use some rig glue andifsecure necessary. the boilie in place. You can 10) Now for the rest of the hook link. Tie a loop in one
end of the link, complete with a sliding ring. Tie a swivel onto the other end of the link which should be about 8 inches long.
162
11) Now connect the hook section of your
hook link to the loop. This part of the rig should be 2 or 3 inches long. Obviously there is room to experiment. 12) This rig should be used almost
exclusively with pop-ups. To balance the pop-up, simply mould some putty around the knot of the loop as shown. 13) The rig is now finished. Here is the
hook bait section, as it should appear just before casting. How can any selfrespecting carp resist that! 14) Finally the lead is added. Here it is an
inline lead, but you can use this rig with a swivel lead, tubing and a safety bead type set-up. It is up to you. This feature is taken from the Jan 2000 issue of Total Carp Magazine. For more information on the magazine and current subscription offers please c lick on the banner below
163
Technical
THE STIFF RIG
Jim
Foster
The stiff rig has been around for almost a decade. Originally thought up by Mike Kavanagh, it has proved to be the downfall of many carp- particularly on waters that are, or were, highly pressured by anglers using braided hooklinks. Before we start, just a quick word about the materials we will need. Basically I weave the hair material into a knotless knot and secure it with superglue. One of the best glues on the market at the moment is Kryston Bondage. It's water resistant and rubberised, plus it sets in seconds. I can recommend it for any rig tying you might do. The hooklink I am using here in the photographic sequences is Black Amnesia. I don't actually use it for fishing these days as it has been overtaken by companies like Fox, ESP and Korda who produce specialist stiff links designed solely for carp fishing (Amnesia was designed as a shooting head fly line). One of these , the ESP version has particularly caught my eye. Korda's IQ also fits the bill for this type of rig, as does Fox Casper in the heavier breaking strains. WHY DOES IT WORK? On the face of it, the stiff rig looks crude to say the least. Why it works has been the subject of considerable debate. The thinking behind it is that, as the carp sucks in the boilie, the hook link material does not bend; therefore making it harder for the carp to eject the hook when it blows out. Try and think of it like this. A carp¶s natural feeding process involves the separation of food items frombeing non-food items the bac mouth cavity; the withmouth silt, gravel inedible material filtered andwithin expelled k through or gilland rak other ers. The hook, of course, constitutes something inedible, so the carp tries to eject it. It's important here for me to emphasise here that I do not believe a carp knows what a hook is, what it does, orfor that matter what a rigis. The fish is not trying to shed the rig knowing it is in danger of being caught, it's simply trying to expel a non food item. Mostly is succeeds and the hook along with the boilie fall back to the bottom with the fish being none the wiser for it's near miss. Fortunately sometimes it does not miss and the hook finds it's hold. It is now that the stiff link comes into play. It's designed to combat the ease that the carp can eject a hook, and is a system that can work very well - especially on waters where the carp feed hard, and have limited knowledge of stiff hook link materials. I hope that you understand my thinking behind all this. Whether I am right or wrong we will probably never know; but one thing I always emphasise to people is precisely that - theory. Noone each or individual howAnd, the rigs behave amongst theknows rubbishforonsure thehow lakebed, whilst incarp the feeds carpsand mouth. no matter how modern your rig, it's not going to work if the carp don't want to eat your bait.
164
How To Tie The Stiff Rig The stiff rig has been around for almost a decade. Originally thought up by Mike Kavanagh, it has proved to be thedownfall of many carp - particularly on waters that are, or were, highly pressured by anglers using braided hooklinks. On the face of it, the stiff rig looks crude to say the least. Why it works has been the subject of considerable debate. The thinking behind it is that, as the carp sucks in the boilie, the hook link material does not bend; therefore making it harder for the carp to eject the hook when it blows out. STEP 1 - Here's the gear you'll need -
some Stiff Rigger hooks and some of the new ESP Stiff Rig material. STEP 2 - Take a length of the Stiff Rig
- how long is up to you, it all depends on what you are trying to achieve. STEP 3 - Thread the end of the link
through the Stiff Rigger hook's eye.
STEP 4 - Now whip the hook onto the
line using a knotless knot. - see how to tie the knotless knot for more details
STEP 5 - Straighten knotlike outthis andon your hook should be the sitting
the stiff link material.
STEP 6 - Pull the hair back through
the eye - do not tie a loop on the hair. You¶re creating what is called a 'D' rig here. STEP 7 - This is the tricky bit - you
need to carefully burn the tag end. A blob of line will appear, that will prevent the 'D' coming apart. STEP 8 - The finished rig should look
like this. You can alter the angle of the hook simply by pinching the hook link - it's that stiff! This feature is taken from the Nov 1999 issue of Total Carp Magazine. For more information on the magazine and current subscription offers please click on the banner below
165
Guest Articles
THE WITHY POOL RIG
Jim
Foster
Withy Pool is a venue steeped in history. Fished in the 1960s by the likes of Dick Walker, the pool has long since been a breeding ground for thinking anglers to experiment with their carp fishing. However, Withy has never been a prolific venue, holding little more than 20 carp altogether at any one time. A large proportion of these fish are 30lb plus though, with some being more than 40lb. Today, after a flirtation with day ticket anglers, Withy is run as a syndicate. Most will struggle to catch more than one fish in a season. Some will blank all year. But for those who know their stuff, a few thirties and maybe a forty are on the cards. Make no mistake about it; Withy can be a hard venue. The carp it contains have loads of natural food to go for, plus they're subjected to pressure from some of England's best carpers. Yet Withy's cleverer inhabitants can easily go a year or more without being caught. It's one of the few venues I know where you really do need to get every part of the equation tight. And that includes rigs, so I'm going to take a look at a set-up that was devised in part by former Withy Pool owner Kevin Maddocks. It takes the old Withy Pool Rig and modifies it a bit, utilizing a long-shanked hook, a sliding ring and an acute bend between hook and hook link brought about by the clever use of clear shrink tubing. The bend in the tube is the 'that thingcan't thatpossibly strikes you when look at the rig for the first time. Youshrink think to yourself, work,' but Iyou assu re you it does! In fact, I've seen this rig in action on quite a few occasions and can vouch for its effectiveness. It's especially good with pop-ups, although Kevin Maddocks uses it with bottom baits (I'm thinking specifically here of the Carp Nuggets he's caught so well on in the last 18 months or so). Even though it appears that the hook point is well obscured, the rig seems to suit the way carp feed and will catch them out time and again. I remember having a conversation with Steve Renyard, a man who should take most of the credit for the design of the srcinal Withy Pool Rig, about a session he had on Withy when he used the Mark I version for the first time. I think he had a number of takes in a single trip in a spot that had produced next to nothing for months. This success rate continued and Steve went on to catch most of Withy's residents in a very short period Obviously,
the rig wasn't the sole factor behind his success, but in his mind, the edge of being the first to use such aradically different rig helped him catch those fish. So if you fancy trying this rigout, you'll need to getyourself some fly-tying thread and a fly vice. You'll also need some Fox Series 5 hooks, a fairly stiff fluorocarbon hook link like ESP Ghost, Korda IQ or Fox Illusion, some clear shrink tube, sliding rings and some bait floss. 166
Most carp hooked on the Mark II Withy Pool Rig are hooked securely in the middle of the bottom lip. This positioning of the hook leads me to believe that the carp clamp their mouths over the pop-up, with the bottom lip possibly being caught between the hook and the shrink tube. On ejection it's argued that the shrink tube acts like a spring that helps pull the hook down, quite forcibly, into the fish's bottom lip. However it works (we'll never know for sure!), the fact is that it does. It has taken some waters apart in the last two years. So tie it up carefully and try it out. You too could find yourself upping your catch rate - but please remember that no rig is any good unless you're using a bait that the fish want to eat! Got that? Good! Then let's get tying.
How To Tie The Withy Pool Rig
167
168
This feature is taken from the Sept 2000 issu e of Total Carp Magazine.
169
Other Rigs Carp rigs have changed immensely during the last few decades. Since the early days of floating crusts and parboiled potatoes, mor e and more anglers have begun to specialise in catching carp, new specialist venues have appeared on the scene and carp rigs have become an important element in catching carp today. With this increase in popularity comes an increase in the amount of pressu re on our waters. The fish become increasingly wary and to carry on catching specimen carp, we must continually come up with more and more ways to outwit them, and carp rigs play an important role. The key to this is in bait presentation and to achieve th is, we must be able to create and tie our carp rigs correctly. This section is dedicated to explaining the many types of carp rigs available today and to show you just how to get them right. With the right carp rig and the right bait, presented correctly i n the right place, you will stand a much greater chance of putting that p ersonal best on the bank. We will continually add to these pages as new advances in the rig scene are discovered, and if you know of a good carp rig that you have tried and caught car p with, then let us know. Tell us how it is tied and why you think it works and we will add it to the site.
Ledgering rigs So, what are the basic types of rigs? Years ago, the only form of ledgering I knew was the sliding ledger. Thisabasic rigpear was shaped simply alead hook the end of stopped my main aline with bait directly attached to it, with sliding oron drilled bullet short distance from the hook by a single split shot. This was occasionally upgraded to a swivel to stop the weight, usually when I wanted to use a lower breaking strain line on the hook length and needed some way of attaching it. The carp would take the bai t, swim off with it and pull the l ine through the weight, thus registering a bite. It was a very basic rig, but it used to catch me fish. The first drawback of this rig was that the split shot wo uld sometimes come off, causing me to hook a lead weight if I was lucky, or it would damage the line to a stage where it would break on hooking a fish. This of course was another good reason to replace the shot with a swivel. This basic sliding ledger rig will of course still catch fish today, and I still use it where a simple technique is sufficient Carp though became a bit mo re clever, and on picking up the bait, sensed that something was wrong and let go before registering a single movement back on the bank. Carp could also feel either the line itself as they picked up the hookbait, or the resistance of the line due to monofilaments springy nature. As the carp takes its food straight into the back of its mouth where it is crushed, anglers believed that t hey could also feel the hook and would eject the bait. And so the hair rig was developed. This involved taking a very thin piece of line and attaching it to the end of the hook. The bait was attached to the hair so that when a carp passed the bait into the back of its mouth the hook was still at the front near the carp's lips. Anglers also started to use a finer trace length of a softer material, such as Dacron, believing that the fish wouldn't feel resistance from the trace. This helped a lot and today man y rigs are still tied with these basic principles, using hair rigs and soft trace materials. Typically the hair rig is used with a "bolt" setup, where a heavy weight is fixed onto the line. As the fish starts to feel the weight, it panicks and moves off s uddenly, thus setting the hook (most of the time). You can tie your own hair rigs quite easily with a length of 25 - 30 lb. test superbraid (which has the same diameter as 6 - 8 lb. test monofilament), some swivels and super- sharp size 8 to
170
4 hooks, like the "octopus" style from premium hook-makers like Gamakatsu, VM C, Mustad or Owner, to name a few. Superbraid is used because it is soft to the touch, and doesn't coil like mono. Instead of buying a whole spool (it's expensive stuff), you can just purchas e a length (20 feet or so) of it from a tackle shop that spools reels Then it's simply a manner of tying a snell knot to the hook, leaving several inches on the tag end. The snell knot is perfect for this rig, as the tag end lies parallel to the shank. The tag is then tied to the shank where the bend starts with a simple overhand knot. The length of the tag can be varied to the size of the boilie or number of corn you wish to use. The end of the tag is finished off with a simple overhand loop. The other end of the leader is then tied to a swivel with a palomar knot (other standard knots have been known to slip with superbraids).
Bait Needle To thread the corn or a boilie onto this tag end, one uses a bait needle, which you can also make yourself. Simply take a large sewing or tapestry needle, and with a pair of wire cutters, clip out a section of the eye, leaving a j -shaped hook, as shown below. For the handle, use a short section of dowel rod about the diameter of a pencil, bore a small hole in the en d, and superglue the pointed end of the needle into the hole. You can even use the needle as the drill bit.
The handle can then be dipped in latex or lacquer to seal the wood. Now you're ready to bait the hair rig.
Baiting the Hair Rig For field corn, simply thread the needle through the corn. A boilie is threaded on exactly the same way. To make it a "pop-up" rig, sandwich a piece or two of packing foam in between the corn, which will cause the bait to float up from the bottom. This makes your offering the most visible and accessible, especially in a bed of chum. Make sure that there is enough foam to float the bait. Then hook the loop from the end of the hair rig, and slide the bait on. To lock the b ait on, insert a stopper in the loop, and slide the bait back against the stopper. Almost anything can be used as the stopper - I use a tiny piece of pine needle. The height of the popped bait can be adjusted by adding a split shot to th e leader, or by the length of the leader itself.
The Bolt Rig To set up the bolt rig, bolt or fix a heavy weight (about a 3 ounce bell sinker) onto the main line. This can be done by tightly knotting a rubber band ahead of the weight. I also knot a rubber band behind the weight next to the sw ivel to keep the sinker from banging on the knot or slipping onto the swivel. Then trim the ends of the rubber band. A heavy weight is necessary to set the hook, when a carp "bolts" away from the tension. I've heard some anglers use a lighter weight (1 - 1.5 ounces) and firm up the hook set themselves after a strike. This is the fundamental setup , with a multitude of variations used, like different sinker options, hooks, etc. I'm a "do it yourselfer," and this is the way I figured the rig must be tied, and it's worked for me.
171
The Line Aligner The linge aligner is basically a hair rig with an improvement. Heat Shrink tube has been
applied around the shank of the hook. It is left sticking out past the eye of the hook. Instead of the line also passing out of th e tubing, it passes out through a small hole made in the inside of the shrink tube. This makes the hook always flip over so that it faces downwards when the carp picks it up. Try dragging it across your finger, you'll see that it hooks you almost every time. Personally I like to use the line aligner as often as I can when I'm using an ordinary hair, but it's up to you. You have to decide which rig you feel most confident in using
The D-Rig the drig has a loop at the shank of the hook which has a rig ring on it. The boilie is normally tied on to the rig ring using bait floss or ordinary dental floss, although you can tie a hair to the rig ring and mount the bait on that. D -rigs really need to be made from monofilament so that the ring sticks out instead of collapsing inwards and ruining the effect of the rig. Of course, you could always use Kryston's Snake Bite and strip off all the coating from after the hook to the swivel, this would let you make the rig out of braid without ruining the effect of the rig. To make the ring I tie a knotles knot but instead of tying a loop to make a hair, I leave a long tag end. I tie the knotless -knot as normal and when I've finished I pass the tag end through the eye of the hook (after sliding on a rig ring). Then I get a match and carefully burn the end sticking out through the eye so that it forms a 'bobble' on the end which cannot pass back through the eye. I continue to burn it down until I get a loop of just the right size. One product which helps in the construction of this rig is Solar's D -Riggers. The D-Rig is a pop -up rig and only really works with boyant baits, so you will need something to counter -balance the pop-up (not illustrated).
The Hinge Rig The hinge rig is another pop -up rig. Made famous by Terry Hearn, the hinge rig is made from stiff monofilament (my personal favourite material for stiff rigs is ESP Stiff Rig Bristle Filament) A hinge is created by two interlocking loops on either piece of mono. A loop is also
172
used to attach the swivel, but flexi -ring swivels perform the same task as the loop. A good knot for tying on swivels using stiff mono is the two -turn blood knot, it doesn't tend to mess us thick line like g rinner and palomar knots can. This rig is normally fished with a boyant bait, so if you use one then remember to add a coun ter weight. As I have pointed out in the diagram, the counter-balance should be added to the bottom of the loop so that the hook always ends up pointing away from the swivel (as you can see in the diagram). Although you don't have to use a D -rig set up with this rig, I think it helps to let the bait move more freely when using stiff mono.
Snake Bite Rig Here's a rig which I use quite a lot and you can make with Kryston's Snake Bite. The stiff part of the rig makes sure the rig straightens out as it lands on the bottom and helps to avoid tangles. An inch to two inches of t he snake bite before the hook has been stripped off, this lets the bait behave naturally in the water. If I decide to use a pop -up I put the counter -balance on the end of the stiff part just before the point where it is stripped off.
Critically Balanced Rig This is a rig I have used quite a lot in the past. When critica lly balancing your bait, the aim is to get it as light as possible so that is i s only just being held down by the weight o f the hook. The theory is that if a carp decides to taste your bait, it is sucked straight into the carp's mouth before any other bait , and hopefully the hook will then become caught in the carp's mouth. This is to try and trick the carp that are not necessarily attempting to eat the bait, but are just tasting it or sucking in your free offerings. Start with a piece of rig foam that is a bit too big and makes the bait float, then cut off small pieces until it only just sinks in the w ater. You don't have to use boilies, I h ave fished it with Pepperami which you'll find is very boyant and requires little foam. Fishing this rig over a bed of freebies, particles or with 'the method' can be effective because the carp might inadvertently suck in your bait whilst fo raging for the particles.
173
The Snowman Rig This rig is a variation of the ciritically balanced rig. You get two boilies, one which floats in water and one which sinks. By putting the sinking bait onto the hair below a floating bait, you should find that the pop -up sits at the top with the sinker holding it down. It is possible to achieve a situation whereby the net boyancy of both baits and the hook leaves the setup 'critically balanced' (see above). This can be achieved by changing the size ratio of the boilies, pushing short lengths of lead wire into the bottom bait to decrease boyancy (I think you can buy wire intended for this in tackle shops), or adding foam above the pop -up to increase boyancy. I like to use boilies of the same sort for this but I suppose there's no reason why different flavoured boilies couldn't be used in combination.
The Helicopter rig. The Helicopter rig was srcinally used for sea fishing and later adapted for carp fishing because of its anti-tangle properties.The rig was named the helicopte r rig after its helicopter blade like motion in flight.The baited hook -link rotates about the main-line axis by the use of the loose fitting hook-link swivel, usually on anti-tangle tubing or lead -core. The Helicopter rig is probably the most commonly used rig when trying to achieve extreme distances because of its anti-tangle properties and it¶s aerodynamic set -up. The Helicopter rig is best used with a two or three bait µStringer¶, a µStringer¶ is usually free offerings of your hook -bait that are threaded onto dissolvable P.V.A. string and tied to your h ook
The Silt rig The Silt rig is basically a Helicopter rig in it¶s make up, the only difference being that the rubber bead is slid up the anti -tangle tubing or lead -core to the depth of the silt that you a re fishing in. In doing this the hook -link isn¶t pulled into the silt burying the hook -bait. To find out the depth of the silt you use a Marker -Float set-up with a length of white wool tied to the lead with the other end tied to the swivel which runs on th e shock-leader/main-line. The link between the Marker-Float lead and the running swivel that is on the shock -leader/main-line must still be of a suitable breaking strain material with the wool accompanying it, not instead of it.silt Once cast into out to silt and leave for ten minutes or so then reel in, the depth of the will set-up be stained thethe wool.
Considerations The Helicopter/Silt rig does solve many prob lems, but not without having it¶s own inherent ones. Firstly when playing a hooked fish you do not have a direct pull on the fish, in other words the strain of the fish is being taken on the rubber bead or sleeve of the lead and the anti-tangle tubing or lead-core, not the direct tension of the main -line. Secondly the Helicopter/Silt rig is not p articularly weed friendly, as it is prone to snagging. Once the lead is
174
snagged the hook-link can slide up the anti-tangle tubing or lead-core making the problem worse, hence the need for a more direct pull and/or a safety -lead set-up. Finally, for fish sa fety, make sure that the rubber bead, which acts as a depth stop, can slide easily along the anti tangle tubing or lead-core. In the event of your main-line snapping the hook -link must be able to slide up the anti-tangle tubing or lead-core pushing the rubber bead/depth stop with it as it slides off to free the fish from the lead
175
176
177
178
179
180
181
182
The Hinge Rig
Snake Bite Rig
183
Critically Balanced Rig
The Snowman Rig
184
Nail Rig
PopupRigOnMud
'Hinged, Pop-up, Stiff rig'
185
Pop-Up Rig
Helikopter-Rig
186
Amnesia D-rig
Scorpio-rig
187
188
189
The Lay-on Rig
190
Gravel Rigs
191
Roughorshallow Rig
Shocker Rig
Silt-rig
192
Wonderlijn
Bait Bag
193
Pescuitul Rapitorilor Pescuitul
la rapitor cu pestisori vii
Este de departe cea mai respandita metoda de pescuit la rapitori, datorita costurilor reduse si a usurintei de folosire. Principiul este cat se poate de simplu : rapitorii se hranesc cu pestisori vii? Atunci sa le oferim astfel de pestisori, garnisiti bineinteles cu carligele corespunzatoare. Metoda da rezultate atat pt incepatorii aflati la primele capturi , cat si pentru pescarii 'cu pretentii', aflati in cautarea capturilor capitale. Singura conditie este de a adapta montajul si a pestisorul momeala cu talia pestilor cautati. Speciile pe care le vizeaza de aceasta metoda sunt stiuca, salaul, bibanul si som nul. Avantaje:
1.Este simplu de folosit, chiar daca subtilitatile nu lipsesc, ca de altfel la orice metoda. O data montura lansata in apa, nu mai ramane decat sa fie supravegheata. Nu e metoda cea mai eficace de pescuit cu pestisor, dar pentru un pescar d ebutant este un inceput. 2.Este una dintre cele mai bune metode de a prinde pesti mari. Dovada stau capturile prezentate in revistele de pescuit. Dezavantaje:
1.In ceea ce priveste insa numarul de pesti prinsi, metoda este mai putin buna, cedand teren in favoarea metodelor active, de cautare a rapitorilor in locurile unde banuim ca se ascund. 2.Cei ce pescuiesc cu momeli artificiale for obiecta dificultatea gasirii si pastrarii pestisorilor momeala. Montajele de baza
Exista o multitudine de montaje, fiec are pescar adaptand unul deja existent la preferintele sale, dar in pricipiu exista doua montaje de baza, care se pot combina : intre ape, la pluta si Pater Noster. Primul este supus actiunii curentului de apa, vantului si tractiunii pestisorului momeala, in timp ce al doilea va ramane exact in locul lansarii. In functie de conditile de pescuit, fiecare are avantajele si dezavantajele sale.
Montajul intre ape este cel mai si mplu si raspandit. Se compune dintr -o pluta fixa sau culisanta, cu o portanta intre 3 - 20 grame, suficienta cat sa impiedice pestisorul momeala sa 194
o scufunde, dintr-un plumb si un carlig (simplu, dublu sau triplu). Struna este de regula atasata de linie p rintr-un vartej, pentru ca evolutia pestisorului momeala sa nu rasuceasca firul. La pescuitul stiucii, salaului si somnului mare struna va fi metalica, preferabil cat mai flexibila pentru ca evolutia pestisorului sa fie cat mai naturala. Montajul Pater Noster
In functie de pozitia plumbului fata de pestisorul momeala, exista doua variante ale monturii Pater Noster : cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra, sau cu pestisorul legat dupa plumbul care va fi culisant. (aici doua poze cu cele doua cazur i) In cel de-al doilea caz vom folosi un pestisor care innoata de preferinta la suprafata (oblete, carasel), pentru a nu se infunda in mal, caz in care montura devine ineficienta. Pestisorii momeala
In principiu orice specie de peste poate servi ca momeal a daca este suficient de rezistenta in carlig.inDe asemenea, trebuie respectate limitele minime stabilite prin lege pentru fiecare specie parte. Modul de intepare a pestisorului este prezentat in imaginile urmatoare. Alegerea depinde de tipul pestisorului, de marimea acestuia, stilul de pescuit. Important este ca acul sa fie foarte bine ascutit. Cand il intepati de spate, aveti grija sa nu -i atingeti sira spinarii. Tineti minte ca un rapitor incepe sa inghita prada de la cap. Acesta este motivul pentru ca re va recomand prima varianta de intepare.
Caraselul este una dintre cele mai bune momeli (e foarte rezistent in carlig), tiparul (la pescuitul somnului), babusca, rosioara. 195
Pestisorii fie ii cumparam din piata (in orasele mari), fie ii prindem din timp ul verii, cand acestia abunda, si ii tinem acasa intr -un acvariu, bidon de plastic si ii folosim la nevoie, fie ii pescuim cu o napatca mica de 1x1 metri, chiar pe locul de pescuit. Pentru a -i pastra mai mult timp trebuie sa le asiguram conditii optime de lumina (nu-i tineti in beci fara lumina), temperatura (10-20 grade Celsius), oxigen (folositi un aerator de acvariu) si hrana. Cum pescuim?
Lansarea montajului in locul vizat se face cu grija pentru ca pestisorul sa nu se deterioreze sau sa zboare din car lig. Este de preferat lansarea pe sub mana. In cazul in care panta pe care o face firul este suficient de mare, putem lansa fara momeala, dupa care intindem firul, prindem pestisorul de fir prin intermediul unei agrafe si il lasam sa coboare pe fir in apa, pana la adancimea reglata in prealabil cu un stopper. Asezarea lansetei in suport se va face dupa ce ne-am asigurat ca frana mulinetei este bine reglata. In cazul in care pescuim cu o montura intre ape, din cand in cand vom mai misca momela din loc, pentru 'acoperi' o suprafata mai-omare de apa.a plutei urmata de tragerea firului. Muscatura esteade obicei sesizata printr scufundare Pluta de poate si culca, daca rapitorul porneste spre suprafata. Fiti gata sa -i dati fir, pentru a nu simti o rezistenta a normala din partea pestisorului momeala. Inteparea trebuie facuta atunci cand considerati ca rapitorul are in gura carligele din momeala. Aceasta durata este extrem de variabila, chiar pentru aceeasi specie. Mai bine il lasati mai mult decat mai putin, pana cand veti sti s apreciati corect momentul inteparii. Echipamentul necesar
1.Lanseta intre 3-4 metri, cu o actiune telebolica. Puterea ei va fi corelata cu talia pestilor urmariti. Pentru distante mai mici se poate folosi si o undita de 4 -6 metri. 2.Mulineta nu are o asa de mare importanta ca in cazul altor tehnici. Alegeti mai degraba una mai mare decat una mica, cu 1 -3 rulmenti. Ar trebui sa poata inmagazina 150 metri de 0.3. Atentie la reglarea franei. 3.Nylon-ul poate fi obisnuit, dar unul fluorescent va va ajuta sa vedeti Ãplecarile¶ mai bine. 0.26 e un diametru bun, 0.24 pentru un pescuit la distanta mai mare, 0.30 daca pescuiti in locuri cu agatari frecvente. Pentru capturile capitale, diametrul va fi crescut corespunzator. 4.Strune metalice flexibile, de un diametru corelat cu marimea pestilor vizati, pentru stiuca si exemplare de salaude si somn. 5.Gama demai plutemari cu portanta la 5 la 20 grame. 6.Plumbi intr-o gama de la 1 la 10 grame pentru echilibrarea plutei, precum si plumbi cu ochet de 20 - 40 grame pentru monturile Pater Noster. 7.Vartejuri cu agrafe.
196
Pescuit
cu jig-uri
Daca vreti sa va perfectionati abilitatea de a prinde peste cu jig -uri si plastice moi, nu ratati aceste ponturi de la Mark Martin. Pescuitul cu jig-uri, este din pacate una dintre cele mai prost intelese tehnici de pescuit la salau. In mod sigur, este si subiectul celor mai multe intrebari care mi se pun la seminariile mele si in discutiile pe la concursuri. Primavara si toamna, pescuitul cu jig -uri si plastice este probabil cea mai eficienta metoda de a prinde salau pe rauri, lacuri si in orice balti care au aceasta specie. De aceea, am si crezut ca este necesar sa dedic acestei tehnici un capitol intreg in cartea mea "Walley Fishing 201" (cap. Fishing with soft pla stics)". Fie ca doriti sa va perfectionati, fie ca vreti sa va imbunatatiti serios performantele avute cu jig-uri, sfatuiesc sa incercati cat de des posibil sa pescuiti pe verticala si sa experimentati aceastavatehnica deosebit de eficienta. Vreau sa invat sa pescuiesc mai bine cu jig -uri pe rauri si nu reusesc? Ajutor! Nu te teme, vei invata repede. Totul e sa fii foarte atent la detalii, la sculele pe care le folosesti, la jig -uri in mod special si chiar si la modul in care iti controlezi barca. Aces te trei ingrediente laolalta sunt cheia succesului. Daca sunteti incepatori, va sfatuiesc sa folositi o lanseta scurta pentru a pescui pe verticala, sa nu fie mai lunga de 6'. Motivul? Simplu, pentru ca o lanseta scurta te ajuta mai mult sa controlezi evolutia jig-ului, fara a-l determina sa faca miscari exagerat de ample. Cu un bat mai lung, de 6'6" sau 7', orice incapator va anima jig -ul cu miscari exagerate. Cea mai des intalnita greseala pe care am remarcat -o la multi pescari consta tocmai in felul in care anima jig-urile. Prea multa viteza si smucituri prea ample! Eu incerc sa fac jig -ul sa se ridice de pe fund doar cativa cm. E mai bine sa nu se miste deloc, sau doar sa se tarasca pe fund, decat sa fie saltat prea des si prea mult. Va recomand prin urmare o lanseta specializata pentru acest lucru, un Berkley Series I de 6', de exemplu, alta lanseta la fel deca usoara si sensibila, caresiva va permite sa va distingeti cel mai finsau atacorice al salaului. E important lanseta sa fie usoara sensibila, o sa ajute sa va concentrati mai mult asupra evolutiei nalucii pe fund. Va sfatuiesc sa va concentrati cand pescuiti cu jig. Nu sa stati la baliverne cu prietenul sau partenerul de pescuit. Daca veti face asta, jig -ul va evolua eficient in zona de ata c si nu va topai prin straturile de apa fara nici un sens. Un alt aspect important este folosirea unui fir de calitate. Berkley Fireline este unul bun, pe care-l folosesc si eu, pentru ca imi permite sa pastrez contactul cu jig -ul. Nu exista elasticitate in acest fir si din acest motiv simt mai bine tzacurile. Nu exagerati insa cu folosirea unor fire peste masura de rezistente, un diametru mare va face firul mai vizibil. De asemenea, va sfatuiesc sa incercati varianta Flame (galben fluo). E suficient unul de 8 lbs test, care are acelasi diametru cu un monofilament de 3 lbs test. Eu folosesc chiar si Fireline de 6 lbs. Finetea liniei e importanta pentru ca evolutia nalucii va fi influetata mai putin de curent si veti simti mai bine jig -ul, chiar si la adancimi mari. Culoarea galben fluo pe de alta parte va ajuta sa vedeti unghiul facut de linie in apa, asa ca veti sti totdeauna unde se afla jig-ul. Legat de jig-uri, incepeti cu cele mai grele cu care va descurcati, apoi scadeti cate putin greutatea, avand g rija sa fiti sigur ca simtiti contactul cu fundul. Nu e bine sa pescuiti cu jig uri prea usoare dar nici cu jig -uri prea grele. Daca sunt prea usoare vor fi luate de curent si nu veti mai pescui pe verticala. Cu un jig greu, poate chiar de 1/2 oz sau 3/4 o z, veti pescui in mod sigur pe verticala.
197
Va recomand sa achizitionati mai multe jig -uri de diferite dimensiuni, Northland FireBalls, inclusiv cele mai grele modele, pentru eventualitatea in care veti pescui in curent cu shad -uri sau grub-uri. Eu folosesc in plus si atractant Berkley Powerbait, care face naluca mai vizibila si deci mai eficienta, lucru important in special cand pescuim in rauri cu ape tulburi si lipsite de luminozitate. Urmeaza cel de-al treilea ingredient: modul in care va controlati b arca. Vertical inseamna vertical. Daca va aflati pe un rau cu motorul pornit, va trebui sa invatati sa controlati barca astfel incat unghiul in care intra firul in apa sa fie pe cat posibil mai aproape de 90 de grade. Invatati de asemenea sa va folositi de vant. Puneti barca cu botul in bataia vantului, pentru a putea mentine jig-ul la verticala chiar daca sunteti influentati si de vant si de curent in acelasi timp. Si acum sa trecem la atac. Adica la atacul pestelui asupra nalucii. Aici totul este concentrarea. salaiicazuri aspiranunaluca, simti doarca unpestele mic tzac. vetinaluca. simti doar greutateaUneori, lor in fir.cand In unele simtiti veti nimic, pentru se Alteori ridica cu Atunci veti vedea trasatura doar daca urmariti firul, care se dep laseaza intr-o parte sau face burta. In toate aceste situatii e important sa intepati fara ezitare. Dincolo de aceste sfaturi, tot ce va pot spune este sa nu uitati sa practicati acest gen de pescuit cat mai frecvent. In fond, e doar un alt motiv de a ies i in sanul naturii. Nalucile din plastic chiar sunt pe placul salailor? Ma indoiesc. Salailor le plac pestisorii vii, asta e sigur. Dar si plasticile pot fi extrem de eficiente, reusesc sa -i pacaleasca aproape in orice situatie. Una dintre aceste situat ii este pescuitul in rauri, unde salaii se grabesc sa inghita orice vine intra in zona lor de actiune. Chiar asa este. Una dintre tehnicile pe care le -am invatat pescuind pe raul Detroit, demonstreaza acest lucru din plin. Pe un jig cu tija lunga, am indesat un Berkley Power Minnow. Apoi am agatat de varf o alta naluca din plastic, din care am pastrat doar cativa centimetri. Am folosit un Power Crawler tot de la Berkley, montat dupa ce am pus pestisorul din plastic, ca si cum ar fi fost o rama pusa doar pe varful carligului. Combinatiaserioase, asta de naluci, in curentul rau, functioneaza si cum ardin fi un vobler de dimensiuni vibreaza simultandin si coada pestisoruluica si viermele silicon din varfului acului. Aceasta montura a fost folosita cu succes nu doar pe rau, ci si pe lacurile de acumulare, in conditii de vant puternic, cand este dificil sa controlez barca pentru a mentine evolutia pe verticala. In ultimii ani, am inceput sa folosesc genul asta de montura in orice situatie, chiar si atunci cand in mod normal logica imi zicea sa folosesc pestisor viu. Acum insa folosesc viermi silicononici de 8-10 cm, Power Worm de la Berkley, in nuante de galben sau chartreuse. O astfel de combinatie dintre un grup si un shad pare sa fie o naluca eficienta pent ru bibanul american, care e mult mai agresiv. Si totusi, functioneaza foarte bine si la salau. Daca inainte as fi pescuit intr -un loc cu jig de 1/8 oz si pestisor viu, acum folosesc eficient in acelasi loc un jig de 1/4 cu soft plastic. Iata cum procedez: lansez, las jig-ul sa se duca pe fund si cand simt ca am ajuns acolo recuperez pana cand firul se intinde perfect. Apoi ridic varful lansetei de la ora 9 la ora 11 (imagineati-va un ceas). Apoi las jig -ul sa cada din nou pe fund cu linia putin tensionata, ca sa-l simt cand atinge fundul. Cand ating fundul apei, fac din nou acelasi lucru, aducand progresiv naluca catre barca. Cand ajung cu jig -ul in dreptul barcii, il joc pe verticala de mai multe ori, pentru a stimula un eventual salau care a urmarit naluc a pana sub barca si nu s -a incumetat sa atace. Cel mai important pont pe care vi -l pot da este sa va asigurati ca jig -ul atinge fundul dupa fiecare miscare pe care i -o imprimati din lanseta. Multi gresesc si recupereaza naluca spre barca la cativa metri de fund, crezand ca ea se misca pe fund. E nevoie de rabdare si de un oarecare simt al ritmului pentru a face naluca sa evolueze in zigzag pe fundul apei. Cand veti prinde miscarea, veti observa ca mai intotdeauna salaul inhaleaza naluca pe cadere. 198
Chiar daca nu simtiti cand s-a intamplat, veti intepa intamplator in secunda urmatoare cand ridicati din nou varul lansetei pentru a salta naluca de pe fund. Pentru multi pescari, aversiunea fata de nalucile din plastic e foarte greu de indepartat. E mult mai usor sa ai incredere in rame, lipitori, pestisori vii si alte feluri de mancare preferate de salau. Si nu e nimic rau in asta. Din punctul meu de vedere insa, plasticele reprezinta o modalitate extrem de eficienta de a sonda anumite structuri si a determin a salaii sa atace, chiar daca nu sunt la vanatoare. O momeala vie, care sta pe loc, s -ar putea sa nu le faca pofta de mancare. Dar o naluca din plastic ce trece prin zona unde sunt ei ii va pune in miscare in mod sigur. Incercati. Va garantez ca va va placea si acest stil de pescuit.
Monturi pentru plastice moi In ultimul timp, magazinele din tara au inceput sa scoata la vanzare tot mai multe modele de naluci siliconice. De la Mister Twister si pana la Storm, toate marcile bune si imitatiile ieftine ale acestora isi fac aparitia si pe piata noastra. E un semn bun, inseamna ca se cauta plasticele. Deci tot mai multi au inceput sa le foloseasca. Pescarii preocupati serios de pescuitul cu artificiale o fac demult, procurandu -si nalucile din afara. Ei stiu deja ca pescuitul cu plastice poate fi mult mai productiv decat cel cu momeli naturale. Speciile vanate sistematic cu plastice sunt bibanul si salaul. Dar si stiuca se lasa pacalita. Avatul ataca shaduri. La fel si pastravul si somnul. Uneori chiar si c leanul se prinde la gruburi foarte mici. Practic, nu exista rapitor care sa nu poate fi prins la plastice. Dar e nevoie de multa practica pentru a sti sa alegi forma, culoarea si evolutia potrivita pentru ca o naluca dinEle silicon sa fieavantajul atacata.de Mai exista sutenalucile sau chiar de modele de astfel naluci. au insa a fiales maica ieftine decat dinmii materiale mai greu de de prelucrat si pot fi prezentate pestilor in mai multe feluri. Black bass-ul, bibanul american, este pestele care a determinat producatorii sa investeasca sume mari in dezvoltarea nalucilor din silicon. Noi nu -l avem, cel putin nu inca. Dar nu -i nici o problema. Celor interesati sa invete cum se procedeaza cu naluci din silicon le recomandam cateva iesiri la biban de -al nostru. Este specia care poate fi prinsa cel mai usor cu plastice si in mai toate apele noastre. Pescuitul la biban cu plastice permite experimentarea tuturor monturilor, pentru ca vaneaza la toate adancimile si intr -o varietate de conditii. Dupa ce va faceti mana si simtiti ca ati inteles cum sta treaba cu plasticele, puteti sa treceti linistiti la alte specii. Veti vedea ca va fi mult mai usor sa prindeti si ceilalti rapitori. Montura cu jig
Cea mai folosita montura a nalucilor siliconice este mont ura pe carlige lestate, asa numitele jiguri. pentru care aceasta montura cunoaste un asemenea simplitatea. Nu e Motivul nevoie de noduri complicate, de accesorii sau pricepere. Estesucces cea maieste conventionala modalitate de a monta o naluca din silic on si functioneaza pentru toate tipurile (tubes, grubs, worms, shads & alte creaturi). Poate fi pescuita in viteza iar numarul de rateuri este scazut. In functie de specificul nalucii siliconice, greutatea si forma jigului, ansamblul poate capata o evolutie diferita. Plasticele pe jig pot fi pescuite in orice conditii, pe verticala, pe orizontala, la suprafata ca un fel de popper, cu evolutie in dinti de ferestrau intre ape, tarate pe fund etc. Toate tipurile de recuperare functioneaza si toate nalucile di n plastic montate in acest fel prind peste. Dar nu singure. Pescarul trebuie sa stie sa aleaga tipul de recuperare, culoarea 199
si dimensiunea nalucii si tipul de jig care se potriveste cel mai bine, in functie de situatie. Exista o multime de tipuri de jig , fiecare producator se straduieste sa scoata in fiecare an ceva nou. Putem folosi unele vopsite si cu ochi, altele simple, exista chiar si jig -uri plutitoare care permit pescuitul intre ape sau jig -uri cu o cavitate in fata, care permit pescuitul cu un plastic pe suprafata, cu pompaje, exact ca la popper. Putem chiar improviza jig -uri rasucind pur si simplu sarma de plumb pe carlige. Sau ne putem turna acasa daca avem matrite (cele mai folosite sunt marca Do-it).
Wacky Rig
Ca majoritatea monturilor pentru plastice si aceasta a fost descoperita de pescarii americani de black bass. De incepatori de data aceasta. Nestiind cum sa procedeze, acestia au infipt carligul in vierme la jumatate si au lansat asa, miscand apoi din timp in timp varful lansetei. Culmea a fost ca au prins intr -un loc unde ceilalti pescari experimentati nu prea au avut cu ce sa se laude. Asa se face ca aceasta montura a fost repede adoptata de catre specialisti si nu putine au fost concursurile castigate de cei care o foloseau cu pricepere. De 20 de ani incoace, se pare ca aceasta montura este cea mai prinzatoare in concursurile de pescuit din SUA. Nu e nimic complicat la mijloc, se foloseste un carlig simplu (de preferat unul cu tija scurta de tipul celor care se folosesc la crap). Viermele se infinge in carlig la jumatate si asta e tot. Se lanseaza fara nici un lest, cu un ochi pe fir pentru a vedea atacurile pe cadere. Daca se doreste neaparat lest, se recomanda folosirea unor bobite de plumb despicate, prinse direct pe fir. Daca nu ati avut parte de un atac, din clipa in care viermele a ajuns pe fund ridicati varful lansetei si apoi lasati din nou naluca sa coboare pe fund. Importat este ca sub apa viermele sa onduleze cat mai mult si cat mai natural, pentru a atrage atentia pestilor din zona. Nu recuperati in viteza, montura se pescuieste si cu multesi pe miscari din varful lansetei, trebuie saaceasta va imaginati ca viermele din silicfoarte on selent deplaseaza orizontala ondulandu-se de la jumatate, ca unul adevarat. Chiar daca pare ciudata (de altfel asta si inseamna wacky rigging ± montura ciudata) veti descoperi ca prinde peste. Mai ales in ape limpezi cu adancimi relativ mici, pe lan ga malurile abrupte sau structurile incarcate cu vegetatie acvatica. Functioneaza insa doar cu viermii siliconici lungi asemanatori cu ramele sau lipitorile, naluci greu de reperat deocamdata la noi. Acest gen de pescuit se preteaza cel mai bine la biban, in mod deosebit in canale cu debit scazut si vegetatie abundenta. Dar, cum spuneam, e nevoie de viermi siliconici speciali, cu o greutate mai mare, care sa se scufunde cu o evolutie asemanatoare momelii naturale. In cazul in care viermele este montat "norm al" pe carlig, montura se numeste weightless rig, adica montaj fara plumb.
200
Splitshot Rig
Aceasta montura a fost conceputa pentru pescuitul de finete in ape cu multa vegetatie. Permite lanseuri destul de lungi dar si prezentari fine. Carligul este unul special, cu o mica indoitura pe tija. Viermele se inteapa intai la capat, apoi se trage cu totul, se roteste cu 180 de grade iar varful se ascunde in corpul vierm elui, infipt pana la jumatate. Pe fir, mai sus de naluca, se prind bobitele de plumb la distante egale. Cu cat apa este mai adanca cu atat mai mica trebuie sa fie distanta dintre plumbi. Daca pestii stau la suprafata, distanta dintre plumbi trebuie sa fie mai mare, pentru a permite nalucii sa cada cat mai lent. Functioneaza si cu twistere clasice, la biban, montate pe carlig simplu, cu sau fara ochet.
Texas rig
Este montura cea mai des folosita de pescarii americani, chiar daca la noi nu si -a gasit la fel de multi adepti. Se foloseste un carlig special, similar celui folosit la splitshotting. Varful acului se trece intai prin capul viermelui, apoi carligul este scos aproape in intregime, intors in jurul propriei axe si infipt pana la jumatate ceva mai jos in corpul nalucii siliconice. Pana aici, seamana intru -totul cu montura splitshoting. Nu se mai pun insa bobite de plumb pe fir ci una singura, conica si culisa nta. De aici si avantajul monturii: in timpul lanseului plumbul se lipeste de naluca ducand -o repede la fund. Cand incepem sa lucram naluca, cu stopuri repetate, plumbul aluneca pe fir in sens invers, catre pescar, lasand carligul cu naluca sa cada mai incet spre fund, mult mai incet decat atunci cand folosim montura clasica pe jig. Pescarii americani obisnuiesc sa puna in loc de lest din plumb greutati din tungsten, mai reduse ca volum si mai dure, combinate cu bile din plastic colorat. Se pare ca in ace asta combinatie lestul din tungsten se ciocneste de bilutele din plastic tare sau sticla si iese un zgomot care atrage pestii. De asemenea, bilele colorate, adesea fosforescente, au si ele un rol in prezentarea nalucii. Daca observati ca pestii ataca prepo nderent pe cadere, va sfatuim sa schimbati jig-ul si sa incercati montura texas rig, tocmai pentru ca evolutia pe cadere a nalucii va fi mult mai lenta. Alunecarea plumbului pe firul de nailon va fi oprita de nod, daca folositi un leader. Daca nu, e bine s a puneti pe fir un opritor de tipul celor folosite pentru plutele culisante. Are avantajul ca poate fi miscat in sus si in jos, delimitand plaja de alunecare a plumbului. Cu cat plumbul aluneca mai mult pe fir, cu atat naluca va cadea mai incet dar si viteza cu care pescuim va scadea proportional, fiind nevoie sa asteptam mai 201
mult pana cand naluca ajunge pe fund. Regland distanta prin incercari repetate veti gasi exact acea viteza de coborare de care are nevoie naluca pentru a evolua pe cadere. Plumbul se poate si bloca fix langa carlig, cu un fragment de scobitoare de exemplu. Montura functioneaza pentru toate tipurile de naluci, dar cu alte carlige. Pentru shad -uri merg bine carligele off -set (sau jig-hooks) iar pentru twistere carligele de drop -shot, sau chiar cele de crap, la nevoie. Important, de asemenea, este sa folositi un mono, cat mai rezistent la abraziune. Firul textil, pe langa ca e vizibil, se taie destul de repede in scoici. De asemenea, nu exagerati cu raportul de greutate dintre plumb si na luca.
Carolina rig
Montura Carolina functioneaza cu aceleasi ingrediente ca si montura Texas: carlig off -set cu tija indoita si plumb (sau lest din tungsten). Plumbii pot fi conici, rotunzi, fusiformi sau de orice alte forme. De data asta insa, plumbul nu mai e culisant ci fix, uneori chiar atasat cu un vartej si nu direct pe fir. In functie de distanta dintre naluca si plumb, vom putea pescui astfel de plastice la diferite adancimi, pe orizontala, facandu -le sa evolueze constant sau cu pauze, doar din viteza de recuperare. Montura se foloseste mult cu plastice care au o oarecare portanta si nu ating substratul daca nu au lest propriu. Carligul se leaga de fir printr-un nod Palomar sau Uni iar plumbul e de preferat sa fie dotat cu un vartej, pentru a se putea roti atunci cand se agata. Plumbul nu trebuie sa fie prea greu, doar atat cat este suficient pentru a simti atunci cand atinge fundul. Pescuitul cu montu ri Carolina poate fi foarte productiv in special cu naluci cu greutate specifica mica decat apa, care poteste ramane suspendate atunci cand sta pede loc. Reactia mai nalucii siliconice la miscare influentata si de distanta dintreplumbul ea si plumb, aceea e bine sa incercati cu un lest semifix, pentru a putea modifica fara alte noduri si pierderi de timp lungimea firului dintre plumb si naluca.
Drop-Shot
Aceasta montura este considerata speciala pentru pescuitul de finete. Ea exista demult, dar a fost redescoperita si rafinata de pescarii japonezi, fiind astazi foarte folosita si in Europa si US, mai ales dupa aparitia celebrei naluci de drop -shot pe nume Sen ko. Ce presupune aceasta montura? Un plumb in forma de lacrima si un carlig special de drop shot legat cu un nod palomar ceva mai sus, astfel incat sa faca unghi de 90 de grade cu firul. La drop-shot nu se pescuieste pe recuperare ci static, in general p e verticala din barca. Dar merge si de pe mal, cu recuperare liniara, lenta, acolo unde apa se adanceste intr -un unghi mai mic si nu exista agataturi care ar putea opri plumbul. O alta deosebire importanta este ca raportul dintre greutatea plumbului si a nalucii este disproportionat, plumbul trebuie sa fie mult mai greu, astfel incat sa permite pastrarea tensiunii in fir atunci cand stationeaza pe fund. Din cauza tensiunii din fir naluca montata pe 202
carlig va evolua cu vibratii puternice. Exista naluci sil iconice special concepute pentru drop shot, dar merg si multe dintre cele pescuite in mod normal pe jig. Nalucile de drop -shot se monteaza diferit, carligul se infinge doar in capat. Daca incercati cu shad -uri, va sfatuim sa folositi carlige off set, din c ele pe care se toarna jig -uri. Varful lansetei de drop -shot trebuie sa fie ceva mai moale, pentru ca la mari adancimi nu se va simti o trasatura ci doar o tensiune in fir. Trasatura se va vedea mai usor pe o lanseta cu varf sensibil. Altfel, ar fi imposi bil, pentru ca firul va fi tinut tot timpul in tensiune si nu e posibil sa vezi ceva oricat te -ai uita la fir. Vibratiile varfului nu strica, de asemenea, pentru ca se transmit imediat nalucii. E important sa folositi un fir cat mai subtire pentru a evita influenta curentilor asupra plumbului de pe fund. Din cand in cand, puteti ridica incet plumbul, lasandu-l apoi sa cada iarasi, fara a detensiona vreun moment firul. In momentul in care simtiti greutate, e posibil sa fie o trasatura. Nu intepati, pentru ca nu e nevoie. E suficient sa mulinati un metru de fir si pestele se inteapa singur. Fara indoiala, e plictisitor sa pescuiesti la drop-shot, nu prea mai exista acelesdinamism care ne atrage catre tehnicile de pescuit cu plastice. Dar functioneaza. Dovada te ca toate casele producatoare de articole de pescuit au serii de lansete si naluci specializate pentru aceasta tehnica, tocmai pentru ca tot mai folosita in locurile pescuite intensiv si multe turneee de black bass au fost castigate asa. Montura poate fi foarte productiva in ape cu un covor de alge pe fund, pentru ca permite mentinerea nalucii deasupra acestora, plumbul fiind mascat in acelasi timp chiar de covorul de alge.
Tehnici
de prezentare a monturilor
Dupa ce am vazut care sunt metodele de a monta plasticele, e bine de stiut cum se numesc si tehnicile de prezentare ale acestora. La jigging e mai simplu, e vorba strict de pescuitul cu plastice pe ji g, pe verticala sau intre ape. Uneori poate insemna si pescuit cu jig -uri din metal, fara nimic altceva. Pescuitul cu dandineta si alte naluci de copca este deci tot jigging. Flipping-ul presupune prezentarea nalucii lansate pe sub mana in locuri precise , in ochiuri de apa printre maldare de bradis, de exemplu, controland cu mana firul pentru a simti atacul pe cadere. De obicei se folosesc lansete cu mulinete de baitcasting. La flipping isi gasesc cea mai buna aplicatie monturile fara plumb (weightless & wacky rig). Pitching-ul este ceva foarte asemanator, dar se refera la monturi lestate si lanseuri lungi. Tehnica de prezentare a monturii drop -shot se cheama in limbaj de specialitate downshoting. Toate aceste nume complicate nu trebuie neaparat retinute . Daca nu va 203
pasioneaza lectura de specialitate, le puteti uita numaidecat. Important este sa stiti sa folositi monturile, nu atat cum sunt botezate tehnicile de prezentare. Nici lanseta de baitcasting nu este ceva strict necesar, cu o lanseta de spinnin g si ceva antrenament puteti aseza un jig de doua grame exact acolo unde veti dori.
Clasificarea si descrierea m onturilor pentru pescuitul cu plastice moi WACKY RIG (T-RIG)
Cirlig: Owner Mosquito, Gamakatsu Split Shot / Drop Shot, Daiichi Salmon Egg, etc. Plumbaj: Fir: Mono 0,16 - 0,22, Multi: 0,06 -0,14 (max 12 lb test) Echipament: Spinning. Lanseta cu actiunea Extra -Fast sau Fast Soft-bait: worms (Yamamoto Senko, etc.) Aplicatii si tehnica: Pescuit in ape libere (fara obstacole), la suprafata sau intre ape.
Recuperare "stop-n-go", "in dinti de fierastrau" sau liniara cu acelerari din viteza de recuperare. Specii tinta: biban, salau, avat CAROLINA RIG
Cirlig: Owner Long Neck, Owner Offset Shank, Owner "J", Owner Z -Neck, Gamakatsu G-
Mag, Gamakatsu G-Lock Worm, Gamakatsu Offset Shank, Gamakatsu Offset Worm Super Line, Mustad Offset Plumbaj: Plumb fix (cu anouri) 4-15 grame (lacuri) si 7-30 grame (curent). Plumb culisant (in forma de glont) de 2-10 grame (lacuri) si 5-20 grame (curent) plus bila de sticla rosie, oranj, galben, sidef (de acelasi diametru ca si diametrul maxim al plumbului) Fir: Mono 0,20 - 0,25, Multi: 0,10 -0,16 (max 16 lb test) Echipament: Spinning sau casting. Lanseta cu actiunea Fast sau Moderate -Fast, mai lunga decit in mod uzual (sa poate permite lansarea forfacurilor lungi) 204
Soft-bait: worms, chubs, lizards, crawfish (Mann's Jelly Worm, Gizit Tube, Cabela's Living
Eye Chub, Yamamoto Semko, Culprit Original Lizard, etc.) Aplicatii si tehnica: Cirlig montat "weedless" sau "nose hooked". Distanta dintre plumb si cirlig: 30-100cm. Pescuit in ape cu struct uri medii. Recuperare "stop -n-go". Lestul este mentinut pe substrat, naluca "planind" desupra obstacolelor. Specii tinta: biban, salau, stiuca (daca se foloseste plumb fix (cu ocheti) si fir de kevlar intre plumb si cirlig)
TEXAS RIG
Cirlig: Owner Long Neck, Owner Offset Shank, Owner "J", Owner Z -Neck, Owner Rig'N,
Owner Worm Saver, Gamakatsu G-Mag, Gamakatsu G-Lock Worm, Gamakatsu Offset Shank, Gamakatsu Offset Worm Super Line, Mustad Offset Plumbaj: Plumb culisant (in forma de glont) de 2 -10 grame (lacuri) si 5-20 grame (curent) plus bila de sticla rosie, oranj, galben, sidef (de acelasi diametru ca si diametrul maxim al plumbului) Fir: Mono 0,20 - 0,25, Multi: 0,10-0,16 (max 16 lb test) Echipament: Spinning sau casting. Lanseta cu actiunea Fast sau Moderate -Fast, mai lunga decit in mod uzual (sa poate permite lansarea forfacurilor lungi) Soft-bait: tubes, worms, grubs, (Slug Go, Bass Assasin Shad, Mann's Jell y Worm, Gizit Tube, Cabela's Living Eye Chub, etc.) Aplicatii si tehnica: Cirlig montat "weedless". Pescuit in ape cu structuri dense. Recuperare liniara lenta. Singura metoda de penetrare sub structuri, in curent (se lanseaza la 4 -5 metri in amonte de str uctura (de exemplu, salcii scufundate), se lasa naluca sa atinga fundul si printr-o deriiva naluca sa patrunda subse structura, prin "canalele" sapate curent. Cind secontrolata considerase calasa naluca a atins zona optima incepe recuperarea liniara , cude accelerari din virful vergii) Specii tinta: biban, salau, somn SPLIT SHOT RIG
Cirlig: Owner Mosquito, Gamakatsu Split Shot / Drop Shot, Daiichi Salmon Eg g, etc. Plumbaj: Alica despicata 2-5 grame (lacuri), 7-15 grame (curent) Fir: Mono 0,16 - 0,22, Multi: 0,06 -0,14 (max 12 lb test) Echipament: Spinning. Lanseta cu actiunea Fast Soft-bait: shaduri fara apendice vibratil, chub -uri (Slug Go, Bass Assasin Shad, Cabela's
Living EyesiChub, etc.)Cirlig montat "weedless"sau "nose hooked". Distanta dintre plumb si Aplicatii tehnica: cirlig: 30-100cm. Pescuit in ape mici, cu structuri bine definite. Excelenta pentru pescuitul in apropierea malului, primavara si to amna. Recuperare "stop -n-go". Lestul este mentinut pe substrat, naluca "planind" desupra obstacolelor. Specii tinta: biban, salau
205
DROP SHOT RIG
Cirlig: Owner Mosquito, Owner DownShot Offset, Gamakatsu Split Shot / Drop Shot, Daiichi
Salmon Egg, etc. Plumbaj: Alica despicata, Lindy No -Snag, Owner DownShot Sinker de 4 -7 grame (pina la 15 grame in ape adinci) Fir: Mono 0,22 - 0,28, Multi: 0,14-0,20 (max 18 lb test) Echipament: Spinning. Lanseta cu actiunea Fast sau Moderate -Fast Soft-bait: shaduri fara apendice vibratil, chub -uri (Slug Go, Bass Assasin Shad, Mann's Jelly Worm, Berkley Drop Shot PowerBait, Gizit Tube, Cabela's Living Eye Chub, etc.) Aplicatii si te hnica: Cirlig montat "weedless"sau "nose hooked". Distanta dintre plumb si cirlig: 30-80cm. Pescuit in ape cu structuri dense. Prezentari verticale, direct in structura, joc imprimat din virful lansetei. Excelenta in pescuitul din barca, in ape limpezi, pe ntru pesti slab activi. Specii tinta: biban, salau
206
Pescuit Specializa t Pescuitul
la guvizi
Observ ca toata lumea este interesata in special de capturi mari. Este adevarat, satisfactiile pe care ti le ofera capturarea unui crap mai mare de 3k g (ce sa mai vorbim de un salbatic romanesc de 10kg.) sunt de neegalat (mie, cel putin, dupa mai bine de 30 ani de cind mi -a intrat aceasta boala in singe, inca imi mai danseaza genunchii charleston timp de 5 -10 min. dupa ce il vad pe dinsul in juvelnic). Totusi... Satisfactii deosebite ti le ofera la "baboiasi", in special in lunileDe februarie-martie cand platicutele, bibaniisisipescuitul rosioarele sunt deosebit de hraparete. multe ori nici nu mai ai timp nici sa mai improspatezi momeala pe cirlig, si de altfel nici nu prea ai de ce, atita timp cit dinsii se multumesc si cu coaja de rima. Dar, mai exista un pestisor in tara noastra, care nu prea este bagat in seama de catre pescarii de apa dulce, dar care in perioada 15 Martie -01 Mai devine deosebit de activ si care poate oferi satisfactii deosebite tuturor pescarilor, de la incepator, la mare maestru. Aduc in discutie guvidele din Marea Neagra. Este o placere sa -l pescuiesti in aceasta perioada (mai ales ca se intra in prohibitie la apele de ses si colinare). Este perioada in care poti pescui de regula 3kg/h, daca marea nu este agitata. Guvidele mai are un mic secret pentru care merita sa -l pescuiesti, secret pe care nu il cunosc nici unii locuitori ai litoralului. Are niste icre colosale, de mari mea celor de stiuca, galben-aurii si foarte, foarte gustoase. Se pot consuma prajite (dar este pacat), salata de icre (numai de guvide sau in amestec cu icre de ciprinid) sau sarate, pe piine cu unt. Am convingerea ca acei dintre dumneavoastra care le -au gustat odata, vor dori ca in fiecare primavara sa stringa cel putin 1kg de icre pentru iarna ce vine. Durerea este ca iti trebuiesc cam 8 -9 kg de femele pentru 1kg de icre si iti cam piere cheful cand iei pestele la curatat. Pentru acei care nu au pescuit niciodata guvizi, vreau sa adaug citeva cuvinte despre habitatul si obiceiurile lor. De regula, guvidul sta ascuns sub pietre, de unde pandeste, iese si ataca prada (alevini, sprot sau guvizi tineri), culege resturi de scoici aduse de curenti si unde ulte rior se refugiaza. In perioada de depunere a icrelor, aproximativ 20 aprilie -05 Mai, iese de la piatra in zone nisipoase sau cu piatra alba (fara alga). Aceste zone pot fi usor recunoscute dupa culoarea deschisa a apei. Dupa depunerea icrelor, apa incalzindu-se, guvidul migreaza catre ape mai adinci, de unde revine pe la inceputul lunii octombrie, cind apa se mai raceste la mal. Daca veti dori ca in aceasta primavara sa incercati un pescuit la mare, imi face placere sa va descriu tehnica mea, pentru a p rinde cit mai mult peste. Oricum, guvidul este atit de activ in perioada de depunere a icrelor, incat oricine il poate pescui (conteaza insa si cat si in cat timp). Folosesc o lanseta de 30 -60g, mulineta de marime 50 sau 60 cu recuperare cit mai rapida, fir de 0,35mm (bune si stifturile din bazare, avind in vedere ca uzura mulinetei si a firului este foarte rapida la acest pescuit). Pescuiesc numai la pluta plimbatoare (vezi fig. urmatoare). Pluta poate tine o greutate de 30g de plumb, avand in vedere c a uneori este necesara o lansare la o distanta de 20 -30m de dig sau ca se pescuieste uneori la o adincime de 7 -10 m. 207
Montura este pe un fir de 0,35mm, doua cirlige nr.4 (de preferat mustad argintate), cu o greutate de 30g intre cirlige. Adincimea apei se regleaza prin deplasarea nodului culisant in lungul cimpului. Deasupra ochiului de care se prinde montura, pe cimp, se face un nod pescaresc din alt fir, astfel incit, in caz de agatare si rupere, sa nu se piarda pluta. Momeala: midie, scoica alba (nu cunosc denumirea stiintifica), rama rosie de gradina (cat mai mare, groasa si suculenta), rama neagra (f.f. buna), sprot proaspat sau sarat. La utilizarea midiei si a sprotului exista dezavantajul ca trebuie inlocuita momeala dupa fiecare captura, ceea ce nu este necesar in cazul celorlalte momeli ( se castiga timp pretios). Inainte de a incepe pescuitul, observati apa. Alegeti locul unde apa este mai deschisa la culoare, lansati si trageti pluta catre zona mai intunecata (daca observati astfel de zone). In acest caz se cheama ca momeala a ajuns la "cap de piatra" si se afla in zona in care locuieste, de regula, guvidul . Intai lansati mai la distanta, potriviti apa astfel incat pluta sa stea inclinata, si apoi aduceti pluta catre mal, mutand -o cate 1-1,5 m. Urmariti daca exista locuri unde aceasta se indreapta. Cautati in acest mod zonele mai adinci aflate intre pietre, la fundul apei. Acolo se afla dinsul adunat. Repetati miscarea si mai la stinga, si mai la dreapta, pentru a gasi locul cel mai bun si pentru o mai buna cunoastere a fundului apei in zona in care pescuiti. Dupa ce v-ati ales locul in care veti lansa, pentru o mai buna prezentare a momelii pe fundul apei, mariti apa la pluta pana ce aceasta va sta inclinata, apoi micsorati apa numai atat cat sa se indrepte pluta. Veti pierde cu toate aceste proceduri aproximativ 10 min., daca nu cunoasteti locul dinainte, dar merita. Daca schmbati zona in care lansati nu ezitati sa potriviti din nou apa la pluta, fundul marii fiind, in general, foarte variat ca adincime. Daca dupa ce ati stabilit zona in care veti pescui, pestele nu musca in maxim 2 -3 min, ceva este in neregula. Ori momeala nu este pe fundul apei si atunci potriviti inca o data apa la pluta, ori locul nu este bun si atunci nu ezitati sa va mutati, ori pestele nu maninca (lucru pe care il veti observa uitindu -va la ceilalti pescari) si atunci "aveti putintica rabdare", sigur isi va da drumul dupa un timp destul de scurt. Daca pestele maninca bine (trage imediat sau aproape imediat ce se indr eapta pluta), nu ezitati a schimba locul ori de cite ori frecventa muscaturilor scade sub 1 min, mai ales daca 208
din acel loc ati prins mai mult de 3 -4 kg. Daca doriti sa prindeti masculi (guvizi mai mari), pescuiti la "cap de piatra " sau pe "placa de piatra" (zona cu apa mai inchisa la culoare). Daca doriti sa prindeti femele (mai mici ca dimensiune, dar cu icre), pescuiti in zone in care apa este mai deschisa la culoare. Cum deosebiti masculii de femele? Masculul este in general mai inchis la culoare, este mai mare, are capul mai masiv si gura mare. Femelele sunt mai mici, au capul mai ascutit, gura mica si sunt albicioase pe burta. Pentru cei ce doresc sa pescuiasca guvizi, la greutate, nu la pluta, vreau sa -i sfatuiesc ca legarea carligelor sa fie sc urta, la 4-5 cm de struna, primul cirlig de deasupra plumbului sa cada pe plumb, iar al doilea cirlig sa fie prins cit mai jos posibil, atat cat sa nu se incurce cu primul. Aduc aceasta precizare deoarece am vazut destui pescari de apa dulce care doreau sa prinda guvizi cu monturi pe care le foloseau de obicei, primul carlig fiind legat deasupra plumbului la 20-25cm si al doilea cu inca pe atata mai sus. Nu prea se oboseau guvizii sa urce pana la momeala. Pentru cei ce vor dori sa-si confectioneze singuri o pluta plimbatoare, avand in vedere ca cele din comert sunt destul de costisitoare si nu intodeauna se gasesc plute ce pot fi lestate cu mai mult de 30g de plumb, iar la o zi de pescuit se pot pierde 3 -5 plute (sau niciuna), voi descrie modul in care le confectionez eu (vezi figura urmatoare).
Material : pluta sintetica (greu de gasit), lemn de balsa (si mai greu de gasit), talpa de la papucii turcesti (din cei colorati aflati in bazar; alegeti model cu talpa cit mai tare). Pentru a confectiona co rpul plutei, se taie o bucata de material, cu latura de aproximativ 2,5 209
cm. Corpul se formeaza, foarte usor, cu putina indeminare, la un polizor, rotind bucata de material in jurul axei sale. Antena se confectioneaza din betisoare sau tubulete de plastic (se gasesc la librarii). Tubuletul se incalzeste usor la un cap si prin rasucire intre degete, se obtine forma ascutita. Se practica un orificiu in capatul corpului plutei, cu o sula sau o sirma ascutita, pe care o tinem in mina stinga, iar cu corpul pl utei in mina dreapta, se impinge usor acesta catre sirma ascutita, rasucindu -l totodata in jururl axei sale, in ideea de a obtine un orificiu coaxial cu corpul plutei. In orificiul astfel obtinut se introduce tubuletul de plastic. Similar, se introduce i n capatul liber al tubuletului, o bucata de material, pe care ulterior o modelam la polizor, pentru a obtine forma de la capatul antenei. Cele doua inele se confectioneaza din sirma de cupru de 0,6 -0,7mm. Sirma se roteste, de exemplu, in jurul unui ac de cusut mai gros, se modeleaza ca in figura, se introduc in corpul plutei si ulterior se matiseaza. Inelul de jos se va fixa cit mai apropiat de baza, iar cel de sus cam in locul in care iese plut a din apa (loc ce se poate afla prin l estarea plutei cu greut atea dorita si probare intr -un vas cu apa). Pentru frumusete, mai introducem o bucata de tubulet in partea inferioara a corpului plutei (asta ca sa se mire colegii de pescuit cum am reusit sa gaurim pluta pe toata lungimea). Se vopseste dupa gust, revist e, cat de buna avem vederea, sau nu se vopseste deloc daca am ales papucii viu colorati.
210
Tips & Tricks Motto: " Nemini nascitur sapiens"
Multi "pescari" se lasa pacaliti de bete, mulinete & accesorii "cu sclipici" cu preturi pentru buzunarul oricui. De ce sa investeasca în marci arhicunoscute, cu calitati pe masura, când îsi pot achizitiona "sculele" din piete, de la tarabe, locuri, de altfel dubioase, daca ne gândim la comertul cu articole de pescuit. Si uite asa se explica de ce altii prind captu ri impresionante pe balta iar cei care îsi spun ca nu are sens sa investeasca în "ustensile" sofisticate si, pe deasupra atât de scumpe, se enerveaza de ce nu pot si ei sa intre în posesia unor capturi asemeni celor care au investit în articolele de pescui t. Asta nu ar fi nimic, daca nu ar începe sa aiba palpitatii, în urma gândurilor invidioase care le inunda mintea. Si asa apar "remarcile" si apostrofarile de genul:"Du-te D-le mai încolo....nu vezi ca dai peste firul meu?" sau "Pe asta eu trebuia sa -l prind....daca nu veneai dumneata." etc. Pentru ca sa nu fiti nevoiti sa ajungeti protagonistul unor astfel de situatii, penibile, de altfel, va recomandam câteva ponturi atunci cand va hotarâti sa achizitionati articole de pescuit: Lansete
Referitor la lansete recomandam: pentru pescuitul usor, în locuri cu stuf si multe crengi este de preferat o undita telescopica de 5 - 7 m. Pentru pescuitul mediu pe râuri, în balti sau pe Dunare: lanseta de 3,50 - 4,50 m cu actiune de 30 - 60 g. Pentru pescuitul greu, la plumb, în lacuri, Dunare si Mare: lanseta de 4 m cu actiune 100 120 g. Pentru somn, stiuca: lanseta de 4,50 - 5,40 m cu actiune de 200 - 450 g. Pentru pescuitul cu naluci: lanseta de 2,10 - 2,40 cu actiune de maxim 50 g. Este recomandabil sa achizitionati vergi din 2 - 3 elemente, având avantaje privind uzura redusa la mufari ti mai ales curba ( mai putin franta ) dupa care lucreaza. Mulinete Recomandabil sa aveti mulinete cu maxim 4 rulmenti pentru cele cu angrenaj coroana -
pinion. Este bine, de asemenea sa aveti mulinete cu carcasa metalica ( tambur metalic ), acestea permitând angrenajului jocul mai mic. Si, bineînteles, este de dorit a avea mulinete de diferite marimi, numarul lor trebuie sa fie egal cu cel al lansetelor. Fire
Aici ramâne la lati tudinea dumneavoastra,însasi în functie de lansetele si mulinetele pe care le detineti. De asemenea, locul unde veti pescui este f. important pentru alegerea firului. Fiti hotarâti la ce dati: la pluta, la plumb, la wobler sau twister. În functie de toate acestea, firele pot fi de la 0,12 pana la 0,50. Sfaturi practice
Pestele proaspat se verifica astfel: daca este pus într -un vas cu apa si cade la fund, înseamna ca e bun. Daca pestele proaspat are miros de mâl, se tine 1 ora în apa rece si otet (2 -3 linguri otet la 1 lLa apa). prepararea icrelor este bine sa se foloseasca neaparat apa minerala sau sifon rece, pentru a le face mai emoliente. Crapul are un os amar în forma de triunghi, în locul în care se leaga sira spinarii de cap; acesta trebuie scos înainte de pregatirea pestelui. Bibanul se poate curata de solzi daca se scufunda în apa clocotita câteva secunde. Pentru pastrarea dulcetii pestelui, pestele curatat nu se tine în apa, doar se spala repede. Icrele de mreana fiind toxice crude, nu se consuma decât fierte sau prajite. La curatarea pestelui mare trebuie sa se aiba în vedere eventuala prezenta a teniei, fapt care interzice consumarea pestelui. 211
Friptura de peste se fragezeste numai cu vin alb; vinul rosu da fripturii un gust rau. Pestele se curata mai usor de solzi daca îl bagam în apa clocotita si pe urma în jet de apa rece. Laptii de peste trebuie tinuti 10 minute în apa cu putina lamâie. Apoi se zvânta si se prajesc, usor tavaliti, în prealabil, prin faina. La preparatele de peste se serveste nu mai vin alb sec. Preparatele de peste se servesc pe farfurii ovale. Se va încojura pestele cu frunze mici de patrunjel verde si cu felii de lamâie si masline. Icrele se pastreza amestecate cu multa sare. Înainte de a frige fileul de peste, ungeti -l cu putin suc de lamâie. În acest mod, carnea devine foarte tare si nu se mai farâma. Sarea si acreala fac sa se coaguleze mai repede substantele albuminoide din carne si aceasta sa nu se sfarâme. Odata congelat, pestele nu mai poate fi recongelat. Nu numai ca -si pierde calitatile nutritive, dar nu mai are nici gustul placut.
212
Delta Dunarii
213
LEGENDA: Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa,Sontea - canalul Olguta 1 Dunarea Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc - Tulcea 2
Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc Tulcea
3
Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca Sulina - Tulcea
4
Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei
5
Jurilovca - Gura Portitei
6
Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere
7
Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan
ALTE TRASEE: Traseul Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta nr. 1: Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan Traseul nr. 2:
Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc Tulcea
Traseul nr. 3:
Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Împutita - Canalul Busurca - Sulina ± Tulcea
Traseul nr. 4:
Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim Gura Portitei
Traseul nr. 5:
Jurilovca - Gura Portitei
Traseul nr. 6:
Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere
Traseul nr. 7:
Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada Traseul turistic Tulcea ± Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 ± Sireasa ± Sontea ± Razboinita ± Stipoc ± Pardina - loc. Chilia Veche
Traseul nr. 8: Traseul nr. 9:
Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - brat Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca - canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina - canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche
Traseul nr. 10:
Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton ± Buhaz ± Palade ±Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe
Traseul nr. 11:
Traseul turistic Sulina ±Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca Periprava
Traseul nr. 12:
Traseul turistic Sulina - Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia ± Periprava
Traseul nr. 13:
Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac 3 - gârla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan 214
Traseul nr. 14:
Traseul turistic Jurilovca ± Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovita - canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II lacul Zmeica - lacul Golovita - loc. Jurilovca
Traseul nr. 15:
Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - bratul Sulina - canal M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - loc. Mila 23
Traseul nr. 16:
Traseul Crisan - Mila 23 pe ruta: loc. Crisan - Dunarea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna canal Eracle - Dunarea Veche - loc. Mila 23
Traseul nr. 17:
Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina - canalele: Busurca ± Imputita - cordon litoral ± Tataru - loc. Sf. Gheorghe
Traseul
Traseul Sulina ± Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca - canal Rosu ± Imputita - lac. Rosulet - cherhana Rosulet - lac Rosu - baza turistica Rosu lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - brat Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe.
nr. 18: Traseul nr. 19:
Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches ± Lac Telincea
215
MIC DICTIONAR
Accesoriile - strict necesare
Cu fiecare zi ce trece, accesoriile capata o tot mai mare importanta si nu s e mai poate concepe o partida de pescuit in care sa nu utilizam cateva accesorii, altele decat pluta sau acul. Precum se intampla si in cazul celorlalte produse de gen, marii campioni ai lumii colaboreaza cu producatorii de articole de pescuit, elaborand c ele mai variate si mai utile accesorii, astfel incat atunci cand ajung pe piata sa fie capabile de a genera satisfactii celor ce le vor utiliza. Cateva dintre aceste accesorii voi incerca sa le descriu si sa le comentez pentru a va ajuta sa le utilizati co rect.
V RTEJ A
VARTEJ CU AGRAFA Vartejul ("antirasucitorul") ± format, de obicei, din trei piese si care are rolul sa permita linguritelor, wobbler -elor, twister-elor sau altor naluci sau feedere sa se invarta la recuperare fara a rasuci firului; Vartejul cu agrafa - are acelasi rol cu cel al vartejulului, diferenta constand in posibilitatea realizarii diferitelor tipuri de
BLOCAJ DIN
SILICON
monturi conferita de agrafa; Agrafa - dispozitiv metalic care asigura o continuitate si, totodata, o legatura sigura intre firul principal si r estul monturii;
Varnisul - tub din cauciuc avand rolul de a fixa diferite accesorii folosite in timpul unei partide de pescuit. Sunt folosite la fixarea plutelor pe firul principal sau la protejarea diferitelor noduri sau monturi.
BLOCAJ T
Blocajul din silicon ± bobite din cauciuc siliconic, de diferite marimi, care au rolul de a proteja accesoriile culisante din diferite monturi. Blocajul T - culisant sau fix, sunt fabricate de obicei din material plastic avand rolul de a crea posibilitatea realiz arii diferitelor monturi pe firul principal sau in prelungirea lui. "Bambina" - inelara sau tubulara, fluorescenta sau simpla, are rolul de a mentine firul intins in pescuitul stationar 216
U M TA C SI BURGH CIROSEETA LI
si de a semnaliza orice actiune a pestelui asupra momelii.
BLOCAJ PENTRU BOILLIE
"Bambina" electronica ± sistem electronic ce avertizeaza sonor si luminos orice schimbare a pozitiei firului, indiferent de sensul de deplasare al acestuia. Burghiul ± folosit pentru gaurirea boillies -urilor sau a boabelor de porumb pentru a facilita prinderea lor in carlig.
BLOCAJ SAGEATA
Acul pentru boillie sau pestisor ± facilitateaza tragerea
firului de par prin boillie sau prin boaba de porumb.
Tu ul antinod cu agrafa ± dispozitiv care se monteaza pe firulb principal pentru a elimina nodurile care duc la slabirea rezistentei firului si pentru a creea monturi culisante.
ADITIVI LICHIZI PROFI
Aceste accesorii, enumerate mai sus, sunt doar o mica parte din vasta gama de accesorii ce asigura o partida de pescuit de calitate si plina de satisfactii.
In lumea moderna si ul tra electronizata a pescuitului, banalul cub de mamaliga ramane doar o amintire. Noile nade si momeli fac viata mai usoara atat pescarilor, cat si sotiilor acestora care, dupa plecarea barbatilor, aveau de facut curatenie cam o saptamana. Una din momelile recent aparute pe piata romaneasca a utilizati corect articolelor de pescuit boillies sunt -urilesiatunci boillies aveti -urile. nevoie Dacadevreti o sa sumedenie de accesorii.
STOPPERE
Boillie rolle -ul este dispozitivul din material plastic sau din metal cu ajutorul caruia se pot produce boillies -urile. Cu ajutorul acestui dispozitiv, prin unirea si apoi presarea celor doua componente in prima faza se da o forma cilindrica pastei (aluatului) care apoi, cu acelasi dispozitiv, se taie in bucati egale, a caror sfericitate se poate corecta invartindu -le apoi in palme.
DIN SILICON
ATA DE MONTAJ SI MARGELE
Burghiul metalic poate avea un diametru cuprins intre 0,5 si 2,5 milimetri fiind utilizat pentru executarea unui orificiu prin care, ulterior va fi trecut firul de par. Croseta este acul metalic cu ajutorul careia firul de par se trece cu usurinta prin boillie. De obicei, croseta utilizata pentru boillie este prevazuta cu o siguranta care impiedica scaparea firului in timp ce este tras prin orificiul practicat anterior cu ajutorul burghiului. Firul
impletit, pentru inaintas, este un fir multifilament 217
T
CULISANT CU AGRAFA
impletit din care se realizeaza atat firul de par, cat si inaintasul special pentru boillie. De obicei, este un fir de matase ce are un strat protector care -l face rapid scufu ndator . Blocajul pentru boillie este fabricat, de obicei, din material plastic si are forma literei V. Se monteaza la capatul firului de par pentru a impiedica iesirea boillies -urilor. Blocajul sageata este executat din material plastic sau din cauciuc siliconic avand rolul de suport pentru boillie, inlocuind astfel firul de par, capatul liber montandu -se direct pe carlig. Cele mai des utilizate blocaje sageata sunt cele din cauciuc siliconic acestea fiind mai moi si nesesizate de crap. Aditivii lic hizi sunt aromatizantii pentru boillies -uri. Acestia se pot adauga in apa cu care se framanta amestecul pentru boillies -uri sau sunt folositi pentru baia in care boillies urile se scufunda inainte de folosirea lor. Gama aditivilor lichizi este extrem de variata, dar cele mai utilizate arome sunt cele de capsuna, scoica, vanilie sau zmeura.
VARTEJ CULISANT CU BUCSA
BLOCAJ PENTRU INAINTAS
Dotati cu aceste accesorii impatimitii de crap mai au nevoie de iscusinta pentru a gasi lacurile, din ce in ce mai putine, care mai au crap. Restul este dibacie, experienta si multa, multa... sansa.
Noutatile din domeniul articolelor de pescuit fac posibil ca acum sa se poata pescui in orice tip de apa si la orice adancime. Odata cu edificarea complexelor hidroenergetice pe principalele ape ale tarii a ap arut si conceptul de pescuit la mare adancime. Industria articolelor de pescuit nu a ramas indiferenta la noile necesitati si a produs o serie de noi accesorii care fac posibil pescuitul la mare adancime. Pluta culisanta - pluta prevazuta cu un oche t (din material plastic sau metalic) necesar montarii acesteia pe firul principal. Pluta culisanta este produsa intr -o gama variata de modele si tipodimensiuni.
Stoppere din silicon - bobite din silicon sau din cauciuc de diferite dimensiuni care sun t montate pe firul principal, inainte si dupa pluta culisanta si au rolul de a bloca culisarea;
gaura de asemenea, are diferite dimensiuni; au rolul deinterioara, blocaj pentru pluta si asigura posibilitatea reglarii adancimii la care vrem sa pescuim. De asemenea, se utilizeaza si ca tampon pentru plumbii culisanti. Ata de blocaj - ata speciala cu care se face un nod pe firul principal; permite reglarea adancimii la pescuitul cu pluta culisanta. Avantajele blocajului de ata sunt dimensiunile 218
BLOCAJ DE CAUCIUC
TUB
ANTINOD CU AGRAFA
reduse si stabilitatea mare pe fir. Margelele - margele cu diametrul interior mic; se monteaza pe firul principal, dupa ce s -a montat blocajul de silicon sau blocajul de ata; are rolul de a bloca trecerea de blocaj a ochetului plutei culisante.
BAMBINE
Suport pluta culisanta cu agrafa si bucsa metalica sau ceramica - ansamblu de piese care asigura posibilitatea montarii plutei cu ajutorul agrafei; bucsa metalica sau ceramica asigura culisarea cat mai usoara a intregului ansamblu pe firul principal.
T culisant cu agrafa ± dispozitiv din material plastic cu agrafa pentru prinderea plutei culisante. T -ul asigura o culisare usoara pe firul principal si tine pluta departe de firul principal; se elimina riscul de incalcire a firului pe pluta culisanta.
Vartej culisant cu bucsa - agrafa cu vartej si bucsa asigura o mobilitate mare a plutei si o culisare fina pe firul principal. Aceste accesorii fac posibila utilizarea plutei culisante si, implicit, pescuitul la mare adancime. Daca utilizam si montam corect aceste accesorii atunci satisfactiile nu se vor lasa mult asteptate.
Industria ustensilelor si accesoriilor de pescuit este una dintre cele mai dinamice industrii. Astazi mai mult ca oricand. Saptamanal apar noi si noi articole, astfel ca e greu sa tinem pasul cu prezentarea lor. Vom incerca, totusi, sa facem acest lucru, cu rezerva ca ´subiectul´ este departe de a fi epuizat, iar articolele pe care le vom prezenta in continuare sunt, ca importanta practica, ³smecherii´ pescaresti care nu trebuie sa lipseasca din trusa nici unuia dintre pescarii care se respecta. Blocaj pentru inaintas - dispozitiv din material plastic, compus, de obicei, din doua elemente, avand ca scop principal facilitarea montarii forfacului pe firul principal, eliminand, totodata, necesitatea executarii unui nod suplimentar. Dispozitivul nu afecteaza rezistenta la rupere a firului, asigurand posibilitatea schimbarii rapide a inaintasului. Blocaj full-stop - dispozitiv din material plastic care, prin constructia lui, se aplica pe fir fara a face noduri, ci doar prin simpla introducere a firului prin nisele special concepute. Are rolul de stopper pentru articolele culisante montate pe firul principal (plumbi culisanti, momitoare de diferite tipuri si marimi, alte monturi culisante). 219
CLOPOTEI AVERTIZOARE ELECTRONICE
Blocaj T culisant - dispozitiv din material plastic compus din doua elemente care au rolul de a facilita realizarea de monturi culisante si rotative fata de firul principal. Asigura montarea forfacului fara a face nod pe firul principal. Este deosebit de eficient in pescuitul la rapitor cu pestisor viu. Margea cu agrafa - dispozitiv culisant realizat, de regula, din material plastic. Prinderea plumbului, a momitorului sau a forfacului se face cu ajutorul unei agrafe. Este utila in realizarea diferitelor monturi culisante, cu precadere potrivite la pescuitul crapului.
Blocaj de cauciuc - realizat din material elastic, are forma de margea si se prezinta in diferite dimensiuni (4mm, 6mm, 8mm). Are ca scop amortizarea socurilor cre ate de plumbi sau momitoare si protejarea noturilor in timpul lanseurilor sau in timpul inteparii. Este deosebit de util in realizarea monturilor helicopter la pescuitul crapului. Tub antinod cu agrafa - realizat din material plastic, de regula, de culoare neagra sau verde, se prezinta in diferite dimensiuni. Are rolul de a tine firul asezat pe fundul lacului, in apropierea forfacului. Ajuta la realizarea de monturi culisante potrivite la pescuitul cipirinidelo r.
Cum spuneam, ³maruntisuri´ mari, dar care, utilizate corect, pot aduce satisfactia unor capturi ³capitale´ sau daca nu, atunci cel putin a unor partide de pescuit reusite.
Producatorii de accesorii pentru pescuitul sportiv produc o sumedenie de avertizoare, de la cele clasice pana la cele mai moderne si mai performante. Unii producatori au creat si dispozitive combinate care executa chiar si inteparea pestelui, concomitent cu semnalizarea momentului trasaturii. Daca industria va evolua in acest ri tm, in curand pescarii vor face plaja in timp ce ustensile super sofisticate vor trage pestele pe mal. Voi incerca sa va prezint cateva avertizoare. Bambinele - dispozitive avand forma unui inel, tub sau sfera care se monteaza pe firul principal si c are are ca scop, prin ridicarea sau coborarea sa, avertizarea pescarului
asupra activitatii opus al firului. Bambinele pot fi existente clasificatelaincapatul doua categorii: simple sau fluorescente, acestea din urma putand fi clasificate si ele in doua categorii: care devin fluorescente in urma introducerii in corpul lor a unui starlet sau care se activeaza cu ajutorul unei lanterne. Clopoteii - dispozitive destinate prinderii pe bat sau pe 220
firul principal, sunt folosite mai ales in pescuitul de n oapte, avand rolul de a avertiza sonor miscarile varfului batului sau a firului principal la atacul pestelui asupra momelii. Acest dispozitiv poate fi dotat si cu un suport pentru montarea unui starlet, avertizarea facandu -se in acest caz si vizual. Avertizoarele electronice reprezinta varful evolutiei avertizoarelor folosite in pescuit. Datorita sensibilitatii lor vor sesiza, vizual si sonor, chiar si cea mai mica miscare a firului principal. Aceste dispozitive,indiferent de producator, par a fi identice, diferentierea facandu -se doar prin numarul de posibilitati de avertizare. Daca optam pentru folosirea avertizoarelor electronice mai avem nevoie si de un dispozitiv
pentru intinderea si mentinerea intinderii uniforme Pentru aceasta putem folosi clasicele bambine saua firului. swinghere special create. Avertizoarele electronice pot fi prezentate individual sau in seturi de doua sau mai multe unitati. La randul lor, seturile pot fi compuse din mai multe avertizoare simple sau pot contine o centrala la c are sunt conectate prin cablu sau unde radio. In cazul celor dotate cu o centrala ce functioneaza prin unde radio, avertizoarele sunt conectate la un emitator care trimite un semnal catre unitatea centrala indicand care dintre avertizoare a emis semnalul. Raza de receptie, in acest caz, este de aproximativ 50 de metri intre emitator si centrala. O dotare suplimentara a aparut la avertizoarele de ultima generatie, acestea semnaland ridicarea sau coborarea firului prin led -uri de culori diferite. Swinghere - dispozitive executate, mai ales, din bara de otel avand la unul dintre capete un dispozitiv de prindere pe rodpod celalalt capat fixandu -se pe firul principal. Tija metalica este prevazuta cu o greutate, executata tot din metal, cu ajutorul careia se poate modifica forta de intindere a firului principal. Atat, deocamdata, despre avertizoare.
Componentele mulinetelor
In indelungata evolutie a mulinetelor, modificarea acestora s-a facut in paralel cu dezvoltarea tehnologiei si cu necesitatile pietei, unele componente fiind inlocuite sau doar modificate in functie de necesitatile modului de utilizare. Mulineta este dispozitivul utilizat pentru bobinarea mecanica a firelor de pescuit pe un dispozitiv de acumulare. Totodata, mulineta poate fi definita ca fiind dispozitivul care, prin acumularea unei cantitati mai mari de fir, asigura firul necesar unui pescuit la distanta, lungimea lanseului nemaifiind influentata de lungimea batului folosit.
221
Tamburul este subansamblul care asigura acumularea si depozitarea ordonata a firului. Este confectionat, de obicei, din materiale usoare (aliaje de duraluminiu, aluminiu -titan, material plastic), existand insa si unele tipuri de mulinete, de forta, la care tamburul este confectionat din otel. Pick-up - este denumirea data dispozitivului care aseaza firul pe tambur si care preia intreaga forta pe care o exercita captura asupra firului. Este confectionat din otel si are un galet montat pe el.
Galetul,
cunoscut si sub denumirea de rola, are
rolul de a dirija firul inerau timpul recuperarii doar acestuia. Daca initial acestea confectionate din metal, acum sunt produse din materiale rezistente la frecare, pentru reducerea frecarii unii producatori dotand galetul cu un rulment. Frana este subansamblul din interiorul mulinetei care, dupa activare, impiedica sau incetineste rotirea tamburului in sens invers mulinarii. Reglarea ei corespunzatoare elimina riscul ruperii firului principal in timpul drill-ului. Frana poate fi pozitionata in fata sau in spatele mulinetei, ambele pozitionari avand atat avantaje, cat si dezavantaje.
Axul principal realizeaza legatura dintre corpul mulinetei si tambur, avand rolul de a genera miscarea inainte -inapoi a tamburului, nece sara asezarii uniforme a firului principal. Coroana dintata reprezinta piesa de rezistenta ce asigura rotirea partii superioare a mulinetei si infasurarea firului pe tambur. Manivela este cea care pune in miscare intregul mecanism al mulinetei fiin d confectionata din metal sau din aliaje din materiale usoare.
Daca intregul ansamblul este corect ales si corespunde tipului de pescuit pe care vreti sa -l practicati, mulineta poate oferi satisfactii intr -o partida de pescuit. Chubby Darter
Ideea pescuitului pe verticala, cu naluci artificiale, a aparut pentru prima data in zona nordica a Canadei, unde pescuitul sportiv la copca reprezenta singura metoda de pescuit pe tot parcursul anulului. Primele accesorii pentru pescuitul pe verticala au fost Pilkerele, dar acestea 222
aveau un randament destul de scazut. Treptat, dupa aparitia wobbler -elor, au inceput sa apara si noile modele Chubby. Chubby Dartereste unul dintre cele mai reusite wobblere pentru pescuitul pe verticala. "Durduliul sagetator" ( chubby, lb. engleza = durduliu, darter,lb. engleza=sagetator ) incepe sa "lucreze" de indata ce intra in contact cu apa avand o evolutie identica atat la coborare, cat si la recuperare. Spre deosebire de alte momeli folosite in pescuitul pe verticala, Chubby Darter aproape "invie" in apa "inotand" precum un peste viu folosit ca momeala. Adancimea optima de actiune este cuprinsa intre 2 si 8 metri. Pentru a genera o vibratie mai puternica si pentru a creea o evolutie cat mai buna, dupa ce a ajuns pe fundul apei, recuperati circa 60 de cm si apoi il opriti. Miscati cateva secunde wobbler -ul pe in plan orizontal si vertical , din spitul lansetei, dupa care incepeti o noua recuperare. Inovatia consta si in faptul ca aceste tipuri de wobblere nu necesita recuperare totala, ele actionand la fel de bine si atunci cand se scufunda. Tot ca o noutate, wobbler -ele chubby-darter, prin constructia lor, extinde aria de actiune de la cativa centimetri la 2 - 3 metri. Acest tip de wobbler evolueaza pe orizontala in directia in care este indreptat capul wobbler -ului. Schimband pozitia capului wobbleraria -ului directia in care se deplaseaza acesta in plan orizontal. Miscarea naturala, deschimbam actiunea sisi vibratiile produse atrag pestii, mai ales pe cei rapitori. Pot fi folosite atat in apa clara, folosind modele in culori naturale, cat si in ape tulburi, folosind culori metaliz ate, aurii sau portocalii. Datorita coloritului lor aceste wobblere sunt recomandate pentru pescuitul din barca sau la copca, la salau, stiuca, biban, pastrav sau clean. Chubby-darter este un accesoriu ce merita sa fie cuprins in arsenalul fiecarui impatimit al pescuitului, mai ales al celor ce iubesc pescuitul in anotimpul rece, la copca. Cu ocazia sarbatorilor de iarna doresc tuturor cititorilor revistei ³infopescar´ sarbatori fericite si fir intins
Freerunner,
Untwist
Pescarii, novici sau nu, se impart in doua categorii, cei care recunosc ca le scapa sensul unor termeni nou introdusi in ³limbajul pescaresc´ si cei care nu recunosc. Pentru prima categorie am infiintat aceasta noua rubrica in care dorim sa explicam termenii, nu doar sa -i traducem. FREE RUNNER este un termen inregistrat de banax care se refera la sistemul de eliberare a tamburului, sistem folosit in special la mulinetele pentru pescuitul crapului si este utilizat in timpul de asteptare a pestelui. Cum se utilizeaza? Dupa lansare si asezarea lansetei pe suport se activeaza sistemul free runner, in asteptarea capturii. Prin actionarea acestui sistem se debraiaza frana uzuala a mulinetei, tamburul ramanand activat doar pe sistemul de franare free runner, reglarea fra nei sistemului facandu -se in functie de viteza curentului apei. Astfel, pe o balta linistita poate fi lasat sa actioneze mai putin, iar pe o apa curgatoare frana va fi reglata astfel incat forta curentului sa nu poata scoate firul de pe tambur. In nici o s ituatie nu ne vom baza pe frana de asteptare in lupta cu pestele. Acest sistem reprezinta un reglaj de finete, iar strangerea puternica duce la distrugerea lui. (fig.1) Revenirea la frana obisnuita, ³de lupta´, se face prin rotirea manivelei mulinetei (o rotatie completa) concomitent cu inteparea pestelui sau prin actionarea manuala a manetei sistemului. UNTWIST este, deasemenea, un terment inregistrat de banax fiind un sistem revolutionar care nu permite firului sa se rasuceasca in timp ce este condus de rola de ghidaj, la bobinarea pe tambur. Acest lucru a fost posibil prin realizarea, pe un capat al rolei, a unui canal cu o latime apropriata de diametrul firului recomandat pentru a fi folosit pe acea mulineta (fig.2). Acest canal face ca firu l sa stea perfect perpendicular pe axul tamburului in timpul bobinarii. La vechile mulinete rola avea concavitatea mare in raport cu diametrul firului, astfel incat firul se deplasa pe suprafata concavitatii atacand axul tamburului in unghiuri diferite de 90 0, solicitand ca firul sa faca o 223
miscare de rasucire la depunerea pe tambur.
Jig-uri si artificiale speciale Vine frigul, dar odata cu acesta incep sa dispara si micutii pestisori, puietul, in fapt principala sursa de hrana a rapitorilor. In tot raul si un bine pentru ca rapitorii devin mult mai activi si pot fi pacaliti mai usor cu ajutorul micilor bijuterii prezente in trusa oricarui pescar care se respecta, momelile artificiale: jig -urile (momeli artificiale fabricate din silicon) si voblerele. Jig-ul cu cap twister este format dintr-un carlig special, lestat sau nelestat, pe care se monteaza un twister sau un pestisor de silicon. Prin configuratia pe care o prezinta, jig -urile lestate sunt prevazute cu un cioc realizat la turnare. Acest cio c are rolul de a impiedica twisterul sau pestisorul de silicon de a cadea sau de a se deplasa in sus sau in jos pe carlig. Jig -urile se prezinta sub diferite forme, marimi sau gramaje dar, in mod obligatoriu, fiecare marime isi are corespondentul in aceeas i marime a twisterului. Totodata, acestea se prezinta intr -o paleta larga de culori. Lestarea capetelor twister se face prin turnarea plumbului pe coada jig-ului in diferite cantitati. Jig-urile nelestate, asa numitele eurojig-uri , se folosesc cu precadere la twisterele si grub -urile mari care asigura din insasi greutatea lor lestul necesar lanseului. In ambele cazuri, jig -uri
lestate sau rezultate excelente in pescuitul salaului si anelestate, bibanului,se darobtin nu sunt de ignorat rezultatele l a pescuitul celorlalte categorii de rapitori. Reusita unei partide de pescuit este, insa, conditionata de inspiratia fiecaruia in alegerea twisterului ideal, functie de timp si culoarea apei. Nu in ultimul rand, un rol important il reprezinta priceperea fi ecaruia de a "juca´ corespunzator naluca. Cicada ± imitatie de pestisor confectionata din tabla de inox, materiale anticorozive sau materiale acoperite cu substante anticorozive. Cicadele sunt foarte potrivite la pescuitul pe verticala (iarna la copca sau pe cursuri de apa cu adancimi mari). Partile laterale ale cicadelor prezinta impremeuri sub forma de solzi, pot fi argintate sau vopsite in cele mai diverse culori. Aceste "jucarii´ dau mari satisfactii in pescuitul bibanului.
Spinnerbait-ul (lb. engl. - momeala rotativa) este confectionat din sarma oteloasa si este compus din doua subansamble. Unul din acestea este montat pe sarma oteloasa, respectiv rotativa care se poate prezenta in orice forma si culoare, iar celalalt este un jig sau un twiste r atasat la primul subansamblu. Impreuna formeaza o naluca irezistibila pentru avat si salau.
Wobbler-ul
Chubby Darter este un wobbler special creat 224
EUROJIG
CHUBBY DARTER
pentru pescuitul la copca sau din barca in acumulari cu apa adanca. Prin constructia lui, acesta crea za o vibratie specifica atat la scufundare, cat si la urcare, in timpul recuperarii. De asemenea, chiar si in situatia in care batul ramane imobil, wobbler-ul Chubby Darter se deplaseaza fata de axa perpendiculara, in directia in care este orientat capul w obblerului, circa 3 metri la o adancime de 4 metri. Singurul wobbler care are o astfel de evolutie in apa este produs de firma poloneza Salmo Monofilamente
Istoria monofilamentelor este una de data relativ recenta si este indisolubil legata de cea a unui polimer, c unoscut azi foarte bine de fiecare dintre noi. Nylonul, caci despre acest polimer este vorba, a fost descoperit in SUA in anul 1938. Din gama larga de aplicatii pe care le oferea, firma germana DAM a ales, in acelasi an 1938, sa-l foloseasca sub forma unui fir, denumit Damyl, produs pe care l -a si promovat in paginile unui catalog. Se poate spune ca acesta a fost "certificatul de nastere" al monofilamentelor. Un an mai tarziu, firma DU PONT produce primul fir monofilament din nylon, pentru ca in 1941, firma americana SHAKESPEARE sa inceapa productia pe scara larga a acestui monofilament din nylon. De atunci, monofilamentul, altfel spus firul intr -o singura structura, continua sa fie folosit de toti pescarii. Pana in anul 1978, monofilamentul din nylon n u a cunoscut modificari sau imbunatatiri majore. In acel an, firma japoneza KUREHA CHEMICALS patenteaza monofilamentul fluor -carbon (polivinil fluorid, un polimer in combinatie cu atomi de carbon). Acesta a fost rezultatul cercetarilor facute ca urmar e a nevoii pescarilor japonezi de a pescui o specie de talie mica, asa numitul Ayr. A rezultat un fir subtire, aproape invizibil in apa. Interesant este ca acest monofilament fluor carbon se folosea, intr -o prima faza, doar la realizarea forfacului. Marii producatori de accesorii si ustensile de pescuit din SUA si Germania nu au asteptat ... invitatii speciale si au trecut la productia in serie a monofilamentului fluor -carbon. Caracteristicile monofilamentului flor -carbon sunt urmatoarele: indice redus de reflectie a luminii si un indice de reflexie apropiat de cel al apei, calitati care -l fac aproape invizibil in apa; nu absoarbe apa datorita densitatii mari a moleculelor si a tipului de legaturi stabilite intre atomii de fluor si de carbon; isi p astreaza rezistenta la nod in proportie de 98%; este un fir rapid scufundator datorita densitatii mai mari fata de cea a nylonului; are o mare rez istenta la abraziune, fiind foarte potrivit la pescuitul in ape cu structuri rigide (pietre, vegetatie, struc turi de fier, etc.); are o foarte mare rezistenta la coroziune, comportandu -se excelent in apele poluate sau acide. Toate aceste calitati il recomanda, cu precadere, la pescuitul pastravului si cleanului, contribuind, de multe ori decisiv, la partide de pescuit relaxante dar, in primul rand, eficiente Pluta
In marea diversitate a articolelor de pescuit, pluta este un element dintre cele mai importante, un adevarat "punct de referinta". In multitudinea de forme si marimi, ea este nelipsita din bagajul oricarui pescar. Istoricul plutei este oarecum confuz, pierzandu -se in negura anilor. Necesitatea de a sesiza orice atac al pestelui asupra momelii puse pe carlig a dus la dezvoltarea unei adevarate industrii in materie de plute. Materialele din care au fost confectionate plutele in decursul timpului au variat in functie de materialele existente in fiecare etapa de dezvoltare a acestei... afaceri. Daca totul a inceput cu o bucatica din coceanul unui porumb sau o bucatica de lemn slefuit, s -a ajuns ca in zilele noastre varietatea materialelor din care se confectioneaza plutele sa fie foarte mare. Ele prezinta o varietate enorma de forme si marimi, ceea ce duce la clasificari diverse: 225
- in functie de materialul din care sunt fabricate: lemn de balsa, plastic injectat, spuma poliuretica, injectata sau strunjita; - in functie de stilul de pescuit: bologneza, sheffield; - in functie de specia de peste urmarita: peste pasnic (crap, caras, platica, albitura, etc.), peste rapitor (salau, stiuca, etc.); - in functie de modul de utilizare: fixa (cand adancimea apei nu depaseste lungimea batului), culisanta (cand adancimea la care vrem sa pescuim este mai mare decat lungimea batului); - in functie de forma plutei: picatura, picatura inversa, morcov, pana, creio n. Fiecare clasificare are semnificatia ei. Alegerea tipului de pluta se va face de catre fiecare pescar in parte, in functie de preferintele fiecaruia, adaptat la stilul de pescuit ales. Coloritul plutei este inca un argument de a va alege singuri p lutele. De la banala pluta din dop de sticla cu pana de gasca si pana la actualele materiale, flotabilitatea este incontinuu imbunatatita. Gama deosebit de variata de plute ce se gaseste la ora actuala pe piata romaneasca acopera gusturile, necesit atile si preferintele oricarui impatimit in ale pescuitului. Rubesiana Rubesiana este denumire data vergilor mufate, dupa numele orasului francez Roubax unde a
fost utilizata pentru prima oara. In literatura romana de specialitate, denumirea de rubes iana este folosita pentru a defini atat tehnica, cat si varga utilizata in acest stil de pescuit. Ideea creerii rubesienei s -a nascut din necesitatea de a plasa montura cu nada cat mai departe de mal si la o adancime cat mai mare. Tehnica folosita es te una de mare finete, distanta mica a firului intre varful vergii si pluta( 0,6 ± 1,5m) asigurand o intepare precisa si energica, fiind deosebit de eficace atunci cand bate vantul. Totusi, stilul are limite: raza de actiune este conditionata de lungimea v ergii, regulamentele internationale prevazand o lungime maxima a vergii, in competitii, de 14,5 m. Varga reprezinta chiar mijlocul de aplicare a tehnicii, lungimea cea mai frecvent comercializata, pe plan mondial, fiind de 13 m, dar exista fabricant i care produc rubesiene chiar si de 14,5 m. Fiind fabricata din grafit inalt modulat, permite o manevrabilitate deosebita in timpul competitiilor. Kit-urile sunt tronsoanele de rezerva ale rubesienelor. Este recomandat ca la achizitionarea unor rubesiene sa se procure 4 - 5 kit-uri de diferite dimensiuni pentru ca, in partidele de pescuit, sa fie posibila schimbarea rapida a tronsonului defect. Shad-uri,
grub-uri sau twistere
Numele generic de shad a fost imprumutat din denumirea srcinala, SASSY SHAD. Apare pe piata in anul 1980 cand compania Mister Twister breveteaza nalucile suple din silicon ce purtau numele generic de SHAD. Aparitia shad-urilor a dus la aparitia unei noi tehnici pentru impatimitii spinning -ului, mai ales la salau sau biban. Pescuitul cu shad-uri cere multa indemanare si fantezie din partea practicantilor acestui stil de pescuit. Pentru a putea pescui cu aceste naluci este necesar ca ele sa fie echipate cu jig-uri (jig, lb. engleza=a dantui) asa fiind numite carligele s peciale. Twisterele fac parte din categoria nalucilor suple si de aceea este necesar ca alegerea shad-ului sa fie facuta cu grija, in functie de activitatea pestilor, luminozitatea atmosferica, culoarea apei sau a vegetatiei. Un element important est e alegerea jig -ului potrivit ca greutate sau marimea carligului in raport cu cu marimea shad -ului. Twisterele se impart in doua mari categorii: shad-uri (pestisori, broscute, racusori) si grub -uri (rame, vermusi, larve). Fiecare categorie de shad-uri sunt fabricate in diferite marimi si culori incat sa poata satisface aproape toate dorintele. Aparute timid inainte de '89 shad -urile au invadat piata dupa si ocupa un loc binemeritat intre accesoriile fiecarui impatimit de spinning. Varietatile coloristic e si constructive asigura 226
necesarul de shad -uri pentu toate tipurile de ape. Astfel, este necesar sa cunoastem cateva detalii priving constructia lor. Jocul dezordonat al batului in timpul recuperarii creeaza o vibratie si imita miscarea haotica a pestelui ranit. De asemenea, vibratia este data si de grosimea cozii, asigurand diferite nivele de vibratii. Cele mai uzuale shad -uri si grub-uri folosite la noi sunt cele de 5 -8 cm, iar culorile cele mai "prinzatoare" sunt: galben, sidef, verde fluo, rosu sa u combinatiile de culori galben -negru, albrosu, galben-portocaliu.De asemenea, un success deosebit il au twister -ele fluo cand se pescuieste la adancimi mari sau acolo unde luminozitatea este mai scazuta. Valoarea esentiala a acestor imitatii aproape perf ecte, din silicon, este data de capturile numeroase si de stilul activ adoptat de pescar. Deprinderea folosirii (a invata pestisorii sa inoate) cu success a shad-urilor este considerata o adevarata arta. Atunci cand reusesti sa creezi jocul si vibratia corespunzatoare, atacul pestelui este iminent. Noutatile in acest domeniu apar zi de zi si fac posibila realizarea unor partide de pescuit cu adevarat succes. Cel mai mare castig success va fi, totusi, atunci cand fiecare dintre noi va intelege ca pescuitul sportiv nu se rezuma la respectam asigurareanatura, unor mese... ci atunci cand legile, pantagruelice, ne respectam reciproc. SORF
- pluta de curent
De la banala pluta confectionata din tulei de porumb sau din dop de pluta, cu o pana de gasca in varf, si pana la actualele super sofisticate dispozitive, numarul pestilor din apele noastre a scazut direct proportional cu dezvoltarea industriala. Pentru satisfacerea frumosului deziderat al pescuitului si, implicit, capturarea pestelui, marii producatori de plute cauta sa realizeze noi prototipuri care sa satisfaca toate cerintele pietii. Producatorul Italian CRALUSSO a realizat modelul SORF de plute care, prin constructie, se mentine in repezis, acolo unde am dori sa pescuim. Acest gen de pluta asigura obsedatilor de pescuitul in repezis satisfactii depline. Pentru a fi utilizate e necesar sa stim sa le folosim. Iata cateva detalii tehnice. Plutele SORF se impart in trei categorii: ³de stanga´ pentru cazurile in care curentul de apa vine din stanga locului in care pescuim, ³de dreapta´ daca curentul vine din dreapta si universale adica acele plute care, prin simpla repozitionare a componentelor, pot fi utilizate indiferent din ce directie vine curentul de apa. Vom vorbi despre cele universale. Pentru asamblarea corecta a unei astfel de plute e necesar sa respectam cateva reguli. Întotdeauna corpul plutei va fi orientat cu partea pe care este inscriptionat gramajului impotriva curentului de apa, iar partea inferioara se va monta in asa fel incat toate unghiurile sa fie orientate in sensul curentului de apa. Tija metalica, ce compune partea superioara, se monteaza orientata catre malul pe care pescuim, iar antena se intr-un de 45varnisurilor, grade fata de tija metalica, re malul opus. Pluta se monteaza pe linieunghi cu ajutorul avand insa grijaorientata ca firul saspurmareasca unghiurile tijelor metalice. Pluta se poate supralesta, lasand afara doar o treime din antena. Noutatea firmei CRALUSSO nu va umple de peste ra urile noastre decimate dar, folosind aceasta pluta si reamintindu -ne principiul sanatos catch & release, vom avea satisfactii si buna dispozitie atunci cand pescuim in repezis.
227
Spinnerbait
Spinnerbait este un cuvant compus in limba engleza. In traduc ere, spinner inseamna torcatoare, iar bait inseamna momeala. Asadar, spinnerbait poate fi tradus ³momeala
torcatoare´. Spinnerbait are o adevarata istorie, iar de -a lungul ei se pot puncta cateva date de referinta. In 1917, modelul Shannon Twin Spinnersa reprezentat prima incercare prin care se renunta la rotativa in linie. A trebuit sa treaca insa peste 30 de ani ca sa se ajunga la modelul Houser Hell Driver considerat modelul spinnerbait -ului modern. Pana atinci insa, in 1938, Fred Arborgast brevetase paletele Coloradocu bratul lung sau scurt. Istoria recenta a spinnerbait -urilor consemneaza alte cateva realizari inovatoare. In anii µ70 Colorado / Willow
apar pe piata primele modele apoi, incombinate anii µ80, apar asa numitele imitatii, (willowadica - lb. engl., Skirt-urile salciedin ), iar silicon. mai La noi in tara, spinnerbait -ul, ca forma si modalitate de pescuit, a aparut relativ recent, dupa anii µ90, din cauza unei perceptii nerealiste, negative chiar. Unul dintre motive ar pu tea fi lipsa informatiei in acest domeniu. Totusi, este de apreciat faptul ca spinnerbait -ul prinde tot mai mult teren in randul amatorilor de noutati in domeniu si, treptat, chiar in randul pescarilor conservatori. Frumusetea acestui stil de pescuit, la care se adauga gama deosebit de larga si variata a materialelor care pot fi gasite la ora actuala pe piata, pot aduce pescarilor satisfactii deosebite: eleganta pescuitului cu naluca si drill -ul spectaculos. Spinnerbait -ul este, in cele din urma, simbioza dintre linguritele rotative sau oscilante si jig -urile ale caror ³imbracaminte´ dau forme noi, intr -o multitudine de varietati posibile. Skirt-ul (pamatuful), Shad-ul (naluca supla), Grub-ul (viermele scurt), toate din silicon sau cauciuc, functi e de formele si culorile deosebit de variate, fac posibila alegerea ³imbracamintei´ potrivita oricarei situatii: specia de peste, culoarea si gradul de limpezime ala apei, conditii atmosferice sau, pur si simplu, imaginatia fiecarui pescar. In aceste conditii, spinnerbait-ul reuseste sa acopere cea mai mare parte a speciilor de peste care raspund pozitiv la acest stil deulpescuit. Basamai mult,chiar prin calitatile spinnerbait reuseste atraga si pe cei sale, mai pasnici pesti.Pentru reusita exista un singur pas. Acela de a incerca! Spinning
Verbul to spin, in limba engleza, inseamna a rasuci, a invarti. In urma cu aproximativ 200 de ani cateva intamplari au facut sa apara o noua forma a pescuitului recreativ, spinning -ul. Astfel in Anglia, p rin anul 1800, un pescar lanseaza o naluca turbionara din lemn, matisat cu matase, ce avea o forma alungita. Aceasta naluca imita un pestisor iar prin miscarea sa haotica prin lasa impresia ca e bolnav, fapt ce a trezit instinctele rapitorilor avand ca rezultat primele Astfel a luat nastere primul devon ³Phanton
apa capturi
minnow´. De la acesta la voblerele actuale a fost In doar un simplu pas. aceeasi perioada, in Statele Unite, tanarul Julio Buel scapa o lingurita de argint in apa si a vazut un pastrav repezindu-se la ea. Uimit de agresivitatea cu care pestele s -a napustit asupra metalului stralucitor a taiat coada unei lingurite de argint si a dat doua gauri, una pentru legarea firului iar cealalta pentru fixarea carligului, imediat dupa testare a noii inventii aparand si primele capturi. Aceste intamplari au generat o noua tehnica de pescuit: rasucit si invartit. Descoperirea si realizarea mulinetei cu o bobina fixa a deschis drumul catre pescuitul cu naluci suple diferite ca forma si color it. In 1932 The House of Hardy realizeaza mulineta Hardy
228
Altex cu frana pe tambur, pick -up automatic si multiplicator devenind modelul de baza al viitoarelor mulinete de spinning. In acelasi an Bache Brown, un arhitect din Statele Unite, popularizeaza acest stil, propunand termenul de spinning ce va caracteriza tehnica de pescuit ce foloseste mulineta cu bobina fixa, fire subtiri si lansete de maxim 2,5 m. Cu acest echipament trebuiau lansate naluci cat mai usoare, la distante mari si cu precizie, imprimand nalucii, la recuperare, viteza, vibratie si joc haotic dar controlat. Spinning-ul poate fi definit ca pescuitul la rotativa, oscilanta sau vobler. Farmecul acestor metode de pescuit recreativ a facut ca nalucile sa fie confectionate din cele mai dif erite materiale, infiintandu -se adevarate centre de cercetare pentru realizarea unor forme si culori cat mai atractive pentru pesti. Chiar si lansetele pentru aceast stil de pescuit sunt speciale, betele de spinning clasificandu -se dupa actiunea si lungime a lor. O creatie si un mod de viata a catorva generatii de impatimiti ai pescuitului recreativ, acesta este spinning-ul.
Vergi, lansete sau rubesiene Avantul si amploarea luate de pescuitul sportiv si recreativ au dus la dezvoltarea unei adevarate industrii a articolelor si accesoriilor de pescuit care au devenit din ce in ce mai sofisticate. Domeniul betelor de pescuit nu face exceptie de la ... regula. S -au facut progrese importante, iar gamele deosebit de variate vin in intampinarea fiec arui tip de ... buzunar. Sa le luam pe rand.
VARGA - bat compus din cel putin un element, fara inele sau suporti de mulinete, cu lungimi
cuprinse intre 2 si 8 metri. Versiunile telescopice ale vergilor prezinta cel putin doi elementi. Anii '70 au revolutionat intreaga industrie a pescuitului, a betelor, dar in special a vergilor prin realizarea acestora din fibra de sticla. Gama diversificata si pretul scazut al acestora le fac, chiar si astazi, atractive. Aparitia I.M.a dus -urilor a dus al la scaderea cu maideosebit mult de de 50% a greutatii, fapt ce la (intermediate-modulus) largirea spectrului de utilizare vergilor.
LANSETA -
bat inelat, prevazut cu dispozitiv de prindere al mulinetei. Prezinta foarte multe tipuri, clasificate pe cate gorii: - dupa materialul din care este confectionat: fibra de sticla, grafit, carbon; - dupa actiunea pe care o au. In ceea ce priveste lansetele din fibra de sticla acestea pot avea actiune mica, medie sau mare sau prezinta o actiune de varf de tip A (luc reaza doar spitul), de tip B (lucreaza primele doua tronsoane) sau de tip C (prezinta o actiune parabolica). Lansetele din carbon se impart in ultra high -modulus, high-modulus, extra heavy high -modului; - dupa stilul de pescuit: bologneza (pentru pescuit l a pluta), spinning (pentru pescuitul la vobler, lingurita, twister) si spinner -bait. Mai exista tipuri de lansete pentru pescuitul maritim, pescuitul in ape statatoare sau in ape curgatoare; Bolognezele sunt fabricate din fibra de sticla sau carbon, au lungimi cuprinseintre 4 si 8 metride si fac pestilor talie mica si medie.Ele sunt adecvate pescuitului pluta la distante mari malfata (match sau de sheffield) si asigura lanseuri care depasesc de 10 orilalungimea batului. Lansetele pentru pescuitul stationar se impart, la randul lor, in mai multe categorii. Fabricate din fibra de sticla, acestea sunt cu actiune medie (pentru pescuitul pestilor de talie medie), actiune mare (50 -200g, pentru pescuitul, in special, al ciprinidelor) si actiune grea (200-800g, pentru pescuitul pestilor de talie mare). O categorie aparte o reprezinta betele pentru pescuitul crapului (lungimi cuprinse intre 3,90 si 4,20 metri si o actiune cuprinsa intre 2,5 si 3,5 lbs, adica 60-100g). La spinning, lansetele au l ungimi cuprinse intre 1,80 si 3,00 metri si o actiune cuprinsa 229
intre 5 si 120g. Lansetele de muscarit au lungimi cuprinse intre 2,50 si 3,00 metri. O parte dintre lansetele pentru pescuitul marin pot fi folosite la pescuitul in apele curgatoare mari. Elementele care difera la acest tip de lansete sint multiplicatorul in loc de mulineta sau rolele pe rulmenti in locul inelului de varf.
RUBESIANA varga ale carei componente se mufeaza element cu element, prezinta doar trei tronsoane teles copice si are lungimi cuprinse intre 9 si 16 metri. Noul regulament international limiteaza la 14 metri lungimea maxima a rubesienelor folosite in concursuri. Rubesienele sunt fabricate din carbon de cea mai buna calitate, la realizarea lor folosindu -se materiale ca IM8-IM10 care manifesta o
buna la o greutateintr foarte mica. Industria betelor derigiditate pescuit foarte isi continua dezvoltarea -o dinamica cu care e greu sa ti pasul. Producatorii incearca sa gaseasca ³reteta ideala´, respectiv gre utate mica a betelor si o rezistenta foarte mare. Din pacate, de multe ori, ³reteta ideala´ este prea scumpa pentru cei mai multi dintre pescari.
Wobbler-ul
Wobbler-ul este imitatia aproape perfecta a unui pestisor. Corpul poate fi confectionat din metal, lemn sau material plastic de care vin atasate una sau doua ancore. Din timpuri stravechi pasionatii pescuitului au sesizat ca, pe langa speciile de pesti pasnici, exista si specii de pesti rapitori. Urmarind activitatea si obiceiurile acestora, a u concluzionat ca cel mai bun mod de a prinde pesti rapitori este folosirea pestisorilor ca momeala. Pentru ca in anotimpul pestiimateriale. de talie mica sunt foarte greu de sculptate prins, s -amanual trecut la forme si dinrece diferite Primel e wobblere erau dinimitarea lemn si lor, apoiin diferite vopsite. Dupa atasarea carligelor si efectuarea primelor teste, se descoperea ca toate wobblerele pluteau si se deplasau doar pe suprafata apei. Capturile erau destul de rare, dar probabil dadeau sperante c elor ce se incumetau sa-si confectioneze asemenea naluci. S -a descoperit apoi ca aplicand o bucata de metal pe corpul wobbler -ului aceasta il ajuta sa se scufunde, in functie de lestul aplicat putandu -se pescui la adancimi diferite. O data cu trecerea timpului, s-a descoperit ca adancimea la care va evolua wobbler -ul poate fi data de inclinatia barbetei care, in timpul recuperarii, il poate scufunda sau il poate ridica la suprafata. In functie de constructia wobbler -elor se diferentiaza doua mari cate gorii: plutitor, adica acel wobbler ce nu coboara mai mult de un metru sub nivelul apei si scufundator, adica wobbler -ul ce lucreaza la adancimi mai mari de 1,5 metri. Un rol deosebit in constructia wobbler -elor il ocupa realizarea coloritului. Coloritul w obbler-elor trebuia sa imite cat mai fidel modelul real. Realizarea aceluiasi tip de wobbler intr -o gama cat mai variata de combinatii de culori il face eficient, indiferent de luminozitate sau de culoarea apei. Un wobbler fusiform va vibra in timpul evolutiei atragand atentia rapitorilor, iar introducand in corpul wobbler -ului cateva bile acestea vor genera o vibratie sonora si vor cauza o miscare haotica, irezistibila. Cu actualele materiale din care sunt confectionate wobbler -ele, starea de flotabilitate poate fi controlata direct in momentul fabricarii -ului, ne maiSalmo, fiind necesara de lest. De la marii producatori dewobbler wobblere Rapalla, nume deadaugarea rezonanta,ulterioara pana la micii producatori de naluci, un alt mod de clasificare al wo bbler-elor si catalogarea lor se face in functie de speciile de rapitor pentru care sunt confectionate. Astfel, avem wobblere pentru stiuca, salau, salmonide (pastrav, lostrita) ,avat, somn si alte specii. Perceptia coloristica sau vibratia creata la un mo ment dat este favorabila realizarii capturii unei alte specii de peste decat cea pentru care era fabricat wobbler-ul. Multitudinea de wobblere ce se gasesc acum pe piata romaneasca, pot satisface orice capriciu sau pretentie. 230
Mergand pe principiul ³p rinde si elibereaza´ frumusetea pescuitului la wobbler este cu atat mai nobila
231
