Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

ilill|tililiililililililil1

'1. KIY()Sn Kl s-a ni'lsr'rt[ ;i a t'tt'st'ttl ttr I l,rn,,tit. I'rovinc rl.intr
I

ROBERT T. KIYOSAKI in colaborare cu SHARON L. LECHTER

terminarea liceului, gi-a continuat studiile la New Yrrrk. Absolvind facultatea, a intrat in Marina Americand 9i a luptat in Vietnam, ca ofifer gi pilot de elicopter. int977,a infiinfat o companie ce a scos pe piald primul portofel din nailon pentru surferi, care in scurtd vreme a devenit un produs de mare succes. Crealiile sale au apdrut in Runner's World, Gentleman's Quarterly, Success Magazine, Netusweek gi chiar in Playboy. La 47 de ani s-a pensionat, dar se ocupi in continuare de investifii, in special in domeniul imobiliar.

in

a devenit cofondator al unei organizalii internalionale cu profil educalional, care funcfioneazdin gapte ldri 9i care gi-a propus inilierea cursanlilor in arta afacerilor gi a investifiilor. in calitate de specialist in educafie, a vorbit de la cele mai importante tribune, la fel ca 9i Og Mandino, Zig 7995,

CADRANUL BAI{ILOR

Ziglar sau Anthony Robbins. Este creatorul jocului CASHFLOW in trei variante (pentru copii, adulli gi avansali), ce reproduce condiliile unei piefe reale gi ii iniliazd pe jucdtori in secretele lumii financiare.

SHARON L. LECHTER, coautoare a volumului de fald,

a

colaborat cu Robert Kiyosaki la urmdtoarele volume apdrute la Curtea Veche Publishtng: Tatd bogat, tntd sdrac (2000), Copil bogat, copil iste! (2002), Profeliile tatdlui bogat (2007), Tkndr 9i bogat (2007), inainte de a demisiona (2007), Cine mi-n luat baniiT (2007), Ghid de investifii (2007), $coala de afaceri (2007). Dupd ce a absolvit Summa Cum Laude Universitatea de Stat din Florida, oblinAnd o diplomd in contabilitate, Sharon L. Lechter s-a angajat la o mare firmd de profil. A devenit expert contabil la o companie Il apoi director de impozite la o companie nalionald de asigurdri. Este fondatoare a primei reviste pentru femei din Wisconsin. In calitate de solie 9i mamd a trei copii, s-a orientat spre inv5!5mAnt. impreuni cu inventatorul primei cdrfi electronice (talking book) a ajutat la extinderea acestei industrii. Este o pionierd in dezvoltarea noilor tehnologii care incearcd si readucd pe cAt posibil cdrtile in viala copiilor. S-a implicat din ce in ce mai mult in formarea celor mici, devenind o

in domeniul matematicii, al calculatoarelor, cititului gi scrisului. in prezent, igi concentreazd eforturile in direclia credrii instrumentelor educalionale necesare celor interesafi s5-9i militantd

imbunitdteascd educatia financiar5.

Ghidul tatdlui bogar p

entru lib ertate finan ciard Ediqia

all-a

Traducere din limba englezl, de

Daniel-Mihai Dunci

%h BUCURE9TI,2008

Dedicatie Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

KIYOSAKI, ROBERT Cadranul banilor : ghidul tatilui bogat pentru libertate financiari / Robcrt T. Kiyosaki impreuni cu Sharon L. Lechtcr. ; trad.: Danicl-Mihai Dunci - Ed. a 2-a. - Bucuresti : Curtea Veche Publishing, 2008 ISBN 978-973 -669 -612-1

I. Lcchtcr, Sharon

IL Dunci, Daniel Mihai (trad.) 336 174.4

,,Omul s-a niscut liber; dar pretutindeni el se afli in lanquri. se cred stipinii celorlalgi, dar nu-gi dau seama ci sunt mai sclavi decit acegtia."

Unii

jean Coperta colccqiei: GmnroN AND SvANS PRouuctroNs

www.griffon.ro

ROBERT T; KIYOSAKI with SHARON L. LECHTER, C.P.A. The CASHFLOW Quad.rant Ricb Dad's Guide to Financial Freed.om Copyright O 1998, 1999 by Robert T. Kiyosaki and Sharon L. Lechter

All rights rcserved. CASHFLO\7 is the tradcmark of CASHFLOX7 Technologies, Inc. @ CURTEA VECHE PUBLISHING,20A6 pcntnr prezcnta versiunc in limba romini

ISBN 928-973 -669-612-1

Jacques Rousseau

Tatil meu cel bogat obignuia si spuni: ,,Nu pogi fi cu adevirat liber decit arunci cind dispui de libertaie financiari.*

Apoi continua: ,,Libertatea e intr-adevir la dispozigia ruturor, dar are totugi un pre{.c Cartea de fagi se adreseali celor dispugi si pliteasci acest pre[.

Prietenilor no$tri cirqii Tatd bogat, tatd sdrac ne-a adus mii de noi prieteni in intreaga lume. Prietenia qi cuvintele lor binevoitoare ne-au determinat si scriem Cadranal Banilor, care este de fapt o continuare a lucririi mentionate mai sus. Prin urmare, dorim si mulgumim tuturor prietenilor nogtri, Succesul fenomenal al

vechi gi noi, pentru sprijinul enruziast pe l-a., acordat celor ""re mai extraordinare visuri ale noastre.

INTRODUCERE

In ce cadran vd aflayi ? Este cel potriait fentrw *red,aod,strd, ?

t

Sunteti liber din punct de vedere financiar ? Cadranwl Banilor este o carte scrisa special pentru dumneavoastri, in cazul in care aqi ajuns la o riscruce financiari pe drumul viegii. Daci doriqi si preluati controlul asupra activitigii pe care o desfiguraqi prezent, in vederea schimbirii destinului dumneavoastri financiar, eavd"va fi un ghid devotat. Iatd, Cadranwl Banilor:

in

Literele din fiecare compartiment reprezinti: A angajat L liber-profesionist - patron P I investitor

-

C.qlneNur

BANTLOR

Fiecare dintre noi aparqine cel puqin unuia dintre cele patru sectoare ale Cadranulwi.lJnde se situeazi frecare este un lucru determinat de sursa din care ii vin banii. Mulqi dintre noi se bazeazd.pe salarii, fiind deci angaiaqi, in timp ce algii sunt liber-profesionigti. Angajaqii gi liber-profesionigtii se situeazi in partea stinga a Cadranwlwi Banilor. Partea dreapta este rezervata persoanelor care i9i obqin banii din afacerile pe care le degin sau din investiqiile pe care le fac. Cadranul Banilor se refera la cele patru categorii de oameni care alcituiesc lumea afacerilor - cine sunt 9i ce anume ii face unici. El vi va ajuta sa identificaqi sectorul in care vi aflaqi in

prezent gi si definiqi traseul spre Punctul in care dorigi sa ajungegi, in demersul dumneavoastri citre libert aea financrati. Chiar daca libertatea financiara poate fi gisiti in toate cele patru cadrane, aptirudinileprevd,zute de ,,P" $i ,,I" vivot aiuta si vi atingegi obiectivele financiare mult mai rapid. Totodati, un ,,A" de succes ar trebui si devina, in acelagi timp, un ,,I" de succes.

Ce arei sd te faci cknd o sd fii mdre

?

Aceasti carte este, in multe privinqe, partea a II-a a volumulur Tatd bogat, tatd sdrac. Pentru aceia dintre dumneavoastri care nu atr citit Tatd bogat, tatd sdrac, trebuie mentionat ci se referi la diferitele lecqii pe care cei doi taqi ai mei mi le-au oferit despre bani 9i alegerile ce trebuie ficute in viaqa. lJnul era tatil meu biologic, iar celalalt era tatal celui mai bun prieten al meu. Unul avea studii superioare, iar celilalt renun{ase la gcoali dupa ce fusese exmatriculat din liceu. Unul era sirac, iar celilalt era bogat. Ori de cite ori eram intrebat ,,Ce vrei sa te faci atunci cind vei fi mare ?", tatdl meu cel erudit, dar sirac, imi reitera accca;i recomandare: ,,Du-te la gcoali, invaqa bine 9i ia notc bune, dupi carc gascgte-qi o slujba siguri." l-i .ccclnancla un drutn ?n viagi cAl'c, c.rttltrrnt ()ntlrtttt'tlu'i, irr {:i rritirt tstfcl:

Sfatwl tatdlwi sd.rac Tatil sirac imi recomanda sa devin ori un ,,A" (angajat) cu un salariu bun, ori un ,,L" (liber-profesionist) bine plitit, precum medicii, avocagii sau contabilii. Tatil meu cel si.rac era foarte preocupat de ideea constangei in salariu gi beneficii, cit 9i de aceea a siguran(ei in slujbi. Acesta este gi motivul pentru care geful sisocupa un post de oficial guvernamental bine pl;tit temului de educaqie in statul Hawaii. Pe de alta parte, tatil cel bogat, dar lipsit de educaEie, imi didea sfaturi total diferite. El imi recornanda astfel: ,,Du-te la ;coala, absolvi o facultate, clidegte o afacere gi invaqi si devii un investitor de succes." Ma indemna si rtrmez un dmm in viaga care, conform Cadranwlui, ar fi ardtat astfel:

Sfatwl tatdlui bogat

10

CanneNur BAMLoR

Aceasti carte descrie procesul mental, emoqional gi educagional pe care l-am traversat urmind sfatul 'atilui bogat.

Cui i

se adreseazd (tcedstd cd.rte

Cartea defata e scrisd pentru cei care sunr pregitigi si schimbe cadranele. Ea se adreseazd,inspecial p.rro"nilor care se regisesc in sectoarele ,,A" gi ,,L", dar intentio neazd. si devina ,,P" sau ,,I". Este recomand,atd celor dispusi si renunge la siguran(a unei slujbe gi si inceapi si-;i cladeasci siguranga frnanciari. Nu este o cale ugor de urmat, dar risplata de la capatul cilitoriei meriti tot eforml. Este o cilitorie spre libertateahnanciard. Cind aveam t2 am, tatLl cel bogat mi-a spus o povestioar; care mi-a servit drept ghid citre bunistare si libertate financiari. A fost modul prin care tatil cel bogat mi-a explic at dlferenqa dintre partea stingi a Cadranului, segmenrele ,A" gi ,,L", gi partea dreaptd", adici sectoarele ,,P" $i .I". Povestea suna afa: ,,A fost odatl. ca niciodati un situc oarecum bizar. Era o plicere si locuiesti in el, cu o singuri excepgie: localitatea nu avea apd, decit atunci cind ploua. Pentru a rezolva aceasti problemi o dati pentru totdeauna, inqelepqii sarului au decis si organizeze o licitaqie pentru a incheia un contract prin care si se asigure zilntc aprovizionarea cu apd. a localitiqii. Doi birbaqi s-au oferit si se ocupe de treabd., iar bitrinii au decis si ii insircineze pe amindoi cu aceasti responsabilitate. Hotirirea lor era argumentati de faptul ci pugini comperitie nu strici prequrile ar rdmine mici, in timp ce riscul ca satul si ramini vreodati fird, apl, ar fi redus considerabil. Primul dintre cei doi contractanti, pe nume Ed, s-a pus imediat pe treaba. A cumpirat doua galegi de oqel galvanizat qi a inceput si execute curse dus-intors pini la cel mai apropiat lac, aflat la o depirtare de 1,5 kilometri. Banii au inceput si vini imediat, in contextul in care lucra de dimineagi pini scara, scolind api din lac cu cele doui gileqi ale sale, pe carc lc golca intr-un bazin mare de ciment, aflat in sat. ln ficcarc clirnincaqri era ncvoit si se trczeasci inaintca cclorlalgi pcntru :r .sc asigurr ci rczcrvorul corrqinc suficicnti api, astfcl incit sji il('()pcrc nccc

INtRooucrnr

11

sitigile sitenilor. Muncea din greu, dar erafoarte fericit ci poate face bani si ci este unul dintre cei doi conrracrangi exclusivi ai acelei afaceri.

Cel de-al doilea cistigator al conrracfului, Bill, a dispirut pentru o vreme. Nu a fost vdzut luni la rind, fapt ce l-a bucurat foarte mult pe Ed, intrucit nu avea niciun fel de concuren{i. Tot profitul ii revenea lui. in loc si cumpere doud gileqi, in ideea de a intra in competitie cu Ed, Bill gi-a intocmit un plan de afaceri, a fondat o corporagie, a gisit patru investitori, a angajat un pregedinte care s;. administreze afacereagi s-a intors sase luni mai tirziu cu o echipi de constructori. ln decursul unui an, echipa sa a construit o conducti uriagi de oqel inoxidabil de la lac pini in sat. La fastuoasa ceremonie de deschidere, Bill a anuntat ci apa sa este mult mai curati decit cea a lui Ed. ii .ra cunoscut faptul ci existaseri nemulgumiri in legiturd, cu apa murdari adusi de Ed in sat. De asemenea, el a anuntat ci poate aproviziona satul cu apd,24 de ore din24, gapte zile pe saptimini. Ed nu purea aduce api in sat decit la sfirgit de siptamini, cind nu trebuia si meargd la slujbi. Apoi, Bill a precizat cd prequl siu va fr cu 75o/" mai mic decit cel al lui Ed, pentru o api de o calitate superioari, provenitd dintr-o sursi mult mai siguri. Sitenii au primit cu multi bucurie aceste vegti 9i au dat fuga la robinetul dela capd"tul conductei lui Bill. Pentru aface faqi concurenqei, Ed gi-a redus prequl cu75o/o, a cumpirat alte doui gileqi, le-a dotat cu capace si a inceput si care cite patru gileqi, la fiecare drum. in intengia de a ofeii servicii mai bune, el gi-a angayat cei doi fii pentru a-l ajutain turele de noapte si in weekenduri. Cind baieqii sdi au trebuit sd plece la facultate, el i-a luat deoparte gi le-a spus: " Si vi intoarceqi repede, pentm ci., intr-o buni. zi, aceastl afacere va fi a voastri >>. Din diverse motive, dupi ce au rerminat facultatea, fiii lui Ed nu s*au mai intors. itt acest context, Ed a fost nevoit sd, angajeze oamcni, insi n-a trecur mult timp si a inceput si aiba probleme cu ci Ei cu sindicatul. Angajaqii ii cereau salarii mai mari, bene-

12

CenuNur

BAMLoR

ficii mai multe gi il anunqau ci nu mai sunr dispugi si care mai mult de o singuri gdleatd,la un drum. De cealalti parte, Bill gi-a dat seama ci, dacd satul siu are nevoie de api, era foarte probabil ca gi alte sate si se giseasci in aceeagi situalie. $i-a revizuit planul de afaceri gi a pornit si-gi vindi sistemul de furnizare a apei rapid, ieftin, sigur gi de capacitate mare in sate din intreaga lume. Obqinea profit de doar un cent la fiecare gileati de api furnrzatd,dar livra miliarde de gnleli zilnic. Indiferent daci muncea sau nu, miliarde de oarneni consumau miliarde de gileqi de api, fecind ca banii si-i curga firi incetare in cont. Bill concepuse o conducti care si aduci nu numai api in casele oameniloi, ci 9i bani in contul siu. Bill a riit fericit pini la adinci bitrineqi, in timp ce Ed a rrudit din greu toati viaga, apisat de nenumirate probleme financiare. Sfirgit." Aceasti poveste despre Bill gi Ed m-a cdliuzit ani la rind. M-a ajutat de fiecare dati in procesul de luare a deciziilor cruciale. Ori de cite ori mi aflu in faqa unui moment important, mi intreb asdel: ,,Construiesc o conducti sau car gileqi ?" ,,Muncesc pe brinci sau lucrez inteligent ?' Rispunsurile pe care mi le-am oferit la acesre intrebiri mi-au asigurat libertatea financiari. $i acesta este subiectul cirqii defaqa. Se referi la ce trebuie si faceqi pentru a deveni un ,,P" sau un ,,I". Se adreseazd,celor care s-au siturat si care gnleqi si se simt pregiriqi si consrruiasci o conducti prin care si le intre bani in buzunare... nu si le iasi.

Aceastd uffte este strwctwratd. tn

tei pdrgi

Partea I: Prima parte abordend" diferenqele esen{iale dintre persoanele din cele patru cadrane. Se referi la motivele pentru care unii oameni graviteazd. in anumite cadrane gi deseori rimin impotmoliti intre graniqele lor, firi a-gi da seama de asta. Totodatl, vi va rjuta si identifica{i segrnenrul din Cadran in care vi aflaqi acum qi punctul in care vi. doriqi si fiqi pcstc cinci ani.

IurRooucpRe

13

Partea a ll-az Cea de-a doua parte d cdrlli vorbegte despre schimbarea personala. Se referi mai degrabd"la ,,crne" trebuie sa figi gi mai pu[in la ce trebuie sa faceqi. Partea a III-a: Cea de-a treia parte definegte cei Eapte pagi pe care ii puteqi urma pe drumul catre parte a dreaptd' a Cadranwlui. Vi voi impartisi altele dintre secretele tatilui bogat privind aptitudinile necesare pentru a fi un ,,P" sau un ,,I" de succes. Va voi ajuta sa alegeqi propriul drum spre libertatea financiara. Pe intreg parcursul cirqii voi continua sa subliniez importanqa inteligenqei financiare. in cazulin care doriqi si operagi in partea dreapta a cadranului, unde se afli segmentele ,,P" sl ,,I", trebuie si fiqi mai inteligent decit aceia care aleg sa rimina in partea stingi, cum ar fi ,,A' sau ,,L". Pentru a fi ,,P" sau ,,I", e obligatoriu si fiqi capabili si controlagi direcqia in care curge propriul flux de numerar. Aceasti carte este scrisi pentru oamenii care sunt pregitigi si practice

in propriile vieqi. Se adreseazi

celor dispu;i si renunqe la siguranqa unei slujbe gi sa inceapi si-gi construiasci propriile conducte, astfel incit sa atinga libertatea financiara. Ne aflam in zorii Erei Informaqionale, iar aceste vremuri ne vor oferi mai multe oportunitiqi ca oricind pentru dobindirea recompensei financiare. Persoanele inzestrate cu aPtitudinile prevazute de cadranele ,,P" $i ,I" vor fi cele care vor avea puterea de a identifica 9i profita de aceste oportunitegi. Pentru a avea succes in Era Informaqionala, o persoani va avea nevoie de cunogtinle in toate cele patru cadrane. Din picate, qcolile noastre au rimas in Era Industriali si ii pregitesc pe tineri doar pentru partea stingi a Cadranwlui. Daci va aflagi in cdutareaunor noi raspunsuri pentru a avansa in Era Informaqionali", atunci aceasta carte este scrisi Pentru dumneavoastri. Este scrisa pentru a vi insoqi in calitoria pe care rrmeazl, si o intreprindegi in Era Informagionali. Nu contine toatc rispunsurile... dar va va pune la dispozigie toati experienqa pc carc am acurnulat-o in calatoria mea dinspre partea ,,A-L" a ()atlrrtnwlu.i llanilar sprc partca scgmentclor ,,P" st ,,I". schimbari

14

CaoRlxur BAMLoR

-. Daci sunteli pe cale si porniqi intr-o calitorie spre libertatea financiara sau daci sunteti deja in mijlocul uneia, Jtunci aceasti carte este exact cea de care aveti nevoieln sem.r de mulgumire penrru ci aqi citit aceasta carte gi v-a[i imbogiqit cunostintele despre bani gi afaceri, vi ofer un material audio special intitulat :

,,Ce m-A tnadpat tatdl bogat despre inaestipii."

este oferitd in vederea extinderii orizontului dumneavoastri educaqional gi a explicirii motir,"ului penrru care creim produse educa-

tive pentru oameni ca dumneavoastri. Are un pret cu aminuntul de 19,95 dolari, dar noi v-o oferim cadou. Aceasti caseti nu prezinti ceea ce eu numesc strategii de inves-

tiqii pentru ,,clasa de mijloc"... si mi refer aici mai ales la cei care depind cu precidere de fondurile muruale. De fapt, prin intermediul ei veqi descoperi de ce oamenii bogaqi nu invesresc in fondurile mutuale. Ca 9i in cazul celorlalte produse pe care le promovim, facem tot posibilul penrru a ilustra diferenqele dintre modurile de gi.dire ale celor trei categorii principale de oameni: bogagii, siracii si cei ce aparqin clasei de mijloc... lisindu-vi apoi pe dumneavoasmodul in care si gindigi. P6ni ia urmi., unul dintre be-

tri si alege$

neficiile traiului intr-o socierate liberi este acela ci avem cu tolii posibilitatea de a alege si fim bogaqi, siraci sau oameni ai clasei de rnijloc. Decizia va apargine, indiferent din ce caregorie sociala faceri parte asti.zi.

www.richdadbook2.com gi poate fi a dumneavoastri gratis. Mulgumesc

I

I

Cad,ranul banilor

Este vorba despre o caseti educaqionali care prezinti in mod detaliat invi.titurile tatilui meu cel bogat in privinga investiqiilor. vi

Tot ce trebuie si facegi pentru a intra in posesia acestei audio este si vizitaqi website-ul nosrru special la

I'ARTEA

casete

CAPITOLUL 1

,rUe ce rcw rsd, lwaqi

o slujbdi"

in anul 1985, eu 9i sogia mea, Kim, am rimas pe drumuri. Eram gomeri gi din economiile pe care le ficuserim ne mai rimisesera puqini bani; cirqile de credit depigiseri plafonul maxirn; locuiam intr-o veche Toyota maronie cu banchete rabatabile care ne serveau drept paturi. La un sfirgit de siptimini, cruda realitate a inceput si-gi spuna greu cuvlntul: cine eram, ce ficeam si incotro ne indreptarn. Perioada in care am stat ferl, adepost a mai durat doui sipti.mini. Cind a constatat situaqia financiari disperata ?n care ne aflam, o prietend ne-a oferit o cameri la subsolul casei sale. Arn locuit acolo timp de noui luni" N-am dezvdlurt niminui situaqia noastri. itt ."n mai rnare parte a timpului, eu gi soqia mea pistram aparenta unei oarecare rrormalitigi. C6nd prietenii si rudele noastre au aflat de nenorocirea care se abituse asupra noastri, prima intrebare pe care ne-au rrdresat-o a fost: ,,De ce nu va luaqi o slujbi?"

[.a inccput, am incercat si le explicarn motivele, dar, in cele rrrai rnultc cazuri, nu ne-am putut face ingelegi. Atunci cind te lfli in faga cuiva carc prequie;te serviciul, e greu sa-i explici de ce rru i1,i rkrrcpti ur-rul.

18

ClnReltur BAMLoR

,,Dr cr, Nu vA r.u,L1r o sruynA?"

Ocazional, am avut cdteva slujbe mirunte, cigtigind ciqiva dolari de ici-colo. Dar am ficut-o numai pentru a nu rimine cu stomacul si rezervorul de benzini goale. Acei ciqiva dolari n-au fost altceva decit combustibilul care ne-a ajutat si inaintim spre un scop bine definit. Trebuie si, recunosc cd in momentele de mare indoiali, ideea unui loc de munci sigur, stabil, cu un salariu regulat, a fost tentanti. Dar pentru ci siguranla unei slujbe nu era ceea ce cautam noi, am ribdat, triind de pe o zi pe alta, pe marginea unui abis financiar. Acel an, 1985, a fost nu numai cel mai nefast din viaga noastrd, dar gi cel mai lung. Toqi cei care spun ci banii nu sunt importanqi, o fac penrru ci n-au triit foarte mult timp {dre ei. in a"." perioadi, eu 9i cu Kim ne-am certatqi ne-am contrat de multe ori. Teama, nesiguranta gi foamea supraincarci circuitul emo{ional al unui om si deseori ne certim tocmai cu persoana care ne iubegte cel mai mult. Pini la urmi, dragostea a fosr cea care ne-a tinut impreuni, iar legitura noastri de cuplu, cilita pe fondul greut;qilor, a devenir si mai puternici. $tiam incorro ne indreptam; singurul lucru pe care nu il cunoqteam era daci vom ajunge acolo. $tiam ci ne-am putea gisi, oricind, un serviciu sigur, stabil gi bine pletit. Amindoi eram absolvengi de facultate, aveam aptitudini valoroase qi o solidi eticd. a muncii. Dar nu asra ne doream; nu ciutam siguranga unei slujbe. Ceea ce urmiream noi era libertatea financiari. Pini in anul 1989 eram deja milionari. Cu roare ci in ochii unora piream a fi oameni de succes, noi simgeam ci inci nu ne indepliniserim visele. Nu arinsesem adevarata libertate financiard,. Acest lucru s-a intimplat abia in anu|1,994. Pe-atunci, nu mai trebuia si muncim nici md.car o zi din viaga. Exceptind eventualitatea unui dezastru financiar neprcvizut, amindoi

dcvcniscrim liberi din punct dc vcdcrc financiar. La vrcnlc, Kinr avca 37 tlc rrni, iar ct 47.

acca

Nu ai neaoie de bani

cct sd

faci bani

Am inceput aceasti carte cu relatarea perioadei in care nu aveam casi intruclt deseori aud oameni spunind: ,,Ai nevoie de bani ca si faci bani." Nu sunt deloc de acord cu aceasri afirmatie. Nu banii au fost cei care m-au ajutat sa devin dintr-o persoani fira casi in 1985 un om bogat in 1989, dupa care unul liber din punct de vedere financiar in 1994. Nu am avut niciun ban atunci cind am pornit pe acest drum, ba mai mult eram datori. De asemenea) pentru a deveni bogat nu e nevoie nici de o bund educaqie formale. Deqin o diploma care atesri ci am absolvit o facultate, dar vd" spun sincer ci atingerea libertaqii financiare n-a avut nimic de-a face cu ceea ce am invdtat la facultate. in niciun moment nu am simgit nevoia de a apela la cunogdnqele mele de matematici, trigonometrie sferici, chimie, frzrca, literatura francezd, sau engleza. Mulgi oameni de succes au renuntat la gcoalS inainte de a primi vreo diploma. Oameni precum Thomas Edison, fondatorul General Electric; Henry Ford, fondatorul Ford Motor Co.; Bill Gates, fondatorul Microsoft; Ted Turner, fondatorul CNN; Michael Dell, fondatorul Dell Computers; Steve Jobs,

fondatorul Apple Computer; gi Ralph Lauren, fondatorul Polo. Educagia de nivel universitar esre imporranri pentru profesiile tradiqionale, nu insi gi penrru modul in care acegri oameni au dobindit averi fabuloase. Ei gi-au dezvoltat propriilc afaceri de succes si exact asta ne striduiam si noi sa facem. Atwnci, de ce anume e nevoie

?

Deseori, sunt intreb at: ,,Dacd. nu ai nevoie de bani pentru

a

l:rcc bani, ier gcolilc nu ne invaqi cum si fim liberi din punct de vcdcrc finar-rciar, atunci de ce anume e nevoie ?" l{ispunsul mcu cstc invariabil acelaqi: E nevoie de un vis, de rnultri rlctcrrninar-c, clc a fi clispus sa invcqi repede.si dc abilitatea

rlc ir 1i lolosi l,r rn,rxirrrrrrrr;rptitr-rclinilc cu cxrc tc-n ?nzcstrat

20

CnoneNur.

BANTT.oR

,,De ce Nu vA ruaTl

Dumnezeu. Nu in ultimul rlnd, c nevoie sa stii din care sector al Cadranwlwi Banilor sa produci venit.

Ce este Cadranwl Banilor? Diagrarna de mai jos reprezinti Cadranul Banilor-

Literele clin fiecare segfilent reprezintS:

Care sector al Cadranwhi

,ud

?"

21

E adevirat ca ba.nii sunr ro[i la fel, dar felurile in care pot fi c.igtigaqi variazd,de la un cazlaakul. privind cele parru denurniri diferite ale fiecdrui cadran, v-aqi purea intreba: ,,Care dinffe cadrane imi aduce cel mai ,orr. ,r.iit ?,' Fiecare cadran se deosebegte de celelalte. pentru a produce, simulhn, venituri din mai multe cadrane esre nevoie de aptitudini diferite gi de personalitiqi diferite, chiar dacapersoaria din fiecare cadran e una si aceeasi. ,4. te transpune dintrjun caclran in altul este ca si cum ar juca golf dimine ati, iar seara ai asista la un

Pwte{i obgine aenitwi din toate cele patra cadrane

. cei mai rnulgi dintre oameni

-- invr:stitor

poate Ttrodwce verrit

sruJBA

spectacol de baler.

A angajat L -- liber-profesionist P patron tr

o

au potenqialul de a produce ve-

nituri din toate cele parru cadrine. Motivele i.nt.., alegem un anumit cadran din care si ne extrageri venitul"ur. de

!

Cadranwl Banilor reprezinti gama dc rnetode prin care sunt produgi banii sau venitul. Spre exemplu, un angajat cigtiga bani prin pi.strarea unei slujbe si prin munca pe care o depune pentru o persoani sau pentru o companie. Liber-profesionigtii igi obgin banii lucrind pentru ei ingigi. lJn patron deqinc o afaccrc care aduce bani, in timp ce investitorii isi traS; vcnitul din diversele investigii pe carele {ac -* cr: alte cuvinte, bani r;are p,roduc mai mulqi bani. Mctode]e cliferite de obqinere l'. urrr.ri vcnil iri,-:..'r;il:r tilrrrri rlc gindirc difcritc, alrilitirti pr:rct-ic,: t{i{.-, itr', r.',ti i',rlui::rritrrrrlc difcritc si gcnr-rri diltc,ritc dc: o,rrrrc'rri Iiit'c',rrr'()nr ('iltr;rs rlc lrrrrrl rlirttrt: cclc' pltt r.u t'utlr',urr'.

bazd nu prea tin de ceea ce am invaqat la gcoal;"; mai degrabi, e!9 au legituri cu punctele noastre forr., cu valorile, ,hLi.irnile gi interesele noastre esen(iale. Aceste diferenge primordiale sunt cele care ne atrag sau ne tin departe de unele dintre cele patru cadrane. $i totugi, indiferent de activitatea noastri profesionali, existi posibilitatea de a rnunci in roate cele patru Jad."rr.. IJn medic, de.pildd, poare alege si obgini venit iin ipostaza unui ,,A.. _ adici de angajat al unui mare spital sau mrincind in cadrul unui servrciu guvernamental de sinitate publici. Tot ca ,,A.., poate fi medic militar sau se poare angajainir-o agengie de asiguri, i, care are nevoie de un doctor in cadrul personalului" . Acelagi docror, .insi, ar prrt." decide si cigtige bani din ipostaza de ,,L", adici de liber-profesionist. Astfef el ar putea sa-si practice meseria in sistemul privar, infiinqAnd un cJbinet prop.riu, angajdnd personal qi formindu-gi o listi c, clienqi l'ideli. Totodati, medicul nostru ar putea hotiri si devini. un ,,p.. _ s:i aiba propria clinica sau propriul laborator, a'gajand .o"lqi lcgi clc brcasli care si profcsezi penrru el. Acest -"a;. ar purca :rngljir q;i un rnrrragcr cxrc si-i adrninistrczc afaccrcr. lr.,â<,,,.rr

22

CnoRlxur BAMLoR

caz, medicul respectiv ar detine o afacere, dar nu ar fi nevoit si lucreze in cadrul ei. Mai mult, medicul ar putea decide si fondeze o afacere care si nu aibi nimic de-a face cu lumea medicali, in timp ce ar practica medicina intr-un alt loc. itt a.ert caz, medrcul gi-ar atrage venituri din doui rpostaze diferite, ca ,rAtt gi rrP". Ca ,,I", medicul gi-ar putea genera venituri din investiqii ficute in alacerea altcuiva sau in domenii precum bursa, praqa de obligagiuni sau valorile imobiliare. Cuvintele importante sunt ,,genereazl" venituri din". Nu conteazd" atit d,.e mult ceea ce facem, cit metoda prin care ne obginem veniturile.

Metode diferite de generare a aenitwlai

Mai mult decit orice, diferenqele personale intre punctele forte, valorile, slibiciunile si interesele noastre esentiale sunt cele care afecteazd alegerea cadranului ca.re ne va genera venitul. IJnora dintre oameni le place si fie angajagi, in timp ce algii nu suporti ideea in sine. Unii oameni adora si deqini o companie, dar nu doresc si fie cei care o conduc. Altora le place si fie patroni si, in acelasi timp, si administreze companiile pe care le deqin. Sunt oameni care preferi investigiile, in timp ce alqii nu vid intr-o astfel de activitate decit un risc uriag de a pierde bani. Cei mai multi dintre noi au cite puqin din fiecare. A obgine succes infiecare dintre cele patru cadrane inseamni, adeseori, a redirectiona unele dintre valorile noastre fundamentale.

Putegi fi. bogat sau sdrac tn toate cele patrw cadrane Este important de observat ci putegi fi bogat sau sirac in toate cele patru cadrane. Existi persoane care cigtigi milioane de dolari gi altele care egueazi in fiecare dintre cele patru cadrane. A fi intr-unul sau altul dintre cadrane nu Harantcaziin mod obligatoriu succesul financiar.

,,DE cE NU vA LUATI

o srulnA ?,,

Cadranele nw sunt egale intre ele Cunoscind trisaturile diferite ale fiecirui cadran,veti avea o imagine mai clari in privinga cadranului sau a cadranelor care vi se potrivesc cel mai bine. De exemplu, unul dintre numeroasele motive pentru care am _ ales si activez cu precadere in cadranele ,,P" $i ,,I" a fost reprezentat de avantajele din domeniul taxelor. in general, p.rsoanele care lucreazdin partea stlngi a Cadranwti; d;rp"i de p_utTe cii legale de a eluda taxele. in schimb, in partea dieaptd, a Cadranwlui acestea exista din abunden$. Luind hotirirea de a-mi extrage veniturile din cadranele ,,P" fi .I", am putut obgine bani intr-un ritm accelerat gi am avut posibilitatea de i^ce ^ ace$ti bani sa lucreze in continuare pentru mine, fara afi nevoit si renunt la o mare parte din ei, pentru plata taxelor.

Moduri diferite de a cil;tiga bani Cind oamenii ne intrebau,

pe mine gi pe Kim, de ce nu avem o casi, le raspunde am c6 motivul il reprezintd ceea ce :rrtelbogat m-a invaqat in privinta banilor. Penrru mine, banii au fost intot-

deauna importanqi, dar nu mi-am dorit si muncesc toatd, viaqa pentru a-i obtine. De aceea nu am vrut si-mi iau o slujbi.. Daci bra si devenim cetigeni responsabili, eu gi Kim ne doream ca banii si lucreze pentru noi, nu si ne irosim viegile trudind noi pentru ei. Acesta este morivul pentru care Cadranul Banilor este atit de important. El face distincqia dintre modalitiqile diferite prin care banii pot fi generati. Existi cii de a fi responsabil gi d" .r., bani, altele decit cea in care trudegti din greu pentru ei. "

Tapi diferigi

-

idei diferite despre bani

Tatal meu cu studii superioare era condus de conving erea cd banul e ochiul dracului, ci a incerca sa obqii profituri uriage inscamni a fi lacom. S-a simgir extrem de jenat atunci cind z)trclc au public;rr articolc clcsprc salariul pc carc il ciqtigi,

C.tpt.truut, BANrr.orr

,.Dr cr Nu vA I u,\l I o sLUJtA

intrucit era de pirere ci este platit prea bine in cornpararie cu profesorii pe care ii avea in subordine. Era un orn bun, onest gi muncitor, care a facut tot pc,sibilulpentru a-si ap,ira ptinctul dc vederc: banii nu sunt cel rnai important lucru in viata.

Tat6l mell clr studii superioare, dar totusi siirac, obignuia sI spuni: ,,Nu mi intereseazi banii." ,,Nu voi fi niciodata bogat." ,,Nu imi pot permite acest lucru." ,,Investiqiile sunt riscante." ,,Banii nu inseamni totul in viat"i.."

Banii tntre{in vid{a Tatal bogat avea un punct de vedere diferit. Considera ci e o prostie si-qi irosegti viaqa muncind pentru bani gi sa pretinzi ci banii nu sunt importanti. Tatal cel bogat era de pirere c5. viaqa este mult rnai importanta dccit banii, dar cd. banii sunt importanti pentru intretinerea ei. Deseori, el spunea astfel: ,,O zi are un numdr limitat de ore, iar noi nu putem face altceva decit si rnuncim din greu. De ce sa trudim pentru bani ? invaga sa faci bani gi sa-i pui pe alqii si munceasci pentru tine" Doar a;a vei putea fi liber sa faci lucruri cu adevirirt irnportante."

Pentru tat5l meu cel bogat,lucrurile importante erau: 1. Sa aibi tirnp la dispozigie pentru a-si creste copiii. 2. Sn aiba bani pe care sa-i doneze organizaqiilor de caritate

gi

cu care sa finanteze proiectele pe care le susqinea" 3. Si creeze noi locuri de rnunci gi stabilitate in comunitate. 4. Sn aiba tirnp gi barii pentru a se ocuipa cle propria silnatate. 5. Si poati cdlitori prin lume, aiituri de femilia sa. ,,Aceste lucruri necesiti bani", imi sptulce r-atil ccl l;ogat. ,,Dc accea, banii sunt irnpclrterrti pcll[rLr nrirrc. l]rlnil sr.rrrt irrrpor'tangi, dar nu vrcall s:i-rrri iroscsc trxrtri vi:rtl rrrurrr-irrrl 1lc'rrtrrr a-i rt[lqi rrc."

?,.

25

Alegerea cadrarcelor

unul dintre rnotivele pentru

care eu gi sogia mea ne-am axat ,,I" in perioa
financiare si profesio'ale ale fieci.rul cadran.' caclranele din partea dreapta - ,,P" gi ,I" - imi ofereau cca mai buna oportu_ nrtate pentru succes si libertate financiari. I'.acelagi timp, la varsra de 37 de a'i, experimenrasem rieja egecul in toatc cele patru cadrane, lucru ce Li-" p.rmis si-rni inqeleg rnai hine -temperamentul, preferingele, antipatiile, punctele forte gi sl5biciunile. $tiarn in ic cadran ma incajr ez ctl mai bine.

Pdrin{ii sunt ddevdraqii invdydtori

ci'd eram doar copil,^tatal rneu cel bogat ficea descori referire la cadranwl ''Banilor. imi explica difereiga dintre o persoani care are succes in partea stinga si una a carei reugiii se produce in parrea dreapra. Dat fii'd ii destul de rinar, 'u prea acordaln mare aten{ie lucrurilor pe"rnca'e nii lc spunea. Nu inqelegeam diferenga intre rnentalitatea unui angajatgi".n n ,rr.rri om de afacert- La acea vrerrle, eram mai pr.olup"i de cum si supravieguiesc ?n gcoali, decit de felul in .ar. gittd.sc oamenii. Cu toate acestea, i-arn ascuitat cuvintele ,ri, pan; la urmi, acestea au.inceput si capete se's. Aflandu-mi intre doi taqi clinamici gi de succes, sernnificagia lucrurilor pe care mi le .spuneau imi deve'ea din ce in ce mai clari. ceea ce m*a ficut ?nsi.. si ofserw 9i sa ingeleg diferentele dintre parrea ,,A_L.. a cadranulwi gi partea ,P-I" a fost de fapt lor. La ".ii,rirur., i.ccput, diferentele au fost destul de uedeilusite, dar mai tirziu .ur r{cvcnit clalc. I]" cxcnrplu, una dintre lectiile dureroase pe care ie-arn triit ir tirrcrcr,c lfirst lcgata de timpul pe care fiecare c{intre cei cloi trrli il avc'ir le cli.spoziqic pcrrrlr a-l pctre.c imprcuni cu ,ni.c. in ('()rt('xl.lirr r:'r'c'rlcvr:'crrn <.li'ccir cc nrai inrp'r-t,anqi si rr.r:ri rlcr

26

CeonaNur

,,DE ce rrru vA rue,1r

BANTLoR

faptul ca unul dintre ei avea tot mai puqin timp pentru a-l petrece cu soqia si cei patru copii ai sai. Tatil meu natural era mai mereu plecat, participind la intruniri sau gribindu-se spre aeroport pentru a participa la altele. Cu cit succesul siu crestea, cu atit mai putine mese luam impreuni, in familie. Sfirgiturile de siptimina gi le perrecea acasi, dar nu cu noi, ci in biroul siu ingust si aglomerat, ingropat in hirtii gi succes, a devenit evident

dosare. +

In contrast, pe misuri ce succesul siu crestea, :atel cel bogat avea din ce in ce mai mult timp liber la dispozigie. Unul dintre modvele pentru care arn invaqat atit de multe despre bani, finanqe, afaceri si viaga a fost acela cd. tatil cel bogat a avut din ce in ce mai mult dmp liber pentru copiii sai si pentru mine. Un alt exemplu este urmetorul: ambii tagi produceau bani din ce in ce mai mulqi pe masurd ce succesul lor.era mai pronuntat, dar tatal meu biologic, cel cu studii superioare, se afunda tot mai mult in datorii. Prin unnare, a inceput s5. tragd, si mai tare, ceea ce l-a facut si se trezeasca intr-o clasa de salariaqi cu impozite pe misura sumelor cigtigate. Bancherul si contabilul l-au sfatuit si cumpere o casi mai mare, pentru a beneficia de aga-zisa,,scutire de taxe". Tatal mcu a urmat aceasti recomandare 9i a cumpirat o casi mai spatioasi, motiv pentru care a inceput si se spetcasci muncind, pentru a o putea pliti. Toate acestea l-au indepartat si mai mult de farnilie. Situaqia tatalui cel bogat era diferita" Veniturile sale cregteau de la o zila alta, dar taxele pe care le plitea erau tot mai mici. Se folosea, la rindul sau, de serviciile unor bancheri ;i contabili, dar sfaturile pe care le primea de la acestia erau total diferite fatd, de cel primit de tatal meu cel cu studii superioare.

Principalwl motia Realitatea e ci forqa care m-a ginut departe de partca stanfli a Cadranului a reprezentat-o ceea ce i s-a intimplat tatalui nrcu cu studii superioare, dar sirac, in cuhnca caricrci s,rlc. [-a inceputul anilor'20 absolvi.scrn la, Ill
For[ele Marine, in ideea de

o sru;nA

?n

27

participala rdzboiul din vietnam. in funcqia de pef al sistemului de educagie din statul Hawaii, ceea ce-insemna cd era membru al echipei guvernatorului. intr-o seard,, in timp ce mi aflam in camera mea de la unirare, am primit un teljon din partea lui. ,,Fiule - mi-a spus el am sa demisionez din acest post si voi candida penrru funcqia-de locqiitor al guvernatorului siatului Hawaii, din partea Partidului Republican." Am inghigit in sec, dupi care l-am intrebat: ,,Vei candida impotriva gefului riu ?" ,,Exact", mi-a rlspuns el. ,,De ce ?", a fost intrebarea mea. ,,Republicanii nu au nicio gansi in Hawaii. Partidul Democrar si sindicatele au o influenta

Tatil meu cel educat

foarte mare

in

a

fusese deja numir

zond"."

.$tiu, fiule. $tiu ci nu avem nicio sansi de reusiti. Judecitorul Samuel King va candtda pentru postul de guverrrator, iar cu voi lupta alituri de el in cursa electorala." ,,De ce", l-am intrebat iarigi. ,,De ce candidezi impotriva ;cfului tiu, daci gtii ci vei pierde ?" ,,Deoarece constiinta ma obligi si fac acest lucru. Mi deranjeaza jocurile pe care le fac acegti politicieni... ,,Incerci si spui ci sunt corupqi ?", l-am intrebat. ,lN, vreau si spun asta", a rispuns tatil meu biologic. Era un .barbat onest, condus de morali, care rareori vorbea-de riu pe cineva' Fusese intotdeauna un diplomat. Cu toate acest ea, am sirngit din tonul vocii sale cd" era supirat gi furios arunci cind a s1-rus: ,,Ceea ce vreau sd" zic e urmitorul lucru constiinta ru-mi di pace cind vid ce se petrece in spatele -cortinei. Nu nr-as putea suporta daci m-as preface ci nu vad nimic si nu as Iua nicio masuri. Slujba gi salaiiul pe care il primesc nu sunr l; It'l dc importante precum congriinq;." Dupi o ticere prelungi, mi-am dat seama cd tata era hotirit. ,,Succcs", i-am urat cu o voce joasa. ,,Sunt mindru ca daidovadi
28

CeoReNur

BANTLoR

,,De

ficut tot posibilul ca tatdl meu si nu mai obqini nicio slujbi in cadr-ul guvernului statului Hawaii... lucru care s-a gi intirnplat. La virsta de 54 de ani, in timp ce eu mI aflam ?n drum spre Vietnam, tata a inceput sa-gi caute o noui slujbn. Agadar, la o virsti mijlocie, tatil meu se afla in ciutarea unui

nou loc de munci. A trecut de la slujbe cu ritulaturi mari gi salarii mici la altele cu titulaturi la fel de pompoase, dar salarii gi mai mici. A fost director-executiv IaXYZ Services, o organizagie non-profit, dar qi director administrativ la ABC Services, o alti organizagie non-profit. Era un barbat inalq extrem de inteligent 9i dinamic, care insi nu mai era dorit in singura lume pe care o cunostea cea a

-

angajaqilor guvernamentali. A incercat si puni bazele citona afaceri mici. Pentru o vreme, a fost consultant, iar la un moment dat a curnpdr^t o francizd" faimoasi, insi a eguat de fiecare dati. Pe misuri ce imbitrinea, puterile incepeau sa-l piriseasci, la fel ;i imboldul de-a o lua de la capit; lipsa de voingi devenea din ce in ce mai pregnanti dupa fiecare afacere e$uata. Era un,,A" de succes, care incerca si supravietuiasca in ipostaza unui ,,L", un cadranin care nu beneficia nici de pregitire gi nici de experienli 9i pentru care nu fusese croit. El iubea lumea educaqiei publice, dar, din pdcate, porfile acesteia i se inchiseseri. Interdicqia de a mai fi prjmit in institugiile guvernamenrale se pisrra, tacit, in vigoare. In unele cercuri, expresia folositi pentru o astfel de situaqie e,,afi pe lista ncagri.". In lipsa Protecgiei Sociale si Asistengei Medicale, ultimele sale zile pe pimint ar fi fost un dezastru absolut. A murit frustrat gi oarecum furios, dar cu constiinta curati. Ce m-a determinat, asadar, si merg inainte in cea mai neagri perioadi a viegii mele ? Tocmai amintirea chinuitoare a tatalui meu cu studii superioare, stind acasi gi agteptind si sune telefonul, striduindu-se si obqini succesul in lumea afacerilor, o lume despre care nu gtia absolut nirnic. Acesta este unul dintre motive, iar altui este reprezentat de amintirea plini de bucurie a tatilui meu bogat, care, pe misuri ce inainta in virstl, devenea tot mai fericit si mai prosper. La cei 54 de ani ai sai, in loc si decadd,, tatil cel bogat inflorea pur gi

ct

Nu vA lue:rr o srulnA

?,,

29

Fuscsc'

bogat si i'ainte, clar acum crevenise urrrabog;rt. ]Tpt" Ltar.ele e,ra' pli'e de gtiri despre el,

omul carc cumpirase col_,"1_ paniile vaikiki gi i\,{aui. A'ii pe care ?i declicase cu'mericurozitate investiqiilor gi dezvoltarii^rno, afaceri clicleau acurrl roade. I,n scurt a'ea si devina unul dintre cei mai bogaqi oaineni Jimp, din Insulc.

Micile diferenye d.eain marile diferenpe Mulqumita tatilui. mcu ccl bogat, care mi_a explicat _

Ca.dranul, am purur distinge rnicile diTerenge ce devin diferer.te uriase atunci cind sunt misurate in a'ii pe care ; ;";;;;;;;; perrece muncind. l,4ulq'rnita cadv"anulwr., lr' ;tiut cf important e nu si decid ce vreau sa fac, ci ce vreau sa devin de-a'lu'g,l anilor de munca. in clipele cele mai sumbre, ceea ce ,rr_" mgrg i'aintc a fost aceasri intclcgcr.c profundi, ",rro, 9a aliiuri cic iecqiile primite din partea a cloi taqi pr"t"rrri-i.

Cadranwl Banilor nw e un simplot cadran Cadranwl BaniLor va litere.

i'seamni'rai mulr decit doua rinii si cite-

30

,,De cn NU vA ruATr

CaoR,rrrtur- BANTLoR

Daci

privi aceasti simpli diagrama dincolo de suprafaqa, veli descoperi nu numai lumi complet diferite, ci gi moduri diferite de a privi lumea. Din ipostazaunet persoane care a privit lumea atit din partea dreapta a Cadranwlui, cit gi din partea stingi, vi pot spune sincer ci lumea se vede diferit in funcgie de partea cadranului din care o privegti. Cartea pe care o aveqi in

miini

veqi

trateazd" tocmai aceste diferenqe. cadrane nu e mai bun

Niciunul dintre

decit celelalte... fiecare

are slabiciunile si punctele lui forte. Aceasti carte a fost scrisi pentru a vi permite si aruncaqi o privire asupra celor patru cadrane ;i asupra dezvoltirii personale necesare pentru obginerea succesului financiar in fiecare dintre ele. Speran\a mea este ci

ve[i ajunge la ingelegerea necesari pentru a alege calea financiard" care vi se potrivegte cel mai bine. Multe dintre aptitudinile indispensabile succesului in partea dreapti a Cadranwlwi nu sunt inv;qate la gcoala, ceea ce explici de ce oameni precum Bill Gates de la Microsoft, Ted Turner de la CNN si Thomas Edison au renun{at de timpuriu la gcoali. Aceasti carte va identifica temperamentul person al, cit gi abilitngile necesare obginerii succesului ca ,,P" $i ,I" in partea dreapti a Cadranului. Mai intii, voi oferi o imagine generali a celor patru cadrane, iar apoi voi descrie aminunlit segmentele .P" gi ,,I". Existi deja o sumedenie de cargi care explici ce trebuie sa faci si cum trebuie si fii pentru a avea succes in partea destinata lui ,,A" $i .L". Dupa citirea acestei carqi, poate ca unii dintre dumneavoastri vor dori si faci. o schimbare in modul prin care i9i cigtigi banii, in timp ce algii vor fi fericigi si rimini acolo unde sunt. Poate c; veli alege si operaqi in mai multe cadrane, eventual in toate cele patru. Nu suntem identici, motiv pentru care niciunul dintre Ladrane nu este mai important sau mai bun decit celelalte. in fiecare sat, oras,, metropola sau naqiune din aceasti lume este bine ca oamenii si opereze, separat, in toate cele patru cadrane, astfel incit sa asigure stabilitatea financiari a comunitagii. Totodati, pe misuri ce imbitrinim ;i ne diversificam experienla, interesele noastre se schimbi. Am observat, de pilda, ca mulli tineri care tocmai au terminat $coala sunt fcric:iti clrci

o

SLUJBA ?"

31

obqin o slujbi. Totusi, dupi ciqiva am, unii dintre ei isi dau seama ci nu sunt interesafi si urce scara ierarhici a companiei sau.igi pierd interesul fagd de domeniul in care activeazd,.,{.".r,.

schimbiri de virsta gi experiengi ii determini, deseori, p. meni sd .1":" ""_ provoc;ri gi noi cii de d.zrroit"r., ,..olrp.rr_ l":fericire si financ.iari. gi personah. Sper ca aceasti carte si vi ofere idei noi de atingerJ a obiectivelor dorire. Pe scurt, carte^ de faqi nu se referi la situatia de a avea o casi, ci la gisirea uneia... o casi intr-un cadran sau iln multe

cadrane.

CAPITOLUL 2

Cadrane diferit€.,,

odmeni-diferiyi pogi invi.p un ciine bitrin si faci noi giumbuslucuri.., . ..Nl obignuia si-mi spuni tatil cu studii superioare. Am incercat de citeva ori sa_i ."pii. cit de bine am purur Cadranul Banilor, incercind se-i arrt noi direcqii financiare. Apropiindu-se de virsra de 60 de ani, igi dadea ,."-" li--utr" dintre visele sale vor ramine neindeprinir.. ri""i.rl* Jistei negre" pireau si fi depngit sfera guvJrrrului. irr..p,rr" si se Lreaci singur pe acea listi. ,,Am incercat, dar nu a mers.., imi spunea. Tata se referea la tentarivere sare de:a obgine succesul in carl ranul,,L" intermediul propriei sale ;"*ri ;i; [orr"r" :prin rrnui consultant privat _, .a! ;iir, ."dr"rrul ,,p.., .i"Jigi irrrr.r_ trsc o mare parte a economiilor de-o viaqi intr-o faimoasi frant'iz,i de ingheqati, care a esuar. Iriind un om inteligent, a inqeles ra nivel conceptuar ci fiecare rli'tre cele parru cadrane ,recesita aptitudini tehrrice diferiie. Stia t:ri lc poare dobindi prin inviqare daci ar fi vrur, d"r;";";;.I; il irnpicdica si. faci acesr lucru. lntr-o zi, Ia masa,d,e pri,nz, am discutat cu tatdl cel bogat .lt'sprc taril mcu crudit.

34 ,,Tatdl

C,crRaNuL BANrr.oR

tiu

gi cu mine suntem oarneni diferiqi la baza", imr

spuse el. ,,Chiar daca suntem amindoi fiinqe umane cu temeri, indoieli, credinge, calitagi gi slibiciuni, reacgionirn si manevrim aceste aseminiri esentiale... in mod diferit." +. ,,Imi poti ar5.ta care sunt aceste diferenqe ?", l-am ?ntrebat. ,,Nu la masi", mi-a raspuns el. ,,Important e si gtii ci felul in

care reacqionam in faqa acestor diferenqe ne determina si riminem intr-unul sau altul dintre cadrane. Cind tatal tdu a incercat si se transfere din cadranul .. A ', in cadrauul .. P tt, a putut ingelege acest proces din punct de vedere intelectual, dar nu l-a putut stipini ernolional. Cind lucrurile au ?nceput si scirgiie, cauzindu-i pierderi financiare, nu a stiut ce si faca pentru a rezolva problemele... rnotiv pentru care s-a intors in cadranul in care se simgea cel mai confortabil." ,,Cadranul " A " si uneori .. l r>", am adiugat eu. Tatil cel bogat a clatinat din cap in sens afirrnativ. ,,Cind teama de egec gi de a pierde bani - o teaml pe care o impartigim amindoi devine acut; inliuntrul nostru, el alege si caute siguranta, in timp ce eu aleg si caut libertatea". ,,Iar aceasta este diferenga fundamentali", am spus eu, ficAndu-i semn chelnerului sa ne aduca nota de plata. ,,Chiar daci suntem cu toqii fiinte umane - a reluat tatil cel bogat cind vine vorba de bani;i de sentimentele legate de ei, -, fiecare reactioneazi in mod diferit. Deseori, felul in care reactionim in faga acestor emo{ii determini alegerea cadranului din care dorim si ne extragem venitul." ,,Cadrane diferite."" oameni diferigi", am zis. ,,Exact", a confirrnat tatdl cel bogat, in timp ce ne ridicam gi ne pregateam sa iegim din restaurant. ,,Dacd. vrei sa ai succes in oricare dintre cele patru cadrane, este insuficienta cunoagterca aptirudinilor tehnice. Mai trebuie si cunogti diferentele esen{ialc care ii determini pe oameni sa aleagi un anume cadran. Odati ce ingelegi acest lucru, viata iqi va fi mult mai ugoari." In timp ce valetul ii aducea tatilui cel bogat magina, nc-iun strins miinile si ne-arn luat la revedere. ,,A, inci un lucru", am spus cu repezit. ,,Orc't,i c:i tnta sc vlt putce schinr[l,r vrcod:rti ?"

Ceoneur DrFERrrE...

oAMENT

DTFERTTT

35

.,,Desigur", a rispuns tatil cel bogat. ,,Oricine se poate schimba. Dar transpurrerea dintr-un cadran intr_altul nu se aseamini deloc cu schimbarea unei slujbe sau a unei foofesii. schimbarea cadranelor presupune deseori o transform are radical.d a ce€a ce egti, a feiului ir, .ur. gindegti gi ..l.ri 1r, .ur. privegti lumea. Sch.imbarea- poare pirru fn"id " p.rrrru .r*, i' timp ce penrru alqii poate fi'un chin. Art" perrtr., .i pri_ii o cu braqele deschise,ln timp ce ceila\i i ,. ild;;irr.r". I'iT.:" Schimbarea cadranelor este determînati de multe ori d. experienqele cruciale din viaqi. Aceasti schirnbare esre ra f.id.-profundi ca gi p-ovestea veche de secole a omiziicare devine fruture. Nu te transformi doar ru, ci si prietenii tni. Chia, d"."rr.i p;._ tra legitura cu vechii prieteni, olirilo, l. . ,r"p"*Uif ,; f'aci aceleagi lucruri .u." le fac fluturii. "pro"f. Rg"drr, ,.ii*U;r;t. f. sunt intr-adevir unele semnificative, ceea c. ,,i de ce nu loarte mulgi oameni hotirisc sale facd,.,, ""pli"i Valetul a inchis portiera si, in timp ce masina se indepirra, am . r iirnas locului cu gindul la acesre diierente. Ce swnt diferengele

?

. Cum ne putem da seama ci un om este ,,A.., ,,p,,, ,,L,, sau ,,I.. l'r'ri a cunoagre prea multe lucruri despre el ? o -oJaritate este .rccca de a-l asculta cu atentie. L/na dintre abilitiqile e"tr"ordinrre ale tatilui meu cel bogat ('r:r Aceea cd putea ,,citi.. oamenii, chiar daca tot el spunea ci ,,nu 1'.,qi judeca o carre d?l: d"p1 coperqi... T"ril ;j;;;"i'." ;i I lt''ry Ford, nu beneficiase de o educagie ,up"rir"r;l J", sr;" r r.r .si angajeze qi sa lucreze cu oameni c"re^benefi.i"r.r;.'ri e cxplicat de multe ori ca.gtiinga d,e auni oameni inteligengi 'i ',i ,lc a-i face sa lucreze in echipi a fost ',,r1,' t'alitiqi. "", d;;;;friffif.f. lrrcji dc cincl aveam noui ani, a inceput si mi invege aptitu_ ,Ir i lt' rcccs.r-c ati'gcrii succesului in cadranel. .t;; qi,,f ;iU", 'lltrlr('irccstc.l c'a irccca de a patrunde dincolo de ,,coaja.. unei ll('r s()illl(: ;i rlc a-i rlc.sc.Pcri ,,.niczul,.. Tatil cel b,rf"t .rl;pnu;" rr

CADRANUL BANILOR

si spuna: ,,Daci ascult cuvintele unei persoane, ii pot

C.toRarve DIFIRITE... oAMENI

vedea

9r

simqi sufletul."

Prin urmare, de la virsta de noua ani, am inceput sa stau alituri de el atunci cind angaja oameni. Din inter-viurile pe care le lua candidagilor, am invigat si ascult, acordind atenqie nu neaparat cuvintelor rostite de acegtia, ci valorilor fundamentale care reiegeau din ele. Valori despre care tatil tneu cel bogat spunea cd.rzvordsc din suflet.

Cu'uintele cadranulwi,,

A"

provine din cadratrul ,,A", adica un angaiat, ar putea spune ceva de genul: ,,Caut un loc de munci sigur, stabil, cu un salariu bun 9i

O persoand

avantaje pe

care

misuri."

Cw'uintele cadranului,L" O persoani care provine din cadranul ,,L", adici un liber-profesionist, ar putea spune ceva de genul: ,,Munca mea valoreaza 35 de dolari pe ori'" Sau: ,,Cornisionul meu de baza este de 6"/" din pregul total." Sau: ,,Nu prea se mai gisesc oameni care sa-gi doreasca sa munceasci gi sa faca treaba aga cum trebuie-" Sau: ,,Am investit mai mult de 20 de ore in acest proiect."

Cwuintele cAdranwlwi,,P" O persoand.

care

provine din cadranul ,,P", adici un Patron'

ar putea spune ceva de genul: ,,Caut un nou pregedinte care

si-mi administreze afacetea-"

Cwaintele cadranwlui,,l" provine din cadranul ,,1", iltlici rtlr ittvcstitor, ar putca spultc ccva dc gcnul:

O persoana

care

DTFERITT

37

,,Fluxul meu de numerar se bazeazd pe o rata de randament intern sau pe o ratd, de randament net ?"

Cuvintele sunt instrwmente Odatd ce tatdl meu cel bogat realizace fel de persoani este, in esent;, cea pe care o intervieva, qtia - cel pugin pentru moment ce igi dorea cu adevirat persoana respectiv; qi". de ofe-rit. "rea de asemenea, ce cuvinte si uilizeze atunci cind se $tia, adresa candidaqilor. ,,Cuvintele sunt instrumente extrem de puternice", obignuia el si spuni. Ne rearnintea mereu, mie gi fiului siu, urmitoarea idee: ,,Daci. vrei sa fii lider, trebuie si fii maestru in stapinirea cuvin-

telor." _ Prin urmare, o aptitudine obligatorie pentru a fi un ,,p.. exceIent este aceea de a fi un rnaestru intr-ale cuvintelor, adici si gtii ce fel de cuvinte au efect asupra fiecirui rip de persoani. El ne_-a inviqat mai intii sa ascultim cu atenrie cuvintele pe care le foloseste cel care ni se adreseazd,,intrucit abra apoi vom gti ce cuvinte trebuie si folosim gi cind si le folosim, aitfel incit si le raspundem in cel mai eficient mod cu purinqi. Tatil cel bogat ne explica: ,,IJn cuvint ar putea emotiona o anume persoani, in timp ce acelagi cuvint ar putea si o inhibe pe alta." Spre exemplu, cuvintul ,,risc" poate declansa entuziasm in cazul unei persoane din cadranul ,,I", pe cind cuiva din cadranul ,,A" i-ar putea provoca un sentiment de teami. Pentru a fi un mare lider sublinia raril cel bogat rrebuie, -cuvintele rnai intii, si fii un bun ascultitor. Daci tr*, "r.rrlqi I'.losite de o anume persoani, nu-i vei putea ghici sufletul. Prin urmare, daci nu-i vei asculta sufletul, nu vei gti niciodati cu cine vcrrbesti.

Diferenyele esenyiale -Motivul

srflctul"

pcntru care ne spunea ,,Ascultaqi cuvintele, simqiqi-le i' spatclc cuvintelor pc care o persoani le

crrr accla cii,

Ceonexur

utrlizeaztr,se afla valorile sale de baza gi, prin urmare, diferenqele esen[iale faqi de celelalte persoane. in continuare, vi voi prezenta cdteva trasituri generale care ii separi pe cei dintr-un cadran de cei aflati intr-altul.

1.

Ceoneur DrFERrrE,.. oAMENI DrFERrrr

BANTLOR

,A" (angajatul). Cind aud cuvintele ,,siguranqi" sau ,,bene-

ficii", imi fac imediat o impresie despre valorile de baza ale unei persoane. Cuvinrul ,,sigurangi" este deseori rostit ca reacqie la sentimentul de teami. Daci cineva devine copleqit de frica, atunci nevoia de sigurangi este, de cele mai multe ori, o expresie folositi de cei care provin mai ales din cadranul ,,A". Cind vine vorba de bani sau slujbi, sunt mul{i oameni care, pur gi simplu, urisc senzaqia de teami generat; din incertitudin""..on"-ica... de aici gi nevoia de siguranlaFolosirea cuvintului ,,beneficii" semnifica faptul ci persoana in cawzdigi doregte anumite beneficii suplimentare: comPensalii garantate 9i bine definite, precum asistenga medicala sau un plan de pensii. Ideea e ca acegti oameni vor si se simti in siguranqi gi si aibi astfel de beneficii stipulate in contracte. Incertitudinea ii ingrt)oreaza, in timp ce certitudinea ii face fericiqi. Fropunerea pe care ei o fac in mod indirect e: ,,Eu iqi dau asta... iar tu imi promiqi ci imi dai aceste lucruri in schimb." Oamenii din aceasta categorie doresc cateama si le fie satis{acutd, printr-un anurnit grad de certitudine, de aceea, atunci cind se va pune problema angajerri,vor ciuta acorduri sigure gi soiide. Ei nu mint atunci cind spun: ,,Nu mi intereseazi banii." Pentru aceste persoane, ideea de siguranqa cstc, clcsec,ri, mtllt mai importanti decit banii.

39

Angajagii por"ocupa funcgii diverse, de la cea de presedinte al unei.companii pini la cea de om de serviciu. Importanti nu e actrvrtatea pe care o presteazd,, ci ingelegerea contractuali pe care o au cu persoana sau organizatia careii angajeaza.

2.,Lu (liber-profesionistul). Reprezenranqii

acesrei categorii sunt oameni care isi doresc si fie ,,propriul ;ef.. sau ciroia le place si faci lucrurile ,,pe cont prolriu...

Eu

ii numesc,,pe-cont-proprigti...

Deseori, cind vine vorba de bani, unui adevarat ,,L.. nu_i place ca v_enitul propriu si depindi de algi ou-.rri. eitfa spus, un ,,L" care ,,trage din greu.. se agteapti si fie risplitit pe misuri penrru munca depusi. Cei din aceasti .rr"goii. ,r., aqr.eelza situaqiile in care banii pe care ii cigtigi sirrt distribuigi.de o altd persoana ,au d. ,r'grup de o"ri.rri carenu depun la fel de multe eforturi gi .il Daci muncesc intens, "" TotodaU, ci se agteapti si fieplitiqi consistent. o"-.rri sunt con$tienfi de faptul cd., dacd nu lucreazd" "".gti bine,'nu meriti fie plntigi bine. Cind se pune problema banilor, ,"ff.r.f. ;a lor isi manifesti feroce independenga. Sentimentwl de teamd

in timp ce ,A",âdica angajatul, va reacriona infaga 1.0".{"1, l'ricii de a nu rimi ne ferd bani "eut6nd ,,sigura"F;, "ri trdinea unui ,,L" va fi diferiti. persoanel. .. rlp"rgi" .:rdran reactioneaz a la teamd, nu ciutind ,igrrr"rri", "..ri"i .t ;;._ Itri'cl controlul situaqiei si incercind sa faci ,or,rl p. Jorr, pr..pliu. Dc accca, ii-numesc pe cei din grupul ,,L.. ,,1ie_cont_ 1''r.rprigti". Atunci cind se prrrre probt"-" m"i; gi a riscului

lirr;rrrc:irrr,

ci v<>r-si ia teurul-clc coarnc.

40

CADRANUL BANILOR

CaoR,tNe DIFERII'E,,. oAMENT DrFERrrl

itt

acest grup veqi gd_si ,,profesionigti" cu

care au petrecut ani buni de ztle avocaqii sau dentistii.

studii superioare,

de a face lucrurile asa cum isi doresc ei, sansa de a fi respectaqi qi considerati experqi in sfera lor de acrivitare sunt mult mai importante decit banii. Atunci cind apelati la serviciile lor, cel mai bine e si le spune!; ce dorigi s;iie f;.rrt, iar apoi si-i lisagi sa-gi duca rreaba la bun sfirsir, pe conr prop.iu. illu au nevoie 9i nici nu-si doresc sa fie rnprurr.gh"iqi. bacn vi amestecati prea mult in munca lor, vor renunqa sa va mai serveasci si vi vor spune si angajagt pe altcineva. Nu banii sunt prioritarea lor, ci independenga.

in ;coala, precum medicii'

Tot sub acoperigul cadranului ,,L" ,,domtcllrazd" oameni care au ut-"i alte cii educaqionale sau au continuat cu studii suplimentare invaqamintul obligatoriu. in acest grup se afla atit comercianqii cu comision direct - agenqii imobiliari, de pildn cit ;i proprietarii de mici afaceri, precum cei care -, deqin magazine sau curiqitorii, restauratorii, consultanqii, terapeulii, agentii de turism, mecanicii auto, instalatorii, timplarii, predicatorii, electricienii, experqii in coafuri gi artigtii-

De obicei, reprczentantii acestui grup intimpini dificultiqi atunci cind se pune probl ema angajdrii altor persoane care sa le faci treaba, intrucit, pur 9i simplu, in mintea lor nimeni nu se poate ridica la nivelul agteptirilor. Din acest moriv, deseori ii auzirn spunind: ,,in zilele noastre este greu si gasesti

Melodia preferata a acestui grup ar putea fi ,,Nobody Does It Better; (Nimeni nu se pricepe mai bine) sau ,,I Did It My Vay" (Am facut-o in felul meu).

Liber-profesionigtii sunt, de cele mai multe

ajutoare de incredere."

ori, ,per-

De asemenea, dacd. cei din aceaste categorie instruiesc alti persoani. pentru a le prelua munca, invagicelul ajunge sa-i paraseasci, in intentia de ,,a se ocupa de propriile treburi.,, pentru a-gi fi ,,propriul stipin", pentru aface lucrurile ,,in stilul sau" si pentru a avea sansa ,,si-;i exprime individualitatea" .

fecqionigti" ?nriiti. Vor intotdeauna sa-gi faci treaba fara niciun cusur. Convingerea lor e aceea ci nimeni nu ii poate intrece in munca pe care o fac, motiv Pentru care nu lasa pe nimeni sa ii ajute - nu exista persoani care sd execute acea treabi, aga cum doresc ei... aga cum consideri ei ci e ,,bine". Din multe privinge, ace$ti oameni sunt adeviragi artigti, cu un stil original si metode proprii de a face anumite lucruri.

Mulqi dintre exponenqii tipului ,,L" sunt ezitantiatunci cind existl posibilitate a de a angaja sau instrui alte persoane, intrucit, odata pregi.tiqi, acestia ajung sa devini .orr..rr.rrt". In acest context, ei se sirnt nevoiti si munceasca intens si si Faci totul pe cont propriu.

Acesta este gi rnotivul pentru care ii angaid'm- Daca se pune

problema si apelaqi la un neurochirurg, vi doriqi cu siguranqi ca acel medic si aiba in spate ani de Practici gi experienqi, dar, cel mai important, vi dorigi si fie un perfecqionist. Acelagi lucru se intimpla gi in cazul unui de ntis 4 frizer, consultant de marketing, instalator, electrician, ghicitoare in cdrqi de tarot, avocat sau trainer. Dumneavoastri, din ipostaza de client care apeleazd.la servtciile acestui specialist, vi dorigi sa fie cel mai bun din branga. Pentru rnembrii acestui grup, banii nu sttnt ccl rtr,ti ittrportilt.tt xspcct ?n tnunca pc c:lrc tt practic:i. lntlcpt'tttl.'tr1rt, lilrt'r t.rrtcl

41

I ,. -O- (patronul). Accst grup de oameni ar purea fi

| |

tocrnai

ccl.,r rlin ,,L". Adcviratilor ,,P" lc plice si sc incon;.r.rr','.'u ,r,urrr,rri irrtr:ligcrrti din toltc cclc pltr-u catcgorii ,,A,

,rPrl:;1'1

CnoRnNur

C,rlnaNe DIFERrrE.,. oAMEM

BANTLoR

DTFERITI

43

L, P, gi I". Spre deosebire de ,,Lu, care respinge ideea de a-gi delega munca (caci nimeni nu o poate executa mai bine decit el), adevaratul ,,P" adori sa-i insircineze pe alqii cu treburile sale. Mottoul definitoriu al unui ,,P" este: ,,De ce si trudesc eu, cind pot angaja pe altcineva si-mi facd. treaba, mai ales atunci cind acea persoani este gi mai priceputi decnt mine ?"

duce o afacere. Privind retrospectiv, inteleg acurn ci mulqi oameni pot avea una sau alta, dar pentru a fi un ,,P" de succes trebuie neaptarat si le deqii pe amindoud. Tot acum imi dau seama ci ambele calitiqi pot fi invitate. Existi o gtiinqi a afacerilor gi a conducerii, aga cum exista o art| a afacerilor si a conducerii. Pentru mine, ambele sunt smdii de-o viagi.

Henry Ford se incadra perfect in acest model. Se spune ci, intr-o zi, mar mulqi aga-zisi intelectuali s-au adunat pentru a-gi exprima nemulgumirile gi pirerile critice faqi de Ford, pe care {oarte mulgi il considerau ,,ignorant". L-au acuzat ci nu gtie prea multe si cd are o culturi generali deficitara. in ac"tt .otttext, Ford i-a invitat in biroul sau gi le-a propus sa-l ,,asalteze" cu intrebirr, la care el ar urma si raspunda. ,Juriul" de intelectuali s-a adunat in jurul celui mai puternic industrias din America gi a inceput sa-l interogheze. Ford le-a ascultat intrebirile, iar cind acestea au fost epurzate, a pus mina pe telefoanele de pe birou gi le-a cerut unora dintre cei mai inteligengi asistengi ai sii si vini in {a\a comisiei gi si ofere rispunsurile cerute. in final, el a ingtiinqat comisia ci preferi si angajeze oameni istegi gi erudigi pentru a veni cu rispunsurile, astfel incit el sd aibi mintea liberi si si poati executa sarcini mai importante. Sarcini precum ,,ginditul".

Cind eram copil, tatil meu cel bogat mi-a oferit o carte pentru copii, intitulata Stone Sowp (Swpa de piatrd), scrisa in 1947 de Marcia Brown si inci disponibili in marile librnrii din qar5. M-a indemnat si citesc aceasti carte pentru a-mi incepe instruirea de lider in afaceri.

Unul dintre citatele care ii sunt atribuite lui Ford spune astfel: ,,A gindi este cea mai grea munci dintre toate. De aceea sunt gi atit de pulini oameni care o practicd.."

Calitatea de lider, spunea tatal cel bogat, este ,,abilitatea de a scoate la iveali tot ce e mai bun in oameni". Prin urmare, ne-a iniqiat pe mine gi pe fiul siu in aptitudinile tehnice fdri de care succesul in afaceri rimine doar un vis. Acestea constau in citirea rapoafi.elor financiare, in marketing, vinzdn, contabilitate, management, producqie gi negocieri. Insista rnereu ci e foarte important si inviqim si lucrim cu oamenii ;i si-i conducem. Tatal cel bogat spunea: ,,Aptirudinile practice pentru afaceri sunt usoare... pafiea grea este coordonarea subordonatilor."

Ca memento, obi;nuiesc si citesc Stone Sowp gi astdzr, intrucit, atunci cind lucrurile nu merg aga cum imi doresc, am uneori tendinqa de a mi transforma intr-un tiran, nu intr-un lider. D eza ohare a antrepre

A fi lider tnseamnd. d scodte la oameni

ir.teald.

tot ce e mai bwn tn

Modelul tadlui meu cel bogat era Henry Ford. De aceea, m-a indemnat si citesc cirqi despre oameni precum Ford giJohn D. Rockefeller, fondatorul Standard Oil. Tatal ccl bogat nc incuraja intotdeauna, pe mine gi pe fiul siu, si inviqiru csctrqe calitiqii dc lidcr qi aptitudinilc practicc nccc.strc l)('rrlrtr ir c()n-

norialrt

Nu de pu(ine ori am

auztt fraza: ,,imi

voi

lansa propria

afacere."

Mulgi oameni inclina sa creada ca drumul citre fericire gi siguranqa financiari este cel in care ,,iti faci propria treabi." sau in carc ,,dczvolgi un produs unicat, pe care nu il mai are rrirncrr

i".

44

CnoneuurBANrloR

Prin urmare, se avanti cu capul inainte si isi lansea za propria afacere. Acesta este tiparul cel mai des intilnir la cei care isi propun si intre in lumea afacerilor.

Mulqi ajung si-si lanseze o afacere de tipul ,,L", nu ,,P". Repet, asta nu inseamni ca unul e mai bun decit celilalt. Ambele au puncte forte qi puncre slabe, riscuri gi compensatii. Dar mulqi dintre cei care isi doresc si inceapi o afacere de tipul ,,P", sfirgesc prin a avea una de tip .L", impiedicindu-se singuri si ajungi in parrea dreaptd, a Cadranwlui.

CaoR,cNE DTFERITE.,. oAMENI DIFERTTI

45

Dar ajung si urmeze acest traseu. si si rimina impotmoligi acolo.

In

acest context, mulgi

incearci

sd.

{acd, asa:

Mulqi dintre noii antreprenori vor si urmeze aceasti cale:

Doar puqini dintre cei care incearca ajung insa la reugita. ;i [)c cc ? Pentru ci abilitigile practice gi cele umane indispensrbile succesului in fiecare dintre cele patru ."d.rrr. J.rrrt, .lcsc'ri, diferite. Trebuie si va insusiqi mentalitatea gi apritu* tlirrilc rcc,lauratc dc r.rn cadran pentru a obtine, .., o.lJ,rurrt, sttc'cc'str I ilc()l( ).

46

C,clRelrur_ BAMLoR

Diferenpa dintre tipul ,,L,, $i tipwl ,,p,, de afacere Adeviraqii ,,P" i9i pot lasa a{acerea si meargi singurl un an sau chiar mai mult, iar la intoarcere o vor gesi mailrofitabild gj mai performanti decit arunci cind au ple.at. itrti-o afacere de tip ,,L" autenticd,, dacd,,L" dispar. i"rrt.., unul sau mai mulgi ani, existi riscul si nu mai-gaseasca nicio afacere ra intoarcere.

f)e unde vine, agadar, aceasti diferenqa i Iata o explicatie simple ,,L" nu face altceva decit si deqina o ,l.rjb;, pe cind -este proprietarul unui sistem in care opereazd, oameni ,,P" competenqr, angajagr special pentru a adrninistra sistemul. Sau, cu alte cuvinte: in majoritatea cazurrlor, ,,L.. reprezinti el insugi sistemul. De aceea nici nu-si poate lisa afalerea si meargi singuri.

Si luim,-de pildi, cazul unui dentist. Un dendst perrece ani buni in facultate penrru a invdga si devini un si^stem independent. Dumneavoastri, clientul, sunteti chinuit de o durere de masea. Nu mai suportagi durerea gi apelagi la dentist. El-vi rezolvd,problema. Dumneavoastr; plitigi gi plecaqi acasd.. Sunteti fericit, motiv pentru care imprigtiaqi in cercul de prieteni vestea ci avegi un dentist *inuriat. ln majoritatea cazurrlor, dendstul poate efectua intreaga munci de unul singur. Problema este cd,, dacd pleaca in vacanqi, la fel o face gi venitul siu. Proprietarii unei afacert de tip ,,p" pot pleca in vacanli pentru tot_restul vieqii, deoarece degin un sistem, ,ru o ,lujb;. Daci, ,,P" pleaci in vacanqi, banii vor continui sa-i curgl in

cont.

Succesul din ipostaza unui ,,P" necesiti: A. Detinerea sau controlarea unui sistem. B. Abilitatca cle coordonare a subordonatilor.

Cnnnem DrFERrrE...

oAMENT

DrFERrl

47

Pentru ca un ,,L" si evolueze spre ,,P", trebuie si se supuni unui proces {undamental de schimbare asupra fiinqei sale gi - sistem. lnsi mulgi asupra cunostintelor pe care le are intr-un nu reu$esc... ori pentru ci. nu sunt in stare se faci acest lucru, ori pentru ci sunt mult prea atagaqi de sistemul pe care gi l-au creat.

Pute;i face bambwrgeri mdi buni decilt cei de la

McDonald's?

Multe persoane vin la rnine pentru a-mi cere sfatul in privinqa lansirii unei companii sau pentru a mi inrreba currl sa faca rost de bani pentru un nou produs sau o noui idee. De obicei, ii ascult circa 1O minute, interval in care imi pot da seama pe ce anume pun accent. Pe produs sau pe sisternul af.acerli? in acele 1O ;inute, aud de rnr:lte ori crrrrilrre precum (nu uitaqi cit de imporrant esre si figi un bun ascul*ror, si lisagi cuvintele sa vi direcqion eze cdtre valorile fundamentale din sufletul persoanei respective) : ,,Acest produs este de departe mai bun decit cele pe care le

comercializeazdXYZ." ,,Am cercetat peste tot si am constatat ci nimeni nu are acest produs." ,,Sunt dispus si ofer ideea pentru acest produs; nu vreau decit 25o/" din profituri." ,,Lucrez la acest lucru (produs, carte, album muzical, invengie) de ani de zile." Aceste cuvinte apartin, de obicei, persoanelor care opereazd. in partea stinga a Cadranului, partea lui ,,A" $i ,,L... Acegti oameni trebuie luagi ugor la ?nceput, intrucit avem de-a facc cu valori si idei esenqiale ."r. ,-u., forti{icat in sufletele l
48

Caoneuur BAMLoR

CeoneNE DrFERrrE... oAMENT

DrI.ERrrr

49

sparge in mii de buciqi o idee fraglld gi sensibili ce a$reapri si fie pusi in practici sau, 9i rnai riu, o fiinqa umani pregitita si evolueze intr-un alt cadran.

Fartea nersdzwtd a lucrurilor

Hambargerii gi afacerile

McDonald's, si curnpere un burger gi si stea si analizeze sistemul care i-a furnizat acel burger. Gindigi-va la camioanele care au transportat burgerul crud, la fermierul care a crescut vaca,la cel care a cumpirat carnea de vaci gi la spoturile publicitare cu Ronald McDonald. Nu pierdegi din vedere felul ?n care sunt instruigi tinerii angajagr,lipsiti de experiengi, si spuni rnereu aceleagi cuvinte ,,Salut, bine aqi venit la McDonald's", $i nici decorul, birourile regionale, brutiriile care pregitesc chiflele si rnilioanele de porqii de cartofi prijigi care au acelasi gust, oriunde in lume. Apoi, mai punegi la socoteali agenqii de bursi care sporesc profitul McDonald's pe \Wall Street. Daci cei cd.rora le-am prezentat acest exemplu incep sa inteleagi imaginea in ansamblu, atunci au o gansi si se mute din partea stinga in partea ,,P" sau ,,I" a

Agadar, intrucit trebuie si fiu grijuliu cu astfel de oameni, in acest punct al conversaqiei obi;nuiesc sa apelez, pentru clari-

ficare, la exemplul cu ,,hamburgerul de la McDonald's". Dupi ce le ascult povestea, ii intreb domol: ,,Credeti ci puteqi face un hamburger mai bun decit al celor de la McDonald's ?"

Pini

acum, dintre toti cei cirora le-am pus aceasti intrebare niciunul nu a oferit un rispuns negariv. Togi cred ci pot prepara gi servi un hamburger de o calitate superioari celui de la McDonald's.

Apot, le pun urmitoarea intrebare : ,,Credegi ci putegi clidi un sistem de afaceri mai bun decit al celor de la McDonald's ?"

imediat diferenqa, in timp ce alqii nu. Convingerea mea e ci diferen{a consti in partea Cadranulwi in care sunt situate persoanele respective cei din sectorul sting igi axeazd atenfia pe ideea unui hamburger mai bun, pe cind in partea dreapti se afld cei care se concentreaza pe sis-

Unii

sesiz eazd,

temul de afacere.

in putinli pentru a explica faptul ci pe piagi existi o mulqime p" care ofere piod.rr. ,u,, ,.r"tttt.pi"nori vicii superioare celor comerciahzate de corporaqiile multinaqionale megabogate, aga cum existi miliarde de oameni care pot face hamburgeri mai buni decit cei de la McDonald's. Ideea e ci numai McDonald's dispunc tlc sistemul care aprodus miliarde de burgeri.

Daci oanrenii ar incepe si vada si partea nevl,zutd, a lucrurilor, atunci le-ag sugera si se duci la un restaurant

Cadranwlui" Ideea e urmitoarea - existi un numir nelimitat de noi idei, miliarde de persoane cu servicii sau produse de oferit, milioane de produse, insi doar citiva indivizi care stiu cum si construiasca sisteme excelente de afaceri.

Bill Gates de la Microsoft nu s-a imbogatit pentru cd a creat un produs senzational. El a cumpi.rat produsul altcuiva 9i a construit in jurul siu un sistem global extrem de puternic.

Fac tot ce-mi sti

n 4. ,,I" (investitorul). Investitorii fac bani cu ajutorul banilor. I"li nu sur-rt ncvoiti si munceasci, intrucit banii sunt cei care nruncrcsc pcntru ci.

50

CeoRnxur BAMLoR

CRoR,cNe DrFERrrE... oAMEM DrFERrrr

Cadranul ,,I" este terenul de joaca al bogagilor. Indiferent de cadranul in care oamenii igi produc banii, daca speranqa lor este aceea de a fi bogaqi, atunci trebuie, pina la urmi, si ajungd, in cadranul ,,I". Doar in acest cadran banii se transforma in bogiqie.

Cadranwl Banilor Acesta este Cadranul Banilor. El face pur si simplu distincqia dintre modalitigile prin care venirul poate fi generat, indiferent daci este vorba despre un ,,A" (angajat),,,L" (liber-profesionist), ,,P" (patron) sau ,,I" (investitor). Diferentele sunt rezumate mai jos.

Delinefi un sistem gi angaja\i care muncesc pentru dumneavoastri

51

TAP gi BAP se gasesc in parrea dreapta a Cad.ranulwi. in majoritatea cazurilor, p.tro"n.l. care actiire azd,inpartea stingi a cadranwlui sunt AP (Alte persoane) ai cd"ror timp qi bani utilizeazd,.

ie

Unul dintre primele motive pentru care eu si Kim ne_am striduit si cli.dim o afacere trpul .p.., gi ,rr, ,rr" de rip ,,Lu, d {e fost acela:i inqeles beneficiile pe rermen lung pe.# i. p."1supune folosirea ,,timpului altor persoane... (Jn il"r. ,r."j.rrr, succesuluiobqinut ?n cadranul ,,L? este acela cdel reclamipur "l si simplu mai multi munci.. cu alte cuvinte, munca eficiente-trage dugi sine ore mai multe de trudi. In crearea unei afaceri {e tip ,,p.., succesul inseamni pur gi simplu si extinzi sistemul gi si angaje zi matmulqi oameni.lq.lrr"t :pm,.-y.ttcegri mai puqin, cigtigi mai mult gi ai parte de timp

liber la discreqie. Aceasti carte se referd.in primul rind la rnentalitatea gi aptitudinile cerure de partea dreipti, a Cad,ranului. Amiinvatat din cxperiengi ci a obqine rr"".r,.rl in partea dreapta irrr."-rri a dis_ pune de un mod de gindire diferit gi de aptitudini practice diferite. Daci oamenii sunt suficient ae fte*;bit; p"r,i* .schimba mentalitatea, sunr convins cd procesul cle aiinger. "-9; u ,iguranqei gi libertaqii financiare li se va perrnfacil. pentri ceilalgi, clrumul va fi unul plin de obstacole... intrucit multi oameni r amin impotmoligi intr-un anume cadran, intr_o anume menta_ litate.

Practicati o profesie

Banii lucreazi

pentru dumneavoastri

Tap

;i

bap

Mulgi dintre noi au aflat casecretele bogiqiilor uriase constau

ln: TAP 2. BAP 1.

-

in cel mai riu caz, vetr descoperi de ce unii oameni muncesc r'ai puqin, cigrigi mai mulqi b"rri, plit.r. mai putine raxe si se sirnt rnult mai in siguranga din punct de ,redere financiar decit rrlqii' Este, p-ur 9i simplu, o probiema de cunoast ere a cadranului rli' care trebuie si evadezisi a mornentului in care acest lucru rrrcr iti ficut.

Timpul altor persoane Banii altor pcrsoanc

Un gbid cdtre libertate Cadranul llanilor nu esre un ser de reguli. Este doar un ghid l)('ntru cci carc clorcsc si,-I utilizeze. Pe mine si pe Kim ne-a irrtlrtrrrrat Pc irrtrcg p:rrcursuI c:ilitorici dc le impa.sul financiar la

52

CRoRnrvur

CeoRnNe DrFERlrt.., OAMENI DIFERITI

BANTLoR

53

siguranga si libertatea financiari. Nu ne-am dorit si ne petrecem fiecare zr dinviagi cu obligaqia de a ne trezi dis-de-dimineati pi

de a munci pentru bani.

Diferenga dintre bogaqi gi toqi ceilalpi Cu clqiva ani in urmi, am citit un articol in care se mentiona ci cei mai mulgi dintre oamenii cu averi isi genereaza 7A"/" din venit prin intermediul investigiilor, adici al cadranului ,,I", gi mai puqin de 30"h prin intermediul salariilor, adica al cadranului ,,A". in cazul celor din urmi, cea mai mare parte a lor erau angajaqi ai propriei companii. Veniturile,

aga

cum au fost prezentate in articol, ardtau astfel:

Diferen{a dintre bogdgie ;i prosperitate

in capitolul

saracii gi persoanele Pentru marea majoritate a celorlalgi cel puqin 80% din venituri provin din din clasa de mijloc din cadranele salarii, ,,A" sau ,,L", in timp ce sub 20%r sunt gerleratc de invcstitii, adica de cadranul ,,I""

1, am precizat ci eu gi sogia mea deveniseram rrrilionari pina in anul 1989, dar cd, nu am fosr liberi din punct tlc vedere financiar decit in 1994. Exista o diferenqa intre a fi bogat gi a fi prosper. Pini in anul 1989, afacerea noasrri ne ,rducea o multime de bani. Cigtigam surne mai mari gi munceam mai puqin, in condigiile in care sistemul afacerii se rlczvolta fara ca noi sa mai fim nevoiqi si depunem eforturi fizicc in acest sens. Atinseserim ceea ce mulgi oameni consideri ;r fi succesul financiar. Simqeam, totugi, nevoia de a converti fluxul de numerar prorltrs de afacerein bunuri mai tangibile, care si ne aduci p.ofituti suplirncntare. Afacerea evoluase intr-una de mare succes gi vc:nisc momentul si ne axim pe cregterea activelor noastre pini irr puncnrl in carc fluxul de numerar provenit din ele ar fi rlt'vcrrit rnrri rnarc: clcc:it chcltuiclile clc trai.

t4

CenReNut

BANTLoR

CelnaNr

Diagrama noastrd arita astfel: ie de venit

Afacere

DIFERITE... oAMENT DIFERITI

55

tuieli, astfel incit s1 fytgm spune c; sunrem cu adevirar pros_ peri. odati ce venitul din coloana de active a fost *"i'-"r. decit sumele produse de afacere, am vindut p^ri.rr"r.r_ lui nostru. Atinseserim deja prosperitatea. ^f^rrrru D efiniyia prosp eritdqii

Bilant

Active

I Paslve

in

1994, venitul pasiv provenit din toate acrivele noasrre depisea cheltuielile. Abia atunci ne-am putut considera prosperi. Declaragie de venit

Definigia prosperitagii este urmiroarea: ,,Numirul de zile in carepogi supraviequi firi si depui o rnunci fiztca (atit tu, cit si cei. d-in familie), reusind in acelagi timp sa-qi menqii tr;,r.t.rt a. trai." . Dg. exemplu: Daca avegi cheltuieli lunare de 1 000 de dolari, dar dispunegi de economii de 3 0OO de dolari, prorp"ri,"r"u dumneavoastri este de aproximativ trei l,rtri s", 90 d,e zile. Frosperitatca se misoari in timp, nu in bani. In anul 1994, eu gi soqia *ea deverriserirn prosperi pe termen nedefinit (exceptind, fireste, eventualele r.hi*biri .lorro-i". rnajore), deoarece venitul provenir din investigii depigea.h.ltrriclile noastre lunare. Pini la urmi, important nu este cigi bani produceti, ci cit puteqi pistra din ei ;i cir rimp lucreazi acei bani penrru dumreavoastrd,. inti.lnesc zilnic oa-e"i care fac o *rrlqi-" de Larri, da.r,care ii pierd pe toti in coloana de cheltuieli. Diagram" r.r*rrlui lor de nurnerar aratd astfel: Declaraqie de venit Venit

Active I Pasive

Afacerea noastri putea fi, de asemenea, considerati un activ, intrucnt genera venit si opera fdrd,'prea multe inpwt-uri fizice. Pentru a simgi ci suntem prosperi, ne-am asigurat ci avem destule bunuri tangibile - proprietiqi imobiliarc sau acqiuni -care si sporeasca veniturile pasive qi sa lc cluci rnult pr:stc chcl-

Serviciu

\

Bilan Active

qq^

56

C.ttR,tNur BANILoR

cite ori acegti oameni cigtigi o anurniti suma de bani, dau fuga la cumpirituri. De obicei, igi cumpari o casi mai mare sau o magini noui, ceea ce rezulta in datorii pe termen lung 9i rnai multa munci, fera a le ramine nimic pe coloana de active. Banii li se evapori atit de repede din buzunare, incit am Putea crede ci au luat un fel de laxativ financiar.

Ori

de

Finan{e la turagie maxirnd. lumea automobilelor, exista o vorba rcferitoare la ,,pistrarea rnotorului la turaqie maximi". Turaqia maximi e aceea ?n care indicatorul rotaqiilor pe minut este mentinut aproape de ,,linia rosie" - adici viteza maxima cu care rnagina resPectivi poate merge, fara ca motorul sa explodeze. Cind vine vorba despre situagia financiari personali, sunt mulqi oameni, bogaqi sau siraci, care opereazS'in mod constant la ,,linia rogie" financiara. Indiferent de cigi bani produc, acestia ii cheltuiesc imediat ce ii obqin. Problema motorului qinut la turatie maximi e aceea ca durata sa de viaqa se reduce in mod considerabil. La fel se intimpla gi in situagiile in care finanqele sunt menqinute in mod constant la ,,linia rosie". Cigiva dintre prietenii mei medici mi-au spus ca marea problema a epocii moderne este stresul caLtzat de munca intensa gi de sentimentul pacienqilor ci nu au niciodata suficienqi bani. Unul dintre acegti prieteni mi-a spus ci principala catzd a tulburirilor de sinitate este ceea ce el numeste ,,cancerul de portofel".

in

Banii care fac bani Indiferent de cit de mulqi bani face un om, o parte din suma obginuta ar trebui plasata in cadranul .I". Acest cadran estc guvernat, in special, de ideea banilor care produc alqi bani. Sau' cu alte cuvinte, de ideea ca banii pe care ii aveqi mllncesc Pcntrtl dumneavoastrl astfel incit si nu mai fiti ncvoit si trtrdigi. Ctr toatc accstea, cstc in-tportant si ?nqclcgclrr ci cxistii si rrltc ftrrtnc dc invcstiqii.

CeoRarue DIFERIT[,.., oAMENT

DTFERITI

Ahe forme de investigii Oamenii investesc in propria educaqie. Insrruirea traditionala este importanti intrucit cu cit este mai buni educagia primiti, cu at6"t sunr mai mari sansele de cigti gare a baniior. Putegi petrece patru ani intr-o facultate, astfel incit sa cre$teqi propriul potenlial de venit de la 24 000 de dolari pe an la 50 0OO sau chiar mai mult. Avind in vedere ci o persoani normali petrece 40 de ani sau chiar mai mulr muncind activ, patru ani de facultate sau orice alt tip de educaqie superioara este o investi[ie excelenta. Loialitatea si munca intensi sunr o alti formi de investitie, ca in cazul unui angaj at care a lucrat toati viaga intr-o companie sau intr-o institugie guvernamentala. Drept recompensi, prin intermediul contractului, acea persoani primegte o p"rrri, p" viagi. Aceasti formi de investiqie a fosr la moda in Era Industriali, dar a devenit desueti in Era Informationald. Alti oameni investesc in a avea o familie numeroasi, agreptindu-se ca investitia fd,cuta sa se reflecte in grija pe care .opiii lc:-o vor acorda la batrinete. Aceasta formi de investiqie era ('rlnon in trecut, dar astd,zi, din cauza constringerilor econorttic-e, a devenit din ce in ce mai dificil penrru familii sa se des('urce cu cheltuielile medicale gi de viagi ale piringilor. Programele guvernamentale de pensii, precum Asigurarea s.ciala si Asistenga Sociali, plitite deseori prin reqi'eiil. di" srrleriu, reprezintd, o altd forma de investiqie, mandatata prrn k'gc. Totugi, din pricina schimbarilor demografice masive gi a lluctuagiei cosrurilor, exista riscul ca aceasti formi de investitie s,r rru mai poata respecta promisiunile facute. Mai existi gi modalitigi independenre de investigie penrru l)('nsic, numite programe de fonduri private de pensii. Deseori, f.irrvcrnul fcdcral din SUA stabilegte raxe srimularive, atir pentru ,rrgrrjator, cit si pcntru angajat, in vederea participarii la astfel ,1.'' prograr'tr.. i,r America, unul dintre cele mai pôprl"r. prolir,unc rlc pcrrsii cstc 401(k), iar in alte qari, precum Australia, t'xistii lirrrrluI tlc pcnsii clcrrurrit Supcrannuation.

58

CeoneNur

BANTLoR

Caonetn

Venitwl generat de inaestipii

Sunt inr.testitori agen{i de bwrsd

Cu toate ca cele mentionate rnai sus sunt toate forme de investiqii, cadranul ,,I" se axeazd. pe investiqiile care genereazd. venit in mod regulat, pe tot parcursul anilor de rnunci. Prin urmare, pentru a va da seama daci sunteqi o perso and" care opereazd, in calitate de ,,I", folosiqi aceleagi criterii utilizate in celelalte cadrane. Vi obginegi venitul curenr din cadranul ,,I" ? Cu alte cuvinte, banii pe care ii deqinegi lucreazd. penrru dumneavoastri, generind noi venituri ? Si luim cazul unei persoane care, dorind sa faci o investiqie, achiziqione az|, o casd, dupa care o inchiriaz a. Daca suma obginuti din chirie este rnai mare decit chelruielile presupuse de intretinerea acestei proprietigi, atunci acel venit provine din cadranul ,,I". Acelasi lucru este valabil si pentru persoanele care primesc bani din dobinzile la economii sau din dividendele pentru acliuni sau obligagiuni. Agadar, facrorul principal care va califici pentru cadranul ,,I" este reprezentat de mirimea venitului generat prin investiqii, firi sa fi fost nevoir si munciti in cadrul siu.

Este contul de pensie o formd de inaestipie

DIFERITE... oAMENI DIFERITT

?

Alimentarea regulata a unui cont de pensie este, fir; indoiala, atat o formi de investigie, cit qi un lucru inqelept. Cei mai multi dintre noi speri sa fie considerati investitori dupi iegirea la pensie... dar cadranul ,,I" reprezrnti. o persoani al cirei venit provine din investiqiile facute in timpul anilor de munci.. Realitatea este ci pu{ini sunt cei care investesc cu ade, virat in vederea obginerii unui venir penrru anii de pensie. Cei mai mulgi igi pistreazi banii inrr-un cont, in speranta ci,, odatd, pensionaqi, vor dispune de o sumi mai mare decit cea economisiti. Exista o diferenga intre oamenii care isi pastreaz.a banii intr-un cont de pensie si cei care, prin intermediul invcstiliilor, iqi folosesc in mod activ banii pcntru a-;i .spori vcrrirul.

?

. -Mulqi dintre consultanqii din lumea investiqiilor nu sunr, prin definiqie, oameni care igi genercazd,venitul din cadrarr"i ,,f". exemplu, majoritatea agenqilor de bursi, agenqilor imo_ . ..P: biliari, consilierilor financiarl, bancherilo, 9i .'o"r"1i""glo"

sunt, de obicei, membri ai grupurilor ,,A.. gi ,,L". Altfel spus, venitul lor provine din activitatea profesionali pe care o depun, nu neapirat din active Printre prietenii mei se afli qi ciqiva agenri de bursi. Ei cumpari ac{iuni la pre{'ri *ici gi speri si i. ,rarrJ; l" fr.qrrri mari. Profesia lor este, de fapt, cea df ,,.o-".ciant.., du-se foarte mult cu o persoani cate are un magazin "r.rir;rrer._ si care cumpari marfi en gros pentru a o vinde la prequri"m ai marr en detail.Agadar, ei inci suntrevoiqi si depuni ;;;.ti;i p.r_ tru a-;i genera venitul, motiv p.rrir., ."r. ,. incadreazd.-ai tirre in comparrimentul ,L".al Cadranwlui, nefiind adeviraqi ,,I... Pot fev;ni toqi acegti oameni investitori ? Rispunsul este unul .. afrrmarrv, insa este important ca ei sa inqereagi diferenqa dintre o persoani care cigtigi bani din comisioane, din consultanti sau din vinzarea unor mirfuri la pre{uri mai mari decit cere ."r. fost cumpirate gi op.rro"ne care cigtigi bani pri' id.rriifi.** "r, "., si cr ear ea unor invesriqii prof itabile. Existi o singuri modalitate prin care pureqi afla cit de buni sunt consulanqii dumneavoastri: intrebaqi-i cite procenre din venitul lor provin din comisioane sau onorarii c6ie din venitul pasiv, 9i adici venitul generat de inve*tigii sau de afacerile p. .r.. i. a'.qirr. cigiva prieteni cu diplomi CpA (de _ Certiiied .- .4f Public Accounranr) care.mi-au spus, feie "or,rrbil d.rig.rr.orrîncirca fldenqialitarea informaqiilor primit" i. r" clienri, ce foa.ie putirri
Aztantajele venitului generdt de cadranul

,,f

AEadar, principala caracteristici a persoanelor care isi extrag vcrritul din catlranul ,,I" cstc aceea ci se axcazi pc procesul irr

60

CaoneNur

CnoR,tNE DIFERrrE.,, oAMENI

BANTLoR

care banii pe care ii degin produc algi bani. Daca sunt pricepugi la acest lucru, pot face banii sa lucreze pentru binele lor gi al familiei lor, timp de sute de ani" Pe lingi beneficiile evidente ale gtiinqei de a face bani din bani, cum ar fi de pildn cel ca nu mai trebuie si te scoli dimineata pentru a merge la slujba, exista si rnulte avantaje privind raxele, la care oamenii nevoiqi si rnunceasci pentm bani nu au deloc acces. Unul dintre motivele penrru care cei bogagi devin gi rnai bogaqi este acela ci, uneori, se por face profituri de rnilioane de dolari fdrd. ca legea sa impuni plata unor impozite penrru aceste sume. Explicaqia unei astfel de situatii consr; in faptul ci persoanele respective produc bani in ,,coloana activelor", gi nu in cea a veniturilor. Ei fac bani din ipostaza de investitori, nu din aceea de muncitori. Oamenii care muncesc pentru bani nu nurnai ci plitesc, deseori, impozite mult prea mari, dar mai gi sunt deposedagi de o anumita parte din salariu, farx a vedea vreodata acei bani.

De ce nu existd mai mwl;i inaestitori

!

Cadranul ,,I" estc cadranul in care se munceste mai puqin, se cigtigi mai mulgi bani si se platesc mai putine impozite. Daci lucrurile stau asrfel, de ce nu se fac tori oamenii investitori ? Din aceeasi cauzl, pentru care multi nu-si lanseaza propria afacere" Totul poate fi rezumat printr-un singur cuv6.nt: ,,risc". In general, oamenii nu agreeazi ideea de a-gi investi banii cigtigagi cu multa trudi, riscind sa nu-i mai vada niciodata. Mulqi se tem atit de tare de esec, incir refuzd" din srarr ideea de investigie sau de incepere a unei a[acerr.." indiferent de clt de mulqi bani ar putea cigtiga in schimb" O vedeta de la Hollywood a declarat cindva: ,,Nr.l profitul obtinut de pe urma investiqiei mi. preocupa cel mai mult, ci profitul investigiei in sine." Teama de a pierde bani pare sd-i imparta pe investitori in patru mari categorii: 1. Oameni care eviti" riscul si care nu fac alrccv,r rlccit si rncargi la sigur, pistrindu-si banii in banci.

DIITERTTI

61

2. Oameni care lasa responsabilitatea investiqiei in seama .rltcuiva, cum ar fi de pildn un consultant financiar sau un ;rclrninistrator de fonduri muruale. 3. Pasionaqii de jocurile de noroc. 4. Investitorii. Diferenqa dintre un pasionar de jocuri dc noroc si un invcstitor este urmitoarea: Pentru jucator, investitia inseamn:i un joc al sorqii. Penrru un investiror, investiqia e ste un joc al inteligenqei. Penrru cei care lasa responsabilitatea investiqiei in scama altcuiva, investiqia este, cel nai adesea, un joc pe care nu rloresc s5-l inveqe. in cazul acestora, important .;-gi aleaga cu " rnulti grija consultantul financiar. in unul dintre capitolele urmiroare ma voi referi la cele gapte de investitori si vom aborda mai in profunzime acest 'iveluri subiect.

Riscurile pot

fi,

teoretic, eliminate

Vestea buna despre investitii este aceea ca riscul poare fi rnult minimalizat sau chiar eliminat compler, avind gansa sa obqinegi

o rnulgime de bani, cu o singuri condigie; si cunoagteti jocul. IJn adevarat investitor va fi auzit vorbind astfcl: ,,Cit de r cpede imi vor fi returnati banii gi ce venir voi obqine penrru tor r.cstul vieqii, dupi ce voi primi inapoi suma investir; i;itial ?* Un adevirat investitor isi doregte sa gtie clt de repede isi va primi banii investiqi inapoi. Persoanele care detin un conr de lrcnsie trebuie sa agtepte ani buni pentru a afla dacaisi vor primi vrcodata banii inapoi. Aceasra este diferenta uriagd dintie un irrvestitor profesionist gi o persoani care isi pune bani deoparte, l)cntru momenrul in care va iesi la pensic. Teama de a nu pierde bani este factorul care ii determini pe rrrulti sa caute siguranta financtara. Cadranul ,,I" nu este, insi, ;rtit clc ncsigur pe cit cred unii. Cadranul ,,I" este la fel ca gi cc'lcl;rltc, prcvazind propriile sale aptitudini qi un mod de girrdirc clifcrit. Accsre ]ucruri por fi invitate de cei care doresc sir obqini slrcccsulin cadranul ,,I", clr conditia si.*si rezerve timp itt ltccst scns.

52

CaonaNur

CeoRaNE DrFERrrE.,. oAMENT

BANTLoR

incepwtwl unei noi ere Anul 1989 a fost anul in care a cdzutZrdulBerlinului. Fenrru istoria universali, acesta a fost unul dintre cele mai importante +. momente. In opinia mea, evenimentul a avut o semnificagie mult mai importanti decit ciderea comunismului a marcat sfirsitul oficial al Erei Industriale si inceputul Erei Infbrmaqionale.

Diferen{a dintre programele de pensii ale Erei Industriale si celi ale Erei Informapionale Cilitoria irriqirt; de Columb in anul 1492 acoincis, in mare misurS, cu debutul Erei Industriale. Cide r ea Zidului Berlinului, in 1989, a fost un eveniment care a marcat ultimele clipe ale acelei epoci. Din anumite motive, se pare ci in istoria moderni au loc, la fiecare 500 de ani, mari cataclismc ale schimbarii. Triim cu toqii in una dintre aceste perioade. Schimbarea a amenintat deja siguranga financiari a sute de milioane de oameni, dintre care pu{ini sunt con$tien{i de impactul financiar al acesteia. La fel de pugini sunt 9i cei care vor putea trece cu bine peste ea. Schirnbarea consti in diferengele dintre programul de pensii al Erei Industriale gi cel al Erei Informagionale. Cind eram doar un copil, tatal cel bogat m-a incurajat.si-rni asum riscuri in privinga banilor 9i sa invig si investesc. Intotdeauna imi spunea aqa: ,,Dacd" vrei si te imbogaqegti, trebuie si inveqi si-1i asumi riscuri. invaqa si fii un investitor." Acasi, i-am vorbit tatalui meu cu studii superioare despre sfatul primit de la tatal cel bogat de a inviga si investim ;i si manevri.m riscurile. Raspunsul tatalui erudit a fost: ,,Nu ffebuie si invit cum si investesc. Dispun deja de un program guvernamenhl de pensie, o pensie din partea Sindicatului Profesorilor gi beneficii garantate de Asigurarea Sociala. De ce mi-ag risca banii ?" Tatal meu cel cu studii superioare credea in programcle dc pensii ale Erei industriale, cum ar fi pensia stabiliti prirr rcorclr-rl guvern-angajat qi Asigurarca Sociali. A fost ncsl)us tlt' I'cricit

DTFERTTT

63

atunci cind m-am inrolat in Marina Militari Americani. in loc si fie ingrijorat de faptul ci mi-a; putea pierde viaga in Vietnam, singurul lucru pe care mi l-a spus a fost: ,,Rimii in armati vreo 20 de ani gi vei benefi cia toatd" viaqa de o pensie buni ;i asistenqi medicala." Cu toate ci inci mai sunt folosite, aceste programe sunt depigite. Ideea unei companii care sa fie responsabili din punct de vedere financiar pentru pensia ta, in timp ce guvernul stabilegte care sunt necesitigile tale binegti pentru anii de dupi munci, prin intermediul unor programe de pensii, este una invechiti, cu termen de valabilitate depigit.

Oamenii trebuie sd devind, inaestitori misuri

ce trecem de la programele de pensii cu beneficii (sau clar definite programele de pensii ale Erei Industriale, aga cum imi place mie si le numesc) la programele de pensii bazate pe contribugii bine definite, rezultatul este acela ci fiecare indiPe

vid trebuie si fie responsabil din punct de vedere financiar pentru sine insusi. Puqini sunt cei care arr observat aceasti schimbare.

Planwl de pensii al Erei Indwstiale

tn Era Industriali, programul de pensii cu beneficii clar definite presupunea ca firma la care ati fost angajat sdvd garanteze o anumiti sumi de bani (pHtita, de obicei, lunar) pentru tot restui vieqii. Oamenii se simqeau in siguranqi, intruclt aceste planuri le asigurau un venit constant. Planul

de

pensii al Erei Informagiondle

La un ffroment dat, cineva a schimbat acest acord, iar companiile au incetat si mai garanteze siguranla financiari dupi rnomentul pensionirii. in schimb, companiile au inceput si ofcrc programe de pensionare cu contribuqie bine definiti. ,,Oontr:ibulic binc dcfiniti" semnifica faptul ci veqi primi inapoi

64

CRIRRNuT BANnoR

CaonaNl

doar banii cu care agi contribuit dumneavoastrd. gi cornpania la care a\i lucrat. Daci nu aqi depus niciun ban in fondul de pensii, nu ve{i primi absolut nimic in schimb. Vestea buni este ca, in Era Informationali, speranga de viali va creste. Vestea proasti este ci s-ar putea sa triiqi mai mult decit vi va permite pensia.

Programe de pensii riscante Mai riu e ci suma pe care dumneavoastri si angajatorul

aqi

alocat-o programului de pensii s-ar putea sa nu mai existe atunci cind veqi iegi la pensie. Aceasra situagie este cauz,ati de faptul ci programe precum 401(k) si Superannuarion (din Australia) se supun legilor economiei de piaqa. Cu alte cuvinte,la un moment dat puteqi avea un milion de dolari, dar daca se intimpla si aibi loc o pribusire a bursei (ceea ce e inevitabil in cazul runrror burselor) suma pe care o deginegi se poate reduce la jumatate sau poate chiar disparea cu totul. Garantarea unei sume constante primite de-a lungul vieqii nu mai exista... gi mi intreb cigi dintre cei care beneficiazd de astfel de programe igi dau seama ce inseamni acest lucru. inseamna ci persoane care se pension eazd la vnrsta de 65 de ani gi incep si traiasci pe baza programului fundamentar pe contributia bine definitd ar putea rimine firi bani la v6.rsta de 75 de ani. Oare ce se intimpli cu acegti oameni dupi aceea ? Nici nu vreau si mi gindesc... Cit despre programul guvernamental de pensii cu beneficii clare, pot spune ci, in SUA, se preconi zeazd. ca Asiguririle Sociale vor da faliment pina in anul2032, in rimp ce Asisrenra Sociala ar purea avea acelasi destin pini in anul 2005, cind generati,a ,,Baby Boom" (din perioada de crestere a ratei natalitigii) va ayea cea mai mare nevoie de ea. Nici micar in zilele noastre) Asigurarea SocialL nu furnize azd. un venit cu care si poqi trai decent. Ce se va intimpla cAnd cei 77 de milioane de reprezen, tanqi ai acestei generaqii igi vor solicita bar-rii depu;i in for-rcl... si vor afla ca acegtia s-au evaporat ?

DITERITE... oAMF.Nl DTFERITT

5t

In anul 1998, p,roiectul ,,Salvaqi Asiguri.rile Sociale.., .de preEedintele propus glil

cfinton, a fost bine"primit d. pop,rlqie. cu toate acestea, senatorul democrat Ernest Hollingsâ qinut si avertizeze, la acea vreme, asupra urmitorului lrrcJr, ,,Este clar ci primul pas ce ,I"g".i:. f;.ut perrtru salvarea Arigrrr;rilo, Socialc este oprirea.jefuirii lor.,, 2eci de ani I, ,a";; ;;vernul tederal american a fost responsabil de ,,impr-u_rrruril.".. ficute din fondurile de pensii p"rriru diverse cheltuieli. Mulri dintre politicieni inclini si creadi ci Asigurarea sociali nu reprezinta altceva decit un ,,venit" ce trebuie'cheltuit, gi nu unul ce trebuie qinut la pistrare. Frea rnwlpi oameni t;i pun baza tn gwvern

. 4* inceput sa scriu carqi ,i si creez diverse produse, precum jorcul educagional de masa insgFrow, tocirai;;,,-,,', ci ne la sfirgitul Erei Industriare qi ne pregatim sa irtrim in cea 3fl3* Informaqionala. Ingrijorare a mea ca cetiqean este ci, incepind cu generatia nu sunrem pregitigi as,a cum se cuvine p.r,tr,, aiace fag, T:", dferenrelor dintre Era Industriara si Era Informationarr... iar una dinfte acesre diferenqe este felul ir, ."r. rrl a;" punct de vedere financiar, penrru anii de p"rrri.ifr.gi;, ta?1" a. ,,, merge.la qcoali. si a-gi gasi o slujbn buni gi siguri.. u ior, .rrr" potriviti penrru cei care ,-n,., ,r"r.,rt inainte ie 1930. Astizi, toata lumea trebuie sa meargi ra gcoari pentru a invdga cum si obqini un serviciu bun, dar,"i, acelagi ti-p, u, ;.b"t ;; q,i_ g; cum si investim, or acest lucru nu seinvat,i in scoli. una dintre reminiscengele Erei trndustriare .rr. n"u." ci rnurt prea mulqi oameni au,devenit dependenqi d. g"".rrr,
i

66

CeonaNur BAMLoR

Ceonext

DIFERITE... OAMENT DrFERrrl

57

militari aflaqi in retragere, angajagt ai serviciilor poqnle, profesori si alqi angajaqi de stat, dar gi pensionari care-;i vor astepra banii din Asiguririle Sociale si Asistenqa Medicali. Din punct de ve dcre contractual, acegtia au dreptate a d.e partea lor, intrucit, intr-un fel sau altul, cei mai mulqi dintre ei au investit in aceasti promisiune. Din nefericire, de-a lungul anilor, s-au ficut mult prea multe promisiuni, iar acurn oamenii asteapta ca ele si fie puse in practici. Personal, nu cred ci aceste promisiuni financiare pot fi respectate. Daca autoritiqile vor incepe si mireasci gi mai mult impozitele, pentru a-gi putea onora promisiunile, atunci cei care vor avea $ansa vor pleca in qirile care au impozite mai mici. in Era Informaqionala, insi., terrnenul ,,offshore" nu se va referi la o gari. straina, vazutd. ca un paradis al impozitelor, ci la ,,spaqiul cibernetic". Marea scbimbare, la tndemknd. Mi-l

amintesc pe pregedintele John F. Kennedy, anungindu-ne:

,,Avem la indernini o mare schimbare." Ei bine, acea schimbare bate la u;a.

Investiqi farA a fi in,uestitor Trecerea de la programul de pensii cu beneficii clare la cel bazat pe contribugii bine definite obligi rnilioane de oameni din intreaga lume si devina investitori, fere a avea prea multe cunogtinqe in acest sens. Mulgi dintre cei care si-au petrecut o mare parte a vieqii evitind riscurile financiare sunt acum forgagi si gi le asume... riscuri financiare cu viitorul,bdtri,netea si pensia. Cei mai mulqi vor afla daci au fost investitori pricepu{i sau doar jucitori de noroc neglijengi abia dupa ce vor iesi la pensie. Astizi, br.rrsa se afla pe buzele tuturor. Ea este alimcntata dc mulqi factori, printre care ;i de non-investitorii carc inccrrrcri s:i devinri invcstitori. Drumul lor financ,iar arati astfcl:

Marea majoritate a acestor oameni, in special cei din cadranele ,,A" gi ,,L", sunt cei care, prin natura 1or, sunt orientaqi spre siguranta financiara. Acesta este gi motivul pentru care igi cauti slujbe sau cariere sigure-, ori incep mici afaceri pe care au siguran{a ci le pot controla. In zilele noastre, din pricina programelor de pensii bazate pe contribugii bine definite, acegtia mrgreazi, spre cadranul ,,I", unde speri si gaseascd ,,siguranqi" pentru perioada pensionarii. Din pd.catepentru ei, siguranqa este unul dintre ultimele lucruri pe care cadranul ,,I" le oferi. Acesta este cadranul riscului. intrucit exista atit de multe persoane din partea stingi a Cadranului Banilor care se afh in cdutarea sigurangei, bursa rispunde pe misuri. De aceea 9i auzim atit de des urmitoarele cuvinte:

l.,,Diversificare". Oamenii aflagi in cdutarea siguranqei folosesc des cuvintul ,,diversifrcare" . De ce ? Pentru ci strategia de diversificare este una lipsiti de risc. Nu este insa o strategie investigionald, care sa aduci un cigtig. Invcstitorii de succes sau cei bogaqi nu folosesc diversificerca. Ei isi conce ntreazd" eforturile.

C,rlRRNur

BANTLoR

\Tarren Buffett, poate cel mai mare investiror din lume, nu are o pirere foarte buna despre ,,diversificare": ,,strategia pe care noi am adoptat-o precede dogma de diversificare standard. Prin urmare, muhi dintre a9a-zigii experqi ar spune c; strategia trebuie sa fie mai riscantri decit cea promovati. de investitorii conventionali. Nu suntem de acord cu aceasti idee. Avem convingerea ci politica de concentrare a portofoliului ar putea micsora riscul pe mi.suri ce cregte, aga cum ar trebui, atit intensttatea cu care un investitor se g2ndegte la o afacere, cit gi nivelul de confort pe care acesta trebuie sa-l simta faqa de caracteristicile sale economice, inainte de a se implica in ea."

Cu alte cuvinte, \(/arren Buffett vrea si spuni ci strategia de concentrare a portofoliului sau de axare pe citeva investiqii (gi nu cea de diversificare) este mai eficienti. in opinia sa, concentratea, spre deosebire de diversificare, te obligi s5. fii mai inteligent gi mai hotarit in gindire gi in acfiuni. in articolul siu, se adauga faptul ca investirorii mediocri eviti volatilitatea intrucit cred ci aceasta esre riscanta. \Tarren Buffett spune asa: ,,De fapt, adeviratul investitor nu fuge niciodati de volatilitate."

i.t ceea ce ne priveste - pe rnine si pe sogia rnea nu -, diversificarea a fost cea care ne-a ajutat sa iegim din crrza financiara si si atingem libertatea financiari. Noi ne-am

CanRaNE DrFERrTE.,. OAMENT DII.ERrrr

3. ,,Fondurile mutualeo'. Persoanele care nu cunosc foarte multe lucruri despre investigii se simt mai sigure atunci

cind igi predau banii unui administrator de fonduri, in ci acesta va face o treaba mai buni decit ei. Strategia este una potriviti si eficienti pentru persoanele care nu au nicio intengie si devina investitori profesionisri. Problema este ci, oricit de eficienta ar fi aceasti strategie, ea n-u presupune ci fondurile muruale ar fi lipsite de risc. De fapt, in cazul unei pribusiri a bursei, am putea asista la speranqa

ceea ce eu numesc ,,Topirea

Fondurilor Mutuale", o catasprecum criza ,,Tulipomania" din 1610, falimentul fondurilor ,,South Seas Bubble" din 1620 sau dezasrrul ,,junk Bond" din

trofi financiari tot atit de devasraroare 1990.

Astdzi,piata este plini de milioane de oameni care, prin narura lor, sunt orienta{i spre siguranqa, dar care, din pricina schirn-

birilor survenite in economie, sunr for{ali si migreze dinspre partea stinga a Cadranwlui Banilor spre partea dreapti, unde nunrai siguranla nu ii agteapti. Acest lucru mi ingrrjoreazi profun{. _Mglqi oarneni cred ca^programele de petrsii sunt sigure, cind de fapt nu sunr deloc. in evenrualitatea unei crize economice sau a unei pribugiri a bursei, programele lor ar putea da faliment intr-o singuri clipi. Progr"*.I. de pension-are moderne nu sunt la fel de sigure precum cele de .uru beneficiat "r pnrinqii noqtri.

concentrat investiqiile. 2- ,,Actiuni Blue Chip" 1. Investitorii preocupaqi de siguranqa cumpiri, de obicei, acliuni ale unor companii de tip ,,Blue

Chip". De ce ? Pentru ci, in viziunea lor, acestea sunt mai sigure. Totu;i, in timp ce o companie poate fi sigura, bursa nu este niciodati. l.Actiunilc Illtrc Chip sunt cclc calc firruizt'rrzrr ciivi
Se tntreadd schimbdri econornice radicale Scena este pregititi pentru transformiri economice radicale. Astfel de schirnbiri au marcat intotdeauna sfirgitul unei ere gi nasterea uneia noi. La capitul fiecirei epoci, au existat oameni carc au mers inainte gi alqii care s-au agdgat de ideile trecutului. Mi-e teama ci cei care se asteapti ca siguranqa lor financiari sa rimina in responsabilitatea unei mari companii sau a guvernuItri v.r fi cxtr-crn clc dcz.arnigiqi in anii ce vor urrna. Acestc idci lpaltin Iirci Inrlustrialc, nu cclci Irrforrnaticinalc.

CaoRarvul BANILoR

Nimeni nu are la indemini un glob de cristal. Eu, unul, mi-am ficut abonament la mai multe servicii de gtiri din domeniul afacerilor. Lucrurile anunqate de acestea se bat, de multe ori, cap in cap. Unele spun ca viitorul apropiat va fi unul luminos, in timp ce altele spun ca dupa colq ne agteapt; o pribugire a bursei sau o crrzd. economici de proporqii. Pentru a ramine obiectiv, ascult ambele pirgi, intrucit fiecare are argumente care rneriti luate in considerare. Intengia mea nu este aceea de a face pe profetul gi de a incerca s5" prezic viitorul; in schimb, ma striduicsc sa acumulez cit rmai multe cunogtinqe in cadranele ,,P" si ,,I", pregitindu-rni pentru orice scenariu. O persoani pregatita va prospera indiferent de direcqia in care o va lua econornia gi indiferent de momentul in care se va intimpla acest lucru. Daci istoria este un indicator, o persoani care traiegte pini la virsta de 75 de ani se poate a$tepta sd treacd. printr-o depresiune economici majord, gi doui recesiuni. Ei bine, piringii mei au experimentat o crrzd economica, insi genera{ia ,,Baby Boom" nu... nu inca. Au trecut aproximativ 60 de ani de la ultima crrza economici de proporgii. Astazi, to{i ar trebui sa fim ingrijoragi de mai multe aspecte ale vieqii, nu numai de siguranga unei slujbe. Cred ci este de dorit si ne concentrirn atengia gi pe siguranga financiari pe termen lung... evitind si lisim aceasti responsabilitate.pe seama unei companii sau a guvernului. Vremurile s-au schimbat atunci cind companiile au anuntat ci nu mai sunt responsabile pentru anii de pensie ai angajatrlor. Atunci cind au cotit spre programul de pensii bazar pe contribuqia bine definiti, mesajul a fost acela ca responsabilitatea investiqiilor pentru perioada pensionarii va cidea numai in seama dumneavoastra. in prezent, suntem obligaqi cu toqii si devenim investitori inteligengi, mai vigilenqi ca niciodatd fata de fluctuaqiile pieqelor financiare. Va recomand sa invigagi sa fiqi un investitor, evitind si daqi banii altcuiva pentru a face investiqii in locul dumneavoastra. Daci vi lisagi banii in grija unor fonduri mutuale sau a unui consultant, existi toate premisele sa agteptaqi p6.ni la 65 de ani pentru a afla dacd aceapersoani a facut sau nu o treaba buna. Daca rispunsul este negativ, veti fi nevoit si munciqi tot restul vict,ii. Milioanc

CaoRem

de oameni se

vor afla in

DIFERITE,,. oAMENI DurERtI

aceastd situaqie,

ztu pentru a mai face investitii ori pentru

71

intrucat va fi prea tir_ a invdta sa invlsteasca.

inad;agi sd redwceli riscwl . Exista posibilitarea sa investiti penrru profituri mari sub auspiciile unui risc scdzut. Tot ceea .. tr.b.ri. si. faceqi e si invitaqi

cum se procedeazi.. Nu.esre deloc greu. De fapt, e ca gi .,r-'uii bicicleti. La incepur, s-ar prrt." si'cidegi de c.iteva ori, dar dupi un timp esecurile incep sa se rireas cd,, rar arta de a investi devine o a doua narur;. lrrv;qim si, mergem pe bici_ cleta, iar apoi avem impresia ci am fost ficugi p.rrrri u;r'..rr"... Problema cu parrea stingi a cadranwlwi binitorest! aceea ca oamenii se refugiazi acolo pentru a evita riscur financiar. in locul fugii de risc, ,""o-rnd inviqarea manipuririi riscului financiar. invaqa si.mergegi pe

,Aswmagi-vd riscul Persoanele care gtiu sa ri;te schimba lumea. sunt

putini

aceia

irnbogiqit f,drd se riste. prea mulgi o"rrr.rriâ.r'ajuns si :are. depindi de guvern doar penrru ci au dorit si erimine riscurile vie.qii. Inceputul Erei Informaqionale reprezintd,sfirsitul guvernului-gigant' asa cum il qtim noi. Guvernere de acest ;ip au devenit mult prea costisitoare. Din nefericire, milioane de persoane din_intreaga lume care au ajuns si depinda de ideea de ,,drepturi" gi pensii pe viaqi vor rimine in r.imi din punct de vedere financiar. Era Informationali ne cere si deveniri cu totii mai independenti ;_i si incepem si ne dezvoltim noi aptitudini. Ideea de ,,a srudia intens ;i de a gasi o slujbi certeii siguri.. .s-a niscur in Era Industriali. Am depa;it deja acea epoc;. vr emurile se schimbi., nu insa ;i menialiteqil. o"-.i.ilor. Acestia. sunr inci de pirere ca au dreptul la ceva. Mulqi ?nci sunt convinrsi ca segmentul ,,I" al Cadrinwlui nu.rr. ,.rporrsabili_ t:rtca lor. Co'tinua sa creada ci guvernul, o mare io-p"rri", sirrclicatul, fondul lor mutual sau ]amilia vor avea grij; ie ei, tlrPri cc zilclc dc.ru'ci. vor lua sfirsit. Spre bi'crc iirr, rlr"r ri s-.au

i

rli i

72

Clonaxur

BAMLoR

aibi dreptate. Cititorule, daca esti unul dintre ei, opreste-te aici. Ce va urma nu are nicio legatura cu tine. Preocuparea rnea fagi de cei care au inteles necesitatea de a deveni investitori este cea care m-a determinat sa scriu Cadranwl Banilor. Aceasta carte este scrisi pentru cei care intentioneazS, sa pard.seasci partea stingi a Cadranwlwi gi sa se mute ?n cea dreaptd., dar care nu gtiu de unde si inceapi. Oricine poate face aceasti schimbare, cu dererminarea gi aptitudinile

CAPITOLUL 3

De ce aleg onmenii stgurdntd tnatntee libertd,tii ?

necesare.

atins deja libertatea financiari, va spun ,,Felicitari". Vorbigi-le gi altora despre drumul urmar gi calauziqi-i dacd vor dori acest lucru. indrumaqi-i, dar lasagi-i si-;i giseasci propria cale, cici sunt o mulqime de variante citre libert atea financtara. Indiferent care.va fi alegerea dumneavoastri, nu uitagi urmitorul lucru: libertatea financiari e, intr-adevir, pentru toata lumea, dar nu se obtine usor. Libertatea isi are pregul ei... iar pentru mine prequl a meritat. Marcle secrt:t este acesta: pentru a fi liber din punct de vedere financiar, nu aveti nevoie nici de bani si nici de Sducatie superioara. Totodati, nu trebuie nici si riscaqi in exces. In schimb, prelul libertnqii sc mi.soari in vise, voinqa gi capacrtatea de depa;ire a dezamagirilor care apar, in mod inevitabil, de-a lungul drumului. Sunteqi dispus si plitiqi prequl ? Unul dintre cei doi ra{i ai mei l-a platit; celalalt, nu. El a plarit un altfel de pret. Dacd,

aqr

intrebare pentra cAdranul ,,P" Sunteti un patron adevirat? Sunteti, daca raspundeqi afirmativ la urmi.toarc: intrebare: Vi putegi ldsa afacerea sa meargd singuri timp dc ur an sau mai mult, astfel incit la intoarcere s-o gasiq mai profitabih 9i mai eficienta decit la plccarc ?

Ipe

NTJ

Ambii mei tati mi-au recomandar si urmez o facultatc gi si .,btin o diplomi. Abia dupa absolvire, sfaturile lor citre mine s au diferentiat.

Tatal cu studii superioare mi sfatuia mereu astfel: ,,Du_re la .tcorala., obtine nore bune, iar apoi ia-qi o slujbn rigrr;.; Imi recomanda un drum irviaqi care se axa pe parteastinga t Cad.ranului si care arita asa:

$coALA

74

Cannauur

BANTLoR

De

cr emc

oAMEMT srcuRANTA

iNelxrEn rmrnrAl.l

?

75

Sfaturile tatilui fari studii superioare, dar bogat, se axau pe partea dreapta a Cadranwlui: ,,Mergi la scoala, obgine note bune, dupa care infrinteaza-ti propria companie."

SCOALA

$

ry,..,","

Siguranfi

Prin;i in capcana datoriilor Sfaturile lor se diferentiau intrucit unul dintre ta{i era preocupat de siguranqa slujbei, in timp ce celalalt se gindea mai mult la libertatea financiari.

De ce caffiA oamenii sigwranla slujbei Motivul principal pentru care oamenii cauti siguranqa slujbei timpului, acasi gi

este urmi"torul: aqa au fost inviqagi de-a lungul la scoala.

Milioane de oameni continu; si urmeze invitatura tradiqional;. Mulgi dintre noi au fost condiqionagi de la primele zrle ale existenqei si se gindeasci mai mult la siguranqa unei slujbe gi aproape deloc la siguranqa sau libertatea financiari. $i pentru ca cei mai mulqi dintre noi nu invaqd nimic despre bani nici acasi ;i nici la gcoali, este normal si ne agiqim cit se poatc de strins dc ideea siguranqei unui serviciu... in loc sa cautin-r li[rcrtatca. Daci priviqr Cadranwl Banilor, vc{i obscrva ci p;u'tcir stirrgi cstc motivati clc siguranqi, iar prrtcir
Motivul primordial penrru care 90"/o din populagie activeazd i,n partea stinga a Cad.ranulwi este acela cd. numai despre ea ?nvaqi la..gcoala. Apoi, rermini scoala gi se gisesc deja inglodaqi in datorii; atit de adinc afundagi in ele, incit sunt nevoil"i sa se agaqe gi mai strins de slujbe, sau de siguranga profesionald, doar pentru a ayea cu ce si si le pliteasca. Deseori intilnesc tineri care igi primesc diploma de facultate in acelagi timp cu facturile imprumuturilor contr pentru strstinerea srudiilor. Mulgi dintre ei rni-au spus ca^ctate au cizut in tlcpresie dupi ce au vdzut ca au de pl;rit sume de 50 o0o sau chiar 150 ooo de dolari penrru st.rdiile urmare. Daca piringii sunt cei care le platesc educaria, atunci acegtia vor fi pii"gi i" (:rrpcana datoriilor pentru multi ani la rind. Am citit recent ca studentii vor primi un card de credit in t i.r'p, cc sc afla in gcoala, urmind si aibi datorii pentru tot restul victii. Accst lucru se i'timpli pentru cd,, de cele ,nai multe ori, tt'rrrcazi ur.r sccnariu carc a fost foarte popul:rr in Flra Irr
i

75

CaoRauut

Re sp e ctare a

s

ce

BANTLoR

nariului

Daci urmarim viaqa unei persoane normale cu educaqie superroard, vom observa ci scenariul financ tar pe care-l urmeazd" decurge asdel: Copilul merge la scoala, apoi la facultate, isi gaseste un loc de munci si incepe si aiba bani de cheltuit. Tini.rul adult ?si permite, acum, si inchirieze un apartament, si-gi cumpere un televizor, haine noi, ceva piese de rnobilier si, desigur, un automobil. Aici incep sa inrre in scena facrurile de plati. itrtr-o buna zi, adultul intilnegte o persoani. speciala, fl;c;rile pasiunii ii cuprind pe cei doi, se indragostesc, iar apoi se cisatoresc. O vreme, viaqa lor e plini de fericire, intrucit pot rrai impreuni cu cheltuieli mai pugine. AmAndoi au cire un venit, dar plitesc o singurd chirie, context in care pot pune ceva bani deoparte, pentru a achizrtiona visul oricirui cuplu dc tine ri -- propria lor casa. La un moment dat gasesc casa visurilor isi retrag clin cont - dupi care se angabanii economisigi, pentru plata unui avans, jeaza sa plateasca, lunar, o sumi care si acopere la final valoarea totali a imobilului. Avind o casi noui, igi dau seama ci au nevoie de mobild, aga ci gisesc un magazrn de specialitate care-gi promoveaza rnarfa cu urmitoarele cuvinte rnagice : ,,Firi avans. Cele mai mici rate lunare". Viaqa li se pare minunati., context in care dau o petrecere la care isi invita toqi prieteniin pentru a se lauda cu casa cea noui, ma;ina cea noui, mobilierul nou-nouq si alte noi jucarii. Sunt afundaqi in datorii penrru tor restul Apoi, -ri". p" l.rrt. ";"qi;. primul copil. Dupa ce isi lasl copilul la gridinigd, cei doi pirinqi truditori gi cu studii superioare trebuie sa se inharne la jug gi sa mearga la serviciu. Cad in capcana nevoii de a avea o slujba siguri, pur gi simplu din cauza faprului ca se gisesc la rrei luni departare de falimentul financiar. Oamenii aflati intr-o ast{el de situatie pot fi auzrtizicind: ,,Nu-mi permit si renunr la serviciu. Am facturi de plitit" sau, curn ar spune un cantec ,,prelucrat" drn Alhd ca Zdpada ;i cei ;apte pitici, ,,Sunt dator, sunt claror, rrr:i rluc spr-c:

slujbi repcjor."

Dr

cE ar.Ec oAMENrr sTGURANTA

ix,trltEe ug[RrArrr

?

Capcana succesului

Unul dintre motivele pentru care am invaqat atit de multe de la tatal meu cel bogat a fosr acela ci avea suficient timp liber pentru a se ocupa de mine. Pe masuri ce devenea tot mai prosper, avea tot mai mult timp liber gi rot mai mulgi bani. Din moment ce afacerile ii mergeau ca pe roate, nu mai era nevoit si munceasci prea mult. A lasat, pur 9i simplu, totul pe searna unui presedinte executiv, care a extins sistemul qi a angajat mai mulgi oameni care si munceasci . Daca investigiile pe care le ficea se dovedeau profitabile, reinvesrea banii cigrigaqi gi obqinea si mai mulqi. Mulqurnita succesului de care se bucura, avea tot mai mult timp liber la dispoziqie. Petrecea ore intregi cu mine gi cu fiul sau, explicindu-ne tot ce facea in materie de afaceri qi investigii. Am invaqat mai muke de la el, decAt am facut-o in toti anii de gcoali. Asa stau lucrurile arunci cind depui eforturi suslinute in partea dreapta a Cadranwlui,in sectoarele ,,P" si ,,I". Tatil meu cel erudit muncea gi el din greu, doar ci o ficea in partea stinga a Cadlanwlwi.Trudtnd din raspureri, fiind prolnovat si asumindu-gi tot mai rnulte responsabilitiqi, avea din ce in ce mai pulin tirnp pentru copiii sai. Pleca spre slujba la ora 7 dimineaqa si, de rnulte ori, se intAmpla si nu mai apucim si-l vedem, intrucit ne duceam la culcare inainte ca el sa ajunga acasi. Aga stau lucrurile amnci cind muncesti intens Ei obtii succes in partea stinga a Cadranwlwi. Succesul inregistrat aici iqi educe, intr*adevir, un venit mai mare... dar igi reduce din ce in ce mai mult tirnpul liber.

Capcana barcilor

in partea dreapta a Cad.ranului necesiti, cunostinte .rrnplc in privinta banilor, ce pot fi rezumate sub sintagma de ,,intcligcnta financiard". Tatdl cel bogat o definea astfel: ,,lrrtcligcnta financiari. nu se referi neaplrat la citi bani faci, ci l;r cili poti pistra, la cit de binc lnuncesc acestia pentrll tine ;i la citc gcncr-:rtii pot lrcrrclticil
78

CennaNur

BANTLoR

- Succesul in parrea dreapti a Cadranwlui necesitd, inteligenqi financiara. In majoritatea cazurilor, cei care duc lipsi de aceasti calitate nu supraviequiesc in cadranel€ ,,P" gi ,I". Tatil meu cel bogat era priceput la bani si la oamenii care munceau pentru el. Trebuia si. fie. Responsabilitatea sa era aceea de a-gi crea venituri, avind in subordine cit mai pulini oameni, pistrind costurile la niveluri sci.zure si profiturile la un nivel cAt mai ridicat. Acestea sunt aptitudinile necesare succesului in partea dreapti a Cadranwlwi. Tatil bogat a fost cel care m-a ajutat si inteleg ci locuinqa pe care o deqinem nu trebuie considerati ca fecind parte din coloana activelor, cici ea figureazi. printre pasive. Ne-a putut demonstra acest lucru, mie gi fiului siu, intrucit ne iniqiase in problemele financiare, context in care nu ne-a fost deloc greu si pricepem ceea ce semnificau cifrele citite. Dispunea de timp liber pentru a ne familtariza cu aceste lucruri, deoarece se pricepea si lucreze cu oamenii. Aptitudinile sale profesionile isi ficeau simgite efectele si in viaqa de familie. Tatil cel cu studii superioare nu se pricepea la bani gi nici la oamenii cu care lucra, degi era convins ci lucrurile stau tocmai invers. Din ipostaza de sef al sistemului educaqional de srat, era un demnitar guvernamental cu un buget de milioane de dolari la indemini gi mii de subordonari in administrare. Acesti bani nu erau, insi, produgi de el, ci proveneau din impozite, sarcina sa fiind aceea de a-i cheltui in intregime. Daci nu ar fi ficut intocmai, guvernul i-ar fi alocat un buget mai mic pentru anul urmitor. Prin urmare, la sfirgitul fiecirui an fiscal, tatil meu ciuta modalitigi de a-i cheltui, iar uneori angaja oameni noi pentru a justifica bugetul de anul viitor. Dar, culmea ironiei, cu cit angaja mai mulqi oameni, cu arat se confrunta cu mai multe probleme. in copilirie, observindu-i pe cei doi taqi, am inceput sa-mi formez o idee despre felul de viagi pe care vreau si-l duc la matuntate. Tatal meu cel erudit era un devorator de cirqi, fiind un expert in cuvinte, nu insi gi in problemele financiare. i.,trucit nu sc pricepea la cifre si calcule, apela mereu la scrviciilc lrrrrrchc.r'ului

Dr.

cr ernc

oAMENII stcuRANIA iNAINInA rtsp,nrArtt

?

79

casa pe care ale contabilului. Ambii ii spuneau acelasi lucru o degine face parte din active, motiv pentru care trebuie si fie cea

;i

-

mai importante investitie a sa. Din pricina acestui sfat financiar, nu numai ca tatdl meu cel cu studii superioare a fost nevoit sa trudeasc a zi de zi, dar s-a gi afundat in datorii din ce in ce mai mari" Ori de cite ori obginea o promovare pentru activitatea profesional5 de excepgie, primea si un salariu mai mare; dar, cu fiecare marire de salariu, intra intr-o categorie superioari de impozit"t.. itt acest context (in antt'6OL7O impozitele pentru salariile mari erau uriage), contabilul gi bancherul l-au sfituit si-gi cumpere o casi mai mare, pentru a anula astfel plata dobinzilor. Venitul siu crescuse, dar singurul rezultat a fost acela cd impozitele au crescut, iar datoriile l-au coplegit gi mai mult. Cu cit avea mai mult succes, cu atat muncea mai intens, avind din ce in ce mai puqin timp pentru cei dragi. Curind, copiii gi-au luat zborul, iar el a continuat si trudeasci pentru a line pasul cu facturile din ce in ce mai mari. Spera intotdeauna ca problemele i se vor rezolva odati cu urmitoarea promovare si mirire de salariu. Dar indiferent de suma pe care o prrmea in plus, scenariul era mereu acelagi. S-a afundat tot mai tare ?n datorii 9i a pli.tit impozite tot mai mari. Cu cit se simqea mai obosit atat acasd, cit gi la serviciu -, cu atat depindea mai mult de siguranqa slujbei. Cu cit se ataga mai mult de ser-viciu gi de salariul cu care-si plitea facturile, cu atit igi incuraja mai mult copiii si-gi caute ,,o slujbd siguri". Cu cit se simgea mai nesigur, cu atat avea mai multa nevoie de siguranqa.

Cele dowd. mari chehuieli

intrucit tatil meu biologic nu gtia cI citeasca un extras de cont, nu si-a putut da seama de captcana financiara ?n care era atras pe misuri. ce ii sporea succesul. E aceeasi capcani in care ern vizut cum cad milioane de algi oameni truditori gi de succes. (lauza pcntru care ataqia oameni se confrunti cu dificultnqi l'inarrciarc cstc accca ci, de ficcare data cind cistiga mai nrulqi brrni, i.si c,rcsc .si cclc cloui chcltuicli nrajorc:

80

CaoRaNur BANlroR

1. Impozitele.

2. DobS,nzile la datorii. $i, pentru

a

pune cireasa pe tort, guvernul ofera adeseori scu-

tiri de taxe doar penrru a-i afunda 9i mai riu pe unii in datorii. Nu va di puqin de binuit acesr lucru ? Dupi cum definea l.atel meu cel bogat inreligenqa financiara, nu se referi neapirar la ciqi bani faci, ci la ciqi poti pistra, la de bine muncesc acestia pentru tine si la ciie'generagii pot beneficia de ei". La sfirgitul vieqii tatilui meu cu studii superioare, puginii bani pe care ni i-a lisat mostenire... au inrrat in vistieria gr,r.rnului, ca taxe pentnr deschiderea testamentului. ,,ea

cit

Dr, cg

lrr.c

oAMENII stcuttAN'tA iN,rrtNtt"c

ltntnr,trll

?

81

sursa in faptul ca a dat peste slujba perfecti. Este fericit pentru ci a gisit compania visurilor sale. Adori acea companie" Se ocupi

cu lucruri extrem cie interesante. igi iubegte munca) are un post plin de importang5, salariul este foarte bun, colegii sunt extraordinari, beneficiiie sunt grozave, iar sansele de promovare sunt foarte mari. Dupa aproape patru ani 9i jurnatate, primesc iarigi vegti de la el, dar de data aceasta este total nernullumit de locul sau de munci. Cornpania pentru care lucreazd. este corupte gi necinstiti; nu ?gi traieazi. angajalii cu respect. igi uraqte geful; a fost omis cu prilejul unei promovdri,iar salariul primit este insuf-icient. Apoi, dupa alte gase luni, este din nou fericit. Este in culmea bucuriei, pentru ca a gisit slujba perfect5... gi tot aga. Drumul vieqii h-li seamani, ?ntr-un fel, cu un ciine care incearc1. sa-qi prinda coada. Acest drum aratd carn aga:

In cdwtarea libertdtii $tiu ci mulgi cauh libertatea Ei fericirea. Probiema este ci oamenii, in cea mai mare parte a cazurilor, nu au fost instruiqi sa munceasci in cadranele ,,P" si ,,I". Din pricina acestui deficit dc pregatire, a programi.rii lor penrru siguranga unei slujbe gi a datoriiior tot mai mari, rnajorrtatea oamenilor igi limiteaza ciutarea libertaqii financiare la partea sringi a Cadranulwi Banilor. Din nefericire penrru ei, siguranga si libertatea financiari pot fi gisite rareori in segmentele ,,A" $i .L". Siguranqa reali gi adevarata libertate se gisesc numai in partea dreapta a Cadranwlwi. Trecerea de l.a o slwjbd la aha, in cdwtared libe!"td{ii

Unul dintre motivele pentru care este folositor Cadranwl e acela ci urmireste gi observa rnodelul de viaqa al unei persoane. Mulqi isi petrec viaqa ciutind siguran{a sau libcrtatea, dar nu fac altceva decit sa rreaci de la o slujba la alta. Sprc Banilor

exemplu: Am un arnic din liceu, de la care aflu vesri cam clin cirrc:i irr cinci ani. intotdeauna il gascsc intr-o sterc clci culirr-ic', r:rrrc isi rrr.r.

l'i

iVlodelul sau de viaqa consri ?n trecerea de la o slujbi la alta. [)ini. acum, a dus o viaqi buna, cleoarece cste inteligent, atragitor si sociabil. Virsta il prinde ?nsa din urmi, iar acum algii, mai tir-rcri, primesc posturiie pe csre obisnuia sa le urmareasca el. Arc economii cle citeva mii de dolari, nimic pus deoparte pent rr-r pcrioada pensionirii, o casa pe care nu o va deqine niciodati, lrcrr.sic alimcntari de plitit copiilor si viitoare facturi de achitat I)cntm studiilc accstora. Copilul sau cel mic, in virsti de opt ani, Iocuicstc cu fosta sotic, pe cincl ccl lnare, ?n vi.rsti" dc 14 ani, Ior'ttit'slc <'u cl.

n 82

Ds ce nr.tc oAMENrr

CnnnaNur BAML0R

Obignuia sa-mi spuni: ,,Nu am de ce si-mi fac griji. Sunt inci tinir. Am destul timp." Mi intreb daci, acum, mai spune acelagi lucru. Dupi pirerea lnea, ar trebui sa depuna eforturi serioase pentru a se muta, cit mai repede, in unul dintre cadranele ,,P" sau ,,I". Are nevoie de o noui atitudine si trebuie si se supuna unui nou proces educagional. Daca nu di norocul peste el gi nu cfutigi la loterie sau daci nu intilnegte vreo femeie bogati cu care si se cisitoreasci",vafi nevoit si trudeasci pentru tot restul vieqii.

Totul pe cont propriu ,,'4"-Lrl. dewine

,,L"

Un alt model comun este cel al unei persoane care din ,,A" devine ,,I-". in cursul acestui proces masiv de restringere profesionali, mulgi incep si ingeleaga mesajul 9i si-gi pardseasci slujbele la marile cornpanii, alegind calea lansirii unei afaceri proprii. itr prezettt, are loc o adevarati explozie a aga-ziselor .afaceri de acasd". O mulgime de oameni au luat decizia de ,,a-gi incepe propria afacere" , de ,,a face toml pe cont propriu" gi de ,,a fi propriii lor sefi". Drumul carierei lor arat5. asa:

STGURANTA

il,rrruln,q rtsERrAlt

?

Dintre toate ciile ce pot fi urmate in viaqi, aceasta imi produce cele mai mari ingrijorari. in opinia rnea, a fi un ,,L" poate fi o activitate plini de satisfacqii, dar gi de mari riscuri" Cred ci ,,L" este cel mai dificil si mai dur cadran dintre toate cele patru. Exista toate circumstantele pentrx esec. Iar daca totugi rdzbigi in acest cadran, succesul poate fi mai rau decit egecul. Asta pentru cd" dacd. sunteqi un ,,L" de succes, ve[i munci r-nai rnult decit aqi fi ficut-o in toate celelalte trei cadrane... iar acest lucru se va intirnpla pentru o lungi perioadi de timp. Pe intreaga durata a succesului. Motivul pentru care munca unui ,,L" este cea mai grea dintre toate este acela ci oamenii din acest cadran sunt, cum se spune

in

zicala, ,,s,i bucatari, gi spalatori de vase". Ei trebuie si indeplineasci sau sa fie responsabili pentru toate activitiqile care, intr-o mare companie, ar intra in sarcina rnai rnultor manageri gi angajati.IJn ,,L" care abia si-a ?nceput adacerea se ocupi singur de o rnulqime de lucruri: raspunde la teiefon, plategte facturile, da telefoane pentru a-si promova produsul, incearci si-;i faca publicitate cu un buget redus, se ocupa de clienqi, face angajari, concedrazS, angaiati, preia responsabilitngile angajaqilor ltunci cind acegtia lipsesc de la munci, discuta cu perceptorul, se confmnti cu inspectorii guvernamentali gi aga mai departe. Personal, md ingrozesc ori de cite ori aud pe cineva ca intentioneaza sa-si lanseze propria afacere. Le doresc tot binele din lnme, degi mi-e foarte teami pentru ei" Am vdzut atitea persoane ,,L" care si-au folosit econoneiile de-o viaqa sau s-au imprurnutat la prieteni gi la rude pentru a-gi ?ncepe propria afacere. Dupa ciqiva ani de eforturi si munca intensi, afacerea ?gi da duhul si, in locul economiilor facute de-a lungul viegii, acesti oameni se trezesc cu datorii pini peste cap. Fe plan national, noua din zecc afaceri de acest tip egueazi in primii cinci ani. Dintre cele care supravietuiesc, 907o dau falirncnt in urrnatorii cinci ani. Cu alte cuvinte, 99% dintre micile ,rfeccri clispar in decurs de 10 ani. (lrccl r:ir principala cauzd. a egecului ior in primii cinci ani t:t'xrstri in lipsa dc cxpericnta si de capital" Cauza egecului pe care il iru"cl3istr-crrzi, in ur nrirtorii cinci ani, cclc carc supravicquicsc rrrr colrstir irr lips,r
84

Clonauut

sAMLoR

Dr ct amc

grele de trud; ajung sa il epuizeze pe proprietarul afacerii cu p_ricina. Mulqi dintre micii intreprinzdtori devin, pur gi simplu, sleiqi. Acesta este qi motivul penrru care liber-profesioniEtii cu studii superioare se muti de la o firma la alta,incearci sa inceapi ceva nou sau, pur gi simplu, se sting diri viaqa. Poate ci gi de aceea speranqa de viata a medicilor sau avocaqilor se afla la un

nivel mult mai scizut decit a celorlalte categorii profesionale. Speranta medie de viaqd. a acesrora este de 58 de ani. Pentru togi ceil3lgi, ea se situeazaundeva in jurul virstei de ZO de ani. in cazul celor care totusi supraviequiesc, acestia par si se fi obignuit cu ideea de a se trezt de dimineagi, de a merge la serviciu gi de a munci toat; viaqa. Existenqa lor se reduce la aceasti rutina. Situagia in care se afld. piringii unui prieten este edificatoare in acest sens. De mai bine de 45 de ani, ei perrec ore intregi, in fiecare zi, in magazinul lor de biuturi alcoolice, situat la colq de strada. In contextul in care infracqionalitatea a crescut in cartierul in care se afla magazrnul, au fost ncvoiti sa se baricadeze cu gratii de oqel la ugi ;i la ferestre. Astazi,banii cu care clientii le cumpara marfa sunt strecurati printr-o nrica deschizaturd,, ca la banci. Trec ocazional pe la ei, pcntru a vedea ce mai fac. Sunt niEte oameni minunaqi gi buni la suflet, dar ma intristeazi si-i vad prizonrert ai propriei afaceri, stind de la 10 diminea\a pind" la 2 noaptea in magazin, privind in gol din spatele grariilor. Inainte de a ramine fd.ra,,combusribil", mulgi dintre micii intreprrnzatori istegi ?9i vind afacerea, atunci cind aceasta atinge apogeul, unei persoane pline de energie gi cu destui bani la indemina. Isi aloci o bine meritata pauzd., dupi care o iau de la capit, cu o noui. afacere. Adora saiaca totuf pe cont propriu. Important e, insi, sa ;tie si se retraga la timp.

Cel mai prost sfat pe care-l pwte{i da copiilor

Daci v-agi niscur inainte de anul 1930, sfatul ,,Mergi

la

gcoala, obgine nore bune gi gasegte-qi o slujba stabili si siguri" era unul demn de urmat. Dar daci ati venit pc lurnc dupi accl

an, sfatul nu este deloc unul bun.

Dccc?

oAMEMT srcuRANTA

irqerlrEa ustRtAtrr

?

Rispunsul

se afli in: 1. Impo zite. 2. Datorii. persoanele care igi obqin rrerritul din cadranul ,,A.., nu .Penlru cxisti, in mod norma.l, nicio derogare de tu pl",u i-p Jiaor. Astazi, in SUA, a fr angajat inse"amni u fi ir.tr_o ielatie de parteneriat 50/50 gurrein,rl. Acest lucru inseamni ci statul va lua 50a/o sau chiar "., mal -rrlt din cigtigurile salariat"i"i,i"";"r. ." xcesta si-gi poatd vedea banii.

Daci ne gindim ci guvernul va oferd, derogiri de la plata .impozitelor

doar p.nt.., va afunda si mai -.rlt"in a",oni, a.,r" rnul spre libertatea financiara este pracri. i-poribii'Jl-.rr*", pentru.majorirarea.p--ersoanelor din cadrarrel" ,,h... gi ,L... ii aud, deseo', pe contabili cu.m igi sfatuiesc clienqii care incep si obqini un venit sporit din cadranul ,,A.. sa ?gi curnp... o rnar mare' pentru a beneficia de derogiri mai ""ra s'bstantiale de la plata impozitelor.ln timp ce acest ,[u]t par."ilgi. p.r, tlu.o persoana aflatd. in parrea stinga ^rpurea eadroirlui Ba"nilor, el dcvine lipsit de r.n, pu.ri* cineva dln ^ p"rt." clreapti.

Cine pldtegte cele mai mwlte impozite

!

Cei bogagi platesc pugine impozite.pe venit. De ce ? pur si simplu pentru ci nu igi cigtigi_banii din caritarea de angajagi. cei foarte l)ogatr gtru ci cea mai buna cale legari de evitaie a taxelor este cea care presupune generarea venitului din cadranele ,,p., $i ,,I... Pentru cei care i9i cfutigi. banii in cadranul ,,A:;, ,irrg,r.u rlcrogare de la plata ,ipJzitelor se aplici utrrrr.i '.i"i ir; cumpira o casi mai spatioasi si se afundi, astfcl, in datorii si mai rrrari. Pentru partea,dreapta a Cadranwlui Bonilor, "."r, p", ,r' cste considerar unul prea inteligenr din puncr de vedereiirrar,,,iar. in vrztunea".lo. di' parttaJr""pl, e ca qi cum ai spune: ,,D;-mi 1 dolar, iar eu iri vti da 50 in s.hirrrb..,

Impozitele surct nedrepte Dcseori, ;rud oameni spunind: ,,Nu sti in firea ;rrncrican sa nu plitcasci. irnpozite.,.

un,i

adevarat

A'rcricarrii carc afirmi asa ceva par si-gi fi istoria. Arrrc.ic. s-rr rrriscnt t.crrai di,r 'itat irrrp.tr.iva trrxcl,r.. Au lrrotcsir-rl

jr

86

CloneNur

BANTLoR

Dp

uitat ei, oare, de ,,infamul" Boston TeaPartyl din 1773 rebe- de liunea care a dus la ri.zboiul ce a separat coioniile americane impozitele opresive din Anglia ? Aceasti revolta a fost urmari de Rebeliunea Diligenrelor, Rebeliunea \Whisky-ului, Rebeliunea lui John Fries, Rizboaiele Tarifelor si multe alte asemenea revolte ce au marcat istoria suA. Mai existi alte doui renumite revolte impotriva impozirelor care nu au fost americane, dar care au demonstrat inflicararea cu care oamenii se opun taxelor: Povestea lui \Tilhelm Tell este povestea impotrivirii in faqa impozitelor. De aceea a gi fost trasi sageata in mirul de pe capul fiului siu. Taxele il infuriase ri., iar el a riscar vi"q" propolului fiu in semn de protest. La fel stau lucrurile gi in cazul Domnigei Godiva, care i-a cerut sogului siu, Lordul Leofric Danezul, sa reduci din povara fiscali pusi in circa oamenilor. Dupa un pariu ficut cu acesta, Lady Godiva a strabirur ror orasul fira haine pe ea, forlindu-l pe Leofric si reduca taxele.

Avantaje fiscale

Multe avantaje

$

Putine avantaje

l.Eveniment ce a declansat Rizboiul Revolulion.rr, inccput cu risrur-n:rrcrr vaselor cxre tlxnsportau celi in portuJ Bostorr, in contcxtul'nronop,rlrrlui brit:tnlc xsuprr comcrqului cll :lccst pr-odus -.- n. tr.

cr

nrEG oAMENrr sTGURANTA iN,qtNrna

LTBERTATTI

?

g7

Impozitele sunt o necesitate a civrrtzatiei moderne. probrema epare atunci cind ele devin abuzivesi prosr gestionate. in urmitorii ani, milioane de reprezentanqi ,i gerrer"gier ,,Baby Boom.. vor iesi la pensie. Din plititori de taxe, ei vor deveni pensionari

aceasti schimbare. Arnerica si arte mari state vor inregistra un declin financiar. Persoanele cu venituri mari vor p;r;"si aceste tari, in ciutarea altara care ii vor primi cu bratele deschis, fira a-i penaliza penrru faprul ca au bani.

O mare gregeald I I

Laînceputul acestui an, am fost intervievat de un reporter de z'iar- in timpul interviului, rn-a inrrebat citi bani arn ficut in cursul anului rrecut. Am raspuns: ,,Aproape 1 milion de dolari... ,,$i cit aqi pl;tit in taxe ?.., a fost urmitoarea sa i'trebare. ,,Niciun ban", i-am spus. ,,Acesti bani au provenit din acu_

rnulari de capital, motiv pentru care am putur evita plata i.rpozitelor' Am vindut trei proprietegi irnobiliare, trecindu-le prin secqi'nea tr031 di' codul Lnpozireror. Nici rnicar n-am ;rtins acei bani. I-am rei'vestit i'tr-o proprietate mai mare... I)upa citeva zile, cotidianul respectiv o p.rbli.at un arricol, care :rvca drept titlu ,,IJn bogatag care afdcut tr milio'de crorari ?ntr-un rrn a recunoscut ci n-a platit niciun impozit.* Declarasem, intr-adevd.r, ceva de genul acesta, dar afirmagia l'uscse scoasi din context, distorsionlnd asdel *"s"jur. Nu gtiu
Jrrc'1t..

srrrrt irrrpozitrrtc rn:ri pr-rtin
il

, I

ti

88

Ceon,tlrut

Majoritatea oamenilor nu pe tnuesh(tt

tsANrLoR

se dxeazd

Dt,

Declaratie de venit

Reporter

in aceasti coloani:

aLpc oAMENrr srGtrRAN,lA iNerNlE,\

r.rB[RT.ATrr

?

gg

tul ,,A" din Cadranwl Banilor.Acestea sunt cuvintele unei persoava renunqa la jumitate din venit pentru a i_o da guve.rrului l. :"o $1 care va muncl'rar mult si mai intens pentm acest deziod;mlnt" in capitolul ce urmeazi, voi e"plicl ferul i'care oamenii din partea dreapti a Cadranului foloses. irrrpozit.i" ., timp ce pasivele rarnin pentru majoritarea celo, dirr-orr,.o ".ii"., i" .stingd a Cadranului. Accit lucr.u nuiemnifica o Upre J"'pr*;_ otism, ci faptul ca e;ti o persoani care prorestr^)e qi.ir" r" ,-i9r,rt*rrte legal, pentru a-;i apd.ra dr"piul a. .i, ,rrni firrr" rnultr bani posibil. I'divizii gi qirile c"r. ,r,, prores;eaza " irnporriva taxelor ce le sunt irnpuse sunt, in .." *"i '- - pirr" n r *' cazurilor, persoane sau qaii a., o a.orromie precar --nr" .

pe venit,

Reporteruligi obgine venitul in ace asti coloani.:

Llu cistig bani

ct

Bilant

imbogdyi{i-ad rdpid

Eu

Pentru ca eu gi soqia mea sa trecem rapicl dc la situatia de a nu avea o casi Ia cca de libertate fina'ciari a trebuit sa ne cistigam Lranii din cadranelc .P" $i ,,I... Aceste ."d"urr. of"r;-rrri" ,rrr.; imbogiqiri rapide, intr.r.at p,r,,la dispoziqi" f.*"f" a. cvitare a impozitelo.r. Prin urrare, rcugind ,i-"d;ii;;i p"rt, an, ,r..,"?-ul1i bani si- facind astfel incit acegti bani sa t".."1" f.n;';;l;;; :rtins libertatea financiari intr-un timp scurt.

Cwm sd,ud eliberapi Impozitele gi datoriile sunt doua dintre principalel e cauze pentru care oamenii nu se simt niciodata siguri din punct de vcdere fi'anciar si nici nu reusesc si devina fberi in ,J.r, ,.rrr. I)ru,mul spre siguranra sau libertetc sc afle i'p",.t", Jr"ôra cadranului Banilor. Trcbuie si depasiti sradiui sigurantei urrei" j b", A" )]l ":Tjl timpul si des.coperiqi dif"r.r,q" ai""r;. ;ig;ro,rqn

El igi obgine banii in acest cadran

Eu rni*am cistigat milionul

in acest cadran

I

Chiar qi in zilele noastre mai aud oameni spunind: ,,irni f-rrc masteratul pentru a putea primi o rnirirc salariali" sau ,,Muncesc dir:r greu pentru a pntca obgine o pr()nlovrlrc.<( Acestea sunt cuvinte sar-r iclci aic unci llcr.s()ru-rLf c::u.c i;i :rxcaz.i atctrtia pc col
.

rnancreri gr libertarea financiard.

Care este diferen{a dintre I. SIGURANTA TJNEI SLUJBE 2. SIGUI{AN'I'n ITTNANCIARA .1.

l.llJllltl'n't'trA

trt

NnNCIARA

si

i

ll

iltl

rij

CaoneNul

Ds ct .usc oAMEMT srcuRANTA ixerrutEe rmrnrATil

BANTLoR

Dupi cum aqi aflat, tatil meu cel erudit avea o idee fixa privind siguranla unei slujbe, asa cum se intimpla cu majoritatea celor din genera{ia sa. El presupunea ci siguranga serviciului inseamni siguranta financiara... asta pina cind ;i-a pierdut locul de munca si nu a rnai putut gasi altul. Tatal cel bogat nu vorbea niciodata despre siguranga unei slujbe. in schimb, sublinia intotdeauna importanfa iibertiqii financiare" Rispunsul la intrebarea privind gasirea tipului de siguranqa sau libertate pe care vi-l doriqi poare fi oferit de observarc; modelelor dtn Cadranwl tsanilor. 1. Modelwl pentrw sigwranla wnei slwjbe

SCOATA

?

91

Dawd picioare sant nxai bwne decht wnwl singwr Pentru a beneficia de mai multa siguranti financtari,le sugcrez acestor oameni ca, pe lAngi. indeplinirea sarcinilor profesionale in cadranele ,,A" gi .L", si-si cultive aptitudinile necer,rre cadranelor ,,P" $i ,,I". Cigtigind incredere in capacitatea lor
Oamenii ca!:e se incadreaza in acest model sunt, de obicei, foarte pricepuqi la activitatea profesionaia pe care o desffuoara. Mulqi au petrecut ani buni in gcoala gi alqi ani la serwiciu, acumulind experienga. Problema e ci nu cunosc foarte rnuhc despre cadranele ,,P" gi ,,I", chiar daci dispun clc un plan pcntru anii de pensie. Acesti oameni se simt ncsiguri clin purict
arati siguranta financiara pentru un ,,A":

L, krc sa-.;i dcpuna banii intr-un cont de pensie ;i si spere ca totul vrr [i birrc, accrrsti linic curbata scnrnifici fapttrl ci. oarncnii

92

Dl

CeoReNur- BANILoR

se simt increzatori atunci cind beneficiaza de instruire atat in ipostaza de investitor, cit gi in cea de angajat. Asa cum la gcoala suntem pregitigi pentru un viitor ser-viciu. tot asa eu vi sugerez

si invagati si figi un investitor profesionist. Reporterul care nu m-a a\.'ut la inim5, intr-ucit avearn tr milion de dolari in coloana activelor, fara a pliti impozite penrru acegti bani, a uitat sa mi intrebe: ,,Curn agi reusit si faceqi miiionul de dolari ?" Pentru mine, aceasta era o intrebare funclarnentala. A evita in mod legal plitirea impozitelor este un lucru usor. Producerea rnilionului nu a fost la fel de ugoari. O a doua cale pentru siguranta financiari ar putea fi:

cE

at.r(; oAMriNtr slcuRANlA ilarNlEa lrsERrAll

?

93

Acest model este descris de Thornas Stanley in cartea sa, Milionarwl de al,ituri. o carre exrraordinari. Miiionarul american rnediu.este propriul,sau angajat, duce o viaqa cumpitati gi tace rnvestrqr pe rermen lung. Modelul de mai sus refleiri exacr aceasti cale financiari. Aceasti cale, dinspre ,,L." spre,,p.., este adesea cea pe care _ o aleg mulqi dintre maril antrepreirori, cum ar fi, de pilcra, g'ii G"t"s.

Mai bine dowd decSt wnul singwr A Iar

asa arate siguranqa

financiari pentru un ,,I-":

avea cunostinte

partea

sti'gi

in mai rnulte cadrane, de dorit in unul din si ?n unul din partea dreapti, ofera mult mai multe

',sanse de succes decir atunci cind infoimagiile degi'ute se reduc la un singu r cadran. in I 2, rn-am referit i" f"f r"i .i ."i .capitolu ll"g-"]iigi extrag 7Oy" dinvenit din parrea dreapta u ioiro"rtr; si 30o/" din partea stingi. A* constJtat ci indiferenr car de multi ba'i obgin, oamenii r. ,ro,. simti intotdeauna mai in ,;".;il; etr-rnci.cind opereazd, in mai muhe cadrane. Siguranqa finianciara sc sprijina pe cire un picior in fiecare parre a Cidranului Banilor.

Pompierii milianari Arrr
CenRaNur BANILoR

cu beneficii, cit gi de o avere considerabili, generata de partea dreapti a Cadranului. Amindoi lucreaza ca pornpieri, fiind angajatr ai statului. Au salarii bune gi stabile, beneficiind in ace"lagi'timp gi de beneficii 9i programe de pensie excelet te. in plus, lucreazd. doar doua zrle pe siptamini. Trei zile pe sapL-arri le aloca activitiqii de investitor pr:ofesionist. in cele doua zrle tdrnase, se odihnesc 9i igi petrec timpul in sinul familiei" Unul dintre ei currrpari case vechi, le tepari', iar apoi le inchtrraza. in *orn.ttul scrierii acestei cargi, acest amic deqine 45 de case care ii aduc un profit lunar net de 10 000 de dolari, dupi ce achita datoriile, impozitele, asiguririle gi cheltuielile de intreginere gi administrare. Ca pompier, are un salariu de 3 500 de dolari, ceea ce inseamni cd. are un venit lunar total de peste 13 OOO de dolari gi un venit anual de aproximativ 150 000 de dolari, care tot creste. Fina la pensie mai are cinci ani, iar scopul siu este de a avea un venit anual de 2OO 0OO de dolari inainte de a implini virsta de 56 de ani. Nu-i riu pentru un angajat de stat, tatd a patru copii. Celilalt prieten isi petrece timpul f;cind anahze pentru diverse companii gi operind acti; in dorneniul bursie.. in prezent, portofoliul sau depa;egte suma de trei milioane de dolari. Daci ar incasa acegti bani gi ar obgine o dobindi de 10"/" pe an, ar avea un venit anual de 300 000 de dolari pentru tot restul vieqii, asta, bineinqeles, daci nu vor avea loc schimbari economice majore. Ca gi in cazul celuilalt amic, nu-i deloc riu pentru un angajat de stat, tate a doi copii. Ambii amici dispun, din cei20 de ani de investigii, de un venit pasiv care le permite si se pensioneze lejer la virsta de 40 de ani.'. amindurora le place, insa, munc a pe care o fac, motiv pentn'r care doresc si iasa la pensie la virsta maximi gi si obgini toate beneficiile oferite de stat. Apoi vor fi liberi, deoarece vor beneficia de avantajele succesului in ambele pirqi ale Cadranwlwi.

Banii, singwri, nw gdrdnteazd siguranla Am intilnit multe pcrsoane cu milioanc clc dolari irr conturilc dc pensii, clar carc tot sc sirnt in ncsigurarrqi. f)c cc:? I)crrtrtr cri

DE cp ernc oAMEMI sIGURANTA INAINTEA

rtnlntAllt

?

95

lranii lor sunt generagi de slujbi sau de afacereape care o deqin. l)eseori, ace$ti oameni isi investesc banii intr-un cont de pensii, dar au cunogtinqe precare despre investiqii. Ce se vor face daci acei bani dispar, iar ei vor fi deja la pensie ? Atunci cXnd au loc schimbiri economice majore, survin transferuri masive de avere. Chiar daci nu ave{i prea mulgi bani, cste important sa investigi in educaqia dumneavoastri... cici atunci cind aceste transformiri vor avea loc, veqi fi mai bine pregitit pentru ele. Nu vi lisaqi surprins sau coplegit de temeri. Aga cum am rnai spus, nimeni nu poate prezice ce se va intimpla, dar, cu toate acestea, e bine sa fii pregitit pentru orice. Asta inseamni ci trebuie si vi incepegi instruirea chiar de pe acum.

3. Modelwl pentrw libertatea financiard Acesta este modelul pe care tatil meu cel bogat m-a indemnat si-l aprofundez. Este drumul citre libertatea financiari. Aici se gisegte adevl"rata libertate {inanci.ard.,intrucit in cadranul ,,P" dispui de angajagi care fac treaba in locul tau, in timp ce in cadranul ,,I" banii sunt cei care muncesc pentru tine. Ca investitor profesionist, egti liber sa dectzi daci vrei sau nu si muncegti. Cunogdnqele pe care qi le-ai dezvoltat in ambele cadrane iqi aduc deplina libertate {agit de munca fizica.

CeoRlxut IlANn.oR

gindim la oamenii extrem de bogati, vom observa ci lor in Cad.ran. Linia curbati din jurul segmentelor .P" $i ,,I" reprezinta modelul de venituri pentnr oameni precum Bill Gates de ia Microsoft, Rupert Murdoch de la News Corp., \(/arren Buffett de la Berkshire Hathaway sau Daca ne

acesta este rnodelul

Ross Perot.

IJn scurt avcrtisment: cadranutr ,,F" se diferenqiazi in multe privinte de cadranul ,,I". Am vdzutmulqi ,,P" de succes vinz?.ndu-si afacerile pentru milioane de dolari, dupi care, vazindu-se cu ataqia bani, li s-a urcat succcsul ia cap. Acegti oameni ajung si creada ci dolarii din buzunar sunr rnisura coeficientului lor de inteligenq5, context in care incearci sa faca pe grozavii in cadranul ,,I" si, in final, se trezesc in sapa dc lemn. Jocul gi regulile sunt diferite in toate cele patru cadrane... si, de aceea, recomand instruirea inaintea ego-ului. Lafel ca gi in cazul siguranqei financiare, cunogtinqele dobindite in doua cadrane vi oferi o stabilitate mai solidi in lurnea libertigii financiare. Alegerea drumulwi Acestea sunt ciile financiare pe care oamenii le pot alege. Din pacate, cei mai mulgi aleg calea unei slujbe sigure. Arunci cind economia incepe si se clatine, se agaqa in disperare de cauza de siguranga locului de munci. Apoi ajung si-si petreaca toatd, vtata acolo. Sfatul meu este sa vi instruigi cel puqin in privinta siguranqei financiare, ceea ce presupune o mai mare incredere atit in slujba pe care o deqineqi, cit gi in abilitatea de a investi, arit in vre-

murile bune, cAt 9i in cele rele. Marele secret este ci adevaragli investitori fac cei mai multi bani in pieqele disfuncgionale. ,A.sta se intimpli pentru ci non-investitorii intra in panici. si incep si vindi cind ar trebui de fapt si cumpere. Acesta esre $i motivul pentru care mie, de pildi, nu imi e teami de evcntu:rlclc sctr-rim-

biri econornice... caci schimbarea prcsupu lrc trrln.s [('r'tr r-i nrasivc de avcrc.

Dt cr erec

$tf"l

oAMENtr sIGURANTA iNruNtne

rrsrnrAnr

?

97

nw 0d poate face bogat

Schimbirile economice care au loc in prezent se

datoreazd",

lntr-o bund misu rd", vi,nzirilor gi fuzionirilor unor firme.

ftecent, un prieten si-a vindut compania. in ziua ftanzactieiri,_ contul siu au intrar peste 15 milioane de dolari. Angajaqii care lucraseri pentru el au fost nevoiti sa-gi caute arte"lo.rrri de rrunci. La petrecerea de rimas-bun, s-au virsat multe lacrimi de .egret, dar au avut loc gi ribufniri de minie gi resentimente. cu toate ci. primiseri salarii bune de-a lungul anilor, cei mai mulqi rlintre angajagr nu o duceau mai bine dii puncr de vedere financiar in ultima zi de munc ifaga deprima lor zi in companie" Mulqi 'w realizat cd parronul se imbogifise, in timp ce ei igipetrecuseri toqi acei ani incasindu-si salariile gi pl;tindu-gi fact.rrile. Realitatea e cd. sarcina gefului nu este aceea de a vi face bogat, ci doar.de a se asigura cd.vd. primiqi salariul. Daci vi do.iqlsi rlcveniti bogat, atunci responsabilitatea e numai a dumneavoastra. Ea incepe inci din clipa in care v-ati primit sarariul. Daci 'u vi pricepeqi la adminisrrarea banilor, arunci nici toti banii din lume nu v-ar ajtta. Dacd,,insi, vi gospodiriqi bine venitul gi vi i.struigi in unul dintre cadranele ,p., qi ,,I.;, atunci vegi putea spune cd, vd, aflaqi pe drumul cdrre o avere uriasi qi, cei mai important, catre libertate. cel- bogar obisnuia sa ne spuni., mie gi fiului siu: ^.Tatd,l ',singura diferengi inrre un o- bogat si unul sirac consri. in lucrurile pe care cei doi le fac in timlul iib.r... Sunt intru totul de acord cu aceasti afirmagie. constat ci .amenii sunr mai ocupati ca niciodati gi ci timpul liber devine rlin ce i'ce mai preqios. Cu toate acestea, ,9 ,ri" si va sugerez urmi.torul lucru: daca tot veqi fi ocupat, fiqi ocupat i., "rib.le lrirti ale cadranulwi. Daca veqi proc;d" nrtf"l, veqi dispune de ,rai sanse ?enr,ru a vi face iimp liber gi pentru a vi elibera 'rulte tlin punct de vedere financiar. Cind v; aflaijiaserviciu, munciti irtcrs. Nu citigi 'wall Sueet Jowrnalpe banii companiei. $eful vn va aprccia_.,si rcspccta r'ai mulr. ceea ce veqi facejdupi serviciu, .'tt srrlrrriul i;i c:rr tirrrPul rlulrrncavoastri. libcr vi va clctcnni,r,r

98

CnnRnNur

BANTLoR

viitorul. Daci munciqi din greu numai pe partea stange a Cadranwlui, veqi munci o vegnicie. Daci munciqi intens pe Fartea dreapta, veti avea sansa

si gisiti libertatea.

Calea pe care o f,econnand,

Oamenii care activeaza pe partea stingi a Cadranwlwi imt pun, rnai mereu, aceasti intrebare: ,,Ce imi recomandagi?" I-e sugerez aceeagi cale pe care tatal meu cel bogat m-a indemnat si merg. Aceeagi cale pe care au ales-o oarneni de succes precum Ross Perot, Bill Gates gi rnulgi alqii. Drumul arata asdel:

De

cr ernc

oAMENrr srcuRANTA

illelutre

rmanrATt

?

1' Experienqi gi educafie. Daci obqinegi succesur mai intii din ipostaza de ,,P", veqi avea ganse mai mari de a deveni un ,,I" puternlc.

,,I" investeste in ,,P'.. Daci vi-vegi dezvolta. mai intii, un simg sorid al afacerilor, v.q; fi capabil g ia.rrtificaqi algi ,,P" iscusiqi. Adeviraqii ,,i.. irrrr"rr.r" ii ,,p.. J. ,r"_ ces, ce detin sisteme stabile de afaceri. Este riscant si investiti intr-un ,,A" sau ,,L", care nu cunoa$te diferenta dintre ,irt"- gi produs... sau care nu esre inzestrat cu calitigi o".pqi"""i" i; veqi putea deveni un"invesriror priceput.

lider. 2.

Fluxul de nurnerar. Dacd. deqinegi o afacere care funcgionea zd. eficient,ar trebui, atunci, ,; dirprrr,.gi de tim_

pul liber si banii necesari penrru a cadranului ,,I'".

Ocazlonal, primesc asti ,,Dar ag prefera si fiu investitor." La aceasta, eu rispund: ,,Atunci, mutaqi-ve ?n cadranul ,. I'. Daci dispuneqi de rnulqi bani gi suficient timp liber, mergeqi direct in cadranul " I ". Daci timpul liber ;i banii pe care ii avegi nu sunt, insa, din belgug, atunci drumul pe care il recomand este mai sigur." in cea mai mare parte a cazurrlor, oamenii nu dispun de bani timp in cantitiqi foarte mari, asa ci urmatoarea intrebare pe ;i care mi-o adreseazd este: ,,De ce? De ce recolnandaqi mai intii cadranul ..Pn?" Explicagiile dureazd, de obicei o ori, ceea ce nu se va intim..4 pla gi aici. Imi voi rezvma argumentelc in citeva rincluri.

face

l

fu6 flrr"t,raqiilor

s-a intimplat de multe ori si intilnesc oameni aparqinind c.adranelor ,,A" _ti ,,L", care sunt at6t de atasaqi de ban'ii pe care ii au, incit nu doresc. sa-gi permiti nici cea mai mica pierdere financiari. Nu e nevoie decii de o singuri oscilaqie a piJqei perrly .". ace-sre persoane sa fie desfiintate din punct-de vaere frnanciar. Motivul ? opereazd rnereu la limita .li";"i rosii'.. Adevdrul e ci investigiile presupun capital gi cunogtinqe solide. IJneori e nevoie d, o grour; d" gi d*p numai pentru a dobandi acesre Mulgi"up;rul *nrre lrrr,esiitorii de ".rnoqt1trq.. succes au inregistrat egecxri repetate inainte de a ciqtiga. oamenii care au reugit in viaqi gdu ci succesul este un proi.i, slab. Gregelile sunt cele din care se trag cele -ri .irloro"r. inviqaminre, iar in cadranul ,,I" greselile cJst; bani. Daci duceqi lipsa atit de capital, cit qi de cinogtinre, a incerca sa deveniti investitor este sinucidere curati. Cultivindu-vi, mai intii,- aptitudinile necesare unui ,,p.. pri_ (-cpr.lt' vcqi proclucc qi fluxul de numerar necesar mutirii in catlr,rrrul ,,1"- Afrrcr-r'cir pc carc o clczvoltagi di'ipclstaza clc,,p,. vil

ltr

L

ti

100

CeoReuurBAMLoR

furniza banii de care veqi avea nevoie in timp ce invigaqi sa deveniqi un bun investitor. Odati ce a\i obginut cuno;tinqele indispensabile unui investitor de succes, veqi inqelege de ce pot spune: ,,Nu intotdeauna ai nevoie de bani ca si faci bani."

Ve;ti bwne

CAPITOLUL 4

Vestea buni este ci, acum, e mult mai ugor decit inainte si obqineqi succesul in cadranul ,,P". Aga cum progresul tehnologic a facilitat multe dintre lucrurile pe care le facem, tot aga el a ficut ca drumul spre succes in cadranul ,,P" si fie mai accesibil. Degi nu este la fel de usor precum obtinerea unei slujbe cu salariu minim pe economie, sistemele de astizi stau la dispozilia tot mai multor oameni care doresc si obtina succesul financiar in cadranul .P".

Cele i tipwri de ststeme de afaceri Este important de ginut minte ci, in transferul citre cadra'ur ,,P", scopul dumneavoastri este acela de a gestiona un sistem si de a avea angajaqi care si-l puni in *ig.nr"l putegi .i ;;Ai clumneavoastri acest sist.*, ori si cumpiraqi unul ".i deja existent. Gindiqi-vd la sistem ca la un pod care ri r" p"r-ite si treceqi in sigurangi dinspre parrea stinge a Cad.ranwlwi Barilor spre par_ tca dreapti... puntea durnr.e",roastri citre libertatea financiari. Exista rrei tipuri principale de sisteme de afaceri, des folosite in ziua de astdzi. Ele sunt:

corporaqiile tradigio'ale de tip c in care va d,ezvortati propriul sisrem 2.Francizele - in care cumpirati un sistem deja existent. 3. Marketingul de rerea - in care cumpiraqi gi deverrigi parre a unui sistem deja existent. 1.

Fiecare dintre acesre tipuri are slabiciunile gi punctele sare I,rtc, dar, pini la urmi, toate fac acelasi rucru. Dri; .rt. admi.r.strat corcct' urr astfcl de sistem vafurnizau'flux constant de vcrri[uri, [i'i prc,r r.ulr cf.rt fizic di' p.r-rc:l prr'prictarului...

102

CeoRe.Nur BANTLoR

CErr rnpl rrpuRr

ce este lansat gi pus in functiune. Singura sarcind dificiln e tocmai aceasta de a-l face si mearga. ln 1985, cind oamenii ne intrebau ,,De ce nu aveqi casi?", eu

odati

-

gi Kim le rispundeam cu rnult calm: ,,Construim un sistem de afaceri." Sistemul nostru era unul hibrid, care imbina o corpora{ie tradiqionali de tip C cu o {rancizd,. A;a cum am mai spus, cadranul ,,P" necesiti cunogtin\e atat asupra sistemelor, cit 9i asupra oarnenilor.

Sisteme

Oameni

DE stsrEM[ DE AFACERI

103

,,Existd. riscwl pierderii a dowd-trei companif'

Cind eram in liceu, ratal cel bogat ne-a spus, mie gi fiului sau, c_a a pierdut o companie pe care a deqinut-o1n jurul vlrstei de 20 de ani. ,,A fost cea mai uritd,, dar gi cea mai p'ozitiviexperienqi din viaga mea. oricit am detestat-o, am inviqat multe in^cercind si-repar gregeala ficuti gi si o transform apoi intr-un succes uriag", ne-a povestit el. $tiind ca eu cocheram cu ideea de a-mi lansa propria firmd, tatal cel bogat mi-a spus aga: ,,S-ar putea s6" pierzi doui. sau trei companii, inainte de a clidi una de succes, care si reziste.,, Pe atunci, ii instruia pe Mike, fiul siu, in ideea ci la un moment dat acesta va prelua conducerea imperiului pe care il crease. intrucit tatal meu era un angajat la si"t, ., ,r,i urma si mostenesc niciun imperiu. Trebuia si mi-l clidesc singur. Succeswl este un profesor slab

Decizta de a ne crea propriul sistem a presupus eforturi intense gi munca susqinuti. Eu mai urmasem aceasti cale 9i inainte, dar compania pe care o fondasem a dat faliment. Degi fusese de succes de-a lungul mai multor ani, in cel de-al cincilea a sucombat brusc. Succesul venise in intimpinarea noastri, dar noi nu eram pregitiqi cu un sistem adecvat. Sistemul a ?nceput si dea rateuri, chiar daci, angajaqii nogtri erau oameni devotagi gi muncitori. Ne simgeam ca gi cum ne-am fiaflat pe un iaht de lux, cate ayea insi o spirturi, pe care noi nu eram in stare s-o depistam. Ne-am striduit cu to[ii si descoperim acea fisuri, dar n-am reusit si scoatem apa suficient de repede, Pcntru a o gasi gi repara. $i chiar daci am fi gisit-o, nu eram sigrrr-i c:i vor-n sti cu cc s-o astupim.

,,Succesul este un profesor slab'., obfunuia si-mi spuna tatil cel bogat. ,,invdqim mai multe despre noi arunci cini eguim... aqa cd nu te teme de nereusiti. E;ecul este parte a procesului de oiing.r. a succesului. Nu poqi avea ,.r"i., d".l ,r., cuno$ri egecul. oamenii care nu gisesc drumul spre succes sunt cei care nu au eguat nicio datd"." Nu gtiu d,acd a fost una dintre acele profetii care se adeveresc orice ai face, dar,in lg}4,compania ,î fuli*"rrr a fosr cea de-a treia. Ficusem milioane de dolari si^dui pierdusem rot ati,tea, iar pe Kim am cunoscut-o tocmai in perioada in care md pregiteam si o iau de ia capit. $tiu sigur ci. nu s-a cisitorit cu mine_pentru_bani, pentru cdla aceavreme eram in sapa de lemn. Cind i-am dezvdluit ce aveam de gind sa fac si lanse z a{accrea nr. 4 nu s-a speriat si nu a dat inapoi. ,Te voi ajuta", a fost raspunsul ei; gi s-a qinut de cuvint. Împreuni cu un partener, am construit un sistem de afaceri cu 11 filiale in intreaga lume, care agenerat venituri indiferent daca n()r lnunccam sau nu. Edificarea acestui sistem cu 11 scdii, ptlrnincl
104

CalnaNur

singe... dar a funcqionat. Cei doi taqi s-au bucurat pentru mine si m-au felicitat din tot sufletul (ambii pierduseri bani in exPerimentele mele anterioare de infiinqare a unor companii).

Partea ced ma,i grect Mike, fiul tatilui cel bogat, imi spunea adesea: ,,Nu voi gti niciodati daca ag putea face ceea ce ai ficut tu sau tata. Sistemul pe care il deqin mi-a fost l6sat mogtenire, iar tot ceea ce a trebuit si fac a fost sa inviq si-l gestionez." Eu unul sunt convins, insi, c5' ar {i putut si-gi dezvolte propriul sistem de afaceri, intrucit invaqase tot ce trebuie de la tatil siu. Chiar gi aga, inqeleg ce a vrut si spuni. Lucrul cel mai greu in construirea unei companii, pornind de la nimic, este {aptul ci ai la dispoziqie doui mari variabile: sistemul ;i oamenii care lucreazd,in sistem. Daci ambele variabile prezintd' fisuri, riscul de egec este enorm. IJneori, este foarte greu si-qi dai seama daci problema vine de la angajaqi sau de la sistem'

inainte

de

Cgre

BANILoR

francize

Cind tatil meu cel bogat a inceput sa rni instruiasci in ideea de a deveni un ,,P" de succes, exista un singur tip de afacete. Genul de afacere mamut... o corPoraqie importantl' cate domina un oras intreg. in oragul nostru din Hawaii, plantaqia de zahdr era ceacare controla, practic, torul... inclusiv celelalte mari com-

panii. Agadar, erau marile afaceri;i cele de tip ,,L" - modelul intre ele mai nimic. mama-gi-tata -,iar A activa la nivelurile cele mai inalte in acele companii mamut nu era deloc un qel de urmirit pentru oameni ca mine sau tatil meu cel bogat. Minoritiqile - precum japonezn, chinezii sau lucrau pe plantaqii,Idri a li se permite vreodati sa hawaiienii in funcqii de conducere. Prin urmare, tatal meu cel acceadi bogat a inviqat tot ce gtia din incerciri gi gregeli. Cind am intrat la liceu, am inceput si tot auz,im dcspre ceva ce se numea ,,francizd", dar niciuna nu apirusc in lnicul n()strll orai;. Nu auziscrn tlcsprc Mc'Donald's ;i rrici .1.'spr,' I(t'rrt"trcky

tnrt rrpuRl

DE srsrEME DE AFAcERT

105

Fried chicken sau Taco Bell. Ele nu erau parre a vocabularului nostru' pe vremea cind tatal meu cel bogat mr inigia in lumea afacerilor. Cind au apirut primele ,rro.rriri despre frnr,_ "..rt. cize, se spunea ci sunt nigte-firme ,,ilegale, fraudrilo"se si pericu_ l:".r.:". A;a cum ii stitea in fire, taul clr bogat a luat sp.e "vionur california penrru avedealafagalocului o ilanciza.Nu credea in zvonuri, pind nu vedea totul cu ochii lui. cind s-a intors, tot ce a spus a fost: ,,Francizele sunt afacerea viitorului.., clupi care a cumpirat drepturile pentru doui dintre ele. Aver"a i-a crescur vertiginos, in contextul in care conceptul defrancrzd.devenea tot rnai interesant. Apoi, a vindut drepturile sale altor persoane, pentru ca gi acesrea si aibi sansa de a-si porni propriiG afaceri. cind l-am intreb at dacd" ar trebui se cuntpir si eu una de la cl, mi-a rispuns: ,,Nu. $tii suficiente lucruri p."rr" a-qi construi propriul sisrem de afaceri; nu te opri aici. Fiancizele sunr pentru cei care nu vor sau nu stiu .,r- sa-gi ridice propriile sisteme. in plus, nici nu ai cei 250 dOO de dolari ,r"".rrrl currrpiririi urr.i francize de la mine." Multora le vine greu si-gi imagineze acum un oras firi Mc'Donald's, Burger King sau piiza Hut, la fiecare colq de strada. $i totugi, a fost o vreme, nu cu mult timp in urmi, cind acestea nici macar nu existau. sunt destul de b;trin pentru a-mi aminti acele zile.

Cwm tnveqi

sd.

der.tii ,,P"

Eu am invigat si devin ,,P", stind pe lingi tatil meu cel .bogat,_ciruia i-am fost un fel de ucenic. F;ul ,;rr"gi cu rnine eram

amindoi ,,A" care invitau si. devini. ,,p,, . Lafel au invagat gi alqi .ameni. Procesul se numeste ,,specializare la locul de munci.". Este modulprin care muhe imperii de familie sunt predate de la
ll

106

CenReNur BANILoR

Deseori, oamenii rimin impotmoliqi in cadranul ,,L" in timpul cilatoriei spre cadranul ,,P". Acest lucru se intimpla in primul rind pentru ci nu iqi dezvolti un sistem suficient de solid, sfirgind, in consecin[i, prin a deveni parte integranti din sistem. IJn ,,P" de succes gtie si cladeasci un sistem care va putea funcgiona gi fari irnplicarea sa. Existi trei modalitigi prin care puteqi scurta drumul spre cadranul ,,P".

Gisirea unui mentor. Tatil meu cel bogat a fost mentorul meu. Mentorul este acea persoani care a ficut deja ceea ce tu vrei sa faci... gi a obqinut succesul. Nu vorbim aici de un consultant. Consultantul este cel care iqi spune cum sa faci, fdra a avea vreo experienqi in acest sens. Cei mai mulqi dintre consultangi provin din cadranul ,,L". Lumea este plini de liber-profesionigti care incearca si va arate cum si figi un ,,P" sau un ,,I".Tatdl meu cel bogat era un mentor' nu un consultant. IJnul dintre cele mai importante sfaturi pe care mi le-a dat a fost acesta: ,,Ai mare grrjdla lucrurile pe care te indeamni unii si le faci. Pd,streazd,-gi mintea deschisa, fii receptiv, dar ia aminte intotdeauna la cadranul din care provin sfaturile." Tatil meu cel bogat m-a inviqat multe lucruri despre srsteme gi calitigile necesare pentru a fi un lider, nu un manager. In cea mai mare parte a cazurilor, managerii vad in subordonagii lor nigte persoane inferioare, pe cind liderii trebuie si coordoneze persoane care, deseori, sunt mai inteligente decit ei. Daci doriqi si citiqi o carte excelenti despre cunogtintele de bazi necesare lansirii propriului sistem de afaceri, ciutaqi in libririi E-Myth, scrisi de Michael Gerber. Pentru cei care vor si invege si-gi dezvolte propriul sistem, aceasti carte este neprequiti. O modalitate tradiqionala de a inviga despre sisteme estc aceea de a obqine MBA-ul (Master of Business Administration), la o qcoala prestigioasa gi de avd angaja intr-un post c:rre si, vi permiti si urcagi rapid pe scara ierarhici a uut'i c:orporaqii. MBA-ul cstc important irttrucit invagaqi l-urtrlrttnc'rttt'lt' t't,ttt:rbi1.

t'n:l;. ;,Jr.

ritasii ;i relasia tea' un MBA nu

;" ;"..i. cu toate ^"t"0,J, vi aduce obligatoriu si competenta necesari

administririi tuturor sub-sistemelor care, pina la urrni, alcituiesc un sistem complet de afaceri. P.entru a invdta. despre toate sistemele indispensabile unei rnari companii, trebuie si perreceqi 1o-15 ani lucrind in cadrul ci' asimilind toate aspectele afacerii. Abia apoi veqi fi pregitit sa pirisiqi acea companie si si va intemeiagi una prop.i.. A l.r.rn pentru. o corpora[ie importanta gi de succes e ca si cum aqi fi phtit de propriul menror. chiar si atunci cind existi un rnentor care si va indrume .saulgi g co{p9r.1tie in care si acumulati experienqa, prima erapi consti inevitabil in munca intensi. Penrru ivd creaprop.iul sistem, aveqi nevoie de numeroase incerciri gi gregeli, de bani cu care-si phtiqi costurile notariale qi de multi Eirlogirie. vi vegi .onfrunta cu toate acestea in acelagi timp in .ar" v"eqi incerca si va formaqi echipa de angajagr 2.Francizele. o alti modalitate de a inviqa despre sisreme e aceea de a cumpira o {rancjzd.. Atunci cind achizitionati drepturile pentru o {rancizd., cumpirari un sistem d. op.rare ,,incercat gi dovedit". Existi numeroase francize care funcqioneazd excelent.

Alegind si cumpiraqi sisremului unei francize, in loc si vi creaqi propriul sistem, ve{i avea tirnp mai mult pentru a vd concentra pe racolare.a unei echipe eficienG de angajagi. cumpararea sistemului inlitura .r.ri ditrtr. cele doua marlvariabile existente atunci cind invigaqi si deveniti un ,,p". Morir.'ul pentnr care muhe dintre binci accepti si ofere imprumururi

pentru o francizd,, dar nu qi unei rnici afaceri, este aceli caofiqerii credit recunosc importanta sistemelor gi faptul ci un sistem cficient micsoreazi in mod considerabil riscurile. (Jn cuvint de avertismenr: in cazul in care vi gindiqi sn c_urnparagi o francizi., nu actionagi din ipostaza unui-,,L.. care dorc;tc si. faci ,,rorul?n fclul sau". Dacilchizigionaqi J,r sistem
I

i

ilii,

tffi

u

108

Crre rRei rrpuRr

Cannatrul BAMLoR

Nimic nu poate fi mai urit decit acele confruntiri, la tribunal, intre deqinitorii francizer gi cei care o de obicei, atunci cind persoanele cumpira. Diferendele ^par, vor si faci totul in felul lor, gi nu a$a cum care cumpiri sistemul recomandi persoana care a creat sistemul. Daci doriqi totugi sa faceqi lucrurile in felul dumneavoastri, atunci momentul potrivit este abia dupi ce st;paniqi bine atit sistemele, cit gi oamenii. Tatil meu cel cu studii superioare a e$uat chiar gi dupi ce a cumpirat o {rancizi faimoasa si foarte scumpi, de inghegata- Cu toate ca sistemul era excelent, afacerea lui a dat f"li*.ttt- itt opinia mea, franciza a e;uat din cauzd ci partenerii sii proveneau toqi din cadranele ,,A" gi ,,L" si n-au $tiut ce si facd atunci cind lucrurile au inceput sa scirgiie. Apoi, ei nici nu au cerut ajutorul companiei mami. itttt-utt final, partenerii au inceput si se certe intre ei, iar afacerea a sucombat. Au pierdut din vedere faptul ci un adevirat,,P" inseamna mai mult decit un sistem. Acesta depinde gi de oameni pricepuqi care si opereze in sistem.

pe care le veqi primi.

Bdncile nw acordd tmprwmwtwri oamenilor fdrd sisteme

Daci bincile nu acordi imprumuturi micilor a{aceri fira un sistem, de ce aqi face-o dumneavoastri ? Aproape in fiecare zi, divergi oameni vin la mine pentru a-mi prezenta planuri de afaceri, sperind ca le voi imprumuta bani pentru ideea sau proiec-

tul lor. De cele mai multe ori ii refuz, dintr-un singur motiv: cei care vin si ceara bani nu cunosc diferenqa intre produs 9i sistem. Nigte prieteni (cintaregi intr-o trupa) mi-au cerut si investesc in noul lor CD, in tirnp ce alqii m-au rugat sa-i ajut financiar sa infiinqeze o organrzaqie non-profit, cu care si schimbe lumea. Oricit de mult mi-ar placea mie aceste proiecte, produse sau persoane, le voi refuza intotdeaur-ra, claca cci care le promoveazi nu au experienga in crearer gi administrerca unui sistem de afaceri. Doar pentru ca qtii sa cinqi utt inscamnri ttcrrp:ir;tl <'ri ;i irrtclcgi sisternul rlc rnarkcting, si.st<^rnttl l'iscrrl ;i t'ont:rlril, sislcrtrttl

DE srsrEME DE

AFAcERT

109

devinzari, cel de racolare gi concediere a angajagilor, cel juridic si alte multe sisteme fire de care o afacere nu poate fi mentinuti la suprafagi gi nici nu poare avea succes. Pentru ca o afacere si supravietuiasca, iar apoi sd, rdzbatd, toate sistemele trebuie si funcgion ezela capacitate maximi. Spre exemplu:

{Jn avion este un sistem de sisteme. Si ne inchipuim ci combustibil inciteazi si mai funcqioneze. Avionul se prabugegte. Acelagi lucru se intimph gi in cazul afacerilor. Nu sistemele despre care averi cunosdnqe solide sunt cele care cauzeazd, prtrbusirea, ci cele decoleazd, si sistemul de alimentare cu

i

despre care nu gtigi foarte multe. Organismul uman esre si el un sistem de sisteme. Mulqi din-

tre noi au experimentat moartea cuiva drag, surveniti in urma pribugirii unuia dintre_sistemele corpului, cum ar fi sistemul sanguin, care transmite boala tuturor celorlalte sisteme. De aceea, clSdirea unui sistem de afaceri pebaza procesului incercare-greseali. nu este deloc un lucru usor. Tocmai sistemele despre care uitaqi sau cirora nu le acordagi suficienri atentie sunt cele care cauzeazd.pribusirea. Acesta este gi motivul pentru care rareori investesc intr-un ,,A" sau ,,L" care imi prezinti un nou

produs sau o noua idee. Investitorii profesionigti tind si investeasci in sisteme care s-au dovedit funcqionale, cu oameni care stiu si le administreze. Agadar, daci bincile imprumuti bani numai in cazul sis-

temelor ,,incercate gi dovedite" si numai dupa ce a analizatbine persoana care urmeaza sdle conduci, atunci si dumneav oastri ar trebui si facegi la fel asta in caz cd. doriqi cu adevirat sa fiti un investitor inteligenr. 3.

Marketingul in re{ea. Mai este numit si marketing multilevel sau sistem de distributie direcri. La fel ca gi in cazul francizelor, sistemul juridic a incercat, iniqial, si scoati in afara legii marketingul in reqea. Chiar gtiu citeva tiri unde a fost considerat ilegal sau resrrictionat inrr-un mod destul dc brutal. Oricc sistcm sau principiu nou trebuie, uncori, sri trcacii prirrtr-o astfcl dc fu.iin carc i sc atribuie califica-

I

110

CnnneNur BAMLoR

Crrp rRr,t rrpuRr

tive precum ,,ciudat sau suspicios". La inceput, 9i eu am crezut ca marketingul in re(ea este o escrocherie. Dar, in timp, am studiat numeroasele sisteme disponibile in acest tip de afacere gi am constatat cum mulqi amici au gisit succisul prin interrnediul sau. De aceea, parerea mea faqi de marketingul in regea s-a schirnbat. ce rni-am lasat in urmi prejudeciqile si am inceput cercetez cu atenqie acest tip de activitate ,,P", am descoperit

Dupi

si

ci

existi multe persoane care, cu onestitate gi sirguinqi' construiesc afaceri de succes bazate pe sistemele sale. Cind ?i intilnesc pe acesti oameni, constat impacrul pe care afacerea lor il are asupra vielilor qi viitorului financiar al celor din jur. Am inceput sa apreciez cu adevirat valoarea sistemului promovat de marketingul in reqea. in schimbul unei sume rezonabile ce trebuie pbtit; la inscriere (in jur de 200 de dolari), oamenii pot achizr' liona ,rtr sistem deja existent gi pot demara apoi propria afacereMulgumiti avansului tehnologic din industria computerelor, aceste organizaqn sunt complet automatizate,iar durerile de cap date de hirqogarie, procesarea comenzilor, distribuqie, contabilitate gi feedback sunt aproape in totalitate gestionate de sistemele de software ale marketingului in retea. Noii distribuitori igi pot concentra, astfel, eforturile pe consoli darea afacerii lor. Ei profita de oportunttatea oferiti de sistemul automatizat al r.q.l"i gi nu mai sunt nevoiqi sa se confrunte cu inevitabilele b;t;i de cap date de orice micd afacere,infaza de inceput. Unul dintre vechii mei prietenr, care,in 1'997, a obqinut mai mult de tr miliard de dolari in valori irnobiliare, a sernnat recent un contract de distribuitor in marketing in retea gi a inceput si-gi clideasca afacerea. Am fost surprins si-l vad lucrind cu atita ardoare la construirea noii sale afaceri, qtiind foarte bine ca nu se afla in situaqia unui om care sI mai aibl nevoie de algi bani. Cind l-am intrebat de ce se irnplica atit de mult, rni-a rispuns: ,,Mi-am facut studiile in ideea de a deveni un CPA (Certificd Public Accountant), iar acum am un MBA in firrrrrrqc. Cincl oamenii mi intreabi cum am reugit sa obqin () ilv('rc etit dc rlarc, lc spun atit clcsprc tranzlcqiilc cu pl'()l)r it't,rqi irrt
DE srsrEME DE AFACERI

111

pe care le fac gi in care se vehiculeazl. multe milioane de dolari, cit gi despre sutele de mii de dolari din veniturile pasive care imi intri anual in cont de la proprietiqile imobiliare pe care le deqin.

Dupi rispunsul dat, observ ci unii bat ?n retragere) oarecufit Atit eu, cnt gi ei ne darn seama ci gansele lor de a face, ca

jenagi.

rnine, investitii de milioane de dolari in proprietdgile imobiliare sunt aproape nule. Nu numai ci nu au educaqia necesari pentru acest lucru, dar nici nu dispun de capitalul necesar pentru a investi. De aceea, am inceput si caut o cale de a-i ajuta sa obgini acelagi venit din pasive pe care eu il extrag din proprietiqile imobiliare... fara a fi nevoigi si-si reia studiile penrru o pcrioada de gase ani gi sa petreaca, apoi, alti 12 ani din viata investind in imobiliare. Cred ci marketingul in relea ofera oamenilor oportunitatea de a acurnula venitul pasiv de care au nevoie in intervalul in care invaga sa devini investitori profesionigri. Acesra este gi motivul pentru care le recomand acest tip de afacere. Chiar daci nu dispun de foarte mulgi bani, pot investi in rimp qi eforturi " " pe o perioada de cinci ani, generindu-gi venituri pasive mai rnult decit suficiente pentru a incepe si investeasca. Prin dezvokarea propriilor afaceri, acesti oameni vor avea timp suficienr si inveqe ;i vor dispune de capitalul necesar penrru a investi alaturi de rnine, in afacerile mele mai mari." Dupi ce a studiat piaqa, prietenul meu s-a aliturat unei companii de marketing in re{ea, ca distribuitor, .si a demarat apoi o afacere cu oameni care doresc ca intr-o buna zi si investeasci alaturi de el. Acum se descurca ia fel bine in afacerea sa de marke ting in reqea ca gi in domeniul investigiilor. Mi-a spus asa: ,,La incelrut, m-am apucat de aceasti treabd doar pentru a-i ajuta pe oameni sa obqina banii necesari invesdqiilor. Iata insa cum, firi si urmi.resc neapirat cigtigul, aceasti afacere inediti ma face gi rnai bogat decit inainte." O data la doua simbete, gine cursuri pe teme financiare. La prirna intilnirc, ii introduce pe cursanti in lumea sistemelor de afaccri si a angajatilr)r sau ii invaqa desprc cum pot evolua intr-un ,,P" dc.succcs. tr,1 cca clc-a cloua intilnirc, ii iniqiaza in tcrminologi,r spcr:il'icri si lc v,rlbcstc
112

CaoReNur

BANTL0R

indeamni si fie ,,I" pragmatici gi inteligengi. Numarui celor care participi la cursurile sale cresre rapid. Modelul pe care el il recomanda e acelagi pe care l-arn prezentat gi eu:

O francizd personald Iata de ce, astdzt,le recomand oamenilo r sd, analtzeze o posibiln implicare in markeri'gul i're{ea. cumpararea drepturilor unei francize renumite costi un milion de dolari sau chiar mai mult- Marketingul in reqea e ca 9i cum ati cumpira franciza personalS, cu mai pulin de 200 de dolari.

$tiu ci marketingul in rerea presupune multa munci.

Succesul in oricare dintre cadrane nu poate fi obqinut fari munci intensi. Eu unul nu-mi generez niciun fel de venit din ipostaza de distribuitor intr-o companie de rnarketing in regea. Am studiat citeva astfel de companii si planurile lor de compensa1ii. in cursul analizdrii lo., m:am insiris in unele doar penrru ci produsele lor erau foarte bune, iar eu le foloscam c" o.i.,, consumator.

Totugi, dacd, ar fi sa vi recornancl o orgarrizlrtic llrrrr;i crrr"c .sii va ajutc sa vi rnutati t l-I partcrr drcrrpfi a. Cttdr,ttrrr/rrr, v .r, sl)un('

CEIE tRr,r

lpuRl

DE stsrEN{E DE

AFACERT

113

r:i important nu este atit produsul, cit instruirea pe care o ofera ircea organizatre. Unele orgamzagtr de marketing in reqea sunt interesate doar sd va determine si le vindegi sisternul prietenilor c{umneavoastri. Altele sunt interesate in primul rlnd si vi instruiasca 9i sa va ajute sa obqineqi succesul. ln ,rr*a studiilor mele efectuate asupra marketingului in l ctea, am constatat ca existi doua lucruri majore Pe care le putegi ?nviga prin programele lor, esentiale pentru un ,,P" care doregte sa experim enteze succesul : 1. Pentru a razbr, trebuie si invaqaqi sa trecegi de teama de a fi respins gi si incetaqi a vi mai ingrijora pentru ceea ce vor crede ceiialgi despre dumneavoastri. Arn intilnit mulqi oamenl care au ezttat sa facl un anume lucru pur gi simplu pentru ca se gindeau la ce-ar putea spune prietenii lor despre ei. Stiu ce e in mintea lor, pentru ci ;i eu obignuiam sa fiu la fel. Provin dintr-un oras mic, unde toati lumea cunoatte pe toati lumea gi nimic nu poate fi ficut farl a afla ceilalqi.Daca unei persoane nu-i place ce faci, afla tot ora;ul, tar treaba ta devine treaba tuturor.

Una dintre cele mai bune fraze pe care mi le-am spus vreodata a fost: ,,Nu mi intereseazd, ce credeqi voi despre mine. Cel mai important este ce cred eu despre mine." Tatal meu cel bogat rn-a indemnat si lucrez, timp de patru ani, in departamentul dc vinzlri al Xerox Corporation nu pentru ci i-ar fi placut aga rnult copiatoarele, ci pentru ca dorea sa-mi depigesc timiditatea si teama de a fi respins. 2. invaqagr sn fiqi lider. Coordonarea oamenilor - care au obiceiuri 9i personalitiqi dilerite -- este cel mai greu lucru intr-o afacere. Oamenii de succes pe care i-am cunoscut gi care se descurca in orice tip de afacere sunt cei cu abilitnqi innascute de lider. Capacitatea de a te inqelege cu oamenii qi dc a-i inspira este nepretuiti. Aceasta calitate poate fi, insai, qi irrvatati. Asa ctrrn ,rnr rnai spus, tralrsfcrul din partca stingi in partc:r rlrcrrlrtir '.t, O,ttlr,trtrrlui nu rlcpin
i

114

Crrr, tRrr npuRr

CeoRexut BAMLoR

DE stsrEME DE AFACERI

115

si devii. inviqaqi si reacrionagi pozitiv in fata' respingerilor, sd nu vi lasagi a{eciatde ceea ce ar purea crede alqii' despre dumneavoastri. inviqaqi, de asemenea, si conducegi oamenii gi veqi gasi prosperitatea. Prin urmare, ofer girul meu oricirei organizagri de marketing in reqea care urmiieste, mai intii, si va dezvolte ca fiinti umand gi abia apoi ca agent de vinzfui. Eu, unul, a$ avea in vedere organrzatiile care:

intr-o companie de marketing in retea este aceea in care :rngajamentul dumneavoastri, in timp si munci intensi pe terrnen scurt, produce venituri pasive sernnificative, pe termen Itrng. Odatd. ce aqi reugit sn clndigi o organizagie solida, puteqi renunta la munci, ffud, ca fluviul veniturilor dumneavoastri si inceteze si mai curgi. Acest lucru se datoreaze eficienqei cu care funcqioneazd" organrzatia construitS. Cea mai importanti cheie a succesului intr-o companie de marketing in regea rimine, totugi,

verificate, avind arit un palmares de succes, cit si un sistem de disrribuqie gi un plan de compensarii care s-au dovedit eficiente p. p"r..tr*l mai multor ani.' 2. Pre"intd, oportunitagi de afaceri in care pureqi obqine succesul, in care puqeli avea incredere si pe care ie putegi impirtigi fira problerne celorlalqi. 3. Dispun.de programe aflate in desfa;urare, cu acgiune pe termen lung, care va pot dezvob.a ca fiinqi .r-urrj. increderea de sine este vitali in partea dreapti a Cadranului. 4.$y un purernic program-menror. Vreqi si inviqaqi de la lideri, nu de la consultanti. Ne referim atcilacei care sunr deja lideri in partea dreapta a Cad.ranulwi gi care vor ca dumneavoastra si reugigi. 5. oameni pe care ii puteqi respecra ;i in preajm a cd,roravd. 1A." face plicere sa vi aflaqi.

angajamentul dumneavoastri 9i ai organizaqter pe termen lung, astfel incit si evoluati intr-un adevirat lider.

ceea ce trebuie

1. Sunt

Daci organizatra indeplinegte aceste cinci criterii, atu'ci si numai atunci luagi in seami produsul ei. Mulqi oameni fac greseala de a se uita la produs qi nu la sisternul afacerii sau la organizaqia din spatele produsului. unele dintre organizatiile pe

care le-am examinat aveau sloganuri de genul: ,,"produsrl

se

vinde. singur' Nimic mai simplu." Dacddoiinqa dumneavoasrri este de a deveni aqent d,e viizdri, un ,,L.., atunci produsul este

intr-adevir cel mai imporranr lucru. Dar daci doriti si evoluati intr-un. ,,I' p€ terrnen_ lung, atunci sistemul, irrrtr"ir"" ,i

oamenlr sunt aspecte mult mai importante. IJn amic, care in acelasi timp imi este gi colcg, crnosciror al acestei industrii, mi-a reamintit valoare,r timptj'ui, urrrrl rlintr-c ccle mai prctioase activc alc o p.rv.,,rt. t.tr rr
succes

Sistemwl este puntea. c&tre li.benarc Statul pe drumuri nu este o experienga pe care a9 rnai vrea s-o traiesc. Cu toate acestea, pentru mine si Kim, experienqa a fost una fira de care nu am fi reugit sa ajungem uude sunten astdzr" in pr"t.nt, libertatea gi siguranga se gisesc nu neapirat in ceea ce avern, ci in convingerea si increderea pe care o avem in puterea noastrd de a crea. De atunci, arn construit sau am ajutat la dezvoltarea unei companii de proprietigi imobiliare, a unei cornpanii petroliere, a uneia miniere qi a doua firme de ?nvaqarnint. Prin urmare, procesul de invigare a modalitigilor prin care poate fi creat un sistem de succes ne-a fost benefic. $i totugi, n-ag recornanda niminui si urmeze acest proces, doar daca nu cumva acea persoani isi doregte neapirat sa treaci prin el. Cu doar ciqiva ani in urn,i, posibilitatea c^ o persoani sa obqini sncces in cadranul ,,P" era rezewat:a numai celor care erau curajogi sau bogagi. Se pare ca eu gi so{ia mea am fost curajo;i, caci bogaqi in niciun caz nu erarn. Motivul pentru care atiqia oameni ramin impotmoliqi in partea stinga a Cadranwlui este accla c; se tem de riscurile pe care le implici, dezvoltarea unui sistem propriu, considerindu-le mult prea mari pentru ei. Accgti oarneni consiclera ci e rnai intelept sa-9i pistreze o siturrqic siguri, agiqindu-se dc o slujbn stabili. Astriz.i, nrulqumiti in prin-rul rind avansului tehnologic, riscul l)('ciu'c lpr-c'sr,rpunc tlczv.lltrrca unci ,rfacct'i clc sttcccs s-a rcclus

116

CaoRluur

BAMLOR

considerabil... iar oportunitdgile de a deqine propriul sisrem de a{aceri au devenir disponibile rururor. Francizele gi marketingul in reqea au inriturar parrea compricatd", a putegi achiziqiona dr.p.dezuoltl'rri propriului sistem. turile de folosire a unui sistem deja verificat, d,pa care singura sarcina ce vi rimine este aceea de a vi forma o echipa eficienti de angajaqi. Gindigi-vi la acesre sisreme de afaceri ca la niste pungi. pungi care vd, vor permite si rraversati in sigurangi dr'mul dinspre partea stingi. a Cadranulwi spre partea dreaptd... punqi c;tre li_ berbtea financiari. in capitolul urmiror, voi aborda cealalti jumitate a pirgii drepte a Cadranwlui, ,,Iu -ul, adica investitorul.

CAPITOLUL

' Cele fepte nivelwri de tn uestttort,

Mai demult, tatil meu cel bogat m-a intrebat: ,,Care crezt ca dintre o persoani care parrazi la cursele de cai si una care cumpiri acqiuni la bursi ?" ,,Nu gtiu", i-am rispuns. ,,IJna nu prea mare", m-a lamurit el. ,,Si nu fii niciodati persoana care cumpara acqiuni. Tu trebuie si fii cel care creeazd, acea acqiune pe care agenqii de bursi o vind, iar altii o cumpiri." Pentru o lunga perioadi de tirnp, nu am inteles adevdrata semnificaqie a spuselor tatalui meu cel bogat. Asta pAna cind am inceput eu insumi sa-i instruiesc pe algii in domeniul investiqiilor. Atunci am ingeles diferenqele dintre diversele tipuri de investitori. Jin si-i multumesc mai ales lui John Burley pentru acest capitol. John este considerat a fi unul dintre oamenii cu cele mai luminate mingi din lumea investiqiilor in proprietigile imobiliare. in pragul virstei de 30 de ani, a cumpirat peste 130 de case, fira a fi nevoit sa apeleze la economiile sale. La virsta de 32 de ani, era deja liber din punct de vedere financiar si nu a mai trecontext) s-a decis, ca gi buit sa munceasci vreodata. itt "c"st rnir-rc, si ii invcqc si pc alqii calea spre succcs. Cunoqtinqcle sale llu sc rcT,ulttii rlo:tr Irt s['crt proprictiqil,rr irnohilitrc. Si-a inccpttt este diferenqa

118

Cnonauur

Crre g,truE NIVELURI

BANTLoR

cariera ca planificator financiar, motiv pentru care este un adevirat maestru in lumea finanqelor gi a impozitelor. in plus, are o abilitate unici de a explica ceea ce srie pe ittqelesul tuiuror. Are darul de a prezenta un lucru complex g1 abstract ca gi c6nd ar fi ceva extrem de simplu. Prin intermediul cursurilor sale, a ajuns si dezvolte o de impirqire a investitorilor in pase cate-

-.todi

gorii, atit in funcqie de complexttatea investiqiilor ficute, cit Ei in functie de diferengele de personalitate. Am revizuit si extins numirul categoriilor sale, adîugind-o pe cea de-a gaprea. utilizarea acesrei metode de identificare, in conctrdanqa cu cadranwl Banilor,m-a ajutat si le fac cunosringa cursanrilor mci cu lumea investitorilor. Pe misuri ce vegi citi despre cele gapte niyslrrri, vegi recunoagte, probabil, la fiecare treaptS,persoane pe care le stiqi.

Exerciyiw op{ional de tnadpare La finalul fiecirui nivel, am lisar un spaqiu liber, astfel incit si puteqi ffece acolo numele persoanei sau al persoanero r care, dupi pirerea dumneavoastri, se incadreazd"in ^categoria respectivi. cind vegi.gisi nivelul in care vd. aflaqr,ar fi binJ si vi scrieqi numele in spaqiul gol. ?"pl cum se menqioneazi gi in titlu, este doar un exercitiu opqional, care nu are ,alt scop decit acela de a vd ajuta si, ?ngelegegi mai bine nivelurile ce-urmeazd, afiprezentate. vlenirea sa nu este deloc aceea de a-i desconsider" ,"., jigni pe prietenii dumneavoastrS. subiectul ,,bani" este la fel de ca gi poli""'t"r;t tica, religia sau sexul. Prin urmare, recoman darea *." .rt.^d. o vi-pistra gindurile doarpenrru dumneavoastri. spaqiur gol de la sfirgitul fiecirui nivel are un singur obiectiv: a..1, d. i; nprofunda cunostinqele... bineinq.l.s] do", in cazul in care" veti dori si-l folosili. Apelez deseori la aceasri listi, la inceputul cursurilor mclc privind investiqiile. Prin intermediul ei, fro.errrl de inviqarc a devenit mult mai eficient, ajutindu-i pe mulgi dintre cursanqi si-gi dea seema in ce categorie se incadreazd, pi i' carc ar cl'ri .s;i ajungi.

DE

lNvEsrlroRI

119

De-a lungul anilor, am modificat, cu permisiunea.lui John' conqinuml li"stei, in ideea de a-l adapta experienqei mele. vd rog si citiqi cu atenlie cele ;apte niveluri. Cele gapte ni'ueluri de inttestitori

Niaelul0: cei cd.re nw aw nici.un

ban pentru a

inuesti Aceste persoane nu dispun de banii necesari unor investiqii. l.lle fie chiltuiesc tor ceeJ ce produc, fie cheltuiesc mai mult rlecit produc. Sunt mulqi oameni ,,bogaqi" ,care se incadreazi in categorie, intrucit cheltuielile lor c{epigesc banii p.e care ii".""rrl produc. bin ,r.fericire, acest nivel inglobeazS' aproximativ 50% din populaqia adulta a SUA. Cunoagtegi vreun investitor din nivelul 0 ? (opgional)

Niaelwl L: cei cnre se tmPrwmutd Aceste persoane igi rezolva problemele financiare imprurnutind bani. Deseori, se intimpla si investeasci tocmai cu banii irnprumuragi. Flanul lor financiar consri in je{uirea lui Popescu in lumea lr"irrru a-l pliti pe lonescu. Ace;ti oameni act:weaz1" t"rilor prJ"rr- strugii, infundagi cu capul in nisip, sperind 9i .ugindu:se ca totul sa iasa bine. Chiar daca dispun.de citeva ,r.rit", nivelul datoriilor care ii preseaza este, in realitate, mult sunt un dezastru la capi1rr"n ,i.li""t. in general, acegti oameni t<',lul Itani, cheltuindu-i cu o iresponsabilitate crasi' ataq';td o datorie. Se Oricc bun de valoare pe care il deqin ^re dupi care i9i preIOloscsc in mod impulsiv de carqile de credit, Iuugcsc dat.riilc i,it.*.,r-, irnprumut pc termcn lung in care i;i

F

120

Cannewul.

BANTLoR

in ideea de a-gi pliti restanrele penrru carqile de credit. Apoi, se apuci iari.gi de alte cheltuieli. Daci unlourr^ casei cregte , mai {ac un imprumut sau isi cumpari o casi mai spatioasi gi mai scumpa. convingerea lor este aceea cd. valoarea proprietiqilor imobili are va cregre rnerelr. Cuvintele ,,avans mic, rate lunare accesibile" le atragintotdeauna atentia. cu aceste cuvinte in minte, isi curnpiri Jeseori .|ucdrii" a ci.ror valoarea se depreciazi in timp, birci, piscine, vacante gi magini. Trec.toate aceste jucdrii, care peste ciiiva ani nu vor mar avea aceeasi valoare, in coloana de active, dupa care mai fac un drum pini la banci., penrru un alt imprumui. Mare le este mirarea cind sunt refuzagi. . Cumpiriturile sunt sporrul lor preferat. igi cumpara lucruri de care nu au nevoie, spunindu-gi in sinea lor: ,,Dalda, nu mai sta pe ginduri. Merigi si ai aga ceva" sau ,,Ai muncir pe brinci, acum poqi rispliti." Sau: ,,Daci. nu cumpdr acum, i-", prt." !e si nu-l mai gi"sesc niciodata la un pret atit de bun.,. Ori: ,,E la reducere." Sau:,,Vreau ca micutii mei si aiba ceea ce eu n-am avut in copilarie." Ei cred ci extinderea impr-umuturilor pe o lunga perioada de timp e o miscare inteligenta, iluzionindu-se cd. voimunci mai mult .gi vor stringe bani penrru a pliti datoriile la banci dintr-un singur foc. Cheltuiesc tot ce produc gi inca ceva pe deas_upra. Sunt cunosculi sub numele de consumatori. proprietarii de magazine gi dealerii de magini ii i'besc la nebunie f,e oameni. Dacd. au bani, ii cheltuiesc inrr-o clipi. Daci ir, ".egti ,. "r, imprumuti. Cind sunt intrebaqi de ce au rlevoie de bani, raspund ci nu cigtigi suficient. Lnpresia lor e aceea ci o surni. niai mare de bani le-ar rezolva problema. Indiferent cit de mulgi bani ar produce, tot s-ar afunda tn datorii din ce in ce mai mari. putini sunt cei care realizeazd. ca banii pe care ii cfutiga astazi li s-au pirut in trecut o adevarati avere, un vis. Dar, de,si ajung sd obqin; venitul la care au visat, tot nu c.nsidera ci. au sufici*enti bani. Nu reusesc si-qi dea seama ca problema nll sc afli in venit (sau in lipsa lui), ci in obiceiurile lo'lcgatc dc bani. LJrrii clriar ajung si creadi., in adi'cul suflctul,i, cri sit.etirr l.r. t.slr. trrrrr lip* pun_ gaj casa,

CerE $aprr,

NTvELURT DE INVESTIToRI

121

sita de speranqi, motiv pentru care se complac in ea. igi afundi gi mai adinc capul in nisip gi continui sa faca aceleagi lucruri.

Deprinderile

lor privind imprumuturile, cumpariturile gi

irosirea banilor ajung si scape de sub control. Aga cum unele persoane mininca in nestire atunci cind sunt deprimate, ei cheltuiesc tot ce au atunci cind se simt demorahzatr. Cheltuiesc, se deprima ;i iar cheltuiesc. Cei care aparqin acestui nivel se ceartd, deseori, cu persoanele dragi din cauza banilor, gisind mereu pretexte pentru a cumpira un lucru sau altul. Traiesc intr-o negare financiari totale, pretinzind ci, intr-o buna zi, problemele lor banegti vor disparea in mod miraculos; ori susgin ci vor avea intotdeauna suficiengi bani pentru a cumpira lucrurile rivnite. Acest tip de investitor poate da impresia ci este o persoani bogata. Sunt oameni care pot avea case impundtoare gi rnagini ultimul ricnet... dar daci vi veqi uita mai bine la ei, vegi observa ci toate bunurile pe care le degin sunt cumpirate cu bani imprumuta{i. Nu conteazd. cd. unit dintre ei obqin venitttri mari; cu toqii sunt la doar un pas de ruina financiara. La cursurile mele a asistat, odati, un fost om de afacert.. Era celebru in categoria celor care ,,fac bani cu duiumul gi cheltuiesc baban". Timp de mai mulqi ani, fusese proprietaml unui lanq prosper de magazrne de bijuterii. N-a fost nevoie decit de un mic cutremur economic pentru ca alacerea sa si fie maturati de pe faqa pimintului. Datoriile sale, insi, nu au dispirut, ci au rimas aceleaqi. in mai puqin de gase luni, aceste datorii l-au adus la sapi de lemn. Se gindise si asiste la cursurile mele, in speranqa ca va gisi noi rispunsuri, dar respingea ideea conform cireia el gi sogia lui erau investitori de nivel 1. Venea din cadranul ,,P" gi spera sa se irnbogigeasca in cadranul ,,I". Era ferm convins ca, din moment ce fusese un om de afaceri plin de succes) nu avea cum si nu gaseasci drumul spre libertatea financiara. Un caz clasic de om de afaceri care crede ci poate dcvcni peste noapte un investitor prosper. Regulile din lunrca afaccrilor nu sunt intotdeauna aceleasi cu cele din lurnca invcstitiilor.

F 122

celneruul

CElr saprs NIvELURI

BANTLoR

Daci acegti investitori nu sunr dispugi sa se schimbe, viitorul lor financiar aratd" sumbru... doar daci nu cumva se cisitoresc cu vreo persoani bogari, pregititd si le rolereze deprinderile. Cunoasteqi vreun investitor din nivelul

1?

(opqional)

Ni,uelul 2: cei cdre economisesc Acesti oameni pun deoparte, periodic, o ,,mici" sumi de bani. Modahtatea aleasi pentru economisirea acestor bani este de obicei una cu risc redus 9i cu dobin da scazutd", cum ar fi de pildi un cont de tip money,rnarkerl sau un certificat de depozit. Daci dispun de un Cont Individual de Pensii (CIIj), tl au fie intr-o banci, fie intr-un cont de fonduri mutuale. Cel mai adesea, ace$ti oameni economisesc pentru a consuma, nu pentru a investi (de exemplu, string bani pentru un nou televizor, o noui masina sau vacanqi etc.). Sunt adepqii pHqilor cu banii jos. I-e esre reami de credire gi de datorii. in schimb, adori ,,siguranta" banilor depugi in banca. Chiar ;i atunci cind li se demonsrreazd" cdin mediul ecoilomic actual economiile oferi un profit de tip negativ (din cauza inflagiei gi a impozitelor), ror nu sunt dispugi se iigte. puqini gtiu ci dolarul american a pierdut, din 1950 incoace, 90"/" drn valoarea sa gi continui si piardi. anual, la o ratd mai mare decit dobinda pe care le-o plitegte banca. cei rnai mulqi dintre ei isi

f in suA, fondurile

money-marker sunr fonduri de investiqii i' instrumente financiare de credit pe.te.me.r scurr, foarre.lichide, cum ar I a. piiJl bonurile de trezorerie si efeirele de cornerl. Ratele dobin.r; i"rn "il;oil,rlt"l, valoaree activuluj ner per unitare .l-a""Lo"rtr"g, a. .trla .i.l-a.r".. n" aceea, xceste

fonduri sunr cele nrai sigure dintrc roatc ripurilc, fiirrcl tlisponibilc

atit in,varia.nri inrpozabila, cit

si in ie.r ncinrpozabili. bivi.lc".lclc srr,'rr e;rlcr-rlete zllnlc sr plitrte seu lcinvcstitc irr ficc.rr-c lurri n. Lr.. -

DE

123

rNvnsnroRr

fac asiguriri pe viaqa, pentru ci le place foarte mult sentimentul de siguranqi. Incercind sa chiverniseasci nigte binuqi, persoanele din acest grup iqi irosesc cel mai preqios bun pe care il au timpul. Petrec

-

ore intregi decupind cupoane din ziare, iar apoi la cozi, in supermarketuri, unde ii fac pe cei din spate si astepte, in vrerne ce scotocesc prin buzunare dupi acele ,,uriase" economisiri. In loc sa incerce si economiseasci sume infime, ar putea si, foloseasci timpul pe care il au la dispoziqie invigind si investeascd.Dacil,in 1954, ar fi depus 10 000 de dolari in fondul lui John Templeton si, apoi, ar fi uitat de acegti bani, in 1994 ar fi avut de scos 2,4 r.-:rilioane de dolari" Sau daci, in 1,969, ar fi pus aceeagi sumi in fondul Quantum al lui George Soros, in 1994 s-ar fi trezit cu un profit de 22,1, milioane de dolari. Din pacate, nevoia lor absoluti de a se simgi in siguranqd, care pleaci din teami, ii determini si economiseascd bani prin investigii cu dobindi mici, precum certificatele de depazrt. Deseori, ace$ti oarneni pot fi auzigi spunind: ,,IJn binuq economisit este un binuq cigtigat" sau ,,Pun bani deoparte pentru copii." Realitatea este insi alta un sentiment profund de nesigurangi le guverneaza decrziile;i viaqa. Se amigesc nu numai pe ei iryigi, dar gi pe cei pentru care spun ci economisesc banii. Sunt exact opusul investitorului de nivel x. Economisirea banilor a fost o idee buna in Epoca Agrari, dar, odatl, intragi in Era Industriali, n-a mai reprezentat o alegere atit de inqeleapti. Stringerea banilor a devenit o decizie mai neproductivi decit oricind, in contextul in care rezerva de aur a SUA s-a epuizat si ne-am trezit in era inflatiei, cu un guvern care a inceput si tipireasci bani pe bandi. Cei care economisesc bani in perioade de infiagie pierd enorm. Desigur, dacd" am intra intr-o perioada de deflaqie, ar putea iegi invingitori... doar dacd banii tipiriqi mai au vreo valoare. Este bine si dispuneqi de nigte bani pugi deoparte. Este de dorit sa aveqi stransa o sumi suficienti pentru acoperirea cheltuielilor debazape o perioadi de gase pina la douisprezece luni. Dar rlai dcpartc, cxista modalitaqi mult mai eficiente si mai sigurc rlc irrvcstilic dccit clcpuncrilc in banca. Pistrarca banilor in

F

124

CnoRRNur BANILoR

Ceru snprt NIvELLRT DL tNvEsrrroRt

blycit, unde obqinegi o dobind; de Sa/o,in rimp ce algii cigtigi l5o/o sau chiar mai mult, nu reprezintd,cea mai inqeleapti strategie de investitii. Daci, insi, nu suntegi dispus si aprofundali dorneniul investigiilor si conrinuagi si triiqi cu reami permanenri de riscul financiar, atunci economisirea este o al.gere mai buna decit investigia. Nu trebuie sa depunegi eforturi irrtelectuale prea mari atunci cind nu faceqi akceva decit si pastraqi nigte bani in banci. in plus, bancherii vi vor iubi la nebunie. De ce nu ar face-o ? 1.t".., da cu imprumur 10 sau 20 de dolari penrru fiecare dolar din depozitul pe care l-ati facut gi soliciti o rati a dobinzii de 1.9'F. +pgi, se ?nroarce la dumneavoastra gi va pliregre o dobinde de 5%" sau chiar mai pugin. Poate ar trebui ,i ,re f"ce* cu toqii bancheri

Niaelwl

3

putea ? N-au fost instruiti sa citeasc d rapoarte fiscale. Au lacune mari in domeniul finanqelor. Poate ca au diplome de facultate, poate ci sunt doctori sau chiar contabili, dar puqini dintre ei au

fost invagati sau inigiagi

!

Cunoagtegi vreun invesritor din

nivelul2 ? (opqional)

: investitorii,,inteligenyi',

Existi trei _tipuri diferite de i'vestitori in aceasri categorie. _ Investitorii

din

acesr nivel sunt congtienqi de ,recesitatea investiqiei. S-ar putea chiar sa gi participe la programul de pensii al companiei, indiferenr daca *..rin .rt. +Ot1k), SEp sa, Superannuation. IJneori, chiar au investigii externe ficute in fonduri muruale, acqiuni, obligagiuni ,"r,, firr',. cu ri.spundere

limitati. De obicei, sunr oameni inteligenri, cu o educaqie solidi gi reprezintd, cam doui treimi din categoria sociala pe care o numim ,,clasa de rnijloc". Cu toate acestea, atunci ,rirr" vorbade.investiqii, educatia lor e de cele mai multe ori"arrd precari, lipsindu-le ceea ce industria investiqiilor denumeqtc .sofisticare". Rareori citesc raportul anual al unei con'rparrii .s.1, vrcrn prospect al acesteia. Dar, chiar dac:i ar vrca s:i o lrrt.ri, ()rlr.c) rll-

12t

i

in lumea

de cigtiguri/pierderi

a

investiqiilor. Iati cele trei subcategorii principale ale acesrui nivel. Cei care se incadreazi?n ele sunt, de obicei, oameni cu studii superioare, care dispun de venituri substanqiale gi care chiar investesc. $i totusi, existi anumite diferenge intre ei. Nivelul 3-A. Reprezentanqii acesrui nivel sunt cei a ciror devizd" este ,,Nu vreau si fiu bitut la cap". S-au autoconvins c5. nu ingeleg mersul banilor gi ca nici nu o vor face vreodate.ii auzim f;cind afirmatii de genul: ,,Nu mi pricep deloc la cifre." ,,Nu voi inqelege niciodati cum sti treaba cu investiqiile." ,,Sunt prea ocupat." ,,E prea multi hirqogarie." ,,E prea complicat." ,,Investitiile sunt prea riscante." ,,Prefer sa las deciziile financiare pe seama profesionistilor." ,,Nu-mi place si mi agit prea mult." ,,Sogul/sogia se ocupi de investitii in familia noasrri." Acegti oameni nu se preocupa de investitiile ficute gi nici de starea propriului fond de pensie. De obicei, predau banii pe care ii degin unui planificator financiar, iar acesra le recomanda ,,diversificarea". Nu se gindesc niciodari la viitorul lor financiar, muncesc din greu zi de zi gi isi spun in gind: ,,Cel puqin am Lln program de pensionare." Abia dupi ce vor ie;i la pensie se vor inreresa de investiqiile facute si vor verifica daci au dat sau nu roade. Cunoaqtegi vreun investitor din nivelul 3-A ? (opqional)

F

126

CErl gnlrr,

CanRlNur BAMLoR

Nivelul 3-B. Cea de-a doua categorie

esre cea a

,,cinicilor"" Acesti oameni cunosc toate cauzele pentru care o investiqie nu va fi profitabila. E periculos sa-i aveqi in preajmi. Argumentele lor par a fi foarte solide, vorbesc cu autoritaten au succes in domeniul in care activeazd., dar, in realitate, sunt doar nigte lagi ascungi sub o masci intelectuala. Vi pot arita cu lux de aminunte cum gi de ce veqi fi lisat cu buza urnflata in orice investiqie posibiln pe aceasti lurne. Daci le cereqi pd,rerca despre o acqiune la bursi sau despre o investiqie, rispunsul dat vi va face si vi simqigi groaznic, cel mai adesea inspaimintat gi plin de suspiciuni. Cuvintele pe care vi le vor repera in mod obsesiv vor fi: ,,Ei bine, m-au picilit o dati. N-am de gind sa rni se intimple din nou." Apoi, pentru a exemplifica, aduc in discugie diverse nume gi spun ceva de genul: ,,Agentul rneu de bursa de la Merrill Lynch sau de la Dean \(/itrer..." Aceste nume ii ajuti sri-gi ascunda profundul sentiment de nesigurangi. $i totusi, ciudat este ci tot ei sunt cei care urmiresc cu sfinqenie evenimentele din lurnea financiari. La serviciu, ii vezi intotdeauna citind paginile financiare ale ziarelor sau Wall Street Jowrnal. Citesc aceste ziare rar apoi, in pauza de cafea, povestesc tuturor ce au aflat. Vocabularul le este ticsit cu cele mai noi expresii din jargonul investiqiilor gi cu rermeni care mai de care mai tehnici. Palavrigesc despre marile afaceri, dar nu se irnplica niciodati in ele. Sunt rnereu in ciutarea actiunilor la bursi care ocupi prima pagina a ziarel.or, iar daca articolul respectiv le recomandi, nu stau pe ginduri si cumpira" Problema lor este ci se trezesc prea tarziu, cici, daca atla noutaqile de la bursa din ziare... afli printre ultimii. Investitorii profesionisti gi inteligenqi au cumpi,rat deja cu mult inainte ca ziarul si recomande acest lucru. Dar cinicutr nu stie asta. Cind se abat asupra lor vestile proasre, incep sa critice ;i si spuni: ,,$tiam eu!" Se consideri jucitori activi, dar, de fapt, sunt simpli spectatori, care privesc jocul de pe margine. i;i manifesti adesea dorinta de a participa la joc, dar in aclir-rcul suflctului se tem teribil de egec. Siguranta c mult rnei irnporrarrra decit placcrea de a juca.

NIVELURI DE

INVESTIToRI

127

Psihiatrii spun ci cinismul este o combinagie dintre teami gi ignoranqi care dd, nagtere unei atitudini arogante. Ace;ti oameni participi adesea pree tarztl la schimbirile majore ale pieqei, aqteptand un semn de la ceiialgi sau o dovad; sociali care si le ca intenqia de a investi este una corecte. lntrucit a$teapti "t.ri" dovada sociala, cumpari tdrzru,la prequri mari, qi vind la fel de tirziu, cind se pribugesc acqiunile, la prequri mici. Apoi, se pling c5" au fost ,,piciliti". Lucrurile de care se tem ci se vor intimpla... se intimpla... iar gi iar. Cinicii sunt ceea ce investitorii profesionigti numesc, adesea, .porci". Guiqa mult, iar apoi se arunci singuri direct in brageie micelarului. Cumpiri cind valoarea acqiunilor e mare gi vind atunci cind aceasta scade. De ce ? Pentru ci sunt atit de ,,inteligen1i", incit au devenit precauti peste misuri. Sunt inteligengi, dar le e frica si-gi asurne riscuri, nu cumva sd facl, vreo gre$eali, aga cd. analizeaza gi mai mult problema gi devin gi mai inteligengi. Cu citaflamai rnulte, cu atat mai riscantalepate situaqia, aqa ci incep si studieze gi mai intens. Precaugia lor sceptici ii determini si agtepte pini cind e prea tdrziu. Se implici abia atunci cind lacomia le invinge, in sfirgit, teama. Vin la troaci impreuni cu alqi porci, iar acolo sunt miceliriqi. Dar partea cea mai proasti in cazul cinicilor e ca ii rnfecteazd' qi pe cei din jur cu teama lor profunda, deghrzati in inteligenla. Cind vine vorba de investiqii, va pot spune ce anume nu va rnerge, dar nu va pot lamuri ce trebuie si faceqi Pentru a reuqi. Acaderniile, guvernul, grupurile reiigioase si mass-media sunt pline de acest tip de oameni. Se bucuri atunci cind afli despre dezastre financiare sau fraude, pentru a putea rispindi vestea in lume. Cind vine vorba de investilii, sunt cel mai edificator exemplu aI zrca\ei,,Dupi rdzboi mulqi viteji se-arati". Rareori ii auzi, insi, spunind ceva bun despre succesul financiar. Unui cinic ii este foarte ugor si identifice neajunsurile. Acesta este felul lor de a masca lacunele pe care le au in acest domeniu... sau lipsa curajului. La origine, cinicii au fost o secti din Grecia antici, disprequiqi dc ccilalqi din cauza arogantei lor ;i a faptului ca sfidau m-eritul pcrsonal ;i suc,ccsttl. Au fost suprantrrniqi ,,oamcni-ciirri"

F 128

CeonaNur BANrLoll

Crre gnrrE Nlvr,LURr

(,,cinic" provine din cuvintul grecesc pentru ciine). Cind vine vorba de bani, lumea e plina de oameni-ciini... dintre care mulqi sunt inteligenti, erudiri. Nu-i lisaqi si vi niruie visele financiare. E adevdrat cd.lumea banilor e plini de escroci, pungagi gi garlatani, dar care domeniu nu e ? E.ste posibil sa vi imbogigigi rapid, cu puqini bani . 9i cu riscuri mici. Este posibil, dar numai daca sunteqi dispus sa puneri umirul pentru ca aceastd" probabilitate sa devina iealitate. unul dintre lucrurile pe care trebuie si le facegi e si va pastraqi mintea deschisi. gi-sa vi ferrgi atit de cinici, cit gi de escroci. Din punct de vedere financiar, ambii sunt periculogi. Cunoagteqi vreun investitor din nivelul 3-B

?

(opqional)

Nivelul 3-C. Cea de-a treia categorie a acesrui nivel o

constituie ,,pasionatii de jocurile de n-oroc". Membrii acesrui grup sunt gi ei porecliqi ,porci" de catre investitorii profesionigti' Totusi, in timp ce cinicul esre precaur pesre misuri, jucitorii nu sunr indeajuns de precauqi. Ei se gindesc ra bursi, sau la orice alti piaqd de investigie, ca la mesele"de joc de la Las Vegas. Totul tine de noroc. Aruncd zarul gi ,o^gu-tr l^ Dumnezeu. Acesti oameni nu respecri niciun fel de reguli sau principii. Vor sa ac\ioneze precum ,,mah;rii", inotiv p.rtru care'mimeazi" acest comportamenr, pini cind cigrigi sau pierd torul. ultima variantd. e cea mai probabili. Mere,, p. ,rr-.le ,,secretului,. investiqiilor sau a ,,sfintului Graal". M.r.r, in ciurarea unor metode noi gi rniraculoase de i'vesriqii. Nu sunt adepqii sirguinqei pe termen lung, ai studiului sau ai cunoasterii. bi "".,t; intotdeauna,,ponturi" si,,scurtituri". Sunt cei care dau.b.u znala acqiunile legate de bunurile de rarg ofertele publice iniqiale (IPO), petrol si gaze, vite, actil uni ieftine gi orice alta investitie curroscirta pc aclart,i lrr'c. Lc place sa utliizeze teh'ici ,,sofisticatc" dc invcstiqic. st, ;rvirrrrr cu

.ol:rl,

DE

rNVESTrroRr

129

capLrlinainte in ,,joc", fard a gti cine sunt jucitorii sau cine face regulile. Acesti oameni su-nt cei rnai progti investitori pe care i-a cunoscut vreodata planeta. intotdeauna incearci r; d." marea lovituri. De obicei, marea lovituri e un mare fis. cind sunr inrebati cum se descurci, raspund mereu ori ci sunt ,,chit.., ori 1t sunl ,,puqin pesre". In realitate, au pierdut bani, mulqi bani. De cele mai muite,ori, sume uriage. Acest tip de investitor pierde bani in 9oo/o din cazuri, dar niciodati nu vorbeste despre pierderile suferite. Povestesc numai despre ,,lovitura'" pe care au dat-o cu gase ani in urma. igi inchipuie ci au avut alel succes pentru ci sunr inteligenqi, fer; si-gi dea seama ci de fapt au avur un noroc chior. Pdrerea lor e ca nu au nevoie decit ie ,,marea afacere", dupi care drumul spre glorie le va fi pavat. so"i.tut." ii nume;te ,,jucatori incurabili".-in realitate, itunci cind vine vorba de investiqii, sunr pur si simplu lenegi. Cunoasteti vreun invesriror din nivelul 3-C

?

(op{onal)

Nivelwl4: inaestitori pe termen lwng Acegti investitori sul1r pe depli'congtien{i de necesitatea de

a investi. sunt implicaqi activ in luarea d'eciziilor legate de investigiile pe care le fac. $i-au elaborar un plan pe ,.r*""r, lrrrrg,

clar 9i bine contu rat, cate le va permite si.l$i atirrge obiectivele financiare' inainte de a se implica l" propri., irrti-o investiqie,

i1ve1ges9 in propria educagie. profiti-intotdeauna de oportu_ nitaqile de a face investiqii periodice gi, ori de cite ori esti posibil, investesc in aga fel incit si fie avantajati din punctul de vedere al impozitelor. $i, ce este foarteimportant, soliciti sfaturi din^partea unor planificatori financiari compet.rrqi. Si nu va faceqi impresia gregiti ci acesr tip de investitor ar fi urul cu g'cutatc. Nici v
F' 130

CErn garun NrwLURr

CntRaruul BANILoR

in proprietnqi imobiliare, afaceri, bunuri de larg consum sau in orice alt dorneniu de amploare. De cele mai rnulte ori, aleg o abordare conservatoare, pe termen lung, recomandata de investitori precum Peter Lynch, de la celebrul Fond Fidelity's Magellan, sau \(/arren Buffem. Daci nu sunteti, inci, un investitor pe termen lung, deveniqi unul cit mai curind posibil. Ce inseamna acest lucru ? Inseamna sd vi agezatila birou gi si schiqagi un plan" Jineqi-vi sub control deprinderile de cumpiritor risipitor. Reducegi-vi la maximum datoriile gi pasivele. intindeqi-va cit. va permite plapuma, dupi care faceli astfel incit, tre2tat, sa aveqi una mai mare. Calculagi cit trebuie si investiqi pe luni gi cite luni va vor trebui, la o ratd realisti a profitului, pentru a vi atinge obiectivele. Obiective precum: La ce virsti intengionagi sa renungaqi si mai muncigi ? De cigi bani vegi avea nevoie lunar ? Avind un plan pe terrnen lung care vi reduce cheltuielile de consumator gi vi ajuti si puneqi deoparte o rnici surni de bani, in mod regulat, intr-un fond mutual recunoscut, veqi avea gansc mari si vi pensionagi bogat, cu condiqia sa incepeqi devreme 9i sa verificaqi constant rezultatele investigiilor ficute" La acest nivel, rezumagi-vi la lucrurile simple. Nu incercaqi sa abordagi strategii cornplicate. Uitaqi de investigiile sofisticate. Axaqi-va atenlia d"nt pe acgiuni solide -gi fonduri muruale de investigii. Invaqagi, daci nu aqi facut-o deja, cum sa cumpiraqi fonduri inchise de investiqii. Nu cautali sa piciliqi piaga. IJrllizagi mijloacele de investigii cu inqelepciune, ca metoda clc protecqie, nu de acumulare de avere. Un fond mutual precum Vatrguard Index 500, care in trecut a surclasat doui treimi din toate celelalte fonduri mutuale, merita folosit ca punct de refcrinqi. in decursul a 10 ani, acest tip de fond s-ar putea si vi aduca un profit care si devanseze veniturile obqinute de 90"1, dintre managerii de fonduri mutuale aga-zisi ,,profesionisti"' Dar nu uitaqi, nu exista niciieri investiqie care si fie 100% siguri. Fondurile pe indice au gi ele deficiengele lor inevitabilc. Nu mai agteptaqi ,,marea afacere". Intraqi in ,,joc" cu mici afacert (ca primul tneu condominiu, care mi-a pcrrnis sii intru itt lumea investiqiilor cu doar ciqiva dolari). Nu vri gindiqi, din

DE

rNVESrrroRr

131

rttrt, ci veti gresi sau esua, faceqi pur gi simplu primul pas. Veli ,rvca multe de inviqat odatl. ce aqi investit cigiva dolari... doar .rtit cit trebuie sa intrati in ritm. Banii au calitatea de a spori teligenqa intr-un timp record . T eama gi ezitirile vi, plafoneazd.. Vcqi avea tot timpul gansa de a vi implica in marele joc, insi nu irr

vcti recupera niciodata timpul si cunogtintele pierdute anahzA,nd l,r nesfirsit dacd e bine sau nu ce faceqi, sau asteptand si dagi n)area lovituri. Nu uitaqi: afacerile minore vi conduc, deseori, slrr-e cele mari... important e si faceqi primul pas. Incepeqi chiar astd,zi, nu mai goviigi. Renunqagi la cirqile de t'r'cdit, nu vi rnai ocupaqi de toate fleacurile 9i sunaqi la un fond rrrutual respectabil, firi comision (cu toate cI nu se poate spune crr existi fonduri cu adevarat ,,fdrd" cornision"). Chemaqi-i pe cei rlragi linga dumneavoastri si elaboragi un plan" Apelagi la serviciile unui planificator financiar sau facegi un drum pini la I ibrarie qi citigi despre planificare a financiard., in tirnp ce incepeqi s;i puneqi bani deoparte (chiar daci sunt numai 50 de dolari pe Irrrra). Cu cit bateqi mai mult pasul pe loc, cu atat risipiqi unul ,lintre cele mai valoroase bunuri pe care le deqineqi... timpul, i ntangibil si nepretuit. O precizare interesanti: Nivelul 4 este cel din care provin cei rrrai mulqi milionari din America. Cartea Milionarul de aldtwri .lcscrie milionarul mediu conducind un Ford Taurus, avind in proprietate o companie gi ducind un trai cumpitat. Aceqti .,,rrneni studiazd sau sunt informagi in privinqa investiqiilor, au un plan gi investesc pe termen lung. Nu fac nimic sofisticat, riscant srm sexy, atunci cind vine vorba de investigii. Sunt adeviraqi consr:rvatori si, numai mulgumita obiceiurilor financiare echilibrate l)c care le au, se imbogagesc gi obqin succesul pe termen lung. Pentru cei cirora riscul nu le suride 9i ar prefera mai degrabi sri se axeze pe profesia, slujba sau cariera pe care o au, nu si aloce () n"rare parte din timp studiind despre invesdqii, Nivelul 4 este obligatoriu... daci doresc sa duca o viaqi prosperi gi imbelgugati. lrr cazul acestor oameni, este indicat si ceari sfarurile unui planilicltor financiar. Acesta ii poate ajuta sa-Ei elaboreze o strategie rlc invcstigii ;i s;i porneasci pe drumul cel bun, cu un model de irrvcstilic pc tcrrncrr lung.

132

C,lotr,tNur BAMLOR

Crlr

Investitorul de acest tip este inzestrat cu rabdare si folosegte avantajul timpului. Daci incepeqi devreme si investiti cu regularitate, pute{i acumula o avere fenomenald,. Dacd,, insa, intraqi ti"rzru in lumea investigiilor, dupi virsta de 45 de ani, acest nivel se poate dovedi nefuncqional, mai ales in condiliile actuale. Cunoasteqi vreun investitor din nivelul 4

?

(opqional)

Nioelwl 5 : inpestitori sofistica;i Acesti investitori isi pot ,,permite" sa dezvolte strategii de investiqii mai agresive si mai riscante . De ce ? Pentru ca au obiceiuri financiare pozitive, cunostinqe solide despre bani 9i spirit practic in domeniul investitiilor. Nu sunt niqtc incepitori in acest joc. in general, isi axeazaatenqia pe o anumita afacere qi nu diversifici. Au un palmares bogat de cigtiguri consistente, dar gi de suficiente pierderi, prin intennediul cirora au dobindit inqelepciunea financiard... ci"ct, aga cum am mai spus, numai din

invatim. Acegtia sunt investitorii care, in cea mai mare parte .r cazurilor, se implici mai mult in investigii ,,en gros" gi mai puqin in cele ,,en detail". igi aduni afacerilela un loc sau sunt destul clc ,,sofisticagi" pentru a rntra in afacerile demarate de prietenii lor' de la Nivelul 6, care necesiti capital. Ce ii face pe unii si fie ,,sofisticaqi" ? F'aptul ci au o bazi financiari solida, ce provine din profesie, afaceri ori venitul c{c pensie sau faptul ci au in spate investigii durabile gi rentabilc. $tiu si gini sub control raportul datorii/dividende, ccca ce inseamna ca veniturile le depSgesc cheltuielile. Sunt ,,nnsi cr.r toate alifiile" in lumea investiliilor gi se intercscezi. rncrcu dr, nouti{ile din domeniu. Sunt prudcnqi, dar nu cinici, rncnqirrirtclu-sc rncrcu rcccptivi. gregeli

slmr, NIVELURI

DE

rNvnsrrroRt

IJ.'

Atunci cind se implici in investiqii speculative, nu risca rricirrdati mai mult de 2Q"/" din capitalul pe care il au la disporiqic. De obicei, incep cu putin, plasind sume rnici de bani, astl,'l incit si se familiarizeze cu investigiile, indiferent daci e vorba rlt' intrarea pe piaga de proprietigi imobiliare sau de cumpirarea rurtrr acqiuni, a unei afaceri, a drepturilor asupra unei ipoteci \.ir.m.d. Posibila pierdere a celor 20 de procente nu va insemna r r t ragedie pentru ei gi nici nu-i va lasa [Lra m6,ncare pe masi. Vor privi pierderea ca pe o lecgie, vor inviqa din ea si se vor reinto;11gs in joc pentru a inviqa gi mai multe, gtiind ci esecul este P;u'te a drumului spre succes. Nu le place deloc si piardi, dar nu ,;(' tcm de acest lucru. Esecul ii inspiri si meargi mai departe, si nrvcte, nu si dea friu liber emo{iilor gi sn-gi cheme avocarul. Oarnenii sofisticaqi igi pot crea propriile afaceri, cu o rati a lrr.ofitului cuprinsi intre 25o/" gi infinit. Sunr categorisiqi drept rol'isticaqi intrucit dispun de acei bani in plus, de o echipi bine ,rlcasi de consultan{i profesionigti gi de un bilang care le rlovedeste titulatura. Dupi cum am mentionat mai inainte, investirorii de la acest rrivcl isi concentreazd. afacerile intr-un singur loc. Aga cum unii ,rrrneni achizilioneazd" computere deja asamblate, puse la v6,nzrrrc in magazrne, tot afa sunt alqii cirora le place si cumpere ('()mponente gi, cu ele, si-si puni la punct propriul sistem personalizat. Investitorii de nivel 5 igi asambleazi investigiile prin .,'<,mbinarea componentelor de care dispun. Acegti investitori sunt constien{i de faptul ci perioadele ecorrornice nefaste sau piegele disfunclionale le oferi cele mai bune t.rportunitiqi de succes. Ei intri pe piali atunci cind ceilalqi ies. lrr acelagi timp, gtiu intotdeauna cind sd, renunte. La acest nivel, strategia de iegire de pe piaqi este mai importanti decit cea de i ntrare. Nu deviaza niciodati de la ,,principiile" si ,,regulile" pe care si lc-au impus in privinta investiqiilor. Pot frvd,zugi implicin,lu-se in tranzac{iile cu proprietati imobiliare sau profitind de l)c urma unor falimente. Emisiunile de noi actiuni gi afacerile se ,rlli si clc pc lista lor dc prioritaqi. Cu toate ci isi asumi riscuri rrr,ri rnari tlccit invcstitorii obiq;nuiqi, nu suporrd jocurilc dc

l

CetneNur

noroc. Acgiunile pe care le intreprind sebazeazd pe un plan bine pus la punct gi pe obiective clare. Se instruiesc in dorneniul investiqiilor, zi de zi" Citesc ziare, revisre, i;i fac abonament la serviciile de qtiri din domeniu si participi la seminarii pe rema investigiilor. inqeleg lumea finooq"io, 9i 9ri.r curn si-si pu* banii si lucreze pentru ei. Scopul lor principal e acela de a-si spori activele si nu de a face invesrigii cu care si cigtige nigte bani dc cheltuiali in plus. isi reinvestesc cigtigurile pentru a-si consolida baza activelor. Cunosc foarre bine faptul cI edificarea unui ansamblu solid de active, care si aduci profituri masive cu o expunere minimi la impozite, este drumul cel bun spre averilc de

lungi

Cr,rr, seprr

BANTLoR

duratd".

Deseori, igi invali copiii si respecre aceleasi principii, lisindu-si averea generaqiilor viiroare, sub formi de corporaqii, trusturi gi parteneriate. Personal, deqin foarte puqine. Nimic nu poate fi gisit pe numele lor, moriv pentru care statul nu-i poatc impozrta in niciun fel. Daci Robin Hood ar fi trait astdzt, ar fi ridicat din umeri in faqa lor, cici nu ar fi griur cum si-gi puna in practicd, principiul: ,,Ia de la bogaqi gi da celor siracio'. Dar chiar daca nu degin nimic, acesri investitori controleaza totul prin intermediul corporagiilor. Ei conduc entitigile legale care au in proprietate propriile lor active. Dispun de un consiliu director personal, care ii ajura sa-gi administreze activele. Asculti sfaturile primite gi invaga. Acesr consiliu informal e formar din bancheri, contabili, avocaqi ,si agenqi de bursi. Cheltuiesc o mici avere pe sfaturi profesionistc solide, nu numai pentru a-s,i spori avutia, ci gi pentiu a o proreja de familie, prieteni, procese gi guvern. Chiar gi dupn ce au pirasit lumea celor vii, continui sa-gi controieze averei. Acersti investitori mai sunt numigi gi ,,stewarzii banilor". Faptul ci au rnurit nu-i impiedici si determine soarta averilor pe care le-au produs. Cunoasteqi vreun investiror din nivelul 5 ? (opgional)

NTVELURT DE

INVEslroRl

13t

Niwelwl 6 : capitaligtii Pugini sunt cei care reusesc si atinga acest nivel al excelentei irr investitii. in SUA, mai pugin de 1%" dintre locuitori sunr calritaligti adevdrati. Aceste persoane sunr, de obicei, ,,F" $i ,,I" de c'xceptie, deoarece au o capacitate rard,t aceea de a crea o afacere

si o oportunitate de investigii, simultan. Scopul unui capitalist tot mai mulqi bani, prin orchestrarea sinergici ,r banilor, calitaqilor gi timpului altor oameni. Ei reprezinti acel ,,rnotor" c^re a impins America si alte mari tiri spre prosperitirte, dindu-le posibilitatea si devini puteri financiare. l{eprezentanqii lor de seama sunt, printre mulqi alrii, Kennedy, l{ockefeller, Ford, J. Paul Getty gi Ross Peror. Capitaligtii sunt cci care furnizeazd. banii cu care sunt create locurile de munci, ,rlacerile si produsele care fac o \ara si fie prosperS. In general, investitorii de nivel 5 fac investigii doar pentru pro* lrriul portofoliu, plasind bani din conturile personale. De cealalti l)arte, adevaraqii capitaliqti creeazd" investiqii penrru ei gi ceilalgi, f'olosindu-se de abilitiqile gi banii altor oameni. Adevaragii capitaligti creeaza investiqii gi le vind pe piagi. Adevaraqii capitaligti nu rru nevoie de bani pentru a{ace bani, pur gi simplu pentru ci sunt rnaestri atunci cind vine vorba de utilizarea banilor gi timpului rltor oameni. Investitorii de nivel 6 creeazd, investiqiile pe care ceilalgi le cumpari. Ei sunt cei care ii imbogaqesc pe ceilalqi, creeazd,locuri de rnunci si pun lumea in miscare. in perioadele economice prospere, adeviratii capitaligti o duc bine. in perioadele economice .nefaste, adevaragii capitaligti se imbogiqesc gi mai mult. CJapitaligtii sunt constienti de faptul ci haosul economic inseamni noi oportunitiqi. De cele mai multe ori, se implici intr-un proiect, produs, companie sau tari, cu ani buni inainte ca acestea sa devini populare pentru mase. Cind citigi in ziar tlcspre o tard aflatain criz\", devastati de razboi sau dezastre naturale, puteti fi sigur ci adevaratul capiralist se pregategte sa plccc intr-acolo sau se afla deja in acel loc. Adevaratul capitalist sc ir-nplicri, irr timp cc toqi ce ilalqi spun: ,,Stai deoparrc. Acea rari., sllu ilccil lf,rccrc, c involburrrta. Ii, prcnr ri.sca.nt." cste de a produce

F 135

Ceonexut

a;teapta sa obqina profituri dela lOOo/" in sus. Asra penrru ci stiu cum si reduci riscurile si cum si faci bani din nimic. Au aceasti. capacitate deoarece sunt consrienti de faptul ca banii nu sunt un luc.u, ci o idee nascuti in mingile ior. chi". daca au aceleagi temeri ca gi ceilalti oarneni, se folo.sesc de teama si o convertesc in entuziasm. igi transformi frica in cunoastere si averc. Jocul vietii lor este cel al banilor carefac bani. lubesc acesr joc mai mult decit orice alt joc... mai mult decit golful, gridiniritul sau lenevitul. Acesta este jocul care ii intineregte, ii face sa simti ci triiesc. Indiferent daca pierd sau cistiga bani, ii veti auzi mereu spunind: ,,Iubesc la nebunie acest joc." De aceea sunt adevaragi capitaligti. Ca gi cei de la nivelul 5, investitorii de acesr tip sunr excelen[i ,,stewarzi ai banilor" . La o examinare atentd a acestor oarneni, veqi descoperi ci sunt generogi cu prictenii, familia, biserica gi sistemul de invitimint. Gindiqi-vi la doar ciqiva dintre oamenii faimogi care au fondat institutiile repurare de invitamint din qara noastra. Rockefeller a spriji'it createa Universitaqii din Chicago, in timp ce J. P. Morgan a participat la infiinqarea Universititii Har-vard cu mai mult decit doar cu bani. Alqii ;i-au imprumutat numele instituqiilor pe care le-au sprijinit financiar, precum Vanderbilt, Duke sau Sranford. Ei sunt marii cipita'i nu numai ai industriei, ci si ai educaqiei. Astazi, SirJohn Templeton este extrem de darnic atunci cind vine vorba de instituqiile religioase gi spirituale, in tirnp cc George Soros doneazi" sute de milioane de dolari cauzelor in Se

Si nu uitam de Ford Foundation, de Getty Foundation sau de miliardele de dolari oferite de Ted Tur.cr Naqiunilor Unite. Prin urmare, contrar pirerilor exprimate de mulqi dintre intclectualii cinici 9i criticii din gcolile noasrre, din g'vern, biserici sau mass-media, adeviratii capitaligti au contribuit pe nenumirate cdi la dezvcsltarea societiqii, fiind cnpitani ai industrici, creind locuri de munca si producind bani cu roptanul. Pcnrru rr crea o lume mai buna, avem ncvoie dc rnai rnult,i caPit.irlisti, nu dc n-rai puqini, ag:r cunl inccarcii si vii convirrgri cirrir.ii. care crede.

i

i

CprE sapm

BANTLoR

137

NTvELURI DE INvESTIToRI

Realitatea e ca exista mai mulqi cinici decit capitaligti. Cinrcu, .'are fac mult zgomot ;i ii menlin pe oameni intr-o stare de spirit plini de teami, cauta siguranqa in locul libertiqii. Sau, aga cum spunea bunul meu prieten Keith Cunningham: ,,Nu am viz.ut niciodati o statuie ridicata in numele unui cinic sau vreo r-rniversitate fondati de un cinic."

Cunoagtefi vreun investitor din nivelul

6?

(opqional)

inainte de a citi mai departe Aici se incheie partea explicativa a Cadranulwi Banilor. Acest ultim capitol a abordat r".!irrtr"n ,,I" a Cadranului.. inainte de a trece mai departe, iati o alta intrebare : 1. Ce fel de investitor sunteti dumneavoastri? Daca va doriqi cu aclevarat si vi irnl'ogaqiqi rapicl, citiqi gi apoi recititi cele gapte niveluri. Eu, ori de cite ori le citesc, mi reg5sesc, cite pulin, in fiecare dintre ele. Recunosc nu numai punctele forte, ci si ,,defectele de caracter" (aga cum spunea ZrgZrglar) care mi gin pe loc. Calea cea buna citre marea prosperitate l'inanciari este aceea de consolidare a punctelor forte gi de corectare a defectelor de caracter. Iar pentru a {ace acest lucru, trebuie mai intii si recunoasteli ci ele existi, gi nu si vi prefaceqi ca suntegi perfect.

Cu toqii vrem si. avem o pirere buna despre noi ingine. Eu, unul, am visat toati viaqa si devin un capitalist de nivel 6. Arn stiut ci asta imi doresc inca din mornentul in care tatal rneu cel bogat mi-a explicat similitudinile dintre un jucator la bursa 9i o lrcrscrarri care pariaza la cursele de cai. Dar dupa ce arn anahzat rrivclulilc prcz.cntiltc antcrior, arn rcusit si idcntific cleficiengelc dc: ('ilr'11(rtcl' c:rrc rttri irtl'r irtrru. (lu ttxrtc cI rrst:izi act;()llcz rlirr ip
p 138

CelneNur- BAMLoR

unui investitor de nivel 6, continui si citesc si recitesc cele gapte niveluri 9i sa incerc in mod constant si mi perfecqionez. Am descoperit defecte proprii de caracter in nivelul 3-C. Ele iegeau la iveali, cu capetele lor urite, in momentele de mare tensiune. Jucitorul din mine era gi bun, si rau. Totugi, cu ajutorul soliei qi al prietenilor, dar gi al instruirii suplimentare, am inceput si-mi corectez deficienqele de caracter Ei si le transform in puncte forte. Eficacitatea mea la nivelul 6 s-a imbunitagit imediat.

Iati o alti intrebare: 2. Ce fel de investitor va

viitorul apropiat

doriti

sau credeti

ci trebuie si fiti in

?

Daci rispunsul la intrebarea nr. 2 e acelagi cu cel oferit la intrebarea nr. 1., atunci vi aflaqi la nivelul care vi se potrivegte cel mai bine. Daci sunteqi fericit acolo unde vi aflagi, referitor la calitatea de investitor, atunci puteqi pune aceastd, carte deopartc, cici nu mai e nevoie si citiqi. De exemplu, daci sunteti un investitor solid de nivel 4 si nu avegi nicio dorinqi de a evolua spre nivelul 5 sau 6, atunci opriqi-vi aici. Una dintre marilc bucurii ale vietii e aceea de a fi fericit acolo unde egti. Felicitdri! Aaertisment Toqi cei care intentioneazd"si devina investitori de nivel 5 sau 6 trebuie, mai intii, si-gi dezvolte la maximum apri-

tudinile de investitor, la nivelul 4. Acest nivel nu poate fi sarit, in drumul spre 5 sau 6. Oricine incearci si ajr:ng; irt nivelul 5 sau 6 fdrd a beneficia de aptitudinile necesarc nivelului 4 este, de fapt, un investitor dc nivcl 3... un jucitor de jocuri dc noroc.

Crre g,truE NTvELURT DE rNv[srrroRr

Dac.i

d.o*i gi simqiqi totugi nevoia de a vi

cuno$tinqele financiare gi de

a

139

aprofunda

va continua drumul spre iibertatea

linanciara, citigi mai departe. capitolele urmitoare se vor axa in

special pe caracteristicile celor din cadranele ,,F.. $i ,,I... in acesrc capitole, vegi inviqa curn si vi transferaqi din partea stingi a

Cldranwlwiin ptartea dreapti, cit mai facil;i c'^.isc.rri cit rnai rnici. Trecerea din partea stingi in partea dreaptava continua si sc concentreze F,e activele intangibile care fac posibili existenqa ,rctivelor tangibile din partea dreapta a Cadraiwlui. trnainte de a continua, mai am o ultimi intrebare: Ce fel de i'vestitori credegi cI a trebuit si fim, eu si Kirn, pentru a ne transforma, intr-un interval de 10 ani, din nigte oa-eni firi casi in rnilionari in dolari ? Raspunsul poate fr aflat in urmitorul c'apitol, unde voi impirtigi o parte din experienra acumulari in cilatoria rnea spre libertatea financiara.

CAPITOLUL 5

Banii

nw

pot fi wdzwti

cM ochii

Spre sfirgitul anului 1974, an achizitionar un mic condorrriniu, la periferia oragelului \flaikiki, ca una dintre primele rnele investiqii in proprietagile imobiliare. Suma pl;tita a fost de 56 000 de dolari, penrm doul dormiroare drigule si o baie, intr-o clidire de nivel mediu. Era o locuinti perfecti penrru inchiriat... iar eu gtiam ci nu voi a$tepra rnult pini voi primi cereri in acest .scns.

Am plecat in graba spre biroul tatalui meu bogat, entuziast si rreribditor si-i spun despre noua rnea afacere. A aruncat o privire asupra documentelor si, dupi mai puqin de un minut, s-a r-ritat la mine si m-a intrebat: ,,Citi bani pierzi pe luna ?" ,,Aproximativ 100 de dolari", i-am rispuns. ,,Nu fi naiv", a fost replica sa. ,,Nu m-arn uitat foarte atent peste cifre, dar irni pot da seama deja, din aceste documente, ci pierzi mai mult de atit. $i apoi, oare de ce a trebuit sd investegti cu buna gtiinqi in ceva care igi aduce pierderi ?" ,,Pii, mi-a plicut cum ardta apartamentul gi am crezut c5" va {'i o afacere buna. Pugina vopsea si va arita ca ;i cum ar fi nou",

i-am rispuns. ,,Asta nu justifica pierderea cu buni stiinti a banilor", a z,A,ntbit cl ironic.

142

Ca,oRexur

BANTLoR

BRNrr Nu

,,Agentul meu imobiliar m-a asigurat ci nu voi pierde bani in fiecare luna. Mi-a spus ci, in ciqiva ani, pretul condominiului se va dubla gi, in plus, statul mi va scuti d; impozite pentru banii pierduqi. Era o afacere atit de buni, incit mi-a fost teama ca mi-o va lua altcineva inainte." Tatdl cel bogat s-a ridicat in picioare .si-a inchis uga biroului. Am stiut imediat ci urma sa {iu mustrat aspru gi si mi se dea o lecgie importantd,. Nu era pentru prima oari cind aveam si trec prin astfel de sesiuni educagionale. ,,Ciqi bani zici cd, pierzr pe luni ?", m-a ?ntrebat din nou. ,,Cam 100 de dolari", i-am raspuns, timorat. S-a uitat iaragi pe documente, dAnd din cap in semn dezaprobator. Lecqia statea si inceapi. itt acea zr, aminvigat mai multe despre bani gi investiqii decAt in togi cei 27 de ani pe care ii triisem pini atunci. Tatil meu cel bogat era multumit de faptul

cI luasem iniqiativa si investisem intr-o proprietate... insi ficusem citeva gregeli grave care ar fi putut provoca un dezastru financiar. Pina la urmi, lecqia pe care am invaqat-o din acea investiqie mi-a adus milioane in anii ce au urrnar. Banii

se

vdd cu mintea

,,Nu conteazd, ce vezi cu ochii", a spus tatal cel bogat. ,,O e doar o proprietate imobiliara. Certificatul de acqiuni al unei companii esre doar un certificat de acliuni. Lucrurile astea pot fi vazute usor. Dar important e tocmai ce nu po{i vedea. E vorba de afacere, de acordul financiar, de piaqi, management, factorii de risc, fluxul monetar, structura corporaqiei, legislaqia privind impozitele si o mie de alte lucruri care fac dintr-o investigie una profitabila sau nu." Apoi, a inceput sa descoasa afacerea pe care o ficusem, cu intrebari: ,,De ce ai pl;ti o rata a dobi,nzir atdt de mare? Cc profit crezi cd" vei obqine de pe urma acesrei investiqii? Cum sc integreazd aceasti investitie in strategia ta financiarl pe rcrme n

proprietate imobiliara

lung

?

Cit estimezi cd,varamine neinchiriat aparramcntul ? Carc

este rata de captalizare ? Ai verificat bilangul clc

ciaqiei

? Ai luat

in considcrerc co.strrrilc

cvaluiri al asr',
lor lt vAzult

ctr ocHll

143

locuintei ? Ce procent ai calculat pentru acoperirea repara(iilor ? Stiai ci municipalitatea tocmaia anunqat ca va efectua lucriri de refacere gi modificare a drumurilor si ci traficul din zoni va fi modificat? $tiai cd a arterd, principali va trece prrn{ata clidirii in care se afla apartarnentul ? Locuitorii din zoni se muta Pentru a nu fi afectaqi de acesc proiect, care va dura un an de zrle. $tiai toate astea ? inqeleg ci existi o tendinqa ascendenti pe piala imobiliarelor, dar stii ce anume determina aceasti tendinqa ? llconomia afacerilor sau lacornia ? Cit crezt'ci se va mai mengine ecest curent ascendent ? Ce se va intimpla daca nu vei reuqi si inchiriezi locuinga ? in cazul in care va exista o asemenea situaqie, cit timp estim ezi cd. vei avea bani pentru a-l pistra ? $i inci o dati, ce gi-a trecut prin cap cind ai creztrt ca a pierde bani este t> afacere buna ? Lucrul asta chiar mi ingrijor eazi." ,,Pirea o afacere buni", i-am rispuns, deziluzionat. Tatil cel bogat a z6.rnbit, s-a ridicat si mi-a strnns mina. ,,Mi bucur ca ai facut primul pas", azis. ,,Exista mulqi oameni care se gindesc si-l faca, dar ramin la acest stadiu. Atunci cind ac{ionezi, se intimpla sd faci gi gre;eli; qi din gregeli invaqim cel mai mult. Nu uita ci lucrurile importante nu Pot fi invagate la gcoali. Ele trebuie invagate acgionind, ficand gregeli gi, apoi, corectandu-le. Aga se dobindegte inqelepciunea." Ma simgeam deja mai bine gi eram pregitit sa invag. ,,in general, oamenii investesc 95"/" cu ochii 9i doat 5o/" cu rnintea", a adaugat tatal cel bogat. Apoi, rni-a explicat faptul ci oamenii se uiti la o proprietate irnobiliari sau la numele unei acgiuni gi, deseori, se decid in funcgie de ceea ce vid, de ceea ce le spune agentul de bursi sau de un pont primit din partea unui coleg de la ser-viciu. De cele mai rnulte ori, ei curnpiri emolional, nu ra{ional. ,,Asta este ;i motivul pentlu care 9 din 10 investitori nu teusesc sa faci bani", a mai spr.ls el. ,,Nici nu pierd bani, dar nici nu cistiga. E ca gi cum ar juca la scor egal, obginind sume mici si picrzind tot cam atit. Acest lucru se intimpla dtn cauzd" c5" invcstcsc cu ochii gi cu sentimentele, nu cu rnintea. Mulqi invcstcsc pcntru ci vor si se imbogaqeasci rapid. Prin urmare, in loc: s:i dcvirri irrvcstitor"i, sfirgcsc prin a rintinc le stadiuldc visa-

F 144

CaoRawul BANrr.oR

ton,- gmecheragi, jucitori sau escroci. Lumea e plini de ei. Asadar, hai si ne agezim gi si analizim mai atefi;facerea asta piguboasi pe care tocmai ai cumpirat-o, pentru a te invita cum si o transformi inrr-una profitabili" voi incepe prin a-qi instrui mintea si vadi ceea ce ochii nu por vedea...

De

k

rdw la bine

A doua zi dimineaqi, m-am inrors la agentul de proprietiqi imobiliare, am desfrcur conrracrul gi am redeschis negocierile.

N-a fost un proces prea placut, dar am avut multe de inv;tat din el" Trei zile mai, tirziu,l-am revazur pe tatil cel bogat. Frelul locuintei rimdsese acelagi, iar agenrul gi-a primir comisionul intreg, intrucit il meritase pe deplin. Muncise din greu pentru el. Dar in vrerne ce prequl nu se schimbase, rermenii invesiiliei erau total diferiqi. Prin renegocierea rarei dobinzii, a rermenelor cle plati 9i a perioadei de amortizare, in loc si pierd bani, eram acurn asigurat ca voi obqine un profit net de 80 de dolari pe luna, chiar gi dupi ce am luar in calcul cheltuieliie de intrefinere gi perioada in care apartamentul va rimine neinchiriat. Daca piaga ar fi mers prost, avearn chiar posibilitatea de a micgora chiiia .gi de a cfutiga in conrinuare ceva bani in plus. Dar daca piaga ar fr mers bine, as fi crescur imediat chiria. ,,Conform estimirilor mele, ai fi pierdut cel pugin 150 de dolar pe luni. Poate chiar mai mult. Daci ai fi continuat sa pierzi lunar aceasti sumi., cite alte astfel de afacerj qi-ai mai fi permis, avind in vedere salariul tiu si cheltuielile pe care lc faci ?", m-a intrebat ratil cel bogat. ,,Nici micar una", i-am raspunr. ,,in majoritatea lunilor, nu ag fi avut acei 150 de dolari in plus. Daca as, fi ramas cu afacerca in forma ei iniqiali, m-ag fi chinuit din punct de vedere financiar in fiecare luni. chiar,si dupi ce a; fi beneficiat dc scutirca dc la plata impozrtelor,tor ar fi trebuit si-mi iau c, a cl.ua sltrjbri pcntru a sustine financiar aceasti invcstiti<'."

Brrmt ruu po'l

pr

vAzutr cu offul

145

,,Iar acum, cind ai la dispoziqie un profit lunar de g0 de c{olari, cite astfel de afaceri crez.i ci,iti permiti ?", a ?nrreb at tatdl cel bogat.

Am zimbit si am raspun.s:

,,C6.re

irni cad in mini.,.

Tatil cel bogat a dar aprobator din cap. ,,Atunci, du-te si pune mina pe cit mai multe." ciqiva ani mai tdrziu, prerurile proprietatilor imobiliare din Hawaii au explodat, iar eu, in loc de o si'guri proprietate a carei valoare crescuse, degineam acum fapk, .r.l valoa"e dubln.

Aceasta este purerea inteligentei financiare. ,,Ir{w pogi

o

face dsta"

irnportanti referitoare la prirna mea invesriqie in proprietiqile imobiliare : cind i-arn prezenrar agenrul,i imobiliar noua mea oferti, singurul l,r.r., pe care mi l--a spus accsta a fost: ,,Nu pogi face asta." Am avut nevoie cXe o grirnada de timp pcntru a-l convinge sa se gindeasca la cum am putea face ceea ce voiam..r. i' ottce caz, am avut multe lecqii de ?nvaqat din aceasti singuri. invesriqie, iar una dintre ele a fost aceea in car{, arn realizatci, atunci cnni cineva ?ti spune ,,Nu poti face astao', indreptind un deget ameninti_ tor spre tine... celelalte trei degete sunt indreptate spre el. Tati.l cel bogat m-a invirar ci ,,Nu pogi faie urrui. ?nseam_ "r., na neapirat ci ,,tu nu poti", ci ci ,,ei nu pot.," {Jn exernplu clasic a avut loc in urmi. cu mai mulqi ani, cind oarnenii le spuneau fralilor wrightr : ,,Nu puteqi face asra." Siava Domnuiui ca fraqii Wright nu i-au luat in seami.. menqiune

1,4 trilioane de dolari cdelt&. s cdsd

in fiecare zi, 1.,4 trilioane de dolari orbireaza, virtual, in jr-rrul pla'etei, iar srlma se aftra ?'conrin*a crertere" Astizi, se l. Arrrcric.rrrii ()nill.' (j567-19 l2) Wilbur ti llSZt-r9^lS) Wriqlrr, q,rirrrii .nr'cr"ri dirr lu'rc crlr'c rlr proiccl.:rt 1i lrii
n. tr'.

146

caoR,qlqur BAMLoR

qeeaz| gi sunt disponibili mai multi bani decir oricind. Problema este ci acegri bani sunt invizibili. in Era Informationala, cea mai mare parte a lor se afla sub forma electronica. De aceea) atunci cind oamenii ii cauti cu ochii, nu reusesc si vadi nimic. Cei mai mulqi dintre noi se srriduiesc sa supravie{uiasci de ia un salariu la altul, cind !,4 trilioane de dolari zboard, in jurul lumii zi de zi, cautindu- i pe cei care vor si ii aibi; ciutlnd pe cineva care si srie sa aibi griji cle ei, sa-i creasci gi sa-i inmulgeascd..Dacd. stiti cum si aveqi grija de bani, ei se vor imbulzi spre dumneavoastri si vi se vor arunca in brale. I-umea va va ruga si-i luaqi. Dar daca nu gtiqi si aveqi grijn de bani, ei vor sra departe de dumneavoastri. Aminrigi-vi definigia pe care raril cel bogat a dat-o inteligenqei financiare: ,,Nu conre azd neapd.rat ciqi bani faci, ci ciqi poqi pistra, cit de bine muncesc acesria penrru tine ;i cite generagii vor putea beneficia de ei."

BnNrr wu por Fr vAzurr cu

ocHrr

147

fnvdyaqi-,ud creierwl sd aadd banii Asadar, care e primul pas pe care trebuie sd-l faci atunci cind doreqti sd-gi obignuiegti ireie.ul sa vadr ba'ii ? Rispunsul este destul de simplu: studierea finantelor. ,\cest pr".., incepe cu ingelegerea cui.irrtelo, si a sistemeltr ru-eri..'.,, ."r" opirroze capitalisrnul. Daca .nu priceperi aceste cuvinre gi cifre, e ca gi curn aqi auzi o limbi straini pe care nu o ingelege{i... caci, in rntrlte cazuri, fiecare cadran reprezinta o alta limbi. Daca vi uitari la Cadranwl Banilor,

Orbwl care tl gltideazd pe orb ,,O persoana medie este 95o/" ochi gi doar 5o/" rninte, atunci cind investegte", spunea tatal cel bogat. ,,Daci igi doregti si fii un profesionist in unul dintre cadranele .. P >, sau .. [ ,r, din partea dreapta aCadranulwi,trebuie sa-giinveqi ochii si vadd.doar 5o/o .si mintea si se ocupe de restul de 95"h." Apoi, continua, explicindu-mi ci oamenii care igi instruiesc minrea sa vadi banii au o putere nemirginiti asupra celor care procedeazi invers. Mi avertiza intotdeauna si, am mare grija la sfaturile financiare pe care le primesc de la ceilalqi. ,,Motivul pentru care oamenii au probleme financiare este acela cdurmeazS, sfaturile unor persoane care, la rindul lor, sunt oarbe, din punct de vedere mcn* tal, in faga banilor. E povestea clasici a orbului care ghidea zi ah orb. Daca vrei ca banii si vini spre tine, trebuie sa gtii cum sir ai griji de ei. Daci banii nu se afla mai intii in mintca ta, ci nu-tri vor ajunge niciodati in miini. Daci nu ;tii sri-i rrtrrrgi, :rtunci ci vor sta departe de tinc, la fcl ca si oaurcrrii c:rr lr,rrri."

l

veti observa cr fiecare cadran pare afi o gara diferiti. Niciuna nu folosegte acelea;i cuvinte, motiv pentru care, claci nu inqelegegi cuvintele, nu veqi ingelege nici numerele. . De exernplu, daci un doctor vi spune ,,Aveqi o presiune arteriala sistolica de 120 gi una diastolica de B0'n, ce irrqel"gegi prin asta ? E bine l E riu ? Esre ror ce trebuie si gtiqi despie srarea sinatigii durnneavoastri ? Evident, rispunsul este ,,nu.." $i totusi, e un inceput. Ii ca gi cum aqi intreba: ,,Actiunile mele au un indice p/e de 12,iar rata dc capitalizare a casei mele este tot de 12. Asta e tot c('trcbuic.srr;tiu clcsprc avcrca mca?o'. f)in nou, rispunsnl este ,,rttr",
I

F_ 148

C,ron,q.ruur BAI.{LOR

cuvinte gi sa folosirn aceleagi cifre. Aici incepe specializarea in lumea finangelor, car e r epr ezrnti' b az,a inteli genqei financiare. Ea incepe prin cunoasterea cuvintelor 9i a cifrelor' Medicul vorbegte din cadranul ,,L", in timp ce celalalt utiliz,eazacuvintele gi cifrele cadranului ,I". E ce si cum cei doi ar vorbi limbi diferite. ii contrazic imediat pe cei care imi spun ca ,,e nevoie de bani pentru a face bani". Dupa parerea mea, abilitatea de a face bani din bani incepe prin inqelegerea cuvintelor gi a cifrelor. Sau, aga cllrn spunea txtil meu cel bogat: ,,Daci banii nu sunt rnai intii in mintea ta' ei nu-!i vor ajunge niciodati in miini." C wn o a;t epi

a

d e'u drat

wl ris c

Al doilea pas in procesul

cle invaqare a minqii sa vada banii

este cel care presupune recunoasterea adevararultli risc. Cind oamenii imi zic ca investiqiile sunt riscante, le spun urmatorul lucru: ,,Investitiile nu sunt riscante. r\ fi neqtiutor e riscant." A investi e ca gi cum ai pilota un avion. Ai urmat cursuri de pilotaj 9i ai petrecut ani buni de zile acumulind experienqa, iar acum zborul ti se pare distractiv si interesant. Dar daci n-ai participat la niciun curs de pilotaj, e recom:tntlabil si lagi pe seama altcuiva pilotarea avionuiui.

Sfatwrile proaste swnt riscd.nte

Tatil cel bogat credea cu tarie ca orice sfat legat dc finante e mai bun decit niciunul. Era o persoani receptivi. Era manierat gi-i asculta cu atenqie pe toqi. Il)ar, in final, anrnci cind lua o decizie, sebaza numai pe propria intelig<,:nqi financiara. ,,I)aci nu ttii nimic, atunci orice sfat e mai bun clecit nicitrnul. I)ar daci nu poli face diferenta dintre un sfat bun gi unul prost, atunci e riscant." T'atal cel bogat avea convingcrea ci oatrrenii ,tt-t prrc,blctttc financiare drn cauzd. c5. opereaz,,i ctt inforrr-raqii {:irrrrrrcitrc trlrtls' mise din gencraqic in t:;e'ncr-ltic... ?lt colttcxtttl itt t.trr' .''<'i rtl,.ti

B,rlrn nu por n vAzutr cu

ocHrr

149

familii cu o baza financiara solidi. ,,Sfaturile financiare proaste sunt riscante, iar cele mai multe dintre ele sunt prirnite acasi", spunea el adesea. ,,Nu din cauza celor auzite, ci din cauza celor vizute, caci copiii invaqi rnai mult din fapte decit din cuvinte." rnulgi dintre ei nu provin din

Consilierii trebwie

sd

dumneavod.strd.

fie la fel de inteligen{i

c6

Tatal cel bogat spunea: ,,Consilierii tii nu trebuie si fie mai inteligengi decit tine. Daci nu esti destept, nu iqi pot spune prea multe. Daci egti bine instruit din punct de vedere financiar, consilierii competenqi igi pot oferi sfaturi mai sofisticate. f)aci egti nestiutor in ale finantelor, ei sunt obligaqi, prin lege, si-gi prezinte numai acele strategii financiare care sunt sigure. in cazul in care nu e$ti un investitor sofisdcat, nu-qi pot propune decit

investitii cu riscuri mici gi profituri scizute. Investitorilor nesofisticali le recornanda, de obicei, diversificarea. Puqini consilieri isi vor ripi din timp pentru a te invaqa ce si cum si faci. $i pentru ei timpul inseamni. bani. Prin urmare, daci-qi asumi sarcina de a deveni instruit in lumea finantelor Ei de a-qi gospodari bine banii, un consilier competent te poate informa clespre investigii gi strategii pe care pulini au ;ansa si le vada. Mai intii, insi, trebuie si-qi faci partea ta de treabi gi sn-gi imbunitagegti cunogtinqele in domeniu. Nu uita: consilierul tiu nu trebuie sa fie niciodata mai inteligent declt tine."

Vd rninte bancberwl! Tatal cel bogat avea cigiva bancheri cu care lucra. Acegtia reprezentau o parte importanti a echipei sale financiare. Chiar daca era bun prieten cu acegtia gi ii respecta, a simqit intotdeauna ci trebuie sa fie cu ochii in patru, pentru a-9i apara interese1c... ,stiind ca bancherii au in vizor acelagi trucru - si-;i trrmircasci propriile interese. I)r-rpa cxpericnta pc carc arn avut-o in 1974 cu prima tncir irrvc:stitic, rrri-,r pus rrrrrririto.rrca irrtrc:lrrrrc: ,,()c: crczi, c:irtcl ttrt

150

CeoR,rrvut BAMLoR

bancher iqi spune ci locuinqa pe care o deqii este tln activ, spune adevirul ?" Din moment ce mulqi oameni nu au cunoftin{e financiare solide si sunt straini de jocul banilor, sunt nevoiqi adesea si asculte opiniile gi sfaturile unor oameni in care tind sa aibi incredere. Daci nu sunteqi specializat in domeniul financiar, n-aveli incotro gi trebuie si aveqi ?ncredere in cineva despre care credegi ci este. Mulgi oameni investesc sau igi administreaza banii bazindu-se pe recomandirile altor persoane. Acest lucru este riscant.

Nici nw mint... dar nici adendrwl nw ai-l spun Adevirul e ci, atunci cind un bancher va spune ci l,rcuinqa pe care o deqinegi e un activ, nu vi minte' Doar ca nu vi face cunoscut intregul adevir. Casa este intr-adevir un activ, doar ca bancherii nu vi spun al cui activ este. Cici, daca a1i citi declaraqiile financiare, aqi putea observa cu uguringa ca locuin[a nu este activul dumneavoastri. Este activul bancii' Aducegi-vi aminte de definiqia pe care tatil meu cel bogat o didea activelor Ei pasivelor,in Tatd bogat, tatd sdrac: ,,Activele irni umplu buzunarele de bani. Pasivele imi golesc buzunarele de bani." Persoanele din partea stingi a Cadranului nu trebuie neapirat si cunoasci aceasti diferenli. Cei mai mulqi dintre ei sunt fericiqi si simta cd au o slujbd siguri ;i o casa frumoasi despre care si creadd, ca le apargine Ei de care si fie mindri, avind impresia ca o qin sub control. Nimeni nu le-o va lua atita vreme cit igi plitesc ratele la timp. $i atita vreme cit muncesc pentru a avea cu ce si pliteasci acele rate. Dar persoanele din partea dreapti a Cadranulwi tebute sifie congtiente de aceasta diferenga. A fi bine instruit in finanqc 9i a avea inteligenqi financiari inseamni a fi capabil si inqclcgi marele tablou al banilor. Oamenii iscusigi din punct de vcclerc financiar stiu ci o ipoteca nu poate apirea ca un activ pc foaia dc bilanq, ci doar ca un pasiv. Ea figureazi. ca activ pc {'oaiir tlc l>ilan1 a bincii... nu a dumncavoastri.

BeNu Nu Por

Fr

vAzurr cu ocHrr

151

Bilantul dumneavoastri

Active

lPasive lpotecd

Oricine se pricepe cit de cit la contabilitate gtie ci un bilanq trebuie sa fie echilibrat. Dar unde se echilibreaza ? Foaia dumneavoastri de bilanq nu pare deloc echilibrata. Daca priviti foaia de bilanq a bancii, vegi ingelege adevirul pe care il spun cifrele.

Bilantul bincii

Active

I

Fasive

lpoteca durnneavoastra

Acum, biianqul este echilibrat" Acum toml capiti sens. Aceasta este contabilitate de tip .P" gi ,,I". Altfel, insi, se predau cunostintele de baza ale contabiliteqii. in contabilitatea traditionali, ,,valoarea" casei durnneavoastri este prezentatd, ca fiind un activ, in timp ce ipoteca face parte din categoria pasivelor. Un alt punct important de notat este gi cel conform caruia ,,valoarea" casei este un factor ce fluctueazd" adatd, cu pia\a, pe cind ipoteca este un pasiv bitut in cuie, ce nu poate fi afecht de piagi. Pentru un ,,P" sau un ,,I", insi, ,,valoarea" casei rlumneavoastri nu este un activ, intrucit nu genereazd niciun fel rlc profit. Ce se tntkmpld dacd ad

pldtigi ipoteca?

Mr"rlti lumc rni ?ntrcabi: ,,Cc sc intimpla daci irni plitcsc ipotcca ? l)cvirrr'('irs:l nl('it un :rctiv ?"

-l

I

i

152

CauR,u.rur. tsANrLoR

Iar eu raspund: ,,in cele rnai rmrlte caz'uLrt, nu. Ea rimi.ne tot unpasiv." In sprijinul rispunsului meu !'rot fi aduse nriri multe argllmente. unul este cel privitor la costurile cle intreqinere a casei. O proprietate imobiliard e precum o magina. Chiar daca este pe deplin a dumneavoastri, ea tot vi costi bani l'rentru a o conducc-. Apoi, o
D efinipia p ropri

e

t dyii,

im ah ili are

Repet, pentrLr a putca vecle,,L l>anii, trcbtric srr vii lol<.l.siti tnintcrr, nu ochii. Pcntru rl vrr lrrrtr'(:ne lrrirrtr.:r s'r v,r.l,r lllrrrii, r.'

BRNrr Nu

polFl vAzurr cu

ocFlt

X53

necesar si cunoasregi definigiile reale ale cuvintelor qi ale sistemelor numerice. Daci agi citit pini aici, ar trebui si cunoa.sreqi deja difererrta _. dintre active si pasive, dar gi defi'itia rermenului ,,ipoteci.. (car:e cste ,,un acord pind la moarte") si a cuvintului ,,fiscalitate.., care inseamni penalitagi" urmeaza sa invi.taqi originea cuvintelor ,,proprietate imobiliari" si a unui instrument financiar foarre popular, denumit ,,derivate". Mulqi cred ci ,,derivatele" sunt ceva nou, dar, de fapt, ele sunt vechi de secole. O definiqie simpli a ,,derivatelor" este aceasta: ,rceva care provine din altceva". IJn exemplu de clerivat este sucul de pt>rtocale. Sucul de portocale este u' derivat al frucml'i de'umit lrortocala. Obignuiam sa cred ci ,,proprietate imobiliara" (in englezi, ,,real estate") se referi la ceva,,real", tangibil" Tatii rneu cel bogat mi-a explicat ca igi are originea in cuvintul spaniol ,,real", care ?nseamni ,,regal". El Camino Real se tradtrce prin ,,drumul regal". Prin urmare, ,,real estate" ?nseamni proprietate regala. La inceputul secolului al X\ri-lea, oclati cu sfirsitul tlrei Agrare si inceputul Erei Industriale, puterea nu s-a mai bazat pe pamint gi agriculturl. tr4onarhii au realizat ca trebuie si se supuni ei ingigi unor reforrne, ca urmare ;r reformci ftrirciare care a oferit qiranilor dreptul de a degine pimint. in acesr contcxt, regalitatea a creat derivatele. Acestea erau ,,impozite" pe pamint sau ,,ipoteci", care periniteau oamenilor de rind si-;i finan\eze proprietatea. Impozitele gi ipotecile sunt derivate, intrucit derivi din proprierarea funciari. Bancherul dumneavoastri n-ar numi ipoteca un clerivat; el ar spune ci e ,,asigurati" rlc pimint... cuvinte diferite, ?nqelesuri diferite. Agadar, od:rti ce rcgalitatea a inteles ci banii nu mai vin din deqinerea mo"giilor, ci tlin ,,derivate" care provin din proprietatea funciari, monerrhii eLr irrfiintat banci care sa administreze afacerile din ce in ce mai nLuncroA.sc. Astazi, pamintul inci este nnmit ,,proprietate irno* lrrlirrni" (real astate), intruc.tt indiferent cit
154

CanReNur

BANTLoR

Care este r6te reald a dob&nzii

BRtrtrr

prim-easca inapoi

?

Tatdl cel bogat negocia dur pentru fiecarc puncr

dobinzilor pe care le piatea. Odati, mi-a pus aceasri inrrebare: ,,Cind un bancher iqi spune cd. rata dobinzii tale esre dc 8% pe an... il crezt?" Arn aflat rispunsul - adica ,,nu" - dupi ce am inviqat si citesc cifrele. Si spunem ci vi cumpi.ragi o casa de 1OO 000 de dolari, platigi un avans cle 20 000 la banci si imprurnutagi restul de BO 000 la o ratd, a dobinzii de 8 procenre, pe un rermen de 30 de ani. in cinci ani, veri pl;ti bancii o surni. rotali de 35 22A de dolari:31276 dobinda 9i doar 3 944 penr.ru reducerea datoriei. Daci platigi irnprumutul la terrnen, adica intr-un interval de 30 de ani, r/e{i phti 211 323 de dolari imprumutul gi dobinda, din care se scad cei 80 000 pe care -i-ati primit. Prin urmare, dobinda totali pe care agi plitit-o a fost de 131 323 de dolari. Apropo, suma de 211323 nu include impozitele pe proprietate si nici asigurarea pentru imprumut. Ciudat e ci suma de 131 323 pare sa depi;easci ,,purin" B%o din cei B0 000 de dolari. Mai degraba se apropie de 1,60%" dobindi pe o perioada de 30 de ani. Dupa curn am mai spus, bancherii nu rnint... doar ca nu vi spun adevarul cornplet. Iar daci nu ;tiqi si citiqi cifrele, nu-l veqi afla niciodata. Dar, pina la urmi, daca sunteqi fericit cu casa pe care o aveqi, de ce v-ar pasa ? Poate pentru cd bancherii gtiu foarte bine ca peste ciqiva ani veqi

dori si cumpirati o casi noui, una mai mare, sall Llna mai mica (de vacanqi), sau vegi decide sa vi refinanraqi iporeca. $tiu acest lucru, ba chiar se bazeazd, pe asta. Media pe indwstrie

in industria bancara se consideri ci o ipoteca se deruleaza, in medie, pe o durata de gapre ani. Acesr lucru inseamna ca bancilc se asteapta ca o persoani medie sa-si cumpere o noui casi sau sli semneze un contract de refinantarc la ficcarc 1;rPtc. rrni. Prin Llrmarc, conform cxcnrpltrlui drt rnai srrs, ll;irrt ilr.st' .rstr.lrllti sri

FI vAzuTl

cu ocHlt

1tt

irnprumurul de g0 000 de dorari, plus dobinda

29t,la fiecare gapre ani. De aceea se gi numegte ,,ipoteca.. (in englez6,,,mortage..), cnvint ce provine dinfranquzescul ,,mortir.. s"i ,uro,-in c:azul d,e fata, ar insemna ,acord pi,na'la moarte... Din picate, cei rnai mulqi oameni vor"*lubil contin;a sd munceasci din greu, si mariri de salariu gi si-gi cumpere case noi... ;rrirneasci noi. Pe deasupra, guvernul acordi scutiri d. tu"", p"rrr* "riipot."i o_i incuraja pe plititorii de impozire si_gi crmprr.'"ur" _ni scurnpe' ceea ce inseamna taxe pe proprietate mai rnari si bani rnai mulgi la vistieria statului. $i s;^nu uitam asigur"r;t;. ;;;; roare agenqiile de ipoteciri re obligi. s; o pl;te,Jri la sei.rra""a de 43

al

ltu por

contractului.

ori de cire ori mi. uit la devizor,

vad sporuri publicitare in jucitori profesionigti de basebalr qi jucatori de fotbal aritosi va indeamni, zimbind, si va trarrsfor*"ti datoriile pe de *rrii" cle credit ?n ,,imprumuturi cle consolidare,,l. ln ;; f.L ;;; putea pliti toate datoriile de pe cirqile de credit si ati avea un nou credir, la o ratd a dobinzii mai mici. Apoi, vi'qi spun de ce cste inreligent din puncr de vedere financiai si facegi '.".r, pn* care

,u'imprumut de consolidare este o miscare irt"rga din partea dumneavoastri, deoarece statul va va scuti tle la plar. impozitelor penrru dobindi in contul ipotecii... Telespectatorii, crezind ci au dat p.rtu o mini de aur, dau -fuga la.ban9i., igi refinan-qeaza impiumutul penrru lu*, ig; plStesc datoriile de pe cirtile d. gi se siriirrrelige.rti. Citeva saptirnini mai tirziu, "r.dit cind merg la cu*pa.ituri, vad rr rochie noui, o noui magini de tuns iarba"sau ,eîizeazebrusc ca cel mic are nevoie de o noui bicicleta sau ci ei inqisi trebuie sa. plece in vacangi, pentru ci sunt extenuati. intimplarea face si eiba acu'r un card de credit curat... sau si fi primit de curind, Prin pogta, unul nou, drept rasplata penrru plata datoriilor la cel vcchi. creditul de care dispu'este nemaipo-.nit, motiv pentru

_'iat;;?;;it'i

*-p

csre accr;r de a

singr-r'i, irr irlccrr plilil.r'- Iu,ra'c 'cr'luccrii n. Ir.

unifica mai murre datorii inrr-u'n

1.rri,r

c*tiu4crc" ;,.,-,;-,;;;;i i;":,;rl

155

CnoRaNur

BANTLoR

Bamr ruu

plitesc facturile, dupi care inirnioara incepe si ie tresaltc in piept, ca gi cum le-ar spune: ,,Flaide, nu mai sta pe ginduri. Meriqi si ai asa ceva. Vei purea pl;ri cltc pliEin din datorii in care igi

fiecare luni". Emoqiile surclaseazi logica si noua carte cie credit, curari ca lacrima, iese din ascunzdtoare. Dupi cum am mai spus, atunci cind bancherii va spun ci locuinga pe care o degineqi este un activ... nu minr. Cind statul va oferi o deducere de la taxe, pentru ci aveqi ciatorii, nu o facc pentru ci se ingrrjoreaza nespus de viitorul dumneavoastri, financiar, ci pentru ca il preocupa propriul viitor financiar. Prin urmare, cind bancherul, contabilul, avocatul sau profesorii de la gcoala vi spun ci locuinga pe carc o aveqi ftgureazi, pe coloana activelor, ei doar evita si menqioneze ale cui sunt acele active.

Dar economiile ? Ele swnt active

?

Ei bine, economiile durnnearoastri chiar sunt active. Asta c o veste buni. Dar... daca veqi citi declaragiile financiare, veqi intelege tot tabloul, in ansamblu. E adevirar ci economiile dumneavoastri sunt active, dar daca veqi analiza hilanrui bancii al cirei client sunteti, veti constata ci acestea apat in coioana dc pasive. Iati cum apar economiile gi carnetul de cecuri in bilantul dumneavoastri.:

Bilanqul durnneavoastrX Active Econornii

Carnet de cecuri

Fasive

polFl vAzurr cu octlrr

157

, , $i tr."."par economiile si carnctul clurn'eavoastri dc cec'ri l,ilanqul bancii:

i'

Bilanqul bincii Pasive

Economiile dumnea-

voastrd CamEu.rl de

cecuri

De ce economiile si carnctul de cecuri apar ca pasive in lrila'qul bancii ? Pentru ca banca trcbiric si'a p,iatcar.;'jot a',,u irr c'ontul lor.,si pentru ca protejarea lor cosra;lti bani. Daca reusiti sa descifragi sem.ificaqia tabeleior si cuvinrelor .,lc,mai r.".s, p"l:" irrcepe sa inqelegeti mai bine ce nu por vcclea ochii in"qi jocul baniloi. De ce nu primi{i o scwtire de taxe pentr,t economii ?

Dupi cum ati observat, vi se ofera o scutire de taxe pentru t'umpi.rarea unei case sau pentru clatoriile pe care l" arr"gi... d", rru primiqi nicio deducere penrru pastrarea banilor. v-ati ?nrrelrrrt vreodata de ce ? \" .u* rS.spunsul exacr, dar pot face speculaqii. Unul dintre rrr.tivele principale este acela ca economiiG dumneavoastri apar ('x pasive pentru ba'ci. De ce ar solicita acestea guvernului sa 'ril.pte .o lege care si va i'curajeze si econo'risiii ba'i... bani ('rlrc ar intra pe coloana lor de pasive ? Nw aw neaoie de economiile dwmneaaoastrd Irr plus, birrr:ik. nu rlrl ncvoic
Nrr lt' trr.lrui<. (l(,1.)()z,it(,

1t8

BaNrn Nu

Ca,one.Nur- BANILoR

banii de cel puqin 10 ori. Daca puneqi un singur dolar in banca, legea ii perrnite acesteia sa imprumute 1O sau, in funcqie de limitele de rczervd, irnpuse de catre banca centrali, chiar pina la 20. Acest lucru insearnni ci un singur dolar se transformi brusc in 10 sau in mai mulgi. Adevarata magie ! Cind tatai meu cel bog-at mi-a explicat acest lucru, In-am indrigostit de aceasca idee. in acel moment, rni-arn dat seama cdvreau si deqin o banci, nu si mi spetesc la gcoali pentru a deveni un bancher. Pe deasupra, banca va plategte o dobindi de doar 5ok pentru acel dolar. Dumneavoastri, consurnatorul, vi simgigi in siguranqi, pentru ci banca va Plate$te nigte bani Pentru cei pe iare i-aqi depus. Bincile vad aceasta relaqie ca fiincl una ideala intre ele si consurnator, deoarece, daca aveqi economii ia ele, s-ar putea ca imprumuturile sa le {acegi tot de la ele. Vor ca dumneavoastri t" i*ptt -utaqi, intrucit va pot lua 9"/o dobdnda, sau chiar mai mult, pe banii imprurnutagi. Agadar, in timp cc dumneavoastra cigtig agr 5Y" Pentru dolarul economisit, banca poate cigtiga 9o/o sau chiar mai mult pe cei 10 ai datoriei pe care dolarul dumneavoastri i-a generat. Recent, am prirnit in cutia pogtali un nou card de credit, iar in fluturagul alSturat se anunqa cu surle gi trirnbiqe ca dobinda ceruti este de doar B,9o/o. Dar cineva care ingelege jargonul juridic din textul frumos tiparit i;i dn u;or seama ci dobinda reala este de 23%' Nu cred ca mai e nevoie si spun cd acel card de credit a fost taiat in doui ;i expediat inapoi.

Aw econorniile

d,wnane a'uo a'strd,,

^par

Declaragia dumneavoastra financiari

Declaratie de venit Venit

Chehuieli .-*mwnffi

Dobenda\ Bilan Active

Fasive

lpoteci

Declaragia financiara a bdncii

Declaratie de venit

oricurn

Un alt motiv pentru care nu vi se oferi deduceri de la texc pentru economiile facute este unul destul de evident' Daci vi pricepegi la citirea cifrelor ;i observagi in ce direcqie ,,curg" banii, veti constata ci econorniile dumneavoastri ajung oricunr la banci. Banii pe care ii economisiqi in coloena activclor provin, de fapt, din cea a pasivelor, sub forma pllqilor ratclor lrr ca acrive ale bincii. Modclul l'luxtrlui banil.rr ipoteci, carc aratd, aga:

pot n v.[zutt cu ocHII

Actirre I Paslve lpoteca dumnea-

voastri

159

160

CenR'rNut. BANILoR

Baml ruu pol'Fr vAzurr cu ocHrr

Iata de ce banciie nu au nevoie ca statul sa vi o{ere scutiri dc la taxe, astfel incit si va incarajeze si econornisiqi. Primesc oricurn banii dumneavoastri... sub forma plegilor la datorii. Politicienii n-au de gind sa se puni riu cu sistemui, intrucit bincile, companiile de asigurari, industria construcliiior, agenqiile de brokeraj gi mulgi algii contribuie cr.r o mulqimc de bani la campaniile politice... iar politicienii stiu nu'mele jocului.

Iost atit de tare calcagi in picioare de acest joc, incit nici nu se pot afunda mai mulc in datorii. Acelasi lucru esre valabil Ei peniru qirile sd.race. Jariie bogate profita de pe seama .it".., ".1o, slabe gi prost pregitite din punct de vedere financiar. Dacd esti ,rfundat in prea multe datorii, lumea iqi ia tot ce ai... timpul, casa, nrunca, viata, increderea gi chiar demnitatea, daci. permiqi acest lucru. Nu eu sunt cel care a inventat acest joc, nu eu fac regulile,
Nwmele jocwlwi

in 1.974,tatal rneu cel bogat s-a suparat pentru ci jocul fusesc jucat impotriva mea, iar eu nu-mi didusern seama cle acest lucru' Ficusem acea investiqie in proprietaqile irnobiliare 9i mti plasasem in pozigta celui care pierde.." in timp ce fusesem ficut si cred ca voi avea numai de ciqtigat. ,,Sunt bucuros ci ai intrat in joc", mi-a spus tatal cel bogat. ,,Dar, din cauzd ci nimeni nu qi-a expiicat vreodati ce fel de joc este, tocmai ai fost picilit gi irnpins in echipa care pierde." Apoi tatal cel bogat m-a lamurit carc sunt r:egulile de bazi alc jocului. ,,Numele jocului capitalismului este Cine cui estc dator."

Odati iniqiat in secretele jocului, jucitor mai bun... 9i nu unul care ii

-

a mai zis el, voi putea fi un lasa pe ceilalqi sa ?l catrcc in

plcroare.

Cw cilt e;ti mai dator, cu ffiAt egti rnai sd'rac ,,Cu cit existi mai multe persoane cdrora le egti dator, cu atat egti rnai sirac", mi-a explicai tatil cel bogat. ,,in schimb, cu cit existi mai multe persoane c^re av datorii la tine, cu atat egti lTtal bogat. Acesta este jocul." Aga cum am mai spus, m-am straduit intotdeauna sa fiu cit rnai receptiv. Prin urmare, am stat tacut si am ascultat cu atcn(ic. Nu-mi spunea toate aceste lucruri pe un ton maligios; pur ',si simplu imi explica jocul a;a cum il vedca el. ,,Cu toqii suntem indatoraqi cuiva. Prcllllcrltclt: sg ivcsc atttrrci cind clatoriilc su'rt irr cxccs. I)irr pric:rtc, s:ir':rt'ii .tt'c'sttî lttrtti ,ttt

Banii

swrct a

161

datorie

Tatll cel bogat a continuat, explicindu-mi ci nici rnicar mone,la naqionali nu este un instrument de echihte, ci unul de ?ndatorare. Fiecare bancnoti de un dolar era, inainte, sustinuta de aur

IOU (in engleza,,I Owe You", adicd. ,,Iti sunt dator") garantat de taxele plitite dc carre contribuabilii tlin starul respectiv. Atita timp cit celelalte qnri igi pastreaza increderea ca platitorul de taxe american va munci si va pliti pentru acest IOU numit bani, lumea va avea incredere si in dolar. l)aca elemenml, cheie al banilor, adici ,,increderea", dispare brusc, ,rtunci economia se prabuge;te precum un castel de carqi de joc... i:rr acest castel s-a darimat de mai multe ori de-a lungul istoriei. Si luam, de pildi, exemplul mircii germane din timpul rcpublicii de la \ilfleimar, care a devenit lipsiti de valoare chiar inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Conform rrrrci legende, o batrina a fost vdzutd in acele vremuri cirind o r
'152

C.qoR,qNur BANILoR

definiqie pentru ,,ftat" este: ,,un ordin dictatorial sau un decret ernis de o persoani sau un grup de persoane p,e baza uner autorititi absolute". in zilele noastre, o mare parte a econorniei globale este fundamentati pe datorii ;i incredere. Atita timp cit ne sprijinim unii pe alqii gi nimeni nu rupe rindurile, torul va fi bine... iar cuvinrul ,,bine" este un acronim al ,,Bolii Insecuritaqii

Bemr xu nor

n vAzug cu

ocHn

rc3

urisc. Din nefericire, cu cit devenim mai c.irizati, cu atit mai ,rrult banii devin parte integ rantd avieqilor noasrre.o. Apoi tatil cel bogat a deserrar Cadranwl Banilor. rf

Neurotic-Emotionale".

,,Cine tgi este dator?" intorcindu-ne la anul !974, cind am ?nvigat cum trebuie cumparat un condominiu de 56 000 de dolari, tatal cel bogat mi-a oferit o lecqie importanti privind structurarea acordurilor. ,,Cine cui este dator ? Acesta e numele jocului", mi-a spus el. ,,Cineva tocmai te-a prins intr-o datorie. E ca gi cum ai merge la restaurant cu 10 prieteni. Te duci la toaleta, iar cdnd te intorci, nota de plata te a$teapta pe masi, dar prietenii sunt togi disparuqi. Daci tot vrei sa te implici in acest joc, mai bine ii inveqi regulile gi dedesubturile, incepi si vorbegti aceeagi lirnbi gi afli cine iqi sunt partenerii de joc. in caz contran nu tu vei juca jocul, ci iocul te va juca pe tine."

E doar un joc La inceput, spusele tatalui meu bogat m-au infuriat... dar am ascultat si rn-am striduit sa inqeleg. Intr-un final, mi-a dat un exemplu care m-a luminat si m-a ajitatsi pricep totul. ,,lti placc m-a intrebat. sd joci fotbal, nu ?" in Am dat din cap, semn aprobator. ,,Da, imi place la nebunie", i-am raspuns. ,,Ei bine, jbcul *eu este cel al banilor. Irni place la nebunic si-l joc", a fost replica sa. ,,Dar pentru mulgi, banii nu sunt un joc", am zis eu. ,,Este foarte adevirat", a confirrnat tatal cel bogat. ,,Pcntru majoritatea oamenilor, este un joc al supravicluirii. Pcntru ci, banii reprezinta un joc pc carc surlt forgagi sri l j
,,IJiti-te la ceea ce am desenat ca ra un teren de tenis sau de lrtbal. Dacd, ar urma si_intri in jocul banilor, i" ui,or., fii ? in .. A-L >> sau in ,. p-1r, ? Sau";.J;; echipa in care dintre :i lurnatiqile terenului aivrea si joci, in cea din dreapta ,l'i"

rlin stinga ?" Am indicar, desigur, partea dreapti a Cad,ranulwi.

?rwr"]rp;1i

"""

calea datoriitar si a riscwtwi, ar *ebwi

,,Bun", a zis tatdl cel bogat. ,,Ar trebui si inqelegi acum de ce ru poqi intra in acesr joc avindincredere inrr-un dev?,,nzdri t .rc iti spune ci a pierde 150 de dolari "g.? pe runi, titrip de 30 de ani, t"ste o afacere buni... penrru ci sratul o si-qi of.r". scudr; de la impozirelor in contul banilor pierduqi g; p.rri* ci se 'leta ca preml proprietaqilor imobiliare si creasci. pur si sim'r:;tcapta Plu, e$ti ca gi pierdut daci intri in joc cu aceasri -.nr"rir"r.. ( llriar daci predicqiile agentului de vinzdrir_u, prrr." nJ..,.ri, ,r., 'rsir sc practica jocul in parrea dreapti a cadrinulwi. cineva iti :;l)un.. sa tc i'datorczi, sa*gi asumi toate ,iscurile gi si gi dai barri. ( )arrrcrii cli' partca r^ri'gi a cadranwrwi cottsitleri acea.sti idcc rrrrrr burri... rl,rr rru ;i cci rlirr pirrtca
164

CalnaNul

BANTLoR

Ceea ce auzeamimi dadea fiori. ,,Sa-qi explic cum stau lucrurile", a reluat

Bnrurr

tatil

cel bogat. ,,E;ti

dispus si plategti 56 000 de dolari pentr"u acest condominiu. Semnezi un contract in urma caruia devii dator. igi asumi riscuri. Chiriagul iqi va pliti o chirie mai mica decit te-ar costr pe tine sa traieEti acolo. Prin urmare, subventionezi traiul per' soanei respective in acea locuinqi. Ji se pare ci. are vreo logica ?" Am dat din cap. ,,Nu." ,,Nu aga vid eu acest joc", a spus tatal cel bogat. ,,De acutlt inainte, daci e si te indatorezi gi sa-qi asumi riscuri, atunci c obligatoriu s; fii plitit pentru asta. A.i inteles ?" Am dat afirmativ din cap. ,,A face bani e un lucru bazat pe idei simple, nu gtiinlir spaqiali. Din pacate, cind vine vor:ba de bani, sirnplitatea nu c atit de simpli pentru toati lumea. IJn barrcher te ?ndeamna si tc indatorezi gi iqi spune ca statr-rl te va omite de la plata taxelor' pentru ceva ce nu are niciun sens din punct de vedere econo' mic. Apoi, agentul imobiliar iti spune si sernnezi contracnrl, dindu-qi asiguriri ci iqi va gisi un chiriag care iqi va plati mai puqin decit ai tu de plitit, doar pentru ci prevede el ca pregurilc vor creste. Daci gi se parc ci toate acestea au vreun sens, atunci noi doi avem viziuni diametral opuse." Am stat gi am ascultat tot ceea ce mi*a spus gi a trebuit sri recunosc ca

mi

atit

de tare cle ceea ce arn crezul logica mea o luase razna. Acesta este f i

entuziasmasem

aIi o afacere buni, incit motivul pentru care nici n-am mai stat sa anahzez cu atcnqi(: toate detaliile afacerii. Mi s-a .pirut" o afacere buna ;i mi-ant lasat intelectul condus de lacomie gi entuziasm. $i astfel n-arrr mai reugit sa aud ceea ce incercau sa-mi spuna cifrele si cuvintclc. Atunci a fost momentul in care tatil cel bogat rni-a dezviluit regula importanta, de la care nu devia niciodati: ,,Profiturilc o le faci atunci cind cumperi... nu cind vinzi." Tatil cel bogat se asigura intotdeauna ca, indifercnt cle' datoriile sau riscurile pe care si le asuma, o afacere trcbui:r srt aibi sens inca din prima 2i... ea trebuia sa fic profitabilii in orict' condiqii economice, gi in cele fastc, si ir-r cclc' rrc'l.rrstc. Nu s rt implicat niciodeta intr-o ,rfa<;c-'"r.' lllzinrlrr s{' l)(' tr.rr..'trl ..lc.lttct'

uu pot

Fr

vAzulr cu ocHlr

16t

'ilor de la impozite sau pe vreun glob de cristal care prezice viitorul. o afacere trebuia si aibi sens din puncr de vedere ecorrornic si in vremuri bune, gi in vremuri rele. Arn inceput, atuncin si ingeleg jocul banilor asa cum ?l vedea ,'1. Iar jocul baniior era acela de a-i vedea pe ceilalqi datori fati rlc tine gi de a fi foarte arent cui rei'datorezt.Parcd gi astiziil ,rtrd spunind: iqi asumi riscuri 9i datorii, asiguri-te ci vei ",Daci li plitit pentru asra." Tatil cel bogat avea si el clatorii, dar avea rnare griji atunci ,'ind se indatora. ,,Fii foarte arent arunci cind igi asumi o dator ic", nri sfituia el. ,,Daci. urmeazh" si plitegti singur aceaste rlrrtorien ai grrjd ca ea si fie mica. Daci datoria estguna mare, .rsiguri-te ci o va pliti altcineva." Vedea jocul banilor si al datoriilor ca pe un joc care se joacd ;lsupra dumneavoastri, asupra mea, asupra tuturor. El este jucat ,lc la o afacere la alta,de la o garalaalta. il vedea doar ca pe un j,rc. Problema e ci, pentru mulqi oameni, banii nu reprezinti un j.rc. Pentru majoritatea oamenilor, banii inseamni supravietuire... uneori viaqa insigi. Si, pentru ci nimeni nu lc-a explicar jocul, ei inci ii cred pe bancheri atunci cind acestia le spun cI It>cuinga pe care o deqin face parte din active. Realitatea e mai importantd decfrt opiniile Tatil cel bogat si-a continuat lecqia: ,,Daci-gi doregti si obgii succesul financiar ?n partea dreapti a Cadranwlui, trebuie sd, cunosti diferenta dintre realtate gi opinii. Nu poqi acceptaorbegte sltaturile financiare, a$a cum fac cei din partea stinga. Trebuie si irrqelegi ce spun cifrele. Trebuie sa cunogti datele problemei. (iifrele sunt cele care iti dezvaluie datele reale. Supraviequirea ta lir-ranciara depinde de acesre dare, nu de opiniile unui prieten sau ,rlc unui consilier guraliv." ,,Nu inqeleg. De ce e atat de importanti aceasri diferengi dintre rletc si opinii ?", Am intrebat. ,,IJnele sunt mai bune decit altele ?" .NLl", a rispuns tatal ccl bogat. ,,Important e si stii cind ceva ('stc un lapt rcel s,rrr
165

Berur uu por H vAzuTr cu

Ce,oReruur BANTLoR

,,Cit valore azd" casa familiei tale ?'", m-a intrebat. Dorea si apeleze din nou la un exemplu, pentru a mi face si ingeleg.

,$tiu", am rispuns precipitat. ,,Paringii mei se gindesc s-o vinda, aga cd. au cerut ajutorul unui agent imobiliar, pentru a facc o evaluare. Acesta a spus ci valoarea casei este de 36 0OO de dolari. Asta insearnnS" cd. tatdl meu ar obqine un profit de 16 000 de dolari, caci acurn cinci ani, ci,nd a cumpirat-o, a plitit doar 20 000 de dolari." ,,Prin urmare, evaluarea gi profitul tatilui tiu sunt date reale sau opinii ?", m-a intrebat tatil cel bogat. M-am gindit puqin si arn ingeles unde dorea si ajungi. ,,Ambele sunt opinii. Nu-i aga?" A dat afirmativ din cap. ,,Foarte bine. Mulqi oarneni au problerne financiare penrru ci isi petrec intreaga viaqi luind decizirfinanciare in funcgie de opinii gi nu de date exacte. Opinii precum: .. Casa este un activ rr, .. Prequrile proprietaqilor irnobiliare se afla mereu ?n crestere ", " Acqiunile Blue Chip sunt cea mai. buna investiqie ce poate fi ficuti ", " Ai nevoie de bani pentru a face bani r', " Actiunile la bursa au surclasat intotdeauna proprietdqile imobiliare >, << Portofoliul trebuie diversificat r', << Fentru a te imbogagi, trebuie sa faci lucruri rnurdare t, .. Investigiile sunt riscante n, .. Mergi la sigur n." Cele aflate m-au pus serios pe ginduri, ficindu-ma si realizez cd" lucrurile auzite acasi despre bani erau de fapt opinii, nu realitigi. ,,Este aurul un activ?", m-a intrebat tatdl cel bogat, trezindu-mi din visare. ,,Da, fireste", am raspuns. ,,Este singura moneda reall" care a trecut testul timpului." ,,Yezr, faci exact aceeaqi greqeali'", a zimbit tatal cel bogat. ,,Nu faci decit si repeqi opiniile altora in privinqa activelor, ?n loc si verifici tu insugi daci lucrurile stau sau nu asa." ,,Eu definesc aurul ca fiind un activ doar dacd. il cumperi cu mai puqin decit il vinzr", a continuat el. ,,Cu alte cuvinte, clac:ii l-ai curnpirat pentru 100 de dolari gi l-ai vinclut pcntru 200, atunci e, intr-aclevil, ttu activ. f):rr dac:i drri 200 ili: rl,,l,rli pc, <,

ocHtr

167

de aur si apoi o vinzi cu 1oo, atunci, in aceasti tranzactie, 'r,'rcie ,'l clevine un pasiv. in ultimi insranqa, doar cifrele financiare ale rtrrnzac.gier iqi spun care e realitatea. De fapt, singurul lucru care 1'rate fi un activ sau un pasiv egti tocmai ru... i"itrr"at tu egti cel i .r-c poate face ca aurul si devini un activ sau un pasiv. De aceea .stc atit de importanti educagi a financtaru. A- vizut o multime ,1,' oameni care. au pus mana p-e afaceri extrem de avantajoase sau r'.' proprierigi imobiliare profitabile si le-au tr"rrrfor-"t inrr-un ( ( )smar financiar. Mu]1i fac acelasi lucru gi cu viaqa personali. t listigi bani munciqi din greu si ii transformi in p"rirr. p. viaqd." Eram si mai confuz, un pic rinit in amorul pr"prirrl doream ,r.r-l contrazic. Tatil cel bogat se juca .., -i.rt.i -"". au prosrili din cauzdci nu cunosteau datele reale , ,,Multi fo.st 'rlc problemer. zi de.zi aud povegti de groazd" despre persoane (:lr-c au rimas fir; niciun ban, pentru .i ,r, .orrfrrrrdai opiniile ( r r ealitatea. Nu zice nimeni ci nu pogi lua in considerare opiniilc celorlalgi arunci cind iei o decizie financiara... dar tre^buie ,cepirat si cuno;ti diferenqa. Milioane de oameni au adoptat lr.tariri cruciale bazindu-se doar pe opiniile mosrenire din gener.rtie in ge'eragie. Apoi se intreaba d" ce au probreme cu binii... -Ce fel de opinii ?", am intrebat. Inainte de a-mi rispunde, tatil cel bogat a ris pe infundate, (,r pentru sine. ,,Ei bine, hai si-qi dau citeva.*.-pi. dintre cele l)(' care le-am tot auzit." ?ncepur si enumere citeva,abia stapinindu-se sa nu ridi in .lr.lrote, .A amuzat fiind de cum pot gindi unii oameni. ratd citeva ,lirrtre exemplele pe care mi le-a dat in acea zi: 1. ,,Ar trebui sa te casatoresti cu el. Va fi un sot bun.,. 2. ,,Gasegre-qi o slujbi siguri si nu te;;;rG! "i.ioa"re de ea." 3. ,,Medicii fac o grd,madd" de bani... 4. ,,Au o casi mare. Trebuie ci sunt foarte bogagi... 5. ,,Esre plin de mu;chi. inseamni ca e foarte Jinitos... (r. ,"Ce marsina frumoasa ! Picat ca e condusi de o bitrini... zcxi.sti c{cstui bani pe'tru ca toari lumea .si fic "Nrr b
158

CEONENUT BAMLOR

8. ,,Pamintul e plat." 9. ,,Oamenii nu vor zbura niciodati." 10. ,,E mai degtept decit sora sa... 11. ,,Obligatiunile sunr mai sigure decit acgiunile.,. 1,2. ,,Oamenii care fac gregeli sunr prosti... 13. ,,Nu va vinde niciodata la un preg atit de mic... 14. ,,Nu va dori niciodata si aiba o relaqie cu rnine.,. l5.,,Investitiile sunt riscante.,' 16. ,,Nu voi fi niciodati bogat..' 17. ,,N-am ficut o facultate, aga ca nu arn nicio sansi.,. 18. ,,Trebuie si vi diversificati investitiile.,, 19. ,,Nu trebuie si va diversificagi investitiile...

pini cincl . Tatil cel bogat mi-a oferit exemplu dupa exernplu, ^ i-am dat de inqeles ci m-am plictisit auzindu-le. ,,Bine, bine", am spus intr-un final. ,,Arn auzit desftrle. Carc

e ideea ?"

,,Credeam ci nu ma vei mai opri", a glumit el. ,,Ideea e cI viala majoritagii oamenilor este g.t,r.rn"ti=mai mult de opinii gi mai puqin de realitate. Pentru ca viaga cuiva si se schi*de, acca persoani trebuie mai int6i sa-si schimbe opiniile... iar apoi si inqelea.gi. faptele concrere. Daci egti in srare ,i cit";ti o d"cia.agic financiari, vei fi in srare si vezi gi realjtatea nu numai in caz|ul unei companii de succes... ci gi al unui individ. Daci inlelegi ce spun declaraqiile financiare, iqi vei da searna imediat cle srarca financiari a unei persoane... care poare fr altaclecit cea zugriviti de opiniile taie sau ale altora. Dupa cum am mai spus, ,r"i"irr-,, nu este mai buni decit cealalta. Dar pentru a avea succes irr viaqa, mai ales din-punct de vedere finairciar, treb'ic sd cunolti diferenga dinrre ele. Daci nu pod verifica ceva ca fiind rcal, atunci ai de-a face cu o opinie. orbirea financiara are loc aruuci cind o persoani nu $tie si citeasci cifrele... motiv pent^l carc este nevoitd sd apeleze la opinia cuiva. Nebunia financiari sc instaleazd" arunci cind opiniiL sunt luate drept realitate. Dacri i1i d.ore.gti si acgionezi pe parrea dreapra a cairanwrwi, c or'trig,,t+t riu .si cunogti diferenqa dintre si datc c()r(:rcrc. piiqi,rc "pi";; lecgii sunt mai importantc dccit.,",r p" cert qi rrrrr
Belryr uu por FI vAzu,rr cu ocHlt

159

Am stat acolo, ticut, ascultind cu atenqie gi stridui'du_rni si E"id.,, t, io,b d esp re u n c onc ep r : ::.5g ::.:. sirnplu si, cu::^T-l'l_"*r. " roare i..rr.", pdrea ",u rnea^si-l accepte in clipa ^"riru. diligence . ,,$tii ce inseamne * due , ffi-r intrebat tatal cel

^'fi;r'r;-;;;;J;";;ff:i

Irogat.

Am dat din cap in semn ci nu. ,,Dr: diligencel ?nseamni, pur gi simplu, si clescoperi care opiniile. qi care su.tt darcll concrcre. Cincr vi,c vr-,rba rre ;ung t)enr' cer mai mulqi oameni sunt fie l-enegi, fie cautd scurtituri, ('onrexr in care nu fac investigagii suficiente. o. .";rir; parre, s-Lult cei care se tem atit d" tu.J sa nu comiti vreo g."$.*;, i".a, ec prea multe investigagii gi but pn.rl pe loc. Ab";i;; Jr" aiU_ Bcnce se mai numegre gi.,,paraliiia anilizet,. C. ,i rpr, ci trebuie si gtii sa cerni opiniile, sd analizez; ;; a"r.f.,lo. s;" ici o decizie. Dupd..r.r, "poi -r, *ni ,prr, mulqi oameni au astazi r('cazuri financiarc din cauza ca forosesc pt". -rir. ,.l,,ll*,ur; ,; ;rtlopti hotiriri cruciale pebaza orro, opirrii _ fu; ",I"r",,,ri "l" l)crsoane din cadranele ,,A.. gi ,,L,, _,gi nu in ilil;;;;litate. l)aci igi doregti si fii un f ,, sau ,rr, ,l; de succes, atunci e impe_ rros si cunogti diferenta dintre cele doua., In acea zi n-amapreciat cunr se cuvi'e lecqia prir'it,i. cu toate 'rccstea' putine lectii mi-au servit mai bine in ;iaqt i..a, ..u a. (''|rre am ?nviqat si deslusesc diferenga dintre t.uil";; ;-opirii, rrrai ales arunci cind e vorba de adminis;r";;; p."prii"; frl*. ,,Asra. se. intimpli aru.ci cind liber_prof"riorr{i; U;"" s,ru angajaqi cu salarii _ pli.titori a unor sume uria.se ihr;qi drept T*jdatoriii trrxe, afu.ndaqi adinc in ;i "., "ctive ;;;;;;'il;r;. i' si ofere celorlalqi sfaturi i,, pri,,iiq" i,r,,.rtiqi_ rr()r. .tvlrlroane de oameni vor avea de suferit p.rrtr,, ci au urrnat ttpiniile unora care se erijeazain mari cunoscitori ai realititii... t' g! colaborarea strinsi clintrc emitentul , consultnre.r lrrr,rrciar si distribuitorul e'risiu.ii, .u"rr;'r'*q. juridici unui i'strunrenr a unui consulrant yrrr

til

f

Itr

ilil

ll]l?l:ll:]i..0

itJic in i'strurncntul {rn-a*ciar rcspectiv, pentl'u ca errritc.tii si distrirruit,rii sc:isirjur.c ca ro.rrc co,rditiile l"g;L r; i;!.;;;;pl;"i;;,';r;";,.i"i".,1",;;r" rrrr)()r'r.rrc ctr privirc ra cr.'isiu'c-au fosr incli,se 'i. p.;;;.",r";;;i#;li: lrltt'.i sr ('ii.(.cst:1 rrr c.rrgrrrc llir'r:rqii 1.,',,1.,,..t,,,..,trr.i,,t,..;; Iirrltrrci:trc viitrlr ilor inv(.sl tl()l.r , n. tl.. ",,r,,aia-..,,".,, s.r

l

170

Ceonnxut BAMLoR

Blmr Nu por

\Tarren Buffett, cel mai mare investitor al Americii, spunea! ,,Dacd, te afli in mijlocul unei partide de pocher gi, dupi 20 de minute, inci nu qi-ai dat seama cine e ndtareul,atunci,n .,rri acela.n

De ce au oamenii probleme financiare Am aflat recenr ci cei mai mulgi dinffe oameni ziuain care rermini

gcoala si

pini

Fr

vAzurr cu ocHn

,rt

Foaia de bilany a altcuina Daci

aqi ingeles in ce c.onsri jocul, atunci nu vi va fi greu .rlt daqi seama ci acele pasive mai sus trebuie sl "rru',.r",. pe foaia de bilanq a altiuiva, in "pari felul acesra:

vi

Declaraqie de venit

au datorii din

mor.

Venit

Declaraqie de venir Cheltrieli Serviciu

Asa arati srtua{ra

financiari a americanului din clasa .

mlrrocre:

. Plata datoriilor de

credit

. Taxele pevAnziri . intrelinerea si plata

.

.

Hrani Distractie

.

Vacanp

lmprumutul pentru plata studiilor

Ori de cite ori auziqi aceste cuvinre ,,Avans mic, rate lunare accesibile" sau ,,Nu vi ingrijoraqi, statul vi va oferi o scutire

. lmbriciminte

.

lmprumutul pentru masini

. Datorii pentru consum . Datoriile de pe cirtite de credit

de

taxe pentru banii pierduqi", si gtiqi cd cineva vrea si vi momeasci ?n joc. Dacd, ceea ce cdutagi e libertatea financiard, :rtunci trebuie si fiqi suficienr de inteligenr penrru a nu cidea in

. Diverse fleacuri . Etc.

.rstfel de capcane.

Bilanl

hsive .

.

.

1

lpoteca

lmprumutul pentru masinii Datorii pentru consum

r Datoriile de pe cirtile de credlt . lmprumutul p€ntru plata rtudlllor

rn cazul multora, nu existi persoane care si re fie datoare. Nu dcqin niciun fel de acrive reale (acel ea care le aduc bani in lruzunare)... si, deseori, sunt datori altora.Acesta este si motivul pcntru.care se agatd. cu.disperare de o slujbi siguri se ;i gisesc in impas financiar. Daca n-ar avea'serviliu, ar ajuige la 'ereu sapi de lemn intr*o miime de secundi. se spune ci americanii cle se afli la doar trei salarii de falimcnr, asra p".,tru 'ind i'ccarci si aibi . viaqa mai br-'ra .,si devin victimc aic jocului. "i oirqilc su't irrrpir'1itt: i' dcfrvoarca lor. tii crcd c, iaric cit

172

CRoneNur

BANTLoR

locuinla, masina, crosele de golf, hainele, casa de vacan\e si celelalte lucruri pe care le deqin sunt active. Au aceasti. convingere pentru ci aga le-a spus cineva. Au fost nevoiqi si creadi aceapersoani, pentru ci nu se pricep la citirea cifrelor. Nu pot distinge opiniile de realitate. Cei mai mulqi se duc la 9coali si invaqi si fie iucitori, dar nimeni nu le explici in ce conste jocul. Nimeni nu le-a spus ci numele jocului este ,,Cine cui este dator?". $i pentru ci nu gtiu acest lucru, ei sunt cei care devin datori celorlalli.

Banii sunt o idee Sper

ci

inqelegegi acum ideile debazd, ale Cad,ranului

Bani

gi faprul ca banii sunt doar o idec ce poate fi vazutl mult rnai cl cu mintea decit cu ochii. invatarea jocului banilor gi a regulil sale este o parte importantl a calatoriei dumneavoastra spre libertatea frnanciara. Dar gi mai important este si inqelegeqi ce trebuie si deveniqi pentru a vi muta ?n partea dreaptd a Cadranwlui. Cea de-a doua parte a acestei cirli se va ax pe modalitigile de ,,scoatere a tot ce e rnai bun din dumneavoastrl" gi pe analiza formulei:

E$Tr-FACr-Ar

PARTEA A

II-A

Scoateti la iaealL mt ce e

mdi bwn' tn dwmnedaoastrd,

F

CAPITOLUI-

7

Dewenits ,t cee& ce sr,tnteti

,,Nu conteazd, cd, acum n-ai casi", mi-a spus tatil cel bogat. ,,Conteazd, cine egti. Continui si lupqi gi vei deveni cineva. l(cnunqi gi tot vei deveni cineva... dar nu aceeagi persoand."

Scbimbdrile

prin

care trece{i

Celor care cocheteazS. cu ideea de a trece de la siguranga unei slujbe la siguranla financiari, tot ce le pot oferi sunt cuvinte de irrcurajare. in cazul nostru, al meu gi al lui Kim, a trebuit si rlminem farl, casi gi si ne trezim intr-o situagie disperati irrainte de a avea curajul si facem aceasti schimbare. Aga a fost sa fie drumul nostru, dar in niciun caz nut trebuie si fie gi al tlumneavoastri. Dupi cum am precrzat mai devreme, exista sistcme puse dejala punct, care vi pot ajuta si trecegi punrea spre L)artea dreapti a Cadranwlui. Adevirata problemi consti in transformarile interioare prin carc treceqi gi in ceea ce vegi deveni in urma acestui proces. Pcntru unii, drumul sc poate dovedi facil. Altora, cilitoria le prrc irnpositrila

F i

176 I

C,ronetur

BANrr-oR

Banii sunt un drog

I

th M

H

t

t i I

i I

i l I I

Tatil cel bogat ne spunea intotdeauna, mie gi lui Mike, ci

DrvErurlr cEEA cE

suNTETr

172

De aceea, a insistat mereu cu sfatul de a nu munci niciodata l)entru bani. Ne-a indemnat sa invatim si. ne creim propriile sisteme ca mod de generare a banilor.

,,banii sunt un drog".

Motivul principal pentru care a re{uzat si ne plateasca in perioada in care am lucrat pentru el a fost acela ci nu dorea si devenim dependengi de ideea de a munci pentru bani. ,,Daci deveniqi dependengi de bani, mai tirzru vi va fi extrem de greu si invingeqi aceasta dependenga", ne-a spus el. Cind, adult fiind, l-am sunat din California pentru a-i cere nigte bani, a tinut neapirat si respecre principiul pe care il aplicase fiului sau ;i mie inci de la virsta de noui ani. Nu ne didusc bani cind fuseserim copii gi nu avea de gind si o faca nici cinc{ l-am sunat. in schimb, a continuat si-mi dea lecqii dure gi si, mi qina departe de ideea de a lucra penrru bani gi de dependenqa faqi de ei. Numea banii un drog pentru ci vedea oameni care erau fericiqi cind aveau bani gi nefericiqi sau imbufnati arunci cind rimineau firi ei. La fel ca si dependenqii de heroini care devin euforici atunci cind igi injecteazd. drogul gi deprirnati sau violenqi atunci cind nu-l au. ,,Pizeste-te de viciui banilor gi de forqa pe care o poate avea asupra tan, md. averttza el adesea. ,,Odati ce te obignuiegti sa-i primesti, dependenta te leaga de modul in care ii obqii." Altfel spus, daci cineva primeste bani ca angajat, tinde si se deprindi cu felul in care ?i obqine, adici. sub forma unui salariu. T)aca o persoani obisnuieste si-si genereze bani din ipostaza clc liber-profesionist, ii va veni greu si renunre la felul in care iqi cigtigd venitul" Iar daci cineva ajunge si devina dependent de ajutorul de la stat, atunci acest tipar e si mai greu de sparr. ,,Cea mai grea parte in procesul de transfer din partca stingi in cea dreapti a Cad.ranwlui este cea care presupune renuntarcrl la deprinderile privind felul in care igi cigtigi banii", rni-a cxplic^ttatdl cel bogat. ,,De fapt, e mai mult decit dcbara.s:1rca dc urr obicei. E ca gi cum aipunc cepat unci dcpcrrrlcrrqc:."

Tiparele Pentru mine gi Kim, cea mai grea parte in incercarea de a procluce bani in cadranul ,,P" a constituit-o trecutul nostru, care ne rrl"geainapoi. A fost greu si ne menrinem pe poziqie atunci cind prietenii ne intrebau: ,,De ce faceqi asta ? De ce nu vi luaqi o slujbi gi nu rezolvati odati rorul?" Ne-a fost cu atat mai greu, cu cit o parte din noi dorea, la rindul ei, si ne intoarcem la siguranqa unui salariu. Tatal cel bogat ne-a explicat, mie gi fiului siu, ci lumea banilor este un sistem de mari proporlii, iar noi, indivizii, inviqim si operim cu diverse tipare in cadrul acestui sistem. De exemplu: ,,A" lucreazi pentru sistem. ,rL" este sistemul. ,,P" creeaza, deqine si controleazi sistemul. ,,I" investegte bani in sistem. Tiparul despre care vorbe a talal cel bogat esre cel din organismul, mintea si sufletul nostru, cel in funcqie de care gravitim in jurul banilor. ,,Atunci clnd simte nevoia banilor, un .. A " isi va ciuta o slujba, un .. L va face ceva pe cont propriu, un .. P va dezvol" ' ta sau va cumpi,ra un sistem care produce bani, iar un ., I va ' cauta prilejul perfect pentru a investi in active care si genereze si mai mulgi bani", ne-a lamurit tatal cel bogat.

De ce este clificil

sd

schimbi wn tipar

,,Motivul pentru cate e dificil si schimbi un tipar este acela ci., astdzi, viata noastrd depinde de bani. in Era Agrari, banii mr crau atat de irnporranti, tntrucit pimintul furniza hrarra, adip
178

C,qonaNur

BANTLoR

Tatil cel bogat a continuat, explicindu-ne ci atunci cind

pornegti la drum, dinspre cadranul ,A.., sa zicem,spre cadranul uP", partea din tine care esre dependenti de condiqia unui ,,A,, si care va crede ci acest pas va insemna sfirsitul vietii se impotriveste gi face tot posibil,rl pentru a impiedica -rr"r.". n precum o persoani care se ineaci pi care di disperati din braqe pentru a rimdne la suprafaqa apei, ori un om exrrem de flemind careva minca orice numai pentru a supraviegui. -, ,,Aceasti lupti care se di inliuntrul tau face ca transferul si fie atit. de dificil. Este bitilia dinrre cel care incepi si nu mai fii gicel care egti pe cale si devii", mi-a explic at tataicel bogat prin telef-on. ,,Acea parte din dne care inc; tinde spre sigurarrql ,i "fll in rizboi cu.parrea. care igi doregte libertarea. bo", tu poqi decide care dintre ele va iegi invingitoare. Fie vei construi o afacere,fie te vei intoarce la cel care ili cauti o slujbi ,igrrre p.rrtru tot restul viegii."

Descoperirea pasiunii ,,Chiar vrei si mergi mai departe ?.., m-a intrebat tatil cel bogat. ,,Da", am rispuns gribit. ,,Atunci, ce mai agtepqi ? Ai uirat ce igi propusesesi si faci ? Ai uitat ce pasionat erai ? Ai uitat ce ,.-"'"?.rr'in aceasti situaqie grea ?", m-a intreb at tatdl cel bogat. ,,Pei...", am ingiimat eu, puqin surprins. IJitasem. Am rimas a.ta, cu receptorul telefonului la ureche, incercind sa_mi hmpezesc mintea gi si-mi aduc aminte ce anume rn-a adus in situagia neplicuti in care mi aflam. *,,Hai sa te ajut eu", a reluat tatil cel bogat cu o voce tiioasi. ,,Te preocupi mai mult supravieguirea lersoarrei tale decit menginerea visului in viaqi. Teama qi-a alungar pasiunea. cel mai melge mai departe e acela i" p;rir" opri.,st h""_ -* {e .a "1qi Ilacdra din inimi. Nu uita niciodati ce ti-ai prop,r, sa faci ii ,e vezi ci' drumul va fi mai ug-or. Daca tei "; te ,r"linigtcqti "orrtinr's; de propria soarti, teama iti va roade sufletul. Numai p,rriurL" dl nastere afacerilor prospere. Nu frica. Ai ajurs pin'a aici. rr,qti

DEvENilr cEEA cE

suNrETt

179

xproape, nu te intoarce acum din drum. Adu-qi arninte ce te_a rninat pe aceasti cale. Pastreazd. aceastd, amintire in inimi si nu lasa ilacara si se stingi. vei putea renun(a oricind vei dori... dar cle ce si renunqi acum ?" . Spunind toate acestea, mi-a urat noroc, apoi a inchis telefonul. Avea dreptate. IJitasem de ce pornisem in acea cdldtorie. imi uitasem visul gi permisesem fricii si-mi acapareze mintea si lnlma. cu cigiva ani in urmi, vizusern un film intitular Flash Dance. O melodie din coloana sonori spurlea ceva de genul ,,Fii pasionat qi implinegte-gi visele". Imi uitasem pasiunea. Era timp'l sa-mi indeplinesc visele sau si las totul balti si si revin la ceea ce eram inainte. Am stat o vreme in cabina telefonici, rernernorind cuvintele tatilui bogat: ,,Vei putea renunta oricind vei dori... dar de ce si ,errunti acum ?" Am decis si fac tot posibilul pentru a-mi implini visele gi si renunt doar daca ele se vor dovedi imposibile.

Profesar ;i praprietar al wnwi sistenn Agadar, dupi ce am pus telefonul in furcd, am mai zdbovit citeva clipe in cabina telefonici. Temerile gi lipsa succesului mi copleseau, iar visul imi fusese dat la o parte. Visul de a crea un aldel de sistem educagional. Un program penrru cei care doresc si devina antreprenori sau investitor:i. Cum stdteam acolo, am inceput si-mi aduc aminte de perioada in care erarn in liceu. Pe la 15 ani, indrumitorul rneu din liceu rn-a intrebat: ,,Ce vrci si te faci atunci cind vei fi mare ? vei urma calea tatilui tiu gi te vei face profesor ?" Privindu-l drept in ochi, i-am oferit un rispuns franc, ferm gi plin de convingere: ,,Nu voi fi niciodati profesor. Este ultimul lucru pc care l-as face." Nu-rni displicea .,scoala. O uram. Nu putcam suporta idcca dc a fi obligat sri stau ;i sa ascult, luni la rind, o persoana clc carc rru-rrri grlic,t'1, pc ('ilr'c: nu () putcrrD r-cspcctlr si carc v
'l

I

i

180

C.,rntt,li!Ur BAIilILOR

DEvrNrl

cEEA cE suNTETr

181

I I I

lucruri deloc interesante pentru mine. Atunci cind nu chiulearn si rimineam totusi la ore, ma foiarn, ma vinzoleam si faceanr giligie in spatele clasei. Prin urmare, in clipa in care indrumitorul m-a intrebat daci intengionez si urmez pagii tatalui meu si si-rni fac o carieri in inviqimint, aproape ca mi-am iegir din fire. Nu prea stiam, la acea vreme, ca pasiunea este Lln melanj dc dragoste gi ura. imi placea sa inviq, d", ,rr"- gcoala. Detesranr pur si simplu faptul ci eram obligat sa rna prezintla lecgii gi sa fiu programat sa devin ceea ce nu-rni doream. lrtru cram singurul.

Citate celebre despre edwca{ie Vinston Churchill a spus cindva: ,,Sunr pregatit mereu si invig, dar nu intotdeauna imi place si rni invete alrcineva." John Updike a spus: ,,strirnosii nostri au dccis, in inqelcpciunea lor, cd. rninorii sunt o pacostc nefircasca pentru piringi. De aceea, au inventat inchisori numite gcoli, echipate cu un instrument de torturi numit educatie.'" Norman Douglas: ,,Educatia este fabrica de stat in care sc produc ecouri." i{. L. Mencken: ,,f)upi pirerea mea, anii de gcoali sunt cci mai nefericiqi din intreaga existerrta a unui om" Sunt plini dc sarcini plictisitoare, aberante, de numeroase ordine neplacute gi de violiri brutale ale bunului-sirng si decenrei." Galileo: ,,Nrl pogi inviqa pe nimeni nimic; singurul lucru pc care il poti face e sa-l ajuqi si gaseasca acele lucruri iniai-rntrul siu." Mark Twain: ,,1{u am li.sat niciodata qcoala si se:rrncstccc irr educatia mea."

Albert Einstein: ,,E prea multi ecluc:ttic, rn;ri ales in .scolilc americarte."

Un dar din partea tatdlwi lnew erudit Fersoana care mi-a imparta;it rrccstc citatc a fost tatiil rrrcu cc'l

cu studii sttpcrio,trc, rlar siirat:. l)ispr t'trrr:r la rirrrlrrl s:irr

sis

tc'rnul... chiar daci se descurca bine in interiorul lui. Devenise profesor pentru ci visul sau fusese acela de a schimba un sistem l)crimat, vechi de 300 de ani. Din picate, sistemul a fost cel care ,r invins, zdrobindu-i visul. S-a inarmat cu pasiune si a incercat sri promoveze un altfel de sistem, dar s-a lovit de un zid imperrctrabil. Sistemul era unul din care scoteau bani prea mulqi oameni si niciunul dintre acegtia nu dorea ca el si fie schimbat... tlcsi se vorbea mereu despre nevoia de schimbare. Poate ci indrumatorul meu a fost un fel de ghicitor, caci, ,'igiva ani mai tirzru, chiar am urmat calea tatilui meu. Numai t'i nu l-am urmat in cadrul aceluiagi sistem. Cu o pasiune ,rseminitoare cu a sa mi-am creat propriul sistem. Din aceasti c'ruzd, renuntasem la slujba si ramisesem pe drumuri" Visul nreu era de a crea un sistem educational in care oamenii si invcqe altfel. Cind tatal cel erudit a aflat ca eu gi Kim avem mari probleme linanciare, striduindu-ne si. punem bazele propriului sistem c'ducagional, ne-a trimis aceste citate. De-a lungul foii pe care le rrsternuse, scrisese urmatoarele cuvinte: ,,Nu vi dagi bituqi! Cu tlragoste, tata." Pini in acel moment, nu gtiusem cit de mult ura tatil meu cel cducat sistemul ;i ce le facea acesta tinerilor. Dar, dupi gestul sriu de incurajare, lucrurile au inceput si capete sens. Pasiunea r:are md mina pe mine atunci era aceeasi pasiune care il inflicirase pe el cu ani in urmi. De fapt, ii semdnam foarte mult tatalui meu si, far; se-mi dau seama, preluasem torqa aprinsi de le el. in adincul fiingei mele eram tot profesor... gi poate acesta cra motivul pentru care uram atit de mult sistemul. Privind retrospectiv, reahzez ci am preluat multe de la ambii rrrei taqi. De la cel bogat am inviqat dedesubturile capitalismului. l)c la tatal cel cu studii superioare am mostenit pasiunea de a-i irrviqa pe alqii. Si, data fiind aceasta combinaqie, puteam face ceva irr privint:r sistcrnului cclucaqional. Nu dorearn 9i nici nu clisl)uncarrr
CeonlNur

Anii

DsvnMr

BAMLOR

de instrwire aw tncepwt sd dea rodde

Timp de mai mulqi ani, tatil cel bogat m-a pregatit si devin o persoani care creeazi afaceri si sisteme de a{aceri. Afacerea pe care am lansat-o in 1,977 consta intr-o companie de producgie. Am fost printre primele firme care produceau ,,portofele pentru surferi", confecgionate din nailon si velcro, in culorii vii. Apoi, am scos pe piaqi un produs numit ,,buzunarul pentru pantofi" un portofel in miniaturi, ficut tot din nailon si velcro, care -putea fi atagat de gireturile pantofilor sport. in 1,978,joggingul devenise extrem de popular, iar cei care il practicau doreau str aibi un loc in care si-gi puni cheile, banii sau cirqile de identitate. in acest conte"t, venit cu ideea ,,buzunarului pentru "pantofi" gi l-am comercializat in intreaga lume. Succesul nostru fulminant a fost fenomenal, dar nu a trecut mult timp si pasiunea pentru linia de produse si afacere a ?nceput si dispari. S-a stins odatd" ce mica mea companie a inceput si fie zdrobitd, de concurenqa striind. ldri precum Taiwan, Coreea sau Flong Kong {dceau export cu produse identice gi incepeau si cucereasci pieqele pe care le dezvoltaserim noi. Preturile lor erau atit de mici, incit nu aveam nicio gansi in faqalor, fiindu-ne imposibil si concurim cu ele. Vindeau produse la prequri mult mai mici decit costurile noastre de produclie. Mica noastrl companie se confrunta cu o dilemi: si ne luptdm cu acegti concurenti sau si ne alaturim lor. Partenerii au realizat ci nu puteam face lata competi{iei. Companiile care inundaseri pia{a cu produse ieftine erau mult prea puternice. S-a supus totul la vot gi am hotirit sd ne aliturim lor. Tragedia a fost ci, pentru a reugi si supravietuim, a trebuit si renuntim la o mare parte din angajalri care se dovediseri loiali gi sirguinciogi. Acel moment mi-a frint inima. Cind am fost si inspectez noile fabrici pe care le contractaserim in Coreea gi Taiwan, a mai murit o parte din mine. Condiqiile in care acci tineri lucratori erau nevoiqi si munceasci erau crude gi inunrane. Am vizut cinci muncitori inghesuiqi unul intr-altul intr-un spaqiu pe care noi, in SUA, i l-am fi ofcrit unuia singtrr.

cEEA cE suNTETl

183

Congtiinqa a inceput iarigi sa rn; mustre. Nu doar din cauza rnuncitorilor americani de care am fost nevoili sd ne despirqim, ci gi din cauza celor striini care munceau acum Pentru noi. Cu toate ci solugionaserim problema financiari a concurentei striine si incepuserim si obginem profituri mari, inima nu-mi mai batea pentru acea afacere... context in care afacetea a inceput si dea rateuri. Spiritul ei dispiruse Pentru ci acelagi lucru se intimplase cu spiritul meu. Nu imi mai doream si fiu bogat daci acest lucru insemna si exploatez o mulgime de muncitori prost plitiqi. Am inceput si mi gindesc la un nou proiect, unul in care urma sd ii invil pe oameni cum si devini patroni, nu salariaqi. La virsta de 32 de ani, erarn pe cale de a deveni profesor, insi atunci nu realizam acest lucru. Afacerea a inceput si regreseze nu din lipsa unui sistem, ci din lipsa sufletului, a pasiunii. itt -o-..ttul in care eu s,i Kim am pornit intr-o noui aventuri in lumea afacerilor, compania de portofele dispiruse deja de pe piaqi.

Preaiziwni swmbre: mdri redwceri de personal

in

si gin un discurs in{aqa unei clase de Hawaii. Le-am expus punctele mele din MBA la Universitatea de vedere privind siguranqa unei slujbe. Nu le-a placut deloc ce au auzit:.in ciqiva ani, mulqi dintre voi i;i vor pierde locul de munci sau vor fi nevoiqi sa lucreze pentru salarii din ce in ce mai nrici, fdri a mai avea pafte de sentimentul de siguranqa garantat, de slujbi." Domeniul in care activam presupunea si cilitoresc mult in lume, context in care amvdzutcu ochii mei forga Pe care o Poatc avea combinagia dintre mina de lucru ieftini;i inovagiile tehnologice. Am inceput si-mi dau seama ci muncitorii din Asia, Europa, Rusia sau America de Sud se afla intr-o competitic directa cu cei din America. Am inqeles ca ideea unui salariu rnare qi a unci slujbe sigure gi stabilc pentru muncitori ;i manageri sirnpli cr:r una .nrc ap"rqirrea cleia trccutului' ln curincl, Pcntru put"" fi c:ornpctitivc pc plarr global, rnrrrilc cornparrii vor fi

"

1983, am fost invitat

tl

F 184 nevoite

C,lonrrNur tlANlr.oR

si

recurga la reduceri, atit in privinqa 'u'rirului clc cit si a salariilor oferitc. N*am mai fost chemat niciodata si. vorbesc in faqa studentilor de la u'iversirarea din Hawaii. ciqiva ani tirzitr, restructurarea a devenit o practica standard. Ori dc'rai cite ori o angajatr,

corrrpanie fuziona cu alta rnai lrare, iar personalul crestea exccsiv, avea loc o restructurare. cu fiecare reducere de personal, anr obser-vat ci cei din virful pira"midei se imbogaqesc tor rnai muh, pe cind cei de labazapldtesc prequl. Ori de cite ori aud pe cineva spuni.nd ,,imi trimit copilul l:r o gcoali buna pentru a ave^ sanse si obqina o slujbi sigura si srabili', ma infiorez. A fi pregirtit pentru o slujbn e o idee buna pc termen scurt, dar nu suficienti pe ternlen lung. incet, dar sigur, deveneam profesor.

Constrwi(i un sistem tn jurwl pasiwnii dumneaaadstrd Cu toate ci firma de producqie pe care am deginut-o qi-n revenit la un moment clat si a inceput sa fic iaraqi profitabili, imi dispiruse pasiunea. Tatal cel bogat rezumase in doar citeva cuvinte sentimentul mcu de frustrar.e atunci cind spusesc: .$coala e de domeniul trecutul'i. Este timpul si construiesti ,rr sistem in jurul i'imii tale. claclefre Lrn sisrem in jurul pasiu'ii tale. Renunqi la compania de producgie si apuci-te si consrruiesti ceea ce iti doresti cu adevarat. Te-am i'vatat tot ce qtiu, dar' ?nca egti fiul iatilui t;,r. i,r adA'crrl sr"rflet,lui, tu si tatil r;.r r.,n. profesori." Impreund cu soqia mea, Kim, am impachefat totul si nc-:rrrr mutat in California, unde inrentionam si inviqam noi mcrodc tk. predare, astfel incit si ne putern crea afacerca in jurr-rl accst()r' metode. Dar, inainte de a pune afacerea pc picioare, arn rinrfls f;ri bani si ne-am trezttfira casi. ce rn-a scos cli'accesti sitnaqie mizerd? Acel telefon pe care l-:r'r clat tatil,i brgrt, s.1irr care a fost rnereu alanrri de lninc, supararca pc nrirrc insurrri q;i rcaprinderea pasiunii. tegi

DEvr,NrTt cEEA cE suNTETt

185

Curind, am inceput si construim o noui companie. Era v.,rba despre o instituqie educaqionali care utiliza rnetode de l.,rcdare dil*"trd opuse celo, foiosite in gcolile tradigionale- itt Ioc sa le cerem elevilor si stea cuminqi in banci, ii incurajam si lic activi. in loc sa le predam prin intermediul lecturii, facilitam l,rocesul de invigare prin diverse jocuri- in loc sa fie plictisitori, ii inde*rram pe indrumatorii nogtri si fie plini de viagi. Tn loc ,lc profesori, ant angajat oameni de afaceri care aveau propriile ,',,mpanii gi care utilizau stilul nostru de predat"' it loc si dam ,rote^studengilor, acegtia erau cei care dideag note profesorilor. l)rci profesorul .nu era aprecia.t de cursanqi 9i primea note proaste, acesta 01 era Supus unul program de training inte:nsiv., ori era rugat sa plece. Virsta, trecutul educagional, sexul sau religia studenqilor nu irvcau nicio important; pentru noi- Tot ceea ce Ic ceream era ,loringa sinceri de a invaqa gi de a facc acest lucru repede' Din rrceasti pricina am gi reugit sa-i invaqam cunogtingele cle con* tebilitate dintr-un an scolar intr*o singura zi. Cu toate ci studenqii nogrri erau in majoritate adulqi, la cursuri sc inscriseseri gi mulqi tineri, printre care 9i lnii de 16 ani, care invagau alituri de directori executivi de 60 de ani, bine pl;tiqi gi ,,u o educagie inaka. in loc sa le dam teste individuale pentru a ('oncura unul impotriva altuia, noi le cerealn si coopereze in cchipe. Apoi, pebaza aceluiagi test, solicitam echipelor si con..,r"r. it tte ele. Echipele nu concurau pentrLr note bune, ci pentrlr o suma de bani pusa la bataie. Cigtigatoarea lua totul' oompetiqia gi dorinqa de a fi cel mai bun erau aprige. Motivarea ,,ursa.rgilor nu mai intra in responsabilitrtqile profesomlui" ( )data cu startul competiqiei, el trebuie sa iasi din sceni 9i si tlcvini un simplu obr.r,r"tot' Spre deosebire de testele tradiqionale d.rf5grrrut. intr-o linigte deplini, cursanqii nogtri :rvcau voie sa gipe, si ridi sau sa plingS" Studenqii veneau plifli tlc cntuziar* l" cursuri. Erau ,,incitati" de ceea ce inviqau"' qi voiau si invcqc tot mai multe. Nc-ant lxat cursurile pc doria subiecte majore: antrcprenorirrr ;i ir-rvcstiqii, adici scctoa..lc ,,F" $i ,,I" ale Cadranului' ( ).rrrrcrrii r:rlrc, tl.rt'c,ttt s:t clcvirlai irlstrtliti in acc.stc tlorrlcrlii ptirr

l

186

CalRlxur

intermediul metodelor de educaqie pe care le promovam se imbulzeau pur gi simplu la scoala noasrri. Nici rnicar nu apelaseram la publicitare. Vesrea s-a rispindir in mod narural, din om in om. Cei care-gi manifestau dqrinqa de a se inscrie la cursurile noastre erau cei care vroiau si creeze locuri de munci... nu cei care ciutau o slujbi. in u"." seari, in cabina telefonici, dupi ce rn-am hotarit si nu renunq, lucrurile au inceput si. avanseze. in mai puqin de cinci ani, deqineam o afacere de milioane de dolari, cu 11 filiale in diverse colguri ale lumii. Construiserdrn un nou sistern educa{ional, iar piata il adora. Pasiunea ne transformase visurile in realitate, cici, cu ajutorul pasiunii si al unui sistem bun, teama gi valorile nocive inculcate de algii por fi invinse. $i profesorii pot

fi bogaqi

Ori de cite ori ii aud pe profesori plingindu-se de faprul ci nu sunt pHtiqi suficient, ii compatimesc. Ironic e insi faptul ci profesorii sunt produsul sistemului pe care il perpetueazi. lgi vid meseria din perspectiva unei persoane din cadranul .A", $i nu din cadranul ,,P" sau ,,I". Aducegi-va aminte ca puteqi fi orice va doriqi, in oricare dintre cele patru cadrane... chiar gi profesor. Putem

fi

orice ne d,orim

Cei mai mulqi dintre noi au posibilitatea de a obqine succesul cadran. Totul depinde de cit de hotirigi sunrem si devenim oameni de succes. Sau, aga cum spune a iatll meu cel bogat, ,,Nu tearna construiegte afacerile, ci pasiunea". Dificultnqile cu care ne confrunrim arunci cind dorim si schimbim cadranele se gisesc in rrecurul nosrru. Mulqi dintrc noi provin din farnilii in care senrimentul de teama era utilizat ca prim stimulent pentru a gindi sau actiona intr-un anurne fel. De exemplu: ,,Ji-ai ficut temele ? Daci nu-qi faci remele, vei fi dat afari din gcoali gi togi prietenii tai vor ride pe seama ra." ,,Dacd vei continua sa te strimbi, iqi va riminc fatra strirn[ri."

in orice

DEvrNrp cEEA cE

BANTLoR

suNTETr

187

$i clasicul: ,,Dacd. nu iei note bune, nu vei purea si-qi gisegti o slujbi sigura gi stabili, cu muke beneficii." Ei bine, mulqi tineri obqin, astlz;, nore bune la gcoali, dar slujbele sigure ;i stabile sunt din ce in ce mai pugine, la fel ca gi Itcneficiile, cum ar fi de pilda programele de pensii. Tot mai rrrulqi oarneni, chiar si cei cu rezultate bune la scoala, trebuie sri-gi urmeze propriile interese si nu si caute o slujbn unde vor scrvi interesele altora.

Partea stkngd e riscantd Am numerogi prieteni care inci se afli in ciutarea siguranqei, irttr-o slujbi sau intr-o funcgie anume. Ironia sorqii face ca rrrarsul tehnologiei si avanseze intr-un ritrn din ce in ce mai rapid. Pentru a men{ine pasul cu piala locurilor de munci, liccare persoana in parte trebuie si se specializeze in tehnologiilc de ultimd, ord". Prin urmare, dacl, tot va trebui si vi re-specializagi, de ce nu v-a{i aloca o parte din timp pentru ainviqa aptitudinile necesare succesului in partea dreapti a CadranwlwiT l)aca oamenii ar putea vedea ce vld eu in cdlitoriile pe care le l'ac in lume, si-ar lua gindul de la siguranqa unei slujbe. Siguranqa e un mit. invigaqi ceva diferit si incepeqi si cucerili rrceasti lume noua. Nu vi ascundeqi de ea. in opinia mea, riscul este enorm si pentru liber-profesionigti. [)aci se imbolnivesc sau se rinesc, venitul lor este primul care ;rre de suferit. Pe misura ce imbdtrinesc, intilnesc tot mai mul1i liber-profesionigti de virsta mea care sunt epuizaqi psihic, mental ;i emoqional in urma muncii intense pe care o depun. Cu cit c mai mare oboseala pe care o resimte o persoani, cu atit se simte mai nesiguri, in timp ce riscul apariqiei unei probleme de sini.tate creste.

Partea dreaptd e muh mai. sigwrd.

O alti ironic rllcapti

este aceea cd viaqa e mult mai siguri in par:tea T)c cxcmplu, daci dispuneli dc un sistctn

t Cadran.ului.

188

CetnRNur

BANTLoR

sigur care produce din ce in ce rnai rnulti barri cu tot mai puqin{ munci fizica, atunci nu veti mai avea nevoie de o slujbi si nici nu vi veti mai ingrijora de faptul ci aqi purea fi conccdiat. f)e asemenea, cu ajutorul unui sistem profitabil nu va mai trebui nici si triiqi sub limita bunistarii. Decit si vd ghemuiqi cit vi permite plapuma, mai bine vi creagi o plapuma mai lungi, Pentru a genera mai rnulti bani, extinde{i pur gi simplu sistemul gi angajagi mai mulqi oameni. Investitorii de clasi nu sunt ingrijoragi de fluctualiile ascendente sau descendente ale pietei, intrucit cunostintele de carc dispun le vor permite sa faci bani in orice condiqii. Daci irr urmitorii 30 de ani se prabugegte piata sau are loc o criz\. ec<>nomici, mulqi vor intra in panici si vor pierde o mare parte din banii pe care i-au economisit pentru pensie. in cazul in care un astfel de eveniment i-ar prinde la o virsta inaintata, in loc sa iasi la pensie, acetti oameni vor fi nevoiti sa lucreze cit mai mult posibil. Cit despre teama de a nu pierde bani, investitorii profcsionisti sunt oameni care risca putin din propriii lor bani gi, totugi, obgin profiruri considerabile. Oamenii care nu au prcl multe cunogtinge in domcniul investitiilor sunt cei care igi asum;i riscuri mari si obgin profituri dintre cele rnai rnici. Din punctul meu de vedere, toate riscurile se afli. in partea stinga a Cad,ranwlwi.

De ce e mai riscantd paftea stkngd ,,Dacd nu te pricepi la cifre, atunci egti nevcit sa apelezi la opinia altcuiva", imi spunea tatil cel bogat. ,,Atunci cinrl cumpiri o casi., tatd,l tau accepta cu ochii inchigi sfatul bancherului siu care ii spune ca locuinqa cste un activ." Atit eu, cit 9i Mike am observat accentul pus pe expresia ,,cu

ochii inchisi". ,,In general, cei din partea stinga a Cadran.wlwi nu trcbrric sl se priceapi neapi.rat la finanqe. Dar daca vrci si ai sr.rcce.s irr partea dreapti, atunci cifrelc trcbuic si*1i f ic l,r l.'l rlc l',rrnililrc' c,,r

Devrun

cErA ctr

suNlr,Tr

189

1'r'opriile-qi braqe. Cifrele iqi permit sa vezi ceea ce altii nu pot vc,clea", a continuat tatal cel bogat. ,,Vrei si spui ci putem vedea aga curn vede Superman, cu raze X ?", a intrebat Mike. Tatal cel bogat a ris si-a dat afirmativ clin cap. ,,Exact", a t'onfirmat el. ,,Abilitatea clc a citi cifrele, sistemcle financiare si sistcmele de afaceri te inzestreazi cu o vedere pe care rnuritorii ,lc rind nu o au." Pini gi el se amuza de ceea ce spunca. ,,Vederea financiara micsoreaza riscurile. Orbir:ea financiari sporeste riscurile. Nu ai insi. nevoie de o astfel de vedere decit rlaci activezi in partea dreapti a Cadranului. C)a.nenii din l);lrtea stinga tind sa gindeasca in currinte, pe cintl cci clil pirrtea r, trebuie sa ginclc:rsci in c,ifre pentru a avea succes... nicidccum in cuttinte. Igi asumi un lisc enorm daci incerci sa devii un investitor cit tirnp inca rnai rindeqti in cuvinte." ,,Vrei sa spui ci persoanele din partea stinga a Cadranulwi rr-au nevoie si gtie si citeascd cifrele ?", l-am ?ntrebat. ,,Cei mai mulqi dintre ei, nu", a rispuns tatil cel bogat. ,,Atita timp cit se mulqurnesc si apercze numai in cadranelc . A " sau .. L ,r, cifrele pe care le-au invaqat la ;coala lc sunt de ,rjuns. Dar daca au de gincl sa supraviequiasca in partea dreaptS, intelegerea cifrelor financiare gi a sistemelor e cruciala. Daca intentionezi si construieqti o mici afacere, nu trebuie sa fii un rnaestru intr-alc cifrelor. Dar daci scopul tau e acela de a clicli o ,rfacere vasti, de nivel mondial, atunci cifrele inseamni totul. in rriciun caz cuvintele. Acesta este gi motivul pentru care multe companii mari sunt conduse de oameni care au un caiculator in Ioc de creier." Tatil cel bogat gi-a continuat lecqia: ,,Daci vrei si obqii succcs in partea dreaptl,, cind vine vorba de bani e obligatoriu sa laci distincqia dintre opinii si realitate. Nu igi pogi permite sa rcccpqi orbcgte sfaturile altora, aga cum fac cei din partea stinga. li inrpcrativ si stapincqti gtiinqa cifrclor. Fl imperativ si cunosti
190

DrvENrlr cEEA cE suNTETl

CnoneNur. BANII-oR

Cine pldtette

jlentrt

&samdre6 riscwrilor

I

,,Pe l6ngi faptul ca partea stlnga e foarte riscanti, persoanele care activeaza aiciplitesc pentru a-;i asuma riscul'0, a mentionat tatal cel bogat. ,,Ce vrei sa spui cu asta ?", am intrebat eu. ,,Nu toata lumea pliteEte pentru a-gi asuma riscuri ?"

,,Nicidecum", a rispuns tatal cel bogat. ,,Nu si in partea dreaoti." I ,,Incerci sa spui cd persoanele din pafi.ea stinga plitesc pentru a-gi asuma riscuri, pe cind cele din partea dreapta sunt plitite pentru acest lucru ?" ,,Exact", a zis tatil cel bogat, zAmbind. ,,Aceasta este marea diferenqi dintre ceie doui parqi ale Cadranului. Din acest motiv partea stingi e mai riscanti decit cea dreaptd"." ,,imi poqi da un exemplu ?'0, l-arn rugat eu. ,,Desigur", a rispuns. ,,Atunci cind curnperi acgiuni la o companie, cine igi asumi riscul financiar ? Tu sau compania ?" ,rPresupun ci eu", am zis inca nedumerit. ,,Dar daca eu sunt o agenqie de asiguriri medicale ;i iqi asigur sdnitatea, preluind riscurile sinitiqii tale, te plitesc ?" ,,Nu", a fost raspunsul meu. ,,Daci. agengia imi asigura sinitatea, ea igi asumi riscurile, iar eu plitesc." ,,Corect. inci nu am gisit nicio agenqie care sa asigure sinatatea cliengilor sii sau riscurile de accidente gi sa pliteasci tot ea pentru acest privilegiu. Exact asta fac insi cei din partea stingi a Cadranulwi," ,,Tot nu sunt foarte limurit", a intervenit Mike" ,,Pentru mine inci nu are logici." Tatil cel bogat a zimbtt ,,Odati ce veqi ingelege mai binc dedesubturile pdrqii drepte, vefi incepe sa vedeqi mult mai clar diferenqele. Oamenii, in marea lor parte, habar nu au ci existi astfel de diferenqe, presupun doar ci totul e riscant... context itt care igi asumi riscuri $i, pe deasupra, mai gi plitesc. l)ar, pc misura ce ve{i acumula experienqa gi cunoqtinge in partca drcapta a Cadranwlwi, vederea financiari vi sc va irnbunatiqi ;i vcr,i ingelcge de ce pcrsoanclc clirr partca stirtgri stl ttt ortt'hc. 'l'otodrrtri,

191

ce cdutarea siguranqei, in ideea evitirii riscului, t'ste cel mai riscant lucru pe care il pute{i face. Vi veqi dezvolta propria viziune financiari 9i nu veqi lua drept bune opiniile altor',r doar pentru cd au o funcqie inaltasau sunt bancheri, agenqi de lrursi, contabili sau mai stiu eu ce. Veqi avea abrlftatea de avedea cu propriii ochi ;i de a distinge opiniile financiare de realititile linanciare." A fost o zi buni" De fapt, a fost una dintre cele rnai importrrnte lecgii pe care mi le amintesc. A fost o lecgie cruciala pentru t'a m-a invaqat si-mi deschid mintea fatl de lucrurile Pe care ochii nu le puteau vedea. vcqi inqelege de

Cifrele red,uc riscwl Fira astfel de leclii primite din partea tatilui meu bogat, rnd intreb daci ag fi putut si,mi pi,strez pasiunea gi si construiesc sistemul educaqional pe care l-am visat intotdeauna.Fdr6 insisrcnfele lui in privinqa importangei cunoqtinlelor financiare, duse pini in cele mai mici detalii, imi dau seama ci nu a9 fi reugit si iac investiqii atit de ingelept e, care, din puqinii bani pe care ii irveam, mi-au adus profituii uriage. N-am uitat niciodati sfatul siu conform caruia cu cit e mai vast proiectul 9i cu cit vrei ca succesul si vini mai repede, cu atit trebuie sa fii mai atent la detalii. Daci nu te gribegti si te irnbogiqe;ti sau doar rnuncegti toata viata gi ii lagi pe algii si-qi administreze banii, nu mai trebuie sa fii meticulos. in schimb, cu cit mai rapid iqi doregti sa devii bogat, cu atit trebuie si fii mai exact in privinqa cifrelor' Vestea buni e ci, mrtltumiti avansului tehnologic 9i noilor lrroduse apirute pe piaga, astezi e mult mai ugor si invegi aptitudinile ,r.."r"r" construirii propriului sistem gi si devii iscusit in

dorneniul financiar.

Pwte{i accelera ritmwl... dar nw o lwa{i pe scufrdtwri ,,Pcntru a fi scutit de la impozite, cumpira o casa mai mare 9i ,rfunda-te cit rnai mult in datorii'" ,,Clasa trclruic si l'ic invcstiqia ta cca mai importanti."

192

CeoRexur BANtloR

,,E musai si cumperi acum, pentru ca prequrile vor cre$te mereu.t' ir ,,lmbogage$re-te cu rabdare." ,,Intinde-te doar cititi permite plapurna.o' Daca veqi acorda o parte din timpul durnneavoastri studicrii ;i dobindirii aptitudinilor necesare pirqii drcpre a Caclranului, veti constata ca afirmaqiile de mai sus sunr roral iipsite de sens. Poate cd ele au logici pentru cineva din partea stinga, nu insa Ei pentru cei din partea dreapti. Faceqi orice doriqi, acceleraqi oricit este posibil ritmul, produceqi ciqi bani vreri, dar nu incercati si evitaqi sacrificiile. Prequl trebuie pl;tit. Puteqi gribi paqii oricit doriqi, dar gineqi minte: nu exista scurtaruri. Aceasta carte nu oferi raspunsuri. Aceasti carte trateazfi, provocirile si obiectivele financiarc dinrr-un puncr de vederc diferit. Nu se pune problema ca un puncr de vedere sa fie nrai bun decit altul, ci ci intotdeauna e bine sa existe rnai multe viziuni asupra unui singur subiect. Citind capitolele urmi.toare, veti incepe si priviqi finanqele, afacerile si viaqa dintr-un alt punct de vedere.

CAPITOLUL 8

Cwm md tmbogd,{esc?

Cind sunt intrebat: ,,Cum agi gisit formula imbogigirii?", rispund intotdeauna: ,Jucind Monopoly clnd eram mic". Unii cred ci glumes c, tar alqii agteapti sa audi poanta, crezind ci tocmai am inceput si spun un banc. $i totugi, rispunsul meu nu se vrea deloc a fi o glumi, ci este cit se poate de sericrs. Formula imbogiqirii drn Monopoly e simpli gi funcgioneazd.la fel de bine in realitate pe cit o face in joc. Patru case aeni.... wn hotel

rogw

Poate vi amintigi ci secretul prosperitiqii la jocul Monopoly cste acela de a cumpira patru case verzi, care trebuie apoi vinclute in ideea de a obqine banii neces ari achizigionirii unui mare hotel roqu. Asta este tot ce trebuie pentru a avea succes, iar eu gi sotia mea am utilizat aceeagi formuli de investiqie pentru a ne irnbogaqi. Cind piaqa proprietigilor imobiliare mergea prost, am cumpirat cit de multe cisuqe am putut cu fondurile limitate de carc dispuneam. Cind piala gi-a revenit, am vindut cele patru c:rsc vcrzi qi am cumpirat hotelul rogu si impunitor. De atunci, ruu a rnai trcbuit si muncim niciodata, dcoarece fluxul monetar

r

T i

$

X94

CanRrrNur

i

BANTLoR

pe care il genereaza hotelul, cornplexeie de apartamente

gi

depozitele ne susqine financiar stilul de viaqi.

Fwnc{ianeazd gi cw ltanzburgeri Daca nu vi plac pnoprietatiie imobiliare, tot ce trebuie sa faceqi e si preparati hamburgeri, si construi{i o afacere in jurul lor ;i sa lansagi a francizd.. in ciqiva ani, profitul din ce in ce mai mare vi va oferi mai rnulqi bani decit veqi putea cheltui. Iati ce sirnpli poate fi, in realitate, calea cdtre o avere fabuloasa. Cu alte cuvinte, chiar daca lurnea de astdzi este ultratehnologizatd, principiile imbognqirii rarnin simple 9i nesofisticate. Ag spune ci acestea sunt principii de viaga elementare. Dirr picate, atunci cind vine vorba de bani, chestiunile elementarc devin complicate" Eu unul, de pildi, nu vad niciun sens in a-i oferi unui om cr scutire de taxe pentru a pierde bani gi pentru a-gi trai tot resrul vieqii in datorii. La fel de f;ri sens rni se pare si-qi consideri casa drept un activ, cind de fapt este un pasiv care te seaci de bani zi de zi. Si ai un guvern care cheltuiegte mai mult decit colecteazi din taxe sau si trimiqi un copil la gcoala pentru a studia in speranga obqinerii unei slujbe, fira a-l invaga absolut nimic desprc bani, mi se par lucruri la fel de ilogice"

E wgar

sd

faci

ce

fac cei bogali

Si faci ce fac oarnenii bogagi e u$or. Unul dintre motivelc: pentru care existi atit de mulqi oameni instiriqi care nu au avut rezuNtarc prea bune la scoall este acela ci partea activi din prcr cesul de imbogagire este extrem de simpli. Nu trebuie sa mergi la gcoala pentru a te irnbogaqi. Fartea activi din drumul splc prosperitate nu este nici pe departe o gtiinqa astronomici. Doresc si vi recomand cartea Tbinb and Gro'u Ricb (Dc l,t idee la bani) a lui Napoleon Hili" Am citit-o in tincrcqe.si e :.Lvut o mare influenqa asupra direcqiei pc carc am unrrat-o irt vi:r1:r. Tatil cel bogat a fost cel care m-aintlcntnrlt s-() citcsc, ilc('.rstrl li multe altclc clc fclutr ci.

Cuu uA iunocAllsc

?

19t

Existi un motiv bine interneiat pentru care cartea se intituleaza De la idee la bani gi nu ,,De la

munci la bani" sau ,,De la slujbi la bani". Acela e ci oamenii care muncesc din greu toata via\a nu devin niciodati bogaqi. Daca vregi sa va imbogigigi, e necesar sa ,,g?ndigi". GAndiqi independent, nu gregar. Nu va luaqi dupi turmi.. In opinia mea, unul dintre bunurile cele rnai de preq ale oamenilor bogaqi e faptul ci gindesc aldel decit ceilalgi. Daci faceqi ce fac toqi ceilalgi, veli ajunge si aveqi ce are toata lumea. Iar cei mai mulqi au doar ani la rind de trud5, taxe incorecte gi datorii pe viaqa. Cind cineva mi intreabi: ,,Ce trebuie sa fac pentru a mi muta din pafiea stingi a Cadranwlui in partea dreapti ?", eu raspund: ,,Nu ceea ce faci necesita o schimbare, ci felul in care gLnde;ti. Cu alte cuvinte, e vorba despre ce trebuie safii pentru e putea face ce trebuie." Va doriqi sn fiqi genul de persoani care crede ca achiziqionarea I patru case verzi si, apoi, a unui hotel rogu e ugoara? Sau vregi si figi cipul de om care crede ci aceste lucruri sunt dificil de reahzat?

Cu ani buni in urmi, m-am inscris la un curs de stabilire a .rbiectivelor. Se intimpla pe la jumitatea anilor '70 gi nu-mi venea si cred ci scot din buzunar 150 de dolari pentru a-rni petrece superbele zrle de simbita gi duminici invaglnd cum sa-mi fixez qelurile. Mi-ar fi plicut sa fac surfing, nu si stau pe scaun gi si platesc pe cineva pentru a ma invaqa cum si-mi stabilesc obiectivele. Am fost cit pe ce si renunq de mai multe ori, dar lucrurile pe care le-am inviqat la cursul acela m-au ajutat sa rcaltzez ceea ce-mi doream in viaqa. Instructoarea a scris pe tabli aceste trei cuvinte:

E$Tr-FACr-Ar Apoi, ne-a spus: ,,Obiectivele reprezintd. partea.Al a acestei lrr'rrrulc. Obiective precum a ayea un corp armonios, a avea o r clrrqic idcala, a avea milioane de dolari, a deqine o avere uriagi siu"l rl irvcil un rcl)Lu'nc. Oclati cc oarncnii igi dau seama cc vor si :rill;i, e
; 196

CRonenul BAMLon

Cuu mA iMBociTESC?

De aceea, mulqi obignuiesc sa-gi ?ntocmeasci listc cu lucruri de fcicwt. igi stabilesc un obiectiv, dupa care incep s,r treaci la actiune." S-a referit mai intii la qelul privind corpul annonios. ,,1)c obicei, oamenii care vor si aibi un corp atragator incep sa qirrrr un regim si n-rerg la sala de fitness. Toate acestea dureaza ci.tcv;r sdptimAni, dupi care cei mai rnulqi dinrrc ei revin la vechile obi ceiuri alimentare, indopindu-se cu cartofi prajiti sr pizza, iar in loc sa se duca la sala de fitness, srau in fotoliu gi se uiti la telcvi zor. Acesta este un exemplu de a face ?n loc de a fi." ,,Nu regimul este important, ci ce trebuie si fii penrm ;l respecta acel regim. Cu toate accstea, an cle an, rniiioane rlr, oameni caut; dieta perfecta pe care si o urrnezc pentru a shlri. Se concentreazepe ce trebuie sa faca si nu pe ce trebuie sa fie. IJn regim, oricit de bun ar fi cl, nu va da nicioclati. r:ezultate dat'rr mentalitatea rimine aceeagi", a continuat ea" Apoi a folosit golful ca alt exemplu: ,,Sunr mulgi cei carc iqi curnpari un nou set de crose de golf in speranqa ci acestea ii vor' ajuta sa-gi imbunatageasci jocul. Ei nu gtiu ca atitudinea, mcn talitatea gi convingerile lor sunt cele care conteazi cu adevira(. Un jucitor mediocru cu un nou set de crose rimi.ne tot un jucli tor mediocru." A urmat subiectul investigiilor: ,,Nu puqini sunt cei care crcrl ci vor deveni bogaqi odata ce vor incepe si cumpere foncluli mutuale sau acqiuni la bursa. Ei bine, sirnpla cumpirare a un()r acfiuni, fonduri mutuale, proprietati imobiliare sau obligaqiurri nu vi. face bogat. Facind ceea ce fac investitorii profcsionisti rrrr vi asiguraqi in mod obligatoriu succesul financiar. O persc,,rrr,r c^re are mentalitate de pierzitor va esua intotdeauna, indifcrcrrt ce fel de acqiuni, obligaqiuni, proprietigi imobiliare sau fondrn i muruale cumpir5.." Urmatorul exemplu a fost cel privincl gasirca partcrrcrulrri ideal in dragoste: ,,Foarte mulqi oameni merg in barur:i, la scr-vi ciu sau chiar la biserici in speranta ci-gi vor gisi jurn:itatcrr, l)(:r' soana la care au visat intotdeauna. Asta c crccll cc fat'. Sc ellrr mereu ?n ciutarea persoanei potriuitt:, in loc sri l)r, ci l)('r's()rur,l ;,rotriviti."

Iati unul dintre exemplele ei despre reiagii: ,,tn rnariaj, unul rlintre cei doi rnembri ai cuplului incearci si-l schimbe pe ,'clilalt, in ideea de a aveao relagie mai buni. in loc sa incerce si ,rrodifice personalitatea celuilalt, lucru care duce de cele mai ,rrulte ori la certuri, mai bine s-ar schimba mai intii pe sine. Nu v:i axagi eforturile pe cealalta persoani, ci pe gindurile pe care le

sa le facd.

197

.rveli despre ea." +. In tirnp ce instructoarea vorbea despre relagii, mintea mea a inceput sa hoinireasci, f;cinclu-mi. si rna gindesc la numerogii ,rrmefli pe care i-am intilnit de-a lungul anilor, persoane care voiau si schimbe lumea, dar care nu au realizat. nirnic in viagi. si-i faci pe toqi ceilalgi sa se schimbe, nu insi s,i pe ei l)o.r9au I nslsl. Cind a venit vorba despre bani, ne-a spus a$a: ,,in privinga l,anilor, mulgi oameni incearci sd facd ce fac cei bogagi ;i si aibd t'c au cei bogaqi. Prin urrnare, igi cumpari o casi gi o magini care 1',ar ale unui om bogat, iar pe copii ii trimit la gcolile unde invaqi liii gi fiicele bogaqilor. Din aceastd cauzd", singurul lucru care le limine de fdcwt e si munceasca 9i rnai mult gr sa aib,i datorii gi mari, context in care sunt nevoiti si depuna noi gi noi efor'nai turi... ceea ce oarnenii bogaqi nu prea fac." Am dat aprobator din cap, de la locul meu din spatele clasei" 'l'atal cel bogat nu folosise aceleagi cuvinte pentru a-mi explica irceste lucruri, dar irni spunea adesea: ,,Oarnenii cred ci, trudind l)cntru bani, vor deveni intr-o bund zi bogagi. Itt cea mai mare l)arte a cazurilor,acest lucru nu se intimpli. Munca nu ii va face bogagi, ci obosiqi. Ei numesc asta << a line pasul cu familia lonescu din vecini,r, dar, dacd. ar fi rnai atenqi, ar observa ci nrcrnbrii acestei familii sunt epuizali." in tirnpul cursului acela de weekend, multe dintre sfanrrile tatalui rneu bogat au inceput si capete sens. Pe o perioadi de rnai rnulqi ani, traise modest. in loc si munceasca intens pentnr .r-;i plati facturile, muncea pentru a achizigiona active. Daci l-aqi li vizut pc stradi, nu s-ar fi distins in niciun fel de ceilalqi <,rrrncui. Nu conclucca o masini luxoasi, ci o simpli camioneti. Ayrcri, intr'-o lruni z.i, in jurul virstci dc 30 de ani, a rizbrt, irrtrinrl pt'st't'rrir l)r'('('un'r o trtlsini tlc ficut lrani. A ficut fur
198

Cuu uA

C,loR.q,Nur BANTLoR

atunci cind a cumpirat una dintre cele mai valoroase propriet{1i imobiliare din Hawaii. Abia dupi ce i-a apirut numele in ziarce oamenii gi-au dat seama ci acel b;rbat modesr qi ticut deqincr multe alte afaceri si numeroase proprietiqi imobiliare. Nu vofbea mult, dar atunci cind o ficea bancherii il ascultau. Puqini au fost cei care au vdzut casa simpli in care locuia. Abia dupi cr banii au ?nceput si-i curga cascadi in cont, a cumpirat o cagl mai mare pentru familia sa. Nu s-a imprumutat, ci a platit cu bani gheaqi. Dupi acel curs privind stabilirea obiectivelor, mi-am dlt seama ca mulgi oameni incearci sa facd gt sa aibd ceea ce cred ei cd fiac;i au oamenii bogagi. Deseori, isi cumpi.ri case mari qi investesc in acqiuni, intrucit aga igi inchipuie ei ci fac bogaqii, Ceea ce incerca tatal cel bogat sa-mi spuni era c5,, daca aceqti oameni ii imitd in acqiuni pe bogaqi, dar rimin la mentalitatea ti credintele unui sirac sau ale unui individ din clasa de mijloc, vor sfirgi prin a ayea ce au cei siraci gi cei din clasa de mijloc. ,,F,qti. faci-ai" incepea si aibi sens.

Cadranul banilor f.

ceea ce

se

referd la ceea ce egi... nu ld

lact

Transferul din partea stingi ?n partea dreapti a Cadranului qine nu de ceea ce ,,faci", ci de ceea ce ,,e$ti".

iunocAlrsc?

199

Important nll e ceea ce fac cei din cadranele .P" gi ,,I", ci felul gindesc, ce sunt ei in adincul sufletului. Vestea buna e ci nu vi costa niciun ban si vi schimbaqi felul rlr, a gindi. E gratis ! Vestea rea e cd, uneori, e foarte greu si rchimbi acele credinqe adinc inridicinate legate de bani, rrrostenite din generaqie in generaqie, dar si cele predate de citre lrricteni, colegi de la locul de munci sau profesori, la gcoali. $i totusi, schimbarea este posibill. Acesta e cel mai important rrrcsaj al cirqii pe care o aveli in fagi. Nu e o carte de tipul ,,Cum sii faci" sau ,,Ce trebuie si faci" pentru a deveni liber din punct rlc vedere financiar. Nu va spune nici ce fel de actiuni si cumpiraqi sau care sunt cele mai sigure fonduri mutuale. Cartea tlc fagi se referi in primul rind la consolidarea gindurilor (11$TI), astfel incit sa putegi trece la acgiune (FACI) gi sa
Sigwranga

-

problema celor din cadrannl ,,A"

Generalizind, persoanele care cauti si se instaleze in cadrarrul ,,A", atunci cind vine vorba de bani, apreciazd foarte mult siguranqa. in cazul lor, de cele mai multe otir. intimpli ca banii sri nu fie la fel de importangi precum siguranga. Igi pot asuma r i.scuri mari in alte sfere ale viegii, cum ar fi de pildn practicarea l)erasutismului, nu insa gi atunci cind e vorba de bani.

Perfecgionismwl

-

problemd celor din cadranul ,,L'o

Din nou, generalizind... persoanele care actleazdin segmendoresc si se mute in partea dreapti a Oadranwlui, au o mentalitate de tipul ,,Fi totul pe cont propriu". Le place si faci totul de unii singuri pentru ci simt nevoia si se asigure cd treaba este ficuti ,,aga cum ffebuie". Si, din mon.rcnt ce le vine foarte greu si giseasci pe cineva care sa faca lr,rcrurile ,,asa cum trebuie", fac totul pe cont propriu. Pentru mulqi ,,L" , adevdrata problemi. este ,,controlul". Simt tot timpul ncvoia de a avea situaqia sub control. Nu suporti si Irca grcqcli. f)ar qi rnai mult detesti acele persoane care fac grcr;cli Ei lc pritcaz,i rcputaqia. l)c aceca, mulqi ,,1-" ajung si

tul ,,L", dar care igi

-Tl l

2OO

CE,INENUT BANILOR

Cuu uA iMBocATEsc?

atinga excelenta in ceea ce fac si tot de aceea ii angajaqi pentru g indeplini anumite sarcini. Vi doriqi ca dentisrul dumneavoasrr.il si fie un perfecqionist. Vreqi ca avocarul la care apelaqi si fie urr perfecgionist. La fel gi in cazul unui neurochirurg sau al unui arhitect. Penrru acesr lucru ii pl;tigi. Acesra esre puncrul lor forte. Dar, in acelagi rimp, esre gi slibiciunca lor.

plan financiar in lumea reala? Rispunsul: penrru cn le-ui crnotional il covirseste pe cel rational. Din aceastd cauzd., persoanele care isi asumi riscuri, caretac gregeli iar apoi o iau Je la t'rpit se descurca mai bine decit cele care au invaqat si nu faca gregeli si si stea departe de tot ce e riscant. Prea mulgi oarneni ,rbsolvi scoli cu nore mari, fera afi pregntiqi din punct de vedere crnotional si-gi asume riscuri... mai ales riscuri financiare. Motivul pentru care, de obicei, profesorii nu sunt bogali esre cj. .rctiveaza intr-un sistem care aplici. pedepse celor care fac greseli. Mai mult, ei insisi sunt oameni guvernagi, pe plan crnotional, de teama de a nu facc greseli. Dar pentru a putea fi liberi din punct de vedere financiar, trebuie si invata'r curn sa l'rcem gregeli si cum si ne comporr;m in fa{a riscului. Daci oamenii igi perrec inrreaga viati sub presiunea fricii de ,r nu pierde bani, ternindu-se sa faca lucrurile altfcl decit ccilahi, rrtunci le va fi imposibil si se imbogiteasci... chiar daci drumul c simplu: cumperi parru case verzi gi le vinz.i ?n schimbul unui hotel mare si rosu.

Inteligen{a emo{ionald

A fi om inseamni, in mare pafte, a fi uman. A fi urnan inseamni a avea sentimente. Avern toti aceleagi sentimcnte. Cu togii simqim teama, tristelea, furia, dragostea, ura) dezamigirct, bucuria sau fericirea. Ceea ce ne individuahzeaza este felul in care reactionim in fata acestora. Cind vine vorba de risc financiar, incerci.m cu toqii sentimentul de teama... chiar qi cei bogaqi. Diferenga consti in reacgin pe care o are fiecare in faqa fricii. in cazul multor oameni, sen* za\ia de teami genereazi. ginduri de genul: ,,Mergi la sigur. Nu-1i asuma riscuri." in cazul altora, in special al celor din parrea dreapta rr Cadranwlwi, teama de a nu pierde bani di nastere gindului: ,Joaci inteligent. invaqa si minevrezi riscul." Acelagi sentimenq altfel de ginduri... un altfel de a fi.". un altfel de a face... un altfel de a avea. Teama de a nu pierde bani Dupd pirerea me4 c^Ltza majora a problemelor financiare <.:u care se confrunti oamenii este tearna de a nu picrcle bani. l)in pricina acestei frici, ei acgioneazd, exagerar de precaur sau incearci si qini torul sub control, ori pur gi simplu isi prccleu banii unui asa-zis expert, dupi care se roagi si spera ci banii vor fi la locul lor atunci cind vor avea nevoie de ei. Daca teama vi qine prizonier in unul dintre cele patr"u ct, drane financiare, vi recomand si cttrqr Emotional Intelligent'r, (Inteligenla emopionald) de Daniel Golen-ran. in irc:crsti (-ar'[c, autorul oferi rispunsul la o intrebarc vcchc clc scc<>lc: rlc cc: oamer-rii care obtin rczultatc fclartc btrnc la sco,rl,i rrtr sr.tlt:sc:rrr'..'rr

)n't

i

I

1rc

IQ-wl emolional

l

I

l

e mai pwternic

Dupi

ce am citit cartea lui Goleman, mi-am dar seama ca Ie-ul inanciar este 90"/o IQ emoqional si doar loYo informaqie rehnica privind finanqele sau banii. La un momenr dat, Goleman il citcazipe Erasmus din Rotterdam, umanist din secolul al XVI-lea, autorul unei scrieri satirice pe tema conflictului peren dintre raqiune si sentimente. In lucrarea sa, autorul utrhzeazd,urr raport tlc 24la 1 pentru a compara purerea inteligenqei emotionale faqa
24:l I

ntcl i gcr r 1ri c'rrroqio nllri :

I

rr

tcli gcrrqi rationrrli

l

202

Cuu ue

C,toReNur BANILoR

Suntem fiinqe umane gi nu cred ca existi om care si nu {i triit momenre in viagi cind sentimentele au coplegit gindirea ralionala. Sunt sigur ci mulqi au trait clipe in care: 1. Au spus la minie lucruri pe care apoi le-au regretat' 2. Au f-ost atragi de persoane cu care igi dideau seama ca nu se potrivesc... gi a" continuat si aibi o relagie cu ea sau, 9i mai grav, s-au cisatorit cu aceasta. 3. Au ilarr, ,"., at vdzut persoane care nu-gi puteau stipini lacrimile, pentru ci au pierdut Pe cineva drag, 4. Au ficut in mod deliberat ceva riu persoanei iubite, pentru ca se simqeau riniqi. 5. Au suferit ditt dtagoste gi n-au reu;it sa-gi revini decit dupi mult dmp.

Acestea sunt doar citeva situagii ilustrative in care sentimentele se dovedesc mai puternice decit raqiunea' Sunt cazuri in care serrti-errtele depaqesc raportul de 24:1, ele fiind denumite:

mincatul compulsiv, fumatul, sexul, mersul la cumpirituri, drogurile' 2. Fobii, precum frica de gerpi, de inalqime, de spagii inguste, de intuneric sau de striini. 1. Dependenqe, Precum

Acestea 9i alte tipuri de comportament aseminitoare sunt guvernate tOOy" de^serrtiment..-i., cazul dep-endenqelor 9i al iobiilor, purerea gindirii ralionale e aproape nule in faqa gindirii emotionale.

Fobia de ;erpi Cind luam cursuri de pilotai, aveam un prieten ciruia ii cr:t foarre frici de gerpi. in timpul unei lecqii despre curn si supravieguim in selbeticie in caztl in care suntem doborili, prtfeso..rl a adus in clasi un garpe inofensiv dc gradina pcntru i ne ardta cum il putem minca. Prietelul rtcLl, ()In in t'ntit firea, asarit de p" ,."rrn, a inccpttt si qipc r;i a {:trgit
insocATrsc?

203

putut controla in niciun fel. Nu numai ca fobia sa de ;erpi era {oarte puternicd, dar gindul ci un garpe mai poate fi ;i mincat l-a afectat atit de mult, incit i-a fost imposibil sd mai rimini in clasa. s-a

Fobia de bani Cind vine vorba de riscul financiar, amvdzut oarneni care au exact aceeagi reacgie. itr loc si aprofundeze subiectul investigiilor, ei sar de pe scaun, qipa ;i fug cit ii qin picioarele. Cit despre bani, existi multe fobii emo1ionale... prea multe pentru a le enumera atci. Le am gi eu. Le aveli 9i dumneavoastri. Le avem cu toqii. De ce? Pentru cd,,vd"place sau nu, banii sunt un subiect emoqional. Din aceastd" cauzd., mulqi oameni nu pot gindi raqionaL atunci cind vine vorba de bani. Daci nu sunte[i de aceeagi pirere, daci nu credeqi ci banii sunt un subiect emoqional, atunci priviqi ce se intimpl; la bursi- De obicei, toate se petrec acolo fari nicio logica, cele care faclegea fiind sentimentele de teami gi licomie. Sau privigi un om care se suie intr-o magini noui gi incepe si miroasi pielea de pe banchete. Vinzatorului nu-i mai rimine de ficut decit si ii gopteasca in ureche cuvintele magice: ,,Avans rnic, rate lunare accesibile." itr acel moment, logica poate si-gi faci bagajele gi si plece in vacanqi.

Gkndurile emolionale sund logic Problema cu gindurile emoqionale profunde e aceea ci ele par si aibi logici. in cazul unei persoane din cadranul ,,A", in sufletul cireia teama gi-a facut cuib, gindul logic este: ,,Mergi la sigur. Nu-qi asuma riscuri." Totugi, pentru o persoani din cadranul ,,I", acest gind nu suna deloc logic. in cazul celor din cadranul ,,L", cind se pune problema sa incrcdinqeze cuiva o anumiti sarcini, gindul lor logic este urmitorul: ,,Mai bine fac eu aceasti treaba, decit sa-l las pe altul." Din rrccst lnotiv, rnultc dintre afacerile de tip ,,1," sunt afaceri in carc sunt irrrltlicaqi rncrrrbrii fanrilici. Existi un .scntimcnt dc

r 204

Currr lrA iunocATEsc

CEON,TNUT BAMLOR

incredere mai mare in familie. Acestia urmeazd. deviza:,,Singele ap; nu se face". Agadar, cadrane diferite... logici diferiti... ginduri diferite... ac{iuni diferite... posesiuni diferite... aceleagi emoqii. Iati, deci, ci sentimentele sunt cele care ne fac si fim fiinte umane, in timp ce recunoagterea faptului ci avem sentimente este o parte importanti din ceea ce inseamni a fi om. Acqiunile ne sunt determinate de felul in care reactionim fiecare in fap acestor sentimente.

N-am cbef Una dintre modalitiqile de a va da seama cn gindiqi emolional gi nu ragional este aceea de a remarca momentele in care folosigi cuvinte precum ,,a simti", ,,a ayea chef", ,,a:'fr" s.a.m.d. De exemplu, multe persoane care sunt guvernate de emotii sau sentimente spun lucruri de genul ,,Nu am chef si merg azila sala de fitness", chiar daci, raqional, sdu ci ar trebui si meargi. Mulf dintre cei care au probleme financiare nu-si pot controla sentimentele sau le permit acesrora si le dirijeze gindurile. Deseori, ii aud spunind: ,,Nu am chef si invit despre investitii. Prea complicat pentrn mine." ,,Simt ci investiqiile nu sunt pentru mine." ,,N-am chef si discut cu prietenii despre problemele mele." ,,LJrisc si fiu respins de o alti persoani.."

Pdrinte-copil-aduh Acestea sunt ginduri generate mai mult de sentirnente decit de raqiune. in psihologie, acest subiect e tratat sub forrna con-

flictului dintre pirinte gi copilul siu. De obicei, parintclc vorbegte in termeni de ,,trebuie". De exemplu, pirintele spunc ceva de genul ,,Ar trebui si-qi faci remele", in timp cc copilul, ca reacgie la solicitarea pirintelui, rispunde ,,emoqional": ,,N-arn chef acum."

?

205

Din punct de vedere financiar, pirintele din dumneavoastri spune: ,,Ar ffebui si economisegti mai mult." Dar copilul dinlSuntru rispunde: ,,Dar simt nevoia unei vacanqe. O si

vi

acopar cheltuielile cu cartea de credit."

Cknd sunteli adwh

?

Cind ne mutim din partea stinga a Cadranwlwiin cea dreapti. e necesar si firn adulqi. Trebuie si ne maturizdn cu to[ii din punct de vedere financiar. in loc sa fim pirinqi sau copii, ar trebui si ne gindim la bani, munci gi investiqii ca adulqi. Iar a fi adult inseamni a gti ce ai de ficut si a face acele lucruri, chiar daca poate nu ai chef de ele.

Dialogwri ldwntrice Pentru cei care cochercaza cu ideea de a trece dintr-un cadran intr-altul, o parte importanti a acestui proces e aceea de a fi congtienqi de dialogul interior... sau de conversaqiile pe care le poarta cu ei insisi. Nu uitaqi ideile debaza din cartea De la id.ee la bani. E extrem de important si figi mereu atent la gindurile dumneavoastri ticute, la dialogul launtric, gi la fel de important e sI pistrati in minte faptul cd ceea ce pare logic intr-un cadran poate si fie total lipsit de sens in alrul. Procesul trecerii de la siguran{a financrard sau a unei slujbe la libertatea financiari este, rnai intii, unul ce qine de schimbarea felului de gindire. Este un proces in care trebuie sa distingegi gindurile generate de emogii de cele care igi au sursa in ragiune. Daci vi puteli stipini emogiile gi luali decizii in functie de ceea ce $tiqi ci e logic, ave{i $anse sa incheiaqi calatoria. Indiferent ce vI spun cei din jur, cea mai importanti conversatie e cea pe care o ave{i cu dumneavoastri

insivi,

cea

dinliuntru.

ln perioada in care eu si soqia

mea am rimas, temporar, pe c{rumuri, situalia financiara instabili in care ne-am trezit a creat contcxtul propice pentru pierderea sentimentelor de sub control. De multc ori, gindurile care ne pireau logice s-au dovedit a fi, clc f:rpt, pnr-c cnroqii. Sentimentcle ne spuneatr acelcagi

Cuna uA

Ce,oR,clrur BANTLoR

lucruri pe care le auzeamde la prieteni: ,,Mergeqi la sigur. Luaqi-vl fiecare cite o slujbi siguri 9i stabili gi bucuraqi-vi de vtatl.." Cu toate acestea, am reusit sa ne pistrim hotirirea gi am convenit ci libertatea este mult mai importanti pentru noi decit siguranqa. in drumul nostru spre liberta tea hnanciari, am gtiul ci vom dobindi un sentiment de siguranqi pe care un ser-viciu nu ni l-ar fi putut oferi niciodati. Aceasri idee avea sens pentru noi. Singurele obstacole care ne stiteau in cale erau gindurilc generate de emogii. Ginduri care pireau logice, dar care pe termen lung nu aveau niciun sens. Vestea buni este ci, odati. ce arn ajuns acolo unde ne doream, vechile glnduri au amuqiq iar noile ginduri cele ale cadranelor ,,P" gi ,,I" au devenit realitate. Astizi, inqeleg stirile emotionale prin care trece o persoanl care sPune: ,,Nu-mi pot asuma riscuri. Am o familie de care trebuie str am grrja. E necesar si am o slujbn siguri." ,,N-am ganse in lumea investigiilor. E nevoie de bani pentru a face bani." ,,Voi face totul pe cont propriu." ii inqeleg perfect pe acegri oameni, penrru ci si eu am avut astfel de ginduri. Dar acum, cind am atins libertatea financiari ca ,,P" gi ,I", mi uit la Cadran gi vi pot spune cu toati sinceritatea cd,libertatea financiari iti ofera liniste si un sentimenr dc sigurangi unic.

Diferenge dintre

,,A" si,,P"

Valorile emogionale debazadau nastere unor viziuni diferitc. Dificultngile de comunicare intre proprietarii unei afaceri qi angajagii acelei af.aceri sunt, deseo ri, cauzate de diferenqelc la nivel de valori emofionale. A existat inrordeauna un conflict intre angajati si patroni pentru ci unul vrea un salariu mai marc, iar celilalt soliciti mai multi munca. Acesta esre si rnorivul pcntru care, de multe ori, ii auzim pe oameni plingindu-sc: ,,Sunt exploatat 9i pl;tit sub cit ar rrcbui."

iMBoGATEsc?

207

Din partea ceala\td,ii auztm pe patroni intrebindu-se: l)utem face pentru a-i motiva

Ioiali,

si munceasci mai mult

firi a fi nevoie si le mirim salariile ?"

,,Ce

9i si fie mai

Diferenge dintre ,,P" si ,,1" Un alt mic rizboi se di intre operatorii unei afaceri - .P" ;i cei care investesc in acea afacere, numigi adesea ,,acqionari" ,,1". IJnii doresc mai mulli bani cu care si oPereze, in timp ce ccilalqi vor dividende sporite. O discuqie la o intrunire a aclionarilor ar putea suna astfel: Managerii companiei: ,,Avem nevoie de un avion particular cu care directorii nogtri si poati ajunge mai repede la intilniritre cle afaceri."

Investitorii: ,,Numirul directorilor ar trebui redus. Dupi rrceea, nu vom mai avea nevoie de niciun avion particular." Diferenpe dintre ,,L"

;i ,,P"

intranzacliile de a{aceri,de multe ori s-a intirnplat si vid un ,,L" inteligent, cum ar fi un avocat, de pildi, ajutind un ,,P" si obgini o afacere in valoare de milioane de dolafi, iar la ftnalizarea tranzac\iet si fie frustrat de faptul cd' acel client se irnbogiqegte, in vreme ce el nu cigtigi decnt salariul pe o ori. Cuvintele lor ar putea fi urmitoarele: Avocatul: ,,Eu am depus toate eforturile, iar el a obqinut toqi banii." Patronul: ,,Cite ore ne-a pus la plata avocatul acela? Am fi putut cumpira intreaga firmi de avocatura cu banii pe care ni i-a cerut."

Diferenge dintre ,,A" si ,,1" Un alt exemplu este cel al unui manager bancar care acorda un imprumut unui investitor, in vederea cumpirarii unei proprictiqi inrobiliarc. Invcstitorul obqine un profit de sute de mii ilc clolat,i ;i br:rrcfici,tz.i dc scutirca de taxe, in timp ce banchcrul

F CnouNur

BANILoR

Currr mA

innocAlnsc?

209

primeste un salariu impozitat sever. Avem de-a face aici cu o relagie intre un ,,A" gi un ,,I", care ii cauzeazd.primului o reaclic de tip emoqional. ,,An ar putea spune: ,,f-am oferit acestui individ un imprumut substangial, iar el nici mdcar nu mi-a mulgumir. Nici micar nu i-a trecut prin minte cit de mult muncim pentru unul ca el," ,,Iu ar putea spune: ,,Birocrati mai sunt 9i bancherii agtia I Uite citi hirqogirie trebuie si adun la un loc penrru a obqine un amdrit de irnprumut."

Un mariaj cu twlbwrdri emo{i,onale Cel mai zbuciumat mariaj din punct de vedere emo{ional pe care l-am cunoscut vreodati a fost cel al unui cuplu in care soqia era un ,,A" de esen{e tare, care credea cu convingere in sigtr" ranta financiari si cea a slujbei, in timp ce soqul se considera urr ,,I" de rang inalt. Se credea urmatorul \flarren Buffett al Americii, pe cind, in realitate, nu era decit un comis-voiajor, adici un ,Lu ...dar gi un jucitor inveterar in adincul sufletului. Se afla mereu in ciutarea investigiei care-l va ajuta si sc ,,imbogigeasci instant". Ciulea mereu urechile in sperangir afbrii unei oferte noi de ac[iuni, a unei scheme de investiqii offshore care promitea profituri colosale sau a unei afaceri cu proprietigi imobiliare in care s-ar fi purur implica. Acesti doi oameni sunt si acum cisitoriti, degi nu pot intelege ce-i gincr impreuni. Fiecare il scoate din sirite pe celilalt. Unul rriieqtc pe marginea pripastiei, iar celilalt foarte departe de c,r. Cadrane diferite, valori debaza diferite.

Un mic sfat tn cazul tn care sunteti cdsdtorit implicat"tntr-o relalie amorodsd'

saw

Daci sunteqi cisitorit sau sunreqi implicat intr-o rclaqic amoroasi, incercuigi cadranul care vi. genereazd" cea mai rnarc parte a venitului, iar apoi pe cel din carc isi extregc banii partenerul de viati sau iubitul/iubita.

Motivul pentru care v-arn rr.rgat si faceqi acest lucru e acela ci tliscutiile in cuplu se transforma de multe ori in certuri atunci cind unul dintre parteneri nu ?ntelege din ce cadran provine cclilalt.

Bdtdlia dintre cei bogayi gi cei cu studii superioare Mai existi un clmp de lupta pe care l-am observat, dar de nu se prea vorbegte - acela unde se infrunti punctele de vcdere ale celor cu studii superioare, pe de o parre, gi ale celor bogagi, pe de alti parte. De-a lungul anilor in care am cercetat diferenqele dintre cele ltatru cadrane, i-am auzit deseori pe bancheri, avocati, contabili si alqii ca ei bomL,inind cum ci, degi ei sunr cei cu studii superioare, tot cei negcoliqi fac avere. Aceasta este batilia pe care o vad eu intre cei cu o educaqie superioara si cei bogaqi, care consta, de fapt, in diferenqele dintre persoanele din partea stinga a Oadranwlwi.si cele din partea dreapta... ori dintre armara ,A-L" si arm:rta ,,P-I". Nu c vorba dc faptul ci cei din cadranelc ,,P" si ,,1" n-ar l'i scoli1i... cici rnulqi au snrdii supcrioirre ; doar ca mulqi (rare

l

F-

lil I I

211

Ceonenur BAMLOR

Cuu uA iMsocATrsc?

,,P" $i ,,I" n-au {ost genii in gcoali... gi nici n-au fost instruiqi in facultigi precum avocaqii, contabilii sau cei cu diplomi de MBA. Daci aqi citit cartea mea Tatd bogat, tatd sdrac, gtili deja ci er se referi la conflictul dintre cei gcoliqi gi cei bogaqi. Tatil meu cel cu studii superioare, dar sirac, era foarte mindru de faptul cl studiase ani^de zile la universitiqi prestigioase precum Stanford gi Universitatea din Chicago. Tatil cel bogat renunlase la gcoall dupa moartea tatilui s;u, iind a fost nevoit sa preia controlul afacerii familiei. De aceea, n-a reugit niciodaca si termine liceul, dar a reugit si acumuleze o avere colosali. Pe misuri ce mi maturizam gi piream tot mai in{luenqat de dar negcolit, tatil meu cel cu studîi superioare i9i tatil cel bogat, "cand in clnd, principiile de viaqi. itttt-o zr, cA'nd apdra, din

Mi-a interzis sa rostesc aceste cuvinte, intrucit credea cu adevarat cd limbajul este cel mai puternic instrument pe care il au oamenii la dispoziqie. Lucrurile pe care o persoani le spune gi le gindeste devin reale. Deseori, chiar daci nu era o persoani evlavioasa, cita din tliblie: ,,iar cuvintul s-a intrupat gi a siligluit printre noi". Tatil cel bogat credea cu convingere ci ceea ce ne spunem noui ingine, in strifundul fiinqei noastre, devine realitate. De rlceea, pdrerea mea e cd" in cazul oamenilor care se afla intr-un impas financiar, emo{iile sunt cele care dicteazi;i le grerneazl. viaqa. Atita timp cit se lasa coplegiqi de aceste ginduri generate tle sentimente, cuvintele lor chiar se intrupeazi. Cuvinte precllm: ,,Nu voi fi niciodata bogat." ,,Aceasti idee nu va da niciodati roade." ,,E prea scump pentru mine." Daci aceste ginduri isi au sursa in emoqii, ele sunt extrem de puternice. Vestea buni e c5", odatd cu trecerea timpului, pot fi schimbate prin intermediul unor noi prieteni gi a unor noi idei. Oamenii care nu-si pot stipani teama de a nu pierde bani nu er trebui si investeasca vreodata de unii singuri. Inqelept din pertea lor ar fi si. lase aceasti treabd. in sarcina unui profesionist ;i si nu intervina in deciziile pe care le ia acesta. O precizare interesanta: am cunoscut mul{ specialigti in clomeniul investiqiilor care sunt neinfricagi atunci cAnd investesc banii altora, reu;ind si obqini profituri uriaqe. Dar atunci cind sc pune problema si-gi investeasci sau si-gi rigte propriii bani, tcama de a nu pierde ii copleseqte si, pini la urrni, chiar pierd. in astfel de cazuri, intelectul incepe si fie condus rnai mult de scntimente decit de logici. Am cunoscut, insi, si oameni care igi investesc propriii bani si cigtigi rnai mereu, dar care igi pierd stapinirea de sine atunci c,ind alte persoane ii roagi si le investeasci banii. Producerea si pierderea banilor este un subiect emolional. I)c accca, tatal cel bogat mi-a dezvaluit secretul smplnirii acestrrr scntirncntc. Iati cc spunea cl: ,,Fentnr a a-vea succes ca invcstitor srlu l)rltr()n, trcbuic s:i fii ncutrn clin punct c{c veclere

210

aveam

t6

ani, a

ribufnit:

,,Eu am diplome obqinute la gcoli de prestigiu- Tatal pri' etenului tiu ce are?" Am ticut pentru o clipa, apoi i-am rispuns ferm: ,,Bani qi timp liber."

Mai mult decht a scbimbare mentald intr-un capitol anterior, succesul in necesit a mai mult decit cunogdnqe acadcgi cadrarrele ,,P" ,,I" mice sau practice. Deseori, el reclami o schimbare fundamentalil a intelectului emogional, a sentimentelor, credinqelor 9i atitu' dinii. Nu uitaqi de:

Dupi cum

am menqionat

E$Tr-FACI-AI Lucrurile pe care le fac cei bogaqi sunt relativ sirnple. Diferit e ceea ce sunt ei. Diferenga se aflain gindurile lor gi, mai exact, in dialogul liuntric pe care il poarti cu ei ingigi. De aceea tatll cel bogat mt-arnterzis sa spun vreodati: ,,Nu-mi pot permite asta." ,,Nu pot face asta." ,,Mergi la sigur." ,,Nu pierde bani." ,,Ce faci daci equczi gi ajungi in sapi dc lcmn ?"

F' f

I

212

CRnR,twul. BAMLOR

Cum rrrA iunocApsc?

I

i

emolional fata de cigtig sau pierdere. Cigtigul si pierderea nu sunt decat o parte a jocului." Fdrdsire a slwj b ei sigure

i

Prietenul meu Mike avea deja la dispoziqie un sistem. il con. struise tatal siu. Eu nu am avut un asemenea noroc. Stiam ci, intr-o bunl" zi,va trebui si pirasesc confortul si siguranta cuibu. lui pentru a incepe si-mi construiesc propriul sisrern. ln 1978, mi-am dat demisia din postul full-tirne de la Xerox, f;cind astfel primul pas inainte... unul dificil, fari plasd de sigu. rangi dedesubt. Teama gi indoiala imi acaparascri mintea. Frict aproape ci ma paraltzase atunci cind am semnat clemisia, mi-arn luat ultimul salariu gi am ie;it pe usi. ini.untrul meu se facca auzrti. o intreaga orchestri de ginduri si sentimente autodistrugitoare. Mi mustram atat de zgomotos si cu atita convingere, incit nu mai puteam auzi nimic altceva. I)ar a fost un lucru bine-venit, cici multi dintre colegii de la serviciu spuneau: ,,Se va intoarce. Nu va rdzbate." Problema era cd. aceleasi lucruri mi le spuneam;i eu. Cuvintc de indoiala de sine care m-au bintuit ani de zile, pini cind, ?mpreuna cu sogia mea, am obginut succesul atAt in cadranul ,,P",cit siin,,I". $i astazi mai aud acele cuvinte, doar ci acurrt au mai pllqini autoritate. in perioada in care am incercat sa-rni depasesc indoielile, am invigat sd. creez ake cuvinre... cuvinte de incurajare, afirmaqii de genul: ,,Pd"streazd.-ti calmul, ginde;te clar,fii recepriv, nu te opri din drurn, cere indrumarea cuiva care a mai rners pe acest drurn inaintea ta, ai incredere si pisrr eaz6,-qr cr:edinga ?ntr-o forgri supcrtoard. care doreste tot ce e mai bun pentru tine." Arn inviqat sd. creez aceste cuvinte de incurajare interioirrii chiar daci o parte din mine era ingroziti. si renritoar c. $tiarn ca gansele de reugita la primul pas inrr-o lumc nouir erau extrem de reduse. $i totugi, sentimente pozitive prcclull increderea, credinta, curajul, dar gi bunii mci prictcni m-au ljutat si merg mai departe. Eram consticnr clc faprtul cri vl trc[rui sa-mi asum riscuri. $tiar:r r:ri, riscinrl, g,rcsc:lilc surrt irrcvitrrtrilc,

213

rlar si ca ele duc spre inqelepciune si cunoagtere, lucruri de care rluceam lipsa. Pentru mine, eqecul ar fi insemnat sa las teama sa

invingi, context in care am decis si-mi continui drumul, chiar rlrci nu aveam nicio garangie ci. voi reusi. Tatil cel bogat imi insuflase ideea ci ,,egecul este parte a drumului spre succes".

Cdldtoria ldwnticd Cilatoria dinspre un cadran spre altul este una liuntrica. Este o calitorie de la un ser de convingeri gi aptitudini practice la un nou set de convingeri 9i aptitudini practice. Procesul seamani l
Aceste cuvinte mi-au menqinut optimismul si m-au ajutat. si-rni stiplnesc emoqiile. Ele mi-au amintit ci sunr la jumitatea rlrumului qi ci n-are niciun sens sd. mi intorc cind distanta pina l,r punctul din care plecasem era aceeasi cu cea pe care o mai rtveam de parcurs pinala cadranul din partea dreapti. Era ca gi .:um Columb ar fi lisat rotul balta si ar fi ficut cale intoarsi din rnijlocul Atlanticului. in orice directie as fi luat-o, disranra era rrcccagi.

r 214

Cuu

CanReuur BAMLoR

Avertisment: A fi inteligent inseamni gi a gti cind sa renunll, intilnit oameni atit deindirjigi si incapaqinaqi, inclt continue si se cramp oneze de un proiect, chiar daca e evident cl acesta nu are nicio sansi de reugiti. Dilema daci si renunqi sa{ sa mergi mai departe este veche de secole Ei cu ea se confruntl toqi cei care igi asumi riscuri. Raspunsul il puteqi afla apelind lr un mentor care a reugit deja si trayerseze ?n cealalta partc I Cadranwlwi si caruia ii puteqi cere sfatul. O asemenea persoanl, care se afll, dejain partea dreaptd, vi poate indruma cel mai [rirte, Atenqie insi la sfaturile primite de la cei care doar au citit clrqi despre aceast; calitorie gi sunt platiqi sa susqini prelegeri pe

CI;tigd.t9,rii fti catugunle

Prea des am

marginea ei. Cealalti afirmagie care m-a ajutat, in multe momente sa mcrg mai departe a fost: ,,De multe ori, gigantii merg gi cad. Nu 9i viermii, care nu l'Ac decit si se tirasci sau si meargi pe sub pimint." Principalul motiv pentru care existi atitia oameni cu pro" bleme financiare nu e acela ci duc lipsi de educaqie sau ci rtu muncesc suficient, ci ci se tem si nu piarda. Daci aceasti tcanttr ii qine pe loc, atunci au pierdut deja.

re

mA

inrsocATrsc

215

?

duc pierderile

;i t;i prelwngesc

Cigtigitoriifac exact aceleagi lucruri, dar pe dos. in momentul in care stiu ci. vor pierde cind prequl - de exemplu atuncivind .rcqiunilor cumparate incepe sa scada vertiginos imediat

-

)cntru a-gi minimalizapierderile. Multora dintre ei nu le e deloc r usine si spuni ci au pierdut, pentru ci un cistigitor gtie ci lricrderea e parte a drumului spre succes. Cind pun mina pe o investiqie profitabila, o storc pini la trltimul binuq. Dar, in momentul in care reahzeazd. ci aceasta e 1'rc cale si-;i dea duhul 9i ci prequrile incep sa scada, vind tot. Cheia succesului in lumea investigiilor este neutralitate a fatd, .lc cistig si pierdere. Doar aga veti evita si lisaqi gindurile gencrate de emogii, precum teama sau licomia, si vi acapareze f

nrintea.

Ferdanqii se comportd la fel gi tn via;d Persoanele care se tem

si nu piardi

se

comporti la fel gi in

Cu togii cunoastem persoane care: 1. Prelungesc un mariaj in care nu mai existi niciun fel de iubire. 2. Rimin in slujbe f;re nicio perspecrivi. 3.Pdstreaza haine vechi gi tot felul de obiecte pe care nu le vor mai folosi niciodati. 4. Continui si locuiasci in orage in care n-au niciun viitor. 5. Rimin prieteni cu persoane care ii trag in spate.

viaqa personala.

Pgrdqnglj tgi reduc ch;tigurile prerdenle Teama de a nu

fi

;i t;i prelwngesc

pierzatori influenqeaza acpiwnile oamenilor intr-un mod foarte ciudat. Am cunoscut persoane care ilu cumpirat acgiuni cu 20 de dolari si le-au vindut cind au ajuns le 30, intrucit se temeau foarte tare si nu piardi acest mic ciqtig, Apoi gi-au ros unghiile cind auvdzut ci pregul aurcat la 100
Inteligenqa emolionald poate

fi

controlatd

Inteligenga financiara se afla in strinsi legatura cu inteligenqa crnotionali. in opinia mea, majontatea oamenilor sufera din pr.rr-rct de vedere financiar din cauza ca emoqiile sunt cele care le controlcazi gindurilc. Ca fiinqe umane, avem cu toqii aceleagi crrr
F 215 a'uern.

Cuu ue imnocAt, rsc

C,toR,qr.tut. BANTLoR

in

viaqa este felul

in care reactionin in faqa acestor

Sfip Ani,re a, emoliilor, n?ai importantd aptttudmrle practtce

timente.

teami, de pildi, ii poate face pe unii dintre noi sI fie lagi. Aceeagi senzatie, insa, le poate inspira altora curaj. Din nefericire, cind vine vorba de bani, cei rnai mulqi mernbri ai societigii noastre au fost progremaqi si aibi un comportament financiar plin de lagitate. C6nd teama de a nu pierde bani li se instaleazi. in suflete, mintea incepe si scancleze aceste cuvinte: t. Mai bine ,,siguranti" decit ,,libertate". 2. Mai bine ,,evigi riscul" decit ,,si inveti sa te descurci tn condiqii de risc". 3. Mai bine ,,mergi la sigur" decit ,,si joci inteligent". 4. Mai bine ,,si nu-gi pogi permite" decit ,,si te intrebi ce-ar trebui si faci pentru a-ti putea permite". 5. Mai bine ,,sa-qi spui ci e prea scump" decit ,,sa te gindcqti la valoarea sa pe termen lung". 6. Mai bine ,,diversificare" decit ,,concenttrare". 7. Mai bine ,,iei in seami. ce spun prietenii" decit ,,si pui bazi pe ce gindegti tu". Senzagia de

inqelep ciun e a risc ulwi

Existi o gtiinqi a asumarii riscurilor, mai ales a celor financiare. IJna dintre cele mai bune cirqi pe care le-am citit despre bani gi managementul riscului este Trading for a liaing, cla dr. Alexandcr Elder. Degi a fost scrisi pentru per soanele a ciror activitate de baz{ este negocierea acqiunilor gi opqiunilor la bursi, ingelepciuner riscului si managementul riscului se aplica tuturor domcniilor financiare, precum adrninistrarea banilor, psihologia individuaLi sau investigiile. Unul dintre rnotivele pentr-u care cei carc oblin succesul in cadranul ,,P" nu se descurci la fel de bine in caclrnnul ,,I" este acela ca nu inqeleg pe deplin psihologia riscului. (lci din cadranul ,,P" sunt, incr-adevir, farnilierizati cti riscul crrc implici sisteme de afaccri qi angajaqi, clar nu qi ctr cclcarc trcbuic asumat in sistemele dc bani carc l'ac elti beni.

217

?

de

c6t

Rezumind, trecerea din partea stinga in partea dreapti a Oadranwlwi qine mai mult de stapinirea emoliilor decit de aptitudinile practice. Acesta este 9i motivul pentru care nu recortrand persoanelor aflate in imposibilitatea de a-9i controla rurogiile sd intreprinda aceasta calitorie. Persoanelor din partea stingi li se pare ci partea dreapti este rnult prea riscanti pentru ci sentimentul de teama Ie a{ecteazl" gindirea. Ei cred ci indemnul ,,mergi la sigur" este o idee logici. Nu este. E un gind emoqional. $i tocmai aceste ginduri ?i rnentin pe oameni impotmoliti in unul sau altul dintre cadrane. Ceea ce fac cei din partea dreapta a Cadranwlui nu este prea greu de f;cut. Sunt sincer atunci cind spun ci e la fel de ugor l)recum cumpirarea a patru case verzi la preguri mici. Totul e si .r$tepta{i pAna igi revine piaqa, iar apoi sI le vindeqi 9i s}. cr-rmpiragi un hotel mare si rosu. Pentru cei din p^rtea dreapta a Cadranulwi, vrata e un joc de Monopoly. Evident, vor e>rista cigtiguri si pierderi, dar ele fac lrarte din joc. in vtagi, e la fel, uneori cigtigi, alteori prerzi. l)cntru a avea succes in partea dreapta a Cadranwlwi, trebure s,I f ii o persoand. cdrera ii place acest joc. Tiger \X/oods1 are rnai rrrulte meciuri pierdute decit cigtigate, si cu toate acestea conrinui si iubeasci jocul. Donald Trump2 a pierdut odati tot, dar s-a luptat si a revenit glorios. Nu a renun{at pentru ci a pierdut. lisccul l-a ficut mai inteligent 9i mai determinat. Mulqi oarneni (':rre acum au averi fabuloase au dat. faliment inainte dc a deveni hogaqi. Face parte din joc. Daca o persoana permite emogiilor si gindeasca in locul siu, t'lc o vor orbi gi o vor impiedica si vadi si altceva. Oamenii r t'actioneaza la gindurile emogion ale fara si gindeasci, aga curn l'Cclcbr'.r jucitor arnerican dc golf n. tr. - la 14 iunie 1946 in Dorreld John Trump Sr. niscut Queens, New Yolk. I;orrd:rtor'5i
r'

vizittrrc 'l'ltc Altltrrttti((', l)('\',llc.t Prrrtlttcc;;i prczinti

--

r-t.

tr.

218

CnoneNul

BANTLoR

genunchiul reactioneazi la reflexul rotulian fara a primi un impuls de la creier. $i tot acesre glnduri sunt cele care ali. menteazd, disensiunile dintre reprezentantii celor patru cadrane, Dezacordurile sunt cauzate de faptul cd au viziuni emogionalc diferite. Reacqia emoqionala ii impiedici pe oameni si vadi cit de u;or, gi uneori fira niciun risc, se desfigoard lucrurile pc partea dreapta a CadranwlwL Daca nu-si pot conrrola gindurilc emolionale, gi mulqi se afli in aceasra siruaqie, nu ar trebui sl incerce sa treaci in partea cealalti. Dar dacd, vi doriqi cu adevirat sa intreprindeqi aceasti cilito. rie, sfatul meu este sa vi asigurati. cd veti avea in jur persoane carevd,vor sprijini pe termen lung, dar si un mentor deja - aflat in partea cealalti care si vi indrume. Din punctul meu dc vedere, lupta pe care eu gi soqia mea am dat-o a meritat. Pentru noi, cel mai important lucru in trecerea din partea stingi in partea dreapti a Cadtanwlwi nu a fost ceea ce aveam de fdcut, ci ceea ce am deaenil pe parcursul cilitoriei. Pentru mine, e ceva de nepretuit.

CAPITOLUL 9

Fiti bd,ncd,, nu banclterwl

Am pus accentul pe partea,,E$TI' a formulei ,,E$TI-FACIAI", pentru c6, {drd, mentalitatea ;i atitudinea potrivita, nu veqi fi pregitit pentru transformirile economice majore ce vor avea loc in viitorul apropiat. Fiind o persoani cu mentalitatea gi aptitudinile prevdzute de partea dreapti a Cadranwlwi, vegi avea capacitatea de a recunoagte oportunitiqile ce se vor ivi in contextul acestor schimbiri gi veqi fi pregatit sa faceyi ceea ce va concluce la succesul financiar pe care il veqi avea. imi vine in minte un t;lefon pe care l-am primit de la ratal rneu cel bogat spre sfirgitul anului 1986: ,,Activezr pe piaqa afacerrlor cu proprietiqi imobiliare sau la bursi ?", m-a intrebat. ,,in niciuna dintre ele", i-am rispuns. ,,Tot ce am e investit in construirea propriei mele afaceri". ,,Bun", a spus el. ,,Stai departe de toate piegele. Continui si-ti clidesti afacerea.Urmeazi si se intimple ceva de mari proporqii." in'acel an, Congresul SUA legea privind ,.for-" " "doptrt taxelor. In doar 43 de zile, Congresul a anulat o mare parte a ,rcelor deduceri de taxe pe care oamenii contau pentru a-si pro* tcja veniturilc. Cei care igi foloseau ,,pierderile pasive" ca scutiri rlc impozit pc proprictate au constatat cu groazdci pierderile au

220

Calnarvur BAMLoR

rimas, dar

ci, avantajul deducerilor disparuse ca urrnare a unci hotiriri statale. Prequrile proprietaqilor imobiliare au inceput sl scadi vertiginos in toati America. in utrele cazun, acestea s-au

micsorat gr cu 7Q"/o. Dintr-odati, proprietagile valorau chiar mei puqin decit sumele pentru care fuseseri ipotecate. Piaga propri-

etalilor imobiliare a fost cuprinsi in intregime de panictr, Bincile, depozftele bancare si imprumuturile au inceput sa nu mai fie deloc sigure, iar multe dintre ele chiar s-au niruit. Oamenii nu-gi mai puteau recupera banii din banci, iar \7all Street se prabugise. Lumea intrase intr-o criza financiafi,. Ce a ficut legea din '86 privind reforma taxelor ? A anulat

I

i

multe dintre ,,portiqele" legale de eludare a taxelor de care depin. deau cei din partea stingi a Cadranwlwi, reprezentanqii sec. toarelor .A" gi ,,L", cu venituri mari. Mulgi dintre ei investiserl in proprietiqi imobiliare sau in parteneriate cu raspundere lirni. tati, in ideea de a echilibra balanga dintre acele pierderi gi cigtigu. rile generate in cadranele ,,A" si/sau ,,L". Chiar daci prabuqirce piegei si recesiunea r-a afectat gi pe cei din partea dreapti e multe dintre mecanismele Cadranulwi sectoarele ,,P" $i .I" -, de evitare a taxelor folosite de acestia au rimas intacte. in aceasti perioadi, cei din cadranul ,,A" au inviqat un cuvint nou ,,restructurare". Ei gi-au dat seama in scurt timp ci, in momentul in care erau anuntate concedieri in masi, pretul acqiunilor companiei care fdcea acest anunq cregtea. Din nefcri. cire, mulgi nu au inqeles de ce. La rindul lor, cei din cadranul ,,L" attintimpinat mari dificultiqi in timpul recesiunii, perioadl in care s-au striduit si faca faqi regresului din lumea afacerilort dobinzilor tot mai mari la asigurari gi pierderilor suferite le bursi 9i pe piaga proprietaqilor imobili"t.. itt concluzie, impresia mea e ci, in urma reformei taxelor din 1986, indivizii axaqi pe partea stingi a Cadranwlui au avut cel mai mult de suferit gi tu inregistrat cele mai mari pierderi financiare.

Transferwl de avere

in timp ce persoanele din partea stingi ett avut dc sufclit, mulqi dintre cei care opcrau in scgrncntclcr ,rPtt.)i ,,ltt trlc

Fttr s,{r.tca.". NU

BANCI-IERUL

221

cadranwlul se irnbogiteau, multumiti guvernului care lua cle la unii pentru a da altora" Prin modificarea codului fiscal, rogi cei care cumpd.rau pro_ prietaqi imobiliare ce aduceau pierderi nu au mai avut niciun motiv si investeasci in acest domeniu, ca urmare a disr:aritiei ,,trucurilor" de eludare a taxelor. tr{ulti erau angajati cu s;.larii mari sau profesionigri precurn medicii, iontabilii ori "vorrgii regii, proprietarii de mici afaceri. inainte de adoptarea venitul lor era impozitat atit de mult, i'cit consiiierii i-ari si;tuit ,e cumpere.proprictagi imobiliare care si le aduca picrderi, iar apoi, cu banii obqinufi in u.na deducerilor, sa iniesteasci in ecgiuni la b,rsi. Momentul in care guvernul a adoptat Reforma Taxelor si a anulat aceasti ,,portitt" a marcat in^ceputul unrri transfer masiv de avere. Dup; pir:erea mea, o mare parte ,:lin everi a fost smulsi. din cadranile ,A.. $i .L.. $i pridati, pe rlproape nimic, celor din cadranele ,,p.. sl ,,I... cind economiile si imprumururile i-au pribusit, odari cr.i i'stituqiile bancare care le idrninistra.,, d.polir. de miliarde de dolari au fost puse. in pericol. Banii trlebuîau inapoiaqi froprictarilor de drept. cine a rimas, asadar, sa pliteasc;'-iliu.dele d" dolari_pierdure in econornii qi inchideri de ipoteci ? oamenii de rind, bineingeles. Contribuabilii. Cei .ur. 'r.rf..""., a"p-d. p" rurma reformei. Pli.titorilor de taxe li s-a pus astfel in circa o noti de plara de miliarde dc dolari. Poate ca vd. amintiti de o age'qie guvernamentali nurniti l{csolution Trust corporation i* RT*c, dupi cum era ea clrnoscuti. opiniei pub.lice..RTC era agenqia responsabili cu pre_ luarea drepturilor de achitare a ipJt.cil". di'bincile care se lrribugiseri si transferarealor citie cei care se pricepeau si le .dministreze. Pentru mine si multi di'tre prieienii ir.i, o".rlc transferuri erau o binecuvintare venita din ,,cerurile..

inanciare. ^ Banii, daca va amintiqi, pot fi vazrqi cu rninrea... nu cu ochii. i'.r acca pcrioada, s-au acccntuat si vederi "-oqiiL 'rulte i'struiqis-au ircclog;rt. oarnenii vedeau doar ceea ce iuseseri si v,rrli. il'rci ]ucruri rnajorc li s-au i'timplat persoanelor clin l)rrrtca sting:i t ()adr,tr.tu lu.i: f

r 222 1.

Ce.nnaNuL BANILoR

I-a cuprins pe togi panica. Cind emoqiile ating un nivel ,rra*irn, it teligettqa financiari dispare. intrucit oamenii erau ingrijoragi de propriile slujbe, de sciderea in valoare a proprietigilor deqinute, de prabuqirea bursei gi de regresul general inregistrat in lumea afacerilor, n-au reugit si vadl oportunitiqile uriage care se aflau chiar sub nasul lor. I-au orbit gindurile emogionale. ltt loc si tatoneze terenul gi s{ meargd, mai departe, cei mai mulqi dintre ei s-au retras iu pegteri gi au ramas ascunqi acolo.

f

2.

N-au dispus de aptitudinile practice reclamate de partea dreapti a Cadranulwi. Aqa cum un medic trebuie s6 cunoasci toate detaliile tehnice ale rneseriei sale, ca urmare a anilor de studii din facultate gi a experienqei dobinditc lE locul de munci, tot a$a persoanele din sectoarele ,,P" 9i ,,lo ale Cadranulwi trebute si aibi aptitudini practice de inaltA specializare. Aceste aptitudini includ cuno;tinqe financiare solide, cum ar fi stapinirea la perfeclia a vocabularului de specialitate, gtiinqa restructuririi datoriilor si a ofertelor, intelegerea pieqei, cunoafterea modalitiqilor de acumularc a capitalului gi altele care pot fi oricind inviqate.

l

i

2. Cind RTC a anunqat: ,,Avem de v6"nzare un seif bancar in care se afla documentele unor proprietagi care au valorat 20 de milioane de dolari. il puteli cumpara azi cu a mili' oane", cei din pafieastinga aCadranwlwihabar nu au avut cum si adune 4 rnilioane de dolari pentru a pune mina pc acest cadou picat din raiul financiar gi nici n-au stiut cLllll sa deosebe asch afacerile bune de cele neprofitabile. 3.

N-au avut la dispozigie o ,,magini de f;cut bani". i,', ".'ea perioadi, mulgi oameni au fost nevoiqi si munceasca
Frrr neNce... NU

BANcHERUL

ili

223

au urmat reformei, ea a crescut de la o unitate centrali la 11 filiale raspindite ?n toati lumea. Cu cit se exrindea, cu atir depuneam mai puline eforturi fizice gi cu atit mai mare eraprofitul. Cei care munceau din greu erau sistemul si oamenii din sistem. Cu banii p. ."rJii cigtigam si cu timpul liber pe careil aveam la dispozigie, eu gi"rodr'_.; puteam perrece ore in gir analizi,nd oportuniti.qile de afa_ ceri... gi erau o mulhme.

il

/

l

Aw fost.cele

timpwri

mai bune timpwri... au fost cele mai rele 'i

Existi o zrcala care spune: ,,Nu ceea ce se intimpla in via{a rrrrui om conteazd,... ci semnificaqia pe care acel om o di. celor

irrtimplate." Pentru unii oameni, perioada cuprinsi intre anii 19g6 si 1996 ,r fost cea mai proasr; din viaqa loi. pentru alqii, a fost cea mai Iruni' In 1986, cind am primit acel relefon ii' p"rr.u tatilui lr.gat, am recunoscut oportunitatea fantastici pa aceste r'a'sformiri economice mi-o puneau la dispoziqie. "rr. chiar daca ru aveam suficienqi bani la acea vreme, am reugit si-rni cteez ,r*ive, multumiti aptitudinilor pe care le aveam in cadranele 1f".$i ,,I". spre sfirgitul acesrui capirol voi descrie mai detariat lclul in care am produs acele active pri'inr.r-ediul cirora mi-am cistigat libertatea financiari. cheia u'ei viegi fericite gi pline de succes esre, prinrre artere, ('rpacitarea de a fi indeajuns de flexibil pentru a ,eacqiorra poziriv la schimbirile care apar in cale ,bilit"t. a de alua decizii gi rlc a- rimine optimist. Din picate, oamenii, in majoritatea ror, nu 'rtr fost dotagi cu aptitudinile necesare pentru a se descurca in lrr(a schimbirilor rapide din economie ce au avut si vor mai avea l.c. Existi un aspect care reprezinti o adevirati'binecuvintare l)c'tru fiinqcle umane: in general, sunt optimiste gi au capaci_ t:rtca dc a uita. Dupi aproximativ lO_12 ani, uit;... corrt"*t i' ,',rrc lucrurilc rcinccp si sc schimbc.

l I

l

rir

224

Ceoneuur BANII-oR

Istoria

se

repet7

Astizi, oamenii au cam uitat de legea din 1986 privind refoF ma taxelor. Persoanele apargini,nd cadranelor ,,A" gi ,Lr muncesc mai intens ca niciodata. De ce ? Pentru ca le-au fort luate posibilitnqile de eludare a taxelor. Muncind din greu pcn. tru a recupera ce au pierdut, economia gi-a revenit, veniturilf le-au crescut, iar consultangii au inceput si le ;opteasci iarigi h ureche aceleagi cuvinte pline de intelepciune: ,,Cumpiragi o casi mai mare. Dobinda la datoria de la bancl e cea mai buni deducere de Iataxe. in plus, casa e un activ qiet trebui si fie cea mai mare investigie a dumneavoastri." $i aga se lasi atragi de ,,ratele lunare accesibile" gi se trezeco afundaqi in datorii pind peste cap. Piata caselor explodeaza, oamenii au venituri mai mari, ratele la dobinzi sunt mici... Euforia ii cuprinde gi ii indeamni s[ curnpere case mai spaqioase gi sa achizitioneze masiv acqiuni lt bursi in dorinqa de a se imbogiqi rapid gi de a face investiqii pcn. tru anii de pensie. Am sentimentul ci ya ayea iarasi loc un transfer masiv d€ avere. Nu se va intimpla in acest an, dar se va intXmpla cu sigu' ran\d. Evenimentele nu vor semina cu cele din 1986. Ceca ce urmeazd. a avea loc va fi ceva diferit. De aceea m-a indemnet tatil cel bogat sa citesc cirgi despre istoria economiei. Econornil se schimbd, dar istoria se repeti. Doar ci nu urmeazd, acelcaqi tipare; diferi circumstanqele. Banii continui si curgi din partea stingi spre partea drcaptl a Cadranwlwi. Aga s-a intimplat dintotdeauna. Mulqi oamcnl sunt coplesiqi de datorii si, cu toate acestea, continua si vcrse bani in cea mai infloritoare bursi din istoria lumii. Cci clin partea dreapti a Cadranului vor vinde atunci cind prequrilc vor atinge nivelul maxim, adici tocmai c6"nd cele mai precautc per. soane din partea stingi igi depigesc teama gi intra pe piagi. Vor avea loc evenimente de mari proporqii, piaga se va prabugi, ir:r cind se va agterne praful, investitorii vor intra din r"rou in acliune. Vor cumpira inapoi ceea cc au vinclut gi vonr avca iariqi tttt

Fril seNce... NU

BANcHERUL

225

dt transfer masiv

de avere din partea stingi in partea dreapti a Cadranwlwi. vor fi necesari algi 12 ani pentru ca cicatricele emotionale ale celor care au pierdut bani si se vindece... dar rinile se vor inchide abia cind noua piaqi va aringe apogeul. Iar atunci, oamenii vor cita din yogi Berra, cel mai mare jucitor din istoria echipei de baseball New york yankees: ,,Am iaragi un sentiment de d6j)-vu".

O conspiragie

?

Deseori aud oameni, de obicei din pafiea sringi a Cadranwlui, spunind ci exista un fel de conspiraqie globali pusi la cale de citeva familii ultrabogate bnncile.

"LnfflolJazi, l)espre aceste teorii ale conspiratiei se"rr. discuti de ani de zile. Fxisti, agadar, o conspiraqie? Nu stiu. Ar putea fi o conspiragie ? orice e posibil. $tiu ci existi familii foarte purernice care controleazi sume enorme de bani. Dar si fie tare condusi lumea de un singur grup ? Nu prea cred. Eu vid lucrurile altfel. vid un grup de oameni intr-o parre a cadranwlwi, cu o anumiti mentalitatg si un alt grup, in cealahi parte a cadranulue, cu o alti mentalitate. Toti zunf implicagi in acest mare al banilor, insi fiecare cadranjoaci potiivit proioq priei viziuni si propriului set de reguli. . M"I_.l problemi esre c; persoanelor din parrea sringi le este irnposibil si vadi ce fac cei din p^rtea dreapti, pe cittl cei din urma gtiu ce fac primii.

Vkndtoarea de ardjitoare Mulqi dintre cei din partea stingi a cadranwlwi,inloc si afle ttiu cei din partea dreapti despre ei, pornesc la o vinitoare tlc vrijitoare. cu doar citeva secole in urmi, cind avea loc o cpidcrnie de ciumi sau se intimpla ceva riu in comunirate, .rigenii sc apucau si vineze vrijitoare. Aveau nevoie de cineva l)c carc si arunce vina pentru izbucnirea epidemiei. Au fdcut irr:cst lucru pinri cind ptiinqa a inventat microscopul, care le-a cc

l

ril

l

226

CerneNur

Frr

BANILoR

permis si vadi ceea ce nu vedeau cu ochiui liber, adica microbii. Ardeau vrajitoare pe rug, crezS.nd ca as,a igi rezolvi problemele. Nu gtiau ci cele mai multe boli apireau in special in orage din cavza gunoaielor gi a lipsei unui sistem eficient de eliminarc ; .legeurilor. Ei iryigi erau cauza nenorocirilor care se abiteau asupra lor pentru cd trdiau in condigii neigienice... nu ,,vrdjrtoarele" . Ei bine, vinitorile de vrajitoare au loc si astizi. Nu puqini sunt cei care cauti sa dea vina pe altcineva pentru ,,ciuma" lor financiari. itt .." mai mare parte a cazurilor, ei ii tnvinovigesc pe cei bogaqi pentru propriile probleme financiare fete a reahza ci principala cauzd a ,,nenorocirii" care s-a abatut asupra lor este lipsa de cunogtinle in materie de bani.

Eroii devin persondje negd,tiae Lahecare cdqla ani apare cite un guru financrar care anun{i ci degine formula magica pentru imbogaqire. La sfirgitul anilor '70, fra1ii Huntl au incercat si manipuleze prata arginrului. Lumea ii considera nigte genii. Dar n-a trecut mult timp ;i au inceput si fie vinagi precum criminalii, intrucit, dupi ce le-au urmat sfaturile, o mulqime de oameni pierduseri sume mari de bani. La sfirqitul anilor '80, a fost ,roiba de Michael Milken2, ,pirintele" plasamentelor cu risc 9i randament ridicat. A fost, mai intii, slivit precum un geniu financiar, iar apoi, dupi prabugirea sistemului creat, hiituit gi trimis la inchisoare. Alqi oamenl, aceeagr poveste.

l'

Nelson si William Hunt eu urcat pretul arginrului de lt 2 dolari pc in 1973,'la niveluri de 25 de ori mai mari gap"te ani mai tirziu. in 19i9, aiunsesera si acumuleze, impreuna cu citiva perteneri din lurr,ea araba, junritite din rezervele lumii. in 1980, insd, atunci iand prequl a fosr impins le pe-stc 50 de dolari uncia, bursa de metale din New York^gi benca centrJli a StatclorU"it. * i",.rlr.rrit io forqi, reugind, mai intii, o injumitlgire a preqului, ie.r' apoi o coborire la lO dolari/uncie. Pini in 1986, ergintul a revenii la 5 doleli, riotiu p.nt* care fragii Hunt au inregistrat pietderlde I milierd dc dolr''i. I'r august 1988, cei doi au fost condamnagi pentru asociere in vedcrel manipuuncie,

neuce... NU

BANCHERUL

227

Astazi avem noi genii in ale investigiilor. Apar la emisiuni de televiziune,in ztare sunt noile celebritiqi ale lumii financiare. - Alan Greenspan, pregedintele Federal Unul dintre ei este Reservel. Astazi e un fel de Dumnezeu. Lumea crede ci lui i se datoreazd, modul excelent in care funcgioneazd. economra. \flarren Buffett este gi el considerat un semizeu. Cind cumpiri ceva, toqi se imbulzesc pentru a-l imita, cumparind acelagi lucru. Cind \Tarren Buffett vinde, pregurile se prabugesc pur gi simplu. Bill Gates este gi el monitorizat indeaproape. Banii il urmeazd. pretutindeni. Daci in viitorul apropiat va avea loc un seism puternic pe piaqi, eroii financiari de astdzivor deveni personajele negative ale ztleide miine. Daci va fi sau nu aga, numai timpul ne-o poate spune. La apogeul fiecarui ciclu economic exista eroi, la fel cum existi riuficitori la frecare pribugire a piegei. Privind retrospectiv, vom vedea ci acegtia au fost unii gi aceiagi oameni. Lumea va avea intotdeauna nevoie de vrijitoare pe care si le ardi pe rug sau de conspiraqii pe care sa dea vina pentru propria lor cecitate financiara. Istoria se va repeta gi, din nou, un transfer uriag dc avere va avea loc. Cind acest lucru se va intimpla, de care parte a transferului vi veqi afla ? Stinga sau dreapta ? Dupi pdrerea mea, oamenii nu reu$esc sa inqeleagi faptul ci sunt, toti, participanqi la acest joc global uriag... un cazinou virtual in inaltul cerului. Nimeni nu le-a spus ci sunt jucitori importan{i in acest joc. Jocul se numeste ,,Cine cui este indatorat ?"

Fiqi banca., nw banclterwl La virsta de 25 de ani, am avut o revelaqie: bincile urmau sd joace pe cel mai important post al jocului. Dar acest lucru nu insemna ci-mi doream o slujbi de bancher. Cea mai importanta parte a instruirii mele abia incepea. ttt u."" perioadi tatil cel bogat m-a indemnat si invdg ce inseamni ,ipoteci", ,,proprictate imobtliatd" si ,,finante". Incepeam si-mi antrenez mintea si vadi ceea ce ochii nu puteau vedea.

larii oietei

- n.altr.pieqei de obligaliuni sub ratt de irrvcstilic, rllotiv Pcrltru cirrc 2i Cr.ttot n. tr'. a fost condamnlt la inchisoarc -

l'Banca Ccntrrrli

l

SUA, condusi, in prczent, de Bcr.r Bernankc

-

n. tr.

228

CeoReNur

M-a incurajat si invig gi si inqeleg jocul 9i abia apoi, la luminl noilor cunosdnqe, si decid ce vreau si fac cu ele. Am decis s{ impirtiges c ceea ce Stiam tuturor celor care se vor arita interesaqi. M-a indemnat, de asemenea, si citesc carqi despre marii lideri ai capitalismului - oameni precum John D. Rockefeller, J.P, Morgan gi Henry Ford. IJna dintre cele mai importante cirli citite a fostTbe Worldly Philosophers (Filosofii lwmii) de Robert Heilbroner. Pentru cei care doresc cu adevirat si opereze in cadranele ,,P" gi ,,I", aceasti carte este obligatorie, cici ii prezinta pe toqi marii economigti ai istoriei, incepind cu Adam Smith, cel care a scris The Y(/ealtb of Nations (Aztw;ia napiunilor). E fascinant si aflam cum au gindit unii dinre cei rnai importanqi filosofi - economigtii. Acegti oameni au interpretat evolugia capitalismului modern de-a lungul scurtei sale istorii. Daca vd, doriqi si fiqi un lider in partea dreapti a Cadranwlui, viziunea istorici asupra economiei este deosebit de importantl pentru intelegerea trecutului, dar qi a viitorului nostru. Dupi Filosofii lumii, vi recomand si citiqi []nlimited.Wealth (Aoere nelimitatd) de Paul Zane Prlzer, The Soaereign Ind.iaidual (Indfuidul swaeran) de James Dale Davidson, The 'Waoe (Creasta aalulwi) de Robert Prechter gi Tbe Crest of the Great Boom Abead (Marele bwm iminent) de Harry Dent. Cartea lui Heilbroner vi dezviluie originea economici a lumii, in timp ce ceilalqi autori isi expun viziunile privind direcqia in care mergem. Punctele lor de vedere, care de multe ori se contrazic, m-au ajutat sa vid ceea ce nu puteam vedea cu ochii... ceva numit viitor. Citind astfel de cirqi, am avut ;ansa de a inqelege mai bine suisurile gi coborigurile ciclurilor gi tendinqelor economice. O temi comund in toate aceste cirqi este cca referitoare la faptul ci o schimbare nemaivdzutd, pina acunr pindegte dupi colg.

Cwm

sA

Frfl nar.rce... NU

BANTLoR

figi banca

Dupi adoptarea legii privind reforma taxelor din 1986, opor:tunititile puteau fi gisite pretutindeni. Nurncroasc proprictili imobiliare, acqiuni gi afaceri crau disponibilc Ia prcluri cxtrcnr

BANCHERUL

229

mici. in timp ce pentru majoritatea persoanelor din partea stingi a Cadranului a fast o perioadi devastatoare, pentru mine ,r fost una minun atl", cdcr mi-am putut pune in aplicare aptitudinile previzute de cadranele ,,P" $i ,,I" pentru a profita de qansele ce mi se iveau in cale. In loc sa fiu lacom si si incerc si pun mina pe tot ce pirea a fr o afacere profitabil5, am decis si m6" axez pe proprietiqile imobiliare. cle

De ce proprietiqi imobiliare 1.

?

Din cinci motive foarte simple:

Prequrile. Pregurile proprietigilor imobiliare erau atit de scizute, incit pHqile pentru ipoteci ajunseseri si fie mai mici chiar ;i decit chiriile. Cumpirarea acestor proprietigi era absolut logici din punct de vedere economic... ceea ce insemna ci riscurile implicate erau foarte reduse. Era ca gi cum m-a; fi dus la un hypermarket unde toate produsele ar fi fost la prequri cu 50"/o mai mici decit cele normale.

2. Finantarea. Bincile acceptau sa-mi acorde un imprumut pentru proprietigi imobiliare, dar nu gi pentm cumpirarea de acliuni. Din moment ce imi doream si cumpir cit de mult puteam, cit economia erainci la pimint, m-am decis si mi implic in aceasti piatd,,intrucit puteam face achizigii atat cu banii pe care ii aveam la dispozigie, cit gi cu cei primiqi de la banci.

2.De exemplu: Si spunem cd aveam economii de 10 000 de dolari pe care le-ag fi putut utilizain investiqii. Daci m-ag fi decis sa intru pe piaqa acqiunilor, n-ag fi putut face achiziqii decit in valoare de 10 000 de dolari. As fi putut cumpira in marja(cind cumperi in marji, plitegti doar o parte din costurile totale, iar restul qi-l imprumuti agenqia de brokeraj), dar nu eram suficient de puternic din punct de vedere financiar pentru a risca o evolugie nefericiti a pieqei. 2. ln schimb, cu 1O 000 de dolari gi un imprumut care implica o surnii rlc rrorri ori mai marc, imi putcam permitc si

r' 230

Clonauur

Frrr seltce... NU

BANILoR

cumpir proprietaqi imobiliare in valoare de

2.in cazulin care ambele

piete ar fi urcat cu 10o/o, ag fi ob1i. nut un profit de doar 1 000 de dolari din actiuni si unul de 10 000 din proprietigile imobiliare.

Daci a9 fi ficut un profit de 1 milion de dolari din acliuni, as fi fost obligat si plitesc un impozit de aproapc 3O%o pe acumulare de capital. in domeniul proprietagilor imobiliare, insi, acel milion ar fi putut fi reinvestit, intact, intr-o noud tranzac\ie, flra ca taxele s5-l trunchieze. Pe deasupra, a; fi putut deprecia valoarea proprietaqii pentru beneficii gi mai mari in privinga impozitelor.

3. Taxele.

2. O precrzare important;: Pentru a mi decide si mi implic, investiqia trebuia sa fie logica din punct de vedere economic, nu numai avantajoasi din perspectiva eludirii taxelor. Beneficiile pe plan fiscal nu fac decit si adauge un motiv in plus pentru r ealizar ea investiqiei respective. 4.

Figi banca, nu bancherul

100 000 de

dolari.

in Tatd bogat, tatd

sdrac, am scris despre cum cei bogagi produc bani si joaci, adesea, rolul unei banci. IJrmitorul exemplu poate {i pus in aplicare de aproape oricine. Si ne inchipuim ca gdsesc o casi care valoreaza IAO OOO de dolari si reugesc s5.fac o afacere minunati, cumpirind-o cu doar 80 000 de dolari (10 000 bani gheaga, plus 70 000 ipoteca, p€ car€ rni-o asum). Apoi, public un anunt in care prectzez ci vind acea casi pentru suma de 100 000 de dolari, pre{ estimativ, gi folosesc cuvintele magice: ,,Casi de vinzare. Nevoie urgenti de bani. Fira restricqii bancare. Avans sci.zut, rate lunare accesibile." Telefonul incepe si sune in nebunie. Casa se vinde prin metoda ,,'wrap" (la pachet) sau printr-un contract de achi'zrlronare in leasing, in functie de fiecare tarainparte legile ei. 9i In termeni simpli, vind casa pentru 100 000 de IOU (I Owe You Iti sunt dator). Iati cum aratl"tranzacqia:

-

pe foaia mea de bilang:

Fluxul de numerar. Chiar daca prequrile proprietdqilor imobiliare s-au pribusit, nu acelagi lucru s-a intimplat gi cu chiriile. Aceasti stare de fapt mi-a adus o mulgime c{e bani in buzunar, m-a ilutat sa plitesc ipotecile gi, cel rnai important, mi-a oferit posibiliratea de a prevedea evoluqiile pieqei ;i de a astepta momentul oportun. Chiriile mi-au dat rd,gazul si agtept pini cind prequrile proprietiqikrr imobiliare ar fi crescut din nou. Cind s-a intimplat accst lucru, am vindut. Cu toate c5" mhindatorasem sever, accst lucru nu m-a afectat in niciun fel, cici chiriile erau mult mai mari decit ratele la imprumutul facut.

5. Oportunitatea de a deveni banci. Proprietiqile imobiliare mi-au permis sa ma situez in poziqia unci banci, aclic;t exact ceea ce-mi doriscrn inci din ltnul1974"

BANCHERUL

Bilant

Active 100 000$

pe foaia de bilanq a

cumpiritorului:

I IOU |

Pasive

70 000$

ipocci

Bilant

Active I Pasive

I t00 000$ lou Tranzactra este apoi inregistrati la un birou de angajamente scrise, care, de obicei, se ocupi gi de efectuarea pla{lor. Daci pcrsoana respectivi nu igi indepline;te obligaqiile contractuale, ii ,rnulez drcptul dc achitare a ipotecii gi vind proprietatea urmitoarci pcrs()ilno clrrc dorcEtc sa cumpere o casi, cu ,,avans scizut

t 232

CeoReNut

FltI s,{}tce...

BANTLoR

si rate lunare accesibile". Oamenii stau la coada pentru a profi. ta de oportunitatea cumpirarii unei locuinte in aceste condigii, Efectul net este acela cd, am adiugar 30 OOO de dolari in coloana de active pentru care mi se plitegte dobinda, la fel cum o banca incaseazd, dobinzi pentru imprumuturile pe care le

ZJJ

NU BANCHERUL

Declaraqie de venit

acordi.

in.epe"-

joc rolui bincii gi imi plicea la nebunie. Daci vl mai amintiqi, in capitolul anterior tat6l cel bogat spunea: ,,Ai griji atunci cind te indatore zi. Dacl. wrmeazl. si plitegti singur aceasti datorie, argrljd ca ea si fie mici. Daca datoria este unq mare, asiguri-te ci o va pliti altcineva." Conform limbajului specific pnrqii drepte a Cadranului, m-am ,,debarasat" de risc sau l*am ,,arttncat in curtea unui alt cumpiritor". Acesta este jocul in lumea finangelor. Astfel de tranzacgii se fac, zi de zr, in toati lumea. Cu toate acestea, oriunde mi duc, oarnenii vin gi imi spun cuvintele magice: ,,Acest lucru e imposibil aici." Ceea ce majoritatea micilor intreprinzirori nu reahzeazd. e ci multe dintre marile clidiri comerciale sunr cumpirate gi vindute exact in maniera descrisi mai sus. {Jneori aceste tranzac\ir au loc prin intermediul unei binci, dar, de cele mai multe ori, sistemul bancar este evitat. sa

Economii de 30 000 de dolari fdrd

a.

Active 30 000$

Sunt citeva lucruri interesante in aceasti diagrami:

hotirigte dobindala cei 30 000 de dolari sunt eu. De obicei, este una de 10o/". Bincile care vd, platesc mai mult de 5oh pentru economiile facute pot fi rum;.rate pe degetele de la o singura mina. Agadar, chiar daci mi-a; folosi cei 10 000 de dolari pentru a platr cu bani gheaqa, ceea ce in mod normal incerc si nu fac, dobinda pentru ei e mai avantajoasd, decit cea oferiti de banca.

1. Cel care

economisi

Daci vi amintiti, intr-un capitol anterior enumeram cauzcle pentru care guvernul nu oferi deduceri de la taxe pentru economisirea banilor. Ei bine, ma indoiesc ci bincile vor solicita vreodati guvernului sa faci invers, intrucit economiile durn, neavoastri ar deveni pasivele lor. Motivul pentru care SIJA au o rati, scl.zuti a economiilor este acela cd bancile nu vi. dorcsc banii la pistrare qi nici nu au nevoie de economiile dumneavoastri pentru a se descurca. Agadar, exemplul de mai sus vi prezin ti una dintre modalitiqile prin care pure{i juca rolul bincii, astfel incit si vi sporiqi economiile feri prea muk cfort. Fluxul celor 30 000 de dolari arati asdel:

I Pasive

2. E ca gi cum

as crea

20 000 de dolari (30 000 minus cei

000) face gi banca... 1O

care nu au existat inainte. Acelagi lucru il creeazd, un activ, dupa care cere dobinda pentru el. 3.

Acegti 20 000 de dolari nu sunt impozabili. O persoani normali din cadranul ,,A" ar fi trebuit si cigtige un salariu de 40 000 de dolari pentru a putea pune deoparte 20 000. Venitul cistigat ca angajat este o schema de 50-50, statul ,,amput6.nd" jumitate din salariu inainte ca angajatul si poata vcdca acci bani.

r 234

Cloner.rur

Fll snucl... NU BANcI{ERUL

BANTLoR

4. Taxele pe proprietate ;i costurile de inrretinere gi administrare a casei nu se mai afli in responsabilitatea mea, ci a

cumpiritorului. 5. Plus multe altele. Se

pot imagina si face multe lucruri pe partea dreaptd, a Cadranului pentru a crea bani din nimic... doar jucind rolul bincii.

O

tranzacgie precum aceasta ar putea necesita o siptiminl sau cel mult o luni. Intrebarea care se pune e c6t timp i-ar tre-

bui unei persoane din partea stingi a Cad.ranwlwi sa cigtige 40 000 de dolari astfel incit sa poati economisi 20 OOO dupi ce plitegte toate taxele si face roate acele cheltuieli implicate in procesul de cigtigare a banilor.

235

l.Protejarea activelor. Atunci cind egti bogat, ceilalgi incearca si te deposedeze de ceea ce ai prin intermediul litigiilor. Metoda se numeste ,,Cauti pe cineva cu buzunare adinci". De aceea, cei bogaqi rareori degin ceva trecut pe numele lor. Ei isi pastreazi activele in trusturi gi corpora{ii, unde se afld,la adipost. 2. Protejarea venitului. Trecind fluxul venitului generat de active prin propriile corporaqii, o mare parte din ceea ce revine in mod normal statului poate fi pistrat in afara sferei de acqiune a acestuia"

Cruda realitate: daci sunteqi un angajat, etapele sunt urmitoare:

SALARIU-TAXE-CHE LTTJIELI Declaraqie de venit Venit ,O 000$

ri,

fr

Chehlieli

S

salariu # (asigurare sociali, asisten$ rffirdicali) lmpoz'rte pe

lmpozite pe

venit tr

Bilant

Ca angajat, cigtigurile dumneavoastri sunt impozitate qi ,,ciuntite" inainte de primirea starului de plati. Prin urmare, daci un angajat e plitit cu 30 0OO de dolari pe an, dupa ce statul igi face treaba, acestuia ii mai rimin doar 15 000. Din ace$ti bani, trebuie apoi si vi plitiqi ipoteca. (Cel pugin, insi, obgineqi o scutire de la taxe pentru dobinda pletite pentru ipoteci... gi iati cum banca vi convinge si cumpiraqi o casd mai mare.) Dacd. facegi astfel incit venitul dumneavoastri sa circule mai intii printr-o corporagie, etapele ar fi urmitoarele:

CA$TIGURI-CHELTUIELI-TAXE

Actve! lasve 20 000s

Trecind fluxul venitului generat de cei 30 000 de dolari printr-o corpora[ie, puteti ,,cheltui" o mare parte din cigtig inainte ca statul si pund mina pe el. Atita timp cit degineqi o corporatie, dumneavoastri sunteti cel care face regulile... cu condiqia, desigur, si respectaqi codul fiscal. Flwxwl aenitului este apoi protejdt

in Tatd bogat, tatd sd,rac, am prezentat pe scurt nrotivcle pentru care cei bogagi folosesc corporaqi;lc:

De exemplu, daci sunteqi proprietarul unei corporaqii, puteti scrie in reglementarile juridice ale companiei ca asistenqa copilului facc partc clin pachetul de angajare. Prin urmare, compania l)oiltc pLiti

4OO

rlc dolari pe luni pcntru asistcnqa minorului din

235

Fril reNca....

C,qoR.tuur BAMLoR

banii pre-impozitati. Daci aceasta ar fi pletiU cu bani post impozitaqi, aqi fi obligat si cistigaqi 8OO de dolari penrru a rimine cu suma necesari. Lista e lunga, iar exemplele pot vari,r in funcqie de posibilitiqile pe care le are proprietarul unei corpo. raqii 9i de care un simplu angajat nu poare beneficia. Chiar qi unele cheltuieli de cilitorie pot fi reduse prin folosirea banilor' pre-impozrtaqi, atita timp cit demonstraqi, cd. aceacilitorie e unrr de afaceri (o intrunire a directorilor, de exemplu). PAna ;i pro gramele de pensii ale proprietarilor unei companii diferi faqi dc cele ale angajagilor. Important e si respecra(i regulile. Dacii urmiriqi sd. vi reduceqi chelruielile prin astfel de merode, e obli gatoriu si va conformali legilor. Cred in avantajele furnizate clc deducerile legale permise de codul fiscal, insi nu recomanrl nimdnui

sa

NU

BANCHERUL

237

fie mici. Daci datoria este una mare, asigura-te c5. o va plati altcineva." Am renuntat la terenul de 75 000 de dolari si am continuat si cautam unul care sa ne dea sentimentul ci facem intr-adevir o afacere buna. O datorie de 75 000 mi se pirea mult prea mare' intrucit fluxul nostru monetar ar fi ardtat astfel: rie, ai grijd" ca ea

s5.

Declaraqie de venit

incalce legea.

Repet, posibilitate a de a profita de avantajele descrise mai sus depinde de cadranul din care vi cigtigagi venitul. Daca intregul

dumneavoastri venit provine dintr-o slujbn la o companie pc care nu o defnegi sau controlari, nu prea exista nicio cale legalir de a vi proteja cigtigurile sau acrivele. De aceea, in cazul in care sunteqi un angajat, vi sfituiesc urmitorul lucru: pistrati-va slujba, dar incepeqi sa activagi si ?rr cadranele ,,P" fi ,,I". Drumul catre libertate trece prin acestc doui. cadrane. Secretul siguranqei financiare este acela de l acqiona in cel pu{in doui cadrane deodati.

Teren grdtis

in urmi cu ciqiva ani, eu gi soqia mea ne-am gAndit sa curnpri rim o casi, undeva departe de agitagia gi tumulnrl mulqimii. Nc doream nespus si deqinem cigiva acri cu stejari inalqi qi un riulcl si gerpuiasci prin zond,. Voiam, de asemenea, intimitate. Am gisit un teren de 20 de acri, evaluar la 25 000 de dolar i. Vinzitorul era dispus si accepre un avans de lOo/" gi re.stul sa i plitim cu o dobinda de laY". Era o tr^nzactie convcnabil,i. Problema era ca incalca regula privind datoriilc, pc carc reril ccl bogat m-a sfituit si o urmez intotdeaun,r, aclici: ,,Ai griji arurrc.i cind te indarcrez.i.l)aci. urmc:tz.t siplirtcsti sirrgrrr rrr-t';rsl:i rlrrtrr care

I

Bilanl Pasive

7s 000$

lpotecn

de o alti regula a tatalui meu cel bogat: riscuri gi datorii, atunci trebuie sa asumi ,,Daci.iqi

Nu uitagi

fii platit."

Ei bine, in aceasti tranzactre, rni-ag fi asumat atit datoria, cit tot eu ag fi fost cel care plitea. O luna mar tirztu, am gasit un teren si mai frumos decit celalalt. Avea 87 de acri, o mici pidurice de stejari, un riuleq qi 115 000 de dolari. I-am o casi deja construita pe el. Prequl spus.vinzatorului ca-i voi pleti prequl cerut dac; va accepta ternrcnll mel... ceea ce a gi ficut. Pentru a scurta povestea, am cheltr-rit citivir dolari pcntru micile reparaqii efectuate la casa, dupa crrrc ilr.n virr
238

CaoReNur

pistrat pentru noi. Iati cum aratd aceastd tranzacqie pe foaia mea de bilanq: scdzut, rate lunare accesibile". Cei 54 de acri rimaqi i-am

Bilanq

Active 2rs

000$

Fqr nnuca... NU

BANTLoR

I Pasive

I I t5 000$

Noul proprietar era incintat, deoarece reugise si cumpere cu foarte pujini bani pbtigi in avans o casi care i-aplicut de cind a vdzut-o.In plus, o cumpirase prin intermediul companiei sale, in ideea de a o folosi drept casi de vacanqi penrru angalagi. Acest lucru i-a permis si micsoreze prequl total de cumpirare gi cheltuielile de intreginere, trecind-o in coloana de acrive a companiei. Un alt avantaj major a fost acela cd a putut obqine o deducere de la taxe ca urmare a pleqii dobinzii. Ratele lunare pe care mi lc plitea acopereau firi probleme dobAnda pe care trebuia si i-o plitesc eu proprietarului iniqial. Dupi cigiva ani, a vindur o partc din acqiunile companiei sale gi mi-a achitat imprumutul in intregime, ceea ce mi-a permis sa-mi platesc gi eu datoria. Scipasem astfel de un element major pe coloana de pasive.

Cu profitul de 100 000 de doiari am reusir si plitesc impozitele pentru achizitionarea terenului si a casei. Rezultatul net a fost acela c5, aveam zero datorri, un profit clc ciqiva dolari (15 000, dupi plata taxelor) si un reren mirific dc 57 d,e acri.Era ca gi cum ag fi fost plitit pentru implinirea unui vis. Astizi, foaia mea de bilanq, dupi acea tranzactie, se prezinti astfel: Bilant

Active 57 rcri de teren 15 000$, banl gheap

I Paslve

BANCUERUL

IPO O oferti publici inigiali (IPO Initial Public Offering) sau preluarea unei companii private prin oferti publici de acgiuni sunt metode care se bazeazd, pe aceleasi principii. Chiar daci pia{a, termenii gi jucatorii sunt diferiqi, principiil e debaza rimin aceleagi. Cind organizagia mea fonneazi, o companie in vederea unei oferte publice, umflim pu(in valoarea acesreia, degi, ?n general, incercim si o fundamentinn pe o opinie corecti a valorii sale pe prags..Introducem o{erta pe piaqa publici si, in loc si o predam unei singure persoane, o vindem citorva mii de oameni sub forma de acqiuni.

Valoarea experien{ei Iatd,, agadar, inci un motiv pentru care recomand oamenilor si se ,,cileasci" in cadranul ,,P", inainte de a incepe sd activeze in cadranul ,,I". Indiferent dacd e vorba de investigii in proprietiqi imobiliare, acgiuni sau obligatiuni, pentru a fi un investitor

solid avegi nevoie de acel simq fundamenral qi inefabil care este un ghid de incredere in lumea afacerilor. Unii au acesr simq, in timp ce algii, mulqi, nu. De ce ? in primul rind pentru ca gcolile ne invati si fim ultraspecializagi.. fd"ra. a ne pregati penrru celelalte aspecte ale realitigii. Inci o precizare: daci v-aqi hotarit si vi mutati in cadranul ,,P" sau ,,1" , ar fi bine si incepeqi de Ia nivelul cel mai de jos... gi si nu vi gribiqi. Lansaqi-vi in afacerile mari doar atunci cind acumulaqi incredere gi experienqi suficienti. Nu uiraqi, singura diferenti dintre o afacere de 80 000 de dolari gi una de BOO OOO cste un zero in plus. Etapele micilor :.lranzactii sunt aproape identice cu cele ale unei oferte publice de milioane de dolari. l)iferenga e doar cd sunt implicagi mai mulli oameni, mai muhe z.erourt gi mai multa distracqie. Odata cc o persoani acumuleazd experienqa gi o buni reputa{ie, arc nevoie de tot maipuqini bani pentru a crea investigii clin cc in cc mai importante. In cea mai mare parte a cazurilor, rru ai ncvoic tlc bnrri c:a si faci lrani, rntrlqi [:ani. Dc cc ? Pcntru ci

240

C.IONElUT BANILOR

Dupi cum am men{ionat intr-un capitol anterior, daci gtii si faci bani din bani, oamenii gi banii vor veni grimadi spre rine. incepegi cu pulin si nu vi gribiqi. Experienqa e mai importanti decAt banii. cea care conteazd" este experienqa.

E

simplu;i agor

Teoretic, cifrele si tranzacqiile de pe parrea dreaptd a Cadranwlui sunt destul de simple, indiferent dacd" e vorba despre acliuni, obligagiuni, proprietili imobiliare sau afaceri. A o duce bine din punct de vedere financiar inseamni pur gi simplu a fi in stare si gindegti diferit... a gindi din cadrane diferitc gi a avea curajul si faci lucrurile diferit. Dupa parerea mea, unul dintre cele mai dificile lucruri penrru o persoani care tocmai a adoptat un mod de gindire diferit e de a nu se lisa influengati de nenumiratii indivizi care ii vor spune: ,,Nu poqi face asta." Daci veqi ramine pe pozigii si nu vi ved lisa invins de accst tip de gindire limitati, daca vegi ciuta compania unor oameni care vi vor spune: ,,Da, stiu cum se face. Te voi ajuta cu cea mai mare plicere", veti avea o viaqi ugoari. Legile Am deschis acest capitol cu referirea la legea din 1986 privind reforma taxelor. A fost o schimbare semnificativi gi trebuie sii fim constienqi ci nu va fi ultima. Am folosit aceasti hotarire lcgislativi drept exemplu penrru a ardta cit de purernice por fi unele reguli sau legi. Daci o persoani doresre si obqina succcs in partea dreapti a Cadranwlwi, trebuie si aibi in vedere forgclc pielei gi modificirile legislative care afecteazd. acesre forge. In America zrlei de azr, codul raxelor are pesre 1OO OO0 dc pagini. $i asta doar in cazul IRS (Internal Revenue Service --. autoritatea fiscali americani). Legile federale, in totalitatea lor, se desfisoard" pe 1,2 milioane de pagini, ceea ce ar inscmna ci.i unui cititor mediu i-ar trebui 23 OOO de ani penrru a citi Coclul Fiscal al SUA de la cap la coada. in fiecare an sunt creerc legi noi ori sunt anulate sau modificare celc vechi. Pcntru a [inc pasul cu

FrTr BANcA... NU

BANCHERUL

241

aceste modificari, o persoani normali ar trebui si se ocupe de dimineaqi p6ni seara numai de acest lucru. De fiecare dati cind oamenii imi spun ,,Nu poti face asta. E impotriva legii", ii intreb daca au citii cumva .od.rl fiscal american, rind cu rind. Daci rispunsul e unul afirmativ, mi. retrag grijuliu, cu spatele la ugi. Nu intoarceqi niciodata spatele cuiva care crede ci stie toate legile in vigoarePentru a avea succes in partea dreapti a cadranwrwi, trebuie sa vedef 95o/o cu minrea;i doar 5% ciochii. ingelegerea legilor ;i a forqelor pieqei este vitala penrru succesul finan"ciar. Marile transferuri de avere au loc arunci cind intervin modificiri majore la nivelul legilor si al pieqei. Este foarre imporranr, -. sa fiqi mereu cu ochii in patru, daca vi doriqi "$3{"I, ^.rL schimbiri si lucreze in favoarea gi nu impotriva dumneavoastri.

Gwrsemul dre ne,uoie de banii dwmneavoastrd

cred in plata taxelor. sunt constient de faptul ca guvernur ne pune la dispozigie servicii i-poit"nt. gi vitale pJrrrr,, bunul mers al societitii. Din picate, cred eu, guvernul e prost conceput, e prea mare. In plus, a ficut o mulqime de promisiuni pe care nu le poate r€specra. Nu e vina politicietrilor afragi la guvernare gi nici a legiuitorilor, intrucit cele mai multe dintre problemele financiare cu care ne confruntim astd,zi au fost create in urmi. cu pesre 60 de ani, de predecesorii lor. politicienii de a'stezi incearci si diminueze aceste probleme si si giseasci soluqii. Din nefericire, penrru a-gi pastra funcqiile, srrrrtibligagi si gini adevirul ascuns. Dacd, ar iesi in faqa maselor si ar dezvilui cruda realitate, ar fi dagi jos de la putere... intrucit oamenii inci sc bizuiesc pe guvern, agteptind de la acesta sa le rezolve problemele financiare si medicale. Dar guvernul nu are aceasti capacitate. Mai rnult, puterea sa devine din ce in ce mai mici, in tirnp ce problemele se fac tot mai mari. o alti veste proasti e ca guvernul va fi nevoit sa colecteze din cc in ce mai rnultc raxe... chiar daci politicienii promit ci acest lucru nu sc va ?ntimpla. Acesta este rnotivrrl p".rtr., .ur. o.ngrc.sul r ,r<1.1-rr:.r, in 1986, lcgca privind rcfoima raxclor.

F 242

CarRlNur

BAMLOR

Trebuia si inchidd acea ,,portiqi", pentru a stringe mai rnulli bani de pe urma impozitelor. in anii ce vor urma, multe dintrc guvernele occidentale vor fi obligate sd colecteze taxe din ce irr ce mai multe, pentru a indeplini unele dintre promisiunile for mulate in urmi cu mult timp. Promisiuni f;cute mai multcr rni lioane de angajaqi, referitoare la probleme precum asistenlrr rnedicali, asistenqa sociali sau pensiile federale. Probabil t:rr masele nu vor intelege chiar acum ce se intimpla, insa magni tudinea problemei va deveni evidenta pentru toata lurnea pinit in 2010" Oamenii vor ingelege ca administraqia SUA nu po:rtc r ezolv a aceste probleme. Revista Forbes a publicat recent un articol in care se ficc,rrr urmitoarele predicgii privind escaladarea datoriei SUA: ,,Daci observaqi, are un trend descendent pini in 2010, duprr care incepe brusc si urce. Ea incepe si capete o tendinqa asccrr denti exact in perioada in care reprezentanqii celei nui numeroase generaqii din istoria Ameriiii vor ie;i la pensie. lrr 2010, daci" nu chiar mai devreme, primii niscuqi ai generalici " Baby Boom '' vor incepe si-gi retragd. banii de la bursa. Pina irr 201,A,75 de milioane de pensionari vor decide ca cel mai m,rt'e' activ '> al lor, casa, este mult prea mare, din moment ce copiii gi-au luat zborul, iar ei o locuiesc singuri. Prin urmare, v()r' incepe si-gi vindi locuintele, pentru a se muta in orase mai mici, unde criminalitatea este redusi." Brusc, fondurile curente de pensii, precum 401(k) in America sau Superannuation in multe dintre qarilc Commonwealth-ului, vor incepe si intre la apa. Vor descrc;tc ca urmare a faptului ci sunt supuse fluctuatiilor pieqei... ccca ('c inseamni ci urci gi scad odati cu ea. Fondurile mutualc isi v,rr lichida actiunile pentru a putea plati ordinele de v6.nzare ccnrt(' de cei din generagia ,,Baby Boom", care vor iegi la pensie qi v,tr avea nevoie de bani. Dar guvernul nu va sta degeaba si ii va t;rx,r la singe pe pensionari pentru cigtigurile de capital gcncratc
FrTr saNc,{.., NU BANCHERUL

24J

rlintre reprezentantii acestei genera{ii se vor trezt cu o noti de plati a impozitelor pe acumuhri de capital, un capital pe care nu [-au primit niciodata. htru uitaqi, perceptorul este intotdeauna primul atunci cind vine vorba de incasarea banilor. in acest context, sanatatea a milioane de pensionari siraci se va deteriora, intrucit este cunoscut faptul ci starea de sinatate a celor siraci a fost intotdeauna mai precari decit a celor bogaqi. Asistenqa sociala va da faliment, iar apelurile disperate Pentru un

sprijin din partea statului se vor accentua pe lntreg cuprinsul Statelor Unite" Adiugaqi la toate acestea eclipsarea Arnericii de citre China, trlra cu cel mai mare PIB (Produs Intern Brut) din lume gi cu ,rpariqia monedei europene. Precontzez cd. atit salariile, cit gi preturile bunurilor vor fi impinse la un nivel scizut... in timp ce lrroductivitatea ar trebui si creasci intr-un ritm ameqitor, pentru a.putea face fataprovocirilor acestor doui mari blocuri ecolromlce" Toate acestea se vor ?ntimpla pina in 2010, an care nu e deloc rlcparte. Va avea lg.l: nou transfer masiv de avere, dar nu din cu cartza unel consprratii, ci a ignoranqei. Era Industriala rnentalitatea ei despre marile afaceri gi marele guvern atotputerrric isi da ultirna suflare, in timp ce Era Inforrnagional; igi face, in mod oficial, intrarea pe sceni. in 1989, Zidu| Berlinului a c:izut. in opinia mea, acel eveniment a fost la fel de semnificativ .',r cel drn 1.942, cind Columb, aflat in cdutarea Asiei, a nirnerit irr America. Sunt voci care spun ci anu| 1942 a marcat debutul ,'ficial al Erei Industriale. Sfirgitul ei a fost consernnat ?n 1989. licgulile s-au schimbat.

Istaria e un ghid Tatal meu cel bogat m-a incurajat sa inviq bine jocul' Dupa ('(' Arrr facut intocmai, am avut posibilitatea de a-mi folosi t unostintclc in oricc fcl dorcarn. Scriu si tin cursuri din ingrijor,u c, clin scntirrrcrrtul ci oamcnii trcbuic si ;tie cum si aibn griji ,le ci rlirr l)ulr('t ..1..'t,..',lc'''c lrirr:rnciar'... si lrlt si clcvin:i dcpendenti .1.'grrvt'r'tr slrtt rlt',,,.,nrlr,tttic c:rtrt'si lc'lttigttrc'tr-liul.

244

CeoRnNur BAMLoR

Sper si mi insel in privinga previziunilor mele economicor Poate ci guvernele vor continua si promiti oamenilor ca vof avea grijd' de ei, colectind mai departe raxele gi continuind si sa adinceasci in datorii. Poate ca bursa va aveaun trend ascendent continuu gi nu va cobori niciodati... si poate ci prequrile propri. etigilor imobiliare vor cresre mereu, i"i."r" p. o d.qin.qi vr "or. fi cea mai buni investiqie a dumneavoastri. Poate ci milioane dg oameni .igi vor gasi fericirea cistigind un salariu minim pe economie, cu care si poata asigura o viaqi buni familiilor lor, Cine gtie, poate ca toate acestea se vor intimpla. Eu unul, ins{, nu cred. Nu gi daci istoria e un bun ghid. Din punct de vedere istoric, o persoani cane a triit pind le virsta de 75 de ani a trecur prin doua recesiuni si o criia economica. Ca reprezentanti ai generatiei ,,Baby Boom", noi am experimentat deja doui recesiuni, dar inci n-am avut parte de marea crtza economica. Poate ci aceasta nu va avea loc. Istoril spune, insi, altceva. Motivul pentru care tatdl cel bogat m-r indemnat si citesc cirqi despre economie gi capitaliqti de seami a fost acela cd, dorea si-mi formez o viziune pe termen lung gi o mai buni perspectivi asupra a doua de unde rretrim qi

"rp."t.r incotro ne indreptim. Aga cum valurile agiti oceanul, tot asa existi mari valuri care afecteazdpieqele. in timp ce valurile oceanului sunr antrenatc dc vint si soare, valurile pieqelor financiare su't declangate de doul emolii umane: licomia gi teama. Nu cred ci vremea depresiunilor a apus, caci suntem cu totii oameni si nu ne vom putcn debarasa niciodati de acesre doua caracteristici: teama qiiac... rnia. Iar atunci cAnd lacomia gi tearna se intrupeazi intr-o pcr.soani care suferi apoi pierderi enorme, urmitorul sentirrrcrrt uman este depresia. Depresia este la rindul ei formata din alre doud sentimente: furia si tristeqea. Furia faqa de propria pcr-, soani gi tristegea provocati de pierderc. Depresiunilc ccororiri.,c sunt depresii ernotionale. Oarnenii pierd si se deprima. - Chiar daci, pe plan general, economia pare si fic inrr-o forma buni, existi rnilioane de oame'i aflagi in divcrse srarlii rlc depresie. Au o slujbd., dar i' adinc'l suflctului su'r tr"isri, Pr.'. tru ci nu progrescazi clcloc din purrc:r
FIrr naNce... NU

BANCHERUL

24t

supirati pe ei ingigi gi tristi pentru ci isi iroses c vraqa. Puqini dintre ei stiu insi ca au fost pringi in capcana ideii de bazd a Erei Industriale: ,,gisegte-qi o slujbi siguri gi stabili;i nu-qi face griji in privinqa viitorului".

O mare schimbare, o mdre oportwnitdte Intrim intr-o epoci de transformiri colosale gi oportunitiqi pe misuri. Pentru unii, va fi cea mai buni perioad; din viaqa lor, in timp ce pentru alqii va fi cea mai rea. Presedintele John Kennedy spunea: ,,Avem la indemini o

rnare schimbare."

Kennedy provenea din partea .P-I" a Cadranwlwi gi,in acest context, a incercat din risputeri si imbundtiqeasci viaqa celor impotmoliqi in trecut. Din nefericire, milioane de oameni inci traiesc in trecut, purtind in minte idei invechite, transmise din generaqie in generagie. Idei precum ,,mergi la gcoali, pentru a-!i putea gasi o slujbi siguri". Educatia e mai importanti ca nicioclati, insi trebuie si-i invaqim pe oameni si glndeasci in perspectivi si si aspire la ceva mai mult decit la o slujbi siguri, firi ;r se mai agtepta de la companie sau guvern si aibi griji de ei clupi ce ies la pensie. Acestea sunt idei ce aparqin Erei lndustriale... de care am trecut deja. N-a spus nimeni ci e corect... cici America nu e o tard. corecti. E o qari liber5. Existi oameni care igi dau toata silin{a, care sunt inteligenti, mai inclinaqi spre succes, mai talentaqi gi care igi tloresc mai intens decit ceilalf si aiba o viaqi mai buni. Daci dispunem de determinarea necesari, suntern liberi si incercim sa ne indeplinim visele. $i totu;i, de cite ori cineva atinge succesul, se gasesc alqii si spuni ci nu e corect - aceiagi oameni care cred ci ar fi corect ca bogagii si-gi impartd averea cu cei siraci. lii bine, n-a zis nimeni ci e corect. Cu cit vom incerca si facem lucrurile mai corecte, cu atit vom fi mai pugin liberi. Cind discut cu oameni care imi spun ci existi discriminare r,rsiala sau ,,url paravan de sticli" intre bogati si siraci, le dau clrcptate. $tiu ci accstc lucruri sunt reale. Personal, detest orice Iorrni dc discrirrrirrrlrc, rnai dcs ci, avincl stramo;i japonczi, arn

r

FrI

C,,ron,qNur BANILoR

suferit eu insumi astfel de ffatamente inegale. Discriminargl existi cu adevirat in partea stinga a Cadranulwi, mai ales ln cadrul companiilor. Aspectul fizrc, studiile urmate, culoarcl pielii, sexul... toate aceste aspecte conteazd, in p.artea stingX I Cadranulwi.Pepartea dreaptl, ele n-au nicio importafi/* Part0t dreapti nu este preocupati de corectitudine sau siguranta, ci dl libertate 9i plicerea jocului. Daci doriqi si vi implicagi in jocul de pe parrea dreaptd, jucitorii vi vor primi cu braqele deschiro, Dac6, jwaqi bine gi cigtigaqi, e totul in reguli. Vi vor primi cu ;l mai multi. plicere in rindurile lor gi vor dori sa afle care vi sunt secretele. Daci jucagi 9i pierdeqi, se vor arita extrem de bucuro;l sa vi ia toqi banii. Nu vi plingeqi si nu dagi vina pe ceilalqi pcn. tru egecul dumneavoastri. Nu aga se desfigoari jocul in partct dreapti a Cadranwlui. Nu a fost conceput pentru a fi corect, Numele jocului nu e ,,A fi corect".

De ce ti lasd tn pace guoernwl pe cei din ,,P" si ,J"

I

De fapt, guvernul nu ii lasi deloc in pace pe cei din cadrancle ,,P" gi ,,I". Doar ci in partea dreapti a Cadranwlui extsrd, mti multe modalitiqi de a ascutrde gi salva averile de taxe. in TatI bogat, tatd sdrac m-am referit la puterea pe care o au corporali. ile. Unul dintre principalele motive pentru care cei bogaqi igi pd"streazd" o mare parte din averi e acela cd, opereazain calitate de organism corporativ, nu de persoane frzice. O persoani fizicl are nevoie de pagaport pentru a circula dintr-o garl"in alta. Un organism corporativ nu are nevoie de aga ceva. Poate cdlitori qi activaliber in toata lumea. O persoand,fizica trebuie luati in evidenqele statului, iar in America are nevoie de ,,cartea verde" pentru a munci. Un organism corporativ este scutit de toate acestea.

Atunci cind guvernul se gindegte si colecteze mai mulqi bani de la organismele corporative, realizeazd, cd daca ar adopta lcgi fiscale abuzive, aceste organisme si-ar lua banii gi locurilc de munci si ar pleca in alti gari. in Era Industriala, oarnenii sc refereau la offshore-uri ca la o qari straini. Cei bogaqi au criutlt intotdeauna paradisuri fiscalc, unclc banii lc sunt trata(i cu blin-

seNcA,... NU BANCHERUL

Astazi, offshore-urile nu rr,ai reprezinta firme inregistrate altd, lard, ci spagiul cibernetic. Fiind invizibili -- adici o idee -, banii se pot ascunde acum in ceea ce nu poate Ii vazut sau, cel puqin, in afara razer de vedere a ochiului uman. Curind, daci nu cumva s-a gi intimplat deja, operaqiunile bancare ale
intr-o

248

;i sa implementati cea mai potriviti structuri pentru situ. dumneavoastri particulari

alegegi aqia

Fltr saxce...

C.l,oRnNur BANIloR

Existd

dowd.

tipwri de legi

La o privire superficiali, s-ar pirea ca exista legi pentru c€l bogaqi gi legi pentru toqi ceilalgi. in realitate, legile sunt acelcagi, Singura diferenga e ca bogaqii folosesc legile in propriul avantej; in timp ce oamenii saraci gi cei din clasa mijlocie nu reusesc ac€tt lucru. Aceasta este diferenga fundamentala. Legile sunt aceleagl pentru toati lumea... rar eu va sfatuiesc si vi angajaqi consultanqi inteligenqi si si respectagi legile. Si faci bani legal nu e deloc ccvt greu gi, de aceea, n-are niciun sens sa incalci legea gi sa ajungi in inchisoare. in plus, consultanqii vor avea rolul unui sistem dc avertizare in privinta schimbirilor legislative ce urrteazd. a avce loc... iar cind legile sunt modificate, averile igi schimbi stapinii,

Dowd alegeri

Unul dintre avantajele traiului intr-o societate democratic{ . este libertatea de a alege. Dupi pd,rerea mea, existi doui mari alegeri ce pot fi facute... alegerea siguranqei sau alegerea liber' tdtii.Daci optaqi pentru siguranqi, existi un preq uria; ce trebuie

phtit in contul ei sub forma taxelor

excesive gi a dobinzilor astronomice. Daca alegegi libertatea, trebuie sa invlgaqi jocul, iar apoi si vi implicali in el. Alegerea cadranului in care doriqi si jucagi acest joc este numai a dumneavoastri. Prima pafie a acestei cargi a definit caracteristi cile Cadranwlwi Banilor, in timp ce partea a II-a s-a axat pe dezvoltarea mentalitiqii gi a atitudinii necesare unei persoane care alegc s{ activeze in partea dreapta a Cadranwlwi. Acun ar trebui deja sI gtigi unde vd aflagi in acest Cadran si care vi sunt aspiraqiile. De asemenea, ar trebui si avegi o intelegere mai buna a fclului in care gindeste o persoani care activeaza pe partea dreaptli a Cadranwlui. Dacd" p5,n5, acum v-am prezentat rnorl:rlitigi dc trcccrc din partea stinga in partca drcapti t Otdrimului,it't peginilc urrnir.

NU

BANCHERUL

249

loare af dori si va infaqigez citevaparticularitiqi ale acestui proIn sectiunea finali a cdrqii, adica in partea a III-a, voi idenrifica cei $apte pagi pentru gisirea pistei financiare rapide, pe care o consider esentiala in aceasti trecere. ccs.

Nota awtorwlwi

in

1943, statul american a inceput sa-i impoziteze pe prin interrnediul deducerilor din salariu. Cu alte

angajagt

cuvinte, guvernul a inceput si fie plitit inaintea celor din cadranul ,,A". Pentru persoanele din acest cadran a devenit pr^ctic imposibil si scape de mina lunga a impozitelor de stat. in acelasi timp, aceasti schimbare a insemnat ci, in loc si fie impozitaqi numai cei bogaqi, aga cum au dorit iniliatorii celui de-al 16-lea Amendamenr, togi cei din partea stinga a Cadranwlui au devenit subiectul taxelor, indiferent daca erau instarigi sau saraci. Dupi cum am mai spus, cel mai prost pl;tit arnerican plate;te, astdzi, ca procentaj din venitul tohl, taxe mai mari decit cei bogagi sau cei din clasa mijlocie. in 1986, legea reformei fiscale i-a avut in viz,or pe profesioni.;tii bine pl;tigi din cadranul ,,L". Actul legislativ a facut preciziri speciale in privinta rnedicilor, avocatilor, arhitecqilor, stomatologilor, inginerilor gi altor asemenea profesionigti, deposedindu-i pe acegtia de orice posibilitate de a-gi proteja venitul in maniera in care o fac cei bogagi din cadranele ,,P" $i ,I". Acegti oameni au fost forgaqi ori sa-gi desfagoare afacerile prin intermediul unor corporalii de tip 51, in loc de C2, ori si pliteasci o penalizare fiscala. Cei bogaqi nu sunt obligagi si plateasci aceasti penalizarc. Venitul acestor categorii profesionale bine pl;tite este trecut printr-o corporaqie de tip S gi apoi impozitar la cea mai ridicatd" ratd. posibili. Posibilitatea de a-gi proteja venitul, prin scutirea l'

p,,'.1ic tlclirrr.rti clc libcr-profcsionisti, cnre rctivc:rzi

, ,(J.,, C:l(ll'Ul ('l (';l:ltll(, ,ilrg.tr:t(t

2' Socictrrlc

p. .'.1iilrii

n. tr.

rl.

!!

Cnonnuul

Frll naruc,t...

BANILOR

NU BANcHERUL

si

de la taxe permisa corpora{iilor de tip C, le-a fost luati. ln acelagi timp, legea a fost modificata astfel incit si forqezc

foarte greu

toate corporaqiile de tip S si aibi o limiti financiari pentru fiecare an calendaristic. Acest lucru a presupus, iarigi, o impozitare a venitului la cel mai ridicat nivel. Recent, am discutat pe marginea acestor schimbari cu contabila mea, care mi-a reamintit ci gocul cel mai dur de obicei, la pentru liber-profesionigtii debutangi ^pate, ca cel mai sfirgitul primului an al afacerii, cind reahzeazi. faptul ci sunt mare impo zit pldtit este cel pentru ,,angaiagi in propria afacere". Acest impozit este dublu pentru cei din cadranul ,,L", faqi de ce plateau ca ,,A". El se calculeazd"in funcqie de venit, inainte ca individul respectiv si recurgi la deducerile permise de lege sau scutirile particulare. Chiar daca existi posibilitatea ca cei care se autoangajeazd" si nu pliteasci niciun impozit pe venit, ace$tia sunt obligaqi, totugi, si achite taxa de anga)at in propria afacere. Corporaqiile, pe de aItl, parte, nu sunt nevoite si plateasci o asdel de taxi. Totodata, reforma fiscali din 1986 le-a anulat celor din cadranele ,,A" ti ,,L" posibilitatea de a deveni investitori pe piaga proprietagilor imobiliare gi i-a irnpins spre investiqii in active doar pe hirtie, precum acqiunile sau fondurile mutuale. Odatd cu declangarea restructuririlor, milioane de oameni s-au simqit nesiguri nu numai in privinga slujbelor pe care la aveau, ci gi a pensionirii, intrucit bunistarea lor financiari depindea de active ,,impalpabile", supuse fluctuagiilor piegei. Reforma Taxelor din 1986 pare si fi urmirit gi climinarea bincilor din micile comunitiqi americane gi transferarea acestui segrnent in sarcina marilor binci nagionale. Binuiesc ci motivul pentru care s-a procedat astfel a fost acela de a ajuta bdncile din SUA si concureze cu cele din Germania gi Japonia. Daci. aceasta a fost intenqia, atunci ca a avut succes. Astizi, in Arnerica, operatiunile banc:arc sunt mai puqin personalizate, bazindu-sc cu prcciclcrc pc cifre, contcxt ?r1 crrc rlnr.rrnitol qntgggll,grcralc l"_yltlg

nitate, care oferea credite bazindu-se pe incredere, astdzi, un sistem computerizat central iti infiereazi numele in cazulin care nu indeplinegti toate condiqiile. Dupi legea reformei fiscale, cei bogagi au continuat si facd, averi, si munceas c5. mai pu{in, si pliteasci taxe mai mici gi si-si protejeze in mod eficient activele, folosind formula pe care tatil meu cel bogat mi-a dezviluit-o acum 40 de ani: ,,Clidegte o afacere si cumpira proprietiqi imobiliare." Adici: ,,Fi o mulgime de bani prin intermediul corporatiilor de tip C giprotejeaza-gt venitul folosindu-te de proprietigile imobiliare." in timp ce milioane gi milioane de americani truditori plitesc din ce in ce mai multe impozite gi varsi, lunar, miliarde de dolari in fondurile mutuale, bogagii i;i vind pe t;cute acqiunile corpora{iilor de tip C, devenind gi mai prosperi, dupi care investesc miliarde in proprietiqile imobiliare. Acqiunile unei corporaqii de tip C permit cumpiritorului si imparta riscul deqinerii ei. Acgiunile la bursi, in schimb, nu oferi proprietarului avantajele prevdzute de o astfel de companie sau de investiqiile in proprietigile imobiliare. De ce mi-a recomandat tatal cel bogat desfigurarea unei afaceri intr-o corporaqie de tip C gi apoi efectuarea de achizigti in domeniul proprietigilor imobiliare ? Pentru ci reglementirile fiscale recompens eazi persoanele care ac\ioneazl" astfel... dar aceasta este o alti poveste) ce ar trebui tratati separat, poate intr-o aIt6, carte. Amintiqi-vi cuvintele unor oameni extrem de bogagi, precum Ray Kroc, fondatorul lanqului de fast-food-uri McDonald's. ,,Afacerea mea n-are nicio legituri cu hamburgerii, ci cu proprietagile imobiliare." Sau tatil meu cel bogat, care m-a batut la cap cu: ,,Clidegte-qi o afacere si cumpard proprietiqi imobiliare." Cu altc cuvinte: ,,Cauti sa te imbogigegti in partea drcapti a Oadranwlui Banilor, pentru a profita pe deplin dc avantajj'lr I isr,'11.1,._

indeplineasci toate condiqiile necesare obqinerii unui imprumut. In locul unui bancher din comu-

--

r ClonaNur

*'

BANILOR

1990, presedintele George Bush a mirit taxele, chiar daci in campanie ficuse promisiuni de genul: ,,Uitagi-vi la

in

vor rimine a$a cum sunt"" In 1'992, pregedintele Bill Clinton a promulgat. cea mai mare

Fllr saNce,... NU

BANCHERUL

oameni care se afla deja acolo unde dumneavoastra doriqi

si ajungeqi.

mine. Taxele

cre$tere de taxe din istoria recenti a SUA. Ca gi inainte, modificirile i-au afectat tot pe cei din cadranele ,,A" gi ,,L", in timp ce pentru majoritatea celor din cadranele ,,P" $i ,,I" ele n-au schimbat nimic. Pe misuri ce ne indepartim tot mai mult de Era Industriala si avansim in Era Informaqionali, e nevoie si acumulam informaqii din toate cele patru cadrane. in Era Informaqionali, informaliile de calitate sunt cel mai important activ al nostru. Sau, aga cum a spus Erik

Hoffer: ,,1n

vre*rlri de schimbare...

cei care invaqi mogtenesc Pamintul,

in timp

ce inviqagii

se trezesc distins inzestragi, pentnr a se descurca intr-o lume

care nu mai

existi."

Nu uitagi financiari diferi de la o persoani la alta. De recomand intotdeauna urmitoarele lucruri :

Situaqia aceea,

profesionale gi financiare. De exemplu, corporatiile de tip C pot fi profitabile in multe privinqe, insi nu in toate. Chiar si in partea dreaptd" a Cadranwlwi, existd contexte in care o corpora[ie de tip S e mai avantajoasd". f . incercaqi

si

aveqi parte de cele mai bune sfaturi

2. lrnegr minte ci exista consultanqi diferiqi - pentru afa cunr cei bogaqi, cei siraci gi cei din clasa de mijloc -, existi anumiqi consultanqi pentru cei care igi genereazi venitul pe partea dreapti 9i alqii pentnr cei de Pe Partea inditi-vi si cereti sfatul unor stinsi. De aseme

3. Nu facegi afacert si nu investiqi niciodata doar din considerente fiscale. O scutire de taxe este doar un bonus pentru faptul ca faceli lucrurile aga cum isi doregte guvernul. Prin urmare, este doar o recompensi, nu un motiv. 4. Daca sunteqi un cititor din alti gara, sfatul rimnne valabil. Poate ci legile sunt diferite, dar principiul cautirii unui consultant competent rimine acelagi. Persoanele de pe partea dreapti ac\ioneazl" la fel, in roari lumea.

2t3

F

PARTEA A

III-A

Cwm sd,obyii succesul ca

,rP"

fi ,It'

CAI'ITOLUL

10

Pagi de copil

Cu siguranti vd este cunoscuti zicala:,,O cilitorie de mii de kilometri incepe cu un singur pas." As vrea si-i aduc o mici modificare. Eu ag spune: ,,O cilitorie de mii de kilometri incepe cu un pas de copil." Subliniez acest lucru pentru cd am vdzut mult prea mulqi oameni care incearci si faci ,,Marele Salt inainte", in loc si adopte pagi de copil. Am vizut cu toqii persoane supraponderale, total iesite din formi, care se decid si slibeasci brusc 1O kilograme pentru a-gi recipita silueta. itr"ep si qini un regim drastic, stau in sala de fitness cite doui ore gi aleargl. peste 15 kilometri pe zi. Toate acestea dureazd", cel mai probabil, o siptimini. Slibesc cAteva kilograme, dupi care febra musculari, plictiseala si foamea incep si le alunge energia gi determinarea. In a treia saptimini, vechile obiceiuri, precum mincatul peste mi.suri, sedentarismul ;i statul in fala televizorului, rcvin gi preiau din nou controlul. in loc de ,,Marele Salt inainte", vi recomand si inaintati cu pagi de copil. Succesul financiar pe termen lung nu se misoari in amploarea pagilor pe care ii faceli, ci in numirul de pagi, direclia in care vi deplasali gi anii necesari ajungerii acolo unde vi doriqi. Accasta cstc adevirata formuli pentru succes sau esec

2t8

CRoneNur BAMLOR

in orice acliune intreprinsa. CAnd vine vorba de bani, amvdzut prea multi oameni, inclusiv pe mine insumi, ?ncercind sa faci lucruri m;re{e cu resurse prea rnici... motiv pentru care s-a alei praful de tot ce au inrreprins. E greu si faci un pas de copil, cind mai degrabd ar avea nevoie de o scara care si te scoati din groapa financiard. pe care gi-ai sipat-o singur. Cwm mdnhnci wn elefant? Aceasti secqiune a cdrtir descrie cei gapte pagi care vi vor ghida ?n drumul dumneavoasrra spre F)artea dreapti I Cadranwlui. Sub indrumarea tarilui meu cel bogar, am inceput, inci de la virsta de noui ani, si acqionez si sa iau decizii in vial{ conforrn-acestor $apte pagi. Voi continua sa-i urmez atita tinrp cit vor trai. Inainte de a citi despre cei gapte pasi, gin sd fac urmtrtorul avertisment: s-ar putea ca sarcinile prevd,zute si vi se pari coplegitoare gi chiar asa vor fi daci ve{i incerca si facegi totul intr-o singuri siptimini. A$" cd,, vd rog, incepegi cu pagi de copil. Cu togii am auzit expresia: ,,Roma n-a fost construiti ?ntr-o zi." Eu am alta, pe care o folosesc ori de cite ori mi sirnt covirgit de cit de rnulte am de inviqat: ,,Cum rnininci un elcfant?" Rispunsul este: ,,Muscdtura cu muscituri.'. Vi recomand si faceqi exacr acesr lucru arunci cind vi simgiqi coplegir clc cit de multe ave{i de asimilat pentru a efectua .r, ,r."., cilitoria dinspre pafi.ea stingi spre parrea dreapta a Cadranutwi. I;i\i binevoitor cu dumneavoastrd. si nu uitaqi ci, tranzigia e mai mult decit un proces de inviqare mentali; el implici si o invigare emo{ional;. Abia dupi ce veqi inainra cu pasi de copil timp de ;ase luni sau un an, veti fi pregitit pentru urmatorul provcrlr, care spune: ,,Trebuie si gtii si mergi, inainte de a putea alergir." Cu alte cuvinte, treceqi de la pagii de copil, la mers gi apoi la alcr gare. Aceasta este calea pe care eu o recornand. Daci nu vai suride, pute{i urma exemplul rnilioanelor cle oarncni carc vor sil se imbogiqeasci rapid gi ugor - curnpiraqi un bilct dc lotcr.ic. Cine gtie, poate cd azi e ziua clunrncavoastri noroct.rrrs;i...

P.e.gr

oE

corr

2l9

Ac{iwne a tnvinge inacgiwne a Dup.i pirerea mea, unul dintre principalele motive penrru care cei din cadranele ,,A" fi ,L" intimpinn dificultaqi ir, ,r.cerea spre partea dreapti a cadranulwi esteacela ca le este teami. si nu faci gregeli._Deseori ii auzi spunind: ,,Mi-e frici de egec" sau ,,Am nevoie de mai multe informaqii, imi poqi recomanda o altd carte?" Teama si lipsa de incredere sunt lucrurile care ii tin captivi in cadranul pe care vor si-l piri.seasci. Rugimintea mea e si citiqi cu atenqie gi ribdare cei gapte ga.9i ;i se cJmpretaqi pagii de acgiune prevazuqi de fiecare eripF,,.-ir, mai ,riare parte a ".u a-i cazurilor, pagii de copil sunt suficienqi penrru -erriirr. pe oameni in direcqia corectd, citre cadranele ,,p,. gi ,,I...-CompletT.91 acestor gapre pagi vi va deschide poarta spre noi lumi de posibilitiqi gi schimbiri. Dupi aceea, va rrebui ,^; f".eti acelasi lucru, adica si inaintaqi tot de copil. "i pagi Sloganul companiei ,,Nike", do it.. (Fi-o, pur gi sim.Just . plu), sintetizeazd cel mai bine aceasri abordare. Dil nefericire, ;colile noastre ii invagi altfel pe tineri ,Nu facegi g.egeli..; - care Milioane de persoane cu studii superioare ar vrea si treacd, la acgiune sunt paralizate de teama emotionali de a nu face gregeli. Una dintre cele mai importante lecgii pe care le-am inviqat ca profesor a fost cd. adevdratul proces ie asimilare a informaqiilor necesiri invigare mentala, emo[ionala gi fizici. De aceea} acqiunea va surclasa intotdeauna inacqiunea. Dacd, ?ntreprindeqi un lucru nou 9i faceli o greseali, cel puqin gtigi ci aqi irwaqat ceva pe plan me'ral, emoqional gi/sau iirir. Cri'rare se afli intr-o continua ciutare a solutiei ,,sigure" sunt, adeseori, de. o afecgiune cunoscuri sub ,r,rl.i. de ,,paralizl;^1.ti"i_i ^n lizei" boali ce pare sd, afecteze din ce in ce mai^multi oameni studii superioare. Pini la urmi, nu inviqim decit din gregeli. ;u lnviqim si pigim sau si mergem pe biciclerd, facend [regeli. f)crsoanele care ezitd mereu si treaci la actiune din tearia de a rru gregi s-ar put€a si fie inteligente, dar neputincioase, din Ei punct de vcdcrc fizic qi emogional. lrr urn-ri cu r'rri mulqi ani, a fost realizat un studiu privind bt,gaqii ,si sr.rrcii rlirr i'trcirga lume. Autorii studiului au dorit si

260

CaoReNul

Pngl

BANTLoR

afle cum reusesc unii oameni nascuti in siracie si se imbo. gageasci. Studiul a relevat ci acegtia, indiferent de gara in carc tr5.iau, dispuneau de trei calitiqi. Ele sunt: 1. Se ghidau dupi un plan gi o viziune pe termen lung. 2. Credeau in recompe nsa intirziatd. 3. $tiau si foloseascd" forta acumuhrii, spre binele propriu.

Studiul a concluzionat ci aceste persoane gindeau gi igi planificau acqiunile pe termen lung, gtiind ci, in cele din urma, dacl nu vor renunta la visul sau viziunea lor, vor obqine succesul financiar. Pentru a obqine reugite pe termen lung, erau dispugi sil faci sacrificii pe termen scurt - temelia gratificirii inti'rziate, Albert Enstein era uimit de cum puteau fi inmulgigi banii doar prin forqa adunirii treptate. Considera acumularea banilor ca fiind una dintre cele mai uimitoare invenqii ale omului. Studiul a dus, insi, acumularea la un alt nivel, dincolo de stringcrca banilor, subliniind importanqa pa;ilor de copil... cici fiecare mic pas in procesul de invaqare se alStura celor adoptali de-a lungul anilor. Cei care au rimas pe loc, agteptand si faca Marele Salt, n-au beneficiat de mecanismul de pirghii al acumulirii, carc oferala fiecare pas cunogtinte noi gi un plus de experiengi. Totodata, studiul a descoperit cauzelepentru care unii bogali ajung si siriceasci. Exista multe familii instirite care-si picrd o lr;'are parte din averi dupi doar trei generagii. Deloc surprinz.ii' tor, autorii studiului au constatat ci aceqti oameni au ut'ttt:i" toarele trei caracteristici :

in ultima vreme, intilnesc oameni care se supiri pe mine pctt tru ci nu vreau si le spun cum pot face mai mulqi baui, ?rttr tttt timp cit mai scurt. Nu agreeaza ideea de a gindi pe termcn lttrtg. Mulqi cauti cu disperare solugii pe terrncn scurt, intrucit ittt probleme financiare care trcbuic rczolvrrtt: ast:tzi... problt'ttte

conn

precum datorii de consum 9i lipsa unor investigii, cauzate de dorinqa lor incontrolabili de a obqine rapid recompense. Principiul dupi care se ghide azi ace$ti oameni este: ,,Mininci, bea gi fii fericit cit inci egti tinIr." Prin urmare, ei abuzeaza de forta acumulirii, ceea ce duce la datorii de-o viaqi, gi nu la averi pe termen lung. iqi doresc soluqia rupidi. siimi cer si le spun ,,ce si {acd".in lo. ,e afle ,,cine tr.buie si fie" pentru ,,a fai,e" ceea ce e necesar in vederea acumulirii unei mari averi, ei vor solugii pe termen scurt pentru probleme pe termen lung. Cu alte cuvinte, prea rnulqi oarneni se lasd, cdlluzigi in viagi de filosofia care promoveazd. ideea ,,imbogiqirii rapide". Le urez tuturor mult noroc, caci de acest lucru au nevoie. Un pont ,,fierbinte"

Existi o teorie conform cdreia cei care isi noteazi obiectivele au mai multe sanse si 9i le indeplineasci decit cei care nu o fac. Un profesor din Ontario, Canada, pe nume R.aymond Aaron, organizeazi seminarii gi oferi celor interesa{i materiale audio pe marginea a diferite subiecte: vinzdri, stabilirea obiectivelor, dublarea venitului gi modalitiqi de imbunatagi,re a activitiqii intr-o retea. Chiar daci aceste teme sunt abordate de mulqi specialisti, recomand lucririle lui pentru ci, pur;i simplu, permit o patrundere fascinanta a acestor importante subiecte. Lucrurile pe care vegi ajunge sa le inqelegeqi prin interrnediul invigiturilor sale vi vor ajuta sa vi indepliniqi multe qeluri in lumea afacerilor aînvestigiilor. In ceea ce priveste stabilirea obiectivelor, el recomandi ceva rscminitor principiului pagilor de copil, nu salturi mari inainte. li indeamna pe oameni sa aibi vise mari gi doringe pe rermen lung. Dar cind se pune problema fixirii unor obiective, el recornandi politica realizarilor mi.runte, nu a celor mirege. Cu alte cuvinte, se pronunti pentru inaintarea cu pasi de copil. Daci o pcrsoani vrea, de pildi, si aibi un corp armonios, in loc si inccrcc si atingi accst obiectiv fic6nd salturi uriage, Aaron i-ar rcconranda sri f:rci rnei puqin clccit iqi dorcqtc. Prin urmare, in

;i

Viziunea lor e una pe termen scurt. 2. Doresc si beneficieze de o recompensa imediata. 3. Abuzeaza de forqa acumulirii. 1.

rr

262

loc

C.toRaNur BANrr.oR

la sala de fitness pentru un antrenament de o ori, ar trebui sa se hotdrasci si ramini doar 20 de, minute. Altfel spus, stabiligi-va un obiectiv mai mic gi stridui qi-vi si-l duceqi pini la capit. Rezultatul va fi acela ci in loc sii vi simqiqi coplegit, vi veqi simgi mai pu{in presar, mai relaxar. Urm6.nd sfaturile lui Aaron, am constatat eu insumi cu sur. prindere ci agtept cu nerabdare nu numai si merg la sala clc' [orgd., ci gi sa fac orice am de ficut sau de schimbat in propr.i;r viaqi.. Ciudat e ci am ajuns nnde sunr f;cind lucrtrr i ^stdzt mi.runte, gi nu omorindu-ma sa obqin succese risunitoare. I)c scurt, incepegi si visaqi visuri mari gi indraznege, iar apoi indrcp tafi-va pu{in cite puqin, cu pasi mirunri, spre indeplinirea krr'. Cu alte cuvinte, facegi paqi de copil, nu salturi uriase peste mun{i. Stabiligi-vi qeluri ztlmce accesibile, care, odari indepli nite, vi oferi motivagia gi gindirea pozitivi de care aveli nevoie pentru a continua drumul spre marele obiectiv. Iata un exemplu al felului in care eu insumi am ururrlt indrumarile lui Raymond Aaron: am norar pe o foaie de hirtic hotarirea de a asculta cite doua casete audio educative pe srip tamini. lJneori, se intimpli si ascult aceeagi caseti, daci mi se pare buni, de doua sau de mai multe ori pe siptimini... dar crr intri in contul celor doui casete siptimAnale. De asemerl()il, impreuna cu soqia mea, am facut un angajament scris de a par ticipa in fiecare an la cel pu{in doui seminarii pe teme privinrl cadranele .P" ;i ,,I". Mergem in vacan(e cu experti in problcure ce qin de partea dreapti a Cadranwlui. Astfel, invagam o mulqirrrc de lucruri in timp ce ne distrim, ne odihnirn sau luim cirrrr impreuna. Iati, deci, citeva modalitdgi de a obqine realizlr i mirunte, care va pot apropia, puqin cite pugin, de acele vise rn,r' i siindraznete. Ii mulqumesc lui Raymond Aaron penrru cascrrl s;r despre stabilirea obiectivelor, njrrto.ul careia am reusir s,r realtzez mai multe, cu mai puqin"r,stres. Acum, citiqi mai departe si nu uitati si visaqi mare! ;i pc tcr men lung, si obqinegi reahzari mS.runte in fiecarc zi si sa ineirr ta(i cu pagi de copil. Aceasta este cheia succcsului pc rcnucn lung ;i a trecerii din partea stingli in par-tcrr
acea persoanS,

Pasr

ol

coprr

253

Pentrw a vd. tmbogd.gi, schimba{i-ad regwlile

Am fost citat de mai multe ori spunind: ,,Regulile s-au schimbat." Cind aud aceste cuvinte, oamenii dau din cap ?n semn aprobator $i zic: ,,Da, aga e. Regulile s-au schimbat. Nimic nu mai e ca inaint e." Dar apoi toqi continua sa faci aceleasi lucruri ca gi in trecut. Declarapiile financiare ale Erei Indwstriale

Cind qin cursurile pe tema ,,Cum si vi puneqi in ordine viaga financiari", incep prin a-i ruga pe cursanti si completeze o declaraqie financiari personali. De cele mai multe ori, acest mic

exercitiu devine o experien(i care schimba vieqi. Declaraqiile financiare sunt precu m razele X. Atit declaragiile financiare, cit gr razele X iqi permit sd vezi ceea ce, in mod normal, ochii nu pot vedea. Dupi ce cursanrii i;i completeazd. declaraqiile, imi pot da foarte usor seama care dintre ei au ,,cancer financiar" gi care sunt sini.togi din acest punct de vedere. De reguli, aceia care sunt afectati de ,,cancerul financiar" sunt cei care inci mai au idei apartinind Erei Industriale. De ce spun asta ? Pentru ci in Era Industriali, oamenii nu trelruiau si se gindeasci la ,,ziua de miine." Regulile erau: ,,Munceste din greu gi te vei asigura cd angajatorul si guvernul vor avea grijn de tine pentru tot restul vieqii". Acesta este $i motivul pentru care multe rude si mulqi prieteni imi spuneau: ,,Giseste-ti o slujbi de funcqionar. iqi asiguri rnulre beneficii" .sau ,,Ai grija ca firma la carelucrezi sa aibi un program excelcnt de pensii." Sau: ,,Asigura-te ca firma la care egti angajat si aibi un sindicat puternic." Acestea sunt sfaturi care-gi ", sursa in regulile Erei Industriale, pe care eu le numesc ,,mentalitate de indreptiqit". cu toate cd regulile au fosr modificate, sunt mulgi oameni care nu 9i-au schimbat deloc regulile pers.n:rlc... mai alcs pc ccle financiare. Ei ?gi cheltuiesc in contiuu.u"c lrrnii c,r qi cunr n-ar trcbui sa-.si faci nicio grija pcntru ziua rlc rrriirrt'. Act'strr t'stc rlctlliul 1',c, crrrc il caut atunci cirrd

CnoRaNur BAMLoR P.Lsr oE

citesc declara{iile financiare ale unei persoane nu grija zilei de miine.

-

copn

daca are seu Declaragie de venit

Gkndiyi-ad Ia ziwa de mhine Simplificind lucrurile, iata detaliile pe care le iau atunci cind citesc o declaraqie financiari:

Venit

i'

vizor Cheltrieli Taxe (aproximativ 5096) Datorii (aproximativ 357o) Cheltuieli de trai

Declaraqie de venit Venit

Foaie de bilanq Active

Pasive

Chelruieli (Prezent)

Foaie de bilant

Active I Pasive (Vitor) | (IrecuQ

Cu alte cuvinte, guvernul si banca ajung si fie platite inainrea lor. Persoanele care nu igi pot controla fluxul de numerar n-au, in general, niciun viitor financiar, urrnAnd sa intirnpine probleme serioase in anii ce vin. De ce ? O persoani care activeazS, doar in cadranul ,,A" nu e protejata aproape deloc impotriva impozitelor gi a datoriilor. Chiar si un ,,L" poate f.ace cite ceva in privinqa acestor doui cancere financiare.

cei

a*ive situaqie ce face imposibil fluxul monerar ,.. nu au niciun viitor. De obicei, persoanele firi active sunt ccle care muncesc din greu pentru un salariu cu care isi platesc fircturile. Daci aruncaqi o privire la ,,coloana de cheliuieri", vcli observa ci cele mai mari cheltuieli lunare alc oamcnil.r su't taxele gi datoriile generate de pasivele pc rcrmcn l''g. c'loa'* lor de cheltuieli arati astfel: fdra

Daci inci aveti neclaritiqi in cele explicate mai sus, vi sugerez recitiqi Tatd bogat, tatd sdrac, astfel incit si ingelegegi mai bine acest aspect si cele ce vor fi prezentate in capitolele urmitoare.

si citiqi sau si

Trei modele de flux monetar Dtrpi culll anr nr:ri spus giin Tatd bogat, tatd srirac, cxisti trci nrorlclc Prirrt'i1t,rlc rlc llrrx nl()nctar': unul llcrrtru cci b
266

Ce,lnluur

Pegr on

BAMLoR

pentru cei siraci Ei unul pentru clasa de mijloc. Acesta este mo. delul de flux monetar al celor siraci: Declaraqie de venit

Slujbi

Bilant

Active I Pasive

Iar acesta este modelul de flux monetar al clasei de mijloc: Declaragie de venit

corrr

267

Acest model este considerat ,,normal" si ,,inteligent" in societatea noastri. in definitiv, cei care urmeazd. acest model au, probabil, slujbe bine plitite, case frumoase, automobile ;i cirgi de credit. Toate acestea intrunesc ceea ce tatil meu cel bogat numea ,,visul clasei muncitoare". Cind joc cu diverqi prieteni adulgi jocul meu educaqional, CASHFLOIV, constat ci acegtia au dificultaqi mentale in a-l ingelege gi cigtiga. De ce ? Pentru ca iau contact pentru prima oari. cu termeni economici specifici, fd,ra de care nu poqi inqelege cifrele 9i expresiile financiare. Jocul necesiti citeva ore pentru a fi completat nu pentru c5. ar fi prea lung, ci pentru ci jucitorii invagi un lqcru absolut nou. E ca gi cum ai invaga o limbi striini. Vestea buni e ci acegti termeni specifici pot fi inviqagi repede, facilitind astfel accel erareajocului. El prinde vitezd. pentru ci jucatorii au devenit mai inteligenqi... si cu clt joaca mai mulq cu atat cresc in inteligenqi gi in agerime... toate acestea in timp ce se distreazi. Se mai intimpli ceva. Deoarece se familiarrzeazl. cu termeni economici specifici, mulqi incep sd. realizeze cd au grave probleme financiare, chiar dacd, restul societigii ii consideri ,,normali" din punct de vedere financiar. Vedeqi, avea un model de ^ normal in Era flux monetar al clasei de mijloc era ceva

el s-ar purea dovedi dezastruos in Era Informaqionali. Mulqi oameni, dupi ce au inviqat si inqeles jocul, incep si caute noi solulii. El devine un fel de apel la vezire, avertizandu-i asupra propriei sinitiqi financiare, aga cum un infarct ugor devine un semnal de urgengi pentru sinitatea medicali a unei Industriala, dar

Slujbi

Persoane. ln acel moment de revelaqie, mulqi incep

si gindeasci intocrnai ca o persoani bogati, si nu ca una din clasa muncitoare. Dupi ce joaci CASHFLOW'de citeva ori, unii incep si preia modclul dc gindirc al oamenilor bogagi gi, prin urmare, ajung si cautc Lrn rnodcl dc flux m()netar c^rc astfel: ^ratl

268

Caonaruur

Declaratie de venit Bogat

Bilant

Active

Pe.sr np. coprr.

BANTLoR

I Pasive

matie, nu din munci fizici, intensa. in Era Informaqionala, ideea de munca nu inseamni acelasi lucru ca in Era Agrari sau cea Industriali. in Era Informationala, oamenii care depun cea mai intensi munci fizica vor fi 9i cei mai prosr pl;tigi. Este deja un adevir al modernitiqii, aga cum a fost gi de-a lungul istoriei. Cind unii oameni spun astezi: ,,Nu munci trudind, rnunceste gindind", ei nu indeamni la munci inteligenta ?n cadranelc ,,A" gi .L". Ei se refera la rnunca inteligenta depusi in sectoarele ,,F" gi ,I", adici in partea dreapta a Cadranulwi. Acesta este modul de gindire al Erei Informaqionale gi accsta este motivul pentru care inteligenta financiara gi cea emotionali sunt vitale astdzi, a$a cum vor fi si in viitor.

Agadar, c6re este rdspwnswl?

Acesta este modelul mental p€ care tatil meu cel bogat a vrul ca eu gi fiul siu si-l urmim inci din copilirie, moriv penrru cru.c ne pdstra el ,,salariile" si refuza sa ni le mireasci. Nu voia sri devenim dependengi de ideea unei slujbe bine platite. i;i dorca ca noi si ne dezvoltam un model de gindire in care si puncnr pret numai pe active gi venit, sub forrna unor acumulari de capital, dividende, bani proveniti din chirii, venit rezidual dirr afaceri gi venit din terenuri. Pentru cei care vor si aibi succes in Era Informagionali", cr-r cit incep rnai devreme si-gi obignuiasci inteligenqa financiarir i;i pe cea emotionali si opereze confonn acestui rnodel, cu at.lt nrrri repede se vor simgi mai siguri din punct de vedere financiar ;i vor gisi libertatea financiari. it tt-o lurne in care siguranta urrci slujbe e din ce in ce mai redusi, acesr model de flux rnonerar nri se pare singurul logic. Iar pentru a putea actla conforrn accstui model, o persoani trebuie si vada lumea din cadr,rrrelc ,,P" si ,,I", nu numai din ,,A" gi ,L". Eu mai numesc acest model si ,,clcc,l:rraqic dc vcnit a lrlci Informationale", intrucit vcnitul cstc ll('n('r-:rt str-ict
Fireste, rispunsul meu este acela de a vd reeduca, astfel incit sa ajungeqi sn gindigi precum un om bogat, nu asa cuffl o fac cei saraci sau cei din clasa de rnijloc. Altfel spus, a gindi si a privi lurnea din perspectiva cadranelor ,,P" gi .I". Totugi, realtzarea acestui lucru nu e deloc ceva simplu. A te intoarce la gcoala gi a urma ci.teva cursuri nu rezolvi problerna. Succesul in cadranele .P" $i ,,I" necesiti inteligenga financiara, inteligenta emogionala si intelegerea sistemelor. Acestea sunt lucruri ce nu pot fi invaqate la gcoali. Motivul pentru care aceste tipuri de inteligenla sunt greu de asirnilat este acela ci adulgii, in majoritatea lor, sunt inci ata$aqi de cordonul ombilical al modului de viaga ,,munceste din greu gi cheltuiegte cit mai mult". Sunt anxiogi din punct de vedere financiar, aga ci se gribesc spre locul de munci., unde trudesc de dirnineaqi pini seara. Ajung acasa gi afla despre fluctuagiile bursei. Anxietatea lor se agraveazi, context in care se decid sa-gi cumpcre o masini sau o casi noua ori se duc si joace golf, pentru a*gi alung,r scntimentul de neliniqte. Din p:ir::rtc [)('ntru ci, anxietatea iEi face iariqi apariqia, luni tl i rr

i rt

crtlit.

F 270

CeonnNur BAMLoR

Cum

sd

Pesr

ghndigi precum un oln bogat?

Oamenii mi intreabi, deseori, ce pot {ace pentru a incepe sri gindeasci precum o persoani bogata. Le recomand mereu sri inceapi cu puqin gi sa caute sa-gi imbunatigeasci bagajul dc cunostinte, in loc sa se avinte sa investeasci intr-un fond mutu al sau si cumpere o proprietate de inchiriat. Daci acesti oamcrri sunt seriosi gi i;i doresc cu adevirat sa inveqe si si se reeduce ast fel incit si gindeasci precum o persoani bogati, le recoman
Nw banii, ci flwxul lor alwngd 6nxiet6tea Dificultigile financiare gi si.racia sunr cu ad,evdrat problernc, care cauzeaz\" anxtetate. Acestea sunt lantur; mentale ;i emotionale care ii tin pe oameni fixagi in ceea ce eu llumcsc ,,cursa de goareci". Atita timp cit cirligele menralc ;i emolionale nu sunt inliturate, modelul ramine intact. Acum citeva luni, am ajutat un bancher si scape de modclul financiar in care se impotmolise .gi care ii crea probleme. Ntr sunt terapeut, dar beneficiez de experienqa propriei nrclc desprinderi de obiceiurile financiare inculcate de familie. Bancherul despre care vorbesc cistigi peste 120 0OO dc dolrrr i pe an, dar cu toate acestea are, mai mereu, probleme financi,rrr.. Este tati intr-o familie minunati, are trei magini, o locuinlrr spalioasi, o casi de vacangi si pare a fi un banchcr pr()sl)cr Totugi, cind m-am uitat peste declaraqia sa financiirril, :1rrr corr stat ci. este bolnav dc ,,c:rnccr finrncilr"", cllr'(, llr l)utt.rr :rirrrrgc irr .

os

copl

271

faza terminali ?n ciqiva ani, in cazul in care nu s-ar supune rapid unui proces de schimbare. Prima oari cind el gi sogia sa au iucat CASHFLO'W, am observat ci s-a agitat gi s-a foit mai tot timpul, abia stapinindu-se. Mintea sa hoinirea spre alte lucruri, fiind evident ci nu era deloc atent la joc. Dupa p"ttu ore de joc, ?nci mai avea multe etape de parcurs, pe cind togi ceilalqi il completaseri. Rimisese blocat in ,,cursa de ;oareci". Am pus jocul deoparte gi l-am intrebat ce s-a intimplat' Rispunsul ,;'., o fott ce jocul e mult Prea greu' prea-lent si prea pliciisitor. I-am reamintit atunci ceea ce-i spusesetn.inainte de a i,r..p. jocul: jocurile sunr reflexii ale celor care le ioaca. Altfel ,p,ls, jo..tl e precum o oglinda in care te priveqti pe tine insugi' ^ Afirmagiile mele l-au infuriat, aga ci am lasat-o mai moale 9i l-am intreb at daci. inca e hotirit sa-gi puna viaga financiara in ordine. Raspunsul fiind afirmativ, i-am invitat, pe el 9i Pe solia sa (cireia i-a pl;cut foarte mult jocul), si rnai treaci pe la mine, pentru a juca din nou in cornpania unor investitori care participau la serninariile mele. O siptimini mat tirziu, gi-a facut apariqia, dar pirea cd" n-are niciun chef sa joace. De data aceasta, i s-au aprins, tgtlgi' citeva beculeqe in minte. in cazul siu, partea de contabilitate nu-i punea niciun fel de probleme, aga ci se descurca desrul de bine ceea .. i-po.tant pentru valoarea jocului. Acum, cu cifrele " gi lu-e, afacerilor gi. a investigiilor. insi, incepea si inqel."# Putea sa ,irade" cu ochiiminqii modelele pe care le urma in viaqi si lncrurile care. ii cauzau dificultilile financiare" Dupi patru ore, tot nu reu$rse sa termine jocul, dar incepuse si inveqe' La plecare., t-".*"i fost nevoie sa-l invit eu pentru un alt joc, caci s-a rnvrtat slngur. La a treta intilnire, era deja

un alt om. Putea aculll si conA capitat din ce in ce jocul, investiqiile. contabilitatea ;i troleze mai muiti incredere, context in care a reugit si scape din ,,cursa dc ;oarcci" si sa ajungi pe ,,pista rapida". La plecare, a cumpirat ur-r joc si rrri'.t r1't.,rt ,,ii voi?nvaqa gi pc ctopii si-l joace'" inttcvc
7 272

C.c,onA,t'{ul BAMLoR

la gunoi citeva clrqi de credit. in plus, isi dorea enorm si i c-it mai multe despre investiqii gi sn-qi clddeasca o coloani s de active. Modul siu de gindire era pe cale de a deveni unul cific Erei Informaqionale. La cea de-a cincea intilnire, a testat varianta beta a CA FLow 202 versiunea avansati pentru cei care au arins excrt lenqa jucin{-" p. cea originale, CaSnptOW (101). Era acu$[ pregitit gi dornic sa se implice in jocul rapid gi riscanr pe cara,il joacd, adeviraqii ,,P* $i ,,I". Cea mai buni ieste a fost "t'preluarl controlul viitorului si.u financiar. Acest om era acum complct diferit de cel care,la prima intrevedere, mi rugas. ,; f"" jocui yaj ug9r. I-am spus arunci cd., dacd,vrea un joc mai ,r.or, treJ "i bui si joa.,e T4oropoly, care este 1a r6.ndul ,ur, .r' joc educati$ excelent. citeva siptimini mai tirziu. in loc si-gi doreascl jocuri.mai ugoare, ciuta in mod acdv provociri mai mari gi er* optimist in ceea ce privegte viitorul siu financiar. Se reeducase nu numai pe plan mental, ci gi pe plan emolio. nal (ceea ce e mult mai imporiant), prin int.r-edi,rl procesului de inviqare repetitivi pe il presupune jocul. i" opini" *er, jocurile sunt instrumente"ite rnp.tiort. de pi.dar., intrucit ii cei jucitorului si se implice pe deplin in piocesul de invigare, in timp. ce se gi distreazi. intr-un joc, implicarea este arat mental{, cit si emotionali qi fizici.

Cei ldpte pa$t.

cd!.re gds.irea pistea

financiare rapid,e

CAPITOLUL 11

Pasul nr, 1": E timpul sd, ad,wrmd,riti

propriile intereie .

Munciqi din greu si ii imbogigigi pe algii ?.incn din primii ani

ai vieqii, oamenii sunt programaqi si se ingrijeasca de interesele altora gi sn-i imbogaqeasca pe aceqtia. Frocesul incepe simplu, cu

sfaturi de genul: 1. ,,Mergi la gcoali, invaqi bine 9i ia note bune, pentru a putea sa-qi gisegti o slujbn sigrira gi stabili, cu un salariu bun 9i

beneficii excelente." 2. ,,Munce$te intens, pentru a putea si-gi cumperi casa visurilor. La urma urmei, casa e un activ gi cea mai importanti investiqie a ta." 3. ,,8 bine si ai o ipoteca mate, pentru ca guvernul iqi oferi deduceri de la taxe la plata dobinzii." 4. ,,Cumpird" acum,plitegte maitirztu" sau ,,Avans mic, rate lunare accesibile". Ori: ,,Intragi;i economisigi bani." De reguli, cei care urmeazd. orbegte aceste sfaturi devin: 1. Angajagi care isi imbogaqesc gefii sau patronii. 2. Debitori care imbogigesc bincile gi cimitarii. 3. Contribuabili care imbogiqesc guvernul. 4. Consumatori care ii imbogiqesc pe oamenii de afaceri. in loc si-Ei giscascri propria pisti finut-tciari rapidi, accqci oamcrri ii rrjuti pc ccilalqi si faca acc.st lucru. In loc si-1;i

275

Ceone,nur BANIr-oR

P,rsur Nn.1: E nupur

urmireasci propriile interese, ei isi irosesc viaqa muncind qi ingrijindu-se de interesele akora. Analizind Declaratia de venit gi Foaia de bilanl de mai jos, ve{i observa cu usurinqi felul in care arn fost programaqi ?nci din copilarie si ne preocupim de inreresele celorlalti ;i sa le ignorim pe ale noastre.

Declaratie de venit Venit l. \6 urmiriti propriile interese Chehruieli 2.

\6 lngrijili

de interesele guvernului prin plata impozitelor. Apoi, cu fiecare cheltuiali Ecuti,

vi

preocupafi de interesele altora.

Foaie de bilant

Active I Pasive 4. Propriile | 3. lnteresele interese

I

baneherului

Pa;i de wrndt

sA

vA uRuAnrlr

pRopRrrLF.

TNTERESE

277

Pentru a ajunge acolo unde vi doriqi trebuie inai intii si ;tiqi unde vi aflaqi. Acesra esre primul pas in demersul dumneavoastri de a vi. lua viaga in propriile miini gi de a petrece mai mult tirnp ocupindu-vi de propriile interese. 2.

STABILITI_VA OBIECTIVE FINANCIARE: Fixaqi-vi un obiectiv financiar pe rermen lung in care si. precizati unde dorigi si. vi aflaqi la capitul celor cinci ani care urmeazi si un obiectiv pe termen scurt pe care si-l indeplinigi intr-un interval de 12luni. (Obiectivul financiar pe termen scurt este o punte cdtre reahzarea qelului fixat pentru cinci ani.) Stabiliqi-vi obiecrive care sunr realiste gi posibile.

A) in urmitoarele douisprezece luni: 1. Vreau si*mi reduc datoria cu --$ 2.Yreau si-mi sporesc fluxul monetar generat de active sau din venitul pasiv (venitul pasiv este cel cistigar firl munci fizicd depusi) cu pe luni.

--$urmitorii cinci ani B) Obiectivele rnele financiare pentru sunt:

Si-mi sporesc fluxul monetar generat de active cu $ pe luni. 2. Si degin acesre mijloace de investitie in coloana activelor (proprietagi imobiliare, acriuni, afaceri 1.

s.a.m.d.)

in

cadrul cursurilor mele, se intimpli adesea sa ii rog pc cursanqi sd-gi complerczepropriile declaratii financiare. in caztrI multora, aceste declaragii nu arati prea bine, intrucit au fost indrumali pe calea gregiti, ajungind si se preocupe dc intercscle altor oameni, in loc si-si vada de cele proprii.

C) Folosiqi-vi obiectivele pe rermen lung penrru a incepe de azi si vi dezvoltati declaralia de venit gi foaia de bilanl in urmi.torii cinci ani.

PRIMUL PAS: Cornpletaqi-vi declaralia financiar,i. Anr inclus ccva rniri jos modele de declaraqie de vcnit .si foaic clc bilang, a\sa c:Lnn apar ele si in jocul CASI'{f l.,OV/.

Acum, gtiind unde vi aflaqi din puncr de vedere financiar gi avi"nd obicctivc stabilite, trebuie sa preluaqi controlul fluxului clurnneavoastri rlc nlrrnerar, pentru ca gelurile fixate si poati fi rrtinsc.

1.

278

CloRnuur

IEIN

I:IlITHftT Obiectiv: Pencu

BANTLoR

a

vt

putea elibera din Cursa de Foareci

Pasiv trebuie dearoltat astfel fncAt str depSaeasci suma

ti a 4unge pe Pisa

totall

Rapidl, Venitul

a cheltuielilor

Dechnfe de venk

fitltttl'!trlisr.fl Persoana din dreapta du mneavoastti

Proorietiti imobiliare Flu< monear

Venit pasiv = (DobAndi * dividende * propriedfi imobiliare * Fluxul monear din afaceri) Venit total:

Flrx monetar

lmtea

nc caci.

Plata tmnnrmrrtr

rh

ri

mrrtn r erdii.

Plata datoriilor de oe

cirtile de credh:

Plaa bunurilor de consum: Ake chehuieli: Cheltuieli Dentru

intretineE Total cheltuieli:

Plata imonrmutului

banan Flux monear lunar:

CAPITOLUL 12

Pasul nr, 2: Prelud{i controlwl dswprd, ' fl**ulwi rnunAtar Mulqi dintre noi cred ci, doar producind rnai mulgi bani igi vor rezolva problemele financiare, dar, in majoritatea cazurrlor, acest lucru nu face altceva decit si agraveze situagia. Motivul principal pentru care oamenii au probleme financiare este acela cd, n-au fost niciodata inigiagi in gtiinqa managementului fluxului monetar" Au fost invigaqi si citeasci, si scrie, si conduci un automobil si sa inoate, dar nimeni nu le-a ardtat cum si-si gestioneze fluxul de numerar. itt acest context, in absenta acestor cunostinte, sfir;esc prin a avea dificultagi financiare, motiv pentru care incep si trudeasci ;i mai mult, crezind ci o sumi mai mare de bani le va rezolva problemele. Dupi cum spunea tatel meu cel bogat: ,,Nici togi banii din rceasti.lume nu rezolv|problerna, daci sursa ei este gest;onarea precari a fluxului monetar."

l)atarii la hrrnrrri de .6h{lm:

'4ptitudinea cea mai importantd Dupii cc v-aqi clccis si puneqi accennrl pe propriile interese, rrrnritorul p;rs in calit:rte dc director executiv al afacerii ,,Viata rurcn Slll," t'stt'rtt'r'le rlc: ir prcllra controlul fluxului dc rrurncrar. (c) I 998, CASHFLOW Technologies, lnc.

llstt' o s,rrcir',r .rlrlil',.rtor it', c,ici elrfc'l prorluc't:r'cr unor- sttrttc

rrr,ti

I 280 mari cle bani nu

Pesur Nn, 2r Pnarualr coNTRoLUL ASUIRA

C,,rnR,cNur BANTLoR

vi

existi toate ganselc sl vi sdriceasci, intrucit, de cele mai multe ori, oamenii se adincesc in datorii gi mai mari atunci cind prirnesc o marire de salariu. va imbognqi... de fapt,

Cine e mai inteligent bancherul?

-

FLUxULUT MoNETAR

281

Bilangul bincii al carei client sunteqi:

Bilantul bincii

Active I Pasive

dwmneaaoastrd sau

lpoteca

durnnavoastri

in

general, oamenii nu-gi completeaza din proprie iniqiativl in cel mai bun caz, er incearci, in fiecarc luni, si-gi echilibreze carneftrl de cecuri. Asadar, vi puteqi felicita, cici sunteti cu un pas inaintea majoritiqii colegilor dumncavoastri doar pentru ca v-aqi completat declaratia financiari qi v-agi stabilit nigte obiective. Din ipostaza de director executiv al propriei vieqi, putcqi invaqa si fiqi mai inteligent decat cei din jur, chiar mai inteligcnt decit bancherul dumneavoastri.. Majoritatea oamenilor ar spune ca pistrarea a doua seturi difer je de fige contabile este un lucru ilegal. in unele cazuri, aqs este. In realitate, insi, o persoani care inqelege pe deplin lumee finanqelor gtie ci intotdeauna trebuie si existe doui seturi de fiqe contabile. Odati ce gi dumneavoastri ve\i reabza acest lucrun veqi fi la fel de inteligent, daci nu chiar mai inteligent, decit bancherul. Mai jos este prezentat un exemplu de doua seturi de fige contabile perfect legale - a dumneavoastri. si a bancherului. In calitatea de director executiv al propriei vieqi, nu trebuie sI uitaqi niciodati cuvintele tatilui meu cel bogat care obignuia sI spuni: ,,Pasivele tale devin activele akcuiva." Apoi desena aceasti dtagrani simpli.: declaraqiile financiare.

Bilanqul dumneavoastri

Active

I Pasive

lpotec[

Din ipostaza de cirmuitor al propriei vieti, trebuie sa avegi mereu in minte ci toate pasivele gi datoriile dtrrnneavoastri devin activele altcuiva. Acestea sunt, de fapt, cclc doua seturi de fige contabile. Pentru orice intrare in coloana dumneavoastra de pasive ipoteca, imprumutul pentru masini, ?mprumutul pentru studii sau cartea de credit deveniqi angajatul celor carc v-au imprumutat banii. Cu alte cuvinte, trudiqi pe brinci pentru

-

-

a-i imbogiqii pe alqii.

Datorii

bwne

;i datorii rele

Tatal cel bogat mi-a atras atenqia ci existi doua tipuri de datorii unele bune gi altele rele. Spunea adesea: ,,Ori de cite ori datorezi bani cuiva, devii angajatul banilor acelei persoane. Daci te imprumuqi pe o perioada de 30 de ani, in tot acest interval vei fi un angajat, rar la finalul datoriei nu-qi va da nimeni niciun ceas de aur." Tatil cel bogat s-a irnprumutat gi el de citeva on, dar fdcea tot posibilul si nu fie persoana care plategte datoria. Ne-a explicat, mie gi fiului siu, ci datoria buni este cea pe care o plategte altcineva in contul tiu, pe cind cea rea este datoria pe care o plitegti tu insugi, cu sudoare si singe. De aceea ii pliceau lui atit de mult proprictagile de inchiriat. M-a incurajat si pe rnine sa cumpar astf cl dc pr oprictigi pentru cd ,,banca iti acorda imprumutul, dar c,c'l crrle, il l)lritc$tc cstc chiriasul".

282

Pesur Nn.2: PRgru.rtr coNTRoLUL AsupRA

C.toneNur BANILoR

Venitwri $ cbehrnieli Principiul celor doui seturi de fige contabile se aplici ntr numai activelor ;i pasivelor, ci gi veniturilor gi cheltuielilor. IJnrt dintre cele mai importante lecqii verbale primite de la tatil n.rctr cel bogat a fost urmitoarea: ,,Pentru fiecare parte componenti it activelor exista gi o parte a pasivelor, doar ci ele nu apar irr acela;i set de declaraqii financiare. Pentru fiecare cheltuial,r facuti existi gi un venit, dar,la fel, ele nu apar in acelagi set tlt' declaragii financiare."

Aceasta dragramd simpla

vi va face si inqelegeqi

mai birrt'

aceasti. lecqie:

Cel care plitegte

Cel care primegte plata

Aceasta este pistd financiard rapidd, dwmnearsoasird sinteli deja pe'ea Declaragia financiari

debitorului

de

Slujbi Mulqi oameni nu pot avarsa din punct de vedere financiar pcrr tru ci, in fiecare luni, au facturi de phtit. Luna de luni prirncs.'

iar

a

creditorului

Declaratie de venit

nl venit

Venit \ chelruieli

facruri la telefon, taxe, energie electrica, gaze, cdrgr de credit, ali mente qi aga mai departe. De douasprezece ori pe an, ii platesc nrli intii pe alqii gi abia apoi pe ei insigi, daca le-a mai ramas vreun btrrt' Drept urmare, majoritatea oamenilor incalca regula de attt' rt finanqelor personale, care este ,,Plitegte-te mai intii pe tine". Acesta este gi motir,'ul pentru care tatdl cel bogat sublirri,r importanga managementului fluxului monetar;i a dobindirii c'rr nosdnqelor financiare elementare. El spunea deseori: ,,Cei carc, tttt i;i pot conffola fluxul de nurnerar muncesc pentru cei carc pot."

\ I

Bilantul Active

4 '{

Cursa de soareci

cwrsa de ;oareci

Conceptul celor ,,doui scturi dc fiqc contabilc" p()xtc: fi lol.rsil cu eficienqi in vcderca urrci trtrri btrrrc irttclcqcri rr ,,Pistei lirrrtrr.:i.t

283

Declaraqia financiar i,

Declaraqia dumneavoastri

;i

MoNETAR

re rapide" gi a ,,Cursei de soareci". Existi felurite tipuri de piste financiare rapide. Diagrama de mai jos ilustreazitipulcel mai des folosit. Este vorba de pista dintre un creditor si un debitor. Ea este mult simplificati, dar daci vi facegi timp pentru a o analiza atent, mintea dumneavoastri va incepe si vadi ceea ce ochii nu pot vedea. Studiaqi-o gi veqi percepe relaqia dintre cei bogaqi si cei siraci, dintre cei care au gi cei care nu au, dintre cei care se imprumuti gi cei care imprumuti gi dintre cei care creeazi.locuri de munca si cei care cauti locuri de munca.

a

Pista financiard, rdpidL

FLUXULUT

ln

imprumut/ Linie de c:1.:lit

Pista

rapidi

accst 1)unct, crcditorul va spune : ,,Datoriti, imprumutului l)c carc l-a1i l'rit'rrt l,r rr,,',,rrrr d,rri sava ofcrirn posibilitatca altor

r 284

CennaNur BANILoR

vederea unificirii lor" sau ,,Nu agi vrea si vl deschideqi o linie de credit, in cazul in care, pe viitor, veqi avel nevoie de bani ?"

credite,

in

Cwnoa;te;i diferenpa! Calea pe care o iau banii intre cele doui seturi de fige contabilc este ceea ce tatil meu bogat numea ,,Pista financiari rapidi". Ee este, in acelagi timp, ,si ,,Cursa de goareci financtar6". Pentru cE una si existe, trebuie sa existe gi cealalta. Prin urmare, vor fi intot' deauna cel puqin doui declaraqii financia.e. intrebatea este: ,,Car€ dintre ele e a dumneavoastri ?" $i: ,,Pe care vi dorili si o aveqi?n

Iata de ce tatal meu cel bogat imi spunea mereu: ,,Cistigare* unor sume mai mari de bani nu iqi va rezolva problemele, atitl timp cit sursa lor este gestionarea precara a fluxului monetar" 9i ,,CJi car. inqeleg puteiea cifrelor financiare ii stlpinesc Pe cci care nu inteleg." De aceea, pasul numdrul doi spre gisirea pistei financiaro rapide este: ,,Preluafi controlul asupra fluxului monetar." ^Trebuie sa va opriqi gi si elaboriqi un plan prin intermediul ciruia si preluaqi controlul deprinderilor dumneavoastri d€ .orrrrr-rtolr. Minirnali za\r-v|, datoriile si pasivele' intindeli-vl cir v5" permite plapuma gi abia apoi incercali si ii nririqi lungimea. Daci aveqi nevoie de ajutor, apelaqi la un planificator financiar competent. El vi poate ajuta si concepeqi un plan prin intermediul ciruia si va imbunitiqiqi fluxul monetar gi oil incepegi si vi plitigi mai intii pe dumneavoastri.

Pagi de urrndt 1) Revizuigi-vi declaraqia

financiari cornpletatd in capitolul

anterior. 2) Identificagi cadranul din care vi generali veninrl, inccpind cu ziua de azi. 3) Hotirigi-vi asupra cadranului din care doriqi si vi gcrreraqi grosul venitului in urmitorii cinci ani. de monctar. 4) Demaraqi planul de ac{rninistrare a fluxului --.-_-.-

Pesur Nn. 2: Pnr,ruarr coNTRoLUL

ASIJpRA FLUXULUI MoNIITAR

285

A) Platigi-vi mai intii pe dumneavoastra. Puneqi deoparte un anurnit procentaj din fiecare salariu sau din fiecare sumi de bani pe care a primiqi din alte surse. Depuneqi acetti bani intr-un cont de economii, pentru viitoare investigii. Odati ce banii ajung in acel cont, nu intraqi NICIODATA in ci, atita timp cit nu inrcnqionati si facegi o investigie.

Felicitiri ! Tocmai ati inceput

sa

va gestionaqi fluxul de

numerar.

B) Concentragi-va atentia asupra reducerii datoriilor personale.

Iatd citeva sfaruri simple gi ugor de pus in practici pentru reducerea si anularea datoriei personale:

Sfatul nr. 1: Daci aveqi ci.rqi de credii cu pl;gi neefecruare... 1. Taiaqi-le gi aruncagi-ie la gunoi pe toate, cu excepqia a cel mult doua" 2. Orice surn5. noui. pe care o adaugagi acestor carduri rimase trebuie pl;tite in fiecare lun5.. Nu va mai creaqi alte datorii pe termen lung.

Sfatul nr.2: Producegi 150-200 de dolari suplimentari in fiecare lunI. Acum, avind in vedere ca dispuneqi de mai multe cuno$tin{e financiare decit in tre-

cut, aceasta sarcini n-ar trebui si fie greu de indeplinit. Daci nu ve[i reugi sI generagi ace$ri bani in plus, sansele dumneavoastri de a atinge libertatea financiari ar putea rimine doar la stadiul de vis. Sfatul nr. 3: Folosigi cei 150-2OO de dolari suplimentari pentru plata lunar| a datoriei de pe O SINGURA carte de credit. Vegi pliti, ast{el, suma minirni PLUS 150-200 de dolari. Achitaqi intotdeauna doar suma minimi datorati

pc cclclalte cirqi de credit. Deseori, oarnenii irrcc'rrlcrr si platcascri in ficcarc lurra plrfin pcstc

r 286

Ceone.Nur- BANILoR

suma minirni pentru fiecare carte de credit. Rezultatul e acela ci datoriil e p^r si devinl vegnice,

riminind

toate neachitate.

Sfatul nr.4: Odati ce datoria de pe primul card este anulati, folosiqi suma totali" pe care o plateagi lunar in contul acestei datorii pentru reducerea datoriei de pe urmitorul card. Prin urmare, veqi pliti suma minimi datorati pe cel de-al doilea card PLUS suma respectivi.

Aplicaqi acest procedeu asupra tuturor cirgilor de credit rimase, dar gi asupra celorlalte carduri de consumator pe care le mai aveqi. Dupi fiecare datorie anulat6, folosiqi suma totala pe care o pliteaqi in contul acelei datorii alaturi de suma minima ce trebuie plititi in cazul creditului urmitor. Pe misuri ce achitagi fiecare datorie, suma totali plititi pentru cea urmitoare va fi intotdeauna mai mare. Sfatul nr. 5: Odati ce datoriile de pe toate cargile de credit gi cele de consumator sunt achitate, continuaqi sil folosigi acelagi procedeu gi in privinqa imprumuturilor pentru automobil gi casi.

Daci

veqi urma acest model, vegi

fi uimit si vi

dagi seama cit de mic este intervalul de dmp necesar pentru a vi elibera de toate datoriile. lir general, oamenii ar putea si-gi achite toate datoriile in 5-7 ani. Sfatul nr.6: Acum ci suntegi eliberat de toate datoriile, luaqi suma lunari pe care o pliteaqi in contul ultimei datorii gi pistraqi-o pentru investiqii. Construigi-va coloana de active. Iatd, i

cit de simplu

este.

CAPITOI-UL

13

Paswl nr, 3: C wno dstere d diferyen{ei

dinire rcsc ,r, riscant Adeseori aud oameni spunind: ,,Investiqiile sunt riscante." Nu sunt de acord cu ei. Eu as spune, in schimb: ,,A fi ignorant e riscant." Ce tnseamnd managementwl adeeuat

fltaului monetar?

Gestionarea adecvati a fluxului monetar incepe cu identificarea diferentei dintre active gi pasive... nu cu definiqia pe care o

di bancherul dumneavoastri. Diagrama de mai jos ilustreazi situagia unui individ de 45 de ani, care gi-a administrat fluxul de numerar aga cum rebuie.

Declarafie de venit

Slujbi

J\t cren${

\,1 Bilapf A.fir"

Pasive

t 288

CeoRlNur

Pesur Nn.3: CuruongrEnrA

BANrrr-oR

Am fotrosit virsta de 45 de ani pentru ci se afli inrre ccr tlc 25 d,e ani, cind o persoani medie incepe si munceasca, gi ccrr rlt. 65 de ani, la care cei mai rnulgi se gindesc sa se pensionezc. l,,r virsta cle 45 de ani, daca si-au gestionat in mod adecvat fluxul tlr. nurnerar, oarnenii ar trebui sa dispuni de o coioana de activt. mai lungi decit cea de pasive" Diagrarna de mai sus reprezinti tabloul financiar al celor <':'rr,, isi asumi riscuri, ti,ra a duce insi un stil de viaqa riscant. Ei fac parte din acel grup superior al societaqii care reprczirr A \Aa/o din populaqie. Daca ar face ceea ce fac resftrl oamerril.,r (90%), adici si-gi administreze in mod eronat fluxul monctlr \r s5. nu cunoasci diferenta dintre active si pasive, situaqi,r l,rr financiara, la virsta de 45 de ani, ar arita asa:

Slujbi

Bilant

Aceqtia sunt cei pc cafe ii auzim cel mai des spurrirrrl: ,,Investitiile sunt riscante." In cazul lor, afirmaqia este adcvir rrt,r nu pentru ca investigiile ar fi riscante. Ceea ce c riscrrrrt -estedar lipsa instruirii formale gi a cunogtinteior financiare.

Cuno;tin{ele financiare

In Tatd bogat, tatd sdrac arn povcstit curn t:rt:rl ccl lrog;rt m-a indemnat si dcvirr bir-rc instruit in dorrrc'rriLrl l'inrrrrtclor.

DTFERENTET DTNTRE Rrsc sr

RrscANT

289

A fi un bun cunoscitor al acestui domeniu inseamni a gtii sa privesti cifrele cu propriii ochi, firi a uita insi ci mintea, antrenati in acest sens, este cea care i1i indici direcqia in care se indreapti fluxul monetar. Tatil cel bogat obignuia si spuni: ,,A cunoaste direcqia in care se deruleaza fluxul de numerar e totul." Prin urrnare, o casi poate fi considerat; parte din active sau pasive in functie de direcgia in care merge fluxul monetar. Daci banii curg direct in buzunarul dumneavoastri, atunci ea este un activ, dar daci banii ies din buzunar, atunci ea face parte din pasive.

Int eli gen{a fin anciard

Tatil cel bogat avea mai multe definiqii pentru ,,inteligenqa financiartr", cum ar fi, de pildi, ,,abilitatea de a converti banii sau rnunca in active care genereazd,ilux monetar". Una dintre definiqiile sale favorite era, insi, prezentate sub forma unei intrebiri: ,,Cine e mai degtept ? Tu sau banii tii ?" Pentru tatil meu cel bogat, ideea de a-qi petrece toati via{a muncind din greu pentru bani, doar pentru a-i vedea dispS.rind la fel de repede precum au venit, nu este un semn de mare inteligenqa. Poate ar fi bine sa revedegi cele trei modele de flux monetar celor siraci, al celor din clasa mijlocie Ei al celor -agaal cum bogaqi sunt ele prezentate in capitolul 10 gi si vi arnintigi ci o persoani bogati isi axeazd eforturile pe achiziqionarea de active, nicidecum pe truda. Din cauza lipsei inteligenqei financiare, mulqi dintre cei cu studii superioare se pun singuri in poziqii de mare risc financiar.

Tatil meu cel bogat numea asta ,,linie rogie

financiard", referindu-se la faptul cd veniturile si cheltuielile unei persoane se afli.la aproape acelagi nivel in fiecare luni. Este vorba de oamenr care se aga\e cu disperare de siguranla unui loc de munci si carc sunt incapabili sa se schimbe odata cu situaqia economici, distruginclu-si sinatatea din carrza stresului gi a ingrijorerilor. Strrrt rrccie;i oamcni carc spun: ,,Afacerile si investiqiilc surrt risr':trttt'."

lut

Celn,rNut

BANILoR

Dupi pirerea mea, a{acerile gi investigiile nu sunt deloc riscante. Dar a nu fi educat din punct de vedere financiar este, intr-adevir, riscant. La fel de riscant e gi atunci cind egti dezin' format, tar a te baza pe,,o slujbi siguri 9i stabili" este cel mai mare risc pe care si-l poate asuma cineva. Achiziqionarea unor bunuri care devin active nu este riscanti, pe cind cumpirarea unor pasive despre care cineva qi-a spus ci sunt active este- A-1i urm;ii propriile interese nu este urlucru riscant. in schimb, a avea grijd de intereseie altcuiva gi a-i pliti mai intii pe algii estc cu adevirat riscant. Agadar, pasul nr. 3 se relerd la cunoagterea diferenqei dintre risc gi riscant. Pagi de utmat

propriile dumneavoastrd cuvinte. a) A vi baza pe un salariu vi se pare riscant ? b) A avea datorii pe care si le plitiqi in fiecare luna vi

CAPITOLUL

14

Pasul nr. 4: Decideti ce tiq de investitor vd d,oriqi sfr,fifi

1. Definiqi riscul cu

sc

pare riscant ? c) A deqine active carevd. aduc, luni de luna, bani in buzunar vi se pare riscant ? d) A va aloca timp in vederea instruirii in domeniul finanqelor vi se pare riscant ? e) A vi aloca timp in vederea inviqirii diferitelor tipuri dc investiqii vi se pare riscant ?

in fiecare siptimini, cinci ore din timpul dumneavoastri pentru a pune in practici una sau mai multc

2. Dedicagi,

dintre urmitoarele sarcini : a) Citiqi pagina de afaceri din zrarul preferat gi Wall Street Jowrnal. b) Ascultaqi ;tirile financiare la televizor sau radio. c) Ascultagi materiale audio educagionale referitoare la investiqii si instruire financiari. d) Citigi reviste sau buletine financiare. e)Jucaqi CASHFLOW.

V-ati intrebat vreodati de ce unii investitori fac mai mulgi bani cu mult mai puqine riscuri decit ceilalqi ? Majoritatea oamenilor se confrunta cu dificultnli financiare pentru ci eviti si se implice in lumea banilor. Unul dintre cele mai importante secrete pe care tatd.l meu cel bogat mi le-a dezviluit a fost acesta: ,,Dacd" vrei sa te imbogagegti rapid, implica-te in problemele financiare cu greutate." In prima parte a cirqii am prezentat cele gapte niveluri de investitori. Ag dori acum si mai adaug o distincgie care definegte trei mari categorii de investitori: Tipul A: Investitorii care cauti problemele. Tipul B: Investitorii care cauti rispunsurile. Tipul C: Investitorii marca Sgt. Schultz: uEu nu gtiu nimic."

Investitorii de tip C Sergentul Schultz este adorabilul personaj din serialul de televiziune Hogan's Heroes. in film, sergentul Schultz, gardian intr*un lagir german pentru prizonieri de rizboi, gtie ci deginuqii incearci sI evadeze sau si saboteze operaqiunile de rizboi ale ncmqilor.

;r 292

Pasur Nn.4: DEctonq c[,

Caon,rruur BAMLoR

Cind i;i da seama c; ceva este in ncregula, Schultz nu sL)Lrr-r(' decit: ,,Eu nu gtiu nimic." Sunt mulgi oameni care, atunci cinrl ir i'

i .t:'

t*

il

I

vine vorba de investiqii, adopta aceeasi atitudine. Pot investitorii marca Sgt. Schultz si se imbogageascii ? Raspunsul este afirmativ. Dar doar daci obqin o slujba in cadntl guvernului federal, se cisitoresc cu o persoani bogati satr cigtigi la loterie.

Investitorii de tip B Investitorii de tip B pun adeseori intrebiri de genul: ,,in .e imi recomandaqi sI investesc ?" ,,Credeqi ci ar trebui si cumpar proprietagi imobiliare ,,Ce fonduri mutuale ar fi bune pentru mine ?"

?"

,,Am discutat cu agentul rneu de bursa si mi-a recoma.ndat diversific. E bine ?" ,,Paringii mi-au dat citeva ac[iuni. Sa le vind sau nu ?"

sri

Investitorii de tip B ar trebui sa ia legitura cu rnai mulgi pla nificatori financiari, sa-l aleaga pe cel pe care il consideri cel rn,ri bun gi sa ii urmeze sfaturile. Planificatorii financiari, daci surtt pricepugi, vi pot pune la dispozigie cunogtinqe tehnice excelcnlt' qi vi pot ajuta sa elaboraqi o strategie financiara pentru toatir vta\a.

i

Motivul pentru care nu ofer sfaturi financiarc in carqile nrclr' este acela ca ftecare persoana are o situatie financiara difcrita. Un planificator financiar poate evalua cel mai bine poziqia clturr neavoastri actuall., urmind ca apoi si vi ar:ate cum putcqi dcvcn i un investitor de nivel4. O precrzare interesanti: nu de puqine ori, am constiltrlt. ('.1 mulgi ,,A" gi ,,L" bine plnti{ se incadreazi in tipul B dc in''rcsti tor, intrucit au prea pu{in timp la dispozigie pcntru a citrt.r oportunitaqi de investitii. Fiind mereu foarte ocuprrti, rr-rrrr tirrrlt nici pentr-u a se educa in partea dreapta a Cadranu/rzi. irr rrccsr context, ei cauta ri.spunsuri in locul cunostirrqclor. l)c :rcc(:il, acest grup cumpiri, adcsca, c:cc:r c:c invcstitor-i i
TIP DE INvESTIToR vA

DoRIU sA

nJr

293

,,investigii cu arninuntul", adici investigii care sunt vindute, la pachet, maselor. a

trnaestitorii de tip A Investitorii de tip A cauti problemele financiare. Mai exact, ei cauti problemele c^Ltzate de cei care se confrunti cu dificulti.qi financiare. Investitorii care se pricep la rezolvarea problemelor se a$teapti si oblind profituri de la 25"/" la infinit. Ei sunt investitori tipici de nivel5 sau 6, care dispun de cunogtinqe solide in domeniu. Au la indemini aptitudinile necesare pentru a obgine succesul atit in rpostaza de om de afaceri, cit gi in cea de investitor, folosindu-gi aceste calitagi pentru a rezolva problemele cauzate de cei care duc lipsi de ele. Si luim exemplul meu. Cind am inceput si investesc, am ciutat doar mici apartamente gi case atre ciror ipoteci fuseseri prescrise. Am inceput cu probleme de 18 OOO de dolari, create de investitori care nu-si gestionaseri bine fluxul monetar gi rimi-

fira bani. Dupi ciqiva ani, eram inca in ciutarea problemelor, doar ci cifrele se mirisera. ln urmi cu trei ani, m-am implicat in seseri

cumpirarea unei companii rniniere din Peru, in valoare de 30 de rnilioane de dolari. Chiar daci problema gi cifrele erau mai mari, procesul a fost acelaqi.

Crry,y rdptda

ajwnge(i mai. repede pe pista financiarii

Ideea e si incepeqi cu afaceri mici gi sd invaqali si rezolvaqi problemeie financiare. Astfel, pe misuri ce ve{i deveni tot mai priceput in solugionarea lor, veqi incepe si acumulaqi averi uriage. Pentru cei care vor si achizigioneze active intr-un ritm accelerat, subliniez lnca o dati necesitatea invagirii deprinderilor prevazutc de cadranele ,,P" li .I". Le recomand si invcge mai intii cunr sc construiegte o afacere, intrucat accst Proces fur niz.c trz,tr o c' x pcricn qi cdu caqio nali vitala, imbunatigcgtc calitiqilc: pcrsorr,rl.', ,rrigrrrri fluxul lrlonctar carc atcnucaza ilrrpactul

1 294

flucruaqiilor negative ale pieqei si pune mai mult timp liber la dispozigie. Numai cu ajutorul fluxului monetar generat de propria afacere am avut timp liber pentru a cduta problerne financiare de rezolvaL Pute;i

in

Plsur uR. 4: DEcnap

Cetn.rruul BANILoR

fi wn investitor de toate tipurile ?

realitate, eu operez din ipostaza unui investitor de toatc tipurile. Cind vine vorba de fonduri mutuale sau acliuni' sunt sergenrul Schultz, adica un investitor de tip C. Cind sunt intrcbat ,,Ce fonduri mutuale imi recomandaqi ?" sau ,,Ce acqiuni cumpirati ?", mi transform in sergentul Schultz gi rispuncl: ,,Nu gtiu nimic." Deqin citeva fonduri mutuale, dar nu petrec prea mult timp studiindu-le. Pot obqine rezultate mult mai bune cu aparta mentele decit cu fondurile mele mutuale. Ca investitor de tip 13, caut rispunsuri profesioniste pentru problemele financiare. Ccr sfatul planificatorilor financiari, agengilor de bursi, bancherilor' ;i agenqilor de proprietaqi imobiliare. Daci sunt pricepugi, acegti profesionigti imi ofera o mulqime de informatii pe care eu pcrsonal n-am timp sa le obqin. Ei sunt intotdeauna la curent cu cc se intimpla pe piaqi gi, nu ma indoiesc, mult mai bine informali in privinta modificirilor care apar in legislaqie si in diversc' domenii. Sfaturile primite din partea planificatorului financiar sunt nepretuite, pur gi simplu pentru ca gtie totul despre obligagiilc legale, testamente si asigurari, mult mai bine decit voi qti eu vrcodati. Toati lumea ar trebui si aibi o strategie pe termen lung gi de aceea a fost creati. profesia de planificator financiar. Actul de a investi inseamna mai mult decit simplele activitaqi dr' cumpirare qivA,nzare. Existi situaqii in care gi eu imi ofer banii altor investitori pcrr tru a face investiqii in locul meu. Cu alte cuvinte, gtiu investitoli de nivel 5 gi 6 care cauti parteneri pentru invcstiqiile lor. [".stc' vorba de oameni pe care ii cunosc si in care am incrcdcrc. I)acii se decid si investeasci intr-un domcniu clc,sprc carc ctr nu stitt nimic, precum caselc cu chiric micii sau nrlrilc clidiri rlc, bit-,rttr i,

cE TIP DE INVEsrlroR vA

lontp

sA

Etlt

295

le-ag putea pune la dispozigie banii mei, pentru ci gtiu ci sunt buni la ceea ce fac gi pentru ci am incredere in cunogtinqele lor.

De ce trebwie sd tncepeyi repede Unul dintre motivele primordiale pentru care le recornand oamenilor sa-gi gaseasci repede pista financiard' rapida 9i sa sc gindeasci serios la imbogiqire este acela cd,in America: precum in majoritatea celorlalte state, existi doui seturi de reguli, unul pentru cei bogagi gi unul pentru restul lumii. Multe legi sunt tocmai impotriva celor care au rimas pringi in cursa de "dopt"t. goareci. in lumea afacerilor gi a investiqiilor, care mie imi este cea mai familiari, constat cu multi uimire cit de Puqine gtiu cei din clasa de mijloc despre destinalia banilor pe care ii platesc sub forma impozitelor. Cu toate ci o parte din banii aiunEi in vistieria statului servesc multe cauze nobile, scutirile de taxc, stimulentele ;i recompensele ajung, in marea lor majoritate, la cei bogaqi... toate in circa celor din clasa de mijloc, care platesc pentru ele. De exemplu, crrza caselor cu chirii mici reprezinti o problemi acuta in America gi o temi politici foarte fierbintc. Pentru rezolvarea acestei probleme, municipalitatea, statul ;i guvernul federal ofera credite substanqiale pentru taxe, deduccri de la impozite gi chirii subvenqionate celor care finanteazi 9i construiesc astfel de locuinqe. Pentru ci sunt la curent cu legislatia, oamenii de afaceri gi constructorii se imbogiqesc, in tirnp ce

pletitorii de taxe le subvenqioneazi. investiqiile. De ce nu este corect

Prin urmare, nu numai ci cei din partea stinga a Cadranwlui plitesc mai mulqi bani sub forma impozitului pe venit, dar nici tru pot participa la investigiile care benefrciazi de avantajc fiscale. Aceasti situaqie poate fi una dintre surselc ztcalci: ,,batr l,t ban tragc". $tiu cri t'stt'itrcot'cct;i inqelcg pttr"rc:tlll dc vcclcrc ll arttbc,lr.tr prlrqi. Arrr irrtiilrrit .,,ttttt'rti c:tl-c rlu pr()tcstirt ;t rru trinris scri.s,rl i

T 295

CaoRarvur IIAMLoR

P.csur Nn. 4:

redactorului-gef al zrarulur preferat. Unii incearca sd schimbe sistemul implicindu-se in viaqa politica. Eu zic ca cel mai sinr. plu ar fi ca fiecare si-gi urmareasci propriile interese, si prcil controlul propriului flux monetar, s5-si gaseasci pista financi,r ra rapidi si sa se imbogateasca. Parerea mea e ca e mult mai usor si te schimbi pe tine insugi decit si schimbi un inrreg sisrcnr politic.

Problemele dwc la opartwnitdgi Cu mai mulqi ani in urmi, tatal meu cel bogat m-a incurajrr si-mi dezvolt aptitudinile de om de afaceri si investitor. Legat de acest sfat, mi-a mai spus un lucru: ,,Dupi aceea, invata si

rezolvi probleme." Ani de zile, numai asra am ficut. Am rezolvat probleme clc afaceri si probleme de investigii. Unii prefera sa le spunii provociri, dar mie imi place si le numesc probleme, intrucir asta

ti sunt, in mare parte.

Cred ca oamenilor le place mai mult cuvintul ,,provocarc" decit ,,probleme" pentru ca au impresia ci prirnul cuvint sun:i mar pozit: decit celalalt. Pentru rnine, insa, cuvintul ,,probleme" are un inteles pozitiv, intrucit gtiu ca in centrul fiecarc:i probleme se afla o ,,oportunitate" - adici tocrnai lucrul dupri care alearga toqi investitorii adevarati. $i, cu fiecare problcrlri financiara sau de afaceri pe care o abordez, indiferent daci o rezolv sau nu, invaq ceva nou. intotdeauna dobindcsc cuno$tin{e noi, de la cele de natura financiara pina la cele despn. marketing, angajaqr sau afaceri legale" Deseori ajung si cunr>sc oamenl care se transformi in active neprequite in proiectcl<. viitoare. Mulqi dintre ei imi devin prieteni de-o viagi, ceea c(' reprezintd, un bonus inestimabil. Gdsiqi-ad pista rdpidd Agadar, daci doriqi cu adevirat incepegi cu: 1. Urmarirca pr:lpriilor iutcrcsc.

sa"

vri 1;isiti pisr,r llpirlri,

Drcrnen cl rrp DE TNVESTIToR vA oonlTr

sA r.rTr

2. Preluarea controlului asupra propriului flux monetar. 3. Cunoagterea diferenqei dintre risc gi riscant. 4. Cunoagterea diferentelor dintre investitorii de tip A, B si C (acgionind din poziqta fiecaruia).

Pentru a ajunge pe pista frnanctard" rapidi, trebuie sa deveniri expert in rezolvarea anumitor tipuri de probleme" Nu ,,diversificati", aga cum sunt sfituigi cei care se rezumd sa fie doar investitori de tip B. Specializati-va in rezolvarea unui singur gen de probleme si oamenii va vor oferii banii pe care ii deqin pentru a-i investi in locul lor. Apoi, daci vi veti dovedi miiestria ;i vefi deveni de incredere, ]/eqi ajunge intr-un tirnp mult rnai sculr pe propria pisti financiara rapid a. Iata citeva exemple: Bill Gates este expert in rezolvarea problemelor cle marketing in sfera produselor software. Este atit de bun la ceea ce face, incit guvernul federai a inceput si-l vineze. Donalcl Trump este expert in rezolvarea prcblemelor pe piaga proprietatilor imobiliare. \ilarren Buffett esue neintrccut in rezolvarcl problemelor din domeniul afacerilor gi al burser, cCe;l rre i. i'rc, mite si cumpere ac"i'rni valor
l' P:r''t.''r.'''iet [rr i.vet invcstitii pclttru ilvt'stit6rii-intliyi.lrrrli lrpg.rri r:rg ..lc pcrltrLl irrvcstitrr.ii instituqiorrali. Sprc clcoscbirc dc f,rrrdulilc clcselrisc rl,' ilrvcstilii olrisrtttit,', irrvcstiti;r nrirrirrri irrtr-urr ,rstfcl
r 298

CaoR,qwur

BANTLOR

investitor de tip B, ceea ce presupune si*mi las banii in grija celor care au un palmares excelent in sfera lor de actiyitate. Obiectivul pe care il urmiresc intotdeauna este acela de a*rrti vedea de propriile interese. Cu toate ci eu gi soqia nlea por ticipam la diverse acliuni caritabile gi ii ajutim pe algii in efor turile 1or, nu pierdem niciodati. din vedere importanqa princi piului de a ne concentra pe propriile treburi gi de a ne extintlc mereu coloana de active. Prin urmare, pentru a vi irnbogiqi rapid, dezvoltagi-vi apti tudinile necesare oamenilor de afaceri gi investitorilor, dup;i care implicaqi-vi in rezolvarea marilor probleme... caci in adirr cul acestor probleme saligluiesc oportunitigi financiare colosalc, Acesta este $i motivul pentru care recomand si devenigi ntrri intii un ,,P" gi abia apoi un ,,I". Daci vi specializaqi irr rezolvarea problemelor de afaceri, vegi dispune de un flux m.'r netar care va depigi cu mult cheltuielile, in timp ce cuno$tinqclc din domeniu va vor ajuta si devenigi un investitor inteligent. Nrr e prima oari cind spun acest lucru, dar meriti repetat: Mulqi sc reped spre cadranul ,,I" in speranta ci investigiile le vor rez,olv,t problemele financiare. in majoritateacazurrlor, acest lucru nu st: intimpli. Atita timp cit nu sunt proprietari ai unor afaccri solide, investiqiile nu fac altceva decit si le agraveze dificultiqilc financiare. Problemele financiare pot fi gasite la orice pas. De fapt, existl una chiar dupl colq, care asteapta si o identificaqi gi si o rezolvali,

Pa;i de urmdt Instrwi;i-zt d tn domeniwl ina estigiilor :

inci o datd,,vdrecomand sa deveniqi competent ca invc.stitor' de nivel 4 gi abia apoi si incercagi si facegi pasul catrc rrivclul

I

I

5 sau 6. incepegi cu investiqii mici si instruigi-vi constant in rccst domeniu. indepliniqi in fiecare siptimini ccl puqin cl<.lui rlirrtr"c urrttit toarelc sarcini:

Pasur Nn. 4: DEclnrtt cE

TtP DE INvESTITOR vA

DoRlrl sA l'll

l

1. Participagi la seminarii sau cursuri pe probleme financiare. (Consider ci o mare parte din succesul meu se datoteazd

unui curs despre proprietaqile imobiliare la care am Participat in tinerege si care m-a costat 385 de dolari. De-a lungul anilor, el mi-a adus milioane de dolari, caci m-a inviqat si trec la acqiune.) 2. Cautaliin zonain care locuiqi proprietiqi cu anuntul ,,De vinzare" in faga. in fiecare siptimina, sullali trei-patru persoane dintre cele care au Pus anunqul si rugagi-le sa va ofe.e detalii despre proprietate- Puneqi intrcbiri de genul: ,,Este o proprietate de investiqii ?" Iar daci raspunsul este afirmativ, intrebali: Este inchiriatl,? Cit este chiria in prezent? Care este rata ei de neocupare ? Care este chiria medie in zoni ? Care sunt costurile de intreginere ? Exista lucriri de intreginerc intl.rziate? Le va finanga proprietarul ? Care sunt condiliile financiare ? Obignuigi-va sa calculaqi fluxul monetar lunar pentru fiecare proprietate, dupa care analizagi-vi socotelile impreuni cu agenqii care vind acele proprietigi pentru a vedea dacd, atr ornis ceva. Fiecare proprietate este un sistem unic de afacere gi ar trebui considerati ca atare. 3. intilniqi-va cu ciqiva agenti de bursi gi qineqi minte care sunt companiile ale ciror ac[iuni le recomand;. Apoi interesagi-vi de aceste companii fie la biblioteci, fie pe Internet. Contactaqi-le prin telefon gi cereqi-le rapoartele anuale.

4. Abonaqi-va

la buletinele de investiqii gi srudiaqi-le cu

atenqie.

5. Continuati si citigi, si ascultali materiale andio, sa viz.ionft{i cirs('t(' vidco ec{ucative, sa urmariqi ernisiunilc firrarrci,t' rc rl,' l,r rclt'vizittrtc ;i si jucaqi CAS'Illrl,OW.

300

Ceon.rNur

BANTLoR

Instruipi-od tn domeniul afacerilor :

intilniqi-vi cu ciqiva agenqi de vinziri din sfera af pentnr a afla ce se poate cumpira in zona. E uimitor termeni specifici pute{i inviqa doar punind intrebiri ;l ascultind. 2. P*rticipaqi la un seminar despre marketingul in reqea pen. tru a inqelege cum funcqioneazi sistemul acestui tip dr afacere. (Vd recomand si cercetaqi cel putin trei companil diferite de marketing in retea.) 3. Participati la intruniri unde se dezbat oporrunitiqile dc afaceri sau la tirguri de af.acerr pentru a afla ce fel de fran. crze sau sisteme de afaceri sunt disponibile in zona in car! f.

CAPITOLUL 1'

Pasul nr. 5: Apelayi la sfaturile

unor mentan

locuiqi. 4. Abonaqi-vi

la ztarele

Ei

revistele de afaceri.

Cine vi poate indruma in locurile in care nu aqi mai fost niciodati ? Mentorul e persoana care v5. poate spune ce e important 9i ce nu.

Mentorii ne spun

ce este

important

Mai jos vd prezint modelul de evaluare utilizat in jocul meu educativ CASHFLO'W. L-am creat in ideea de a prelua rolul unui mentor, intrucit ii invaqi pe oameni si glndeasci a;a cum o fdcea tatdl meu cel bogat ;i evidenqi azd ceea ce el credea ci este important. Tatil meu cu studii superioare, dar s6rac, credea ci important e si ai o slujbi bine plititi 9i ci ia fel de important e si-gi cumperi casa visurilor. Credea de asemenea cd e imperios necesar ca facrurile si fie achitate inainte de orice gi ci oamenii trebtrie si se intindi atit cit le permite plapuma.

t' 302

CaoRaruur BANILoR

I@

t.

Pnsur l.n. 5: Apgt.,cTt LA

rna{:t!r

obiectiv: Pentru a \d putea eliben din curea de soareci si a aiunge pe pista Rapidtr, venitul pastv trebuie dezwltat astfel lncet se depqeucl suma total[ a cheltuielilor Declaratie de venit

Rl+t?! I!:tH!frt Persoana di n dreapta dumneavoastrd

Dividende

Venit pasiv

Proorietiti imobiliare

Fhrr

manar

Fluxul monetar din afaceri)

Venit pasiv Tatil cel bogat m-a

Venit total:

invitat ci, pentru cei care doresc

(Dobindi * diVdende * propriedf imobiliare *

Afaceri

Flux monetar

sa se

imbogitem.d, acestea sunt zonele importante.

looteca oe casi: Plata

-tu-t

SFATURILE uNoR MENT0RI

Tatal cel bogat m-a ?nvagat si mi concentrez Pe venitul Pasrv gi si-mi aloc suficient timp pentru a achiztqiona activele care gerrereazd un astfel de venit sau unul tezidual pe termen lung' Nu credea ci oamenii trebuie si se intindS' doar atit clt le permite plapuma. El ne spunea, mie gi fiului sdu, asa: ,,in loc sa vi ?ntindegi doar cit vi permite plapuma, incercaqi sa facegi rost de o plapumi mai mare." ltt acest sens, ne recomanda si ne axarn pe extinderea coloanei de active si pe cresterea venituiui pasiv din acumularile de capital, dividende, venitul rezrdual drn afaceri gi banii obqinuqi din chirii. Ambii ta{i mi-au fost mentori puternici in perioada maturrzdrti. Faptul ci am ales sa rLrmez drumul financiar recomandat de tatal cel bogat nu a estompat in niciun fel irnpactul pe care tatal cel erudit, dar sirac, l-a avut asupra rnea. N-ag fi putut fi cel care sunt astdzr daci n-aq fi fost puternic infiuenqat de aceqti doi oameni.

tmorumutului mntru studii:

Plata matinii: Plata datoriilor de pe

cirgle de credit:

Modele inaerse

Plata bunurilor de consum:

Alte cheltuieli: Chehuieli pentru lntrEinerea copilului: Plata

Toal cheltuieli:

imprumutului bancar: Flux monetar lunar: (Salariu)

Foaie de bilant

t

Aga cum existi mentori care pot fi modele demne de urmat, tot a$a existi persoane care sunt modele inverse, al ciror exemplu nu ar trebui si-l urmim. in majoritate^ cazurilor, dispunem de amindoui. De exemplu, am un prieten care a ficut de-a lungul viegii peste 8OO de milioane de dolari. Astizi, cind scriu aceasti carte' este in sapi de lemn. Unii amici mi intreabi de ce imi mai pierd timpul cu el. Raspunsul e cd prietenul la care ma refer este atat un model demn de urmat, cit gi unul inversat. Pot invaqa din ambele parqi, din ambele rnodele pe care le reprezinta.

Modele spiritwale Ambii mei I

I

taqi erau persoane credincioasc, dar

cind

sc plrrrc:l

problcma b,rnilor gi a crcdingci, avcau punctc dc vcclcrc cliltcr itc. lri intcrpr <:trru, (lc pildi, cx;rrcsi,r ,,iubircr clc ,rrginli cstc sr'lrsir tutur()r' r..'l<'1, 'r " 'rrr rrto
r ri

!

304

Cnon1pur BAMr.oR

Pnsul Nn. 5: Apr.len LA SFATURILE uNoR

l

Tatil meu cu studii superioare, dar sdrac, era de pirere

(.il

dorinqa de a avea bani mulqi sau de a-qi imbunitiqi situaqia fi'''. ciard era gresiti. cealalti parte, tatll cel bogat didea acestui proverb o se rn _De nificaqie cu totul diferiti. El considera ca fiind lucruri gresite tentatia, licomia si ignoranta financiara. Cu alte cuvinte, tatil cel bogat nu vedea nimic riu in a av(,rl bani. Nu considera banul ca fiind ,,ochiul dracului". in schimh, era de pirere ci a munci toatevia\a ca un sctrav al banilor cst.. intr-adevir un riu, aga cum este si faptul de a fi robul financi'r al datoriilor personale. Tatil cel bogat obisnuia si converreasci invititura religioasii in lecqii financiare. As vrea si vi impartigesc acum una dinrlt. aceste lccqii.

MENTORI

Vedem oameni care se angajeaza sa pli.teasca datorii uriaqe pentru a-gi putea cumpira o casi, *obih, haine, vacante gi ma;ini, intrucit nu pot qine sub control acel sentiment uman numit ,,tentatie". Astizi, oamenii muncesc din ce in ce mai intens pentru a cigtiga bani cu care sa-gi c'mpere bunuri pe care le co'sideri active. Deprinderile lor de corrsumarori nu le vor uja niciodati posibilitatea d,e a achrziqiona active adevirare. Apoi, indicind coloana activelor, spunea: ,$i ne izbivegte de cel rau."

Pwterea ispitei

Tatil cel bogat

credea

ci indivizii

care muncesc pe brinci,

care au datorii cronice si care triiesc depigindu-gi mijloacelc dc

trai sunt modele negarive pentru copiii lor. Conform opinici

sale, acegtia sunt nu numai modele negative, ci gi oameni care ,c

afundi in datorii din catza faptului ca cedeazdinf.ataispitei ;i * licomiei. Deseori, desena o diagrami aseminitoare celei de rnai jos:

i I

Apoi, indicind coloana pasivelor, spunea: .$i nu nc ducc 1-,t. noi in ispiti." Tatil cel bogat avea convin gerea cd multe probleme finarrci,r re provin din dorinqa de a poseda lucruri cu valoarc 'cius.rlr nati. Cind au aparut cirgile de credit, a prcv:izut ci rrrili.rrrrc rlt. Persoane se vor afunda in clatorii clrc lc v()r c()utr.()lrr tolt:i vi.r(;r.

Acesta era felul tati.lui cel bogat de a spune cr ami.'area gratificirii (semn de inteligengi emogionalii urmirirea proprillor interese gi construirea coloanei activelor vi vor *jut",in primul rind, si evitaqi degradarea spirimlui, cauzatd. de'obicei j" ,.rr_ tagie, de lipsa educatiei financiare si cle influe'qa modelelor financiare negarive.

Daci va aflagr in ciutarea pistei financiare rapide, nu por .decit sa vd

avertjzez in legituri .., p.rroonele care,r; ?nco"joa.e zj de zi. intrebagi-vi a9a, lsunt *oi"l" pozitivc ?" Daca-rasprinsul.e nu, vi sugerez sa petreceti timpul ?,r compania cclor cere se indreapta in aceeagi direcqie ca gi ciumneavoasrri.. Dacd'u ii puteqi gisi pe acegti oameni in timp'l orerc,r perrecute la.slujba, ii putegi cauta in cluburiie de invesriqii, grupurile de rnarketing in rerea si in alte asociaqii de afaceri. "

Gdsigi pe cineaa c6re

d fast deja

leaolo

Alcgeqi-va nre'torii cu intelcpciunc. Aveqi griji crc ra cinc prirniti sfatu'i. [)aci vrcti si ajungcqi c.l -ai binc c.s:i grisiti pc cirrt'v;r ('ilr(.il lost clc;'a acolo. 'ndcva,

305

CanR,ttrul

BANTLoR

vi

decideqi si urcaqi la anul Muntcle Everest, ve{i apela, desigur, la sfaturile cuiva care a parcurs dcja traseul pe careil aveqi in vedere. $i totugi, atunci cind vine vorbn de urcarea mun(ilor financiari, cei mai mulgi oameni cer sfaturilt' unora care, ca si ei, sunt impotmoligi in mla;tini financiare. Partea cea mai grea a gisirii unui mentor care si aibi expc rienqi in cadranele ,,P" $i ,I" este aceea ca persoanele care d,ttt sfaturi despre bam, afaceri si investitii sunt, in general, cele crrc provin, de fapt, din cadranele ,,A" ;i ,L". Tatal cel bogat m-a indemnat intotdeauna si imi gasesc urr coachl sau un mentor. irni spunea mereu: ,,Profesionigtii bcnc {rciaza de serviciile unui coach. Amatorii, nu." De exemplu, joc golf gi iau leclii pentru a-mi imbunat:itri stilul, dar nu am avut niciodata un antrenor cu normi intreagrr. ,{.cesta este, probabil, motivul pentru care plitesc bani pentrLr il juca golf, in loc sa fiu plitit ci joc. $i totuEi, atunci cind vinc vorba de jocul afacerilor si al investiqiilor, m-am asigurat ci attt indrumitori; nu unul, ci mai mulqi. De ce apelez la serviciilc lor ? Pentru ci sunt plitit si joc acest joc. Agadar, alegegi-va mentorii cu mare griji. Acesta e unul clirr ffe cele rnai importante lucruri pe care le putegi face.

De exemplu, daci

Fagi de urrnat 1) Ciutaqi-vi mentori ir.c.r."gi si gasiqi persoane atit
2) Cei cu care va petreceqi timpul reprezintS. propriul viit.,r a) Notagi pe o coali de hirtie gase persoanc in conrprrtti't cdrora va petrecegi cea mai mare partc 1r tirrtpultri. 1'

lndrumitor {inarrciar, cchivelcutul unui antrcrrr,r' sp.rtiv

Pasur NR.5:

Alemp

LA sFATURTLE uNoR

MENroRr

307

Consideraqi-vi copiii ca fiind o singuri persoana. Nr-r pierdegi din vedere ci e vorba de persoanele cu care vi petrecegi timpul, nu de tipul relaqiei. (NU CITITI MAI

DEPARTE PANA NUME.)

NU SCRIETI CELE SASF]

in urmi cu aproximativ saisprezecc ani, arn participat la un seminar in cadrul ciruia instructorul ne-a cerut si facern exact acest lucru. Am notat cele sase nume. Apoi ne-a indemnat si ne uitdm la acele nume si ne*a spus: ,,Aveti viitorul in fagi. Cele gase persoane in compania cdrora vd petrecegi cea mai mare parte a timpului reprezinti viitorul vostru. " Cele gase persoane nu trebuie neapirat sa fie prietenii dumneavoastra. In multe cazrtrr, ar putea fi colegi dc serviciu, so{ia, copiii, ba chiar membri ai parohiei ori ai organizatiei filantropice din care facegi parte. Lista mca continea colegi, asociati de afaceri gi jucatori de rugbi. Ea a inceput si devini extrem de relevanti dupd ce am privit lucrurile dincolo de suprafaqa. Ea mi-a dezvaluit adeviruri personale care mi-au ficur placere si alrclc, mal numeroase, care nu mi-au placut deloc. Instructorul ne-a cerut si ne mutim de la o masd la altr si si discutam intre noi despre listele pe care le compu.sc serim. Dupi un timp, sensul exercigiului mi s-a parut ;i mai evident. Cu cit discutam mai rnult despre listi qi cu cit ii ascultam pe ceilalqi vorbind despre listele lor, imi dideam searna ci trebuie neapirat si fac niste schimbiri in viagi. Exercigiul nu prea avea de-a face cu persoanclc in companta cdroraimi petreceam timpul, ci mai mulr cu directia in care mergeam si cu ceea ce ficearn ?n via1i.

l-)upi cincisprczece ani, din grupul cclor c,u carc irni l)('tr'('(:('rulr r:ca rnar mxrc partc a tirlpului I rrrai rlinr:rs un sinl',rrr orrr. ( lt'il:rlti cinci irrri sunt irrci prie,tcrri rlr.rgi,

<1.r,

;r' 308

rj

CrrnnlXUt- BAMLOR

Pasur uR. 5:

Alrtrrlr

LA sFATURTLE uNoR

MENToRT

3Ag

rareori mai apucam si ne vedem. Sunt oameni rninunali gi se bucura de viaqa pe care o duc. Schimbarea pe care a trebuit s-o fac ma privea numai pe mine. Voiam sa-nri schimb viitorul. Iar pentru a reugi sa fac acest lucru, a trebuit sa-rni schimb modul de gindire si, in consecinl;,i, persoanele cu care ma vedeam cel mai des.

c) Pasul urmitor presupune precizarea nivelului de investitor in care se afl; fiecare dintre cele sase persoane. Recitiqi inci o dati capitolul S si cele 7 niveluri de investitor. Kirn este un investitor de nivel 6. Daci nu cunoastegi nivelul de investitor al unei persoane, gindiqi-vi bine gi incercaqi sn-l ghicigi.

b) Acum ca avegi lista cu cele sase persoane, pasul urmitor

Asadar, tabelul va fi compler arunci cSnd ?n dreptul numelor vor apirea cadranul gi nivelui de investitor.

este:

1)

in

dreptul numelui fiecaruia, precizati cadranul in

care opereaza.

NUME CADRAN NIVEL DE INVESTITOR 1. Kim Kiyosaki P-I 6 2.

Ce sunt ei?,rA"r,,L" r,,P" sau,,I" ? Nu uitagi: cadrattul reflecta felul in care o persoani. isi genereazd. cea mil mare parte a venirului. I)aci sunt gomeri sau pensionari, indicagi cadranul din care obiqnuiau sa-9i ciqtige banii. in cazul copiilor sau al studengilor, lisaqi un spaqiu libcr'.

Noti: O persoani poate fi considerati

ca

ficind partc

din mai multe cadrane. De exemplu, sotia mea Kim vit avea in dreptul numelui trecute literele ,,P" sl ,,1", intrucit igi genereazd cite 50% din venit clin fiecarc cadran. Agadar, lista mea ar avea-o in frunte pe Kirn, dirr rnoment ce ne petrecenr cea mai nrare parte e tinrpulr-r i impreuni.

NUME 1. 2. 3.

4. -)-

6.

Kirn Kiyosaki

Cr,dran P_I

3. 4. 5. 6.

3) Unii oarneni se enerveazi Am prirnit reactii diverse din partea oamenilor pe care i-am rugat si practice acest exerciqiu. unii s-au eneryat foarte tare si au sirit ca arsi: ,,cum indriznigi si-mi cereti si clasific oamenii pe care ii cunosc ?" Asadar, daca exerciqiul acesta v-a cauzat neplaceri emolionale, vi rog si-rni accepraqi scuzele. Scopur sau nu este acela de a-i supara pe cei care il iompleteazn. Este pur si simplu u.n exercigiu prin care se doregte , ,irrr." pu{ina lumind asupra viegii individualc. tn cez'l unora, f'ncqiorrea zx, in cazvl altora, nu. cincisprezece ani, cind am facut acest exercitiu, mi-arn .datAcum seama ca jucam la sigur si mi ascuncleam. Nn eram prcl fericit cu situagia mea gi ii foloseam pe cei c, care colaboram i' afaceri.ca scuzd"penrru cd nu progr"Ju* deloc ?'viaqa. Erau cr.i oameni cu care mi certam rnai tot rimpul, i'vir-ruindu-i ce qirr compani:r Pc loc. Zi de zr nu ficcarn dcc:it sri lc c:;r.rrt "lt."rr" gre;clilc, s:i lc'sc'.t.chiic:r,r clc.si si-i aclrz pcntru pr"<,bk,rrrc.l..,.rr crlrc s(: c:ottlr rtrrt,r lilrrr,t rro:Isl.ri.

r CenReuur BAMLoR

310

Dupi completarea exerciqiului, mi-am dat seama ci cei doi oameni cu care ma ciondineamin mod constant erau foarte fericiqi cu simaqia lor de atunci. Eu eram singurul care dorea o schimbare. Dar, in loc si mi schimb doar pe mine, ii presam pc ei sa se schimbe. Dupi terminarea exercigiului, mi-am dat seama ci imi proiectam agteptirile personale asupra celor din jur. Voiam ca ei si {acd ceea ce eu evitam si fac. Totodati, prcsupuneam ci acegti oameni ar trebui si-qi doreasci acelear;i lucruri pe care mi le doream eu. Relagia mea cu ei era o relaqic viciatS. Odati ce mi-am dat seama ce se intimpli, am fost capabil si adopt misuri pentru a mi schimba.

l

Paswl nr" 6: Transformd{i d ez amdgire a

d) Uitagi-va la Cadranul Banilor gi plasaqi in segmentclcr corespunzitoare iniqialele persoanelor cu care petreccqi cea mal rnare parte a timpului.

trc pwtere

Apoi scrieqi iniqialele dumneavoastra in cadranul in cart' aflagi inprezent. Dupi acee1 puneli aceste iniqiale ?n cadranul ?n care va doriqi sa activaqi in viitor. Daca toatc iniqialele se regisesc in acelasi cadran, atunci existi multe sanse si fiqi o persoana fericiti. Inseamnl ci suntcli inconjurat de oarneni care gindesc la fel. Daci iniqialcle sunt dispersate, poate ar fi cazul si luati in considerarc efectuarea unor schimbiri in vta\e"

. Ce deveniti atunci cAnd lucrurile nu merg aga cum v-ari fi dorit ? Cind am pirisit Marina Milirari, taril cel bogat mi-a recomandat si-mi iau o slujbi care si aibi de-a face.uirirrzarile. $tia ci sunr timid. A invaga sa vind era ultirnul lucru din rume pe care mi-l doream in acel moment. - Timg de doi ani, amfost cel mai slab vl.nzdtor din compania in care lucram- Nu eram in stare sa vind nici macar ur, .oiu. d. salvare unui om care se ineca. Timiditatea imi producea nu numai mie neplic-eri, ci si clientilor cirora incercaln sa le vind produsele firmei. in acei doi ani, am fost mai rnereu i'perioadi de probi, ceea ce insemna ci eram tot timpul cu sabia i.rr.rpru capului, pe punctul de a fi concediat. Deseori, drept_scuzi pentru egecurile pe care le inregistram in aceasti meserie, dideam vina pe situagia economici precard., pe produs. sau_ chiar pe clienqi. tatil cel bogat vedeaînsa altiel lncrurile. El zicea aga: ,,cei incapabili ii gisJsc pe alqii culpabili." ce inseamni acest lucru ? ci durerea .ttrogion"i; p.Jvocati de dezamigirc e atit de puternica, incit persoana respectivi vrcrr sd o trcacri :rsllpr"a lltcuiva, aruncind vina pc ccilalqi. pcrrtr.u ;r inviqa sii virrrl,;r lrcbrrit si rni c<'rn{r'ur.rt cu rlurc,rc,rr cauzntji tlt.

vi

I

CAPITOLUL 15

r 312

C.,rnL;rrUl

BANILOR

decepqie. in proces de instruire in arta vinzarii, arn invi.1:rt ".est o lecgie neprequita: cum poate fi convertita dezarnagirea intr-urr

activ, evitind transformarea ei intr-un pasiv. Ori de cite ori intilnesc oarneni cirora le e tearna si incercc ceva nou) constat ci ceea ce i qine pc loc este, in majoritatcrr cazurilor, frica de a nu fi deziluzionrti. Le este teami ci ar putcrr face o greqeala sau ci ar putea fi respinsi. Daci sunteti pregitit si vi imbarcali in calatoria de gasire a pistei finrnciare rapide, r1 vrea si va ofer aceleagi sfaturi .,si cuvinte c1e incurajare pe car'(' tatil cel bogat mi le spunea inainte cle a invaga ceva nou: ,,Asteapti-te si fii dezawfi.grt""

Spunea asta intr-un sens pozitiv, nu in unul negativ. Argumentul siu era acela ca, claca egti pregatit pcntru o eventu al,a dezamaqire, ai mai rnulte sanse si transformi acea dezeurlt gire intr-un activ. Majoritatea oamenilor isi transformi deccpli,r intr-un pasiv gi inci unul pe ter-men lung. Ne putem da seanr,r - termen lung cind ii auzim pe ceilalqi spuninrl: ci este unul pe ,,N-am sa mai fac asta niciodata" sau ,,Trebuia sa stiu ci n-o srr

P,lsur Nn. 6: TRexsgoRuett nnz,quaclRne iN

putER.E

313

A;a cum inviqim din gregeli, rot aga ne calirn caracrerui din 'prczenta dezamagiri." in co'tinru"., vi voi citeva sfanrri pe

care mi le-a dat de-a lungul anilor:

sI fii dezarnigit. Tatil cel bogat spunea adesea: ,,Doar prostii se agteapta ca lucrurile si rneargi exact aga cum vor ei. A re agtepra sL fii deziluzionar nu inseam.ni a fi pasiv sau a te plasa dinainte in postura unui invins" A te agtepta si fii dezamdgit e o modalitate de a te prcgari mental si emotional pentru surprize neplacute. Fiinci pregitit pe plan emorional, igi poqi pistra calmul gi demnitatea atunci cind lucrurile nu mel.g intocrnai cum gi-a.i dorit tu. Cind egti caLn, poqi gindi mai limpede...

1. AgteaptS-te

Nu de puqine ori am vdzvt oameni cu idei de afaceri exceptionale. Dar enruziasmul lor nu dureazi dc obicci mai rnult de o luna, dupi carc incepe sa-i coplc.gc asci dezamigirea. Dupi ceva vrelrre, entuzia,smul li se ofileste si nu ii mai auzi spunind decit: ,, A fosr o idee buni,'dar n-a mers.t'

reusesc.t'

Asa cum in miezul fieci.rei probleme se afli o oportunitatc... a$a in fiecare dezamdgire salS.sluicste un incstimabii giuv,rit'r atr ingelepciunii. Ori de cite ori aud pe cineva spunind ,,Nu voi mai facc astl in viata mea", gtiu cd mi aflu in faga unei persoane care a incctrrt si mai invege. Acegti oameni pcrmit deccpqiilor si-i opreasci rlin drurn. f)ezami.girea, in loc sa rlevinir terrrelia de pe carc se-;i porneasci ascensiunea, s-a transformat intr-un zid inalqat irr

tot

jurul lor.

i

Tatal cel bogat m-a invagat ce reactie si anr in faqa dczanragi rilor ernotionale puternice. Spunea adesea: ,,Vlotivul pcntnr care existi atit de pu{ini oameni care s*au irnbogiqit prirr pr'
Nu ideea a fost

ci tolcranta la dezamagire. Deziluzta a fost mai puternica deci.t ei. Au permi.s neribdarii si se transforme in dezamagire, dupa .or* ", lasat dezamagirea sa-i invinga. De -uli. ori, ierabdarea apare ca urmare a faptului ci nu-gi primesc iinediat recompensa financiara. oarnenii de afaceri si investitorii asteapta uneori ani intregi inainte de a beneficia de flux'l nlonerar generat de afacerile sau investigiile lor. Ei s-au i'rplicat insa in aceste activitiqi gtiind foarte bi'e ca succesul are ,revoie de tirnp pentru a se materialjza. Ei Etiu, de asemcnea, cd. atunci cind succesul va deveni tangibil, recompensa fin.rnciari va merita cu virf si indesat a$reptarea. cea care n-a rners,

.lentor aproape. i' fruntea asc,u
2. Pistr:r1i rrn

Y 314

Pesur NR. 6: TReNspoRN{etr orzelrAcrnea iN purERE

CeonnNur BANn.oR

doar ci aceste urgente sunt de naturi financiara, iirr numerele de telefon apartin mentorilor mei.

indruma pe parcursul experienqelor traite. Sunt multi cei c.are nu-gi demareazd,proiectele pur qi simplu pentru ci nu degin toate rispunsurile gi le e ieami d" ,r."rror.,rr. bu, nu veqi avea niciodati toate raspunsurile, a;a cd, facegi primul pas indiferenr de consecinti. Dupa cum'spunea priete'ul meu Keith Cunningham,' ,,Muiqi ";Jise fac;;;r". strada decit atunci cand lurnitrile semaforului verzi. Acesta e si motivul pentru care nu ajung niciieri,..

in foa.te multe cazuri, inainte de a mi

implica intl o afacere sau o speculagie, {ormez unul dintre numerele
intimpli

destul de des"

Recent, am negociat pentru o mare proprietate imobiliar;r.

Vinzatorul juca dur 9i modifica mereu termenii, chirrr inainte de incheierea tranzacttei. $tia ci imi dorcarrr neapirat acea proprietate, context in care ficea tot pclsi bilul pentru a scoate, in ultima clipa, cit mai mulgi bani rlc la mine. Avind un temperament coleric, nu rni-am putrrl qine in friu emoqiile. Dar, in loc si las balti afaccrcr, plecind cu qipete gi plin de nervi, aga cum imi vine si fac irr

Fiqi blind cu dumneavoastri. unul dintre cele mai

dureroase.aspecre ale faptului ci facem gregeli si suntem dezamd"grgi de egec nu esre ceea ce ,prrr, .Jil"iqi despre noi, ci lucrurile dure pe care ni l. ,purre* noi ingine. ii -rr." lor"majoritare, cei^car. fu" gr.f"li se acuzi gi ,. p"d"pr"r. mai riu decit ar face-o ori.irr" altcineva. A" tribui ,; ," p.redea. poliqiei penrru abuzul emogional la care r. ,rrfrrn srngurr.

Dupi ce am discutat cu trei dintre prietenii mei care stiarr ci s-ar putea si ii sun si care mi-au spus ce trebuie sa l"rrc pentru a stapini siruaqia, m-am calmat si am invitat trei rroi modalitigi de negociere de care nu stiusem inainte. Chi,rr daci n-am mai putut incheia acea afacere, folosesc gi azi acele trei tehnici de negociere - tehnici pe care nu le-a; li invagat niciodati daci n-aq fi intrat in afacerea respccrivir. Cunogtinqele dobindite atunci s-au dovedit a fi rl., neprequit.

4' spunefi adevirul. una dintre cele mai drastice pedepse pe care le-am primit in copilirie s-a petrecu t in ziua iri .oi., din.gregeald,i-amrpr.t.rn dinte din fati surorii;.h. E; fugit acasi pentru a ma piri tatalui, in timp ce eu m_am" gribit si ma ascund. Dup; ce m-a gisit, taiil *.r, forr extrem de supirat. "

ci nu le putem sti pe toate dinainte 9i ci, clc rrrultr' ori, invaqim lucruri noi doar atunci cind avcm rrcvoic clc ele. De aceea, vi recomand sa incercati cit rlai nrtrltc lucruri noi gi si vi agtcptaqi la dcz.amiigiri, cu () sirrgrrr,r condiqie : sa avcqi mcrcu r.nr nrcnt()r' ;rlitrrri pcntru rl v.l Ideea e

i

3.

Am observar ci oamenii care sunt duri cu ei insisi pe plan mental ,si emogional sunt adeseori mult prea'pr..""q; atunci cind igi asumi riscuri, adopti noi idei s"u irrcearci sa facd ceva diferit. E dificil si invegi ceva nou dac:d, te pedepsegti singur sau daci dai vina pe alqii penrru propri_ ile dezami.giri.

astfel de situalii, am intrebat, pur si simplu, daci pot folosi telefonul pentru a-mi suna partenerul.

I

315

M-a mustrat asdel: ,Te pedepsesc nu pentru ci i_ai spart dintele surorii tale... ci perrtru .i ai fugit gi te_ai ur.rrrrJJ-

l)in prrct rlc vcdere financiar, au cxistat r'ultc rrorl.llt(. li Prtrrt si fug dc grcqclil. fir:ute,. A frgi o'.\(,r,

?rr c:er.e ;r1

316

CaoRaxur BANILoR

dar cuvintele tataiui meu mi-au fost rnereu fel de situaqii.

P, sut.

c{e

ajutor in nst

Pe scurt, cu toqii face:n gregeli. Cu toEii ne supirirn gi rrt' simqim dezamagiqi atunci cind lucrurile nu ies aqa cuttt ne-am fi dorit. Cu toate acestea, diferenqa const; in felul irr care reaclion5.rn fala de decepqie in forui nostru inter:iot', Tatil cel bogat a sintetizat totul in urmatoarea [rat,,r: ,,Dimensiunea succesului tiu poate fi rnisurata in funclic de puterea doringei, cle calibrul viselor nie gi de felul in care ftatezt dezarnagirtle apirute in cale."

in urmitorii ani se vor produce schimbari financiare

crtr c

ne vor pune la inccrcare curajul. Cei care vor prospcra itt aceasti perioadi vor fi cei care i9i pot controla emoqiilc, fara a le perrnite sa-i ,,ingireqe" pe loc, gi cei care disprrrl de rnaturitatea ernotionali de a invila noi aptitudirri financiare.

Dupi curn spunea gi Bob Dyian in celebra sa meloclic: ,,Vremurile se schimbd."

Viitorul

aparqine celor care se

pot scirirnba odati cu

vr'('

murile gi care isi folosesc dczamigirile personale pe post tlc cdrd,mtzi pentru construirea succesului.

Pa;i de uvm6t 1) Faceqi gregeli ! De aceea vi. recornand si incepegi cu pa;i rlt' copil. Nu uitagi: egecul este parte a drurnului sprc sLrc(:('s.

Cei din cadranele ,,A" $i ,,L" a\t fost invaqati

ci

e

let t'

gregeli e un lucru inacceptabil. Cci Cin cacL,rnelc ,,Fo' si gtiu ca gregelile ii ajutl sa cigtigc expericnqi.

,,1"

2) Piasali o sumi rnici undcvr. it ccpcqi cu pt-rtitt. l)ac:l girsili o invcstiqie carc vi sc parc atrigitoerc, irnplicat,i'vrr t'tt puqini bani. F, uirritor tit clc' ra1;itl ni s., .l.,zv,tll,t

ruR"

6: Tnlltst,oirHt,ttl DFZA\,ricrREA lN purERIl

317

inteligenqa atunci cincl stim ci avcm o suu-rri investiti. undeva. Nu puneqi gaj casa sau ipoteca gi nu folo.siti banii

pistrati penrru studiile superioare ale copilului" L)oar investiqi o surni. mici... iar apoi urmariqi ce se intimph si

inviqaqi.

3) Cheia accsrui pas cste ACTiUNEA

!

A citi, a privi gi a asculta sunt elenrente cruciale irr procesul de invatarc. Dar fara actiune, ele sunt i'utile. i"."ti oferte pentru rnicile afaceri cu proprietiqi irnobiliur. .url vi pot genera un flux monetar pozitiv; alaturaqi-vi unei companii clc i' rcrca si familiarizali-vi cu ea din 'iarketirg interior; investiqi in citeva actiuni, dupa o cercetare aminunlita a firmei care le-a emis" Apelaqi la sfaturile rnentorului dumneavoastra si Ia cclc ale co'sultantulrri fi*anciar sau fiscal, daca e nevoic. Dar, pina la urmi, :lsa cui-t-l spune Nike, ,,I;i-o, pur si sirnplu !"

CAPITOLT]L 17

Paswl nr, 7: Putered, credintei t De ce vi temeti cel mai tare ? in ultimii.ani petrecuqi in riceu, eu gi fiul tatirui cer bogat am fos.r adugi in faga unui mic grup de elevi format in special din cei cu rezultare remarcaU;i. t. inviqituri. iJr.r-irorrrt nostru ne-a spus: ,,voi doi nu vi veli ridica la nivelul lor in nicio privinti."

Din rindurile elevilor eminenqi s-au auzir citevachicoteli, in timp ce indrumitorul a continuat: ,,De acum inainte, nu imi voi mai pierde vremea cu niciunul dintre voi. in ,"hirrrb, irrri ,roi dedica timpul elevilor acegtia cu rezurtate admirabile ra invitituri' voi doi sunteqi clovnii crasei, aveqi numai note pr"rrr. ,ri nu veqi fi niciodati buni la nimic. Acum, afari de_aicij. Cea mai mare favoare Acel indrumitor ne-a ficur,.mie gi lui Mike, cea mai mare favoare din lume. Degi muhe dintre lucrurile spuse ,ru-odruerate, iar vorbele sale ne-au rinit in"adincul sufletut,ri, ,or.i. ,r.-"., inspirat si ne srriduim gi mai are. cuvintere sare;-;insoqit in anii de facultate gi apoiin afacerile de care ne_arn ocupar.

r C.roRirNur

BANTLOR

Rewniunea de licew Cu ciqiva ani ?n urmi, eu gi Mike ne-am intors la liceu pcn tru reintilnirea cu fostii colegi - o experienqa intotdeauttrt interesanta. A fost frumos si-i revedem pe cei alituri de care artt petrecut trei ani din viaga intr-o perioada in care niciunul din tre noi mr gtia cine e cu adevirat. Totodati, a fost interesant sit constat;rn ci rnulgi dintre aga-zigii elevi eminengi nu deveniscr l oameni de succes in anii de dupi liceu. Spun aceasti poveste pentru ca nici eu, nici Mike n-am fost vreodati buni la inviqituri. N-am fost nici genii financiare, nici vedete sportive. t" general, am fost elevi mecliocri si n-am rupt niciodata gura targului in gcoali. La invigiturS., n-am fost lidr,r i in nicio privinqa. Dupi parerea mea, natura nu ne-a inzestrat ctt calitiqile pe care le aveau taqii nogtri. Totugi, vorbele inqepatoarr' ale indrumitorului gi chicotelile venite din rindul colegilor nc-ttl dat imboldul de a ne stridui mai tare, de a invaqa din gregcli ;i de a nu ne opri din drum, indiferent daci imprejuririle cratr bune sau relc. Faptul ca nu afi avut rezultate bune la ;coali, cii nu aqi fost popular, ci sunteqi sirac, ci nu va pricepegi la rnirtc matici sau orice alte motive pentru a vi vinde ieftin niciunttl nu conteazi pe terrnen lung. Toate aceste neajunsuri contcazil doar daci le acordaqi importanqi. Daci va gindiqi sa va imbarcali in calatoria pentru gisirea pis tei financiare rapide, s-ar putea si avegi anumite indoieli in privirrl,r propriilor capacitaqi. Tot ce vi pot sfatui e sa fiqi convins ca avcli tot ce trebuie pentru a obqine succesul financiar. Fentru a scoxt(: lil iveali calitiqile naturale cu care v-ainzestrat Dumnezeu, nu avc'1i nevoie decit de dorinqi, determinare gi o credinqa profund,i irr geniul dumneavoastra gi in abiliUqile unice cu care aqi fost dotrrt.

Priaigi tn oglindd;i ascwha{i cwaintele Oglinda refiecti mai mult clecit o simpli irnaginc. Atlcscoti, oglinda ne reflecta gindurilc. Dc cltc ori n-am vriz.ut orrtrtt'tti care, privindu-sc in oglindri, spunceu lucntri clc, gorul:

Pasur NR. 7: purr.nen

cREDINTET

321

,,Oh, ardt groaznrc!" ,,Doamne, ce mult m-arn ingrisat !" ,,Am inceput sa imbitri.nesc." Sau:

,,Vai, vai, vai ! Arit al naibii de bine ! Sunt un dar al lui Dumnezeu pentru femei." G Andarile swnt

reflexii

Dupi cum am mai spus, oglinzile reflecti mai mult decit vid ochii. oglinzile ne reflecti gi gindurile, adeseori

ceea ce

pirerile pe care le avem despre noi insine. Aceste ginduri sau pireri sunt mult mai irnportante decit realitatea sau felul ?n care ne vid ceilalli. Sunt convins ci nu pu{ini sunt cei care au intilnit persoane frumoase ca infiqigare, dar care credeau ci sunt urate; sau oameni iubiqi de cei din jur, dar care nu se por iubi pe ei ingigi. Gindurile noasrre cele mai ad6,nc inridicinate sunt, de multe ori, reflexia sufletelor noasrre. Gindurile ne reflecta iubirea fagi de noi ingine, ego-ul nostru, lucrurile care nu ne plac la noi, felul in care ne trard,m si pirerea noastri generali d.rpr.

noi insine.

Banii fwg de cei crtre n-Au tncredere tn ei tnsisi Adevirurile personale sunt adeseori rosrire

in clipele de apogeu emo(ional. ce explic Cadranwl Banilor unei clase de cursanqi sau ?".pU unei singure persoane, le ofer un moment de gindire pentru a se decide asupra urrnitorului pas. Mai intii, ei se hogi;sc asupra cadranului in care se afli in acel moment, ceea ce nu e foarte greu, cici este vorba de cadranul care le genereaza cea mai marc pxrte a venitului. Apoi ii intreb in ce cadran ar dori si sc rnurc, in caz ci ar irrtc:rrqi
JZZ

ClonaNur

Pesur Nn. 7: PureRE.n

BANTLoR

cREDTNTET

323

,,Nu sunt suficient de inteligent." .M-ag apuca de aga ceva daci ag gisi persoanele potrivite care sa mi se alilture." ,,Soqul meu nu va dori si facem asta." ,,Soqia mea nu va inqelege niciodati." ,,Ce vor spune prietenii mei ?" ,,Poate ci ag face-o daci as fi mai tindr." ,,Este prca tarziu pentru mine." ,,Nu meriti.." ,,Nu merit."

Toate cuvintele swnt oglinzi Se uitl la Cadran, dupi care aleg. Unii zic: ,,Sunt fericit exact unde mi aflu acum." Algii spun: ,,Nu sunt mulqumit cu siruagia mea acruald, clur nu sunt dispus acum sd fac o schirnbare sau si rni rnut in alt

cadran."

Apoi vin cei care nu sunt deloc fericigi cu situaqia lor actuali, dar sunt congtien{i ca trebuie sd ia mdsuri imediate. Accqti oameni isi exprirni foarte clar adevarurile personale. Ei foloscsc cuvinte care reflecti parerea pe care o au despre ei ?ngigi, cuvintc care le oglindesc sufletul. De aceea spun eu ci: Adevirurile pcr' sonale sunt rostite in clipele de apogeu emo{ional. in astfel de momente, aud fraie de genul' ,,Nu pot face asta. Nu ma pof muta din cadranul " L, " irr ..P',. Nu sunteti in toate minqile? Am o soqie si trei copii rlc

hrinit." ,,Nu pot face asta. Nu pot agtepta cinci ani pentru primii bani dintr-o afacere"" ,,Si investesc ? Vreqi si-mi pierd togi banii ?"

a obgirre

,,Nu am bani pentru investigii." ,,Am nevoie de mai multe informaqii inainte de a face ceva." ,,Am mai incercat asta. Nu \za merge niciodata." ,,Nu trebuie sa gtiu si citesc declaraqii financiarc. Mi. clcscr.rr c'

9i

f;rl asta."

,,Nu trebuie si-mi fac griji. Sunt ?rrce tiniir."

Adevirurile personale se rostesc in momentele de apogeu emolional- Toate cuvintele sunt oglinzi, pentru cd reflecii" ceea ce gindesc oameni despre ei ingigi chiar daci vorbesc despre altcineva. CeI mai ban sfat pe care zti-l pot da Daci sunteqi pregitir sd vi mutaqi dintr-un cadranin alt'I, cel mai important sfat pe care vi-l pot da e si acordati mare atenqie cuvintelor pe care le rostiqi. Fiqi atent mai ales la cuvintele care vin din inirni, di'sromac gi din suflet. Daci suntegi hotirit sa faceqi schimbi.ri, trebuie si vi congttenrizati gindurile gi cuvintele generate de emogii.Dacd,nu veqi putea identifica momenrele in care emogiile vi guverneazi gindirea, nu veti putea supraviegui in aceasti cilitorie. Vi veqi infrina singur. Cici, gi atunci cind vorbiqi despre alrcineva, spunind, de pild;, ,,Soqia mea nu va inqelege in veci", vi referiqi mai degraba la dumneavoastrd. vi folosiqi sotia drept scuzi penrru propria inactiviratc, cind de fapt ar trebui si spuneti: ,,Nu arn .ui"j,ri sau capacirarca de comunicare pentru a-i transmite aceste idei noii.. Toarc cuvintelc sunt oglinzi care vi dau ocazia si privigi i' :rdincul propriului sr.rl'lct. Aqi rnli I)ul(.;l sl)unc:

324

CaunnNur BANILoR

,,Nu pot renunta la slujbn pentru a incepe o afacere. Arn ipoteci de pl;tit 9i o familie de inrretinur." Cind de fapt va doriqi si spunegi: ,,Sunt obosit. Nu vreau sa mai fac nimic."

P,rsur Nn. 7r Puttnpe cREDINTEI cr

sau

,,Nu vreau sa mai

invit nimic."

Acestea sunt adeviruri personale.

Ad e a d,rurile p ersonale sunt min ciuni p e rs onale Acestea sunt adevaruri, dar, in acelagi timp, sunt gi minciuni. Daca va mingiqi, nu prea aveqi ganse si terminaqi calitoria. Aql ci, cel mai bun sfat pe care vi-l pot da e si vi ascultaqi indoielilc, temerile gi gindurile limitative, iar apoi si sipaqi mai adinc in ciutarea adevarului. De exemplu, cind spuneti ,,Sunt obosit, nu mai vreau si invil nimic", poate ca exprimaqi un adevir, dar, totodata, si o rninciuni. Adevarul ar trebui sa fie: ,,Daci nu invit ceva nou, mi voi simti gi mai obosit." $i chiar mai mult:,,Adevi.rul e ca-nri place si invig lucruri noi. Mi-ar plicea si inviq ceva nou pi si-mi revini. cheful de viaqa. Poate ca in fagi mi se vor deschiclc o mulqime de lumi noi." Odati ce veqi ajunge sa cunoa;tcq,i adevirul in profunzime, veqi gisi o parte din fiinqa dumncrvoastri suficient de puternici pentru a va ajutd. in procesul dc schimbare.

Cdldtoria noastrd I

I

I

Pentru ca eu gi Kim si ne continuim cilitoria, a trebuit nr:ri sd fim dispugi si triim cu pirerile gi criticile pe carc lt. aveam fatd de noi insine. A trebuit sa acceptim si traim cu gin durile personale care ne ficeau sa ne simgim mici, firl. a lc Lis:r insi si ne opreasca din drum. Ocazional, cind tensiunea di,lr,,r in clocot gi autocritica ribufnea cumplit, eu o invinoviqcanr pe ea pentru propriile mele indoieli, iar ca mi invir-roviqca pc nrint' pentru ale ei. Cu toatc acestca, arn stiut amincloi ?nairrtc
intii

.72t

mod inevitabil, vor fi propriile indoieli, critici si nepotriviri. De-a lungul acestei calitorii, sircina noastri ca soq gi sLqie, parteneri de afaceri si suflete pereche, era si ,re reamiitim unulâltuia ci suntem mai puternici decit indoielile, si nepotrivirile noastre. In acea perioadi am invi.tat'ervii si avem rnai multa incredere unul in ..Hlult. Obiectivul final ,r., era doar de a ne imbogaqi, ci gi de a invaga sa ne bazirn unul pe altul. Nu uitaqi c5' doar dumneavoastri. sunteri cel care di nastere gindurilor de.spre propria persoani. Prin urmare, recornpensa de la finalul cil5toriei nu consta doar in libertaten p" J"r" ,, cumpiri banii, ci qi in increderea pe care o capitagi i*dum'eavoastri... pentru ca, pini la urmi, sunt unul si acelasi lucru. Ccl mai bun sfat pe care vi-l pot da e si va pregatiqi zt de zrpenrru a vi infrlnge gindurile negative despre ptop.i" pcrsoana. l)upa pd'rerea mea, motivul pentru care oarne'ii se opresc si i'torc spatele visului lor este acela cd individul mic si ezdtor care 'ei'c, silasluiegte in fiecare dintre il invingc pe cel mare 9i plin cJe

'oi

speranta.

chiar daci nu vi pricepeqi la prea nrulte lucru.i, faccqi-vri tirrrp pentnr avd, dezvolta aptitudinile de care aveli nevoie. Lumca diir jur se va schimba imediat. Nu fugiqi'iciodata de ceea cc stiri ci trebuie si invdqaqi. infruntagi-va ie'rerile ;i i'doielilc, p.rrrru uo noi lumi si se deschida spre dumneavoastri. Acgionapi Credeqi

in propriile forge

9i porniqi la drurn chiar astazi

!

CAPTTOLUL 18

frc carcc{wzie

I

Acegtia sunt cei gapte pasi pe care eu si soqia mea i-am adoptat pentru a trece in doar ciqiva ani de la situagia .rno, o"-.rri {ard, casd' la a unora liberi din puncr de vedere financiar. Acesti gapte paqi ne-au ajutat si ne giiirn pista financiari rapid5, -oiiv pentru care continuim si ii folosim qi astizi. Am convingerea ci vi vor.ajuta gi pe dumneavoastrd in trasarea propriulu"i drum citre liberratea financiari. Pentru a realiza acest lucru, vi recomand si fiqi sincer cu dumneavoastri, si nu,vi mingiqi singur. Daci nu sunteqi deja un investitor pe termen lung, luaqi toate misurile pentru'a deveni unul cit mai repede. ce presupune acest lucr., ? Asezati-vi si elaboragi u'plan prin cari si v-i qineqi sub conrrol deprinderiie de consumator. Reduceqi-vi datoriile si pasivele. Lurrgiqi-rr; cat vi pe.rmite plapuma, dupi care creaqi-vi una rnai inidpatoare. Aflaqi cit trebuie si inveitiqi pe luna, penrru cite lu'i la rind, la 1,r."ti.realisti a profitului, penrru a vi atinge obiectivele. Obiective precum: La ce virsii intenqionagi s; i; pensionagi? Ciqi bani vi sunt necesari pe luna pentru a traj la'stanclar.ltrl dorit ? Planul pc [crmen lung vi ajuta sa vi reduceqi datoriilc dc c<,rr sunlAt()r;i .s:i prrrrcli clcopartc o surni nricri, cconolnisiti irr nrorl

328

CloRaNur BAMLoR

lN coNcruzl

regulat. Astfel, veqi dispune de un avantaj, cu condiqia si incepeqi de cir mai devreme si si vi monitorizaqi continuu investi1iile. La acest nivel, nu complicagi lucrurile. fantezist.

Nu incercagi

sn fiqi

Motivul pentru care v-am iniqiat in tainele Cadranwlui Banilor, in cele gapte niveluri de investitor gi ?n cele trei tipuri generale concepute de mine a fost acela de a vi ajuta si consrienrizaqi cine sun-

imi place sa cred ci oricfne igi poate gisi propria cale pini la pista financiara rapicli, indiferent de cadranul in care activeazd,. Dar, pina la urmi, depinde numai de dumneavoasrri si vi gisiqi dnrmul. Amintiqi-vi ce am spus intr-un capitol anterior: ,,Datorirr gefului este de a va da o slujbi. Datoria de a vi imbogaqi cstc numai a dumneavoastri." Sunteqi pregitit si punegi deoparre galegile cu api gi sa vI apuca{i de construirea conductelor cu bani pentru a vi intrcqinc familia 9i sdlul de viaqi ? teqi, ce interese aveqi gi cine vregi sa deveniti.

i

329

UrSnlirea.propriilo.r inrere.se poare fi o treabi dificili 9i, uneori, plini de confuzii, mai ales [a inceput. sunt murte lucruri de invigat, indiferent cit de murte qtiqi acum. Esre un proces de o viaqi. Din fericire,.doar inceputul e dificil. Od"te l"'rri-ung _ iaqi.sit merge_gi pind.la capdt,viaga incepe si devina din ce in ce mai ugoari. rJrmarirea piopriilor irrr.rise n-ar rrebui si fie un lucru greu. E ceva tto.nid. ^

Cwprins Introducere: in ce cadran vd aflagi? Este celpotrioitpentrw dumniaaoastrd? . . . . . .. 7 Partea I Cadranul banilor

lapitolul 1,,Dece nuviluaqio slujbi?,. lapitolul 2 Cadranediferite... oameni diferiqi

Capitolul 3 De ce aleg oamenii siguranqa

inaintealibertngii

.....

17

. . . . . . . . jj

....73

Capitolul4 Cele trei tipuri de sisteme de afaceri . . . . lO1 Capitolul 5 Cele gapte niveluri de investitori . .. .... lt7 Capitolul 6 Banii nu por fivdzuqicu ochii . . . . l4l Scoate{i

k

Partea a II-a ce e mai bun in damneaooastrd

iaeah tot

lapitolul 7 Deveniqi ceea ce sunteqi lapitolul 8 Cum miimbogi[esc?

CapitolulgFiqi banca... nu bancherul

....

..

.175

....1g3 ...21g

Partea a III-a Cntn sd obgii succesill cA ,,p,, $i ,1,,

Capitolul

10Pagidecopil

cEr $APTE PA$r CAfne GASTREA

.....ZS7

PISTEIFINANCIARERAPIDE. ...273 Capitolul 11 Pasul nr. 1: E timpul si vi urmaqi propriile interese ....275

Capitolul 12 Pasul nr.2: Preluaqi controlul . .279 asupra fluxului monetar Capitolul 13 Pasul nr. 3: Cunoagterea diferenqei .....287 dintre risc;i riscant Capitolul 14 Fasul nr.4: Decideqi ce tip de investitor . . .291 vi doriqi si fiqi Capitolul 15 Pasul nr. 5: Apelagi la sfaturile ..301 unormentori... Capitolul 16 Pasul nr. 6: Transformati dezamagirea . .31.L in putere . . .319 Capitolul 17 Pasul nr.7: Puterea credintei .....327 ...... Capitolul lBinconcluzie

C AS H F LO.W T e chnolo gie s, I nc. Robert Kiyosaki, Kim Kiyosaki gi Sharon Lechter gi-au aliturat forgele ca manageri ai firmei cASHFLow rechnologies, Inc' in scopul de a contribui la o educalie financiarr inovaroare.

Misiunea companiei, ata cum o vid fondatorii ei: ,,Si cregtem bunistarea financiarl a umanitigii...

CASHFLOW Technologies, Inc, face cunoscute inviliturile intermediul produselor: cadranul 1ASHFLOW din cartea Tatd bogit, tatd sdrac, planseta jocului CASHfLO\f,/ (numir- pateni 5.S26.g7g) 9i pla"g.ta jocului |!SHL+9W for Kids. Existi gi prod,rr" "iiqiorrale (unele disponibile pe piaqi, altele in stadiu de dezvoltare), desiinate

lui Robert prin

acelor oameni care doresc si-gi perfecqioneze educaqia financiagi proiecrare pentnr a-i ghida pe calea libertigii.

ri

Cadranul Banilor de Robert Kiyosaki

Recommend Documents