CHESTIONAR DE AGRESIVITATE (Aggression Questionaire, AQ, Buss-PerryAQ, Buss, A.H., Perris, M., 1992)
Cadru teoretic Agresivitatea este un fenomen complex, compus dintr-un număr de alte comportamente specifice. Moyer (1968) (1968) prezenta prezenta o clasifica clasificare re a agresivit agresivităă ții în șapte categorii, categorii, din punct punct de vedere vedere psihologic, psihologic, biologic și evoluționist. 1. agresivit agresivitatea atea de prădător: prădător: atacul atacul prădăt prădătorulu oruluii 2. agre agresi sivi vita tate teaa inte interr-ma masc scul ulin ină: ă: comp compet etii ția într întree masc mascul ulii ii din din acee aceeaa și spec specie ie pent pentru ru acce accesu sull la resurse, femele, dominanța, statut etc. 3. agresivit agresivitatea atea indusă indusă de de frică: agresi agresivita vitatea tea asociat asociatăă cu încercarea încercarea de de a fugi din din fa ța unui perico pericoll 4. agre agresi sivi vita tate teaa de irit iritab abil ilit itat ate: e: agre agresi sivi vita tate teaa indu indusă să de frus frustr trar aree și dire direcc ționa ionată tă însp înspre re ținta inta disponibilă 5. agresivit agresivitatea atea terito teritorială rială:: apărarea apărarea unei unei anumite anumite zone zone împotriva împotriva intru intru șilor, ilor, în mod tipic tipic co-spec co-specifici ifici 6. agresivit agresivitatea atea maternă: maternă: agresi agresivitat vitatea ea femelei femelei cu scopul scopul de de protec protec ție a puiului puiului.. Există Există de asemenea asemenea și agresivitate paternă
7. agresivit agresivitate ate instru instrumenta mentală: lă: agresiv agresivitate itateaa direc direc ționată ionată înspre înspre ob ținerea inerea unui scop, scop, consid considerat erat a fi un răspuns răspuns învă învățat la o anumită anumită situa situa ție. Există Există doua zone principale principale care coordoneaza coordoneaza agresivitate agresivitatea, a, respectiv respectiv amigdala amigdala și hipotalam hipotalamusul usul.. Agresivitatea este legata si de hormoni, din care cel mai important este testosteronul; multe experimente arată că există o legatură legatură directă între nivelul nivelul de testosteron și agresivitate la om. om. Un alt neurotransmitator neurotransmitator implicat în biologia agresivită agresivită ții este serotonina. serotonina. Studiile Studiile pe animale animale arată că înclina înclina ția spre agresivit agresivitate ate este cel pu țin par țial mostenit mostenităă genetic. genetic. Omul diferă de animal în în complexitatea complexitatea agresivită ții sale datorită datorită factorilor factorilor culturali, culturali, morali și sociali. Alcoolul, drogurile, medicamentele, durerea și disconfortul, disconfortul, frustrarea și violen ța sunt câ țiva din factorii care influențează agresivitatea agresivitatea la om. Cultura joacăun rol dominant în agresivitate. Studiile antropologice arată că unele culturi au agresivitate scăzută, iar altele înaltă.De înaltă.De exemplu bărba ții americani sunt în medie medie mai agresivi decât japonezii japonezii sau spaniolii. Agresivitatea poate fi învă învă țată prin urmărirea și imitarea comportamentului altora.Multe dovezi dovezi sugerează sugerează că urmărirea violen violenței la televizor televizor cre ște probabilitatea probabilitatea comportamentului comportamentului violent violent la copii. copii. Jocurile Jocurile video au un efect efect similar. Totu Totu și, adoptarea unui anumit anumit comportament depinde de înclina țiile individuale. individuale. Alcoolul Alcoolul afectează afectează rațiunea iunea și oamenii oamenii devin devin mai mai pu țin pruden pruden ți decât decât în în mod obi șnuit; nuit; de asemenea asemenea
alcoolul modifică modifică felul în care care este procesată informa ția.
Cadru teoretic specific. Dezvoltarea AQ Chestionarul de agresivitate, Buss-Perry AQ reprezintă o prelucrare a Inventarului de ostilitate, un instrument folosit pe scară largă în anii 60, dezvoltat de A.H. Buss. AQ a fost fost dezvolta dezvoltatt dintr-un dintr-un lot de 52 de itemi, itemi, dintre dintre care mul ți au apar apar ținut inut Inventarului de
ostilitate , cu ajutorul analizei factorului component principal principal și a factorului factorului de întărire întărire (confirmator (confirmator). ). Instrumentul permite să se evalueze nu doar cât de agresiv este cineva, utilizând scorul total , ci și cum se
manifestă agresivitatea agresivitatea sa. Aceasta se determină prin scorurile subscalelor. subscalelor. Eșantionare antionare (masculin (masculin)) A fost utilizat utilizat pentru pentru etalonare etalonare un e șantion antion de 612 studen ți din anii terminali terminali,, de gen masculine. masculine. Valorile ob ținute au fost (mediile scorurilor și abaterile abaterile standard): standard): Tabel 1 Mediile Mediile și abaterile standard la subscalele AQ (masculin)
Subscale AQ Scor total PA VA A H
Media 77,8 24,3 15,2 17 21,2
Abaterea standard 16,5 7,7 3,9 5,6 5,5
Interval 6,13-79,4 16,6-3,2 11,3-19,1 11,4-22,6 15,7-26,7
Eșantionare antionare (feminin) (feminin) A fost fost utiliz utilizat at pentru pentru etalona etalonare re un e șantion antion de 641 studen studen ți din anii anii termin terminali ali,, de gen feminin. Valorile ob ținute au fost (mediile scorurilor și abaterile abaterile standard): standard): Tabel 1 Mediile Mediile și abaterile standard la subscalele AQ (masculin)
Subscale AQ Scor total PA VA A H
Media
Abaterea standard
68,2 17,9 13,5
17 6,6 3,9
16,7 20,2
5,8 6,3
Interval 51,2-85,2 11,3-24,5 9,6-17,4 10,9-22,5 13,9-26,5
Date psihometrice Fidelitatea probei Consistența internă a AQ este foarte înaltă. Coeficientul alpha a avut valori de .85, .72, .83 și .77 pentru scalele PA, VA, A si H. Scorul total a avut o valoare alpha de .89. AQ este un instrument stabil cu o buna fidelitate test-retest; dupa o p erioa dă de nouă săptăm âni, corela ția test- retest a fost .80, . 76, .72 si .72 pentru scalele PA, VA, A și H, și .80 pentru scorul total.
Validitatea probei Scorurile AQ au fost corelate cu fiecare în parte. A tu nc i câ nd v a ri a ț i a î n corelațiile datorate scorului A a fost fragmentată, corela țiile nu au fost semnificative; aceasta sustine validitatea teoretică a AQ prin faptul că asocierile intre agresivitatea fizica, cea verbală și ostilitate sunt datorate conexiunii lor cu furia. Scorurile au avut si o bună validitate concurentă, fară asocieri se mn if ic at iv e între PA si VA ș i emo ționalitate/afectivitate, dar cu corelatii semnificative între afectivitate și subscalele A si H. Scorurile celor patru scale corelează cu impulsivitatea, competi ția și asertivitatea,
deși au fost găsite corela ții scăzute între asertivitate și scalele PA si H. Validitatea de construct a fost evidențiată prin corela ții între AQ și rangurile agresivită ții, sociabilită ții și timidită ții.
Cotare: Itemii 24 si 29 au scoruri inversate (1=5, 2=4, 3=3, 4=2, 5=1) Ceilalți itemi se cotează direct, conform instrucției.
Interpretare Scorurile subscalelor sunt suma scorurilor itemilor pentru acei itemi din subscală. Scorul total este suma tuturor scorurilor itemilor și variază între 29 si 145. Scorurile înalte reflectă mai multă agresivitate. Instrumentul, cuprinzând 29 de itemi, măsoară patru aspecte ale agresivită ții: Agresivitatea fizică (Physical Aggression, PA: 1, 5, 9, 13, 17, 21, 24, 26, 28) Agresivitatea verbal, (Verbal Aggression, VA: 2, 6, 10, 14, 18) Furia/mânia (Anger, A: 3, 7, 11, 15, 19, 22, 29) Ostilitatea (Hostility, H: 4, 8, 12, 16, 20, 23, 25, 27)
Instrucț ie
Vă rugăm să evaluaț i cât de caracteristică este pentru dvs. fiecare dintre următoarele afirmații.Înregistrați răspunsurile dvs. în spațiul din stânga fiecărei afirmații/item folosindurmătoarea scală de evaluare: 1 = foarte necaracteristic pentru mine 2 = oarecum necaracteristic pentru mine 3 = puțin caracteristic 4 = oarecum caracteristic pentru mine 5 = foarte caracteristic pentru mine 1.Rareori nu-mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva. 2.Le spun deschis prietenilor atunci când nu sunt de acord cu ei. 3.Mă aprind repede dar îmi trece la fel de repede. 4.Uneori gelozia nu-mi dă pace. 5. Dacă sunt provocat, s-ar putea să lovesc vreo persoană. 6.Adesea mă găsesc în situația de a mă contrazice cu lumea. 7. Când sunt frustrat, îmi manifest iritarea. 8. Au fost situații în care nu am putut controla dorin ța de a lovi altă persoană 9.Dacă cineva mă lovește, îl lovesc și eu. 10.Dacă oamenii mă enervează, s-ar putea să le spun ceea ce cred despre ei. 11.Uneori mă simt ca un butoi cu pulbere gata să explodeze. 12. Mă aprind repede dar îmi trece la fel de repede. 13.Sar la bătaie mai des decât majoritatea oamenilor. 14.Nu mă pot abține să nu intru in dispută atunci când oamenii mă contrazic. 15.Unii dintre prietenii mei cred că sunt iute la mânie. 16.Mă întreb de ce sunt câteodată atât de înver șunat. 17.Dacă trebuie să recurg la violen ță pentru a-mi apăra drepturile, o voi face. 18.Prietenii mei spun că sunt cam certăre ț. 19.Câteodată îmi ies din sărite fără nici un motiv. 20.Știu că “prietenii” mă vorbesc pe la spate. 21.Sunt oameni care mă provoacă într-atât, încât ajungem la bătaie. 22.Am dificultă ți în a-mi controla temperamentul. 23.Sunt suspicios în ceea ce privește străinii prea drăgu ți/prieteno și. 24.Nu găsesc nici un motiv pentru a lovi o persoană. 25.Câteodată am senza ția că oamenii râd de mine pe la spate.
26.Am amenințat persoane cunoscute. 27.Atunci când oamenii sunt drăgu ți, mă întreb ce vor. 28.Am fost atât de furios, încât am spart lucruri. 29.Sunt o fire calmă/echilibrată.
Bibliografie Buss, A.H. si Perry, M. (1992). The Agression Questionnaire, Journal of Personality and Social
Psychology, 63, 452-459. Instrument reproduced with permission of ArnoldBuss and the Americam Psychological Association. Eibl-Eibsfeld, I. (2009) Agresivitatea umană , Editura Trei, Bucure ști
Revista Romana de Psihiatrie- Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie •
Home Istoric
•
Comitet de Redactie
•
Consiliul Stiintific
•
•
Numarul Curent
•
Arhiva
•
Instructiuni pentru Autori
•
Abonamente
•
Contact
Agresivitatea la femeile alcoolice in functie de istoria familiala si educatia parentala Anca CARSTEA*, Radu VRASTI**, Mircea LAZARESCU* Rezumat
Autorii încearcã sã distingã ponderea educatiei parentale într-un lot de 57 femei cu diagnosticul de alcoolism, lot care a fost împãrtit în douã grupe în functie de prezenta sau absenta istoriei familiale de alcoolism, considerând cã prezenta alcoolismului în familie perturbã calitatea parentingului. Evaluarea educatiei parentale cu ajutorul chestionarului EMBU aratã un scor crescut la factorul rejectie, tendintã care se regãseste si la lotul comparativ de 83 alcoolici de sexul masculin. Rejectia parentalã a fost mai puternicã în lotul cu istorie familialã pozitivã.Agresivitatea a fost mãsuratã cu scala Buss-Perry si nu s-a gãsit nici o diferentã între femeile alcoolice cu istorie familialã pozitivã fatã de cele cu istorie familialã negativã.Factorii de agresivitate prezintã relatii statistice semnificative cu variabilele educatiei parentale numai când sunt corelati în întregul lot. Aceastã corelatie nu este prezentã când este vorba de grupele constituite în functie de istoria familialã, ceea ce subliniazã cã poate fi independentã de prezenta alcoolismului, fiind mai mult tributarã factorilor de personalitate preexistenti. Cuvinte cheie: alcoolism feminin, agresivitate, istorie familialã. Abstract
The aim of this study was to distinguish the role of parental rearing using a sample of 57 women with alcoholism, the sample who has been split in two sub-samples according to the family history of alcoholism. Through by EMBU questionnaire has been assessed the parental rearing and it found a high score of the parental rejection factor, like in the 83 alcoholic men sample. The parental rejection was higher in the group with the positive family history. The aggression has been assessed by Buss-Perry
scale and the both sub-samples, with and without family history, have shown the same profile. The general score of aggression and scores of aggression factors are highly correlated with parental rearing factors. When the alcoholic women are split according to the family history, each group did not show those relationships with EMBU factors. Comparing with the parental rearing, the aggr ession seems to be not related with alcohol consumption but much more with the pre-alcoholic personality. Key words: women alcoholism, aggression, family history.
* Spitalul de Psihiatrie Timisoara ** Spitalul de Psihiatrie Jebel, Timis
Violenta interpersonalã a devenit astãzi o problemã majorã si constã într-o varietate de comportamente si consecinte.Cauzele violentei interpersonale sunt complexe si numeroase studii au indicat o asociatie strânsã între consumul de alcool si comportamentul agresiv, precum agresiunile sexuale, abuzul fatã de copii si omuciderile. Însã nu toti oamenii care consumã alcool devin agresivi. Pentru a elucida aceastã relatie cercetãtorii au cãutat ceea ce este particular la i ndivizii care devin agresivi sub influenta alcoolului. Astfel, s-a constatat cã existã o variabilitate a amplitudinii exprimãrii agresivitãtii dupã consumul de alcool si aceastã variabilitate este datã printre altele de sex, trãsãturile de personalitate ale individului si de anumite particularitãti neurobiologice. Subiectii cu trãsãturi de personalitate de tip antisocial sunt mai agresivi decât cei fãrã ( Moeller si Dougherty, 2001 ) sau indivizii care prezintã o istorie de comportamente agresive încã din copilãrie sunt predispusi de a fi agresivi dupãconsumul de alcool mai târziu în viata adultã, ( Moeller si al., 1997 ). La fel, cei care au trãsãturi de ostilitate demonstreazã o crestere mai rapidã a agresivitãtii ca rãspuns la provocare dupã ce consumã alcool ( Bailey si Taylor, 1991). În ceea ce priveste influenta sexului, diversi autori au gãsit cã atât bãrbatii cât si femeile prezintã o crestere a agresivitãtii dupã consumul de alcool. Având în vedere sensibilitatea mai mare a femeilor la alcool, trãsãturile agresive la femei apar mai repede decât la bãrbati pentru aceleasi cantitãti de alcool consumate. Femeile care au raportat sindrom menstrual sever au fost mai agresive decât cele care nu au prezentat acest sindrom ( Dougherty si al. 1998 ). Atunci când se comparã consecintele agresivitãtii sub influenta alcoolului, bãrbatii genereazã conflicte sau daune mai importante comparativ cu femeile (Shepherd si al., 1989 ). Bãrbatii aflati sub influenta alcoolului au devenit victime ale violentelor mai frecvent decât femeile aflate în aceeasi situatie ( Collins & Messerschmidt, 1993). Mecanismul prin care alcoolul duce la cresterea agresivitãtii este sustinut de influenta alcoolului asupra acidului gama-aminobutiric (GABA) si serotoninei, principalii neurotransmitãtori care au actiune inhibitorie la nivel cerebral. O altã teorie este cea care explicã agresivitatea ca o consecintã a expectatiilor individului privitor la actiunea acestei substante. Astfel, cei care cred cã alcoolul faciliteazã dezinhibitia comportamentelor vor deveni mai agresivi decât cei care nu se asteaptã la aceasta ( George & Norris, 1991). Indiferent care ar fi mecanismele neurobiologice si psihologice prin care alcoolul duce la exprimarea agresivitãtii, foarte multi autori s-au focalizat pe decelarea acelor factori „mediationali“ care moduleazã aceastã relatie, fãcând ca fiecare individ sã aibã propria identitate în ceea ce priveste agresivitatea sub alcool. Cercetãtorii teoriei developmentale a alcoolismului au subliniat cã evenimentele timpurii din viata subiectului au o pondere importantã în geneza de mai târziu a problemelor generate de consumul de alcool, ele fãcând parte intrinsecã din lantul etiologic al alcoolismului ( Zucker, 1991). Astfel, devine evident cã primele experiente ale subiectului sunt cele din familie, petrecute cu persoanele semnificative ale copilãriei între care pãrintii sunt pe primul loc. Este bine cunoscut cã experientele timpurii de socializare din familie determinã structura si functionalitatea relatiilor interpersonale de mai târziu, de exemplu, o educatie parentalã disfunctionalã va fi asociatã cu legãturi sociale negative la vârsta adultã (Parker si al., 1992 ). Pe de altã parte, experientele din familia de origine vor contribui la construirea expectatiilor de mai târziu privitor la efectele alcoolului, expectante care vor influenta decisiv modul de consum, circumstantele lui si tipul de probleme generate de consum.
Istoric, educatia familialã a fost consideratã a fi un factor foarte important în transmisia intergenerationalã a alcoolismului si a pattern-ului comportamental al alcoolicului. Mãsurând comportamentul parental de educare, Parker, Barnett si Mickie (1992) au constatat cã îngrijirea parentalã este principala dimensiune care influenteazã socializarea, atasamentul, dependenta si relatiile intime. Jacob si Johnson spuneau: „Parentingul inadecvat, caracterizat prin lipsa de afectivitate si/sau nivel ridicat de criticism si ostilitate, disciplina laxã si inconsistenta si lipsa generalã de implicare furnizeazã fundamentele pentru dezvoltarea unui model comportamental agresiv…“ (Jacob si al., 1997).Multi cercetãtori considerã variabilele familiale ca indicatorii cei mai puternici ai dezvoltãrii alcoolismului.Modelul lui Patterson si colab.(1992) aratã impactul stilului coercitiv al pãrintilor (rejectie parentalã) asupra copilului, stil care duce la imposibilitatea unei reîntãriri a comportamentelor pozitive si la asteptãri comportamentale neclare din partea pãrintilor.Acest stil duce ulterior la comportament antisocial, rejectia colegilor, dificultãti academice si asocierea cu grupuri deviante si la probabilitatea abuzului de alcool si droguri. Într-o cercetare efectuatã numai pe alcoolici de sex masculin, Vrasti si Eisemann (1994) evidentiazã cã rejectia parentalã este o caracteristicã a pãrintilor alcoolicilor comparativ cu un lot de depresivi si cu un lot de persoane fãrã istorie de tulburãri psihice. Aceastã rejectie parentalã a fost raportatã ca fiind mai mare la pãrintii alcoolici fatã de pãrintii nealcoolici. Lucrarea de fatã cautã sã evalueze modelul educatiei parentale la subiectii cu alcoolism de sex feminin si ponderea pe care o are istoria familialã de alcoolism în calitatea parentingului si ulterior sã facã legãtura cu agresivitatea pe care femeile alcoolice o experimenteazã. 1. 1.1.
MATERIAL
SI
METODA Subiecti
Lotul luat în studiu este reprezentat de 57 femei (vârsta medie: 45,35 ± 5,50 ani, cu vârsta cuprinsã între 33 si 55 ani) care s-au aflat într-un program de tratament pentru consum dãunãtor sau sindrom de dependentã cu sau fãrã fenomene de sevraj în Clinica de Psihiatrie Timisoara si în Spitalul de Psihiatrie Jebel, jud. Timis. Criteriile de includere au fost existenta criteriilor de diagnostic conform Clasificãrii Internationale a Bolilor OMS, versiunea a 10-a pentru consumul dãunãtor de alcool (cod F 10.1) si pentru sindromul de dependentã la alcool (cod F 10.2x) cu sau fãrã sindrom de sevraj (cod F 10.3x). Diagnosticul clinic a fost pus prin examinarea clinicã traditionalã si prin aplicarea versiunii românesti a instrumentului diagnostic AUDADIS (Alcohol Use Disorders and Associated Disabilities Interview Schedule) (Vrasti si al., 1998) . Acei subiecti care au prezentat afectãri cognitive, trãsãturi psihotice sau au avut comorbiditate cu tulburãri psihiatrice majore (schizofrenie, manie si hipomanie, tulburãri depresive si anxioase severe, etc.) sau au prezentat tulburãri comportamentale severe (de ex. psihopatie antisocialã) au fost exclusi din lot. Acest lot a fost subdivizat în douã subloturi în functie de prezenta istoriei familiale de alcoolism (FH+). Astfel, lotul cu FH+ cuprinde 32 subiecti iar cel cu FH- este format din 25 subiecti. Rezultatele obtinute de lotul de femei alcoolice au fost comparate cu cele ale unui lot de 83 alcoolici de sex masculin (vârsta medie 39,5 ± 8,8) si cu cele ale unui lot de 129 de subiecti fãrã istorie de tulburãri psihice, recrutati din populatia generalã si cuprinzând indivizi de ambele sexe (vârsta medie 29,2 ± 8,5). 1.2.
Evaluarea
istoriei
familiale
de
alcoolism
Prezenta istoriei familiale de alcoolism s-a estimat pe baza informatiilor pe care subiectii luati în studiu leau oferit. S-a considerat cã istoria familialã de alcoolism este pozitivã atunci când s-a obtinut un scor de peste 5 la scala short-MAST pentru tatã si/sau pentru mamã. Scala Short MAST (Short Michigan Alcoholism Screening Test) versiunea pentru tatã (T) si pentru mamã (M) a fost dezvoltatã de Sher si Descutner (1986) si folositã adesea pentru evaluarea istoriei parentale de alcoolism (Crews si al., 1992). Aceste versiuni cuprind 13 întrebãri derivate din scala initialã MAST (Selzer, 1971) prin care subiectul evalueazã retrospectiv modul de consum de alcool al pãrintilor. 1.3.
Evaluarea
educatiei
parentale
Evaluarea educatiei parentale s-a fãcut cu ajutorul chestionarului EMBU. Acest instrument a fost dezvoltat de cãtre Perris si colab. (1980) si cuprinde 81 întrebãri care exploreazã 14 domenii ale educatiei parentale: abuzul, deprivarea, punitia, generarea rusinii, rejectia, supraprotectia, supraimplicarea, toleranta, afectiunea, orientarea performantei, generarea vinei, stimularea, favorizarea celorlalti frati si surori, favorizarea subiectului. Prin analiza factorialã s-a reusit extragerea a trei factori care s-au arãtat invarianti în diferite culturi: rejectia, cãldura emotionalã si supraprotectia (Arrindell si colab., 1983). 1.4.
Evaluarea
agresivitãtii
Agresivitatea subiectilor luati în studiu, respectiv a femeilor alcoolice s-a fãcut cu ajutorul chestionarului lui Buss si Perry (1992). Acest chestionar cuprinde 29 întrebãri care sunt evaluate pe o scala Likert cu 5 puncte (de la „întrutotul“ = 5 la „deloc“ =1). Scala furnizeazã un scor total pentru agresivitate, obtinut prin adunarea scorurilor pentru fiecare item si alte scoruri partiale pentru cele 4 subscale ale chestionarului obtinute prin analiza factorialã (agresiune fizicã, agresiune verbalã, manie si ostilitate). 1.5.
Analiza
statisticã
a
datelor
Analiza statisticã a datelor a cuprins analiza valorilor medii ale domeniilor si factorilor instrumentelor aplicate. Relatiile dintre aceste variabile au fost analizate prin „one-way ANOVA“ prin „pairwise analysis“ (Mann-Whitman U-test) si prin corelatia Pearson, toate fãcute cu ajutorul programului SPSS (1993). 2.
PREZENTAREA
REZULTATELOR
Datele demografice, respectiv vârsta, scolarizarea si statutul marital al persoanelor luate în studiu sunt prezentate în tabelul 1. Considerãm cã aceste caracteristici nu sunt de naturã sã introducã o anumitã tendintã care sã perturbe gradul de generalizabilitate a d atelor obtinute în aceastã cercetare. Tabelul 1: Datele demografice ale lotului studiat 57
Numãr subiecti
feminin
Sex Vârstã
45,35 ± 5,50 între 33 si 55 ani
Ani de scoalã
11,98 ± 2,12 între 6 si 17 ani
Statut marital :: Singur
9
:: Cãsãtorit
27 3
:: Concubinaj :: Divortat
10
:: Separat
6
:: Vãduv
2
Cu istorie familialã de alcoolism
32
Fãrã istorie familialã de alcoolism
25
Tabelul 2: Analiza statisticã descriptivã a variabilelor cercetate din loturile luate în studiu Variabila
EMBU
Lot alcoolism feminin
Lot
N
Lot alcoolism masculin
Media ± DS Valoare N Media ± DS (A) min(B) max
N Media ± DS ©
Lot martor MannWhitney - U test
1.1. Cãldura emotionalã tatã 1.2. Cãldura emotionala mama 2.1. Supraprotectie tata 2.2. Supraprotectie mama
3.1. Rejectie tata
3.2. Rejectie mama
FH-
25 48,96 ± 0,73
48-50 43 48,1 ± 0,52
FH+
32 48,13 ± 0,55
47-49 40 48,9 ± 1,31
total FH-
57 48,49 ± 0,76 25 50,76 ± 0,72
47-50 83 48,5 ± 1,44 129 50,5 ± 1,95 50-52 43 53,0 ± 0,88
FH+
32 49,76 ± 0,87
49-52 40 52,1 ± 1,02
total
57 50,21 ± 0,94
FH-
25 38,32 ± 0,75
49-52 83 52,6 ± 1,94 129 54,5 ± 2,23 C > B,A**; A B**
FH+
32 37,12 ± 0,75
36-39 40 38,5 ± 0,81
A < B*
total FH-
57 37,65 ± 1,06 25 40,84 ± 1,40
36-39 83 37,4 ± 0,90 129 36,3 ± 2,12 38-43 43 39,8 ± 0,83
A,B < C*
FH+
32 39,63 ± 0,94
38-41 40 42,3 ± 0,99
A < B**
total
57 40,16 ± 1,31
38-43 83 41,0 ± 1,85 129 41,5 ± 1,97
FH-
25 41,40 ± 1,00
40-43 43 42,8 ± 0,99
A < B*
FH+
32 45,53 ± 1,32
43-48 40 46,8 ± 1,39
A < B*
total
57 43,72 ± 2,38
FH-
25 40,44 ± 0,92
40-48 83 44,7 ± 2,34 129 38,8 ± 2,23 A < B*; A,B > C** 39-42 43 42,7 ± 0,86 A < B**
FH+
32 44,00 ± 2,53
40-47 40 46,9 ± 1,11
total
57 42,44 ± 2,66
39-47 83 44,7 ± 2,69 129 42,0 ± 2,31 A < B**; B > C**
C > B, A** A > B** A < B**
A < B**
* p< 0,05; **p < 0,01
În acest tabel se observã cã atât alcoolicii de sex masculin cât si cei de sex feminin au raportat cã au trãit într-o familie disfunctionalã în care a predominat rejectia si lipsa cãldurii emotionale paternale. Spre deosebire de alcoolicii de sex masculin, femeile au evidentiat supraprotectie din partea tatãlui si rejectie mai putinã din partea ambilor pãrinti. Atunci când se analizeazã modelul educatiei parentale la loturile luate în studiu în functie de prezenta istoriei familiale de alcoolism, se constatã cã femeile care au crescut într-o familie cu un pãrinte sau ambii alcoolici raporteazã o cãldurã emotionalã mai micã din partea mamei, protectie mai micã si rejectie semnificativ mai mare din partea ambilor pãrinti. Acest model este similar cu cel al alcoolicilor de sex masculin cu mentiunea cã aici cãldura emotionalã este mai mare din partea mamei. În tabelul 3 se prezintã scorurile medii obtinute la scala de agresivitate Buss-Perry si comparatia acestor scoruri la alcoolicii de sex feminin si masculin. Pentru aceastã variabilã n u avem un lot martor. Variabila Chestionarul de agresivitate 1. Agresivitate fizicã
Lot alcoolism feminin Lot FHFH+ total
2. Agresivitate verbalã
FHFH+
Lot alcoolism masculin N Media Valoare N Media ± DS min± DS (A) max (B) 25 26,24 21-30 43 36,18 ± 2,80 ± 3,34 29,34 41,22 32 24-34 40 ± 2,52 ± 5,22 27,98 38,83 57 21-34 83 ± 3,05 ± 7,45 25 19,08 15-22 43 20,20 ± 2,02 ± 2,14 32 19,19 15-21 40 23,41 ± 1,60 ± 3,11
MannWhitney - U test
A < B** A < B** A < B**
A < B**
total
Sponsori si parteneri Home Istoric Comitet de RedactieConsiliul StiintificNumarul Curent Arhiva Instructiuni pentru AutoriAbonamenteContactPowered by: DotWeb
Using this 5 point scale, indicate how uncharacteristic or characteristic each of the following statements is in describing you.
Extremely uncharacteristic
1. Some of my friends think I am a hothead 2. If I have to resort to violence to protect my rights, I will. 3. When people are especially nice to me, I wonder what they want. 4. I tell my friends openly when I disagree with them. 5. I have become so mad that I have broken things. 6. I can't help getting into arguments when people disagree with me. 7. I wonder why
Somewhat uncharacteristic
Neither uncharacteristic nor characteristic
Somewhat characteristic
Extremely characteristic
sometimes I feel so bitter about things. 8. Once in a while, I can't control the urge to strike another person. 9. I am an even-tempered person. 10. I am suspicious of overly friendly strangers. 11. I have threatened people I know. 12. I flare up quickly but get over it quickly. 13. Given enough provocation, I may hit another person. 14. When people annoy me, I may tell them what I think of them. 15. I am sometimes eaten up with jealousy. 16. I can think of no good reason for ever hitting a person. 17. At times I feel I have gotten a raw deal out of life. 18. I have trouble controlling my temper. 19. When frustrated, I let my irritation show. 20. I sometimes feel that people are laughing at me behind my back. 21. I often find myself disagreeing with people. 22. If somebody hits me, I hit back. 23. I sometimes feel like a powder keg ready to
explode. 24. Other people always seem to get the breaks. 25. There are people who pushed me so far that we came to blows. 26. I know that "friends" talk about me behind my back. 27. My friends say that I'm somewhat argumentative. 28. Sometimes I fly off the handle for no good reason. 29. I get into fights a little more than the average person. Sources
1. Buss & Perry. The Aggression Questionnaire. Journal of Personality and Social Psychology. 1992.
