BPOC

LUCRARE DE DIPLOMA

1

RO L UL ASI ASI STENTEI TENT EI M EDI CAL E I N I NGR NG RI JI REA PAC PACII ENTEL O R CU BPOC

2

RO L UL ASI ASI STENTEI TENT EI M EDI CAL E I N I NGR NG RI JI REA PAC PACII ENTEL O R CU BPOC

2

CUPRINS

Introducere ……………………………………………………………...pag4

Capitolul I: Noţiuni de Anatomie şi Fiziologie a Aparatului Respirator…pag5 1.1Plamanii……………………………………………………………….pag 7 1.2Fiziologia respiratiei…………………………………………………..pag 7

Capitolul II: Noţiuni G enerale despre BPOC…………………………… pag8 2.1Definitie………………………………………………………………. pag8 2.2Etiopatogenie…………………………………………………………. pag9 2.3Simptomatologie……………………………………………………… pag10

2.4Tratament………………………………………………………………pag 13 Capitolul III:Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu BPOC..pag14 Capitolul IV : Cazuri clinice……………………………………………... pag21 4.1 Cazul clinic nr. 1……………………………………………………… pag21 4.2Cazul clinic nr. 2 ……………………………………………………… pag26 4.3Cazul clinic nr. 3………………………………………………………..pag 35 Concluzii ………………………………………………………………….. pag36 Bibliografia ………………………………………………………………..pag 37

3

INTRODUCERE

Să iubim profesia aceasta minunată de asistent medical generalist, aşa cum spunea şi Victor Babeş ”Iubeşte -ţi profesiunea şi socoteşte -o cea mai frumoasă dintre toate, şi astfel izbanda va fi deplină.” Rolul esenţial al asistentei medicale, constă in a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi redobandească independenţa cat mai repede posibil.Pornind de la , că nu există boli cinumai bolnavi, ingrijirea in principiile Vir gini ei H enderson nursing pune in centrul atenţiei nu boala cibolnavul şi mai ales omul: „mit şi legendă, această maşină vie” care este untot din care se ramifică asemenea unui a r bore sentimente, pasiuni,comportamente fiziologice, ocupaţionale, atitudini, cu alte cuvinte cele 14 nevoi ale fiinţei umane. Mi-am dorit din totdeauna să -i pot ajuta pe cei aflaţi in suferinţă, să vin in spri-

jinul celor fără sprijin, să aduc zambetul pe buzele celor trişti, pentru că omul cu adevărat fericit este acela care poate face pe altul fericit. Ar fi bine să fim inconjuraţi numai de oameni sănătoşi, dar nu este aşa. Fiecare persoană are problemele sale, boală şi afecţiunea sa mai mult sau mai puţin gravă.

CAPITOLUL I

4

NOŢIUNI DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este ansamblul de organe adaptate trecerii oxigenului din

aerul atmosferic in sange şi dioxidului de carbo n, rezultat din oxido-reducerea celulara, in aerul atmosferic. Organele respiratorii sunt specializate, unele pentru trecerea aerului (fosele

nazale, faringele, laringele, traheea şi bronhiile),altele pentru realizarea schi m burilor gazoase intre organism şimediu. Astfel: a. Fosele nazale folosesc la respiraţie şi miros. b. Naso-faringele şi rino -faringele, lasă să treacă aerul spre plămani, dar ventilează

şi urechea medie prin trompa lui Eustachio. c. Oro-faringele şi buco -faringele, nivel la care se incrucişează calea respiratorie cu cea digestiva.

d. Laringele, este un organ respirator dar şi un organ al fonaţ iei. Incepand cu traheea, organele aparatului respirator au funcţii pur respiratorii. 1.1PLĂMÂNII

Plămanii reprezintă organele aparatului respirator in care se realizează schimbul de gaze intre organism şi mediul inconjurător. In număr de doi, drept şi stang, sunt aşezaţi in cavitatea toracică de o parte şi alta a mediastinului, avand fiecare o capacitate(volum de aer conţinut) de aproximativ 4500 -5000 cm.

cubi.Culoarea lor variază in funcţie cu varsta şi substanţele inhalate (la fumători avand o culoare cenuşiu negricioasă, iar la copii roz). Forma plămanilor este as e-

mănătoare unui trunchi de con, cu baza spre diafragm. Structura plămânului:

5

Plămanii sunt alcătuiţi dintr -un sistem de canale, rezultat din ramificarea bronhiei principale (ARBORELE BRONŞIC) şi un sistem de saci in care se

termină arborele bronşic (LOBULII PULMONARI).Arborele bronşic - totalitatea ramificaţiilor intrapulmonare ale bronhiei principale, este reprezentat astfel: Bronhie principală -Bronhii lobare (3 pentru plămanul drept şi 2 pentru cel stang) – Bronhii segmentare (cate 10 pentru fiecare plăman; cate una pentru fiecare segment pulmonar) – Bronhii interlobulare – Bronhiole terminale – Bronhiole respiratorii – Canale alveolare.Bronhiile intrapulmonare au forma cilindrică, regulată. Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu, sub care se găseşte o bogată

reţea capilară, care provine din ramificaţiile arterei pulmonare (ce aduc sange venos din ventricolul drept).Epiteliul alveolar formează cu epiteliul cap ilarelor alveolare o structură funcţională comună = membrana alveolo -capilara, la nivelul căreia au loc schimburile gazoase, prin difuziune, intre aerul alveolar (a cărui compoziţie este

menţinută prin ventilaţia pulmonară) şi sange. Mai mulţi lobuli se grupează in unităţi morfologice şi funcţionale mai mari, rezultand astfel segmente pulmonare. Segmentul pulmonar reprezintă unitatea morfologică şi funcţională, caracterizată prin teritoriu anatomic cu limite precise, cu pedicul bronho-vascular propriu şi a s pecte patologice speciale. Segmentele se grupează la randul lor formand lobii pulmonari.

Arborele bronşic poate prezenta dilataţii patologice sub formă de saci, in care se strang secreţii, puroi =Bronşiectazii.Distrugerea pereţil or alveolari = Emfizem.

Fiecare plăman este invelit la suprafaţă de o seroasă, numită pleură.Ea are doua foiţe, una parietală, care căptuşeşte suprafaţa internă a peretelui toracic şi alta viscerală, care acoperă intim suprafaţa lobilor pulmonari. Aceste doua foiţe pleur ale se continuă una cu alta delimitand intre ele un spaţiu virtual, numit cavitatea pleurală, in care se găseşte un strat subţire de lichid pleural, cu rol de a umezi cele 6

doua foiţe, permiţandu -le astfel alunecarea fără frecare. Pleura viscerală este apr oape insensibilă, ca şi plămanul,in schimb cea parietală are o sensibilitate marcată, fiind o zonă reflexogenă importantă. Iritaţia ei in timpul unei manevre, puncţia pleurală, poate determina şoc pleural cu moarte prin acţiune reflexă asupra centrilor respiratori şi circulatori. 1.2FIZIOLOGIA RESPIRAŢIEI

Aerul atmosferic este introdus in plămani prin procesul de ventilaţie pulmonară, prin care se menţine constantă compoziţia aerului alveolar. Mecanica respiraţiei:Schimburile gazoase la nivelul plămanilor se realizează datorită succesiunii ritmice a două procese: inspiraţia şi expiraţia. Inspiraţia este un pr oces activ care datorită contracţiei muşchilor inspiratori, duc la mărirea tuturor d iametrelor cutiei toracice. In mod no rmal durează o secundă. Expiraţia normală

este un proces pasiv, care urmează fără pauză după inspiraţie. In inspiraţie, prin creşterea volumului pulmonar, alveolele se destind şi volumul lor creşte, iar drept urmare presiunea aerului in regiunea alveolară scade. Se creează astfel o diferenţă de presiune intre aerul atmosferic şi presiunea intrapulmonară, in felul acesta aerul pătrunzand in căile respiratorii pană la alveole, pe baza forţei fizi-

ce.In expiraţie, prin retracţia plămanilor şi revenirea la forma iniţială a cutiei t oracice, se intalnesc doua faze:prima in care revenirea cutiei toracice se face pe baza

elasticităţii cartilajelor ş i ligamentelor ei. a-II-a, in care plămanul elastic, in tendinţa de a se retracta spre hil, exercită opresiune de aspiraţie asupra cutiei t oracice. Presiunea aerului intaalveolar creşte peste cea atmosferică, apărand astfel o diferenţă care face ca aerul din plămani să fie expulzat in exterior.

CAPITOLUL II

7

NOŢIUNI GENERALE DESPRE BRONHOPNEUMOPATIA CRONICA OBSTRUCTIVA 2.1Definitie BPOC este o boala caracterizata prin limitarea fluxului de aer prin caile respiratorii care nu este complet reversibila.Limitarea fluxului de aer este progresiva si este insotita de un rapuns inflamator anormal al plaminului fata de particule străine si gaze. Este pre zenta alterarea inflamatorie atat a cailor aeriene cat si a alveolelor pulmonare.In termenul generic de BPOC fiind cuprinse doua

afecţiuni - Bronşita cronica - Emfizemul pulmonar - se refera la simptome legate de respiraţie: tuse cronica, expectoratie, grade variate de dispnee de efort, reducerea

semnificativa si progresiva a fluxului aerian respirator. Obstrucţia este: cronica, ireversibila total ci numai parţial, progresiva lenta spre agravare, primitiva nefiind generata de vreo afecţ iune cu etiopatogeneza cunoscuta. Referitor la cele doua componente ale BPOC se poate afirma ca ele au o predominanta diferita in exprimarea clinica a simptomatologiei si se definesc astfel: Emfizemul pulmonar - este caracterizat prin dilatarea permanenta a spatiilor

aeriene distale de bronsia terminala, cu distructia pereţilor alveolari.

Bronşita cronica se caracterizează prin hipersecretie de mucus la nivelul arborelui traheobronsic manifestata prin tu se cu expectoratie cel puţin 3 luni pe an, timp de 2 ani consecutiv. Se pot identifica mai multe subclase : a). Bronşita cronică simplă este definită de prezenţa tusei cu expectoraţie in cele

mai multe zile timp de cel puţin trei luni consecutive pe an, cel puţin doi ani succ esivi, tuse productivă care nu poate fi atribuită vreunei cauze cunoscute pulmonare

sau cardiace. Bronşita cronică simplă este localizată in conductele aerifere mari;

8

b). Bronşita cronică purulentă sau

persistentă, la care secreţia bronşică se in-

fectează.Persistent se consideră caracterul mucopurulent al sputei; Recurent se consideră sputa purulentă in ultimii ani. c). Bronşita cronică obstructivă, la care leziunea progresează către bronhiile mici

şi bronhiole şi apare dispneea, datorită ingustării difuze şi persistente a căilor aerifere. Bronşita cronică cu dispnee şi Wheezing cuprinde bolnavii la care obstrucţia reversibilă a căilor aerifere domină aspectul clinic.Boala căilor aerifere m ici este definită de localizarea procesului obstructiv in căile aerifere cu diametrul mai mic

de 2mm (bronhii mici şi bronhiole) aceasta este localizarea principală a obstrucţiei in BPOC, creşte numărul celulelor caliciforme, creşte producerea de mucus, apare inflamaţie şi uneori spasmul bronşic. Bronşita cronică asmatiformă are ca simptom dominant dispneea paroxistică. 2.2ETIOPATOGENIE

Afectează bronhiile mici unde leziunile inflamatorii şi secreţiile produc stenoză, spasm, colaps expirator şi disfuncţie ventilatorie obstructivă. Stimulii iniţiali care duc la creşterea secreţiei de mucus in căile respiratorii sunt: Factorii iritanţi - tabagismul şi alcoolismul sunt esenţiali, poluanţii aerieni, vaporii din industria chimică, vaporii de amoniac, condiţiile atmosferice nefavorabile (frig, umezeală, curenţi de aer); Infecţia microbiană (streptococul, stafilococul, enterococul, hemofilul şi dife rite enterobacterii) sau virală primitivă sau secundară, ocupă un loc primordial. In-

fecţiile din primul an de viaţă, care au in mod deosebit tendinţa de a produce leziuni definitive. Factorii alergici sunt cea de a treia component etiologică, acţionand prin sensibili zare la alergeni microbieni. 2.3SIMPTOMATOLOGIA : Deoarece istoria naturala a Bronşitei este diferita de cea a Emfizemului, la fel ca si prognosticul si atitudinea terapeutica, este 9

recomandabil separarea celor doua entităţi, folosind date clinice, radiologice, funcţionale, morfologice etc. S-a observat astfel ca emfizematosii lupta [fighters] împotriva obstrucţiei, isi

menţin ventilaţia ri dicata si gazele sanguine normale, având ca simptom principal dispneea si aspect "roz gafaitor" [pink puffers]. Dimpotiva bronsiticii sunt

neluptatori [non fighters], au ventilaţie externa scăzuta, gazele sanguine alterate, iar ca simptome principale tuşea si expectoratia, precum si un aspect « cianotic buhait» [blue-bloater]. Majoritatea bolnavilor au insa simptomatologie mixta,

asocind bronşita si emfizemul in grade variate mai ales in faza avansata a bolii.

Fenotipul « cianotic-buhait» din BPOC

Principalele simptome ale bolii sant următoarele : a. Tusea - cu predominenţă matinală adesea declanşată de contactul cu aerul

rece, atmosfera poluată sau fumul de tutun. Cu timpul tuşea devine mai frecventă, apare si in timpul zilei si chiar se exacerbează si noaptea. Tusea poate fi productivă sau uscată iritativă ineficientă, uneori cu chinte violente insotită de uşoară obnubilare, fosfene sau sincopă. Se mai accentuează la contactul cu particule iritante sau in timpul infecţiilor intercurente. b. Expectoraţia este in general nebăgată în seamă de bolnavi şi descrisă de

aceştia ca avind culoare alba -cenuşie sau neagră din cauza fumatului sau 10

aero- poluantilor. În puseurile infecţioase sputa devine purulentă galbenă sau verzuie, care ulterior se poate permanentiza. Pentru aprecierea gradului de

purulenţă al sputei se poate folosi clasificarea britanică : M 1 -mucoasa ; M2mucoasa cu flocoane purulente ; Pt- purulenta mai puţin de 1/3 din pahar, P2 purulenta intre 1/3 si 2/3 din pahar, P3-purulenta integral. Pentru aprecierea expectoratiei bolnavul este invitat sa recolteze sputa pe 24 ore intr-un

recipient gradat. Daca depăşeşte 100 de ml si este purulenta sugerează existenta Bronsiectaziilor. Episoadele infectioase acute din timpul iernii sint atit de frecvente in bronşita cronica incat pot fi considerate drept criteriu

suplimentar pentru definirea bolii, infecţia cailor respiratorii superioare coboară in bronhii determinând creşterea volumului de sputa sau apariţia caracterului purulent. Se pot insoti de febra, dispnee, whezîng si sunt mai

frecvente in anotimpul rece. Repetarea infecţiilor bronsice duce la degradarea funcţiei pulmonare. c. Dispneea - domina tablou! clinic si apare atit la bronsitici cit si la emfizematosî, la aceştia din urma fiind mai accentua ta. Ea are mai multe grade dupa MRC (Medical Research Council):

- Gradul zero - fară dispnee - Gradul 1 - dispnee la eforturi mari - Gradul 2 - dispnee la alergat pe suprafeţe sau la urcarea unui deal cu panta -

Gradul 3 - dispnee la mers mai incet decit persoanele de aceeaşi virsta pe

suprafeţe plane sau oprirea pentru a repira in timpul mersului pe orizontala - Gradul 4 - dispnee pronunţata care determina bolnavul sa se oprească

pentru a facilita respiraţia dupa parcurgerea a 100 m si/sau la efectuarea cel or mai mici exerciţii fizice - Gradul 5 - dispneea de repaus, bolnavul nu mai poate paraşi casa; oboseşte la mincat sau la imbracat 11

d. Semne fizice - bronsiticul este picnic, uneori obez, pletoric, cu facies

congestiv, conjunctive hiperemice, extremităţi calde. Cianoza apare iniţial in timpul puseurilor infectioase, ulterior capată caracter permanent si poate ajunge atit de intensa, incit bolnavul devine albastru buhăit cu poliglobulie secundara. Toracele este dilatat mai mult in emfizem decât in bronşita cu cifoza dorsala si stern proiectat inainte. Din cauza variaţiei presiunii intratoracice apare tiraj intercostal si al foselor supraclaviculare si inspiraţie zgomotoasa. Stetacustic pulmonar se percep raluri bronsice ronflante, sibilante si subcrepitante, care variază in intensitate si localizare de la o zi la alta. Wheezing -ul expirator se aude bine la nivelul traheii si in zona gatului si este un important semn

al obstrucţiei cailor aeriene. Turgescenta jugularelor este semn de insuficienta cardiaca mai ales daca se menţine si in inspiraţie si daca presiunea din torace este

mai mica decât presiunea atmosferica,la care se adaugă si hepatomegalia de staza datorita insuficientei cordului de a pompa sângele in circulaţia de intoarcere. La examinarea cordului se percepe intarirea zgomotului II la pulmonara datorita

hipertensiunii pulmonare. Cind BPOC ajunge in faza de complicaţii cu CPC se produce hipertrofia VD care se poate palpa in epigastru, iar la focarul tricuspidei se percepe suflu sistolic de insuficienta fnctionala sau galop diastolic. Edemele apar in cazurile complicate cu Cord Pulmonar Cronic decompensate;

prezenta edemului unilateral sau mai accentuat la o gamba trebuie urmărit pentru depistarea trombozelor venoase la membrele inferioare, complicaţie fr ecventa in bronşita cronica.

2.4TRATAMENT

12

Tratamentul trebuie orientat in funcţie de mecanismele patogenetice Avind in vedere diferentele patogenetice intre Astm si BPOC precum si existenta

unui diagnostic funcţional care acoperă un grup heterogen de boli, tratamentul trebuie sa fie individualizat.

Felurile tratamentului pentru forme uşoare si moderate sunt următoarele: - reducerea simptomelor si ameliorarea calităţii vieţii - restaurarea funcţiei pulmonare la nivel optim - prevenirea si tratamentul exacerbă rilor - reducerea deteriorării anuale a funcţiei pulmonare

Punctele care vor fi luate in consideraţie in elaborarea strategiei de tratament a acestei boli sunt: dilatatia bronsica cu ajutorul bronhodilatatoarelor, corectarea componentei inflamatorii a bronsi ilor, creşterea protecţiei cu antioxidanti.

13

CAPITOLUI III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU BPOC

Rolul asistentei medicale constă în a „ ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi câştige sănătatea ( sau să o asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţ ele

necesare". Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, a îngriji astfel bolnavul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Va ajuta bolnavul să respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.Unii pot considera foarte limita t acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce- i lipseşte pentru a fi

complet întreg sau independent din cauza slăbiciunii fizice, a lipsei de voinţă sau de cunoştinţă. Cu cât ne gândim mai mult , cu atât rolul asistentei medicale este m ai complex.

Asistentele medicale trebuie să înţeleagă foarte bine ceea ce vrea pacientul şi care sunt nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a -şi câştiga existenţa. Ea va fi pentru un timp : „conştiinţa celui lipsit de cunoştinţă, dorinţa de a trăi pentru cel ce a gândit la suicid, membru pentru cel căruia i -a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoţie pentru copil,cunoştinţe şi încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima". Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind în locul unde este nevoie de ea,

poate dărui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zâmbet, o vorbă bună o ascultare sunt mult mai benefice decât un tratament complex.

14

In unităţile sanitare, în general se tratează suferinţa fizică, nepunându -se mare preţ pe cea sufletească. Oamenii sunt nişte fiinţe minunate, de aceea trebuie trataţi ca atare. Ei merită toată atenţia noastră şi tot efortul nostru trebuie îndreptat spre a-i aduce la starea de bine.Viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un

moment dat, de o suferinţă apărută brusc, care -1 aduce într-o situaţie critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promptitudine şi deosebită competenţă.. Eficienţa asistenţei de urgenţă impune o muncă dusă în echipă, pentru a fi eficientă, cere din partea fiecăruia multă dăruire, dar în acelaşi timp multă responsabilitate. Spiritul acestei responsabilităţi cere la rândul ei conştiinţă şi competenţă profesio nală, care să asigure pentru bolnavul de urgenţă,a cărui viaţă este ameninţată a se sfârşi uneori în câteva zile, dar şi în câteva ore sau minute chiar, aplicarea imediată a tuturor măsurilor terapeutice care să înlăture cauzele care se opun supravieţuirii. Com petenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi dotare a

asistenţei de urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor medii, o continuă pregătire şi perfecţionare. Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi se strǎdu iesc prin pregǎtire şi exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎt atea.Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii, ele coordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa sanitarǎ.A

servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei lor. Exe rciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi limitat nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici de consideraţii de ordin politic sau social.

Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şi respectul pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu poate 15

sǎ ia în consideraţie, în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul individual şi social al asistentelor condiţionat în caz cert de convingeri şi pǎreri personale. Asistenta

are

trei

responsabilitǎţi

principale:pǎstrarea

vieţii;alinarea

suferinţei;promovarea sǎnǎtǎţii.În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în tot acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ vegheze constant la menţinerea unui nivel ridicat al cunoaşterii

sale teoretice şi tehnice.Asistenta trebuie sǎ respecte convingerile religioase ale p acientului. Ea este legatǎ strict de secretul professional.Conştientǎ de întinderea r esponsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţa limitelor, nu recomandǎ şi nu executǎ

un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ, iar în caz urgent şi într -o eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai mic detaliu.Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi loialitate.Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de ceilalţi membrii ai echipei sanitare.Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.În conduita sa

personalǎ, asistenta nu trebuie sǎ meargǎ cu bunǎ ştiinţǎ contra moravurilor şi tradiţiilor comunitǎţii în care trǎieşte şi munceşte.Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor membrii ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan local, naţional şi i nternaţional. Eforturile medicului și asistentei medicale au ca scop, ca pacientul să af irme starea de bine fizic și psihic, să aibă respira ție liberă, ușoară, eficientă, să se poată

alimenta pe cale naturală și să nu intervină complica ții. Fumatul joacă un rol atat de important in producerea bolii incat cea mai bună metodă de prevenire primară este propaganda antitabacică, in special la copii şi 16

tineret. In ceea ce priveşte bolnavul, el trebuie convins neapărat să intrerupă fu-

matul, astfel, deteriorarea funcţiei pulmonare va fi mai lentă şi recidivele infecţio ase mai rare. Altă metodă este să i se explice că examinarea medicală a arătat că

plămanul lui este deosebit de sensibil la acţiunea fumului de tutun. Poluarea atmosferică poate fi dăunătoare bolnavilor cu BPOC, in special in perioadele de inversiune termică, cand poluanţii nu se pot dispersa. Ceaţa măreşte şi mai mult efe ctul nociv al poluării. In aceste perioade este recomandabil ca bolnavii să stea in

casă, sau să iasă mai tarziu, după ridicarea ceţii. Se recomandă de asemenea ev itarea expunerii profesionale la noxe respiratorii, eventual schimbarea locului de

muncă. Sensibilitatea particulară a bronşiticilor la infecţii impune recomandarea evitării contactului cu persoane care au viroze respiratorii, ca şi evitarea aglomeraţiei in

timpul epidemiilor.Vaccinarea antigripală se face in fiecare toamnă.Dificultatea constă in marea variabilitate a virusurilor şi in lipsa imunităţii incrucişate intre di feritele tipuri, astfel incat este greu să se prevadă ce virus dă epidemia din iarna

următoare. Bolnavul trebuie instruit să -şi recunoască imediat exacerbările bronşitei pentru a le trata prompt. Infecţiile respiratorii frecvente la bătranii bronşitici pot avea evoluţie severă, deseori lentă. Anticolinergicele sunt eficiente in bronşita cronică, in special in exacerbările acute care se produc prin mechanism predominant colinergic, ele inhibă bronhoco n-

stricţia şi hipersecreţia din conductele aerifere, ameliorand scorul clinic şi starea funcţională (Atrovent). Bromhexin este un alcaloid care acţionează atat asupra sputei, fracţionand lanţurile m ucoproteice. Bromhexinul accelerează me-

canismul de erupţie pulmonară şi favorizează penetraţia antibioticelor in secreţia bronşică. Este un expectorant eficient şi bine tolerat (24 – 32 mg/zi). Corticoterapia 17

reduce procesul inflamator prin stabilizarea membranelor. Se administrează de obicei un corticoid inhalator: flunifoid, dipropinat de beclometazonă sub formă de conosol de preferinţă pe spacer in doze 200 – 500 μg/zi, in funcţie de varstă şi de severitatea chimico-funcţională a bolii. Durata de administrare se apreciază in

funcţie de evoluţia puseului acut (reducerea simptomelor, ameliorarea sindromului obstructiv). In general se evită administrarea corticoterapiei orale, aceasta se recomandă numai in formele severe care nu răspund la tratamentul convenţional. Mucoliticele. Pot constitui in cazurile comune de bronşită cronică singura

medicaţie. Ele sunt utile datorită acţiunii de lichefiere a mucusului bronşic vascos şi de favorizare a expectoraţiei. Mucosolvon - 600 mg in trei doze per os/zi, vascozitatea sputei scade, iar dispneea de efort şi capacitatea vitală se ameliorează un eori.

Aminopenicilinele: ampicilina are acţiune bactericidă cu spectru larg care acoperă complet flora endobronşică de aceea este indicată in exacerbările severe ale bronşitei. Hidratarea. Deoarece mucusul bronşic nu devine vascos decat după ce a pierdut 80% din apă, procedeul cel mai eficient de fluidizare a secreţiei bronşice este hi dratarea corectă a bolnavului. Este recomandabil ca bronşiticii să bea suficiente lichide, in special seara, pentru a preveni uscarea secreţiei bronşice in timpul nopţii.

Efedrina este un drenergic cu acţiune indirectă, a cărui folosire nu este recomanda bilă in bronşita cronică, din cauza riscului efectelor secundare. Folosirea combinaţiilor de medicamente in proporţie fixă nu este indicată, deoarece este mai greu să se stabilească doza optimă pentru fiecare medicament in parte. Terapia fizică este indicată mai ales in obstrucţia bronşică produsă de alterarea elasticităţii pulmonare. Gimnastica respiratorie măreşte reducerea funcţiei diafra g-

mului. Manevrele se invaţă in climostatism şi sunt alternate cu perioade de rela xare. 18

Exerciţiile de tuse: in poziţie şezand, bolnavul face o inspiraţie lentă, urmată de e x piraţie iniţial cu glota inchisă, apoi deschisă, urmărind apariţia tusei. Drenajul po stural necesită plasarea bolnavului in poziţii care să aducă ramurile bronşice perpen-

diculare pe plan orizontal. El poate fi insoţit de percuţie sau de vibrarea peretelui toracic pentru a uşura eliminarea secreţiei. Scopurile reabilitării sunt: - Reducerea frecvenţei infecţiilor respiratorii; - Reducerea numărului de spitalizări; - Intarzierea progresiunii bolii; -Prelungirea activităţii de producţie a bolnavului; - Optimizarea tratamentului insuficienţei respiratorii pentru a scurta durata spital-

izării şi a diminua absentismul; - Educarea sanitară a bolnavului şi a familiei. Asistentamedicala participa la realizarea principalelor investigatii atat clinice cat si paraclinice. Recoltarea sputei se poate efectua prin mai multe procedee, cel mai frecvent utilizat fiind recoltarea directă in cutii Petri sau in recipiente cu mediu de cultura şi reco ltarea sputei prin frotiu faringian şi laringian. Pe lingă aceste metode amintim reco ltrea sputei prin spălătură gastrică sau bronşică. Asistenta medicală oferă pacientului

paharul cu apă să-şi clătească gura şi faringele, apoi vasul de colectare, in funcţie de examenul cerut.Se solicită pacientul să expectoreze după un efort de tuse. Se c olectează astfel s puta matinală sau adunată din 24 ore. Recoltarea sputei prin frotiu faringian.Asistenta medicală aşează pacientul pe scaun

cu capul in extensie, se spală pe maini cu apă şi săpun, imbracă mănuşile sterile şi işi pune masca de protecţie.Se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă, fără a-l introduce in aceasta ci prin turnare, se apasă limba cu spatula şi se intr o19

duce tamponul in faringe, cerand pacientului să tuşească. Sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat in eprubeta sterilă. Se acoperă reci p-

ientele, se etichetează şi se trimit la laborator. Se notează tehnica in foaia de observaţie. Radioscopia ,radiografia:

Pregătirea psihică a pacientului - se anunţă pacientul, explicându -i-se condiţiile în care se va face examinarea

(cameră în semiobscuritate) - pacientul va fi condus la serviciul de radiologie - se explică pacientului cum trebuie să se comporte în timpul examinării (va efectua

câteva mişcări de respiraţie, iar radiografia se va face în apnee, după o inspiraţie profundă). Pregătirea fizică a pacientului - se dezbracă complet regiunea toracelui (părul lung al femeilor se leagă pe

creştetul capului), se îndepărtează obiectele radioopace - se aşează pacientul în poziţie ortostatică cu mâinile pe şolduri şi coatele aduse

înainte (fără să ridice umerii) în spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poartă filmul - când poziţia verticală este contraindicată se aşează pacientul în poziţie şezând - în timpul examenului radiologic se ajută pacientul să ia poziţiile cerute de medic - sugarii şi copiii mici se fixează prin înfăşare pe un suport de scânduri sau se sus-

pendă în hamuri (pentru a nu se iradia persoana ce -l susţine) Îngrijirea pacientului după examen - pacientul va fi ajutat să se îmbrace după terminarea examenului radiologic, va fi condus la pat - se notează în F.O. examenul radiologic efectuat, data. 20

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

4.1CAZUL I

Numele şi prenumele: P. E. Sex: feminin; Vârsta: 78 ani; Domiciliu: rural Motivele internarii:- dureri toracice difuze, -tuse cu expectoraţie purulentă, -frisoane, -subfebrilitate, -dispnee, -anxietate. Istoricul bolii:

Bolnava P.E. de 78 ani cunoscută cu Bronşită Cronică din anul 2003 se prezintă la, la recomandarea medicului de familie, insoţită de fiica sa. La internare bolnava

declară că aproape de o săptămană are dureri in piept, respiraţie zgomotoasă dispneică mai ales la efort, tuse la inceput obositoare apoi, insoţită de expectoraţie hemoptoică.Nu a urmat tratamentul ambulatoriu. Diagnostic medical: bronşită cronică acutizată

21

Nevoia fun- Diagnostic de Obiective Interventii proprii damentala ingrijire Pacientul să Nevoia de a Obstrucţia Am aerisit salonul, am respira si a căilor respir a- prezinte căile asigurat temperatura conavea o buna torii Proces respiratorii stantă a incăperii;Am circulatie permeabile şi o inflamator la preluat pacientul din triaj bună respiraţie nivelul căilor la nivelul şi l-am instalat la sarespiratorii plămanilor şi a lon;Am asigurat, atat cat a Tuse cu bronhiilor. Pa- fost posibil, imbrăcăminte secreţii abun- cientul să r elejeră, lenjerie de pat spire liber pe dente mucocurată şi fără cute, nas. Pacientul purulenschimbandu-l ori de cate să nu devină te.Dispnee ori a fost nevoie;Am sursă de inintensă la aşezat pacientul in pat in fectie. efort Proces poziţie semişezandă inflamator pentru a favoriza pulrespiraţia;Am aspirat monar,durere secreţiile bronşice eliberand căile respiratorii; Am toracica.

Interventii delegate Evaluare Am pregătit psihic pacientul in ve-

In urma ingri jirilor şi a in-

derea oricărei

tervenţiilor cu tehnici:Radiografie rol propriu şi pulmonară, recol- delegat a tarea sputei, bronhografie, recoltareaprobelor biologice.Am administrat pacientului medicamentele prescrise de medic

repausului la pat starea pacientului s-a ameliorat, tusea este mai

rară, prezintă căi respiratorii permeabile şi se observă o diminuare a dispneei.

invăţat pacientul să facă exerciţii respiratorii;Am invăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze sputa in

22

vase colectoare .

Pacientul să ai bă o poziţie care să favorecvată izeze respiraţia, Dispnee, du- circulaţia rere, sangelui şi drenajul tusePoziţie deficitară in secreţiilor pat, oboseală bronşice musculară

Nevoia de a se Diminuarea misca si a avea mişcării, poso buna postura tură inad-

dificultate de schimbare

apoziţiei.

Am aerisit salonul;Am asigurat curăţenia generală a salonului cu as-

piratorul şi carpe umede pentru a evita ridicarea

prafului care conţine germeni patogeni;Am asig-

urat incălzirea salonului (180 – 190C); Am umezit aerul din incăpere cu apă alcoolizată; Am asigurat o imbrăcăminte lejeră; Am recomandat paci entului să adopte o poziţie semişezandă pentrua f avoriza respiraţia; Am as pirat secreţiile bronşice eliberand căile respiratorii; Am mobilizat pasiv

La indicaţia me-

In urma in-

dicului am administr at medicaţia de tipul: Piafen 1f de 2 ori/zi.

tervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul pre-

zintă respiraţiain limite fiziologice, şi-a recăpătat mo bilitatea

vase colectoare .




apoziţiei.




urat incălzirea salonului (180 – 190C); Am umezit aerul din incăpere cu apă alcoolizată; Am asigurat o imbrăcăminte lejeră; Am recomandat paci entului să adopte o poziţie semişezandă pentrua f avoriza respiraţia; Am as pirat secreţiile bronşice eliberand căile respirato-

La indicaţia me-

In urma in-

dicului am administr at medicaţia de tipul: Piafen 1f de 2 ori/zi.



rii; Am mobilizat pasiv pacienta la fiecare 2 – 3 ore; Am masat regiunile predispuse la escare; Nevoia de a

Alimentaţie

Pacienta să fie

Asigur un regim alimentar

In urma inter23

bea si a manca

inadecvată prin deficit Tusea, sputa mucopurulentă, alimen-

echilibrată hi-

variat, bogat in proteine şi

venţiilor cu

droelectrolitic

vitamine:

rol propriu pacienta se

şi nutriţional

carne, legume şi

desodatAnorexie, scădere ponderală, sen-

fructe;Stimulez apetitul prin cantităţi mici de alimente pe care le prezint intrun mod apetisant;Am sfătuit-o să consume lichide sub forma de: ceai, compot, sucuri naturale,

zaţie de greaţă.

lapte;O incurajez şi o asigur de contribuţia ali-

taţie cu regim

mentelor in procesul de vindecare; Asigur un climat liniştitor in timpul mesei; Ii explic im-

portanţa renunţării la obiceiurile dăunătoare; Evit mirosurile dezagreabile prin curăţirea salonului; După servirea mesei indepărtez toate lucrurile folosite in timpul

alimentează şi să se hidratează in limite normale şi nu prezintă dezechilibru hidroelectrolitic.

bea si a manca

inadecvată prin deficit Tusea, sputa mucopurulentă, alimen-

echilibrată hi-

variat, bogat in proteine şi

venţiilor cu

droelectrolitic

vitamine:

rol propriu pacienta se

şi nutriţional

carne, legume şi

desodatAnorexie, scădere ponderală, sen-

fructe;Stimulez apetitul prin cantităţi mici de alimente pe care le prezint intrun mod apetisant;Am sfătuit-o să consume lichide sub forma de: ceai, compot, sucuri naturale,

zaţie de greaţă.

lapte;O incurajez şi o asigur de contribuţia ali-

taţie cu regim

alimentează şi să se hidratează in limite normale şi nu prezintă dezechilibru hidroelectrolitic.

mentelor in procesul de vindecare; Asigur un climat liniştitor in timpul mesei; Ii explic im-

portanţa renunţării la obiceiurile dăunătoare; Evit mirosurile dezagreabile prin curăţirea salonului; După servirea mesei indepărtez toate lucrurile folosite in timpul Nevoia de a elimina.

Expectoraţie abundentă Proces in-

fecţios Spută muco-

alimentaţiei Pacienta să nu Am calculat bilanţul indevină sursă de gestie – excreţie pe 24 ore; Am cantărit pacienta infecţie.Pacienta şi am notat valorile in foaia de observaţie; Am

La indicaţia me-

In urma hiddicului am admin- ratării şi a istrat: HHC 100mg tratamentului f. 2 x 2 ori/zi medicamentos i.v.;Cefotax 1g f. 1 pacienta pre24

purulentă, senzaţie de greaţă.

să nu prezinte

aşezat pacienta in pat in poziţie semişezandă

dezechilibru hidroelectrolitic pentru afavoriza respiraţia;Am aspirat

secreţiile bronşice eliberand căile respiratorii;Am invăţat pacienta să facă exerciţii respiratorii; Am invăţat pacienta să tuşească, să expectoreze şi să colectezesputa in vase colectoare

(scuipători);Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin izolarea pacientei, respectarea circuitelor,

măsuri de igienă spitalicească; Am luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale;Educ pacienta pentru

a folosi batista individuală

x 2 ori/zi i.m.; zintă o stare Ciprinol 500mg tb. de bine, tusea 1 x 4 ori/zi per os; este mai puţin Bromhexin dj.1 x 3 frecventă, iar ori/zi per os; Miexpectoraţia ofilin cp. 1 x 4 s-a redus ori/zi per os; Fa-

motidină 40mg tb. 1 x 3 ori/ziper os.

purulentă, senzaţie de greaţă.

să nu prezinte

aşezat pacienta in pat in poziţie semişezandă

dezechilibru hidroelectrolitic pentru afavoriza respiraţia;Am aspirat

secreţiile bronşice eliberand căile respiratorii;Am invăţat pacienta să facă exerciţii respiratorii; Am invăţat pacienta să tuşească, să expectoreze şi să colectezesputa in

x 2 ori/zi i.m.; zintă o stare Ciprinol 500mg tb. de bine, tusea 1 x 4 ori/zi per os; este mai puţin Bromhexin dj.1 x 3 frecventă, iar ori/zi per os; Miexpectoraţia ofilin cp. 1 x 4 s-a redus ori/zi per os; Fa-

motidină 40mg tb. 1 x 3 ori/ziper os.

vase colectoare

(scuipători);Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin izolarea pacientei, respectarea circuitelor,

măsuri de igienă spitalicească; Am luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale;Educ pacienta pentru

a folosi batista individuală de unică folosinţă. Educ pacienta pentru a evita

imprăştierea secreţiilor nazale.Corectez dezechilibru hidroelectrolitic; 25

4.2CAZUL II

Numele şi prenumele: F. J. Sex: masculin; Varsta: 67 ani; Domiciliu: rural Motivele internarii:- dureri toracice difuze, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, frisoane, dispnee, agitaţie, transpiraţie, tahicardie, tensiunea arterială uşor crescută (150/70mmHg). Istoricul bolii:Pacientul F. J. in varstă de 67 ani cunoscut de către secţia din anul

2006 cu afecţiuni pulmonare, la indicaţia medicului de familie se prezintă pentru internare.Din relatările pacientului reiese că boala a debutat in urmă cu o săptămană avand ca şi simptome transpiraţii reci, cefalee, insomnie, anxietate, tuse cu

4.2CAZUL II

Numele şi prenumele: F. J. Sex: masculin; Varsta: 67 ani; Domiciliu: rural Motivele internarii:- dureri toracice difuze, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, frisoane, dispnee, agitaţie, transpiraţie, tahicardie, tensiunea arterială uşor crescută (150/70mmHg). Istoricul bolii:Pacientul F. J. in varstă de 67 ani cunoscut de către secţia din anul

2006 cu afecţiuni pulmonare, la indicaţia medicului de familie se prezintă pentru internare.Din relatările pacientului reiese că boala a debutat in urmă cu o săptămană avand ca şi simptome transpiraţii reci, cefalee, insomnie, anxietate, tuse cu expectoraţie hemoptoică, dispnee.Nu a urmat tratamentul ambulatoriu. La examenul obiectiv s-a constatat că pacientul prezintă: dispnee cu polipnee, tuse

cu expectoraţie mucopurulentă. In urma consultului de specialitate si a investigatiilor clinice si paraclinice se pune diagnosticul de bronsita cronica acutizata

26

Nevoia fun- Diagnostic de Obiective Interventii proprii damentala ingrijire Pacientul să Nevoia de a Obstrucţia Am aerisit salonul, am respira si a căilor respir a- prezinte căile asigurat temperatura conavea o buna torii Proces respiratorii stantă a incăperii;Am circulatie permeabile şi o inflamator la preluat pacientul din triaj bună respiraţie nivelul căilor la nivelul şi l-am instalat la sarespiratorii plămanilor şi a lon;Am asigurat, atat cat a Tuse cu bronhiilor. Pa- fost posibil, imbrăcăminte secreţii abun- cientul să r elejeră, lenjerie de pat spire liber pe dente mucocurată şi fără cute, nas. Pacientul purulenschimbandu-l ori de cate să nu devină te.Dispnee ori a fost nevoie;Am sursă de inintensă la aşezat pacientul in pat in fectie. efort Proces poziţie semişezandă inflamator pentru a favoriza pulrespiraţia;Am aspirat monar,durere secreţiile bronşice eliberand căile respiratorii; Am toracica.

Interventii delegate Evaluare

Am pregătit psihic pacientul in ve-

In urma ingri jirilor şi a in-

derea oricărei

tervenţiilor cu tehnici:Radiografie rol propriu şi pulmonară, recol- delegat a tarea sputei, bronhografie, recoltareaprobelor biologice.Am administrat pacientului medicamentele prescrise de medic

repausului la pat starea pacientului s-a ameliorat, tusea este mai

rară, prezintă căi respiratorii permeabile şi se observă o diminuare a dispneei.

invăţat pacientul să facă exerciţii respiratorii;Am invăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colectezesputa in

27

vase colectoare .




apoziţiei.




urat incălzirea salonului (180 – 190C); Am umezit aerul din incăpere cu apă alcoolizată; Am asigurat o imbrăcăminte lejeră; Am recomandat pacientului să adopte o poziţie semişezandă pentrua f avoriza respiraţia; Am as pirat secreţiile bronşice eliberand căile respiratorii; Am mobilizat pasiv

La indicaţia me-

In urma in-

dicului am administrat medicaţia de tipul: Piafen 1f de 2 ori/zi.



vase colectoare .




apoziţiei.



La indicaţia me-

In urma in-

dicului am administrat medicaţia de tipul: Piafen 1f de 2 ori/zi.

tervenţiilor cu rol propriu şi

prafului care conţine ger-

delegat pacientul pre-

zintă respiraţiain

meni patogeni;Am asig-

urat incălzirea salonului (180 – 190C); Am umezit aerul din incăpere cu apă alcoolizată; Am asigurat o imbrăcăminte lejeră; Am recomandat pacientului să adopte o poziţie semişezandă pentrua f avoriza respiraţia; Am as pirat secreţiile bronşice eliberand căile respirato-

limite fiziologice, şi-a recăpătat mo bilitatea

rii; Am mobilizat pasiv pacienta la fiecare 2 – 3 ore; Am masat regiunile predispuse la escare;

28

Nevoia de a Dificultatea dormi si a se in a se odihni odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boala

Pacientul sa Furnizez pacientului cuaiba un somn nostintele necesare despre odihnitor,sa nu boala,despre tratamentul mai prezinte de întretinere; ajut pacidurere si sa ai- enta sa identifice factorii ba o stare de care altereaza capacitatea bine fizic si de a-si conserva sanata psihic tea;fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti; informez si stabilesc îm-

La indicatia medicului administrez miorelaxante si sedative si le urmaresc efectul

Pacientul prezinta un somn odihnitor si o stare de bine

Nevoia de a Dificultatea dormi si a se in a se odihni odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boala

Pacientul sa Furnizez pacientului cuaiba un somn nostintele necesare despre odihnitor,sa nu boala,despre tratamentul mai prezinte de întretinere; ajut pacidurere si sa ai- enta sa identifice factorii ba o stare de care altereaza capacitatea bine fizic si de a-si conserva sanata psihic tea;fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte.personale aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti; informez si stabilesc îm preuna cu pacienta planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului.Mentin conditiile



29

Nevoia de a evita pericolele

necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna cores punzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacienta fizic si psihic. Am aerisit salonul;Am

In urma inter-

devină o sursă nerabilitate faţă de per i- de infecţie pe cole prin pro- perioada spitalcesul inizării. flamator la

luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale.

venţiilor cu rol propriu şi

nivelul căilor

pacientul pentru a evita

respiratorii.Risc de

imprăştierea secreţiilor nazale.Am luat măsuri

complicaţii

sporite de evitare a trans-

Posibilă vul-

Pacientul să nu

Educ pacientul pentru a

folosi batista individuală de unică folosinţă. Educ

delegat pacientul nu prezintă com-

plicaţii şi nu a devenit sursă de infecţii nosocomiale.

Nevoia de a evita pericolele

necesare somnului,invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,exercitii respiratorii,intocmesc un program de odihna cores punzator organismului,creez un climat de incredere,incurajez si linistesc pacienta fizic si psihic. Am aerisit salonul;Am

In urma inter-

devină o sursă nerabilitate faţă de per i- de infecţie pe cole prin pro- perioada spitalcesul inizării. flamator la

luat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale.


nivelul căilor

pacientul pentru a evita

respiratorii.Risc de

imprăştierea secreţiilor nazale.Am luat măsuri

complicaţii

sporite de evitare a trans-

pulmonare, renale, nervoase.

miterii infecţiilor in cazul imbolnăvirilor cu boli transmisibile – prin izo-

Posibilă vul-

Pacientul să nu

Educ pacientul pentru a

folosi batista individuală de unică folosinţă. Educ

delegat pacientul nu prezintă com-

plicaţii şi nu a devenit sursă de infecţii nosocomiale.

lareapacientului,respectarea cir30

cuitelor. Am urmărit şi am apreciat corect po-

tenţialul infecţios .

cuitelor. Am urmărit şi am apreciat corect po-

tenţialul infecţios .

31

4.3CAZUL III

Numele şi prenumele: A. I. Sex: masculin; Vârsta: 52 ani; Domiciliu: urban Motivele internarii- dureri toracice difuze, cefalee, vertij, palpitaţii, tuse cu expe c-

toraţie mucopurulentă, temperatură 38,5 0C, frisoane, transpiraţii. Istoricul bolii:

Pacientul A. I., in varstă de 52 ani cunoscut cu afecţiuni pulmonare din anul 2005, declară că de aproape o săptămană prezintă tuse chinuitoare cu expectoraţie, dureri retrosternale, dispnee la efort, cefalee, ameţeli, palpitaţii. Deoarece de 2 – 3 zile a inrăutăţit expectoraţia este hemoptoică, iar temperatura este de 38,50C

4.3CAZUL III

Numele şi prenumele: A. I. Sex: masculin; Vârsta: 52 ani; Domiciliu: urban Motivele internarii- dureri toracice difuze, cefalee, vertij, palpitaţii, tuse cu expe c-

toraţie mucopurulentă, temperatură 38,5 0C, frisoane, transpiraţii. Istoricul bolii:

Pacientul A. I., in varstă de 52 ani cunoscut cu afecţiuni pulmonare din anul 2005, declară că de aproape o săptămană prezintă tuse chinuitoare cu expectoraţie, dureri retrosternale, dispnee la efort, cefalee, ameţeli, palpitaţii. Deoarece de 2 – 3 zile starea sa s-a inrăutăţit expectoraţia este hemoptoică, iar temperatura este de 38,50C

avand şi frisoane s -a prezentat la medicul de familie pentru tratament. Medicul de familie ii recomandă internare. La internare, pacientul prezintă: dureri toracice difuze, cefalee, vertij,palpitaţii, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, temperatură 38,5 0C, frisoane,transpiraţii.Pacientul este neliniştit in legătură cu evoluţia stării sale de sănătate. In urma investigatiilor se pune diagnosticul de BPOCacutizata

32

Nevoia fun- Diagnostic de Obiective damentala ingrijire Pacientul să ai Nevoia de a se Diminuarea misca si a avea mişcării, pos- bă o poziţie o buna postura tură inadcare să favor-

ecvată Dispnee, durere,

Interventii proprii

Interventii delegate Evaluare


La indicaţia me-

In urma inter-

dicului am admin-

istrat medicaţia de


tipul: Piafen 1f de 2 ori/zi.

delegat pacientul pre-

izeze respiraţia, piratorul şi carpe umede circulaţia pentru a evita ridicarea sangelui şi prafului care conţine ger-

drenajul tusePoziţie deficitară in secreţiilor pat, oboseală bronşice musculară dificultate de schimbare

apoziţiei.

zintă respiraţiain

meni patogeni;Am asig-

urat incălzirea salonului (180 – 190C); Am umezit aerul din incăpere cu apă alcoolizată; Am asigurat o imbrăcăminte lejeră; Am recomandat pacientului să adopte o poziţie semişezandă pentrua f avoriza respiraţia; Am as pirat secreţiile bronşice eliberand căile respirato-

limite fiziologice, şi-a recăpătat mo bilitatea

rii; Am mobilizat pasiv pacienta la fiecare 2 – 3 ore; Am masat regiunile predispuse la escare;

33

Nevoia de a elimina.


Pacientul să nu devină sursă de infecţii. Pacientul să nu

Am calculat bilanţul ingestie – excreţie pe 24 ore;

fecţios la nivelul căilor prezinte

Am cantărit pacientul şi

aţie, senzaţie de greaţă.

respiraţia; Am aspirat secreţiile bronşice eliberand căile

am notat valorile in foaia respiratorii dezechilibru de observaţie; Spută muco- hidroelectrolit- Am aşezat pacientul in pat in poziţie semişezandă puruic. pentru a favoriza lentă,transpir

respiratorii; Am invăţat pacientul să

facă exerciţii respiratorii; Am invăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze sputa in vase colectoare

(scuipători); Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin izolarea pa-

La indicatia medicului am administrat solutii perfuzabile,mucolit ice,bronhodilatatoa re.

In urma ingrijirilor de nursing şi a tratamentului efectuat problemele pacientului sau diminuat treptat. Pacientul pre-

zintă eliminări in limite fiziologice şi este echili brat hidroelectrolitic.

Nevoia de a elimina.


Pacientul să nu devină sursă de infecţii. Pacientul să nu

Am calculat bilanţul ingestie – excreţie pe 24 ore;

fecţios la nivelul căilor prezinte

Am cantărit pacientul şi

aţie, senzaţie de greaţă.

respiraţia; Am aspirat secreţiile bronşice eliberand căile

am notat valorile in foaia respiratorii dezechilibru de observaţie; Spută muco- hidroelectrolit- Am aşezat pacientul in pat in poziţie semişezandă puruic. pentru a favoriza lentă,transpir

La indicatia medicului am administrat solutii perfuzabile,mucolit ice,bronhodilatatoa re.

In urma ingrijirilor de nursing şi a tratamentului efectuat problemele pacientului sau diminuat treptat. Pacientul pre-

zintă eliminări in limite fiziologice şi este echili brat hidroelectrolitic.

respiratorii; Am invăţat pacientul să

facă exerciţii respiratorii; Am invăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze sputa in vase colectoare

(scuipători); Am luat măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor prin izolarea pacientului, respectarea circuitelor, măsuri de igienă

spitalicească; Am hidratat pacientul oferindu-i lichide călduţe: ceaiuri, compoturi, 34

supe administrate in can-

tităţi mici şi repetate; Asigur o igienă corporală riguroasă pentru a preveni apariţia escarelor; Ii explic importanţa r enunţării la obiceiurile dăunătoare; Incurajez pacientul ca săşi exprime gandurile şi sentimentele in

legătură cu problema de sănătate. Nevoia de a Dificultatea dormi si a se in a se odihni odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxie-

Pacientul sa Furnizez pacientului cuaiba un somn nostintele necesare despre odihnitor,sa nu boala,despre tratamentul mai prezinte de întretinere; ajut pacidurere si sa ai- enta sa identifice factorii ba o stare de care altereaza capacitatea bine fizic si de a-si conserva sanata-



supe administrate in can-

tităţi mici şi repetate; Asigur o igienă corporală riguroasă pentru a preveni apariţia escarelor; Ii explic importanţa r enunţării la obiceiurile dăunătoare; Incurajez pacientul ca săşi exprime gandurile şi sentimentele in

legătură cu problema de sănătate. Nevoia de a Dificultatea dormi si a se in a se odihni odihni datorita durerii manifestata prin insomnie si datorita anxietatii fata de boala

Pacientul sa Furnizez pacientului cuaiba un somn nostintele necesare despre odihnitor,sa nu boala,despre tratamentul mai prezinte de întretinere; ajut pacidurere si sa ai- enta sa identifice factorii ba o stare de care altereaza capacitatea bine fizic si de a-si conserva sanata psihic tea;fac cu pacienta un bilant al fortelor si deficientelor sale;asigur un climat cât mai personal posibil: obiecte.personale



35

Nevoia de a menţine tem peratura corpului in limite normale.

aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti; HipertermAm aerisit salonul;Am La indicatia Pacientul să asigurat o imbrăcăminte ieProces in prezinte temmedicului am fecţios pul- peratura lejeră;Am schimbat ori de administrat monar corpului in lim- cate ori este necesar lenantitermice transpiraţii jeria de pat şide corp;Am analgezice,antiifla ite normale abundente, (36,40C servit pacientul cu lichide; matoare Am menţinut igiena tegfrisoane, agi- axilar). umentelor; Am calculat taţie Pacientul să prezinte o stare bilanţul ingestie – excreţie de bine fizică şi pe 24 ore;Am aplicat psihică. comprese reci, l-am frecţionat. Cand s-a instalat frisonul pacientul a fost incălzit cu pături, sticle cu apă caldă. I-am recomandat ca pe peri-

oada febrilă să consume cantităţi mari de lichide (1 0C peste 37 0C

In urma ingri jirilor cu rol propriu şi delegat hipertermia sa diminuat, astfel incat din a treia zi de spitalizare pacientul avea temperatura

axială 36,50C valoare ce s-a menţinut pe perioada

internării

Nevoia de a menţine tem peratura corpului in limite normale.

aduse de acasa;iau masuri de evitare a receptivitatii la.infectii.intraspitalicesti; HipertermAm aerisit salonul;Am La indicatia Pacientul să asigurat o imbrăcăminte ieProces in prezinte temmedicului am fecţios pul- peratura lejeră;Am schimbat ori de administrat monar corpului in lim- cate ori este necesar lenantitermice transpiraţii jeria de pat şide corp;Am analgezice,antiifla ite normale abundente, (36,40C servit pacientul cu lichide; matoare Am menţinut igiena tegfrisoane, agi- axilar). umentelor; Am calculat taţie Pacientul să prezinte o stare bilanţul ingestie – excreţie de bine fizică şi pe 24 ore;Am aplicat psihică. comprese reci, l-am frecţionat. Cand s-a instalat frisonul pacientul a fost incălzit cu pături, sticle cu apă caldă. I-am recomandat ca pe peri-

oada febrilă să consume cantităţi mari de

In urma ingri jirilor cu rol propriu şi delegat hipertermia sa diminuat, astfel incat din a treia zi de spitalizare pacientul avea temperatura

axială 36,50C valoare ce s-a menţinut pe perioada

internării

lichide (1 0C peste 37 0C ii corespunde 500 ml lichide).

36

37

CONCLUZII Plecand de la o afecţiune des intalnită in practică şi la toate categoriile socio profesionale am dorit ca prin lucrarea de faţă să relatez importanţa ingrijirilor acordate bolnavilor cu BPOC. Procesul de ingrijire este un proces clinic pentru identificarea problemelor şi

aplicat in scopul de a permite identificarea necesităţilor persoanelor ingrijite. Aceste necesităţi specifice fiecărui pacient au intrat in alcătuirea acestui „Dosar de ingrijire”, un document individualizat şi actualizat in permanenţă in care

CONCLUZII Plecand de la o afecţiune des intalnită in practică şi la toate categoriile socio profesionale am dorit ca prin lucrarea de faţă să relatez importanţa ingrijirilor acordate bolnavilor cu BPOC. Procesul de ingrijire este un proces clinic pentru identificarea problemelor şi

aplicat in scopul de a permite identificarea necesităţilor persoanelor ingrijite. Aceste necesităţi specifice fiecărui pacient au intrat in alcătuirea acestui „Dosar de ingrijire”, un document individualizat şi actualizat in permanenţă in care am ţinut cont de toate problemele zilnice ale pacienţilor. Consider că ingrijirile cu rol propriu şi delegat acordate de mine şi echipa de ingrijire au avut o mare importanţă pentru pacienţi şi că acestea au răspuns nevoilor particulare ale fiecăruia şi totodată au răspuns aşteptărilor acestora. Astfel că la e xternarea din spital a celor trei cazuri prezentate mai sus, pacienţii au mulţumit atat

echipei de ingrijire cat şi mie insumi.

38

BPOC

Recommend Documents