eferate
Matrimoniale. Matrim oniale. Dating. Fete. Baieti
Director Web. Optimizare SEO
Retete Naturiste
Peste 50 pentru to materile! Admin is:
Recoman
na
Reciclarea energiei bateriilor - Astronomie Cauta in site!
Pu
Masterand : Ene Marinela Facultatea TPP Specializarea TAIPM , anul I
Masterand : Ene Marinela Facultatea TPP Specializarea TAIPM , anul I
CUPRINS :
1 Introducere
2 Deseurile menajere periculoase
2.1 Caracteristicile deseurilor menajere periculoase 2.2 Bateriile portabile ¿
efecte asupra sanatatii
¿
costurile detoxifierii
2.3 Despre reciclarea bateriilor ¿
ce se poate recicla din bateriile portabile
2.4 Autoturismele si deseurile
3 Gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati
3.1 Legislatia romana 3.2 Legislatia europeana 3.3 Materiale recuperate din baterii si acumlatori uzati 3.4 Ciclul de viata al bateriilor 3.5 Clasificarea bateriilor si acumulatorilor ¿
bateriile auto
¿
situatia colectarii acumulatorilor uzati in Romania
¿
bateriile industriale
¿
bateriile portabile
1.INTRODUCERE
Cumprm bunuri frumos ambalate, legume în casolete de plastic, sucuri în cutii de aluminiu, aparatur electric, electronic i de uz casnic în înveli de carton, scutece de unic folosin, detergeni, baterii i ulei de main, cauciucuri, mobil i multe altele. Primim pungi de plastic la pia sau la magazin. Ambalajele sunt primele care ajung în tomberon, urmate de resturile menajere. Apoi, în funcie de durata lor de via, de mod i de propriile noastre dorine, i celelalte lucruri sunt aruncate la gunoi i înlocuite cu altele, noi. Dei par inutile, gunoaiele noastre au un potenial fantastic de a se transforma în lucruri folositoare i uneori surprinztoare. Pentru ca omenirea s nu devin sufocat i otrvit de gunoaie, cu toii ar trebui s reducem consumul de materiale care nu ne sunt neaprat necesare, s refolosim ce se poate utiliza i s reciclm ce nu ne mai trebuie.
O lume invadata de gunoaie
Gunoaiele au existat dintotdeauna. Ele reprezint chiar o modalitate prin care istoricii pot afla date referitoare la modul de via al unei populaii disprute. În zilele noastre, deeurile au devenit o problem. Aruncm mult mai mult decât în trecut. Pentru a produce bunurile de consum, care mai devreme sau mai târziu devin deeuri, folosim cantiti din ce în ce mai mari de materii prime i resurse naturale, energie i ap. În plus, tipurile de deeuri s-au diversificat, multe dintre ele fiind greu de asimilat de mediu, iar spaiul alocat gunoaielor s-a tot lrgit. Deeurile pe care le producem au ajuns s afecteze sntatea noastr i a mediului înconjurtor. Cu toate acestea, continum s consumm i s aruncm. Statistica ultimilor ani trage un puternic semnal de alarm. Potrivit Ageniei Europene pentru Mediu, rile Uniunii Europene arunc 1,3 miliarde de tone de gunoi pe an, ceea ce înseamn 3,5 tone de gunoaie anual pe cap de european. Din aceast cantitate, 40 de milioane de tone o
reprezint deeurile periculoase.
auze
C
Cauzele acestui fenomen sunt multiple: evoluia modului de via i a obiceiurilor alimentare, creterea demografic, consumismul, industrializarea excesiv.
Efecte
Deeurile sunt vinovate de poluarea mediului i implicit de schimbrile climatice pe care le trim la începutul secolului XXI. Depozitate în gropi de gunoi sau aruncate în natur, deeurile distrug calitatea aerului pe care-l respirm prin emisia de CO2 i gaz metan, polueaz pmântul i apele.
Solutii europene
Pentru a stopa inflaia de gunoaie i pentru a controla distrugerea sau reciclarea acestora, rile Uniunii Europene, printre care i România, au stabilit c: Cel care produce este i cel care recicleaz (industria este obligat prin lege s adune o parte dintre deeurile rezultate din produsele sale i s le recicleze) Toi suntem rspunztori de calitatea vieii noastre (fiecare om are obligaia de a selecta gunoiul menajer i de a-l depozita în pubelele speciale oferite de municipalitatea din oraul su) Circulaia deeurilor între statele Uniunii Europene este interzis. Fiecare deeu a fost numerotat i introdus într-un nomenclator, cu descrierea exact a categoriei din care face parte i a caracteristicilor sale. Avem, astfel, deeuri menajere (din gospodrie) i
deeuri industriale; deeuri periculoase (toxice); deeuri biodegradabile (resturile alimentare i vegetale); deeuri reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul); deeuri care nu pot fi reintroduse în circuitul industriali trebuie depozitate. Îns, în pofida angajamentelor asumate, o cantitate însemnat de deeuri este exportat ctre state slab dezvoltate, unde nu exist sisteme de control privind reciclarea sau distrugerea lor. Aici, gunoaiele ajung s reprezinte un pericol deosebit de grav pentru oameni i mediu. Cum putem evita transformarea planetei într-un uria tomberon?
olectarea selectiva si reciclarea
C
Colectarea selectiv a deeurilor este soluia la îndemâna tuturor i presupune depozitarea temporar a deeurilor, pe categorii, în locuri special amenajate. Reciclarea reprezint procesarea unora dintre componentele deeurilor în vederea transformrii lor în produse utile.
De ce este important sa sortam si sa reciclam ?
Colectarea selectiv i reciclarea sunt soluii la îndemâna tuturor, cu efecte imediate: Protejarea naturii i economisirea consumului de resurse naturale prin refolosirea unor materiale, cum ar fi metalele. Reducerea polurii solului, apelor i aerului. Economisirea de energie electric.
e e in cosul nostru de gunoi ?
C
Deeurile menajere intr în categoria deeurilor obinuite. tim deja c unele dintre ele pot fi
reciclate. Mai ales românii de peste 30 de ani cunosc campaniile de colectare a deeurilor de dinainte de 1989: sticle i borcane, hârtie i cartoane, fier vechi. Este i unul dintre motivele pentru care termenii Äreciclare´, Ärefolosire´, Ärecondiionare´ au o conotaie negativ pentru majoritatea populaiei. În absena unei infrastructuri de colectare pe categorii i a unei informri adecvate privind efectele pe care deeurile le au asupra noastra, aruncm de-a valma tot ce nu ne mai trebuie ± i, destul de des, din pcate, nu doar la tomberon, ci i în natur. PLASTICUL reprezint aproape un sfert din gunoiul pe care-l aruncam.Pungile de plastic sunt distribuite gratuit la casa oricrui magazin, alimentele sunt ambalate în cutii de plastic, iar apa mineral i buturile carbogazoase în PET-uri. Durata de via a acestor ambalaje este foarte scurt, uneori de mai puin de o or din momentul în care au fost achiziionate pân în momentul în care ajung la gunoi. Aruncat în natur, plasticul are nevoie de sute de ani pentru a se degrada. Din pcate, muli dintre noi arunc sticle de plastic pe strad, pe malul apelor, în pduri sau pe pajiti, fr s se gândeasc la efectele unui astfel de gest. Plasticul reprezint o ameninare pentru delfinii i broatele estoase care se sufoc de-a lungul coastelor în pungile de plastic aruncate în mri i oceane. Pe lâng substane cancerigene numite dioxine, arderea plasticului degaj cantiti mari de CO2, gaz cu efect de ser, responsabil pentru înclzirea global. Ambalajele din plastic pot fi reciclate, chiar dac acest proces este destul de costisitor (dei depozitarea temporar a ambalajelor din plastic ocup mult spaiu, acestea se transport sub form compactat ctre facilitile de reciclare). Incinerate într-un mediu controlat de filtre speciale, ambalajele din plastic degaj o energie extraordinar. Arderea unei tone de plastic degaj tot atâta energie cât o ton de petrol. Deocamdat îns, dezavantajul incinerrii plasticului este producerea de dioxid de carbon, care contribuie la fenomenul de înclzire global. Potrivit unor studii, fiecare ton de plastic reciclat economisete 1,8 tone de petrol. Din 10 PET-uri reciclate se poate face un tricou. În cea mai mare parte, prin reciclarea sticlelor din plastic se obin fibre necesare la fabricarea covoarelor i hainelor. Din 670 de halbe de bere din plastic se poate fabrica o anvelop de main.
Irlanda i punga de plastic În 2002, Irlanda a devenit prima ar care a introdus o tax de 15 euroceni pentru fiecare pung de plastic folosit de cumprtori la ambalarea produselor cumprate din magazine. Pân în acel moment, statisticile artau c fiecare irlandez utiliza, anual, 342 de pungi de plastic. Dup introducerea taxei, în numai ase luni, au fost strânse 3,5 milioane de euro, bani folosii la proiecte de protecie a mediului. Taxa a dus la reducerea cu 90% a numrului de pungi de plastic folosite de irlandezi. HÂRTIE I CARTON Hârtia i cartonul sunt fabricate din fibre de celuloz. Pentru fabricarea lor sunt tiai copaci, singura surs de oxigen a Terrei. Pentru tiprirea unui cotidian se folosesc 3 000 de metri cubi de lemn, adic se taie 1 500 de copaci cu vârsta de 50 de ani. O ton de hârtie reciclat salveaz 17 copaci. Reciclarea unei tone de hârtie reduce emisiile de carbon cu 95% i înseamn un consum de ap cu 3 000 de litri mai mic decât este necesar pentru a produce o ton de hârtie. Din hârtia reciclat se poate obine carton, hârtie igienic, hârtie de ambalat, hârtie de ziar. METAL Este folosit în industria alimentar (conserve, doze de buturi rcoritoare sau bere) precum i în industria cosmetic (tuburi de deodorant sau fixativ, recipieni de past de dini). Fabricarea unui produs nou din material reciclat economisete între 74 i 95 % din energia electric necesar realizrii acelui produs din materii prime. Metalul poate fi reciclat la infinit. Zcmintele de fier nu sunt inepuizabile. O ton de oel reciclat reprezint o ton de minereu de fier economisit. Pentru extragerea bauxitei, folosit la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substane chimice care otrvesc solul i apa. Fiecare ton de aluminiu produs las în urma sa o ton de noroi caustic, rezultat din extragerea bauxitei.
Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decât oelul. Un televizor poate funciona trei ore iar un bec de 100 W poate sta aprins timp de 20 de ore cu energia economisit prin reciclarea unei singure cutii de aluminiu. STICL Sticlele i borcanele de sticl pot fi topite. Materia astfel recuperat este folosit în industria sticlriei. Sticla poate fi reciclat la nesfârit fr s-i piard calitile. Prin reciclarea sticlei se economisete energie.
2.DEEURI MENAJERE PERICULOASE
O parte dintre produsele folosite în gospodrie reprezint o ameninare pentru sntatea oamenilor i pentru mediul înconjurtor, din cauza substanelor chimice pe care le conin. Acestea sunt deeurile periculoase i trebuie selectate i depozitate în condiii speciale, nu la lada de gunoi. Cei mai muli oameni nu-i dau seama câte lucruri otrvitoare arunc zilnic la lada de gunoi i care este impactul pe care aceste substane îl au asupra apei, aerului sau pmântului.
aracteristicile deseurilor menajere periculoase
2.1.C
Toxice ± care otrvesc oamenii i animalele (insecticide, produse de curare, antigel). Inflamabile ± care ard cu uurin (uleiuri uzate, terebentin) Explozive sau reactive ± care pot exploda sau degaja vapori toxici (amoniacul, gazele din dozele de spray, acetona) Corozive ± care ard sau distrug materialul (acidul din bateriile auto) De cele mai multe ori un singur produs întrunete dou sau mai multe dintre aceste caracteristici,
fapt ce-l face cu atât mai periculos. Pentru a înelege mai bine cât de nocive sunt aceste produse pentru sntatea noastr ar trebui ca fabricanii s atrag atenia prin diverse metode asupra substanelor periculoase pe care anumite produse de folosin zilnic îl conin. Colectarea acestor produse separat se afl în perioada de pionierat în România. Eliminarea lor se face greu i cel mai adesea prin incinerarea gunoiului obinuit în care sunt incluse i acestea. Dar la reducerea deeurilor menajere periculoase poate contribui oricine prin folosirea substanelor ecologice i naturale în locul celor chimice pentru curarea locuinei i pentru igiena personal. Trebuie s citim cu atenie eticheta fiecrui produs pentru a afla cât de periculos este pentru sntatea noastr i a mediului înconjurtor. Un pas înainte ar fi acela de a cuta pe rafturile magazinelor produsele ecologice.
E vremea s ne schimbm o parte din obiceiuri . Important este s producem mai puine gunoaie. i pentru asta sunt necesare câteva gesturi simple, la îndemâna fiecruia din noi: Refuz pungile de plastic oferite de magazine. Folosete o pung adus de acas, din plastic sau pânz. Nu cumpra produse în porii mici, ambalate individual. Prefer cantitile mai mari de produse (orez, zahr,cafea, biscuii, ceai, ap mineral) celor ambalate la minidoze. Evit folosirea obiectelor de unic folosin: pixuri, aparate de ras, stilouri, aparate foto, cni, pahare, tacâmuri. Limiteaz folosirea de baterii portabile; utilizeaz baterii reîncrcabile sau acumulatori. Încearc s foloseti produse naturale sau biodegradabile în locul substanelor chimice. În locul detergenilor obinuii, folosete detergeni ecologici ± exist acum i la noi în magazine.
2.2
Bateriile portabile
Cumprm baterii pentru lanterne, jucrii, casetofoane. Le folosim i apoi le aruncm la gunoi. Din cauza substanelor pe care le conin (metale grele cum ar fi mercurul, plumbul, nichelul, litiul i cadmiul), bateriile reprezint un pericol pentru mediu i pentru sntatea noastr. Unele dintre ele, de obicei cele foarte ieftine, cumprate de la tarab, sunt chiar mai periculoase decât cele luate de la magazin. În statele Uniunii Europene, în fiecare an sunt aruncate circa 190 000 tone de acumulatori industriali i 160 000 tone baterii portabile obinuite. România import un numr mic de baterii portabile i acumulatori fa de alte ri europene. Anual, pe piaa româneasc, se vând aproximativ 40 milioane de baterii, dar, extrem de grav, toate ajung la groapa de gunoi.
!!! Ajunse la groapa de gunoi, bateriile portabile se oxideaz i elibereaz metalele grele care ajung în sol, intr în pânza freatic i ajung apoi în apa de la robinet sau de la fântân . !!! Incinerate, bateriile portabile degaj în fum aceste substane toxice i polueaz aerul . Atenie !!!
ercurul coninut într-o baterie tip pastil, dintre cele folosite la ceasuri sau la calculatoarele ortabile, poate polua cinci sute de litri de ap sau un metru ptrat de sol pe o perioad de cincizeci de ani .
M
Fabricarea unei baterii consum de 50 de ori mai mult energie decât cea produs de baterie.
Efecte asupra sanatatii
Intoxicaia cu metale grele poate produce: dureri abdominale, confuzie, oboseal, pierderi de memorie, convulsii, tulburri cardiovasculare, probleme respiratorii, cancer.
osturile detoxificarii
C
Preocuparea pentru mediul inconjurator are un pret al ei. Nici reciclarea nici aruncarea materialelor nefolositoare nu sunt niste operatii ieftine. De exemplu, o baterie auto obisnuita cantarind 18 kilograme poate aduce dupa reciclare aproximativ 2 dolari. Corporatia Americana pentru Reciclarea Bateriilor a estimat costurile colectarii si reciclarii bateriilor pe baza de nichel si cadmium in 1996 la aproximativ 5,5 milioane de dolari, adica 1% din vanzarile de nichel si cadmium. La un nivel de reciclare mai mare de 2,25 milioane de kilograme in 1996, inseamna aproximativ 2,20 dolari per kilogram, adica acelasi cost ca si in cazul in care materialele ar fi aruncate.
In Franta, pretul este asemanator, 3,20 dolari per kilogram iar doi ani mai tarziu, Elvetia a anuntat un pret de 6,60 dolari per kilogram. O corecta si buna dispensare a bateriilor nu aduce beneficii banesti directe, multi consumatori gasind mai comoda si mai ieftina calea aruncarii lor in tomberoanele publice sau in alte locuri decat cele special amenajate in scopul reutilizarii lor. Costurile aferente dispensarii bateriilor trebuie sa constituie o prioritate pentru corporatiile si organizatiile insarcinate cu reciclarea acestor produse.
2.3. Despre reciclarea bateriilor
În prezent ase state europene dein deja infrastructura pentru reciclarea bateriilor portabile. În 2002 , rata de colectare a bateriilor portabile în cele ase ri care au stabilit deja reele în acest sens a fost: 59% în Belgia, 55% în Suedia, 44% în Austria, 39% în Germania, 32% în Olanda, 16% în Frana. O nou directiv european fixeaz ratele minime de colectare a bateriilor portabile în statele membre: 25% în 2012 i 45% în 2016. i în România exist prevederi legale privind importul, desfacerea i depozitarea bateriilor portabile, precum i condiiile de colectare i reciclare a bateriilor uzate. Îns puini sunt aceia dintre noi care tiu c magazinele care vând baterii sunt i obligate prin lege s primeasc bateriile folosite i s pun la dispoziia cumpratorilor recipiente
speciale pentru colectarea selectiv a acestora. Reciclarea bateriilor portabile i a acumulatorilor este necesar pentru : Protejarea mediului i a sntii oamenilor Evitarea costurilor enorme implicate de decontaminarea apelor i solurilor Conservarea resurselor naturale de metale grele i sprijinirea industriei care poate folosi metalele reciclate, cu costuri mai mici de producie.
e se poate recicla din bateriile portabile ?
C
Dintr-o mie de baterii portabile reciclate se pot obine: 350 de kilograme de feromangan, necesar în industrie 280 de kilograme de oxid de zinc reutilizat la fabricarea altor baterii 190 de kilograme de fier, reutilizat în oelrii reziduuri de mercur, reutilizate la fabricarea de noi baterii în acumulatori, mai mult de 50 la sut din cadmiu i nichel pot fi recuperai. Sfat: nu cumpra baterii ieftine, de la tarab sau de la cine tie ce comerciani . Astfel de baterii au o durat de via mult mai scurt decât cele comercializate în magazine . În plus, compoziia lor nu
este cunoscut cu exactitate iar acest lucru îngreuneaz procesul de reciclare .
2.4 AUTOTURISMELE I DEEURILE
Bateriile auto
Bateriile auto fac parte din categoria deeurilor periculoase din
cauza substanelor chimice pe care le conin. Firmele care se ocup cu activitai de service auto au obligaia de a colecta bateriile uzate. Firmele care comercializeaz baterii auto sunt obligate prin lege sa aplice sistemul Ädepozit´ asupra preului de vânzare. Astfel, conform legii, în termen de 30 de zile de la data achiziionrii bateriei auto, vânztorul trebuie s ramburseze valoarea depozitului pe baza chitanei emise (10% din preul de vânzare al bateriei). Cu toate acestea, studiile arat c 8 la sut dintre bateriile auto uzate sunt aruncate la ghena de gunoi sau în natur. Cercetrile din ultimii ani arat c cele mai periculoase deeuri pentru România sunt bateriile de main, uleiul de motor, produsele chimice folosite la curarea locuinei i bateriile portabile.
De ce sunt periculoase ? Pentru c sunt TOXICE. Se degradeaz într-o perioad lung de timp, iar substanele eliberate prin degradare polueaz solul, apele i aerul. Bateriile auto conin plumb sub form de ioni solubili. Expunerea la plumb poate duce la intoxicaii grave. Bateriile auto conin acid sulfuric, substan care produce arsuri dac este vrsat accidental. Schimbarea bateriilor auto este o activitate periculoas, care necesit personal autorizat i competent. Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie fcut în containere speciale, rezistente la coroziune.
De ce sa reciclam bateriile auto? pentru a proteja mediul înconjurtor i sntatea oamenilor din raiuni economice, pentru colectarea plumbului i reciclarea acestuia pentru a economisi energia necesar producerii plumbului pentru prelungirea duratei de via a resurselor naturale În mod ideal, o baterie auto funcioneaz aproximativ ase ani, dar numeroi factori contribuie la reducerea acestei durate de via. Creterea numrului de maini va duce în mod automat la
creterea numrului de baterii uzate. Pentru sntatea noastr i a copiilor notri este important reciclarea acestui tip de deeu prin: Predarea la atelierele de service auto sau la firmele care comercializeaz baterii auto Predarea într-un centru de colectare autorizat
3.GESTIONAREA BATERIILOR SI ACUMULATORILOR UZATI
3.1.Legislatia romana actuala in domeniul bateriilor si acumulatorilor uzati:
HG nr.1057/2001 ± transpune, in legislatia romana Directiva 91/157/CEE si reglementeaza conditiile de introducere pe piata a bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase, precum si modalitatile de gestionare a bateriilor si acumulatorilor uzati, in scopul asigurarii conditiilor de protectie a mediului si sanatatii populatiei
In HG nr. 1057/2001 nu sunt prevazute tinte de colectare si de reciclare.
3.2.Legislatia europeana actuala in domeniul bateriilor si acumulatorilor uzati:
Directiva 2006/66/CE ± privind bateriile si acumulatorii, care contin substante periculoase, precum si deseurile de baterii si acumulatori uzati, abroga Directiva 91/157/CEE.
Directiva trebuia transpusa in legislatia romana pana in data de 26.09.2008.
Directiva 2006/66/C E stabileste:
1.Norme aplicabile introducerii pe piata a bateriilor si a acumulatorilor (in special o interdictie de introducere pe piata a bateriilor si a acumulatorilor care contin substante periculoase). 2.Cantitatile maxime admisibile de substante periculoase existente in componenta bateriilor si acumulatorilor sunt urmatoarele: a)Hg ± 0,0005% din greutate b)Cd Hg ± 0,0005% din greutate c) Interdictia de la punctul a) nu se aplica bateriilor de tip pastila cu un continut de Hg sub 2% din greutate d) Interdictia de la punctul b) nu se aplica bateriilor si acumulatorilor portabili utilizati pentru: - sisteme de urgenta si de alarma - echipamente medicale
- scule electrice fara fir
2.Norme speciale pentru colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deseurilor de baterii si acumulatori (cu scopul de a promova un nivel ridicat de colectare si reciclare a deseurilor de baterii si de acumulatori)
Obiective de colectare si de reciclare: Ratele minime de colectare (inclusiv baterii si acumulatori integrati in aparate): a) 25% incepand cu anul 2012 b) 45% incepand cu anul 2016 Rata de colectare se calculeaza ca procent din media vanzarilor calculata pe 3 ani anteriori anului considerat. Procesele de reciclare ating urmatoarele randamente minime de reciclare: a) 65% din greutatea medie a bateriilor si a acumulatorilor cu plumb acid b) 75% din greutatea medie a bateriilor si acumulatorilor Ni-Cd c) 50% din greutatea medie a celorlalte baterii si acumulatori
Reciclarea bateriilor presupune mai multe
operatii distincte: ¿ colectarea bateriilor uzate
sortarea lor in functie de continut recuperarea materialului reciclabil
¿ purificarea materialului reciclabil ¿ ¿ aruncarea partilor nereciclabile
Trebuie mentionat ca sortarea bateriilor in functie de alcatuirea lor este foarte importanta, intrucat sunt folosite procedee industriale diferite pentru extragerea materialului din fiecare tip de baterie in parte. ateriale recuperate din baterii si acumulatori uzati
3 .3 M
Bateriile auto :
Bateriile auto vandute sunt:
-
Baterii aflate in componenta vehiculelor
-
Piese de schimb pentru inlocuirea celor uzate
Luand in considerare o durata de viata de 5 ani:
Baterii auto disponibile pentru colectare 2007 = piese de schimb 2002 + VSU 2007
In Uniunea Europeana in anul 2002 s-au vandut aproximativ 850.000 t baterii auto, dintre care 600.000 t sunt baterii disponibile pentru colectare in anul 2007. Dintre acestea 80 ± 95% sunt colectate si reciclate. Veniturile obtinute din reciclare (vanzarile de Pb si mase plastice) sunt suficiente pentru a acoperi costurile sistemului de gestionare a deseurilor de baterii auto. Oricum, economia sistemului este sensibila la pretul de piata al Pb, care poate varia semnificativ de-a lungul anilor.
Situatia colectarii acumulatorilor auto uzati in Romania
Baterii industriale :
Exista 2 categorii de baterii industriale:
-Baterii NiCd -Baterii Pb Acid
In anul 2002 s-au vandut 200.000 t baterii industriale, dintre care 97% sunt baterii Pb
Acid. Considerand duratele medii de viata, rezulta ca in anul 2007 sunt disponibile pentru colectare 185.000 t baterii industriale, din care 3.000 t baterii NiCd. 80 ± 90% din bateriile industriale sunt colectate si trimise spre reciclare.
Prin natura si domeniul de utilizare, colectarea si reciclarea bateriilor industriale este reglementata de practicile industriale si de relatiile furnizor-beneficiar.
Pentru bateriile NiCd trimise la fabricile de reciclare, reciclatorii incaseaza 0 ± 300 ¼/t, functie de proportia metalelor recuperate si preturile de piata ale metalelor (Ni, Cd, otel). Preturile ar putea sa scada la 0 - 200 ¼/t, prin cresterea cu 10-15% a recuperarii feronichelului.
Baterii portabile:
In anul 2002 in Uniunea Europeana s-au vandut 160.000 t baterii portabile, ceea ce corespunde unei medii de 410g/locuitor/an. In functie de tara media variaza intre 250425g/locuitor/an. Aproximativ 75% din totalul bateriilor portabile vandute sunt nereincarcabile.
Aproximativ 30% din totalul bateriilor portabile (45.000 t) sunt continute in echipamentele electrice si electronice (EEE). O medie de 20% din bateriile uzate disponibile pentru colectare sunt continute in DEEE.
Colectarea separata a bateriilor portabile este bine dezvoltata in 8 state europene:
-
colectarea separata bazata pe bateriile NiCd ± Danemarca, Norvegia;
-
colectarea separata a tuturor tipurilor de baterii portabile ± Austria, Belgia, Franta, Germania, Olanda si Suedia.
Diferentele intre rezultatele obtinute de statele europene pot fi explicate cu ajutorul
urmatorilor factori: -data de incepere a colectarii separate; in unele tari sistemul are o vechime mai mare de 10 ani, in altele de 1-2 ani, iar in altele este in curs de implementare; -tipul si nivelul obiectivelor stabilite la nivel national, de la tinte obligatorii la obiective necuantificate;
schemele de colectare si programele de comunicare implementate, functie de obiectivele ce trebuie atinse si de nivelele de penalizare prevazute. Limitarea ratelor de reciclare a bateriilor portabile este cauzata de:
-
continutul relativ ridicat de Hg existent in bateriile puse pe piata inaintea intrarii in vigoare a legislatiei in domeniu, ceea ce inseamna costuri ridicate de reciclare;
-
depozitarea finala a anumitor tipuri de baterii portabile care nu contin substante periculoase.
Reciclarea bateriilor portabile se poate face in instalatii specializate, instalatii de topire si cuptoare electrice cu arc.
In Uniunea Europeana exista peste 30 instalatii de reciclare, concentrate in Franta si Germania.
Categorii de costuri pentru sistemele de gestionare a bateriilor portabile:
Costuri variabile Puncte de colectare (echipamente)
50 ± 150 ¼/t
Colectare (logistica)
250 ± 550 ¼/t
Sortare
150 ± 250 ¼/t
Transport si reciclare (fara depozitare finala)
400 ± 900 ¼/t
Costuri fixe Relatii publice si comunicare
50 ± 1700 ¼/t
Administrative
125 ± 900 ¼/t
Costuri totale
1115 ± 3765 ¼/t
In Romania exista ,,Asociatia de Baterii Portabile din Romania´: - este o asociatie profesionala - cota de piata a membrilor asociatiei este de peste 75% din piata de baterii portabile - pe scheletul acestei asociatii se va infiinta viitoarea organizatie colectiva care va gestiona sistemul de colectare si reciclare a bateriilor si acumulatorilor uzati
Dificultati de implementare a sistemului de gestionare bateriilor portabile uzate in Romania
Lipsa infrastructurii de colectare (mai ales in mediul rural)
Cantitate mare de baterii contrafacute
Cantitate mare de baterii cu compozitie chimica necorespunzatoare (Hg, Cd, Pb peste limitele admisibile)
Lipsa instalatiilor de reciclare
Costurile ridicate de gestionare ale sistemului
ibliografie ¿
Revista Spectrum din luna februarie 1998 (The Institute Of Electrical And Electronics Engineers, Inc.)
http://www_altenergy.com/catalog/batteries.html http://sunsite.pub.ro http://www_envirosystemsinc.com
www.comarion.ro
Copyright © 2010-201 Web desi
ditii
Gestionarea deeurilor de baterii i acumulatori uzai/uzate Legislaie european Directiva 2006/66/C E a Parlamentului European i a C onsiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile i acumulatorii i deeurile de baterii i acumulatori i de abrogare a Directivei 9 1/157/C EE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr . L266 din 26 septembrie 2006. y
Transpunerea legislaiei Uniunii Europene privind deeurile în legislaia din România
nr . 1132 din 18 septembrie 2008 ( publicat in M onitorul Oficial nr . 667 din 25 septembrie 2008 ), privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i acumulatori . Data intrrii în vigoare: 25.09 .2008. y
H .G.
Abrog: H .G. nr . 1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase nr . 1132/2008 transpune în legislaia naional Directiva 2006/66/C E a Parlamentului European i a C onsiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile i acumulatorii i deeurile de baterii i acumulatori i de abrogare a Directivei 91/157/C EE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr . L 266 din 26 septembrie 2006. H .G.
y
y
Ordin nr . 66 9 /1304/200 9 privind aprobarea Procedurii de înregistrare a productorilor de baterii i acumulatori . Ordin rr . 1399 /2032 din 26 octombrie 2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de eviden i raportare a datelor referitoare la baterii i acumulatori i la deeurile de baterii i acumulatori .
Gestionarea deeurilor de baterii i acumulatori auto portabili Bateriile i acumulatorii portabili: Bateriile i acumulatorii portabili sunt acele baterii sau acumulatori, baterii de tip pastil, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manual i nu este nici baterie industrial sau accumulator industrial, nici baterie ori acumulator auto. Acetia pot fi: Baterii nereîncrcabile (de exemplu bateriile cu zinc-carbon i magneziu alcalin ± baterii pentru scopuri generale), baterii pastil, baterii cu oxid de litiu; împreun reprezint aproximativ 75% din segmentul de baterii portabile; Baterii reîncrcabile sau acumulatori (de exemplu bateriile cu nichel-cadmiu, nichel metal hidrid, cu ioni de litiu i cu plumb acid), care reprezint aproximativ 25% din segmentul de baterii portabile; În Judeul Mehedini nu sunt operatori economici, autorizai ca productori de baterii i acumulatori portabili. Gestionarea deeurilor de baterii i acumulatori auto i industriali Bateriile i acumulatorii industriali: Bateriile i acumulatorii industriali sunt acele baterii sau acumulatori proiectai exclusiv pentru utilizare industrial sau profesional sau folosii în orice tip de vehicul electric. Bateriile i acumulatorii auto:
Bateriile i acumulatori auto sunt acele baterii sau acumulatori destinai s alimenteze sistemele auto de pornire, iluminat ori de aprindere. În conformitate cu lista prevazut in Decizia Comisiei Europene 2000/532/CE , bateriile care conin plumb, mercur i nichel-cadmiu sunt clasificate ca deeuri periculoase. Conform Hotrârii de Guvern nr. 1132 din septembrie 2008 intele propuse pentru colectarea bateriilor i acumulatorilor portabili sunt urmtoarele: y
y
25% pân la data de 26 septembrie 2012; 45% pân la data de 26 septembrie 2016;
Obligaia atingerii acestor inte revine în sarcina productorilor de baterii i acumulatori portabili (sau organizaiilor colective care acioneaz în numele lor). Pentru bateriile i acumulatorii industriali i auto nu este prevzut o int de colectare întrucât acetia au mai puine anse de a fi eliminai în fluxul de deeuri municipale solide, din cauza faptului c sunt mari i deoarece utilizatorii lor sunt profesioniti i apreciaz mai mult valoarea economic a reciclrii. Pe lâng acestea, se adaug i combinaia între obligaiile legale de a primi înapoi aceste baterii i acumulatori i interdictia de depozitare i incinerare care are drept scop colectarea acestor baterii i acumulatori.
Cerine de colectare prevzute de Directiva european 2006/66/CE : y
y
y
y
consumatorii trebuie s aib posibilitatea de a returna deeurile de baterii portabile la punctele de colectare aflate în vecintatea lor, fr plata unei taxe i fara obligaia de a cumpra o nou baterie; distribuitorii sunt obligai s primeasc înapoi deeurile de baterii portabile atunci când furnizeaz baterii portabile (în afara cazului în care se dovedete c sistemele alternative existente sunt eficiente); productorii de baterii industriale sau terii care acioneaz în numele lor, sunt obligai s primeasc înapoi bateriile industriale de la utilizatorii finali; productorii de baterii auto sau terii trebuie s stabileasc sisteme de colectare pentru deeurile de baterii auto care nu sunt colectate prin intermediul schemelor de colectare stabilite prin Directiva vehiculelor uzate.
Gestionarea deeurilor de baterii i acumulatori auto i industriali 1. Registrul productorilor de baterii i acumulatori existeni pe pia: Pân la data de 31 decembrie 2008, Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, prin Agenia Naional pentru Protecia Mediului, întocmete un registru al productorilor de baterii i acumulatori în care sunt centralizate anual informaii, inclusiv estimri cu privire la: a) tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor introdui pe pia; b) tipul, numrul i greutatea deeurilor de baterii i acumulatori care au fost colectate prin toate mijloacele i tratate, reciclate i eliminate; c) tipul, numrul i greutatea deeurilor de baterii i acumulatori colectate exportate. Procedura de înregistrare se stabilete prin ordin comun al ministrului mediului i dezvoltrii durabile i al ministrului economiei i finanelor, în termen de 60 de zile de la data intrrii în vigoare a prezentei hotrâri. Pân la data de 30 aprilie 2009, productorii de baterii i acumulatori existeni pe pia, au obligaia s se înscrie într-un registru întocmit de Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, prin Agenia Naional pentru Pratecia Mediului, primind un numr de înregistrare pe care îl vor comunica tuturor reelelor comerciale prin care sunt vândute bateriile i acumulatorii. Procedura de înregistrare va fi stabilit prin ordin al ministrului mediului i dezvoltrii durabile i al ministrului economiei i finanelor.
2. Introducerea pe pia: Introducerea pe pia - furnizarea sau punerea la dispoziia unui ter, contra cost sau gratuit, pe teritoriul României, inclusiv importul pe teritoriul vamal al României Persoanele fizice i juridice nu pot introduce pe pia, dup data de 26 septembrie 2008, decât baterii sau acumulatori care îndeplinesc cerinele prezentei hotrâri. Introducerea pe pia a bateriilor i acumulatorilor se realizeaz numai de ctre productorii înregistrai. Se interzice distribuitorilor s comercializeze baterii i acumulatori provenii de la productori care nu sunt înregistrai în registrul mentionat la pct.1. Se interzice distribuitorilor s primeasc în scopul comercializrii, dup data de 26 septembrie 2008, baterii i acumulatori care nu îndeplinesc acestei hotrâri.
3. Interdicii:
Este interzis introducerea pe piat: a) tuturor bateriilor sau acumulatorilor care conin mercur într-o proporie mai mare de 0,0005% din greutate, indiferent dac sunt sau nu integrate în aparate; se excepteaz bateriile tip pastil cu un coninut de mercur de cel mult 2% din greutate. b) bateriilor i acumulatorilor portabili, inclusiv a celor integrai în aparate, care conin cadmiu într-o proporie mai mare de 0,002% din greutate.
4. Obligaiile productorilor Productorul-orice persoan dintr-un stat membru care, cu titlu profesional i indiferent de tehnica de vânzare utilizat, inclusiv tehnicile de comunicare la distan, definite conform Ordonanei Guvernului nr. 130/2000 privind protecia consumatorilor la încheierea i executarea contractelor la distan, republicat, introduce pentru prima dat pe pia în România baterii sau acumulatori, inclusiv cei încorporai în aparate ori vehicule. 5. Obligaiile productorilor de baterii i acumulatori portabili Productorii de baterii i acumulatori portabili sau organizaiile colective care acioneaz în numele lor sunt obligai: - s realizeze o eviden care s cuprind care s cuprind informaii privind tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor portabili introdui pe pia, ale deeurilor de baterii i acumulatori portabili colectate, precum i a punctelor de colectare organizate; - s stabileasc sisteme de colectare adecvate pentru deeurile de baterii i acumulatori portabili, în vederea îndeplinirii ratelor de colectare
6. Obligaiile productorilor de baterii i acumulatori industriali Productorii de baterii i acumulatori industriali sau terii care acioneaz în numele lor sunt obligai: - s stabileasc sisteme de colectare a deeurilor de baterii sau acumulatori industriali, indiferent de compoziia chimic i de origine, prin care s fie asigurat returnarea acestora de ctre utilizatorii finali. Terii independeni pot, deasemenea, s colecteze bateriile i acumulatorii industriali; - s asigure predarea deeurilor de baterii i acumulatori industriali colectai unui operator economic care desfoar activiti de tratare i/sau reciclare pe baz de contract; - s realizeze o eviden care s cuprind informaii privind tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor industriali colectai i predai pentru tratare i/sau reciclare.
7. Obligaiile productorilor de baterii i acumulatori auto Productorii de baterii i acumulatori auto sau terii care acioneaz în numele lor sunt obligai: - s predea deeurile de baterii i acumulatori auto unui operator economic care desfoar, pe baz de contract, activiti de tratare i/sau reciclare; - s realizeze o eviden care s cuprind informaii privind tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor auto introdui pe pia, precum i tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor auto colectai i predai pentru tratare i/sau reciclare; - s stabileasc sisteme de colectare a deeurilor de baterii i acumulatori auto de la utilizatorii finali sau de la un punct de colectare accesibil în vecintatea acestora, atunci când colectarea nu se desfoar în cadrul sistemelor de colectare a vehiculelor scoase din uz (potrivit H.G. nr. 2406/2004).
8. Colectarea deeurilor de baterii i acumulatori Colectarea deeurilor de baterii i acumulatori se face individual de ctre productori sau prin transferarea responsabilitilor, pe baz de contract, ctre un operator economic legal constituit ± organizaie colectiv. Productorii de baterii i acumulatori portabili trebuie s realizeze urmtoarele rate minime de colectare: - 25% pân la data de 26 septembrie 2012; - 45% pân la data de 26 septembrie 2016. Rata de colectare pentru un an calendaristic - procentajul obinut prin împrirea greutii deeurilor de baterii portabile i de acumulatori portabili colectai pe parcursul anului calendaristic respectiv, la greutatea medie a bateriilor portabile i acumulatorilor portabili pe care productorii fie îi vând direct utilizatorilor finali, fie îi livreaz unor teri pentru a fi vândui utilizatorilor finali din România pe parcursul anului respectiv i al celor 2 ani calendaristici precedeni.
9. Obligaiile distribuitorilor Distribuitor - orice persoan care furnizeaz baterii i acumulatori, cu titlu profesional, unui utilizator final; Distribuitorii de baterii i acumulatori auto au urmtoarele obligaii: s colecteze bateriile i acumulatorii auto de la utilizatorii finali; y
y
y
y
y
y
y
y
s aplice sistemul " depozit " asupra preului de vânzare al bateriilor i acumulatorilor auto; s depoziteze în spaii special amenajate, împrejmuite i asigurate pentru prevenirea scurgerilor necontrolate, bateriile i acumulatorii auto primii în schimbul celor vândui; s predea bateriile i acumulatorii auto productorilor sau unui operator economic care este autorizat s execute colectarea în numele productorului; s afieze la loc vizibil anunul cu urmtorul coninut: "Pr edai bater iile i acumulator ii auto în veder ea valor ificr ii"; s afieze în mod vizibil preul pentru o baterie sau un acumulator auto i valoarea depozitului corespunztor; s emit cumprtorului, la vânzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitan pe care s se specifice valoarea depozitului; s ramburseze cumprtorului valoarea depozitului, pe baza chitanei emise, în cazul în care în termen de maximum 30 de zile de la data achiziionrii cumprtorul îi pred o baterie sau un acumulator auto.
10. Sistemul "depozit" Sistemul "depozit" se aplic asupra preului de vânzare de ctre distribuitorii de baterii i acumulatori auto, la comercializarea ctre consumatorul final, reprezint 10% din preul de vânzare al unei baterii sau al unui acumulator auto i este pltit odat cu achiziionarea unei baterii sau unui acumulator auto, în cazul în care nu se pred o baterie sau un acumulator auto uzat. Sumele încasate din aplicarea sistemului "depozit", nerambursate sunt evideniate separat în contabilitatea persoanei care desfoar activitate de comer cu baterii i acumulatori auto i sunt utilizate numai pentru organizarea activitii de colectare a bateriilor i acumulatorilor auto uzai.
11. Obligaiile utilizatorului final: Utilizator final - orice persoan fizic, persoan fizic autorizat sau persoan juridic care cumpr ori dobândete baterii sau acumulatori portabili, baterii ori acumulatori auto, baterii sau acumulatori industriali în scopul utilizrii lor, i nu al comercializrii; Utilizatorul final de baterii i acumulatori auto i industriali este obligat s predea deeurile de baterii i acumulatori auto i industriale separat de alte deeuri ctre: - distribuitorii de baterii i acumulatori angro i en-detail; - unitile care presteaz servicii de înlocuire a bateriilor i acumulatorilor; - punctele de colectare pentru deeuri de baterii i acumulatori; - productor, dup caz.
12. Obligaii generale ale productorilor de baterii i acumulatori Productorii de baterii i acumulatori, terii sau organizaiile colective care acioneaz în numele lor au urmtoarele obligaii generale: y
y
y
s elaboreze i s depun la Agenia Naional pentru Protecia Mediului, pân la data de 28 februarie a anului urmtor celui în care a avut loc introducerea pe pia a bateriilor i acumulatorilor, un raport care s cuprind informaii despre tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor introdui pe pia; s elaboreze i s depun la Agenia Naional pentru Protecia Mediului, pân la data de 28 februarie a anului urmtor celui în care a avut loc introducerea pe pia a bateriilor i acumulatorilor, un raport care s cuprind informaii despre tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor colectai; s pstreze timp de 5 ani de la sfâritul anului calendaristic în care a fost elaborat, evidena urmtoarelor date:
- tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor portabili introdui pe pia, ale deeurilor de baterii i acumulatori portabili colectate, precum i a punctelor de colectare organizate - tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor industriali colectai i predai pentru tratare i/sau reciclare. - tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor auto introdui pe pia, precum i tipul, numrul i greutatea bateriilor i acumulatorilor auto colectai i predai pentru tratare i/sau reciclare
13. Îndeprtarea deeurilor de baterii i acumulatori Productorii de aparate sunt obligai: a) s asigure proiectarea i s realizeze aparatele astfel încât deeurile de baterii i acumulatori s poat fi îndeprtate cu uurin; b) s se asigure c aparatele în care sunt încorporate baterii i acumulatori sunt însoite de instruciuni în care se arat cum pot fi acestea îndeprtate în siguran; c) dup caz, s informeze utilizatorul final cu privire la tipul bateriilor i al acumulatorilor încorporai.
14. Tratarea i reciclarea: Pân la 26 septembrie 2009:
a) productorii sau terii, folosind cele mai bune tehnici disponibile pentru protecia sntii populaiei i a mediului, stabilesc sisteme pentru a asigura tratarea i reciclarea deeurilor de baterii i acumulatori; b) toate bateriile i acumulatorii identificabili colectai în conformitate cu prevederile art. 7 sau ale Hotrârii Guvernului nr. 448/2005 sunt tratai i reciclai prin sistemele care respect, cel puin, legislaia naional armonizat, în special în ceea ce privete sntatea populaiei, sigurana i gestionarea deeurilor. Pân la data de 26 septembrie 2011, operatorii economici care execut activiti de reciclare a bateriilor i acumulatorilor de orice tip trebuie s se asigure c procesele de reciclare respect nivelurile de eficien a reciclrii i cerinele conexe prevzute în partea B din anexa nr. 3.
Anexe cuprinse în H.G. nr. 1132/2008 : ANEXA 1 MONITORIZAREA respectrii ratelor de colectare stabilite la art. 7 alin. (3) ANEXA 2 SIMBOLURI pentru baterii, acumulatori i ansambluri de baterii în vederea colectrii separate ANEXA 3 CERINE DETALIATE privind tratarea i reciclarea Actul normativ în discuie conine contravenii i sanciuni aplicabile pentru nerespectarea de ctre productori, distributori, utilizatori finali a obligaiilor ce le revin.
Dintre acestea amintim: 1. Contravenii ce se pot constata de Autoritatea naional pentru protecia consumatorilor:
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2000-6000 lei, incalcarea de catre distribuitor a urmatoarelor obligatii - s afieze la loc vizibil anunul cu urmtorul coninut: "Predai bateriile i acumulatorii auto în vederea valorificrii"; - s afieze în mod vizibil preul pentru o baterie sau un acumulator auto i valoarea depozitului corespunztor; - s emit cumprtorului, la vânzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitan pe care s se specifice valoarea depozitului; - s ramburseze cumprtorului valoarea depozitului, pe baza chitanei emise, în cazul în care în termen de maximum 30 de zile de la data achiziionrii cumprtorul îi pred o baterie sau un acumulator auto.
2. Contravenii ce se pot constata de Garda Naional de Mediu i de Ministerul Economiei i Finanelor. Introducerea pe pia, dup data de 26 septembrie 2008, a bateriilor sau acumulatorilor care nu îndeplinesc cerinele acestei hotrâri constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 25.000-30.000 lei, pentru persoane juridice.
3.Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii, agentul constatator fcând meniune despre aceast posibilitate în procesul-verbal de constatare i sancionare a contraveniei. Conform Art. 5, alin (1) din Ordinul nr. 1399/2032/23.11.2009, ¶¶ Operatorii economici care colecteaz deeuri de baterii i acumulatori sunt obligai s raporteze autoritii teritoriale pentru protecia mediului din judeul în a crui raz teritorial funcioneaz fiecare punct de lucru, pân la data de 28 februarie a fiecrui an, informaii conform Anexei nr. 2. µ¶ Conform Art. 5, alin (2) din Ordinul nr. 1399/2032/23.11.2009, ¶¶ Operatorii economici care colecteaz deeuri de baterii i acumulatori sunt obligai s raporteze autoritii teritoriale pentru protecia mediului din judeul în a crui raz teritorial funcioneaz fiecare punct de lucru, pân la data de 28 februarie a fiecrui an, informaii conform Anexei nr. 3. µ¶ În Judeul Mehedini nu sunt operatori economici, autorizai ca producatori de baterii i acumulatori auto i industriali. Judeul Mehedini deine ageni economici autorizai pentru colectarea deeurilor de baterii i o acumulatori auto i/sau industriali; ageni economici care genereaz baterii i acumulatori auto i/sau o industriali; ageni economici distribuitori de baterii i acumulatori auto i/sau o industriali;
Agenii economici autorizai pentru colectarea deeurilor de baterii i acumulatori auto i / sau industriali, predau aceste tipuri de deeuri, în baza facturii / contractactului încheiat, la societile autorizate pentru tratare / valorificare . Agenii economici care genereaz baterii i acumulatori auto i industriali care prezint deteriorri ale carcaselor sau pierderi de electrolit ( deeuri provenite de la efectuarea schimbului la mijloacele de transport din dotarea societii ) au obligaia de
