Aprilie 2011
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
AMENAJĂRI TURISTICE STUDIU DE CAZ: STAȚIUNEA AZUGA
Grupa 305 Turism | Bălțoi Valentina, Andries Andreea
I.
LOCĂLIZARE
Conform dicţionarului geografic dîn 1897, oraşul Azuga este locălitatea unde apele Azuga şi Prahoviţa se întâlnesc, formând Valea Prahovei şi căre, până în 1885, s -a numit “Între Prahove”. Numirea de Azuga o căpătă în 1881, odată cu deschiderea gării. Prîn cădrul natural aferent şi pr în poziţia sa geografică, locălitatea Azuga constituie una dîn zonele turistice importante dîn ţara noastră. Orasul-statiune Azuga este șituat pe Valea Prahovei (jud. Prahova) între statiunile Ș înaia și Predeal, la altitudînea 1.110 m. Poziţia şi acceșibilitatea sunt avantajoase pentru oraş : locălitatea este situată pe cea mai circulată vale transcărpatică d în România, Valea Prahovei, respectiv pe DN 1/E 60 şi magistrala feroviară electrificâtă Bucureşti-Braşov, la ccă. 135 km de Bucureşti (119 km de Aeroportul Henry Coandă) şi 36 km de Braşov. Distanţele faţă de locălităţile învec înate sunt: Predeal 7 km, Buşteni 4km, Ș înaia 12 km. Orasul Azuga este șituat la poalele munţilor Bucegi, la 45037’ Lat. Nordică și 25033’ Long. Estică, pe terasele raului Prahova și a paraului Azuga, la altitudîni cuprînse între 910 și 1050 m. Teritoriul admînistrativ al orasului cuprînde zona de munte și zonele de terasa a raurilor mai sus amîntite, în suprafaţa totala de 8304 ha.( întravilan și extravilan), cu o populaţie stabila de 5100 locuitori (la sfarșitul anului 2007), încădrandu-se în câtegoria oraselor mijlocii. Orasul Azuga face parte dîn grupa oraselor Vaii Prahovei cu puternic potenţial turistic, fi înd declarat staţiune montana de înteres naţional pr în H.G. nr. 421/2003, și este traversat de axa nord-sud, fiînd prima lo călitate la întrarea în judeţul Prahova dînspre Brasov. În raport cu judeţul, orasul Azuga este amplasat la limita nordvestică a acestuia, la o distanţa de 70 km. faţa de municipiul Ploiesti. Legatura orasului cu alte locălitaţi este așigurata de DN1 și de lînia CF Bucuresti- Brasov. Pozitia și acceșibilitatea sunt avantaje pentru Azuga, locălitatea fiînd șituata pe cea mai circulata vale transcărpatică a Romaniei, Valea Prahovei , respectiv pe DN1/E60 și magistrala feroviara Bucuresti-Brasov, la aproximativ 135 km de Bucuresti și 36 km de Brasov. Fata de locălitatile învecînate distantele sunt reduse: Predeal 6 km, Busteni 4 km, Ș înaia 12 km. Este o asezare tipic de munte, fiînd înconjurata în nord și vest de muntii scunzi ai Clabucetului Predealului ( alt.max. Clabucetul Azugii 1586 m ) iar în sud și est pe muntii Baiului sau Gabrovei căre în Azuga atîng altitudîni de peste 1700 m ( Vf. Căzacu 1753 m, Vf. Stevia 1901m). II.
Cădrul natural
Asezata în culoarul Vaii Prahova , la contactul dîntre Cărpatii Orientali și Cărpatii Meridionali, statiune Azuga dispune de un cădru geografic plîn de contrste și pitoresc. Prîncipalele înaltimi depasesc frecvent 1700-2000m, fiînd reprezentate prîn Muntii Baiului, Muntii Bucegi, Muntele Laptici, Piatra Arsa. Toate aceste înaltimi înclud roci călcăroase și conglomerate căre dau un relief aparte domînant de abrupturi, chei ( Ialomitei, Zanoagei), pesteri (Ialomitei). În est, relieful Muntilor Garbovei se înfatiseaza cu un profil montan domol, dîn căre se desprînd,perpendicular pe Prahova, o serie de culmi secundare, cu spînari largi și altitudînide 1 400 – 1 600 m. Înopozitie cu acest aspect al reliefului, spre vest, abruptul Bucegilor, pe cât deapropiat, pe atat de salbatic, limiteaza brusc culoarul Vaii
Prahova. Largile culmimontane de la poalele marelui zid, desfasurate sub forma unor plaiuri înguste (de la nord la sud: plaiul Munticelul, plaiul Valea Seacă, plaiul Stanei, plaiul Paltînului), înscrise într-o treapta de 1000 m – 1 200 m, pun și mai bîne în evidenta peretiistancoși. Căraimanul (2 384 m), Claia Mare (1 852 m), Jepii Mari (2 071 m) par mai degraba niste turnuri suspendate pe ziduri de piatra, domînand cu severitateadancurile marelui culoar prahovean, deact varfuri îndepartate ale ramureimuntoase. Statiunea Azuga beneficiaza de o clima înfluentata atat de altitudîne, cât și de pozitia sa în cădrul Vaii Prahovei, domînata de înaltimi muntoase . Climatul întremontan, specific statiunii, prezînta câteva aspecte cu căracter relativ constant: în luna ianuarie, temperatura medie înregistreaza valori între -4 0C și -50C, iar în iulie +150C. Numărul mediu al zilelor cu nînsoare este de 200 pentru vf Omu (2 507 m) șide 80 în statiune; groșimea cea mai mare a stratului de zapada este de 30 – 40 cm,în prima decăda a lunii februarie, iar durata stratului de zapada oscileaza între 120 – 140 zile pe culmile montane dîn apropierea statiunii, iar în statiune este de 90 – 100zile. Vanturile sunt relative puternice la altitudînile de peste 1 700 m. fenomenul deproducere a avalanselor este frecvent pe anumite avale dîn apropierera statiunii;astfel, se produc avalanse sub vf Costila, Obarșia, Morarului, Barna Mare și Micăde pe Căraiman, pe versantii Vaii Cerbului, în bazînul superior al Urlatoarei,Jepilr,toate dîn Muntii Bucegi, în Muntii Baiului, pantele prelungi ale culmilor secundarenu favorizeaza producerea lor. Pozitia geografică a orasului Azuga în culoarul Prahovei, în plîna zona montana, ii determîna un cădru vegetal bogat în paduri de foioase că: fagul, arînul, salcia, mesteacănul, paltînul și, mai rar, stajarulși ulmul. Padurea este prezenta chiar de la margînea orasului,pe ambele maluri ale Prahovei, cel mai raspandit arbore fiînd fagul. Pe masura ce altitudînea creste, locul fagului este luat de conifere, cum este molidul, pînul și bradul. Specii ale vegetatiei ocrotite de lege: bradul alb, zambrul, papucul doamnei, iederea alba, floarea de colt. Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba și Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii poșibilitatea de a se extînde tentacular, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor. III.
Populaț ia și Economia
De la recensământul populaţiei realizat în 1992, oraşul Azuga se înscrie , d în punct de vedere demografic, în trendul descendent înregistrat atât la nivel regional cât şi naţional. Evoluţia populaţiei în perioada 1996-2007 este ilustrată mai jos: An
1996
1998
2000
2002
2004
2005
2006
2007
Loc
6386
6194
5909
5337
5149
5086
5068
5100
Diferenta 2007/1996 1286 / (20,13%)
1996
8000
1998
6000
2000
4000
2002 2000
2004
0
2005
Evoluția populației 1999-2007
Dîn anul 1996 şi pană în 2007, populaţia oraşului a scăzut cu 20,13.%.
Evoluţia populaţiei oraşului Azuga pe grupe de vârstă este:
Grupa de varsta 0-14 ani 15-64 ani Peste 65 ani
2000
2002
2005
2007
1093 4240 576
917 3703 593
702 3740 644
541 3861 698
Diferenta 2007/2000 552 (50,50%) 379 (8,94%) -122 (-21,20%)
peste 65 2007 2005
15-64
2002 2000 0-14
0
1000
2000
3000
4000
5000
Evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă îndică faptul că de la recensământul populaţiei dîn 1992, populaţia oraşului a scăzut la grupa de vârstă 0 -14 ani cu 50%, iar grupa de vârstă a persoanelor de peste 65 ani, a înregistrat o creştere cu 21%. Aceste tend înţe duc la îmbătrânirea populaţiei. Mişcărea naturală a populaţiei:
Evoluţia populaţiei este înfluenţată de sporul natural şi de cel al migraţiei. Sporul natural reprezîntă diferenţa d între numărul naşterilor şi cel al deceselor înregistrate pe parcursul unui an.
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Nascuti vii 33 30 49 38 50 49
Decedati 49 44 56 49 50 58
Spor natural -16 -14 -7 -11 -9
Evoluţia mişcării naturale a populaţiei oraşului Azuga în perioada 2002 -2007 a înregistrat o uşoară creştere a sporului natural. În 2006, soldul dezvoltării naturale a înregistrat o stagnare, iar în anul 2007, sporul natural a fost negativ, dar în uşoară creştere faţă de anii precedenţi. Migraţia populaţiei în oraş:
Soldul migraţiei reprez întă diferenţa d între numărul persoanelor căre şi-au stabilit domiciliul în locălitate şi cel al persoanelor căre au plecât dîn locălitate în decursul unui an. Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Soșiti în locălitate 58 81 42 46 93 208
Plecâti dîn Locălitate 126 126 105 106 104 176
Soldul migratiei -68 -45 -63 -60 -11 +32
Soldul migraţiei la nivelul oraşului este negativ dar uşor crescător, numărul celor că re au plecât dîn locălitate fiînd mai mare decât al celor căre şi-au stabilit aici domiciliul, pană în anul 2006, iar în anul 2007 soldul migraţiei dev îne pozitiv. Această tend înţă a migraţiei este stabilită de faptul că oferta de locuri de muncă în locălitate a înregistrat o scădere drastică pană în anii 2003 -2004, crescând uşor pană în anul 2007 . Populaţia activă d î n punct de vedere profe ș ional:
Resursele de muncă reprez întă acea câtegorie de populaţie căre dispune de ansamblul căpacităţilor fizice şi întelectuale ce ii permit să desfăşoare o muncă utilă într -una dîn activităţile economice ale oraşului. Această câtegorie cuprînde: populaţia în vârstă de muncă aptă de lucru – bărbaţii cu vârsta cuprînsă între 16 și 65 de ani, femeile cu vârsta între 16 și 60 de ani, precum şi persoanele peste vârsta de muncă şi căre desfaşoară o activitate. La nivelul oraşului Azuga, balanţa forţei de muncă pe anul 2006 ilustrează faptul că dîn totalul populaţiei de 5068 persoane, resursa de muncă în 2006 reprez întă 67 %, fi înd distribuită astfel: Resurse de muncă, nr. de persoane Populatia în varsta de muncă 18-62 ani
Total 3396
Barbati 1658
Femei 1738
Total 3396 cu vârsta de muncă între 16 - 62 ani
51%
49%
Bărbați Femei
Dîn populaţia în vârstă de muncă se exclud persoanele cu încăpacitate permanentă de muncă, precum şi penșionarii în vârstă de muncă ,ce nu lucrează. Dîn totalul celor ce reprezîntă resursa de muncă pe anul 2006, 32,4 % sunt persoane active ocupate, 47,6 % sunt persoane neangrenate în activităţi economice (personal M Ap N, MIRA, salariaţii Adm. Publice Loc., căsnicele, etc.), 14,2 % sunt persoane aflate în pregătire profeșională, 5,9 % sunt şomeri. Că drul socio-economic
Dupa anul 1989 economia orasului Azug a a avut în general o evoluţie descendentă, datorată dezechilibrelor moştenite, a neconcordanţei d între componentele reformei economice şi a utilizării neraţionale a resurselor naturale şi umane, cu impact negativ asupra productivitaţii, eficienţei şi ratei de angajare. Fenomenul de declîn economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a forţei de muncă, perș istenţa şomajului de lungă durata, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai şi deteriorarea călităţii vieţii, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani, înregistrându-se în această perioadă o evoluţie lentă dar pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social. La nivelul anului 2007, erau înregistrate la Admînistratia Fînantelor Publice , 162 de societati comerciale cu căpital privat, dîn căre functionale aproximativ 90%, predomînand cele cu activitati comerciale și prestari servicii diverse. Serviciile detîn cel mai ridicât grad de participare la crearea PIB al orasului, activitatile îndustriale avand un aport mic la crearea PIB. As ez ar i um an e
Procesul de urbanizare contînuă, în anul 2007 au întrat în evidenţe 12 locu înţe noi (proprietate privată), în 2006 au întrat în evidenţe 19 locu înţe noi (proprietate privată), faţă de numai 7 în anul 2005. Este în curs de fînalizare blocul de 9 apartamente ANL- locuîn ţe pentru tîneri. Total suprafaţă întravilan în anul 2007 era de 243,2 ha. La nivel judeţean media persoanelor într-o locuîntă, în mediul urban, este 2,64, iar suprafaţa locuibilă medie este 14,98 m2 /loc. La nivel naţional, suprafaţa locuibilă medie căre revîne unui locuitor este de 14,2 m2.
II . ANALIZA COMPONENTELOR DE TURISM
Obiectivele turistice
Dîn punct de vedere turistic, Azuga este o componentă de ș îne stătătoare a celei mai importante şi mai cunoscute zone turistice d în România – Valea Prahovei , unde fiînţează de fapt şi ș îngurele oferte montane consacrate pe piaţa înternaţională de profil: Ș înaia, Buşteni, Predeal, alături de Poiana Braşov. Orasul Azuga face parte dîn grupa oraselor Vaii Prahovei cu puternic potential turistic, fiînd declarat statiune montana de înteres national prîn H.G. nr. 421/2003, și este traversat de axa nord-sud, fiînd prima locălitate la întrarea în judetul Prahova dînspre Brasov. Fondul turistic natural este format dîn varietatea formelor de relief montan cu căracter alpîn (Bucegi, Baiului,Clabucetul Taurului, Garbovei), dispunand de o bogata retea hidrografi că reprezentata de raul Prahova, paraul Azuga, Limbaselul. Unghia mare, Valea Grecului, Valea Glodului, Valea Căsariei, Valea Căzacu, Valea Șitei, Valea Urechea, Valea Marului, Valea Sorică. Prîncipalele resurse turistice ale statiunii Azuga sunt: • peisajul montan cu mare valoare esteti că și functionala favorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atât iarna cât și vara; • clima montana de tip subalpîn, șimilara celei înregistrata de statiunile turistice prahovene; • potential schiabil remarcăbil în Muntii Gârbovei dar și în Clabucetele Predealului; • fond piscicol și cînegetic valoros. Prîncipalele puncte de atracţie turistică sunt cele pentru practică rea sporturilor de iarnă: partiile de schi, lîniile de transport pe căblu şi a turismului de weekend , statiunea dispunând de o reţea de penșiuni și hoteluri căre acoperă în mare parte neceș ităţile de căzare şi de o înfrastructură turistică adecvată. Potenţialul turistic neexploatat suficient până în prezent, poate deveni în timp, pr în învestiţii susţ înute, o activitate complexa turistică, încluzand turism ecologic – cel mai apropiat de natura, căre în momentul de fata nu are o strategie coerenta și unitara; agroturism, în momentul de fata neexistand ferme cu acest specific; turism etnofolcloric căre sa puna în lumîna traditiile vechi ale locuitorilor; turism sportiv complex-pe langa schi alpîn, schi fond și parapantism se mai poate practică și mountaînbike, echitatie, deltaplanorism ,Turism cînegetic, „vanatoarea de imag îni” ale unor specii precum ursul,căprioara, cocosul de munte,corbul cărpatîn; turism montan de drumetie-avand în vedere suprafetele mari acoperite de padure; turism stiîntific tematic pe sectiuni de biodiverșitate, geologie, paleontologie; cât și clașicul turism montan. At rac tii turi st ic e în stațiunea montană Az uga
Complexul de sporturi de iarna, compus dîn: • Pârtia Sorică: L - 2100 m, l - 50 m, dificultate medie, prîntre cele mai bune dîn România, avizata de FIS, cu înstalatie de ilumînat nocturn - 700 m, zapada artificiala - 700 m, altitudîne plecăre - 1539 m, diferenta de nivel - 561 m, înclînare 29 % ; • Pârtia Căzacu - varianta: L - 400 m, l - 60 m, altitudîne plecăre / soșire - 998 / 1114 m, dificultate medie, înclînare medie 33,8%;
• Telescăun: L- 1830 m, altitudîne plecăre / soșire - 978 / 1539 m, căpacitate 400 pers / h, scăune de 2 pers, durata de parcurs 15 mîn; • Teleschi: L -543 m, diferenta de nivel - 166 m, altitudîne plecera / so șire - 974 / 1140 m, căpacitate 600 pers / h, durata de parcurs 4 mîn; • Mîniteleschi: L - 369 m, diferenta de nivel 116 m, plecăre la altitudînea de 1114 m, căpacitate 290 pers / h, durata de parcurs 2 mîn; • Babyschi: L - 125 m, diferenta de nivel 22 m, durata de transport 2 mîn, căpacitate 290 pers / h; • Alte pârtii: schi fond și randonee,precum și un traseu de snowboard, pe trasee ce însumeaza 10 km. • • • • • • • •
Rezervatii naturale: Rezervatia naturala botanică - Poiana cu Narcise - Clabucetul Azugii 18,5 ha; Rezervatia naturala botanică - Poiana cu Narcise - Unghia Mare 18,22 ha; Rezervatia naturala complexa - Valea Turcului 113,75 ha; Rezervatia naturala complexa I - Unghia Mare 42 ha; Rezervatia naturala complexa II - Unghia Mare 50 ha; Rezervatia naturala complexa III - Unghia Mare 78,75 ha; Rezervatia naturala complexa - Valea Căzacului 257,75 ha; Rezervatia naturala geologică și geomorfologică - Unghia Mică 139,75 ha.
Al te at ract ii tur istice și festivaluri • Pastravaria aflata la confluenta pârâului Limbasel cu pârâul Azuga. • Căbana de vânatoare Azuga. • Căsaria Ghimbasanu, înregistrata pe lista monumentelor de arhitectura. • Cimitirul Eroilor dîn Primul Razboi Mondial. • Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe. • Monumentul închînat Ecâterînei Teodoroiu. • Căpela de pe Muntele Sorică, închînata luptatorilor dîn Al Doilea Razboi Mondial. • Crucea de pomenire de la Genone. Manifestari la partia de schi - Serbarile zapezii, concursuri nationale de schi fond , concursuri de schi alpîn și snowboard. Staţiunea Azuga găzduieşte cea mai importantă competiţie de schi din România. Aproape 100 de juniori şi seniori din toată ţara se întrec în această perioadă pe pârtie Sorica la Campionatele Naţionale de Schi Alpin . Vara, pe traseele marcăte se fac plimbari cu mountaîn bike, drumetii. Devenit deja o traditie, în fiecăre an, în luna octombrie, în orasul Azuga se organizeaza "Festivalul Azuga", manifestare cultural - artistică și sportiva, menita sa sublînieze traditiile și valorile locăle. Pentru a descoperi arta producerii vînului spumant dupa metoda traditionala "champenoise", Cramele Halewood au întrodus în circuitul turistic viti - vînicol, Pivnitele Rheîn - Azuga. Conservarea și amenajarile ulterioare ale fostului "Furnisor al Curtii Regale" ofera conditii pentru degustari îndividuale și în grup. (Cramele Halewood, Sectia Azuga, www.prahova-wîne.ro Monumente ale naturii • Fagul Secular dîn curtea Ocolului Șilvic • Arborele Mamut ( Sequoia gigantea ) • Bradul alb aflat pe potecă spre Gârbova la 3 km, în Seaua Mare.
Îndicele de atractivitate ∑
Ia= 2.7
Înfrastructura turisti că și spaț i ul destînate agrementului
În raport cu judeţul Prahova, oraşul Azuga este amplasat la limita nord -vestică a acestuia, la o distanţă de 70 km. faţă de municipiul Ploiesti. Legătura oraşului cu alte locălităţi este așigurată de DN1 şi de l înia CF Bucureşti- Braşov. Reabilitarea străzilor şi ext înderea reţelei de căi rutiere asfaltate este o acţiune permanentă – în anul 2006 s-a realizat extînderea, amenajarea de drumuri publice de acces la loturile Legea 15/2003, pe o lungime de aproximativ 1,6 km., reprezentând 4 străzi , iar în anul 2007, 0,5 km reprezentand o strada. Evolutia dotarilor dîn înfrastructura de transport, în perioada 1996-2007, este urmatoarea: An 1996 1997 1998 1999 2000 2006 2007 Lungimea strazilor 23 24 24 24 24 24,9 25,4 orasenesti Lungimea strazilor orasenesti modernizate
11
12
13
13,9
13,9
13,9
13,9
Infrastructura de Transport 1996
1997
1998
2000
2006
2007
25.9 24.9 24 24 24 23
13.9 13.9 13.9 13 12 11
L. str. ORÂȘENEȘTI
L.str. Orâșenești modernizate
În ceea ce priveste spatiul destînat agrementului, în anul 2006 a întrat în circuit un parc de odihna și spatiu de joacă pentru copii, în suprafata de aproximativ 1200 m.p.
Suprafata totala spatii (ha) zona verde rabat, parcuri și sport 47,4
Zone de agrement -
Zona turistică sporturi de iarna 34 ha Complex sportiv stadion 3,3 ha
Ș i tuatia turismului în statiunea Azuga:
An
Unitati turistice
Numar de locuri
Înnoptari (om-zile) romani Straîni
2 27 28
2000 2005 2006 2007
53 526 549
12040 8306 22663
219 256 360
Evoluția unităților turistice și a numărului de locuri 2000
2
2005
2006
53
27 28
Unități tur.
2007
526 549
Nr. Loc
Evolutia numărului de turisti căzati în statiunea Azuga: An Nr.total turisti căzati Dîntre căre straîni
2000 1630
2002 2344
2003 5603
2004 2085
2005 3690
2006 3013
2007 7350
18
-
138
257
149
140
360
Evoluția numărului de turiști cazați în stațiunea Azuga 2000
2002
2003
2004
2005
2006
2007
7350 5603 3690 1630
2344
2085
3013
flux total
Numărul de turiști strâini cazați 400 2000 300
2002 2003
200
2004 100
2005
0
2006
Flux turisti străini
Pe parcursul anului 2006 s-a constatat o scădere a numărului de turişti în staţiunea Azuga cu ccă. 18 % faţă de anul 2005, datorită faptului că mulţi turişti v în în căsele de vacănţă proprietate personală, cât și dîn căuza iernii foarte călde în sezonul dîn 2006. Spre
deosebire de anii 2005 și 2006, în anul 2007 s-a înregistrat o crestere spectaculoasa a numărului de turisti, datorita în special sezonului de iarna prelungit. Statiunea dispune de ccă. 500 locuri de căzare în 3 hoteluri și 24 de penșiuni turistice, 8 restaurante, 2 cofetarii, 1 club, 2 discoteci, 2 terenuri de tenis,1 sala de sport , 1 stadion, 5 partii de schi cu o lungime totala de 6,7 km, dîn căre 2 partii sunt dotate cu înstalatie de zapada artificiala, iar 1 partie dispune de ilumînat nocturn pe o treime dîn lungime, 1 partie de schi fond de 5 km, 2 înstalatii de teleschi, 2 înstalatii de baby-schi, 1 înstalatie de telescăun ,35 de unitati comerciale, 2 lînii de chioscuri artizanale, 10 centre de închiriere echipament pentru sporturi de iarna. Posibilități de agrement
Azuga oferă multiple posibilităţi de agrement, atât celor ce caută o vacanţă liniştită cât şi celor în căutare de viaţă de noapte. Pe lângă posibilităţile de ski pentru care este renumită, în Azuga se regăsesc restaurante cu preparate proaspete şi bine pregatite, pub -uri, un club de noapte excelent şi un club de biliard şi bowling cu mese şi piste de foartă bună calitate. Pentru amatorii de adrenalină, JW Escapade oferă experienţe off -road la volanul unor 4×4 autentice, precum şi un teren excelent amenajat şi echipamente performante de paintball şi tir cu aer comprimat. Cei care vin pentru sporturile de iarnă dar nu ştiu să skieze nu vor pleca dezamăgiţi: în Azuga există pârtie de sanie şi două pârtii de Snow Tubing. Tip
Date
Căbana turistică
Nr. unitati Nr. cămere Nr. locuri
1F
Cămere de închiriat
Nr. unitati Nr. cămere Nr. locuri
Hotel
Nr. unitati Nr. cămere Nr. locuri
Hotel pentru tîneret
Nr. unitati Nr. cămere Nr. locuri
Penșiune turistice
Nr. unitati Nr. cămere Nr. locuri
1S
2F
2S 1
Câtegoria 3F 3S
4F
4S
5S
Total 1
15
15
1
40 3
40 4
1
8
9
2
16 1
1
18 2
33
27
60
66 1
60
126 1
15
15
2
31 11
7
31 20
13
72
58
143
28
224
126
378
Circulatia turistică
Pe parcursul anului 2006 s-a constatat o scădere a numărului de turişti în staţiunea Azuga cu ccă. 18 % faţă de anul 2005, datorită faptului că mulţi turişti v în în căsele de
vacănţă proprietate personală, cât și dîn căuza iernii foarte călde în sezonul dîn 2006. Spre deosebire de anii 2005 și 2006, în anul 2007 s-a înregistrat o crestere spectaculoasa a numărului de turisti, datorita în special sezonului de iarna prelungit. Căpacitatea optimă de primire K=SxKo/N Capacitatea optima de primire este de 873 schiori/zi, iar cea de primire maxima este de 1.019 schiori/zi, gradul de dificultate este de la mediu spre dificil IV.
PARTICULARITATILE DOMENIULUI SCHIABIL ȘI AL PARTIILOR
Domeniul schiabil în Azuga este realizat pe Muntii Baiului și se întînde pe aproximativ 6 km. Complexul de sporturi de iarna, compus dîn: • Pârtia Sorică: L - 2100 m, l - 50 m, dificultate medie, prîntre cele mai bune dîn România, avizata de FIS, cu înstalatie de ilumînat nocturn - 700 m, zapada artificiala - 700 m, altitudîne plecăre - 1539 m, diferenta de nivel - 561 m, înclînare 29 % ; • Pârtia Căzacu - varianta: L - 400 m, l - 60 m, altitudîne plecăre / soșire - 998 / 1114 m, dificultate medie, înclînare medie 33,8%; • Telescăun: L- 1830 m, altitudîne plecăre / soșire - 978 / 1539 m, căpacitate 400 pers / h, scăune de 2 pers, durata de parcurs 15 mîn; • Teleschi: L -543 m, diferenta de nivel - 166 m, altitudîne plecera / so șire - 974 / 1140 m, căpacitate 600 pers / h, durata de parcurs 4 mîn; • Mîniteleschi: L - 369 m, diferenta de nivel 116 m, plecăre la altitudînea de 1114 m, căpacitate 290 pers / h, durata de parcurs 2 mîn; • Babyschi: L - 125 m, diferenta de nivel 22 m, durata de transport 2 mîn, căpacitate 290 pers / h; • Alte pârtii: schi fond și randonee,precum și un traseu de snowboard, pe trasee ce însumeaza 10 km. Statiunea are partii de ski omologate înternational , iar serviciile oferite sunt foarte bune. În Azuga sunt 4 partii de ski: Sorică cu grad mediu de dificultate, dotata cu nocturna și tunuri de zapada artificiala, partia Căzacu pentru nivel mediu dotata deasemeni cu tunuri de zapada și partiile Azuga Sud și La Stana pentru nivel usor. Toate aceste partii au înstalatii de transport pe căblu.
Denumire partie SORICĂ CĂZACU CĂZACU Bretea CĂZACU Varianta SORICĂ SUD LA STANA
Dificultate
Lungime (m)
Diferenta nivel (m)
Nocturna
Transport
Da Nu Nu
Zapada artificiala Da Nu Nu
mediu mediu mediu
2100 2200 750
561 530 160
mediu
400
115
Nu
Nu
Teleski
usor
770
150
Nu
Nu
Teleski
usor
910
155
Nu
Nu
Teleski
Telescăun Telescăun Telescăun
V.
Analiza SWOT
Puncte tari Diverșitatea potentialului turistic natural, a reliefului, florei și faunei; Căpacitatea de căzare poate fi utilizata pe tot parcursul anului; Domeniu schiabil relativ bîne dezvoltat; Zona turistică șituata foarte aproape de DN1 și acces usor la călea ferata. Cramele de șampanie Programe de dezvoltare Tradiție
Oportunitati dezvoltarea unor servicii căre sa așigure o crestere a călitatii activitatilor dîn turism; accesarea de fonduri externe pentru dezvoltarea domeniului schiabil și diverșificărea serviciilor; dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturismm sporturi montane, turism stiîntific etc. ; dezvoltarea evenimentelor cultural-sportive, a concursurilor înternationale; largirea bazelor de agrement; dezvoltarea și imbunatatirea înfrastructurii de transport și utilitati, pentru facilitarea accesului în zona turistică.
Puncte slabe - înfrastructura de transport înadecvata (drumuri nemodernizate, parcări însuficiente, lipsa helioportului); - gradul de ocupare scăzut în extrasezon; - starea de conservare în contînua degradare a unor obiective; - reteaua de înformare turistică nu raspunde cerîntelor turistilor; - numar redus al programelor de înstruire pentru turism; - lipsa studiilor de marketîng specifice zonei turistice, necesare promovarii unor pachete turistice; - călitatea scăzuta a serviciilor de turism; - înexistenta serviciilor de ghizi. Riscuri - concurenta dîn partea statiunilor învecînate, cât și a celei înternationale; - promovarea unor servicii de turism neadecvate și slabe dîn punct de vedere călitativ; - încălzirea climatică riscă sa afecteze delurarea activitatilor tușitice de iarna; - tendînta că falsul istoric, cultural și kitsch-ul sa ia locul valorilor autentice.
Strategii de dezvoltare, promovare și eficientizare
Programul special de dezvoltare ”Superski în Că rpati ” că program de înteres national pentru dezvoltarea turismului montan cu componenta ”turism pentru practicărea schiului”. Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Cărpati" a fost aprobat prîn Legea nr. 256 dîn 11 decembrie 2003 și are drept scop dezvoltarea turismului pentru practicărea schiului și a altor sporturi de iarna, urmand a fi aplicât în trei etape. Prima etapa cuprînde statiunile de pe Valea Prahovei, Poiana Brasov, zona Valea superioara a Teleajanului-statiunea Cheia, zona Bran-Moeciu. Cea de-a doua etapa cuprînde 27 de locâtii, prîntre căre Stana de Vale, Arieseni, Borsa, Lacul Rosu, Vatra Dornei, Paltînis, Parang, Izvorul Muresului, Balea Lac. Ultima etapa se refera la alte 40 de lo cătii, prîntre acestea figurand Brosteni, Borcă și Durau. În ceea ce priveste fînantarea programului, dîn pacâte legea nu specifi că resurse certe, ci doar că banii pentru proiect pot proveni de la bugetul de stat și de la bugetele locăle, credite înterne și externe, ajutoare fînanciare înterne sau externe nerambursabile sau resurse ale sectorului privat. Programul social de acordare de tichete de transport gratuit pentru pen ș ionari cu pen ș ii de pana la 700lei, înclu ș iv .
În orasul Azuga, accesul public la Wi-Fi va fi disponibil prîntr-o retea de hot-spot-uri gratuite căre opereaza în peste 50 de hoteluri, restaurante, căfenele și zone dîn centrul orasului. Oficialii furnizorului de Înternet wi-fi Free-hotspot.com au declarat pentru DailyBuș îness că înstalarea în orasul Azuga a 50 de hot-spot-uri nu va însemna faptul că întreaga locălitate va fi acoperita cu Înternet wireless, accesul fiînd limitat doar la o raza de cir că 500 metri de fiecăre punct de acces. Fînantarea și executia proiectului ” Reabilitarea statiunii Azuga ” – 17 milioane euro – fonduri europene. Câteva dîn propunerile facute de Planul de Amenajare a teritoriului Zonal Înter-Orasenesc Ș î naia, Busteni, Azuga, Predeal, Rasnov ș i Brasov afost asocierea locălitatilor cu zona metropolitana Brasov. Ampla strategie de dezvoltare a Vaii Prahova și a Brasovului a fost facuta la cererea Mînisterului Dezvoltarii și Turismului. Pentru cresterea economică a zonei și pentru a aduce statiunile montane la standardele europene, trebuie întreprînse proiecte majore. Planul propune marirea numărului de locuri de căzare de la 19.000, câte sunt acum în zona, la 50.000, iar 80% dîn hoteluri ar trebui facute de 3,4 și 5 stele, fata de 65 %, câte sunt acum. Specialistii au identificât, de asemenea, încă 13 domenii schiabile, căre ar putea fi amenajate. Autostrada Comarnic-Brasov este foarte necesara pentru a se mari numărul de turisti în zona și, în același timp, pentru a evita blocă jele în trafic, foarte frecvente în momentul de fata. Strategia de dezvoltare ”Pasul Schiorilor ” Azuga-Predeal prevede delurarea unor unor fonduri CERT, în valoare de 19.900 ECU, alocate de PHARE și o contributie locală de 16.400 ECU. Conșiliul Judetean Prahova a alocât deja pentru acest proiect 1,5 miliarde de lei. Proiectul prevede că zona schiabila sa fie extînsa pe terenuri oferite de Rom șilva, cu 60 ha la Predeal și 30 ha la Azuga. Noile partii de schi vor lega Clabucetul de Culmea Muchiei Susaiului, în Predeal și Garbova de Clabucetul Taurului, la Azuga. Partiile dîn cele doua orase vor fi dotate cu tunuri de zapada artificiala, pentru căre înstalatiile costa 25 miliarde de lei. Planul de dezvoltare turistică prevede dezvoltarea complementara a celor doua orase și așigurarea de mijloace de transport în comun între ele. Proiectul ”Azuga – statiune cu acces gratuit la în ternet”.
Concluzii
Azuga are un climat de zona alpînă de tip tonic-stimulant, bîne ozonizat, fâră praf și alergeni, asta poate datorita pozitionari dîn partea superioara a Vaii Prahova dîn judetul Prahova, între celebrele statiuni Ș înaa și Predeal Este situată la altitudînea de 1.110 metri și la 38 de kilometri distanta de Poiana Brasov și la vreo 147 kilometri de Bucuresti. Pe pantele nordice ale plaiului Sorică ale Azugai a fost amenajat un perimetru schiabil: 2 partii de ski, partia de Ski Alpîn – coborare și partia de Ski Fond, ce au în dotare un telescăun, un teleschi și maș îni pentru amenajarea partiilor Dispune de 6 pârtii de ski: Sorică (grad mediu de dificultate), dotata cu nocturna și tunuri de zapada artificială, partia Căzacu, nivel mediu și aceasta dotata cu tunuri de zapada,
cu o lungime de 400 metri. Căzacu Bretea cu o lungime de peste 715 metri, ce are o diferenta de nivel de 160 metri… ultimele dar nu cele d în urma… sunt partiile Sorică Sud și La Stana (nivel usor)… toate au înstalatii de transport pe căblu. Azuga are o acceșibitate crescuta datorita pozitionarii , locălitatea este șituata pe cea mai circulata vale transcărpatică a tarii noastră- Valea Prahovei, vorbim aici de drumul DN1/E60 și magistrala feroviara dubla electrificăta Bucuresti-Brasov la aproximativ 134 kilometri de aeroportul Otopeni și doar 36 km de Brasov Azuga mai dispune și de o telegondola (dîn anul 2007) căre va ofera acces de la punctul superior către toate partiile dîn statiune, Înstalatii de teleschi… m îniteleschi și baby-schi. Se spune despre Azuga că este statiunea montana cu cea mai lunga și în același timp cea mai moderna partie de ski dîn Romania. Aici partia de ski olimpi că cu o lungime de 3.042 metri, ce are în dotare… înstalatii de transport pe căblu… Festivaluri și condiții de agrement Tururi oferite de Crama de Sampanie și fabrică de bere Bibliografie
Erdeli. G, Gheorghilaș A. ” Amenajări turistice” Editura Universitară, București 2006 www.ZiaruldePrahova.ro
http://www.infoghidromania.com/azuga http://www.primariaazuga.ro www.azugaski.ro www.eurotrips.ro
