Avangardismul

 Avangardismul 

Scurt istoric  Definitie:  Avangarda este o miscare artistica specifica primelor decenii ale secolului al XX-lea, care isi propune sa impuna noi forme de expresie in dauna celor  traditionale, considerate depasite. “Avangarda”- afirma Eugen Ionescu intr-un  Discurs despre avangarda “ar fi deci un fenomen artistic si precursor: ceea ce ar corespunde sensului literal al cuvantului. Ea ar fi un fel de pre-stil, constientizarea si dirijarea unei schimbari care trebuia sa se impuna in cele din urma, o schimbare care trebuie intr-adevar sa schimbe totul.[…] Prefer sa definesc avangarda in termini de opozitie si de rupture. In timp ce majoritatea scriitorilor, a artistilor, a ganditorilor isi inchipuie ca sun tai vremii lor, autorul rebel e constient ca este impotriva timpului sau.”  Intre artistii care pot fi considerati precursori ai miscarii europene de avangarda se numara doi scriitori francezi, Lautréamont, autorul unui “scandalos” poem, “Cantecele lui Maldoror”(1869), si Alfred Jarry,  scriitor afiliat, intr-o oarecare masura, miscarii simboliste de la sfarsitul  veacului, autorul unei tetralogii, “Ubu rege”, “Ubu incoronat”, “Ubu inlantuit” si “Ubu pe colina”(1896-1901).  Inceputul secolului al XX-lea largeste sfera de manifestare a miscarii; in artele plastice avangarda se manifesta prin pictura fauvista (din fr.  fauve-“fiara” ) a lui henri Matisse, André Derain sau Raoul Dufy, ale caror  tablouri se remarca prin coloristica si stilizare .  Pictorul spaniol Pablo Picasso, prin tabloul sau “Domnisoarele din  Avignon”(1907), este considerat initiatorul picturii cubiste, care se distinge  prin caracterul geometrizat al desenului.  In anul 1909, italianul F.T. Marinetti publica primul  manifest futurist ( de la it. il futuro-“viitorul” ) in care poetul exalta epoca moderna, energia, vitalismul; manifestul  va fi cultivat in mod deosebit de miscarea de

avangarda, devenind principalul mod al artistilor de a-si face cunoscute ideile. ->miscarea futurista se va extinde si in artele plastice, in cinematografie, in moda chiar. un text teoretic in care se prezinta o anumita conceptie despre arta. El poate enunta principiile unui curent artistic, ale unei miscari literare, dar si ale unui scriitor, legate de conceptia sa asupra literaturii sau a relatiei acesteia cu alte arte, cu alte miscari literare, cu anumite miscari  filozofice. Celebre sunt: “ Prefata lui Victor Hugo la drama Cromwell”(1827)-se impune estetica romantica in Franta, “ Introductie la  Dacia literara”(1840), a lui M. Kogalniceanu-programul romantismului romanesc, “ Le symbolisme”(1886) de Jean Moréas.  Manifest artistic=

 Din 1910, la Berlin, mai intai, incepe sa se manifeste, in literatura, in cinematografie, in arte plastice, expresionismul  , ai carui adepti considerau ca este necesar “sa extraga din viata inspiratia creatoare” si ca “opera de arta se naste din transpunerea totala a ideii personale in lucrare”.  In 1916, la Zürich, romanul Tristan Tzara initiaza un nou curent, numit,  prin hazard, dadaism (“Cuvantul dada l-am gasit din intamplare in dictionarul “Larousse””, va marturisi Tzara), poate cea mai violentnegatoare directie a avangardei. -In 1922 apare la Bucuresti prima revista de avangarda, “Contimporanul”,  sub conducerea poetului Ion Vinea si a pictorului Marcel Iancu. -in 1924, André Breton publica “Primul manifest al suprarealismului” , curent definit ca “automatism psihic pur, prin care ne propunem sa exprimam verbal, fie in scris, fie in orice alt chip, functionarea reala a  gandirii”. I se vor alatura: pictorul belgian René Magritte, spaniolul  Salvador Dali, romanul Victor Brauner, regizorul spaniol Luis Bunuel, romanii Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Stefan Roll, Geo Bogza s.a.=>este momentul de varf al avangardei artistice europene. -la inceputul anilor ’30, in U.R.S.S. mai intai, apoi in Germania nazista, miscarea de avangarda va fi interzisa, fiind considerata fie “nepartinica”,  fie “degenerata”. Un al doilea val al avangardei, mai cu seama in directia suprarealismului,  se va manifesta imidiat dupa 1945, atat in Romania, prin poeti precum Virgil Teodorescu, Paul Paun si Gellu Naum, cat si in restul Europei si in

 America de Nord. Ultima manifestare de anvergura a avangardei a fost  Expozitia internationala a suprarealismului de la Paris , din anul 1947.

Trasaturi definitorii ale miscarii de avangarda - negarea ideii de literatură şi a oricăror constrângeri formale

- proclamarea subiectivităţii absolute a artistului - dinamismul  - libertate absolută de creaţie, care permite orice abatere, atât de la estetica tradiţională, cât şi de la normele gramaticale şi de punctuaţie - tehnica dicteului automat  - supremaţia visului în procesul de creaţie artistică   Principala trasatura a avangardei artistice in perioada inceputurilor este negatia. Declaratii imperative precum “Jos cu poetii”, “jos zidurile..”, “jos arta..”, ”Huooooo…”, ”S-au facut intotdeauna greseli, dar cele mai mari  greseli sunt poemele care s-au scris..” nu sunt simple teribilisme, manifestari ale unui nihilsm anarhic, ci declaratii programatice cuprinse in diverse manifeste artistice. Aceasta forma “zgomotoasa” de exprimare se va dovedi modalitatea cea mai eficienta de raspandirea a ideilor. ->negatia tinde sa depaseasca totusi adesea teritoriul esteticului si sa devina un adevarat stil de viata, nonconformist, sovaitor. O alta forma mai putin agresiva, dar tot atat de eficace a negatiei va fi spiritul ludic.

 Artistii se impotrivesc “clasicizarii”, “refuza capodopera”, “exalta insuccesul”, tocmai pentru ca neaga traditia care tinde sa se eternizeze prin intermediul capodoperei. ->Avangarda inseamana ruptura totala de trecut, experiment. “Vasali visului trandav, ne trebuie suzeranitate; Ne vrem de beton armat”,

acestea sunt dorintele artistilor de avangarda, exprimate printr-un manifest  al revistei “Integral”

 Principalele curente ale avangardei artistice europene, care se vor gasi si in miscarea de avangarda din Romania, sunt: 1. dadaismul  2. cubismul  3. futurismul  4. constructivismul  5. suprarealismul   Dadaismul = un curent literar de avangarda, inspirat de radicalizarea

constiintei scriitorilor si a artistilor nevoiti sa participe la prima conflagratie mondiala. Curentul cultiva arbitrariul total, neprevazutul, abolirea formelor deja construite. Se remarca prin manifestarile de teribilism anarhic, recitaluri anti-poezie, expozitii de colaje, farse  scandaloase menite sa ultragieze gandirea comuna. “Dada s-a nascut dintr-o revolta care era pe atunci comuna tuturor  tinerilor, o revolta care cerea o adeziune completa a individului la necesitatile naturii sale, fara referiri la istorie, logica, morala comuna, Onoarea, Patria, Familia, Arta, Religia, Libertatea, Fratia, din care insa nu mai subzistaudecat niste conventii scheletice, pentru ca fusesra golite de continutul lor initial”. ->Miscarea“moare” in 1922, an care marcheaza, in Rusia, aparitia unui nou curent, constructivismul. Cubismul. Referindu-se la pictura cubista, poetul Guillaume Apollinaire

afirma ca”geometria e cuprinsa in artele plastice asa cum gramatica se cuprinde in arta scrisului” Futurismul= un curent de avangarda, avand ca manifest “Le futurisme” a

italianului F. Marinetti. In “Manifestul ethnic al literaturii futuriste”, el   precizeaza reperele noii poezii: renuntarea la semnele de punctuatie, dislocarea sintaxei, renuntarea la determinari adjectivale si adverbiale si la elementele de comparatie. Constructivismul= o mişcare artistică influenţată de futurism, apărută în

 Rusia. Direcţia constructivismului este reprezentată de revista “CONTIMPORANUL”, care apare în 1922, sub îndrumarea lui Ion Vinea  şi Marcel Iancu. În această revistă se publică” Manifestul activist către tinerime”, în 1924, redactat de Ion Vinea. În paginile revistei apar şi câteva  poezii ale lui Ion Barbu. Altă revistă constructivistă este “PUNCT”(1924), care va fuziona cu “CONTIMPORANUL” în 1925. Constructivismul 

 propune o nouă formulă estetică prin care se încearcă armonizarea artei cu spiritul contemporan al tehnicii moderne.  Suprarealismul-termenul, folosit intaia oara de poetul

francez Guillaume  Apollinaire, este format din “supra” si “realitate”si denumeste o miscare literar-artistica ale carei prime manifestari dateaza de la inceputul anilor  ’20. Odata cu ruptura de miscare dadaista si sub influenta psihanalizei lui  Freud, suprarealistii vor deveni interesati de constient, de vis, de automatismul psihic pur pe care le opun formelor artistice sclerozate, institutionalizate ale culturii. In anul 1924, Breton publica primul  Manifest al Suprarealismului.

 In Romania, suprarealismul este promovat cu preacadere de artistii grupati in jurul revistelor “Punct”, “Urmuz”,”Alge”, “Unu”

 Reviste si grupari romanesti -prima revista de avangarda din Romania a fost “Contimporanul”(19221932), condusa de Ion Vinea. Ea a promovat initial un “dadaism constructiv” mai moderat in manifestari decat al “colegilor” sai europeni, in ciuda violentei unui  Manifest activist catre tinerime , scris de Ion Vinea in 1924(“Jos arta, caci s-a prostituat! Poezia nu e decat un teasc de stors  glanda lacrimala a fetelor de orice varsta; Teatrul, o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve..”) -Inrudite ca orientare, dar cu o viata mult mai scurta decat a “Contimporanului” au fost revistele “75 HP”-numar unic la 1 oct.1924- si “Punct”(1924-1925), avandu-I intre colaboratori pe Ion Vinea, F. Brunea Fox, Ilarie Voronca si Marcel Iancu. -“Integral”(1925-1927) apare sub redactia lui F. Brunea-Fox. Prin  paginile sale se fac auzite in Romania intaile ecouri ale suprarealismului. -“Unu”(1928-1932), condusa de Sasa Pana, este cu siguranta cea mai “zgomotoasa” dintre revistele de avangarda romanesti. Idolii gruparii au  fost Urmuz si Tristan Tzara. Orientarea revistei este apropiata de linia  suprarealismului, cu tot ceea ce presupune aceasta: suprematia visului, imaginatia, eliberarea expresiei umane de sub toate formele rigide, dicteul  automat. -Alte reviste ale momentului, mai mult sau mai putin efemere: “Urmuz”, “Alge”, “Viata imediata”.

Meritele avangardei literare

•Combate prejudecatile, structurile invechite •Descopera noi zone de investigatie poetica(inconstientul, cotidianul, hazardul) si noi tehnici (dicteul automat, colajul) •Extinde negarea de la literatura la societate ->Demersul avangardei isi gaseste expresia in manifestare, programe, discursuri menite sa intretina starea de rebeliune.

Manifeste literare avangardiste *”Manifest activist catre tinerime”-Ion Vinea *”Pictopoezia”-Victor Brauner, Ilarie Voronca *”Aviograma”-Ilarie Veronca *”Cicatrizari”-Ilarie Voronca *”Cerneala surda”-Gellu Naum *”Poezia pe care vrem s-o facem”-Geo Bogza, Paul Paun, Gherasim Luca