Proiect realizat de : Cristina Bonea Diana Marin
reprezintă o masă importantă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanșă poate duce la vale mii de tone de zăpadă, precedată de o undă de șoc care spulberă și strivește orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un
fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol pentru populația montană din numeroase țări ale lumii. Extinderea activităților turistice și, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creștere a riscului impactului avalanșelor asupra societății.
După modul de formare, avalanșele pot fi: declanșate de o supraîncărcare naturală de zăpadă;
fenomene naturale ->
cauzate de om ->
declanșate de trecerea unui schior, drumeț sau de altă intervenție umană accidentală sau nu.
În funcție de particularitățile stratului de zăpadă afectat, avalanșele sunt de mai multe tipuri: care se produc atunci când zăpada este afânată și are aspect prăfos-grăunțos, cristalele de zăpadă fiind rotunde. Zăpada în amestec cu aerul formează aerosoli foarte periculoși pentru oameni, aceștia murind sufocați.
care se produc în stratele de
zăpadă umedă și grea. Ele antrenează, în deplasare, cantități mari de zăpadă în lungul culoarelor de avalanșă și exercită presiuni mari aspra obiectelor din cale, distrugându-le.
Avalanșe în plăci care se produc prin desprinderea stratului superficial înghețat și a celui mijlociu, suprafața de desprindere fiind la contactul cu stratul bazal.
Declanșarea avalanșelor este favorizată de următoarele condiții și factori: trăsăturile stratului de zăpadă, conformația versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zăpezii prin diferite activități .
Etapele principale sunt următoarele: Zăpada se desprinde de straturile de nea mai tari și alunecă peste acestea. În timp ce prinde viteză, zăpada poate începe a fi purtată de vânt. Avalanșa își mărește viteza de deplasare (până la 350km/h).
Avalanșele din Alpi din timpul primului război mondial au ucis mai mult de 60.000 de oameni.
Cutremurul din Peru din 1979 a provocat multe
avalanșe și surpări de teren care în total au ucis 66.000 de oameni. A dislocat o stâncă de rocă și gheață care a ucis pe cei 5.000 de locuitori ai orașului Ranrahica.
Cea mai catastrofala avalansa din Romania e cea de la Balea, in1977 soldata cu 23 de morti.
prin lucrari genistice de deviere, franare sau oprire a avalanselor : copertine – care deviaza avalansele pe deasupra soselelor sau liniilor ferate, cum sunt si la noi pe Transfagarasan si unele linii ferate ; etrave (ziduri) de deviere intr-o parte sau bilateral :colti din beton armat (borne) de 5-6 m., pentru a disipa, pentru a “ucide” avalansa : ziduri, unul sau in serie – perpendiculare pe directia avalansei. Uneori sunt colmatate de zapada ninsa in cantitati mari si avalansele pot trece peste ele.
prin masuri de fixare a zapezii in zona “de plecare”, prin modificarea terenului : drenaje, mici ziduri, parapete, imbinate cu impadurire eficienta si ecologica.
http://www.calificativ.ro/Avalanse__Sfaturi_si_date_g enerale-a14720.html http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/cele-maidevastatoare-avalanse/ http://avalanse.blogspot.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Avalan%C8%99%C4%83 Google Imagini http://www.slideshare.net/LambrinocLaurentiu/avala nse http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/10avalanse http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/10avalanse/8-masuri-de-prevenire
