Autohipnoza

Autohipnoza – I după Bernard Raquin

,,Prin ,,Prin hipnoză hipnoză înțelegem elegem o stare modific modificată ată de con con știin ță, mai cuprinz cuprinzătoa ătoare re decât decât starea de de conștiență obi obișnuită, nuită, care care permite permite acce accesul sul la la trecut, trecut, la viitor, viitor, la aminti amintiri ri uitate, uitate, la resurs resursee și experien experiențe puțin cunoscute cunoscute,, precum precum și depă șirea sau eliminare eliminareaa suferin suferin ței, reducerea reducerea șocurilor  ocurilor  emo emoționale ionale.” .”

Este indicat indicat ca exerci exercițiile de hipnoză hipnoză să se practice practice astfel: - cu ochii închiși; - așezat(ă); - de două două ori ori fieca fiecare re exer exerci cițiu, înai înainte nte de a trece trece la urmă următor torul; ul; - citire citireaa cu aten atenție a indic indicaațiilo iilor, r, obser observân vândd struct structura ura fraz frazelo elor, r, timpur timpurile ile verb verbale ale,, mecanism mecanismele ele de repeti repetiție, analogii analogiile, le, încruci încrucișările de sens sens etc. etc. folosesc formule formule în propoziții afirmative: Pentru Pentru a ieși din transă transă se folosesc ,, Ce plăcut este să revin în prezent, să mă întind, să respir profund...” ,,Inconștientul meu știe ce ce are de făcut, făcut, respecând respecând valorile mele mele profunde...” profunde...” ,,Ce bine mă simt aici, din ce în ce mai bine cu mine însumi... în prezent.” etc.

Fiec Fiecar aree star staree de con conștiin tiință are are fun funccția sa: sa: •

•

•

•

•

Veghea (stare mentală) mentală) – intelectul intelectul dirijează știind foarte bine ce sunte ți pe cale să faceți; conștientul tientul poate interven intervenii în orice moment moment în orientare orientareaa gândurilor; gândurilor; intelectul intelectul este deținătorul culturii, al opiniilor și judecăților, dar și al nevrozelor și convingerilor  toxice; Visul Visul (somn (somn paradoxa paradoxal): l): pleoa pleoapele pele se mi șcă (MOR – mi mi șcări oculare oculare rapide) rapide) și trăi trăi ți într-o lume de senza senzații și imagini imagini recons reconstruit truitee de incon inconștient. tient. Visarea Visarea are are loc în cicluri cicluri de 20 minute, minute, de trei sau patru ori pe noapte noapte și ajută la stabilirea unui unui echilibru psihic. Somnul profund: respira respirație lentă și profundă, profundă, celulele celulele se regenerează. Este imposibilă imposibilă acțiunea, iunea, cu excep excep ția somnam somnambulis bulismului. mului. Somnul superficial: superficial: stare de alarmă, pregătire pregătire de a reac ționa, de a regăsi regăsi starea de veghe (stare intermediară). Transa (starea hipnotică, hipnotică, starea mistică, mistică, starea îndrăgosti ților) – totul devine posibil. posibil. Aici Aici sunt sunt cuno cunoștințele umanit umanităății, perce percepp ția global globalăă asupra asupra vie ții și tim timpul pului ui și transc transcend enden ența. Starea de transă poate fi provocată de de creier în cazul cazul unui șoc violent, sau pentru pentru a supravie supraviețui durerii durerii sau sau fricii. fricii. Se poate ajunge ajunge la le șin sau, sau, dimpotri dimpotrivă, vă, la o cre ștere a energiei pentru a lupta.

Starea hipnotică hipnotică poate apărea și când ne concentrăm concentrăm puternic aten ția la ceva: ceva: un punct luminos imaginar imaginar care urcă și coboară pe pieptul pieptul nostru în ritm cu respira ția, sau un  punct real din fața noastră (o bilă din sticlă, flacăra unei lumânări, lumânări, o pendulă, un un mic semn pe perete etc.).

(Va urma)

Autohipnoza – II după Bernard Raquin

Timp de cinci cinci minute minute imagin imaginaa ți-vă că urmări urmări ți mișcările cările de ridicare ridicare și de coborâre coborâre ale  pieptului dumneavoastră, dumneavoastră, care este luminos. luminos. După După câteva câteva secunde secunde lumea lumea se mic șorează și  pieptul devine centrul de interes interes (util în cazuri de agresiune verbală sau emo țională). Apoi, Apoi, vă imagina imaginați că pieptul pieptul sau inima d-voast d-voastră ră emite o lumină lumină solară, solară, lini știtoare, titoare, care respinge atacurile verbale, verbale, presiunile emo ționale. Vede ți lumina care vă înconjoară, dizolvând agresiunile. Aceasta Aceasta seamănă cu starea produ produsă să de concentrarea concentrarea aten ției pe un curs de apă, un foc în șemineu, emineu, un asfin asfințit de soare soare etc. etc. Trecerea de la o stare de con știin ță la alta se face fără să ne dăm seama, seama, de cele mai multe multe ori (stare de veghe – discu ția cu șoferul unui taxi, stare hipnotică – monotonia drumului într-un taxi, taxi, stare stare de somn ușor sau sau profund profund – în mersul mersul ma șinii). Aceste cicluri se repetă cu regularitate, pe perioade mai lungi sau mai scurte. Starea de transă favorizea favorizează ză liniștirea și armonizare armonizareaa psihică. psihică. Stările de veghe din timpul zilei durează aproximativ o oră și jumătate. Acum domină emisfera stângă stângă a creierului, creierului, atenția este concentrată, concentrată, inspira ția se realizează realizează mai ales ales prin nara dreaptă, dreaptă, mijl mijlocul ocul pupilei pupilei este este solicitat solicitat (stare de conștiență obișnuită). nuită). Timp de douăzeci douăzeci de minute – o jumătate de oră, domină emisfera emisfera dreaptă, inspira ția se realizează prin nara nara stângă mai mult, mult, conturul pupilei este solicitat solicitat și gândurile devin vagi, vagi, globale (starea (starea hipnagogică hipnagogică – dintre veghe veghe și somn). Alternan Alternanța activită activităților potrivi potrivite te pentru pentru fiecare fiecare stare stare dă naștere la echilib echilibru ru și o stare stare de bine. bine. Funcționarea creierului se împarte astfel: astfel: - Emisfe Emisfera ra stângă stângă – logic logică, ă, efica eficacit citate ate,, exacti exactitat tate; e; rațiune, iune, convin convinger geri,i, compa compara ra ții, sens sensul ul logic logic al al vieții; - Emisfe Emisfera ra drea dreaptă ptă – percep percepție globa globală, lă, lucr lucruri uri cuno cunoscu scute te de la înce început puturi uri,, capac capacită ită ți ,,amorțite”, fantezii fantezii sexuale, lumea onirică; onirică; -

Creierul reptilian – instincte primare, mecanisme de de supravie țuire, necesitatea de a simți teamă în anumite împrejurări; instinctul instinctul de dominare, dominare, de gelozie, dorin ța de  putere, lupta pentru viață, fuga în caz de pericol; poate provoca pagube pagube imense dacă nu i se dau preocupări nobile;

- Stomacul – solicitat prin metaforele referitoare la digestie, asimilare, eliminare, triere, transformare etc. Hipnoza accesează resursele incon știentului sau subcon știentului. Se deschid noi  perspective, se fac noi legături între cuno știn țe dispersate, se atinge sursa emo țiilor.

Autohipnoza III după Bernard Raquin

Hipnoza tradițională (clasică sau autoritară) – captarea voin ței celui hipnotizat pentru a-i da comenzi (,,Priviți-mă în ochi...”, ,,Ve ți face exact ceea ce vă voi spune...”, ,,Ve ți sim ți ceea ce vă spun eu să sim ți ți”...). Freud și Jung și-au dat seama că, în cadrul hipnozei autoritare, simptomele se deplasează ( o durere se putea muta de la bra ț la cap). Deseori, motivul este că suferin țele și obstacolele au fost asociate de timpuriu cu un mecanism de supravie țuire. Incon știentul sabotează tot ceea ce i se pare că amenin ță supravie țuirea. Pe de altă parte, influența hipnotizatorului asupra oamenilor îi poate face să creadă că efortul terapeutic îl va face acesta în locul lor.

Hipnoza modernă are la bază colaborarea. Cel hipnotizat poate alege: ,,Ve ți putea, la un moment dat, atunci când este cazul, în câteva minute sau în câteva secunde, să intra ți în transă... Veți merge acolo unde dori ți, în ritmul propriu, respectând în orice clipă valorile d-voastră profunde...” Mecanismele de apărare sunt eficace și nu dispar decât cu acordul subiectului, fiind înlocuite într-o protecție mai profundă. E bine ca acestea să nu fie înlăturate prea repede,  pentru ca subiectul să- și poată crea ni ște relații mai bune cu sine și cu ceilal ți. Milton Erickson a reinventat hipnoza respectând func ția simptomului și colaborarea dintre conștient și inconștient. Adică se dă libertatea de alegere, fără a impune nimic. Exercițiile de autohipnoză se efectuează pe rând și se repetă oricât de des. Se pot înregistra textele pe un suport audio. Se folose ște o voce calmă, lentă și monotonă. Hipnoza autoritară este periculoasă, întrucât poate provoca fie rău fizic, fie lucruri care să marcheze psihic viața persoanei hipnotizate. Hipnoza modernă face ca spiritul inconștient să elibereze doar ceea ce con știentul este  pregătit să accepte. Au importanță tonul vocii, metaforele folosite, încrucișările de sens.

Autohipnoza IV după Bernard Raquin

Inconștientul înțelege cuvintele literal și, în același timp, le poate da mai multe sensuri. E bine să alegeți cuvinte care oferă cât mai multe perspective. Multe din problemele fizice sau psihologice sunt exprimate prin metafore legate de corp (,,S-a săturat până-n gât”). Când vă vorbiți, vocabularul trebuie folosit cu exactitate, pentru a enunța corect obiectivul pe care vreți să-l atingeți, nu o dorință oarecare (Gre șit: ,,Nu vreau să intru în transă prea repede.”). Indicațiile se vor transforma în imagini și nu e indicat să se acumuleze prea multe. Formulările vor fi în propoziții afirmative: ,,Vreau să simt o stare de bine în stomac.”, în loc de ,,Nu mai vreau să simt un gol în stomac.” Deci, aten ție la modul în care vă vorbi ți.

Tonul trebuie să fie blând, liniștitor, din ce în ce mai lent, monoton și continuu: ,,Ce bine mă simt acum. Mă destind din ce în ce mai muuuult.” Se poate ridica tonul pentru a atrage atenția asupra unui anume aspect, lăsând fraza în suspans, sau se poate vorbi șoptit, pentru a trezi interesul. Tehnica presăratului e eficientă pentru a insista asupra unui cuvânt, izolat prin intonație: ,,Este liniștitor să constat că, de-a lungul mileniilor  traversate de specia umană, a existat întotdeauna o  soluț ie pentru a ieși din dificultate........... Și sunt foarte curios(oasă) să văd ce se va întâmpla în zilele următoare..... Iar grijile devin flori care își iau zborul  spre tufișuri.....”

Un exercițiu util pentru câștigarea încrederii în sine, care să dureze cel pu țin zece minute (la început), poate fi folosit atunci când aveți o reuniune, o întâlnire sau sunte ți nervos(oasă). Astfel, puteți să conștientiza ți volumul pe care îl ocupă corpul d-voastră în încăpere: ,,Mă întreb cum ar fi dacă aș putea să-mi simt corpul din exterior, volumul pe care îl ocupă, forma sa, înăl țimea sa... și dacă intru în cadă, ce volum de apă se dislocă...? Apoi se trece la părți ale corpului: ,,Pot simți volumul pe care îl ocupă limba și din ții mei... Conștiința mi se concentrează în gură... Pot să-mi simt maxilarele care se destind și se îndepărtează puțin... gura este întredeschisă... ................................................................................................................................................ Îmi simt ochii, forma lor, volumul lor... și obrajii... fruntea...” (Se trec în revistă  particularitățile feței, apoi umerii, brațele etc. până la con știentizarea întregului corp.)

Autohipnoza V după Bernard Raquin

O metodă foarte rapidă de a intra în transă este respirația. Timp de 3-5 minute vă puteți concentra asupra respira ției, după care îi încetini ți ritmul, până când n-o mai pute ți  percepe. Vă puteți concentra asupra aerului care intră și iese, asupra nărilor; vă pute ți întreba în ce cantitate este și ce traseu parcurge în interiorul plămânilor... ,,Îmi încetinesc respirația până în momentul în care spiritul meu con știent nu mai știe dacă respir sau nu, în timp ce spiritul meu incon știent știe foarte bine că respir într-un mod de care nu sunt conștient... Majoritatea activităților necesare vie ții este gestionată în mod automat, bătăile inimii, respirația, digestia, o întreagă alchimie fizică... Acum simt că respir și în câteva momente nu voi mai simți acest lucru sau îl voi sim ți din ce în ce mai  puțin... Și totuși, inconștientul meu va continua să mă facă să respir fără să fie nevoie să mă gândesc la acest lucru... Este atât de bine să știu că organismul meu func ționează în mod firesc...” Puteți închide ochii pe jumătate, observând pieptul sau abdomenul în timpul respira ției: ,,Pieptul meu se ridică și coboară”. Repeta ți fără să vă mai gândi ți la altceva.

Folosiți toate zgomotele din exterior: ,,Fiecare sunet din exterior mă apropie de adevărul meu interior... Zgomotul circula ției  poate să mă ajute să intru în transă, sunt liber să mă simt bine în orice situa ție... Mă întreb câte sunete diferite produc acest zgomot, acest vuiet care se îndepărtează , lumea exterioară se îndepărtează și îmi îndrept aten ția asupra lumii interioare... Iar acest zgomot neașteptat poate să-mi amintească ceva important și că este plăcut să uit pentru o clipă de exterior pentru a intra în mine însumi... Profit pentru a fi cu mine însumi și, când voi fi în transă, zgomotele îmi vor aminti că pot să mă adâncesc și mai mult în starea de transă...”

Descrieți ceea ce se întâmplă cu corpul d-voastră legând fiecare aspect de un anume  proces: ,,Contactul corpului meu cu acest fotoliu mă va ajuta să mă destind și, cu cât îmi simt mai mult mâna stângă, cu atât îmi va fi mai ușor să intru în transă și starea de transă se va adânci în timp ce îmi simt și mâna dreaptă...”

Exersați în timpul pauzelor la serviciu, înainte de o convorbire telefonică importantă sau seara, înainte de a vă reîntâlni familia. Cincisprezece minute pe zi , apoi de două ori câte cinci minute vor fi de ajuns. Exercițiu: subliniați cuvintele dintr-un text care v-au plăcut în mod deosebit, pe care le considerați foarte evocatoare și folosi ți-le, lăsându-le să rezoneze în d-voastră. În caz de rezistență nu forțați, lăsați-vă purtat de curent, aproba ți tot ce se întâmplă,  pentru a folosi mai bine acest lucru: ,,Pot să îmi aloc timpul necesar hipnotizării, pot să încerc și să revin până când voi găsi momentul potrivit... Inconștientul are propriul său ritm, știe ceea ce se cade și cunoa ște calea potrivită. Anumite gânduri îmi traversează spiritul, nu lupt împotriva lor, le observ... le transform în forme colorate, devin obiecte pe care le pot face să se învârtă într-un vârtej. Gândurile mele au propria lor rațiune de a fi... Le las să mă străbată și să se îndepărteze...”

În cazul unor tensiuni musculare:

,,Este normal să resimt aceste senza ții în organism... Pot folosi această tensiune pentru a mă destinde și mai profund atunci când voi dori... Am dreptate să verific dacă pot să-mi deschid ochii pentru a accepta mai u șor să-i închid... Atunci când aten ția mea se împră știe,  pot să mă concentrez asupra degetului mic de la mâna stângă; singurul care contează este degetul meu mic și este o experiență captivantă să simt că, pentru moment, nu există decât degetul meu mic și pot aprofunda această senza ție până în momentul în care voi dori să intru în transă... Și pleoapele mele vor să se închidă și simt că a ș avea chef să dorm, ar fi foarte plăcut, să rămân doar la limita somnului... cu toate aceste imagini frumoase care se intersectează în mine... Accept să lucrez în armonie cu incon știentul meu, atunci când respirația mea devine din ce în ce mai lini ștită... Pot să îmi acord tot timpul necesar pentru a intra în starea de conștiință care îmi convine... Și, când închid ochii este ca și cum... a ș  putea să văd prin pleoapele mele închise ceva care mă intrigă... și este foarte interesant să mă întreb ce voi mai descoperi...”

Puteți pretinde că sunteți cel care dirijează, apoi, pe nesimțite, considerați că inconștientul este cel care dirijează mișcările involuntare ale corpului: ,,Sunt în stare să-mi mișc degetul mic de la mâna dreaptă atunci când doresc acest lucru... și el nu se poate mișca dacă eu nu vreau... și prefer să simt numai ceea ce doresc și nimic altceva...”.

Autohipnoza VI după Bernard Raquin

Alegerea iluzorie – valabilă în orice situație, pentru a vă mobiliza, pentru a ac ționa,  pentru a vă schimba starea de spirit, a vă spori energia, a vă orienta spre scopurile dvoastră reale. Orice veți alege să fie ceea ce vă doriți: ,,Poate voi intra în starea de relaxare în 5 minute sau poate în 11 minute..., iar 7 minute trec mai repede decât 17 minute... Sau în 21 de minute îmi voi fi revenit de 6 sau de 8 minute... Pot începe de la partea de jos a corpului sau de la partea de sus... și chiar de la mijloc... Sau mai întâi partea dreaptă a corpului, chiar înainte de partea stângă, și când voi fi atins locul potrivit voi ști ce să simt și ce să fac apoi... Voi avea curajul să-i vorbesc mai degrabă luni, sau miercuri... Mă voi sim ți mai bine chiar din această seară sau începând de mâine dimineață... Mă întreb cui să-i spun mai întâi că îl iubesc: fiului meu sau fiicei mele... Inconștientul meu poate să-mi trezească toate resursele chiar de acum sau imediat ce voi termina ședința de autohipnoză... Mă întreb dacă de astăzi voi începe să mănânc mai multe legume verzi sau mai multe legume de altă culoare... Fa ță de această persoană voi avea de acum o atitudine mai deschisă, numai dacă nu prefer să adopt o atitudine mai distantă sau mai călduroasă... Sunt curios să știu dacă, de acum înainte, diminea ța, voi avea idei vesele sau, mai degrabă, gânduri lini știtoare... De altfel, respira ția mea devine mai liniștită, iar uneori mult mai liniștită... Acum nu știu dacă voi începe să intru într-o transă ușoară sau dacă voi intra imediat într-o stare de transă mai profundă... Doresc să îmi îmbunătățesc mai întâi acest comportament, apoi un altul...”

Autohipnoza VII după Bernard Raquin Se creează ni ște legături arbitrare pentru adâncirea stării de transă și ca antrenare pentru liniștirea spiritului. Se asociază, în mod arbitrar, un fapt obiectiv (senzație, zgomot, gând, respira ție) cu desfășurarea procesului subiectiv (transă mai profundă, rememorarea amintirilor uitate). ,,Cu cât aud mai multe sunete din exterior, cu atât intru mai adânc în interiorul meu... Pe măsură ce mă concentrez asupra respira ției mele, con știentul și incon știentul se armonizează... În timp ce spiritul meu con știent se interesează de anumite zgomote, aceasta mă ajută să intru mai profund în contact cu spiritul meu incon știent. Fiecare gând al meu are puterea de a mă ghida spre propriul meu centru... și am încredere în inconștientul meu pentru că el determină comportamentul cel mai potrivit în situația dată...”

Exercițiu: Concentrați-vă atenția asupra respirației. Cu fiecare inspira ție sim ți ți că incon știentul dvoastră devine mai prezent. Cu fiecare expira ție, sim ți ți că acum con știentul devine mai  prezent. După trei minute inversați situația, repetând în gând: ,,Fiecare inspirație mă face mai conștient, fiecare expira ție înlesne ște con știentizarea inconștientului meu... De fiecare dată când sunt con știent de con știentul meu, inconștientul meu poate fi conștient de inconștientul meu... În timp ce respir pot fi conștient că nu sunt conștient de tot ceea ce incon știentul meu este pe cale să facă să devină conștient pentru mine, la nivel conștient și incon știent...” Puteți intra în autohipnoză repetând această frază timp de câteva minute. Atunci când părăsiți zona de confort și certitudine, apare o perioadă de confuzie și de întrebări pentru noi deprinderi care țin de intelect. Această confuzie precede transa și formarea de noi legături între conștient și incon știent.

Autohipnoza VIII după Bernard Raquin Exercițiu util pentru a oferi mai multe posibilită ți de a alege, pentru a depăși rutina sau în situa ții care par fără ie șire Dacă incon știentul este obligat, va apărea automat o reacție de respingere, pe termen scurt sau mediu. Este mai eficient să primească o indica ție generală în legătură cu obiectivul propus, pentru a- și putea alege mijloacele de realizare. Obiectivele trebuie prezentate ca ni ște posibilități, pentru a evolua liber  către transă:

,,Este posibil să reu șesc să fac… pot alege la momentul potrivit… am mai realizat așa ceva în via ță… lucruri care păreau complicate au devenit accesibile… mi s-a întâmplat să reușesc cu mai multă u șurință decât îmi imaginasem… sunt mai multe variante, și unele și celelalte sunt captivante… atunci când voi sim ți dorința… atât de des cât îmi doresc… la un moment dat, când voi sim ți nevoia sau dorin ța… și pot sămi țin ochii deschi și încă o clipă mai înainte de a-i închide atunci când voi avea chef… pot rămâne încă pu țin așa cum eram… pot intra într-o transă u șoară sau mai profundă… sau o transă ușoară și profundă în acela și timp, ușoară în anumite momente și profundă în altele… în modul cel mai potrivit… etc.”

Autohipnoza IX după Bernard Raquin

Disocierea: pentru distanţarea faţă de emoţiile cu caracter negativ, de evenimentele dureroase,  pentru reorientarea anumitor comportamente, pentru reducerea suferinţelor fizice. Puteţi folosi următoarea presupunere, care este foarte puternică pentru defocalizarea conştiinţei: presupuneţi că spiritul conştient se ocupă de logică, de analiză, de deducţii, de intelect, de comparaţii şi spiritul inconştient se ocupă de ansamblu, de intuiţie, de experienţele arhaice, de senzaţii. E indicat ca în inducţii să se folosească legătura dintre inconştient şi conştient, între ceea ce simţiţi şi ceea ce se întâmplă în profunzime: ,, şi, în timp ce; atunci când; acum că; pe când; şi aceasta poate determina; pentru că; în acelaşi moment; aceasta provoacă; aceasta generează; pe cale să; deci, căci etc.” Astfel se sugerează existenţa unei avansări în starea hipnotică. Revenind cu regularitate asupra anumitor puncte, intelectul va obosi şi va renunţa.

Exemplul următor trebuie citit o dată foarte lent, apoi practicat: ,, Spiritul meu are o parte conştientă şi o parte inconştientă. Partea conştientă a spiritului meu gândeşte într-o manieră liniară, într-o direcţie logică... în timp ce spiritul meu inconştient este  pe cale de a gândi într-o manieră globală şi neobişnuită, explorând noi căi, şi îmi pot imagina  perspective frumoase, pe care nu le-am observat la început... În stare de conştienţă eu pot avea un anumit mod de a gândi, în timp ce inconştientul meu are o logică mai cuprinzătoare, aproape la fel de nemărginită ca şi cerul. Spiritul meu conştient poate înţelege cuvintele întrun mod simplu, în timp ce inconştientul meu le poate înţelege sensul profund şi complex, iar  mai târziu le poate înţelege în mod diferit. Îmi doresc în mod conştient, să aplic noi tipuri de comportament atunci când inconştientul meu îşi aminteşte originea acestora şi motivele valabile în acel moment. Conştientul meu poate să se intereseze de o parte a corpului meu, în timp ce inconştientul meu se interesează de corpul meu în întregime... Spiritul meu conştient  poate să se întrebe asupra profunzimii stării de transă în care încep să intru, în timp ce inconştientul meu are o idee mai cuprinzătoare asupra stării de transă pe care o voi atinge. Conştientul meu poate uita starea de destindere a corpului meu, în timp ce inconştientul meu mă conduce într-un timp atemporal... Şi, în timp ce eu formulez în mod conştient o dorinţă, inconştientul meu ştie şi mai bine ceea ce îmi doresc şi de ce am nevoie... Uneori, problema este aiurea, în timp ce soluţia este aici... Spiritul meu conştient se poate întreba ce va urma, când eu sunt pe cale de a intra în starea de transă, în timp ce spiritul meu inconştient este pe

cale să mă facă să intru şi mai profund în starea de transă... Şi, dacă corpul meu poate primi mai multe senzaţii în partea stângă, partea dreaptă poate intra în transă înainte de partea stângă... sau chiar invers. Conştientul meu poate să se intereseze de ceea ce sunt pe cale să îmi spun, în timp ce inconştientul meu dezvoltă soluţiile cele mai potrivite, iar acest fapt evocă alte amintiri folositoare, chiar şi non-conştiente, care îmi stimulează puterea şi dorinţa de a exprima ceea ce sunt... Şi, în timp ce îmi apar anumite răspunsuri, alte răspunsuri sunt pe cale de a ieşi la lumină... şi, puţin mai târziu, totul va deveni şi mai limpede... În timp ce spiritul meu conştient este atent la anumite aspecte ale experienţei pe care o trăiesc, inconştientul meu este atent la beneficiile acestei stări de transă, căci el ştie dinainte ceea ce eu nu cred că voi şti, şi multe alte lucruri vor evolua într-o certitudine deplină, iar eu voi remarca acum sau mai târziu schimbările care sunt pe cale să se producă... în timp ce diferitele aspecte ale  personalităţii mele se armonizează.”

Autohipnoza X după Bernard Raquin

Disocierea dublă: împotriva fobiilor simple (frica de păianjeni, de şoareci, de neant); împotriva amintirilor cu caracter traumatizant şi a tulburărilor obsesive (teama de a fi uitat gazul deschis sau uşa de la intrare descuiată etc.) Vă puteţi imagina că sunteţi aşezat(ă) într-un fotoliu, în faţa unui ecran pe care rulează filmul dumneavoastră, al problemei pe care o aveţi. Când simţiţi că vă cuprinde emoţia, reduceţi foarte repede sonorul, cu ajutorul telecomenzii şi atenuaţi intensitatea culorilor. Derulaţi filmul înainte şi înapoi, cu viteză mare, de mai multe ori în ambele sensuri, până obţineţi imagini şi sunete confuze. Menţineţi aceiaşi actori şi adăugaţi o muzică veselă, culori vii şi o altă desfăşurare a evenimentelor. Faceţi asta de mai multe ori la rând, până când simţiţi că a fost îndepărtată încărcătura emoţională.

Exemplu: ,,Dacă cineva ar fi filmat această scenă din viaţa mea, mă întreb cum ar fi fost acest film, cu ce ar fi semănat această scenă... şi ce ar fi gândit despre ea eventualii martori... Mă aşez  pentru a viziona în linişte acest film şi apoi îl voi modifica, îl voi derula cu viteză maximă  până voi uza banda, astfel încât această scenă să devină doar o amintire vagă...” ,,Voi transforma acest păianjen într-un păianjen de cauciuc sau nu voi vedea decât o mică  parte din corpul său, ori numai bucăţi împrăştiate... sau păianjenul va deveni imens, apoi minuscul ca un microb, apoi din nou foarte mare, la fel de mare ca un munte... Acum  păianjenul este din hârtie şi-l voi colora cu ce culori doresc...”

Autohipnoza XI după Bernard Raquin

Disocierea triplă: împotriva fobiilor sociale (timiditate, îmbujorare ş.a.)

Vă imaginaţi că vă vedeţi în timp ce sunteţi pe cale să priviţi ecranul (cel dinainte): vă vedeţi din spate, în picioare, în timp ce vă priviţi aşezat(ă) privind la televizor. Astfel, puteţi consulta arhivele video ce conţin cartea vieţii d-voastră, trecutul şi viitorul şi să alegeţi evoluţii posibile ale situaţiei, punând în scenă ceea ce acestea vă învaţă. ,,Dacă un scenarist ar modifica scenariul... iar eu devin scenaristul care propune cel puţin trei soluţii diferite... În primul rând, voi transforma această problemă într-o experienţă neutră, apoi într-una comică... Acest film devine de mărimea unui timbru poştal, foarte vag, şi se îndepărtează rapid spre orizont, ca o frunză purtată de vânt...”

Autohipnoza XII după Bernard Raquin

Disocierea alternantă: pentru a ieşi din orice tip de blocaj – este asociată cu metafora drumului, cu distorsiunea temporală şi cu o manieră metaforică şi confuză de a număra. Pronunţaţi cifrele despărţindu-le uşor de restul frazei. Faceţi pauze între cuvinte, lăsaţi frazele în suspensie, ataşaţi-le concluzii neaşteptate; puteţi repeta anumite cuvinte de mai multe ori, ca pentru a vă delecta. ,,Voi număra de la unu la zece, atât de intens, încât inconştientul meu să ştie că unu înseamnă foarte mult şi că număr pentru mine, o persoană a numărat pentru mine şi m-a ajutat într- o zi sau alta... într-o zi trecută sau într- o zi viitoare... iar eu am ajutat un copil şi, pe măsură ce mă apropii de zece, unde totul devine posibil în infinitul numerelor vieţii, voi intra şi mai profund într-o stare de percepţie mai largă care se va topi într- o stare de transă euforizantă şi plină de învăţăminte... Pot vedea un copil mergând pe cele două picioare ale sale, iar  acest  copil care merge pe un drum, poate să-mi amintească că şi eu am mers odinioară pe un drum, sărind de  pe un picior pe altul sau sărind pe cele două picioare ale mele sau sărind cu picioarele încrucişate într-o băltoacă, ici şi colo, şi acest  copil ştie că, crescând, va merge pe un drum gândindu-se la mine, singur sau împreună cu două sau trei persoane... Pe drum întâlneşte trei  pietre mari care îi amintesc de trei momente pe care le-a depăşit sau de trei perioade interesante din viaţa sa ca trei copaci impunători în care s-a urcat o pisică ce a căzut în  picioare... Şi ajung la o intersecţie de  patru drumuri ca şi cele  patru puncte cardinale, separate şi unite în acelaşi timp ca şi cele cinci degete ale mâinii sau ca cinci flori într-un buchet, unite  prin două sau trei legături... Zero unu doi trei el este într-o pădure, patru cinci şase culegând  şase mure... Eu adun cinci sau şase pietricele roşii magice pe care el le strânge la piept în timp ce eu simt ceea ce simte şi el şi acest fapt ne permite să descoperim ceva important şi pentru el şi pentru mine... şi privind un cer imens el vede  şase păsări care mă fac să mă gândesc la acest  bărbat (această  femeie) pe cale să se gândească la el/ea,  şase păsări care descriu opturi largi pe cer, ca semnul infinitului şi dau această faţă nouă lucrurilor... şi cu acest aer surprins el percepe cu cele cinci simţuri ale sale cât este de bine să asociezi ceea ce luai drept  zero cu unu, nouă este frumos, totul are o faţă nouă , în timp ce bat zece ceasuri şi eu îmi mişc cele  zece degete,  zero care începe şi multiplică şi deschide totalitatea posibilităţilor, atât de numeroase ca şi stelele, ca şi celulele corpului meu, ca şi experienţele pe care le pot trăi acum de zece ori... de zece mii de ori... zece milioane de stele şi  zece milioane de secunde... şi marele timp este acum în mine, pot fi captivat de tot ceea ce voi putea realiza în timp sau în scurtă vreme...”

Variantă: puteţi număra de la 20 la 1, în manieră clasică:

,,Imediat ce voi rosti un număr impar, voi intra cu uşurinţă şi mai mult într-o stare de transă şi mai adâncă... Imediat ce voi rosti un număr par, voi extinde această stare... Iar când voi ajunge la 1 voi fi mai unit cu mine însumi şi va fi bine... Şi acum număr în ritmul respiraţiei mele: 20 inspir... 19 expir... 18 inspir... 17 expir...” Încetiniţi ritmul respiraţiei pe măsură ce număraţi. Puteţi exersa timp de cinci până la zece minute, apoi puteţi face altceva şi apoi reluaţi exerciţiul. Este şi mai eficient în timp ce faceţi baie sau duş. Exerciţiu: citiţi cu voce tare pasajul precedent, apoi închideţi ochii şi vedeţi ceea ce evocă acesta în dumneavoastră.

Autohipnoza XIII după Bernard Raquin

Metafore şi analogii: mai ales pentru persoanele cerebrale, pentru a părăsi vechile soluţii, a dezvolta creativitatea şi a înlesni memorarea de noi comportamente şi în orice alte situaţii. Multe cuvinte şi expresii pot fi înţelese la modul figurat sau abstract: ,,Seminţele semănate în trecutul meu sunt pe cale să germineze... După  ploaie vine vreme bună ... Capacităţile mele înfloresc ... Situaţia se limpezeşte... Uşile sunt pe cale  să se deschidă ... Acum îmi revine cheful  de viaţă... Şi voi şti să mă fac auzit ... Şi totul recapătă  sens. .. Vitalitatea curge în venele mele... Şi îmi regăsesc energia ... Am trăit un crâmpei de  paradis ... Totul devine mai uşor ... Respir şi totul are un aer nou... Mă întreb când voi trăi din nou o perioadă benefică ...”

Această tehnică este asociată cu o formă de inducţie, citirea gândurilor, pe care o veţi  practica puţin mai târziu. Ea constă în a vă întreba la ce sunteţi pe cale să vă gândiţi, pentru a sfârşi prin a vă gândi la acel lucru. ,,Mai întâi , mă gândesc câteva clipe la mine şi la corpul meu, pentru a intra în transă prin tehnicile deja învăţate... În fapt, seminţele comportamentului meu uman au fost semănate cu mult înainte de naşterea mea, acum milioane de ani... şi anumite seminţe rodesc lent, unele sunt nerăbdătoare să se deschidă, altele sunt rezerve pentru mai târziu... spiritul meu conştient are o oarecare idee despre modul în care multe seminţe au început să germineze când eram copil, în timp ce spiritul meu inconştient are o idee certă despre modul în care multe alte seminţe sunt pe cale să germineze... pentru a se manifesta în viaţa de zi cu zi...  Nu ştim niciodată cu exactitate cum se nasc unele lucruri în noi... De exemplu, în acest moment pot să mă întreb cum se nasc gândurile în mintea mea şi senzaţiile în corpul meu, cum se atrag şi se leagă aceste idei pentru a forma un ansamblu coerent, ca atunci când cineva scoate apă din puţul care se alimentează din albia râului pentru

a-şi iriga plantaţiile, în timp ce râul îşi continuă drumul spre alte locuri unde trăiesc alţi oameni care ar putea să mă înveţe ceva... Ideile mele pot să se nască înacest moment pentru că ele s-au născut acum mult timp, atât de demult încât îmi amintesc că dintotdeauna au existat idei noi, expresii diferite şi am făcut lucruri pe care nu le-aş fi realizat mai înainte. Spiritul meu conştient poate avea anumite păreri asupra modului în care se nasc ideile şi comportamentele mele, în timp ce în inconştientul meu aceste idei au germinat cu mult timp înainte de a se îndrepta spre lumină, ca şi izvorul subteran care devine râu mai târziu, iar acest râu continuă să curgă când s-a lăsat noaptea neagră... Adeseori, am adormit având o preocupare confuză şi dimineaţa totul a devenit clar şi limpede. De altfel, scriind Insula comorilor , Stevenson făcea apel la nişte personaje micuţe care îi spuneau poveştile... şi este formidabil să descopăr şi eu, cu fiecare zi care trece, şi mai mult din propria mea insulă a comorilor şi tot ce conţine aceasta, şi mici personaje simpatice care îmi pot spune povestioare drăguţe... De asemenea, se pare că Beethoven auzea o simfonie întreagă în câteva clipe, ca un concentrat de atenţie sau o frântură de gând, şi mă întreb dacă sunt pe cale de a simţi şi eu această frântură de gând tocmai în acest moment sau puţin mai târziu, este aceasta o numai o simfonie de senzaţii şi o atitudine care se manifestă în viaţa mea... sau poate prefer opera sau alte stiluri muzicale... Cum se înlănţuie ideile atunci când gândesc şi când îmi vorbesc? Adesea este simplu,  procesele se produc în creier şi în corp înainte de a se manifesta sau de a se organiza în felul lor... Ceea ce vreau să creez (îmbunătăţesc, dezvolt, aprofundez, rezolv) prinde contur în corpul meu aşa cum spiritul suflă asupra apelor pentru a exprima gusturile mele (originalitatea, specificitatea, eficacitatea)...”

Autohipnoza XIV după Bernard Raquin

Spuneţi-vă poveşti: pentru modelarea calităţilor în devenire şi ştergerea sentimentului de vinovăţie. Vă puteţi alege poveştile care vă convin.

Exemple: „Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă aş avea, în câteva săptămâni, tot atâtea facilităţi ca şi  prietenul meu X pentru (a face un anumit lucru)... şi dacă aş descoperi că în fiecare noapte el îmi povesteşte în vis, cu o răbdare infinită şi o iubire necondiţionată, cum să fac pentru a modela eficacitatea (flexibilitatea, tandreţea, încrederea sau orice altă calitate pe care o constataţi la cineva) care dormitează în mine... şi trebuie doar să-i urmez indicaţiile pentru ca inconştientul meu să le reţină şi să le exprime la momentul potrivit... Şi dacă o parte din el va deveni în secret profesorul meu, îmi închipui ce ar putea să îmi spună pentru ca eu să-mi ating

scopurile... şi chiar dacă nu ştiu acest lucru în mod conştient, inconştientul meu poate să-l ştie mai bine ca mine...” ,,Dacă deodată, o zână mi-ar cere să-mi pun trei dorinţe, îmi imaginez ce voi alege (........) şi (.........) şi pentru că zâna vrea ca eu să particip la împlinirea dorinţelor mele, mă întreb cum îmi va explica ce cale trebuie să urmez, ghidându-mă pas cu pas, ca pe un copil drag... Chiar  dacă ar sta în faţa mea, gata să-mi explice pasul următor, ce mi-ar spune pentru a mă îmboldi să merg înainte, să-mi depăşesc îndoielile şi să-mi continui creşterea... Iar inconştientul meu este capabil să înţeleagă aceste lucruri într-un mod mult mai cuprinzător şi mai profund... Şi nu ştiu dacă voi remarca schimbările în timp ce se produc sau imediat după... sau puţin înainte, simţind cum mă străbate un frison plăcut, intrând într-o stare de excitaţie intensă... sau acum, în timp ce se întipăresc în inconştientul meu...” „Şi dacă viaţa mea ar fi o poveste povestită de altcineva, cum ar povesti el (ea) această  perioadă foarte neplăcută sau dureroasă a vieţii mele, cum ar explica modul în care am ieşit din această situaţie şi ceea ce am învăţat din aceasta... Şi mă întreb pe care dintre calităţile mele le-ar cita ca exemplu pentru a aduce alinare unui necunoscut aflat în suferinţă... şi cum ar vedea oamenii care mă iubesc însuşirile mele...” „Se făcea că o prinţesă dormea fără a şti ceea ce eu ştiam, când, deodată, graţie unei inspiraţii divine, am înţeles sfârşitul poveştii, tot ceea ce urma să se întâmple (povestiţi cu detalii şi în mai multe variante) şi ceea ce evocă aceste fapte în viaţa mea...” Folosiţi poveştile preferate, filmele şi romanele care v-au marcat, personaje reale sau imaginare care v-au impresionat. „Dacă aş fi trăit viaţa Contelui de Monte Cristo, ce nedreptate aş fi dorit să îndrept şi cum maş fi transformat într-un spirit mai binevoitor decât al său?... Sau dacă ar fi fost prietenul meu, ce m-ar fi sfătuit pentru a-mi alege obiectivele?...” Alegeţi şapte, maximum zece persoane (părinţi, prieteni, învăţători, eroi, artişti preoţi etc.), reuniţi-le într-o încăpere confortabilă şi expuneţi-le preocupările d-voastră. Nu este obligatoriu ca ei să fie prezenţi cu toţii (din cei aleşi) mereu. Astfel vă veţi baza pe cunoştinţele creierului colectiv, lăsându-vă sfătuit şi ghidat de orice  persoană pe care o admiraţi. Se aplică pentru transformarea subestimării în stimă, pentru găsirea de noi idei, pentru reducerea numărului de greşeli. Povestiţi-vă propria viaţă ca şi cum ar fi o poveste, începând cu „A fost odată ca niciodată...”. Apoi continuaţi explicând cum a reuşit eroul sau eroina să depăşească fiecare obstacol.

Autohipnoza XV după Bernard Raquin

Nominalizările (cuvinte abstracte): pentru redobândirea coerenţei şi autenticităţii după o  perioadă de dezechilibru, pentru uitarea vechilor motive de mânie şi de ranchiună, pentru dezvoltarea congruenţei – capacitatea de a acţiona şi de a te exprima în armonie cu propriile valori profunde. Adesea este eficient să fie folosite cuvinte al căror sens este ambiguu, pe care fiecare le poate interpreta în felul său ( libertate, fericire, bogăţie, forţă, resurse, experienţă, viaţă, stare de

bine, cunoştinţe, capacităţi, plăcere, înţelegere, învăţătură, descoperire, mâine, curând, cândva, într-o bună zi ...). Acestea formează o mare parte a vocabularului, cealaltă parte

referindu-se la obiecte, animale, natură, ceea ce putem vedea sau atinge.

Folosiţi aceste cuvinte pentru a permite inconştientului să-şi aleagă propriile imagini şi senzaţii. Dacă observaţi, cea mai mare parte a nominalizărilor este compusă din accest gen de cuvinte.

Exerciţiu: întocmiţi, în scris, o listă cu valorile importante din viaţa d-voastră. Apoi notaţi cuvintele care au mai multe sensuri: dragoste, tandreţe, libertate, autenticitate, loialitate,  soartă  etc. Le veţi folosi când practicaţi alte tehnici pentru inducţii, mai ales pentru sugestiile  post-hipnotice, care se referă la ceea ce doriţi să obţineţi după ce aţi intrat în transă şi după ce aţi ieşit din transă. Exemplu: „Există mai multe faţete în mine şi mi s-a întâmplat să manifest, uneori, un comportament cu care nu eram de acord, alteori mă autocenzuram şi acest fapt îmi provoca o stare de disconfort. Acum prefer să armonizez diferitele mele faţete pentru a tinde spre libertate, împlinire, forţă. Am ştiut dintotdeauna că, în fond, există în mine o forţă neutilizată (calităţi nebănuite, experienţe pozitive) pe care pot să o las să se manifeste într-un mod adecvat pentru a putea tinde spre valorile mele profunde...” Pentru a avansa mai uşor, faceţi o listă cu ceea ce doriţi, de exemplu: •

transa va fi din ce în ce mai profundă în şedinţele următoare;

•

voi observa din ce în ce mai multe schimbări;

•

mă voi simţi bine fără a şti de ce;

•

grijile vor dispărea fără să ştiu cum şi vor fi înlocuite cu clipe de calm sau de euforie;

•

mă voi simţi bine pe toate planurile: spiritual, afectiv, amical, activ etc.;

•

multe motive de preocupare (somn, greutate, dependenţă, tristeţe, ...) se vor atenua  pentru că inconştientul meu va înţelege lucrurile mai uşor.

Puteţi programa aceste sugestii înainte de a intra în transă sau chiar la final, înainte de a ieşi din transă.

Autohipnoza XVI după Bernard Raquin

Paradoxul – pentru a soluţiona unele contradicţii, a rămâne liber, a slăbi... Este dificil să urmăreşti două idei opuse în acelaşi timp. Prin incitare se induce o sincronizare a celor două emisfere ale creierului. Orice tehnică bazată pe paradox este favorabilă hipnozei (în terapie – prescripţia simptomului).

,,Pot alege să mă relaxez ţinând încordată o părticică a corpului meu... Pot păstra o parte din tensiune spre a o utiliza să mă destind... Mă voi destinde, rămânând însă încordat(ă) atâta timp cât este necesar... Fiecare sunet pe care îl aud îmi aminteşte că voi uita să aud, într-un mod agreabil, şi este bine să înţeleg că aud mai puţin pentru moment, în timp ce, pe de altă parte, aud mai bine ceea ce nu auzeam... Iar atunci când îmi focalizez atenţia asupra unui punct, pot realiza că sunt pe cale să dobândesc o atenţie şovăielnică şi vagă... Iar ceea ce simt a fi dur nu poate persista în caracterul meu şi, uneori, a fi dur înlesneşte accesul spre flexibilitate... Iar inconştientul meu îşi poate aminti de aceste momente de mânie revărsându-se asupra păcii interioare, şi, această mânie interioară îmi aminteşte în ce măsură voi fi din ce în ce mai mult într-o stare de pace cu mine însumi... Simt bine căldura corpului meu şi conştientul meu nu mai resimte opusul căldurii, în timp ce inconştientul meu îşi aminteşte un moment de răcoare puternică, ce precede un alt moment de căldură blândă... şi eu pot simţi în corpul meu această căldură care se estompează ca un duş răcoros sub o cascadă cu apă rece, la o margine de pădure umbroasă, nu departe de strălucitoarea căldură a soarelui de vară... În timp ce conştientul meu îşi aminteşte de momentele în care am avut dificultăţi cu femei şi cu bărbaţi, inconştientul meu îşi aminteşte de momente plăcute pe care le-am avut alături de  bărbaţi şi de femei... Şi, graţie laturii feminine a personalităţii mele, înţeleg latura masculină a vieţii... iar aspectul masculin al personalităţii mele mă leagă de partea feminină a vieţii... Şi pentru că sunt un individ capabil să trăiască în comunitate, pot simţi cât este de util grupul  pentru a mă distinge şi în ce măsură caracterul meu unic mă uneşte cu cei apropiaţi şi cu întreaga omenire, căci un grup este format din indivizi şi, chiar dacă avem caractere comune, fiecare este diferit... Şi în timp ce spiritul meu inconştient îşi aminteşte momentele în care mam simţit bine în grup, spiritul meu conştient poate să-şi formeze o idee despre momentele în care mă voi simţi din ce în ce mai bine în grup... Iar copilul din mine îmi aminteşte că sunt adult, în timp ce adultul îşi aminteşte că am fost copil şi că acest copil va deveni un adult care a fost şi el, la rândul lui, copil... şi este bine să fii un copil care devine adult, ca un adult care poartă în sine acest copil... iar uneori purtăm un copil în braţe, alteori copilul este în interiorul nostru sau vorbeşte şi este captivant să ne întrebăm cum a rămas acest copil în interiorul nostru, deşi în exterior a devenit adult...”

Exerciţiu: Gândiţi-vă la două dintre dorinţele d-voastră, aparent contradictorii. De exemplu: a câştiga mai mulţi bani şi a avea mai mult timp liber, a fi liber şi a deveni mai intim cu un(o)  partener(ă), a mânca mult şi a slăbi etc. Apoi creaţi o inducţie în care una dintre dorinţe conduce la cealaltă.

,,Pot să-mi cresc veniturile spre a avea mai mult timp liber şi timpul meu liber poate să-mi  permită să-mi cresc veniturile... spiritul meu conştient poate avea anumite idei asupra modului în care pot să-mi măresc veniturile, în timp ce inconştientul meu poate avea idei asupra modului în care pot să-mi folosesc timpul liber pentru a-mi îmbunătăţi veniturile...”

,, Sunt liber să mă apropii de partenerul(a) meu(mea)... şi să-mi exprim dragostea în felul meu, într-o manieră care adânceşte intimitatea dintre noi şi care este mulţumitoare pentru amândoi...” ,,În timp ce spiritul meu conştient se întreabă cum să mănânc astfel încât să rămân suplu, spiritul meu inconştient poate să-şi amintească toate modalităţile de a mânca pentru a rămâne suplu... şi spiritul meu inconştient poate să-mi sugereze, în mod conştient, noi modalităţi de mânca, în timp ce eu pot deja să mă văd mai suplu... şi, în acest timp, gustul meu pentru alimente sănătoase se rafinează şi mă văd, din interior, gata să mănânc toate aceste alimente sănătoase...” Puteţi folosi tehnica paradoxului şi atunci când vă preocupă ceva: ,,Nu-mi voi părăsi grijile, nici nu mă voi destinde prea repede, nu mai repede decât este necesar, dar nici prea lent... ci pur şi simplu acum, în ritmul potrivit pentru a atinge  profunzimea stării de transă care îmi convine, şi voi începe să intru în transă gândindu-mă că nu intru, iar când îmi spun că voi intra în transă, mă întreb dacă sunt deja pe cale să intru în transă sau am intrat deja... sunt liber să intru în transă atunci când doresc acest lucru şi pot să o fac fascinat şi, în acelaşi timp, amuzat de ceea ce se întâmplă în mine, şi este foarte plăcut să redescopăr toate resursele mele...”

Autohipnoza XVII după Bernard Raquin (a se citi în ordinea postărilor)

Citirea gândurilor: pentru clarificarea şi atingerea obiectivelor, pentru modificarea condiţionărilor – este vorba despre o modalitate de a orienta gândurile, nu despre telepatie. Veţi pretinde că ştiţi dinainte ceea ce veţi gândi sau veţi simţi. ,,Mă întreb cum îmi dau seama că o parte din mine este pe cale să se relaxeze... Mă întreb în câte secunde mă voi gândi la ceva plăcut... În fond, am ştiut dintotdeauna că sunt capabil(ă) să fac(sau să exprim) mult mai multe lucruri decât în trecut... Ştiu, cel puţin în mod inconştient, că unele dintre calităţile mele se vor  manifesta mai târziu în viaţa mea, mă întreb dacă acest lucru se va petrece în curând şi cum se va întâmpla... Acum pot să constat că se petrece ceva plăcut în mine... Amintiri vesele pot apărea dintr-o clipă în alta... Nu ştiu la ce amintire fericită mă voi gândi acum... Nu ştiu încă, în mod conştient, ceea ce ştiu în mod inconştient... Mă întreb dacă sunt pe cale de a gândi că, în fond, soluţia tuturor grijilor mele se află în mine sau dacă o parte a spiritului meu este pe cale de a gândi că am găsit deja o parte a soluţiei, chiar dacă pot gândi că rămâne să o completez, căci, în fond, sunt sigur(ă) că soluţia poate apărea în orice moment... Şi mi se pare că pot să mă gândesc acum la diverse situaţii care sunt pe cale să se simplifice... Şi ştiu bine că dacă m-aş gândi acum, aş putea găsi multe alte momente plăcute sau benefice din viaţa mea... De altfel, am impresia că parcă aş fi acolo, întrebându-mă la ce anume mă voi gândi, ceva care să-mi amintească că scopurile pe care le am în viaţă sunt pentru mine

 profunde şi pot să mă văd atingându-mi obiectivele şi, în acelaşi timp, mă întreb ce simt văzând că am reuşit să-mi ating scopul...” Un alt avantaj este că, prin această tehnică, se creează noi moduri de a gândi, pentru ca durerea să determine alinarea, iar alinarea - plăcerea; tristeţea se transformă într-o stare de  bine, supărarea în bucurie, mânia în calm. Gândiţi-vă cum să creaţi consecinţe noi pentru vechile comportamente.

Exemple: „Îmi amintesc că am fost foarte vesel(ă) în acea situaţie (acordaţi-vă timp pentru a simţi din nou această emoţie) şi în acel moment nu mă mai gândeam la tristeţea unui alt moment pe care putusem să-l uit... şi dacă simt din nou tristeţea, inconştientul meu îşi poate aminti că voi fi din nou vesel(ă)... (din nou acordaţi-vă timp de a simţi deplin această emoţie)” „Înainte mă enervam când eram la volan, iar astăzi este foarte plăcut să ştiu că pot să rămân calm, iar când văd că alţi oameni se enervează, îmi amintesc că în mine domneşte calmul...” Vizualizaţi-vă în situaţii care altădată vă iritau, resimţind intens ceea ce doriţi să simţiţi în astfel de situaţii, de acum înainte. „Altădată, acum câţiva ani sau câteva luni, cuvintele mă puteau răni, dar, cu timpul, totul se liniştea, iar acum anumite cuvinte mă liniştesc şi, dacă cineva îmi spune cuvinte care altădată îmi erau neplăcute, acest fapt poate trezi calmul din mine...”

Variantă: amuzaţi-vă pronunţând în gând cuvintele neplăcute cu o voce cântătoare sau copilăroasă. „Şi aşa cum torentul devine, pe măsură ce creşte, un fluviu liniştit, vechile mele stări de furie  pot să se transforme în stări de calm...” Repetaţi această frază de mai multe ori, până simţiţi starea de calm. „Cu siguranţă că am uitat cea mai mare parte a supărărilor din copilărie şi, chiar dacă mă pot gândi din nou cu nostalgie la unele dintre ele sau la capricii fermecătoare, acest lucru nu mă va împiedica să trăiesc bucuriile din acea perioadă... Iar dacă uneori resimt ceva asemănător  cu o supărare copilărească, voi putea să mă gândesc la aceasta cu nostalgie, amintindu-mi că  bucuria copilărească se află în mine... şi o pot lăsa să se exprime cu îndreptăţire ori de câte ori are chef...” Scopul este acela de a provoca în mod automat reacţii noi, pentru a le înlocui pe cele pe care nu le mai doriţi.

Autohipnoza XVIII după Bernard Raquin

Senzaţii încrucişate: pentru dezvoltarea încrederii în sine, reconstruirea senzaţiei de siguranţă din copilărie. Dacă nu v-aţi simţit niciodată în siguranţă, imaginaţi-vă totuşi, că aţi simţit acest lucru; de exemplu, că v-a învăţat cineva, în secret, în copilărie şi acum vă amintiţi. Sau chiar d-voastră înşivă, în postura de adult, îl veţi învăţa pe copilul care aţi fost odinioară.

Imaginaţi-vă culori care îşi răspund una alteia, cuvinte care sunt sunete şi culori sau culori care emit sunete şi emană parfumuri. Gândiţi-vă la Vocalele lui Rimbaud sau Corespondenţele lui Baudelaire şi anumite texte ale lui Mallarmé. Limbajul poetic, foarte metaforic, reprezintă o modalitate puternică de a intra în transă, foarte plăcută, deoarece se adresează direct inconştientului. Obişnuiţi-vă să percepeţi în mod diferit senzaţiile, să fiţi sinestezici.

Exemple: ,,Dacă acest roşu era un zgomot, care ar fi fost acesta? Ce zgomot emite culoarea roşie? Albastru cerului miroase atât de frumos... Petele colorate ale florilor luminează şi înmiresmează o câmpie întinsă... Aud vocile trandafirii ale copiilor care se joacă, văd hora rotundă pe care o fac... Iar pământul este rotund şi răsună de vocile colorate ale copiilor care  joacă jocuri multicolore într-o verdeaţă murmurătoare şi parfumată...” ,,Este curios cum, în acest moment, sunetele pe care le aud, ca o muzică clară şi limpede, creează tot felul de senzaţii în corpul meu, iar aceste senzaţii parcă devin colorate, în culori  parfumate şi aproape perfecte şi formează rotocoale volatile în aerul vibrant şi viu, ca un ceas care bate în seara colorată de frumuseţe, pe unde trece o femeie cu tenul mat şi cu părul deschis la culoare, luminat de luna galbenă ca o dună; am impresia că văd sunetele pe care le aud şi, în acelaşi timp, sunetele pe care le-am auzit, atunci când plutea în aer dulcele parfum al serii... Din trecutul meu îmi amintesc vocea acestei persoane care mă iubea mult; chipul său se apropie şi trezeşte în depărtare o mireasmă familiară, nu departe de zgomotele de la bucătărie, unde se pregătea mâncarea din alimente de toate culorile, pe muşamaua din copilărie, galbenă sau poate portocalie, pe care stătea un coş de fructe plin cu portocale... mai era şi ceva roz,  poate o bucată de pânză mirosind a lavandă sau decorul vaselor din care mâncam brânză, iar  aproape era şi o vază cu trandafiri şi un tablou pe perete, reprezentând nişte animale care beau apă din lac, în murmurul asfinţitului trandafiriu, în timp ce mâncarea clocotea pe o plită cu lemne, împrăştiind un miros cald de brad sub bârnele de stejar... Şi nu ştiu de ce acest miros de turtă dulce cu gust îmbietor de şi şorţul colorat al unei femei din copilăria mea împrăştie în mine acest dulce parfum al căldurii şi al siguranţei... care îmi invadează corpul pe măsură ce aud mai bine aceste sunete vibrând delicat în corpul meu... şi gust sentimentul de siguranţă de a fi viu, o senzaţie de linişte în gura mea, respiraţia mea este liniştită şi mi se pare că cineva a deschis fereastra, aerul de mare depune un fir de sare în colţul ochilor mei nostalgici... şi de fiecare dată când văd această sare, îmi amintesc că fericirea va veni într-un viitor liniştit ca această casă în care plutesc mirosuri şi voci din copilărie... şi copilăria pe care poate am trăit-o sau pe care aş fi putut-o trăi, îmi dă acest sentiment de siguranţă magnifică şi calmă, în timp ce gândurile mele se liniştesc în ritmul  blând al respiraţiei mele calde şi al senzaţiilor colorate care se împrăştie în corpul meu... Aceasta îmi poate aminti momentul când şedeam pe un balansoar sau când simt în mine o legănare, ca frunzele unui palmier de pe o plajă, care se leagănă încet, sau legănatul vântului  pe care pluteşte un zmeu din hârtie, albastru... şi uneori oscilez între două decizii, vântul suflă încet, iar respiraţia mea devine mai adâncă, alegerea devine mai clară, inconştientul meu ştie ce alegere să fac şi eu ştiu că pot decide în armonie cu adâncul fiinţei mele... Iată, într-o zi voi merge pe o plajă, ca şi cum s-ar petrece acum... sunt pe plajă, cerul este albastru, plonjez în acest albastru, acest albastru îmi aminteşte de florile albastre dintr-o

grădină sau de pesajul unei păsări, şi am auzit deja păsările... pot vedea mai multe specii... ca o simfonie şi un murmur îndepărtat, oraşul se îndepărtează, o pasăre zboară în albastrul cerului şi aud anumite zgomote care se armonizează cu albastrul, şi albastrul cerului se contopeşte în depărtare cu albastrul mării şi o umbrelă albastră... şi un copil aleargă pe plajă, şi poate că eu sunt acest copil care poartă un şort albastru... şi pot simţi iubire pentru el aşa cum el simte că mă iubeşte pe mine, multe lucruri din mine mă iubesc, intru în mine însumi împreună cu această persoană care mă iubeşte, chiar dacă ea nu mai este acolo, acolo în viitorul meu şi în prezentul meu merit ceea ce este mai bun în viaţă, şi o vitalitate nouă mă impulsionează să mă dăruiesc pentru tot ceea ce sunt... şi acum sunt sigur că voi urma şi voi anticipa ceea ce sunt... în siguranţă... şi viaţa mea astăzi, în prezent... cu o nouă dorinţă de a trăi... pe care o memorez acum... ”

Autohipnoza XIX după Bernard Raquin

Confuzia vârstei şi distorsiunea temporală: pentru împăcarea cu un moment din trecut şi  proiectarea în viitor, după depăşirea unei încercări. Poate aţi constatat ,,elasticitatea” timpului, rapiditatea cu care trec anumite ore şi încetineala scurgerii altora. Este posibil să daţi timpul înapoi pentru a remodela evenimente din trecut, pentru a vă aduce resurse în trecut, pentru a face alegeri diferite în anumite momente, pentru a scurta perioadele de suferinţă şi a mări perioadele plăcute. Conştientul împarte timpul în cicluri, în anotimpuri, în ritmuri, în timp ce inconştientul trăieşte un prezent etern. Datorită acestui fapt, fiecare îşi modulează percepţia timpului în funcţie de necesităţi. Astfel, trecutul poate să rămână în trecut iar resursele viitorului vă pot servi încă din prezent. Puteţi să vă vizitaţi bunicii sau străbunicii, chiar dacă sunt morţi, pentru a le reda calităţile pe care ar fi putut să şi le dezvolte şi pe care d-voastră aţi fi putut să le moşteniţi. ,,Există în viaţa mea această femeie (acest bărbat) care caută să se exprime, uneori am senzaţia că e vorba de un copil de şapte ani, sau de un(o) adolescent(ă) de cincisprezece ani şi, în acelaşi timp, de o persoană foarte în vârstă, care şi-a păstrat sufletul de copil. Un copil cum am fost şi eu, dar având experienţa unui adult de şaptezeci de ani şi mai bine... Timpul este totdeauna prezent şi disponibil atâta vreme cât trăiesc; şi timpul a fost mereu aici şi mă întreb dacă pot să-mi fac o idee despre tot ceea ce voi învăţa în anii care vor veni... Mă întreb ce voi şti când voi fi în vârstă, cum voi reacţiona peste un timp dacă această situaţie, care altădată mă făcea să sufăr, se va repeta... Şi pot să experimentez reacţii diferite dacă această situaţie se va produce din nou... şi să simt o stare de bine mult mai plăcută decât  peste câţiva ani sau peste câteva luni, sau puţin mai devreme... Pot să-mi acord timpul necesar pentru a asimila această înţelepciune acumulată deja mai târziu, mult prea târziu pentru cât am trăit până acum... şi nu ştiu dacă în genele mele sau în celulele mele... sau aiurea, am memorat experienţa strămoşilor mei, atât de numeroşi şi de diferiţi, îmbogăţiţi de toate experienţele lor, în timp ce inconştientul meu poate experimenta dinainte această înţelepciune pe care o simt deja...

Şi sufletul meu de copil poate să se unească cu înţelepciunea vârstei înaintate, ale cărei efecte le presimt deja, căci îmi este îngăduit să înţeleg cum voi evolua...”

Autohipnoza XX după Bernard Raquin

Arta de construi frazele şi de a folosi verbele : se foloseşte sistematic pentru toate inducţiile,  pentru a ne descoperi capacitatea de a depăşi problemele. Porniţi de la principiul că aţi uitat care vă sunt resursele şi că le veţi descoperi în trecut . De fapt acest lucru este adevărat: la naştere dispuneţi de toate capacităţile umane, care sunt reduse prin educaţie, necesitate, alegeri şi convingeri. Timpurile verbelor sunt folosite în conformitate cu logica inconştientă iar construcţiile frazelor fac trecerea de la un blocaj la o posibilitate şi oferă o perspectivă asupra soluţionării  problemelor. Această modalitate de a marca timpul reprezintă unul din cele mai importante  procese ale hipnozei. Această construcţie este indispensabilă sporirii rezultatelor şi obiceiul acesta favorizează o stare de confuzie care precede starea de transă. În timpul inducţiilor puteţi uita regulile. Timpurile verbelor folosite nu necesită respectarea regulilor gramaticale. În general, puteţi să plasaţi soluţiile în prezent şi în viitor. Gramatica este în slujba inconştientului d-voastră. Amestecaţi timpurile, respectându-vă obiectivele. Când resursele v-au fost descoperite, vorbiţi-vă la prezent. Procedaţi la fel atunci când  presimţiţi succesul în viitor: ,,Ce bine este să reuşeşti... Mă simt bine acum că am reuşit să... Şi, în sfârşit, culeg roadele eforturilor mele, ştiu că m-am schimbat... văd lucrurile în mod diferit... multe uşi sunt pe cale să mi se deschidă...” Folosiţi cuvinte care trezesc imagini. Preferaţi verbele care exprimă mişcarea: a merge, a se îndrepta, a se răspândi, a împrăştia, a mişca, a evolua, a curge, a se ivi, a înainta ...

Cuvinte cu rezonanţă emoţională: simpatie, veselie, plăcere, bucurie, linişte, furie, teamă, dragoste ... Expresii şi adverbe de mişcare: progresiv, lent, recent, aproape, în creştere, în desfăşurare, în curând, în acest moment, pe cale să, în curs, evolutiv, în schimbare ... Expresiile care induc o surpriză : mă întreb când, deodată, a apărea, a dezvălui, a descoperi, dintr-odată, în sfârşit, a revela, în spatele unei uşi, a deveni conştient, a se limpezi, a deveni evident ...

,,În trecut am avut parte de destul de multe încercări, şi chiar recent mi s-a întâmplat să fiu nevoit să depăşesc un moment cam dificil... Şi, în timp, am resimţit cu durere această  problemă şi totuşi, inconştientul meu poate să-şi amintească foarte bine că, în final, am triumfat în felul meu, uneori a durat foarte mult, iar alteori s-a petrecut atât de repede că am ieşit din acea situaţie fără a şti prea bine cum... iar această durere dispărea cu intermitenţă, nu mai ştiu exact când mă simţeam bine în timpul acestei perioade dureroase, suferinţa şi furia mea se transformau, uneori, într-o senzaţie neutră, apoi plăcută, şi nu ştiu cum se întâmplă aceasta în corpul şi în spiritul meu, uneori mă simt mai bine dimineaţa sau seara sau chiar în alte momente şi este foarte plăcut să-mi amintesc acum...

De altfel, dacă mă gândesc bine, nu-mi mai amintesc, în mod conştient, cum am învăţat să merg, şi totuşi, acest fapt mi se pare atât de firesc, şi am învăţat, de asemenea, să citesc şi să mă îmbrac, şi aşa cum fac aceste lucruri fără să mă gândesc la ele, inconştientul meu trebuie că se gândeşte pentru mine... şi experienţele se acumulează, ceea ce face ca aceste lucruri să devină mai uşoare pe măsură ce înaintez... Şi chiar mi se întâmplă să uit că acest moment dificil va fi în curând o enigmă rezolvată şi că va fi aruncat, într-o zi, în podul cu amintiri, în viitor va fi deja de domeniul trecutului... de altfel, se întâmplă la fel şi astăzi, ceva din mine ştie deja că sunt pe cale să depăşesc acest moment şi să trag învăţăminte din acesta, chiar dacă nu era atât de clar ieri, ci va deveni clar  în scurt timp sau în câteva săptămâni de acum, sau chiar mai devreme, şi îmi voi putea spune: în final, totul a devenit foarte clar. Şi acum mă simt deja bine că am ştiut să rezist şi să triumf  în acest moment...”

Variantă: zig-zagul Puteţi construi fraze în zig-zag, revenind de mai multe ori asupra unui punct important, de exemplu, pornind din copilărie pentru a reveni la ziua de mâine, când vă veţi fi atins obiectivele, explorând viitorul împlinit pentru a reveni la ziua de mâine, apoi gândindu-vă la cineva care acum trei secole avea o problemă similară şi care a putut să o rezolve în zilele următoare. Exemplu: ,,Această persoană (cineva pe care îl iubiţi sau admiraţi) pare diferită de mine şi totuşi, are ceva comun cu mine şi, în ciuda diferenţelor dintre noi, mă simt mai apropiat de ea. Când mă gândesc la tot ceea ce ne separă, mă gândesc, de asemenea, şi la tot ce ne uneşte. Într-o zi mă voi gândi din nou la ce am făcut pentru a ieşi din această situaţie şi voi revedea drumul parcurs. Când eram adolescent(ă) vedeam astfel drumul vieţii mele, iar acum pot să mă gândesc din nou la acest lucru pentru a corecta traiectoria... Şi când voi fi bătrân(ă) îmi voi aminti de drumul parcurs încă din adolescenţă... şi mă pot bucura dinainte de tot ceea ce am făcut pentru mine...”

Autohipnoza XXI după Bernard Raquin

Jocurile de cuvinte: pentru a ierta şi a cere iertare părinţilor, pentru renunţarea la a-i pedepsi şi a vă pedepsi, pentru a le cere iertare pentru nelinişti şi ingratitudini; pentru a face ca sensurile să derive şi a deschide perspective. ,,În timp ce intru într-un fel de transă, pot remarca câteva picături de transpiraţie care se  preling, care îmi amintesc... de ceva transparent ca o picătură, cum cineva sau părinţii mei au  pus un geam transparent, şi mă întreb dacă această transparenţă este cheia transformării şi formării mele, în acelaşi timp în care picătura coboară de-a lungul sticlei translucide, şi această picătură devine apa vie a energiei mele de copil şi de adult, o energie care se împrăştie în mine cufundându-mă într-o plăcută stare de transă... pot să-mi amintesc, în timp, timpul  părea foarte lung, că eram mic şi puţin câte puţin creşteam... cunoşteam puţin lumea şi puţină lume, pot să-mi amintesc chiar în timpurile ce vor veni. În acest timp aparenţele se opuneau transparenţei... Nu ştiam să intru în transă ca acum... sau era nevoie de timp, nu atât de mult timp ca acum... sau poate că atunci intram în transă la

şcoală şi acasă fără a şti cu adevărat, şi nu mai am nevoie de atât de mult timp pentru a regăsi apa vie a copilăriei, parcă era ieri, atât de departe de această situaţie, şi dacă m-aş fi gândit atunci, acest fapt ar fi alinat o suferinţă de copil, şi, când trăiam cu părinţii mei, nu ştiam că voi fi în acest moment pe cale de a intra în transă gândindu-mă la părinţii mei cu o oarecare transparenţă, şi chiar dacă anumite lucruri dispar, apar alte lucruri, şi par, totuşi, destul de apropiate de un anume timp trăit de părinţii mei acum mult timp. Lucruri neînţelese şi momente neacceptate au devenit momente nostalgice, şi uneori, chiar am chef să zâmbesc, acolo unde ştiu că ar fi posibil să zâmbesc, gândindu-mă la unele prostii pe care le-am spus sau făcut... Şi timpurile s-au schimbat mult, chiar dacă multe lucruri au devenit aceleaşi, eu am devenit eu însumi, nu numai copilul părinţilor mei prin transhumanţa copilăriei, şi nu sunt mult mai transparent în ochii mei... Şi se întâmplă ceva ciudat, mă simt transportat, aproape transfigurat, ceva translucid din mine înaintează către transmutaţie... Când îmi revăd părinţii, cu ochi de adult în corpul copilului care eram odinioară, pot simţi un zâmbet interior care îmi permite să-mi adâncesc starea de transă... mama mea atât de tânără în nişte circumstanţe particulare, privirea tatălui meu, întâlnirea, apropierea, dansul dragostei şi corpurile lor tinere unite pentru ca eu să mă pot naşte, corpurile lor de copii devenite adulte prin grija mamei naturi, unindu-se în mod natural în transa iubirii, copilul din mine ştie că dragostea mă face să mă nasc în transa vieţii ca o şansă încântătoare... întreaga mea fiinţă poate fi încântată că poate cânta viaţa, când văd acest  bebeluş care se naşte din transa dragostei dintre un tânăr şi o tânără... întâlnire, apropiere, da, eu mă apropii de mine însumi, ca şi cum transa mea transparentă îmi deschide sufletul  părinţilor mei, cei care ar fi putut fi în alte circumstanţe particulare, cei care sunt în adâncul meu pentru a trăi pe suprafaţa pământului, văd cum partea umbrită devine iertare, sacrificiul meu pentru mine, pentru a experimenta minunile vieţii... Şi cum spiritul meu conştient trăieşte într-un timp decupat în bucăţi alese, în cicluri şi anotimpuri, spiritul meu inconştient trăieşte în acest etern dar, acest prezent etern... şi eu pot deja să fiu, după mult timp, şi, de asemenea, nu după atât de mult timp, pe cale să aduc iertarea din viitor acum pentru a integra forţele trecutului... care este trecut... şi care demult era acest viitor care m-a condus în prezent...iar acest prezent mă conduce spre un alt viitor  care nu se aseamănă cu trecutul... şi eu nu pot să mă forţez să integrez această forţă a trecutului care devine o forţă în prezent, eu pot, de asemenea, să o primesc pentru a aprofunda transa de fiecare dată când am nevoie sau am chef... chef...”

Exerciţiu: faceţi o listă de cuvinte care să conţină grupurile de sunete: ,,en, an”, ,,ea, oa” sau ,,re”. Apoi formulaţi o inducţie evocatoare pentru rezolvarea unei anumite preocupări. Puteţi alege orice alte grupuri de sunete. Exemplu: transă, simultană, distanţă, siguranţă, instantaneu, anumite, persoane, umane etc.; transparenţă, aparenţă, energie, moment, conştient, inconştient, experiment, comportament  ... Folosiţi tehnica presărării, pronunţând diferit cuvintele pe care doriţi să le evidenţiaţi, cuvinte evocatoare pentru d-voastră. Urmaţi-vă inspiraţia de moment pentru a vă construi frazele, pentru a obişnui inconştientul să se exprime cu mai multă uşurinţă.

Autohipnoza XXII după Bernard Raquin

Aşteptarea: atunci când doriţi să vă creşteţi dorinţa pentru cineva sau ceva, când doriţi să vă intensificaţi starea de mobilizare, pentru a vă ajuta la realizarea dorinţelor. În poziţie de aşteptare, vă veţi mobiliza resursele spre un scop. Creierul nostru are nevoie de indicaţii în legătură cu ceea ce ne dorim. ,,Sunt pe cale să mă întreb ce voi exprima dacă îmi voi exprima resursele imediat sau puţin mai târziu şi, în acelaşi timp, sunt atent la ce se va întâmpla şi sunt preocupat de ceea ce mă  preocupă, mai ales dacă sunt pe cale să mă orientez spre noi idei de rezolvare, care îmi vin în minte, referitoare la preocupările legate de un moment aproape trecut... Comportamente puţin diferite, convingeri mai largi... şi sunt din ce în ce mai interesat de apariţia soluţiilor care ţâşnesc ca un izvor al inconştientului, comportamente mai autentice şi mai potrivite, şi nu este necesar ca spiritul meu conştient să fie informat despre tot ceea ce spiritul inconştient este pe cale să facă pentru mine în acest moment... Se întâmplă să trăim momente de aşteptare, ca într-o sală de aşteptare, momente când ne  putem întreba în ce ar consta o surpriză plăcută... Şi, de exemplu, pot, evident, să mă întreb ce eram pe cale să trăiesc când aşteptam un tren, şi pe cineva pe care îl aşteptam, această nerăbdare care îmi atrăgea toată atenţia, şi trenul părea că nu mai vine, deşi era prevăzut că va sosi şi a sosit cu bine... Şi când aşteptam un cadou, cât de nerăbdător eram înainte de a primi acest cadou sau de a aştepta ziua aniversării mele, şi, mai târziu, cât eram de nerăbdător să merg la această întâlnire... Aveam impresia că îmi va sări inima din piept! Nu mai ştiu ce gânduri aveam în cap, totul se îmbulzea în toate sensurile, aveam impresia că nu am fost niciodată în stare să aştept atât de mult timp şi, în final, nu a fost atât de mult. Şi, mai târziu, m-am întrebat cum o fi, după ce aşteptarea a dispărut, să mă bucur de cadoul meu. Şi, în acest moment, mă întreb cum ar fi să doresc foarte mult acel lucru, cum de simt nerăbdarea mâinilor şi a picioarelor mele, respiraţia mai scurtă, poate, şi mă întreb cum este această senzaţie de aşteptare a unui cadou şi de a fi pe cale să simţi în ce măsură este minunat să aştepţi... şi mă întreb ce momente frumoase voi petrece în zilele care vin, şi dacă voi fi nerăbdător când voi observa toate aceste momente frumoase...”

Autohipnoza XXIII după Bernard Raquin

Reificarea: tehnică folosită cu succes de către Milton Erickson, care reuşea să atenueze durerile unor persoane bolnave; pentru dureri de cap, de stomac, cu sau fără stare hipnotică;  poate urma după focalizarea asupra corpului sau disociere. Vă puteţi reprezenta durerea sub forma unui obiect, foarte detaliat, insistând de mai multe ori. Descrieţi totul extrem de precis, ca şi cum ar trebui construită o hologramă după aceste indicaţii. Veţi transforma durerea într-un obiect evolutiv, folosind mişcări şi cele cinci simţuri: văz, auz, miros, gust, senzaţii tactile. Vorbiţi lent, devenind un observator a ceea ce se întâmplă în corpul d-voastră. ,,Ce formă are această durere? Ce culoare, mărime, greutate, consistenţă are? Este mată sau strălucitoare; şi dacă ar produce un zgomot, care ar fi acesta; se deplasează mai ales spre

stânga, spre dreapta, spre centru, înainte, înapoi, în sus, în jos; şi acum, ce greutate are, cum este, sunetul se schimbă, şi acum ce dimensiune are...” Apoi fixaţi durerea şi estimaţi din nou greutatea, culoarea, forma, dimensiunea etc. O treceţi de mai multe ori prin aceleaşi simţuri. Când aţi terminat, începeţi din nou cu văzul, auzul etc.

Miracolul: de fiecare dată când doriţi să dobândiţi o stare de spirit pozitivă. Pentru a vă focaliza atenţia asupra unui punct precis, puteţi să vă întrebaţi, în stare de transă: ,,Şi dacă ar avea loc un miracol acum, dacă un înger ar veni să mă ajute să-mi regăsesc drumul, mă întreb care ar fi semnul că acest miracol are loc, care ar fi cel mai mic semn pe care l-aş observa în comportamentul meu, în ceea ce simt sau se întâmplă în jurul meu... Fără îndoială, voi observa schimbări în modul meu de a reacţiona, iar emoţiile mele vor  deveni din ce în ce mai congruente. Mâine dimineaţă voi fi foarte atent ca să observ cele mai neînsemnate detalii ale schimbării în curs...” De cele mai multe ori nu acordăm atenţie schimbărilor noastre. De aceea, obiectivul este de a focaliza atenţia asupra schimbărilor în curs, pentru a ne păstra motivaţia.

Autohipnoza XXIV după Bernard Raquin

Adevărurile eterne: pentru lărgirea limitelor, obţinerea unor experienţe noi, dezvoltarea îndrăznelii. Prezentaţi-vă obiectivul ca şi cum ar fi fost deja atins de alţii înaintea d-voastră, sau ca pe un adevăr general valabil pe care se presupune că îl cunoaşte toată lumea. E bine să folosiţi formulări de genul: ,,niciodată, totdeauna, nimeni, demult, total, absolut, toată lumea, persistenţa învăţămintelor, condiţia umană, eternul, din toate timpurile, capacităţile umane, resursele ascunse, inconştientul colectiv, în cursul istoriei, în timpul evoluţiei, s-a ştiut dintotdeauna, este bine să...” În timpul inducţiilor v-aţi sugerat că ştiţi deja soluţiile şi învăţămintele şi a fost suficient să le redescoperiţi. Exemplu: ,,Viaţa a fost întotdeauna o sursă de inspiraţie şi de învăţăminte, nimeni nu poate să mă împiedice să trăiesc experienţe şi să învăţ din acestea lecţiile care îmi convin, nimeni nu va  putea spune că nu a învăţat nimic pe pământ. Este bine de ştiut că strămoşii mei îndepărtaţi ştiau deja anumite lucruri pe care eu nu a trebuit să le reinventez, şi de foarte mult timp s-a descoperit că putem evolua atât de des şi de profund cât este necesar... De aceea este mai uşor astăzi să tind spre cel(cea) care vreau să fiu, mă situez într-o mişcare de înaintare continuă... Multe lucruri au fost ştiute de mine chiar înainte de a mă naşte, în genele sau în celulele mele, şi acum pot lăsa această capacitate să se exprime... şi evoluţia fiind cheia vieţii, însoţesc această evoluţie în viaţa mea...”

Autohipnoza XXV după Bernard Raquin

Braţele care se iubesc: pentru asocierea diferitelor aspecte ale personalităţii, pentru reglarea unor conflicte interioare. Mai întâi, cu ochii deschişi, în poziţie aşezat, puneţi cele două braţe pe coapse, cu palma dreaptă în faţa palmei stângi. Atingeţi starea hipnotică prin metodele învăţate. Presupuneţi că braţul drept exprimă un anume aspect al d-voastră: nevoia de libertate, de autonomie, de singurătate etc. Vizualizaţi cu grijă, acordându-vă suficient timp, ceea ce înseamnă pentru d-voastră libertatea (un câmp cu flori, nişte nori, orizontul, oceanul sau altă imagine care vă vine în minte, un anumit obiect sau un personaj). Braţul stâng va exprima opusul, de exemplu dependenţa, constrângerile... Vizualizaţi ce înseamnă pentru dumneavoastră dependenţa ( o relaţie amoroasă sau familială, lanţuri, grilaje, un câine sau orice altă imagine sau personaj). ,,Mâinile mele se vor simţi foarte atrase una de cealaltă... Pe măsură ce mâinile mele se apropie, voi aprofunda starea hipnotică... Le simt apropiindu-se, se iubesc din ce în ce mai mult. Şi când ele se vor atinge, voi intra într-o profundă stare hipnotică şi, spiritul meu inconştient va integra aceste diferite aspecte ale mele, pentru ca fiecare să se exprime la momentul potrivit... şi voi fi în mod plăcut surprins(ă) să descopăr răspunsurile pe care le caut şi care sunt deja în mine...” Cu puţin antrenament, mâinile d-voastră se vor întâlni, palmă lângă palmă, iar conflictele interioare se vor estompa.

Variantă: braţul care zboară. Aşezat, cu ochii deschişi sau închişi, puneţi palmele pe coapse. Presupuneţi că unul dintre cele două braţe are o dorinţă vie de a se ridica, datorită inducţiilor d-voastră, ca purtat de baloane multicolore. Respectaţi-vă ritmul şi amuzaţi-vă. ,, Mă întreb dacă va fi mai întâi braţul stâng sau cel drept, cel care va avea chef să se ridice... Simt acest braţ din ce în ce mai uşor, ca şi cum ar fi ridicat de baloane umplute cu heliu... Şi vrea neapărat să se ridice de pe fotoliu... se ridică vreo câţiva milimetri... Îl las să se ridice din ce în ce mai mult...”

Autohipnoza XXVI după Bernard Raquin (ultima parte)

Cele trei simţuri (metodă creată de Betty Erickson): pentru situaţii în care sunteţi grăbiţi, vă aflaţi în tren, pasager într-o maşină, într-o sală de aşteptare, dimineaţa pentru a vă pregăti ziua, înaintea unui examen sau a unui moment delicat.

Ţineţi ochii deschişi fără să mişcaţi capul sau corpul, privind fix în faţă. Metoda constă în a număra metodic, astfel: •

5 lucruri pe care le vedeţi, 5 lucruri pe care le auziţi, 5 lucruri pe care le simţiţi:

•

4 lucruri pe care le vedeţi, 4 lucruri pe care le vedeţi, 4 lucruri pe care le simţiţi;

•

3 din fiecare;

•

2 din fiecare;

•

1 din fiecare.

Puteţi repeta de mai multe ori acelaşi lucru sau lucruri diferite. Respectaţi numărul de fiecare dată.

Exemplu: ,,Văd o pată pe mochetă, văd o pată pe mochetă, văd piciorul fotoliului, văd o pată pe mochetă, văd piciorul fotoliului... Aud un zgomot de motor, aud un zgomot de claxon, aud un zgomot de motor, aud un trosnet, aud un zgomot de motor... Îmi simt cotul drept, îmi simt spatele, îmi simt cotul drept, îmi simt spatele...” etc. A incita creierul să numere de cinci ori trei, apoi de patru ori trei ş.a., este un puternic factor  hipnotic. Puţin câte puţin, intelectul se decuplează pentru a lăsa loc imensităţii inconştiente.

Variantă: fixarea unui punct (când vreţi să opriţi şirul gândurilor) Căutaţi în faţă un punct oarecare, o mică formă pe perete sau pe podea ori în faţa dumneavoastră. De asemenea, puteţi închide ochii şi să vă imaginaţi o luminiţă la orizont, pe un cer înnorat. ,,Mă întreb ce se va întâmpla când voi fixa destul de mult timp acest punct din faţa mea... Nu există decât acest punct, vreau să mă umplu de acest punct, să-i văd forma, culoarea, aparenţa, nu există decât acest punct...” La început gândurile vor continua să vagabondeze; concentraţi-vă toată atenţia asupra acestui  punct. Şi amintiţi-vă să vă oferiţi sistematic ceva, de fiecare dată când sunteţi în transă: de exemplu, cereţi inconştientului dumneavoastră să ,,soluţioneze” cât mai bine situaţiile în curs, în cel mai favorabil sens, în acord cu valorile dumneavoastră profunde.

Scara: pentru a vă descoperi comorile ascunse ,,Mai întâi intru în transă aşa cum am învăţat să fac... Inconştientul meu a memorat drumul pe care este suficient să-l memorez din nou... Fac apel la experienţele mele trecute... Acum, mă  plimb prin natură şi descopăr o scară... Cobor cele douăsprezece trepte şi, pe măsură ce număr   până la doisprezece, adâncesc contactul cu inconştientul meu... Descopăr o sală imensă cu toate comorile din viaţa mea şi, mai ales, pe cea de care am cel mai mult nevoie acum... şi o strâng la piept şi o ridic la suprafaţă.”