Atomul A tomul
Atomul este cea mai mică particulă ce caracterizează un element chimic, respectiv este cea mai mică particulă dintr-o substanță care prin procedee chimi chimice ce obișnui obișnuite te nu poate poate f ragme ragmenta ntată tă în alte alte partic particule ule mai simple simple.. Acesta constă într-un într-un nor de electroni care înconjoară un nucleu atomic dens. ucleul conține sarcini electrice încărcate pozitiv !protoni" și sarcini electrice neutre !neutroni", find înconjurat de norul electronic încărcat negativ. #$nd numărul electronilor și al protonilor este egal, atunci atomul este neutru din punct de vedere electric% dacă acest lucru nu se înt$mplă, atunci atomul devine un ion, care poate avea sarcină pozitivă sau negativă. Atomul este clasifcat după numărul de protoni și neutroni& numărul protonilor determină numărul atomic !'" și neutronii izotopii acelui element.
Confguratia electronica
#omportarea chimică a atomilor este datorată interacțiunilor dintre electroni. (lectronii unui atom răm$n în interiorul unor confgurații electronice f)ate, predictibile. Aceste confgurații sunt determinate de mecanica !cinematica"
cuantică a electronilor în potențialul electric al atomului% numărul cuantic principal determină învelișuri electronice particulare cu nivele distincte de energie. *n general, cu c$t este mai înalt nivelul de energie, cu at$t este electronul mai îndepărtat de nucleu. (lectronii de pe cel mai îndepărtat înveliș, numiți și electroni de valență, au cea mai puternică in+uență în comportarea chimică a atomului. (lectronii de pe învelișurile interioare, !deci nu cei de valență" joacă și ei un rol cu eecte secundare datorate ecranării sarcinii pozitive din nucleul atomic.
Atomii si moleculele
entru gaze și unele lichide și solide moleculare !cum ar f apa și zahărul", moleculele sunt cele mai mici diviziuni de substanță care încă mai păstrează proprietățile chimice% totuși, e)istă multe solide și lichide care sunt compuse,de asemenea, din atomi, dar nu conțin molecule discrete !cum ar f sărurile, rocile precum și metalele solide și lichide". Astel, deși moleculele sunt comune pe ăm$nt !intr$nd în ormarea atmoserei și a oceanelor", cea mai mare parte a ăm$ntului !cea mai mare parte a crustei, întreaga manta și tot miezul" nu este ormată din molecule identifcabile, ci, mai degrabă, reprezintă substanță atomică dispusă în alte tipuri de aranjamente particulare de ordin microscopic.
#ele mai multe molecule sunt pluri-atomice% de e)emplu, molecula de apă este ormată din doi atomi de hidrogen și un atom de o)igen. ermenul moleculă/ a ost utilizat inițial ca un sinonim pentru molecula undamentală/ de gaz, indierent de structura acestuia. Această defniție corespunde doar pentru c$teva tipuri de gaze !de e)emplu, elementele chimice inerte care nu ormează compuși, cum ar f heliu", av$nd molecule/ ormate dintr-un singur atom.
Dimensiunea atomului
Atomii sunt mult mai mici dec$t lungimea de undă a luminii pe care o poate detecta văzul uman, apt pentru care atomii nu pot f văzuți cu nici un el de microscop optic. #u toate acestea, e)istă alte căi de detectare a pozițiilor atomilor pe supraața unui solid sau a unui flm subțire și chiar pentru a obține imagini ale acestora. (ste vorba despre& microscoapele electronice !microscopia cu eect de tunel", microscopia atomică !atomic orce microscop0", rezonanța magnetică nucleară și microscopia cu raze 1.
