Tarsonemidae si e un parazit specic Acarapis Woodi este un acarian din familia Tarsonemidae albinei melifere. Are dimensiuni foarte mici, motiv pentru care este destul de greu de detectat. De fapt a fost descoperit doar in anul 1919 de Miss E. Harva si a fost studiat de Dr !. "ennie, nantat de Mr. Mr. #ood, in cinstea caruia i s$a si dat particula de nume #oodi. %a aceasta specie este un dimorsm se&ual destul de pronuntat 'diferenta anatomica dintre se&e(. )emela )emela este mai mare, cu dimensiuni medii de '*+&1+( microni, fata de mascul care are dimensiunile '*-$11 /m & -0$*- /m(. /m (. Masculul are picioare mai lungi si partea dorsala in segmente, pe cand femela are segmente. 2a adult la femela partea bucala are organe de intepat si de ros, de asemenea capacitatea de a suge pe cand la mascul acestea lipsesc. 3i perisorii olfactivi a4ati la e&tremitatile unor perec5i de picioare difera la femele fata de masculi. )emelele au un ovar si un oviduct. 6entru deplasare utilizeaza in special perec5ile si de picioare. 2uloarea la maturitate este galbui$maronie
2iclul evolutiv al parazitului )emela fecundata patrunde in tra5eia unei albine. Acolo, in 7$- zile isi depune ponta care nu este mare, -$ '1+( oua. Din acestea, dupa 7 zile ies larvele care la inceput au doar prima perec5e pe rec5e de picioare si aparatul bucal cu care suge 5emilimfa din peretele tra5eal, la fel ca si adultii. Dupa alte $0 zile intra in al doilea stadiu de larva cu 7 perec5i de picioare. Durata de evolutie de la eclozare la adult este de 11$1 11$ 1 zile la masculi si 1$1 zile pentru femele. femele . )ecundarea )ecundarea are 1
loc tot in tra5ee iar in scurt timp femela fecundata poate iesi prin oriciul tra5eal si caut alta gazda, ciclul reluiandu$se. Durata de viata a unui acarian ca adult este de 1-$+ de zile. 8 albina infestata poate avea in tra5ee pana la 1++ de acarieni. Daca albina moare, acarienii mai pot trai in interiorul tra5eei 1$1- ore, dar apoi ies sa isi caute alta gazda, pentru a se 5rani cu 5emolimfa. Aceasta parazitoza este dependenta de foarte multi factori, astfel incat sunt zone cu infestare puternica si altele cu cazuri doar sporadice. 2lima are un rol important. Deoarece parazitul se transmite prin contactul intre albine, perioadele ploioase in care albinele stau mult in stup, favorizeaza proliferarea bolii. Din contra, culesurile puternice, cand familiile sunt in e&tindere iar albinele au o durata de viata mai scurta, face ca boala sa se diminueze. Albinele afectate mor de regula in afara stupului si odata cu ele si parazitii pe care ii contin. 6erioada de iarna este in sc5imb o perioada in care boala se intensica. Atunci albinele traiesc o viata lunga, parazitii isi pot duce in stup ciclul pana la sfarsit iar efectele asupra albinelor se cumuleaza. 3i temperatura in4uenteaza evolutia parazitului. %a o temperatura de 1- grade acesta este semiamortit, se misca incet, in timp ce +$7 grade este o temperatura optima pentru el 'adica perioadele in care familia creste puiet sunt favorabile inmultirii parazitului. De asemenea umezeala scazuta este neconvenabila pentru acarian iar o umiditate mare in stup ii este favorabila. Tinand cont de tot ce am spus deducem ca primavara este perioada cand boala se manifesta cel mai mult, familiile puternic infestate avand mortalitati mari, refacerea ind greoaie sau imposibila. Din desenul urmator putem vedea si sistemul respirator la albine. A$ 2ap :$ Torace 2$ Abdomen. 1. Antene , . 8celli oc5i simpli 7. 8c5i compu;i -. 2reier , 9, 1+. 2ele trei segmente toracice. 0. Artera dorsal< *. Tra5ee 'sistemul respirator( 11, 1. Aripi 1. 3tomac 17. =nim< 1-. 8vare 'sistemul reproducanglionul abdominal +. 3istemul e&cretor 'tuburile lui Malpig5i( 1. pillo? . >5eare . Tarsus 7. Tibia -. )emur . Troc5anter 0. fore$gut 'crop, gizzard( *. ganglionul toracic
9. 2o&a +. >landa salivar< 1. >anglion subesofagial . Aparatul bucal
Despre sistemul respirator la albine 3pre deosebire de animalele cu sange, albinele nu au un lic5id care sa transporte o&igenul spre celule cum nu au nici plamani care sa transfere o&igenul la sange. Ele au un sistem de tuburi de diferite marimi care conduc aerul preluat din atmosfera pana la ecare celula. 6artile componente ale acestui sistem sunt@ stigme, tra5ei scurte, tra5ei longitudinale, tra5ei transversale, ramicati tra5eale de diferite calibre si celule tra5eale terminale. $ 3tigmele sunt oriciile e&terne ale aparatului respirator. 3unt 1+ perec5i asezate lateral simetric, pe torace si 0 pe abdomen. Acul 'aparatul vulnerant( are o perec5e de stigme si alimentare proprie cu o&igen. 8riciul stigmei este 'cum se vede in sc5ita( inconurat de o igrosare c5itinoasa prevazuta cu peri cu rol de a ltra aerul si a impiedica intrarea de corpuri straina in tra5ee. 6entru boala provocata de parazitul tra5eal, aceasta portiune anatomica are mare importanta. 6arazitul tra5eal are dicultati de a patrunde in tra5ee din cauza perisorilor si a intariturii c5itinoase. De aceea el alege albinele foarte tinere, de 1$ zile, la care partea c5itinoasa este inca slaba si poate roasa de parazit. De asemenea risoarele de par la albiele mai batrane devin mai rigide si impiedica intrarea. =nca nu s$a stabilit e&act, dar se sugereaza ca p recum 3amson avea puterea in par, albina 2arpatina are puterea in acesti perisori care probabil sunt
mai asprii sau se ridigizeaza mai repede, astfel incat aceasta rasa este mai rezistenta la Acarapis #oodi. Altii spun ca este posibil ca si intaritura c5itinoasa sa e mai puternica sau c5iar ca albinele tinere sa nu emita un miros care le face cunoscute pentru parazit. De fapt un miloc de protectie contra acarianului este administrarea unor turte cu za5ar si grasime de porc 'B( care ar emite un miros care deruteaza acarianul si il impiedica sa gaseasca albinele$pui in perioada cand sunt vulnerabile. Daca nu pot intra in tra5ee, parazitii nu se pot 5rani si nici sa se inmulteasca. %a stigmele abdominale, ca in sc5ita, atriumul este prevazut cu o supapa actionata de un musc5i, incat poate sa se inc5ida. 3tigmele toracice se desc5id direct in e&terior. 6rima perec5e de stigme se desc5ide intr$o e&cavatie a cuticulei, care permite parazitului sa se ascunda aici si sa nu poata indepartat de miscarile de curatire ale albinei. 3e apreciaza ca femela fecundata petrece cam 7 de ore in e&terior, pe albina, pana reuseste sa intre in tra5ee si acest detaliu anatomic al primelor oricii tra5eale toracice o auta sa se fereasca de incercarile de curatire ale albinei. Astfel doar aceasta prima perec5e de tra5ee este parazitata de acarian, desi sporadic s$au gasit paraziti si in sacii aerieni sau c5iar in abdomen. $ Tra5eile sunt de mai multe feluri@ $ tra5eile scurte fac legatura dintre stigme si tra5eile longitudinale. 3pre stigme au un sistem de inc5idere care poate sa regleze patrunderea aerului. =n aceste tra5ei se dezvolta parazitul. $ tra5eile longitudinale preiau aerul de la tra5eile scurte. 3pre deosebire de acestea care sunt CramforsateC cu o spirala c5itinoasa care sa le mentina sectiunea de trecere, cele lobgitudinale nu au pe anumite portiuni aceste intarituri, astfel incat acolo se pot dilata mult, formand asanumitii saci aerieni. 3unt 1- saci aerieni dintre care - in cap, 0 in torace si in abdomen. Este legatura intre sacii longitudinali inclusiv prin tra5eile transversale. "espiratia se realizeaza prin musc5ii abdominali care la dilatare absorb aer, apoi oriciile de intrare abdominale se inc5id si la contractie aerul este presat prin sistemul de tra5ei in ceilalti saci aerieni si in tot corpul. 3acii aerieni au multiple roluri ind si o rezerva de aer pentru cazul de eforturi mari cand aerul venit din e&terior nu aunge. De asemenea la zbor sacii sunt umpluti de aer marind forta portanta, altfel albina nu ar putea zbura. =arna rezerva de aer din saci este folosita treptat reducand astfel miscarile de respiratie. De fapt la albine, in functie de efort, temperatura, umiditate, frecventa miscarilor de respiratie variaza de la 1 la 1-+minut. =n zbor stigmele sunt desc5ise si aerul patrunde liber. =n repaus valvele stigmelor sunt aproape inc5ise si regleaza, comandate de sistemul nervos, sc5imbul de aer.
7
"aspandirea bolii. 2um am spus, de la albina la albina parazitul se transmite prin contact si acesta este favorizat in perioadele de timp rau din sezonul activ sau in perioada de toamna tarzie$ iarna. De la familie la famile parazitul se raspandeste prin albine ratacite, prin furtisag, prin manevre ale apicultorului de autorare a unor familii cu albina straina. =ntre stupine se poate raspandi prin aceeasi ratacire a albinelor in special in pastoral, prin roi, prin cumparare de familii de albine sau roi la pac5et. u stiu daca se poate raspandi si prin trantori. 3emne clinice ale bolii Din pacate nu are simptome e&acte si nici caracteristice doar acestei boli, adica ecare simpton se poate intalni si la alte boli. De asemenea in functie de stadiul de infestare si simptomele se pot modica. Dintre simptome amintim@ albinele au un zbor mai lent iar in stadiu mai avansat nu mai pot zbura. 3e vad albine tarandu$se in fata stupilor, unele se tarasc sau se deplaseaza prin sarituri, incearca sa se urce pe re de iarba sau se strang in grupuri mici. Fn alt simptom ar aripile in G, de care vorbea si Dan Margarit. 6arazitul elimina to&ine care pot paraliza musc5ii aripilor si a cestea pot lua pozitii neresti, cu aripa mica perpendiculara pe corp sau cu aripile cazute, ca dizlocate. 6e timp de iarna, parazitarea mare poate determina dicultati in strangerea albinelor in g5em. Dicultatile de respirat le face sa consume mai repede rezervele biologice si cele de 5rana. Albinele au abdomenul um4at si uneori fac diaree in stup. De asemenea dicultatile de respirat le pot determina sa paraseasca fagurii si sa se stranga intr$un colt al lazii, unde probabil curentii de aer sunt mai mari. Diagnosticarea Din cauza dimensiunilor mici, diagnosticarea nu este foarte simpla, mai cu seama daca infestarea nu este in stadiu avansat. Trebuie folosita o lupa mai puternica sau un microscop cu marirea de 1+$+ de ori, dar cea mai favorabila marire este de 1-$+ de ori. Trebuie sa aungem la prima perec5e de tra5ei. 6entru aceasta se poate lua o albina cu simptome de boala, eventual din cele care se tarasc in fata stupului. Este bine sa e vie, caci am spus ca albinele -
moarte sunt parasite de acarian in urmatoarele ore. 2u miloace speciale se poate si la albinele moarte sa se vada parazitii inca nematuri, ouale, e&crementele sau afectiunile produse peretelui tra5eal. Albina aleasa o om oram, apoi ii inlaturam capul, iar cu o penseta si partea c5itinoasa din capul toracelui, sa vedem tra5eile. =n mod normal acestea sunt albe, translucide sau galbui. %a o infestare mai slaba apar pe o tra5ee sau pe ambele portiuni cafenii, iar la infestare puternica tra5eea devine cafenie, portocalie sau c5iar neagra. 2u cat infestarea este mai puternica se pot gasi paraziti mai departe de prima perec5e de tra5ei, c5iar in sacii aerieni toracici, aabdominali sau c5iar din cap. 6araziti se pot gasi si pe corpul albinei, dar in acest caz sunt unele dicultati de identicare. Aceasta pentru ca albinele mai pot parazitate si de Acarapis dorsalis si Acarapis e&ternus 'acar $de la acarian si apis $ albina(. 3unt paduc5i care traiesc pe albine si nu se pot distinge de paduc5ii tra5eali 'Acarapis ?oodi( sau se deosebesc foarte greu, incat unii spun ca sunt acelasi parazit dar care nu a putut intra in tra5ei. Acarapis e&ternus se poate gasi pe portiunea membranoasa dintre cap si torace sau dintre torace si abdomen, iar Acarapis dorsalisse intalneste la baza aripilor sau intr$un canal dorsal. =n poza linia rosie arata cum se poate sectiona toracele albinei pentru a verica infestarea tra5eilor.
Tratamente Acaparioza sau Cboala insulei #ig5tC 'unde a fost descoperita inainte de a se stabili cauza ei( nu este nici astazi raspandita uniform si este in4uentata cum am spus de clima, culesuri, rasele de albine etc. De e& in America s$a descoperit pentru prima data doar in 19*7. :a nemtii spun ca boala nu mai este c5iar asa agresiva cum a fost cu ani in urma. de multe ori ea e&ista dar la o limita incat nu numai ca nu se vad simptome dar c5iar este greu de detectat la analize. Totusi in legea lor despre bolile albinelor, la paragraful 17 se prevede ca daca se constata parazitul tra5eal la o familie sa se administreze tratament la toata stupina, iar daca autoritatea veterinara decide, sa se aplice obligatoriu la toate stupinile dintr$o anumita zona. 2a tratament )olbe& A si$a dovedit ecienta, dar din motive de posibila infestare a produselor stupului nemtii nu$l prea recomanda. El se prezinta ca
benzi fumigene de :romopropilat care se administreaza una pe familie la 0 zile si se repeta de 0$* ori. )umigatiile nu trebuie facute la temperaturi scazute cand albinele sunt in g5emm ca produc dezintegrarea g5emului. Tratamentele fumigene contra paduc5elui arroa au efecte si asupra parazitului tra5eal, insa, dupa cum ati vazut in cazul )olbe&, un tratament complet se face cu repetare de 0$* ori si se e&tinde pe aproape doua luni, astfel ca cel cu arac5et c5iar aplicat de ori nu este complet pentru boala tra5eala. Durata mare a tratamentului este pentru ca el ataca numai parazitii adulti. %arvele, datorita imobilitatii lor, nu prea sunt afectate iar ouale nici atat. 3alicilatul de metil se poate administra in tratamente la 1+ zile distanta dar intr$un sistem de evaporare lenta. 8 temperatura e&terna optima pentru tratament este de 1*$+ grade =n general uleiurile aromatice au efect si contra acestui parazit. Mentolul cristale se da mai mult preventiv. 3e administreaza -+ g pe un stup de doua corpuri, pus deasupra ramelor si se repeta de ori la saptamani. Temperatura sa e de minim 1* grade si cea mai indicata sa e de 0$9. Acidul formic se poate si el administra ca tratament, cum se foloseste si contra la arroa si la :raula. Acesta $ ca au fost recent pe forum discutii despre to&icitatea lui $ era recomandat de Hristea sa se administreze in sirop -$ picaturilitrul de sirop, in vederea revigorarii albinelor e&puse bolilor. Tot el recomanda administrarea acidului formic la 5ranirile de completare, la 1++ Ig za5ar 1+ g acid formic 1++J sau 17+ g acid formic *-J. Fleiul mineral vaporizat se mentioneaza uneori ca tratament. 2a prevenire am mai vorbit de turtite ce contin grasime. Aici fac o corectura, se foloseste grasime vegatala 'margarina( nu animala. Aceasta se amesteca cu za5ar granulat. 3e administraza o turtita de 1++ grame deasupra ramelor cu puiet si are rolul de a deruta femelele de acarian, care nu mai recunosc albinele tinere si astfel nu mai reusesc sa patrunda in tra5eile lor. Turtitele se aplica toamna si primavara devreme si fara alte tratamente se spune ca reuseste sa mentina infestarea sub 1+J. Ale masuri de prevenire a bolii ar dupa unii folosirea fagurilor cu celule mici. 3e presupune ca albinele mici au si oriciul tra5eal mai mic si paduc5ele nu mai reuseste sa intre in el. De asemenea importul de material genetic, rase noi, roi la pac5et, matci cu albine insotitoare pot cauze ale raspandirii bolii. Am gasit ca parazitul se poate intalni si in tra5eile trantorilor si c5iar ale matcii. =n poza parazitii in tra5ee
0
*
Paduchi traheali
Paduchii traheali (Acarapis woodi) sunt prea mici pt. a fi observati cu ochiul liber. Prima data a fost denumita „boala insulei Wight” pt. ca acolo a fost observata prima data si la acel moment nu se cunostea cauza. Apoi, cand sa descoperit ca era vorba de un paduche, a fost numita „boala acariana” pt. ca era singurul paduche cunoscut al albinelor pe vremea aceea. !imptomele sunt albine care se tarasc, albine care nu fac ghem iarna si au aripi in forma literei „"” (cele doua aripi de pe o parte sau separat si arata ca si litera „"”). !e stie ca paduchii traheali e#ista in America din $%&'. #istenta lor se poate constata doar la microscop. u un microscop puternic, dar totusi nu se pot vedea cu ochiul liber. Paduchii traheali trebuie sa intre in traheea albinei pt. a se hrani si reproduce. Albinele au mai multe orificii de intrare in trahee si un sistem muscular care le permite sa le inchida complet daca doresc. *eoarece paduchii sunt mult mai mari decat cel mai larg orificiu (primul orificiu toracic) trebuie sa gaseasca albine tinere cu invelisul chitinos inca moale pt. a le largi orificiul toracic prin roadere. +data intrati, traheea mult mai incapatoare le permite viata si inmultirea. Paduchii traheali trebuie sa patrunda in trahee cat timp albina are o zi sau doua de viata, apoi invelisul chitinos se intareste. + metoda eficienta de control o reprezinta turtele cu grasime (grasime de gatit amestecata cu zahar) pt. ca mascheaza mirosul folosit de paduchi pt. a localiza albinele tinere. *aca nu pot gasi albine tinere nu se pot reproduce. entolul este ulitizat frecvent pt. a omora paduchii traheali. -leiul mineral vaporizat si (dupa unele raporturi) acidul o#alic ii omoara de asemenea. nmultirea albinelor rezistente si celula mica de asemenea a/uta. 0eoria asupra eficientei celulei mici este ca orificiul din trahee este mai mic la o albina mai mica si astfel paduchii nu pot intra. ai multe cercetari sunt necesare asupra acestui subiect. *ar oricum, eu folosesc doar celula mica si paduchii traheali nu reprezinta o problema. 1ezistenta la paduchii traheali nu este greu de obtinut prin inmultire. *aca nu se fac tratamente si se cresc propriile matci se a/unge desigur la albine rezistente. u este cunoscut mecanismul rezistentei la paduchii traheali. + teorie ar fi ca sunt mai igienice si se curata de paduchi inainte ca acestia sa intre in trahee. + alta teorie ar fi ca orificiile de intrare in trahee ar fi mai mici sau mai tari. + alta ar fi ca albinele tinere nu ar mai emite respectivii feromoni prin care sunt detectate de paduchi. Acarapis dorsalis si Acarapis e#ternus sunt paduchi care traiesc pe albine si nu se pot distinge de paduchii traheali (Acarapis woodi). !unt clasificati altfel dupa locatia unde se gasesc, ceea ce aduce intrebarea2 sunt altfel de paduchi sau doar nu au putut intra in trahee. Gandacul mic de stup
-n alt daunator recent aparut care nu a reprezentat o problema inca in zona in care ma aflu este gandacul mic de stup (Aethina tumida urra3). 4arvele mananca fagure si miere, ca si moliile, dar sunt mai mobile, stau in grupuri si se tarasc afara din stup in pamant pt. a se transforma in pupe. 5andacii adulti sunt hraniti de albine dar albinelor le place cateodata sa ii inghesuie in colturi. #ista o controversa asupra utilitatii colturilor pt. ca ofera un loc unde sa se ascunda gandacii, dar de asemenea ofera albinelor un loc unde sai inghesuie. *aunele cauzate sunt similare cu ale moliilor, dar mai ample si mai greu de controlat. *aca in stup e#ista miros de fermentatie si se gasesc mase de larve tepoase care se tarasc prin stup, probabil aveti gandacul mic de stup. !ingurul tratament chimic acceptat este 6hec7ite, doze mari aplicate in pamant in apropierea stupului pt. a omori pupele. *esi au fost identificati in ebras7a, nu am avut inca aceasta boala in stupina, dar daca ar deveni o problema as folosi mai mult fagure cladit complet din plastic. 8amiliile puternice par a fi cea mai buna preventie. -nii apicultori folosesc diverse capcane (unele facute in casa altele comerciale), altii ii ignora pur si simplu. !e pare ca prospera pe sol nisipos si clima calda dar supravietuiesc chiar 9
si pe sol argilos cu ierni aspre. 6at de mare problema reprezinta si cat efort este necesar pt. ai controla depinde de tipul solului si asprimea iernii.
Acarianul Acarapis sp. nu pune în pericol albina românească (I) •
%uni, +1 August +1 1@*
•
6ublicat Kn Apicultura
6onsider9nd mult prea important subiectul abordat :n interviul intitulat „-n nou acarian atac; albina rom9neasc;<, am contactato pe doamna dr. biolog 5abriela 6hioveanu, coordonator al 4aboratorului a=ional pentru >olile Albinelor ?i ale altor insecte utile din cadrul nstitutului de *iagnostic ?i !;n;tate Animal; >ucurești, c;reia iam relatat subiectul dezb;tut :n interviul anterior și iam adresat c9teva :ntreb;ri necesare l;muririi apicultorilor rom9ni. @ 6are este poziția dumneavoastr; privind e#istența acarianului traheial Acarapis sp. pe teritoriul 1om9niei ș i cum va afecta e#istența acestuia activitatea apicol; :n țara noastr; @ Bn :ntrebarea dumneavoastr; vreți s; faceți referire la singura specie cunoscut; de acarian cu localizare traheal;, mai precis specia care paraziteaz; numai trunchiul traheal principal al albinei adulte, și anume Acarapis woodi care face parte din genul Acarapis. ste incorect din punct de vedere științific s; vorbim de acarianul traheal Acarapis sp, iar dac; e#ist; cercet;tori, specialiști care au identificat o nou; specie de acarieni, alta dec9t Acarapis 1+
woodi, aceasta trebuie confirmat; și agreat; de comunitatea științific; național; și internațional;. *e asemenea, este aberant, tot din punct de vedere știin țific, s; vorbim de o localizare la nivelul larvelor de tr9ntor a acarianului Acarapis woodi. Bn alt; ordine de idei, :n 1om9nia e#ist; un Program a=ional de supraveghere a efectivelor de albine care se deruleaz; prin A!C!A, autoritate care coordoneaz; re țeaua sanitar; veterinar; de stat. Programul național cuprinde și acțiuni de supraveghere a acarapiozei albinelor produs; de acarianul traheal Acarapis woodi. 1om9nia este teritoriu declarat indemn (liber) pentru aceast; specie endoparazit;, așa c; orice semnalare a prezen ței acestuia, fie c; este f;cut; de un specialist de la un laborator sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor /udețean, fie c; este f;cut; de un alt specialist din alt; institu ție sau de un apicultor trebuie, potrivit legii, confirmat; de 4aboratorul ațional de 1eferinț; pentru >olile Albinelor și ale altor nsecte -tile din cadrul *!A. 41 din cadrul *!A are competenț; recunoscut; pentru a confirma sau infirma o suspiciune pentru un agent etiologic dintro specie nou; și este singurul abilitat legal s; declanșeze procedurile de notificare la nivel național și ulterior prin A!C!A la nivel internațional a unei boli noi pentru care 1om9nia este declarat; indemn;. Bn anul DE$F, p9n; :n prezent, nu mam confruntat cu nicio suspiciune de parazitare a efectivelor de albine cu specia Acarapis woodi. Bn anii anteriori ($%&&DE$G) au e#istat suspiciuni privind alte specii de acarieni din genul Acarapis, care pot e#ista numai pe corpul albinei sau :n stup, specii semnalate de c;tre colegii parazitologi de la laboratoarele sanitare veterinare /udețene sau direct de c;tre apicultori. Bn urma analizelor efectuate at9t :n stupine c9t și :n laborator sa dovedit c; speciile :ncriminate erau acarieni e#terni din genul Acarapis aparțin9nd uneia dintre speciile2 Acarapis e#ternus, Acarapis vagans și Acarapis dorsalis, iar :n cele mai multe cazuri era vorba de un alt acarian frecvent :nt9lnit :n sezonul activ :n rezervele de p;stur; din faguri, și anume 5l3c3phagus domesticus. *eci, din genul Acarapis, principala specie cu importan=; medicalveterinar; este Acarapis woodi, care este un endoparazit care se localizeaz; la nivelul sistemului respirator al albinelor adulte. 1epet, acest parazit intratraheal p;trunde, se dezvolt; ?i se reproduce :n traheea principal; prototoracic; a albinei din speciile2 Apis mellifera (albina european;), Apis mellifera scutellata (albina african;) ?i Apis cerana (albina asiatic;). !e hr;ne?te numai cu hemolimfa gazdei. Bn infesta=iile masive acarienii pot fi g;si=i :n cap, torace ?i sacii aeriferi abdominali. Pot fi parazitate at9t lucr;toarele, c9t ?i tr9ntorii ?i matca. 6apacitatea acarianului de a tr;i :n aceast; ni?; ecologic; este rezultatul adapt;rilor numeroase de morfologie ?i comportamentale. *e e#emplu, adaptarea morfologic; principal; a speciei este transformarea pieselor bucale :ntro structur; capabil; s; ingere cu u?urin=; hrana, adic; specia are aparat bucal adaptat la :n=epat ?i supt.
11
5enul mai cuprinde ?i alte specii, dar cu localizare e#tern;, fiind condi=iona=i parazi=i ai albinei adulte. !peciile Acarapis e#ternus, Acarapis vagans ?i Acarapis dorsalis sunt morfologic similare cu Acarapis woodi, dar nu au aparatul bucal adaptat pentru :nțepat și supt hemolimfa. !peciile Acapis e#ternus, Acarapis vagans și Acarapis dorsalis sunt considerate bioagresoare ale familiei de albine, se :nt9lnesc numai :n familiile slabe și agreseaz; mecanic albinele adulte, nehr;ninduse cu hemolimfa, așa cum se :nt9mpl; :n cazul endoparazitului Acarapis woodi. Aceste specii e#ist; :n entomofauna s;lbatic; din uropa și :n general acolo unde sunt albine. Bn concluzie, la momentul acesta nu putem vorbi de e#isten ța endoparazitului traheal Acarapis woodi :n familiile de albine din 1om9nia, iar celelalte specii de acarieni e#terni nu sunt specii nou introduse :n 1om9nia, ele e#ist9nd :n entomofauna s;lbatic; a uropei. @ 6um ar putea apicultorii s; depisteze eventuala e#isten ț; a acestui acarian :n familiile de albine deținute și, :n caz de r;spuns afirmativ, cum trebuie s; procedeze :n continuare @ Apicultorii nu pot s; depisteze endoparazitul Acarapis woodi, ei pot numai s; suspicioneze e#istența acestuia și evoluția bolii numit; acarapioz;. Prezența parazitului traheal Acarapis woodi poate fi depistat; de un specialist numai :n condiții de laborator, :n urma unei disecții care evidențiaz; trunchiul traheal principal al albinei adulte și a unui e#amen microscopic care permite identificarea morfologic; a speciei. *ar am s; prezint c9teva elemente care indic; disfuncționalit;ți la nivelul familiei de albine și care pot s; alarmeze apicultorii. Bn primul r9nd, boala, acarapioza, produs; de Acarapis woodi se manifest; clinic :n a doua /um;tate a iernii și :nceputul prim;verii, adic; pentru țara noastr; :ncep9nd cu $G ianuarie, lunile februarie, martie și c9teodat; p9n; la $G aprilie. !emnele clinice ale bolii nu sunt caracteristice pentru c; albinele manifest; simptome comune altor boli, și anume2 depopularea familiei ca urmare a efectului spoliator al parazitului, abdomen dilatat și diaree, incapacitate de zbor, :naintarea albinelor :n salturi și tremur;turi ale corpului, aripi destinse asimetric, albine care mor cu aripile :n forma literei „"
1
Bn cazul celorlalte specii de acarieni e#terni, ele nu sunt considerate a avea importanț; medical veterinar;, deci nu pot fi impuse restricții sanitare veterinare și, av9nd :n vedere dimensiunile și caracteristicile fiziologice ale acestora, un simplu tratament antivarroa ar trebui s; fie suficient pentru combaterea lor din familia de albine. *e reținut c; aceste specii de acarieni e#terni nu apar dec9t :n familiile de albine foarte slabe, neigienizate corespunz;tor, la fel ca și triungulinii, larvele de musc; sau ca larvele de la molia cerii și c; efectele asupra albinelor sunt date numai de num;rul mare al acestor bioagresori. Prof. univ. dr. ing. Petre +1*A6J 1evista 4umea !atului nr. $G, $$G august DE$F @ pag. D&D%
Un nou acarian atacă albina românească (I) •
%uni, +7 =ulie +1 1@
•
6ublicat Kn Loote5nie
Profit9nd de o deplasare la nstitutul de 6ercetare*ezvoltare pentru Apicultur; >ucurești, am intrat :n 4aboratorul de Patologia Albinelor pentru a m; interesa de situația eventualelor apariții de boli :n familiile de albine, pe fondul unei cvasigenerale penurii de culesuri de :ntreținere pe aproape :ntreg teritoriul 1om9niei din cauza situației meteorologice atipice, nefavorabil; dezvolt;rii și evoluției familiilor de albine. Aici am avut pl;cerea s;l :nt9lnesc pe dr. med. vet. !AC- CA!46K care, printre altele, mi a relatat c; :n unele dintre probele trimise de apicultorii rom9ni pentru analize a depistat, cu surprindere, e#istența unui anumit acarian, care p9n; acum nu a fost semnalat pe teritoriul 1om9niei. 1
!esiz9nd gravitatea apariției acestui acarian :n unele familii de albine de pe teritoriul 1om9niei, lam rugat pe dl dr. !avu Casilic; s;mi r;spund; la c9teva :ntreb;ri. at; și r;spunsurile2 @ 6ine este acarianul traheal Acarapis sp., de unde vine și cum afecteaz; familiile de albine
@ Acarapioza traheal; a albinelor (J>0 @ Jone3 >ee 0raheal ite) este produs; de acarianul Acarapis woodi, care este un endoparazit obligatoriu al albinelor. Acarianul a fost descris pentru prima dat; de 1ennie :n $%D$ la albinele vestice Apis mellifera ?i denumit ini=ial 0arsonemus woodi. Aceast; descoperire a urmat unei mortalit;=i e#tinse a coloniilor de albine :n sle of Wight, !co=ia, :ntre anii $%E'$%$%. Bn $%D$ Jirst a reclasificat specia ?i a denumito Acarapis woodi, nume sub care se g;se?te ?i ast;zi. Ast;zi J>0 este semnalat; :n multe =;ri de pe ma/oritatea continentelor, incluz9nd uropa, Asia, p;r=i din Africa, America de !ud ?i de ord. Bn DE$$ au fost raportate de c;tre "o/ima et al. infest;ri cu Acarapis woodi :n Laponia, la albinele asiatice Apis cerana /aponica. P9n; :n prezent nu se cunoa?te e#isten=a acestui parazit :n Australia, oua Meeland; sau !candinavia., dar nici :n 1om9nia. Bncep9nd cu anul DE$N, noi, cei de la 4aboratorul de Patologia albinelor din cadrul 6*A >ucure?ti (dr. !avu Casilic;, dr. Agripina Oapcaliu), am semnalat e#isten=a unui acarian la o prob; de puiet de tr9ntor primit; de la un apicultor din /ude=ul 0eleorman, care nea trimis spre analiz; ?i o ram; cu puiet v;ros. Am e#tras o larv; cu puiet v;ros din celul; ?i am efectuat o amprent; pe o lam; de microscop. !pre surprinderea mea, :n timp ce e#aminam la microscop (#'EE) am observat e#isten=a unui acarian asem;n;tor cu Acarapis Woodi, parazitul care tr;ie?te :n traheile albinelor, dar care nu a fost :nt9lnit pe teritoriul 1om9niei. Am trimis probe ?i la un laborator din 8ran=a, dar rezultatele au fost negative. *espre e#isten=a acestui parazit am publicat o lucrare ?tiin=ific; cotat; !, :n anul urm;tor, la 6ongresul nterna=ional de 17
>iotehnologii. *e atunci am :nceput s; e#amin;m foarte am;nun=it toate probele de albine ?i de faguri trimise de c;tre apicultori ?i surprizele au :nceput s; apar; an de an. @ *espre ce surprize este vorba @ mediat :n anul urm;tor, adic; :n DE$', unii apicultori din zona de sud a =;rii au venit cu probe la laborator pentru c; au semnalat depopul;ri :n cadrul familiilor de albine ?i chiar dispari=ia albinelor din stup. u mic; nea fost mirarea c9nd am constatat e#isten=a pe albine a unei noi specii de acarieni care tr;iesc la e#teriorul albinelor. @ *in ce zone ale 1om9niei au fost probele de albine, unde sa depistat acest acarian și c9t de mare este infestarea cu el @ ni=ial probele de albine au provenit din acela?i /ude= 0eleorman, urm9nd ca foarte cur9nd dup; aceea s; ne parvin; prove cu acela?i tip de parazi=i ?i din /ude=ele 5iurgiu, Arge?, *9mbovi=a, 6;l;ra?i, alomi=a, 5ala=i, 0ulcea. Bncep9nd cu anul DE$G, acela?i parazit a fost :nt9lnit ?i :n /ude=ele lfov, !ibiu, Arad. at; c; de la an la an infesta=ia parazitar; se e#tinde, manifest;rile la albine fiind acelea?i2 depopulare, plecarea albinelor din stup cu sau f;r; matc;, sc;derea oatului la m;tci ?i apari=ia altor boli cone#e. um;rul de acarieni e#isten=i pe albine a fost variabil, de la c9teva e#emplare la c9teva zeci de e#emplare. @ 6um se depisteaz; e#istența acestui acarian :n familiile de albine @ !pre deosebire de acarienii traheali care sunt microscopici (femelele au $'E$G microni, iar masculii au $DG$NF microni), acarienii e#terni ai albinelor sunt mai mari, av9nd dimensiuni de E,$GE,DG mm, dar din punct de vedere morfologic e#ist; foarte pu=ine diferen=e. Acarienii e#terni se pot vedea pe albinele moarte (:n special) ?i pe albinele vii cu o lup;, iar pentru cine vede foarte bine, ace?tia pot fi z;ri=i ?i cu ochiul liber, :n lumin; puternic;, fiind de m;rimea unui v9rf de ac cu g;m;lie. Au o culoare albicioas; ?i pe suprafa=; au foarte mul=i peri. at; mai /os o fotografie efectuat; la microscopul cu camer; de luat vederi. @ 69te specii de acarieni e#terni e#ist;
1-
@ #ist; N specii de acarieni din genul Acarapis, unul fiind parazit intern @ Acarapis woodi, ?i D specii sunt parazi=i e#terni2 Acarapis dorsalis ?i Acarapis e#ternus. -n acarian e#tern, morfologic diferit fa=; de Acarapis woodi, a fost raportat :n $%DF, la G ani dup; ce Acarapis woodi a fost descris de c;tre 1ennie. orgenthaler a propus numele de Acarapis e#ternus ?i mai t9rziu a observat c; ace?ti acarieni tr;iesc pe marginea inferioar; a g9tului albinei gazd;. oroson a detectat acarieni e#terni pe toracele albinelor, care sunt diferi=i de cei descri?i de orgenthaler ?i ace?tia au fost denumi=i Acarapis dorsalis. 0otu?i, aceste dou; specii de acarieni nu au fost descrise de orgenthaler p9n; :n $%N'. A. e#ternus se :nt9lne?te pe partea inferioar; a g9tului, pe zona membranoas; dintre cap ?i torace ?i :n ad9nciturile tentoriale ale capului. A. dorsalis utilizeaz; canelura dorsal; a toracelui dintre scut ?i scutelum, :n timp ce A. woodi infesteaz; traheia. 6a ?i A. woodi, ambele specii de acarieni e#terni sunt migratorii ?i au fost preleva=i din alte p;r=i ale corpului albinelor, cum sunt aripile, propodeumul, toracele l9ng; bazele aripilor ?i de pe primul segment al abdomenului. Aceast; capacitate a lor de a utiliza acelea?i zone pentru :ngr;m;dire sau pentru reproducere complic; identificarea ulterioar; a speciilor de acarieni e#terni. Aceste dou; specii de acarieni e#terni, ca ?i Acarapis woodi, sunt consumatori de hemolimf;. 6ele dou; specii de acarieni e#terni nu au fost raportate c; produc simptome vizibile sau leziuni albinelor gazd;, iar !haw et al. cred c; nu e#ist; nicio rela=ie :ntre prevalen=a acarienilor e#terni ?i performan=a coloniilor de albine. Ambele specii de acarieni e#terni sunt considerate :n general parazi=i inofensivi pentru albine, de?i Acarapis e#ternus poate cauza pierderea aripilor sau malfunc=ii. ba3 a raportat mortalitate la familiile de albine e#perimentale din +regon, !-A, care au fost :nalt infestate cu ambele specii de acarieni 1
e#terni. Astfel, aceste specii pot fi mai sup;r;toare pentru albine dec9t sa crezut :n general. 0otu?i, statusul d;un;tor al acestor dou; specii nu a fost niciodat; complet investigat. (va urma)
Prof. univ. dr. ing. Petre +1*A6J 1evista 4umea !atului nr. $N, $$G iulie DE$F @ pag. D&D%
10
