MANUAL DE SCALE CLINICE CUPRINS: Introducere – prezentarea generală a manualului de cale clinice !Daniel Da"id# Capitolul $ – Scale %i c&etionare de e"aluare a ta'loului clinic $($( $($(
Pro) Pro)il ilul ul Dit Ditre reu ulu luii Emo Emo*i *ion onal al !PDE !PDE##
1.1. 1.1.1. 1. Intr Introd oduc ucer eree 1.1. 1.1.2. 2. Ce măso măsoar arăă scala scala?? 1.1. 1.1.3. 3. Descr Descrie ierea rea itemi itemilo lor r 1.1. 1.1.4. 4. Admi Admini nistr strar aree şi cotar cotaree 1.1.5. 1.1.5. Fideli Fidelitate tate şi validi validitat tatee 1.1 1.1.6. .6. Eta Etalon lonare are $(+( $(+(
Scala Scala de deprei depreiee ,ami ,amilto ltonn !-&e !-&e ,amilt ,amilton on Rating Rating Scale Scale )or Depre Depreion ion . ,RSD#
1.2. 1.2.1. 1. Intr Introd oduc ucer eree 1.2. 1.2.2. 2. Ce măso măsoar arăă scala scala?? 1.2. 1.2.3. 3. Descr Descrie ierea rea itemi itemilo lor r 1.2. 1.2.4. 4. Admi Admini nistr strar aree şi cotar cotaree 1.2.5. 1.2.5. Fideli Fidelitate tate şi validi validitat tatee 1.2. 1.2.6. 6. Etal Etalon onar aree $(/( $(/(
C&eti C&etiona onarul rul de Autoe" Autoe"alu aluare are a Sănătă Sănătă*ii *ii Mental Mentalee !CASM# !CASM#
1.3. 1.3.1. 1. Intr Introd oduc ucer eree 1.3.2. 1.3.2. Ce măsoa măsoară ră cesti cestiona onarul rul?? 1.3. 1.3.3. 3. Descr Descrie ierea rea itemi itemilo lor r 1.3. 1.3.4. 4. Admi Admini nistr strar aree şi cotar cotaree 1.3.5. 1.3.5. Fideli Fidelitate tate şi validi validitat tatee 1.3 1.3.6. .6. Eta Etalon lonare are Capitolul + – Scale %i c&etionare de e"aluare a mecanimelor etiopatogenetice +($( +($(
Scale Scale %i c&etio c&etionar naree de e"alua e"aluare re a mecani mecanimel melor or etio etiopat patoge ogeneti netice ce generale +($($( +($($( C&etionarul C&etionarul c&emel c&emelor or cogniti"e cogniti"e 0oung 0oung – )orma )orma curtă curtă / !0oung !0oung Scale 1uetionnaire – S/2 0S1 – S/#
2.1.1.1.
Introducere
2.1.1.2. 2.1.1.3.
Ce măsoară scala? Descrierea itemilor
2.1.1.4.
Administrare şi cotare
2.1.1.5.
Fidelitate şi validitate
2.1.1.6.
Etalonare
+($(+( +($(+( Scala de de atitudini atitudini %i con"ing con"ingeri eri + !Attitude !Attitude and and 3elie) 3elie) Scale + . A3S +#
+(+( +(+(
2.1.2.1.
Introducere
2.1.2.2.
Ce măsoară scala?
2.1.2.3.
Descrierea itemilor
2.1.2.4. 2.1.2.5.
Administrare şi cotare Fidelitate şi validitate
2.1.2.6.
Etalonare
Scale Scale %i c&etio c&etionar naree de e"alua e"aluare re a mecani mecanimel melor or etio etiopat patoge ogeneti netice ce peci)ice +(+($( +(+($( Scala de de atitudini atitudini di)unc*io di)unc*ionale2 nale2 4ormele 4ormele A %i %i 3 !Di)unction !Di)unctional al Attitude Scale2 5erion A and 3 – DAS2 A63#
2.2.1.1.
Introducere
2.2.1.2.
Ce măsoară scala?
2.2.1.3.
Descrierea itemilor
2.2.1.4.
Administrare şi cotare
2.2.1.5.
Fidelitate şi validitate
2.2.1.6.
Etalonare
+(+(+( +(+(+( C&etionarul C&etionarul de acceptare acceptare necond necondi*ion i*ionată ată a propriei propriei peroane peroane !Unconditional Sel) Acceptance 1uetionnaire . USA1#
2.2.2.1.
Introducere
2.2.2.2.
Ce măsoară scala?
2.2.2.3.
Descrierea itemilor
2.2.2.4.
Administrare şi cotare
2.2.2.5.
Fidelitate şi validitate
2.2.2.6.
Etalonare
+(+(/( Scala de atitudini %i con"ingeri2 4orma curtă !Attitude and 3elie) Scale2 S&ort 5erion . A3S#
2.2.3.1.
Introducere
2.2.3.2.
Ce măsoară scala?
2.2.3.3.
Descrierea itemilor
2.2.3.4.
Administrare şi cotare
2.2.3.5.
Fidelitate şi validitate
2.2.3.6.
Etalonare
+(+(7( Scala de Ira*ionalitate pentru copii %i adolecen*i !-&e C&ild and Adolecent Scale o) Irrationalit8 – CASI#
2.2.4.1.
Introducere
2.2.4.2. 2.2.4.3.
Ce măsoară scala? Descrierea itemilor
2.2.4.4.
Administrare şi cotare
2.2.4.5.
Fidelitate şi validitate
2.2.4.6.
Etalonare
+(+(9( Scala de con"ingeri ra*ionale pentru copii2 4ormele 3 %i C !C&ildren Sur"e8 o) Rational 3elie)2 5erion 3 and C – CSR32 36C#
2.2.5.1.
Introducere
2.2.5.2.
Ce măsoară scala?
2.2.5.3.
Descrierea itemilor
2.2.5.4.
Administrare şi cotare
2.2.5.5.
Fidelitate şi validitate
2.2.5.6.
Etalonare
+(+(;( In"entarul ideilor !Idea In"entor8 . II#
2.2.6.1.
Introducere
2.2.6.2.
Ce măsoară scala?
2.2.6.3.
Descrierea itemilor
2.2.6.4.
Administrare şi cotare
2.2.6.5.
Fidelitate şi validitate
2.2.6.6.
Etalonare
+(+(<( C&etionarul tilului atri'u*ional pentru copii !C&ildren Attri'utional St8le 1uetionnaire – CAS1#
2.2.!.1.
Introducere
2.2.!.2. 2.2.!.3.
Ce măsoară scala? Descrierea itemilor
2.2.!.4.
Administrare şi cotare
2.2.!.5.
Fidelitate şi validitate
2.2.!.6.
Etalonare
+(+(=( C&etionarul de con"ingeri peronale !Sur"e8 o) Peronal 3elie) – SP3#
2.2.".1.
Introducere
2.2.".2.
Ce măsoară scala?
2.2.".3.
Descrierea itemilor
2.2.".4. 2.2.".5.
Administrare şi cotare Fidelitate şi validitate
2.2.".6.
Etalonare
+(+(>( Scala de con"ingeri %i atitudini generale2 4orma curtă !?eneral Attitude and 3elie) Scale2 S&ort 5erion – ?A3S . S5#
2.2.#.1. Introducere 2.2.#.2. Ce măsoară scala? 2.2.#.3. Descrierea itemilor 2.2.#.4. Administrare şi cotare 2.2.#.5. Fidelitate şi validitate 2.2.#.6. Etalonare Capitolul / – Scale de e"aluare a per)orman*ei pi&oterapeu*ilor /($(
Scala de e"aluare @n terapia cogniti"ă !Cogniti"e -&erap8 Rating Scale – C-RS#
3.1.1. Introducere 3.1.2. Ce măsoară scala? 3.1.3. Descrierea itemilor 3.1.4. Administrare şi cotare 3.1.5. Fidelitate şi validitate 3.1.6. Etalonare /(+(
Scala de e"aluare @n terapia ra*ional.emoti"ă %i comportamentală !Rational Emoti"e 3e&a"ior -&erap8 Rating Scale – RE3-RS#
3.2.1. Introducere 3.2.2. Ce măsoară scala? 3.2.3. Descrierea itemilor 3.2.4. Administrare şi cotare 3.2.5. Fidelitate şi validitate 3.2.6. Etalonare 3i'lioga)ie Anee
Capitolul $ – Scale %i c&etionare de e"aluare a ta'loului clinic $($(
Pro)ilul Ditreului Emo*ional !PDE#
1.1.1. Introducere Ceea ce experienţiem ca mulţumire, tristeţe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret rezultă din combinaţia inedită dintre felul în care gândim, modul în care ne comportăm şi modificările biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situaţie de viaţă. Emoţiile reprezintă aşadar variabile dependente sau eticete cu care noi descriem o suită de modificări survenite la mai multe nivele !"avid şi colab., #$$$%. &n procesul apariţiei unei emoţii, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul activării fiziologice, pe când calitatea ei !ex., faptul că o numim 'frică( şi nu 'tristeţe(% va rezulta din specificul componentelor cognitive implicate !)inger şi )cacter, *+#- "avid şi colab., #$$$%. "eşi la nivelul simţului comun afectivitatea este resimţită ca un conglomerat de trăiri aflate întro complexă intreracţiune, cercetătorii au arătat că întrega varietate de emoţii resimţite se reduce la câteva dimensiuni de bază. /stfel, în urma mai multor studii, 0atson şi 1ellegen !*+23% au concluzionat că afectul are o structură ce cuprinde două dimensiuni necorelate între ele4 emoţiile pozitive şi emoţiile negative. Emoţiile pozitive sunt indicate de măsura în care o persoană experienţiază plăcere şi mulţumire, în timp ce emoiţiile negative sunt indicate de gradul de neplăcere experienţiată !distresul psiologic%. 5e baza unei vaste experienţe clinice, /lbert Ellis !*+#, *++6% a formulat modelul binar al distresului !"avid, )cnur şi 7elloiu, #$$#%, împărţind pentru prima dată emoţiile negative în două categorii 8 emoţii negative funcţionale şi emoţii negative disfuncţionale. 9uncţionalitatea sau disfuncţionalitatea unei emoţii negative este dată de4 *% experienţa subiectivă asociată emoţiei, !#% credinţele asociate şi !:% consecinţele comportamentale ale emoţiei respective !Ellis şi "i;iuseppe, *++:%. /ceastă categorizare se bazează pe diferenţele calitative care există între emoţii cu aceeaşi valenţă 8 diferenţă dată în principal de credinţele subiacente acestora şi nu pe variaţiile în intensitate !Ellis *++6- Ellis şi
"iferenţele la nivel subiectiv între emoţiile negative funcţionale şi emoţiile negative disfuncţionale au fost investigate în mai multe studii- rezultatele indică existenţa unor diferenţe cantitative şi calitative între cele două tipuri de emoţii !>assinove, Ec?ardt şi Endes, *++:- "avid şi colab., #$$6- @priş şi Aacavei, #$$3%. 5rofilul "istresului Emoţional !5"E% este un instrument elaborat pentru a servi la evaluarea dimensiunii subiective a emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale.
1.1.2. Ce măsoară scala? 5rofilul "istresului Emoţional !5"E% este o scală cu # de itemi care măsoară emoţiile negative disfuncţionale şi emoţiile negative funcţionale din categoriile 'frică( şi 'tristeţeBdeprimare(. )cala permite atât calcularea unui scor general de distres, cât şi a scorurilor separate pentru 'frică funcţională(, 'frică disfuncţională(, 'tristeţeBdeprimare funcţională( şi 'tristeţeBdeprimare disfuncţională(. )cala a fost concepută în #$$3 !@priş şi Aacavei, #$$3% pornind de la itemii 5rofilului "istresului Emoţional, varianta scurtă !5rofile of Aood "isorders, )ort ersion "iDorenzo, 7ovbjerg şi Aontgomer, *+++%. /cestor itemi li sau adăugat cuvinte care descriu emoţii identificate cu ajutorul unui dicţionar de sinonime. Cei # de itemi care formează varianta finală a scalei au rezultat în urma unei validări cu experţi şi a mai multor studii experimentale menite să stabilească relevanţa lor şi subscalele în care se încadrează. Eficienţa instrumentului este sporită de faptul că permite atât estimarea unei valori globale a distresului, cât şi calcularea unor scoruri separate pentru emoţiile negative funcţionale şi disfuncţionale, precum şi pentru 'frică funcţională(, 'frică disfuncţională(, 'tristeţeBdeprimare funcţională( şi 'tristeţeBdeprimare disfuncţională(. Comparativ cu alte scale, 5"E conţine un număr relativ mic de itemi formulaţi întrun limbaj accesibil, fiind uşor de administrat şi cotat.
1.1.3. Descrierea itemilor 5"E conţine # de adjective care descriu emoţii negative !/nexa *%. Cei # de itemi se grupează în şase subscale4 !*% itemi reprezintă emoţii negative funcţionale din categoria 'tristeţeBdeprimare(.
!#% 2 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale din categoria 'tristeţeBdeprimare(. !:% itemi reprezintă emoţii negative funcţionale din categoria 'frică(. !6% itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale din categoria 'frică(. !3% *# itemi reprezintă emoţii negative funcţionale !categoriile 'tristeţeBdeprimare( şi 'frică(%. !% *6 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale !categoriile 'tristeţeBdeprimare( şi 'frică(%. 1abel.... "istribuţia itemilor 5"E pe subscale. 1risteţeB"eprimare 9rică 9uncţionale "isfuncţionale 9uncţionale "isfuncţionale item # nefolositor item 3 preocupat item *$ anxios item 2 trist item *3 deprimat item *# îngrijorat item item * mânit îngrozit item = deznădăjduit item # neliniştit item #6 panicat item #$ amărât item 6 item *6 înspăimântat item ** melancolic item : fără speranţă încordat item *: depresiv item + item *+ înfricoşat item #3 necăjit alarmat item #* distrus item ## tensionat item * item *= supărat nervos item *2 îndurerat item #: disperat 5osibilităţile de răspuns ale subiecţilor la fiecare din cei # de itemi sunt4 DELBC
4BAR-E PUIN
MEDIU
MUL-
4BAR-E MUL-
Fici itemii scalei şi nici variantele de răspuns nu sunt numerotate, eliminând astfel posibilitatea de biasare a răspunsurilor ca urmare a valorii numerice ataşate.
1.1.4. Administrare şi cotare )cala se administrează în varianta creionârtie, atât individual !şi în varianta autoadministrare%, cât şi în grup. )e preferă administrarea individuală, ori de câte ori este posibil. &n cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de *3 persoane. Când grupul este mai mare de *3 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrânduse raportul de un examinator la maximum *3 persoane evaluate.
$ateriale necesare
)cala cu instrucţiunile de completare şi itemiiCreion.
Condi%ii de administrare
Aediu securizant şi ferit de zgomote5ersoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odinită-
Aobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat completarea în condiţii bune a scalei-
&n cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi confort persoanelor examinate.
Instruc%iuni de a&licare )cala se administrează fără limită de timp. "upă ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate, persoanei examinate i se spune4
$ai 'os vă &re(entăm o listă de cuvinte care descriu emo%iile &e care oamenii le au )n diverse situa%ii. Citi%i cu aten%ie *iecare cuv+nt, a&oi )ncercui%i varianta care cores&unde cel mai -ine )ntre-ării C/$ 0AI I$I /7I$E7E D8/9 9:9$;I? /ceastă instrucţiune apare şi pe lista cu itemii, subiectul putând să o recitească ori de câte ori doreşte pe parcursul evaluării. &n plus, persoana examinată este încurajată să întrebe examinatorul dacă nu înţelege sensul vreunui item. Examinatorul va răspunde la astfel de întrebări prin înşirarea listei de adjective din categoria în care se găseşte itemul cu probleme !a se vedea 1abelul ...%. )pre exemplu, dacă subiectul întreabă 'Ce înseamnă anxiosG(, examinatorul va răspunde '/cest cuvânt are un sens apropiat de al cuvintelor 'îngrozit(, 'panicat(, înspăimântat(, 'înfricoşat(, 'nervos((. 5rintrun astfel de răspuns standard, se înceară !*% evitarea răspunsurilor la întâmplare, !#% evitarea lipsei răspunsurilor la mai mulţi itemi, precum şi !:% evitarea sugerării unor răspunsuri în funcţie de expectanţele şiBsau cunoştinţele examinatorului !ex. '/nxios înseamnă înfricoşat, panicat, preocupat, supărat(%. )ubiecţii sunt rugaţi să îşi evalueze emoţiile pe o scală cu cinci variante !deloc, foarte puţin, mediu, mult, foarte mult% şi să coloreze cerculeţul din dreptul variantei de răspuns alese, încercând să nu omită nici unul din cei # de itemi. Ex. Hăspunsul subiectului la itemul '1ensionat !ă%( este '9oarte puţin(.
DELBC
4BAR-E PUIN
MEDIU
MUL-
4BAR-E MUL-
-enionat !ă#
5entru a corespunde cerinţelor diferitelor situaţii şi studii, instrucţiunile se pot referi la diverse intervale de timp !de la 'două săptămâni(, cum apare în instrucţiunile standard, la 'în acest moment( sau 'în cursul săptămânii trecute(%. 5"E este recomandat atât pentru evaluarea distresului în cazul subiecţilor adulţi fără psiopatologie, cât şi în cazul subiecţilor adulţi cu diverite forme de psiopatologie !excepţie condiţiile medicale care afectează capacitatea de introspecţie asupra propriilor stări emoţionale%.
Cotarea răs&unsurilor Cotarea pentru cei # de itemi se face direct, însumând răspunsurile la fiecare item, alocânduse de la * la 3 puncte după cum urmează4 "eloc I *, 9oarte puţin I #, Aediu I :, Ault I 6, 9oarte mult I 3. 5e lângă scorul global de distres 8 obţinut prin însumarea scorurilor la cei # de itemi, se mai pot calcula scoruri pe cele subscale, prin însumarea scorurilor la itemii care le compun !a se vedea 1abelulJ%.
1.1.5. Fidelitate şi validitate Fidelitate 9idelitatea unui test psiologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a măsurilor analoge. "acă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii similare prezintă o anumită stabilitate în timp !"empster şi 7rainerd, *++3%. 9idelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor !/nastasi, *+22%. Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei măsoară aceeaşi variabilă. )tabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în timp un subiect obţine rezultate similare la un test sau scală. 9idelitatea 5"E a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă internă /lfa Cronbac. Eşantionul utilizat a fost de =$: subiecţi, valoarea /lfa fiind de $,+6. /ceastă valoare indică o foarte bună consistenţă internă, ceea ce indică faptul că itemii testului evaluează acelaşi construct.
0aliditate aliditatea este o caracteristică a unui test !sau scală% care arată măsura în care acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. /ltfel spus, validitatea se referă la măsura în care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte !Aessic?, *++3%.
5aliditatea relati"ă la contruct aliditatea de construct se referă la măsura în care testulBscala reflectă constructul pe care îl măsoară. &n cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o componentă a validării relative la constructul măsurat. Ea apreciază 'gradul în care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar( !
5aliditatea relati"ă la con*inut aliditatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testuluiBscalei pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl măsurăm.
5aliditatea relati"ă la un criteriu Kn test este valid relativ la criteriu dacă pe baza scorurilor sale se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze coreste asupra persoanelor examinate. 5entru a stabili dacă un test este valid referitor la criteriu se vor compara scorurile sale cu valorile unei variabile criteriu !/lbu, *++2%.
1.1.6. Etalonare tructura eşantionului Inter&retarea re(ultatelor
+($($( Scala de atitudini %i con"ingeri + !Attitude and 3elie) Scale + . A3S +#
2.1.1.1.
Introducere
Conform teoriei avansate de /. Ellis !Ellis şi "rden, *++=%, la baza tulburărilor emoţionale stă tendinţa individului de a face evaluări absolutiste şi rigide a evenimentelor percepute. /ceste evaluări !pretenţii absolutiste% iau forma lingvistică a lui 'trebuie(, 'este obligatoriu(, 'este absolut necesar( !'demandingness( "EA% . "in aceste cogniţii absolutiste centrale derivă un nucleu de credinţe iraţionale !'irrational beliefs( L7%4
convingeri catastrofice !un eveniment este evaluat ca fiind mai mult de *$$M negativ%, !aNfulizing 8 /09%-
toleranţă scăzută la frustrare !o persoană crede că nu poate fi deloc fericită dacă apare ceva ce 'nu trebuie să apară în nici un caz(%, !'loN frustration tolerance( 8 D91%-
evaluarea globală negativă B autodeprecierea !eticetarea propriei persoane, a celorlalţi, a vieţii ca fiind 'mizerabile(, dacă lucrurile nu merg aşa cum îşi doreşte individul%, !'selfdoNning( 8 )"%. /ceste procese se leagă între ele, fiind 'feţe diferite ale aceleiaşi monede(
!Ellis şi "rden, *++=%. Corespondentul raţional al convingerilor iraţionale constă în4
convingeri de tip preferenţial ca 'Aiaş dori să fie astfel, dar nu trebuie să se întâmple aşa doar pentru că vreau eu( !varianta raţională pentru "EA%. Credinţele de tip 'trebuie( pot apărea atât în formă raţională, cât şi iraţionalăastfel, 'trebuie( condiţional este o convingere care susţine emoţii şi comportamente adaptative, indicând condiţiile care se cer a fi îndeplinite pentru a obţine ceva !ex., '5entru a lua note mari la şcoală, trebuie să studiezi(%. 5e de altă parte, 'trebuie( absolutist face parte dintre convingerile iraţionale !ex., '1rebuie să reuşesc în tot ce fac(% !Ellis, #$$#%.
evaluarea nuanţată a caracterului aversiv al unui eveniment !varianta raţională pentru /09%
toleranţa la frustrare !varianta raţională a lui D91% acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi evaluarea comportamentelor specifice !varianta raţională a lui )"% .
5redispoziţia spre patologie este dată de patternurile de gândire absolutistă vis a vis de sine, ceilalţi şi viaţă. Conform acestei teorii, dacă o persoană deţine un pattern de gândire absolutistă, iar viaţa îi confirmă aceste aşteptări iraţionale, atunci persoana trăieşte emoţii pozitive. "acă, însă, aşteptările persoanei sunt infirmate de condiţiile de viaţă !ceea ce este cu atât mai probabil cu cât aceste sunt mai iraţionale%, se dezvoltă emoţii negative blocante B disfuncţionale ca depresia, anxietatea, sentimentele de culpă şi agresivitatea. 5e de altă parte, prezenţa credinţelor raţionale !flexibile%, de genul 'Aiaş dori ca lucrurile să decurgă astfel, dar nu e obligatoriu să se întâmple ciar aşa(, ciar în condiţiile unor condiţii de viaţă adverse, generează emoţii negative adaptative, stenice. /şadar, credinţele iraţionale4
sunt cogniţii evaluative !adică relevante pentru scopurile individului%, cu semnificaţie personală, de natură absolutistă, dogmatică-
duc la emoţii negative dezadaptative B disfuncţionalesunt iraţionale deoarece sunt rigide şi blocează atingerea scopurilor. Corespondentul raţional al acestor credinţe4 sunt cogniţii evaluative cu semnificaţie personală, de natură preferenţială, nonabsolutistă-
duc la emoţii pozitive sau negative adaptativesunt raţionale deoarece sunt flexibile şi nu se interpun în calea atingerii scopurilor individului. !Ellis şi "rden, *++=%. Aaultsb !*+26% defineşte o credinţă iraţională prin faptul că este incorectă
din punct de vedere logic, este inconsecventă cu realitatea obiectivă şi blocează atingerea scopurilor individului. 5rin contrast, credinţele raţionale se bazează pe realitatea empirică, facilitează atingerea scopurilor persoanei şi respectă principiile logicii !Aaultsb apud "i;iuseppe, *++%.
2.1.1.2.
Ce măsoară scala?
/7)# !1e /ttitudes and 7elief )cale #% măsoară convingerile iraţionale
pretenţiile absolutiste-
catastrofarea-
toleranţa scăzută la frustrare-
evaluarea globală negativăşi raţionale descrise în teoria lui /. Ellis
preferinţele-
evaluarea nuanţată a caracterului aversiv al unui eveniment-
toleranţa la frustrare-
acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi evaluarea comportamentelor specifice. /ceastă scală a fost concepută de către "i;iuseppe, Deaf, Exner şi Hobin în
*+22 şi este o măsură validă a constructelor centrale în HE71 8 terapia raţional emotivă şi comportamentală !"i;iuseppe, Hobin, Deaf, şi ;ormon, *+2+%. Eficienţa instrumentului este sporită de faptul că permite calcularea unor scoruri separate pe diferite tipuri de credinţe iraţionale, precum şi estimarea unor valori globale de raţionalitate B iraţionalitate. Aai mult, comparativ cu alte teste clinice, conţine un număr relativ mic de itemi !=#% formulaţi întrun limbaj accesibil, fiind uşor de administrat şi cotat- în situaţiile în care nu este posibilă administrarea integrală, scala permite selectarea itemilor care evaluează doar un anumit tip de credinţe iraţionale, putânduse calcula un scor individual pentru aceştia. &n concluzie, /7)# este unul dintre cele mai eficiente instrumente de evaluarea a credinţelor iraţionale B raţionale, disponibile la ora actuală.
2.1.1.3.
Descrierea itemilor
)cala cuprinde =# de itemi !de la 3=% dispuşi întro matrice !6x:x#% alcătuită din trei factori4 !*% primul factor se numeşte 'procese cognitive( !'cognitive processes(% şi are patru nivele, reprezentând patru procese de gândire iraţională4
pretenţiile absolutiste B imperativul 'trebuie( !'demandingness( "EA%
evaluarea globală negativă a propriei persoane !'self doNning( )"%
toleranţa scăzută la frustrare !'loN frustration tolerance( D91%
gândirea catastrofică !'aNfulizing( /09%-
!#% cel deal doilea factor se numeşte 'arii de conţinut( !'content B context(% şi are trei nivele, reprezentând convingeri legate de
aprobare,
realizare şi confort-
!:% cel deal treilea factor se numeşte 'mod de frazare( !'irrationalit B rationalit(% şi are două nivele, reprezentând modul de formulare a itemilor4
iraţional şi
raţional. 9iecare item este structurat în funcţie de cei trei factori. "e exemplu, itemul 4
'"acă oameni importanţi pentru mine nu mă plac, asta îmi arată că sunt o persoană lipsită de valoare( este4
frazat iraţional !LH%are un conţinut care se referă la aprobarea celorlalţi !aprobare%vizează procesul cognitiv de evaluare globală negativă a propriei persoane !)"%. 5osibilităţile de răspuns ale subiecţilor sunt4 / 8 puternic împotrivă 7 8 parţial împotrivă C 8 neutru " 8 parţial de acord E 8 puternic de acord Ktilizând doar factorul 'procese cognitive( !ca şi factor de varianţă%, rezultă 6
subscale4 "EA 8 *2 itemi !+ direcţi şi + inverşi%)" 8 *2 itemi !+ direcţi şi + inverşi%D91 8 *2 itemi !+ direcţi şi + inverşi%/09 *2 itemi !+ direcţi şi + inverşi%. &n acelaşi fel, utilizând ca şi factor de varianţă 'modul de frazare( rezultă # subscale4 Haţionalitate !H7% 8 : itemiLraţionalitate !L7% 8 : itemi.
2.1.1.4.
Administrare şi cotare
)cala se administrează în varianta creionârtie, atât individual, cât şi în grup. &n cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de *3 persoane. )e recomandă administrarea individuală ori de câte ori este posibil. Când grupul este mai mare de *3 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrânduse raportul de un examinator la maximum *3 persoane evaluate.
$ateriale necesare
Ltemii scalei-
9oaia de răspuns-
Lnstrument de scris.
Condi%ii de administrare
Aediu securizant şi ferit de zgomote-
5ersoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odinită-
Aobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat completarea în condiţii bune a foii de răspuns-
&n cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi confort persoanelor examinate.
Instruc%iuni de a&licare )cala se administrează fără limită de timp. "upă ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate, persoanei examinate i se spune4
Această scală măsoară credin%ele şi atitudinile &e care o &ersoană le are *a%ă de sine, ceilal%i şi via%ă. Citi%i cu aten%ie următoarele a*irma%ii. Ale
răs&unsul D( dacă sunte%i PARIAL DE ACBRD au răs&unsul E ( dacă sunte%i PU-ERNIC DE ACBRD Ale/ 9:/ &entru *iecare a*irma%ie@ u lăsa%i ca răs&unsul dvs. la un item să in*luen%e(e răs&unsul dvs. la un alt item. u eistă răs&unsuri corecte sau incorecteB suntem interesa%i doar de atitudinile dvs. )n situa%iile descrise mai 'os. ota%i &e *oaia de răs&uns, &entru *iecare a*irma%ie )n &arte, litera care cores&unde răs&unsului ales de dvs. Note:
Ltemii scalei sunt formulaţi la genul masculin- adaptarea itemilor la sexul persoanei căreia i se administrează scala este necesară-
Ltemii *6 pot fi adăugaţi de cercetătorBclinician. /ceştia4 !a% sunt itemi de 'încălzire( şi !b% nu se iau în calcul la cotarea scalei-
Hecomandăm utilizarea a 2 itemi care să măsoare credinţele iraţionale !6 itemi4 "EA, /09, D91, )"% şi credinţele raţionale !6 itemi% specifice fiecărei situaţii relevante pentru cercetarea sau intervenţia clinică în care se foloseşte /7)#. /ceşti itemi se interpretează separat şi această interpretare se coroborează cu scorurile la /7)#. Fu este însă obligatorie construirea itemilor specifici pentru utilizarea /7)#O
Cotarea răs&unsurilor Cotarea se face pentru : dintre itemi direct şi pentru : invers. Cotare directă4 /I$, 7I*, CI#, "I:, EI6 Cotare inversă4 /I6, 7I:, CI#, "I*, EI$ /ltfel spus, itemii cotaţi direct sunt cei formulaţi iraţional, pe când cei cotaţi invers sunt formulaţi raţional. Hezultă că un scor global !1otal% mic înseamnă credinţe iraţionale puţine, iar un scor mare credinţe iraţionale multe. )corurile se por face şi separat, pentru iraţionalitate şi raţionalitate. &n plus, se pot calcula diferite scoruri rezultate din combinaţii pe scale şi subscale. )corul pentru fiecare subscală se realizează prin însumarea scorurilor itemilor care o compun. Fumărul minim de puncte ce poate fi realizat este zero !adică la toţi
itemii direcţi I frazaţi iraţional sa răspuns cu 'puternic împotrivă( şi la toţi itemii inverşi I frazaţi raţional sa răspuns cu 'puternic de acord(%. Fumărul maxim de puncte este #22 !=# itemi x 6 puncte%. /şadar, scorurile luate în discuţie în această lucrare ca şi măsură a credinţelor subiecţilor sunt4 !*% 1otal !măsură a iraţionalităţii%!#% L7 !credinţe iraţionale%!:% H7 !credinţe raţionale%!6% "EA !imperativul 'trebuie(%!3% )" !evaluarea globală negativă a propriei persoane%!% D91 !toleranţa scăzută la frustrare%!=% /09 !gândirea catastrofică%.
-a'elul((((Scala de atitudini %i con"ingeri + – codurile itemilor pentru cotare Ltem 3 = 2 + *$ ** *# *: *6 *3 * *= *2 *+ #$ #* ## #: #6 #3 # #= #2
HaţionalitateB Lraţionalitate LH LH H LH LH LH H LH H H LH H H LH H H H LH LH H H LH LH LH
Conţinut
5roces
C@F9@H1 /5H@7/HE /5H@7/HE C@F9@H1 /5H@7/HE HE/DLP/HE C@F9@H1 HE/DLP/HE /5H@7/HE /5H@7/HE HE/DLP/HE C@F9@H1 HE/DLP/HE HE/DLP/HE /5H@7/HE HE/DLP/HE C@F9@H1 C@F9@H1 HE/DLP/HE HE/DLP/HE C@F9@H1 /5H@7/HE /5H@7/HE HE/DLP/HE
D91 )"B;E /09 )"B;E )"B;E D91 /09 /09 "EA )"B;E "EA D91 )"B;E /09 D91 )"B;E /09 D91 )"B;E "EA D91 D91 /09 D91
#+ :$ :* :# :: :6 :3 : := :2 :+ 6$ 6* 6# 6: 66 63 6 6= 62 6+ 3$ 3* 3# 3: 36 33 3 3= 32 3+ $ * # : 6 3 = 2 + =$ =* =# =: =6 =3 =
H H H H LH LH H H LH H LH H H LH LH H H H LH H LH LH H LH LH H H LH H H LH LH H LH LH H LH LH LH LH H H LH H H LH LH H
/5H@7/HE HE/DLP/HE HE/DLP/HE C@F9@H1 HE/DLP/HE C@F9@H1 C@F9@H1 /5H@7/HE /5H@7/HE HE/DLP/HE HE/DLP/HE /5H@7/HE HE/DLP/HE HE/DLP/HE C@F9@H1 /5H@7/HE C@F9@H1 HE/DLP/HE C@F9@H1 /5H@7/HE C@F9@H1 /5H@7/HE /5H@7/HE /5H@7/HE C@F9@H1 HE/DLP/HE HE/DLP/HE C@F9@H1 /5H@7/HE C@F9@H1 /5H@7/HE C@F9@H1 HE/DLP/HE HE/DLP/HE /5H@7/HE C@F9@H1 HE/DLP/HE /5H@7/HE /5H@7/HE C@F9@H1 C@F9@H1 HE/DLP/HE C@F9@H1 /5H@7/HE C@F9@H1 HE/DLP/HE /5H@7/HE C@F9@H1
"EA /09 )"B;E )"B;E "EA /09 "EA /09 "EA /09 D91 D91 "EA /09 "EA )"B;E /09 D91 D91 "EA /09 D91 /09 "EA /09 D91 "EA "EA D91 D91 /09 )"B;E D91 )"B;E "EA "EA )"B;E )"B;E D91 )"B;E "EA /09 "EA )"B;E )"B;E "EA /09 )"B;E
2.1.1.5. Fidelitate şi validitate Fidelitatea scalei 9idelitatea unui test psiologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a măsurilor analoge. "acă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii similare prezintă o anumită stabilitate în timp !"empster şi 7rainerd, *++3%. 9idelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor !/nastasi, *+22%. Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei măsoară aceeaşi variabilă. )tabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în timp un subiect obţine rezultate similare la un test sau scală. 9idelitatea /7) # a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă internă /lfa Cronbac. Eşantionul utilizat a fost de 6$+ subiecţi, valoarea /lfa fiind de $,23. /ceastă valoare indică o foarte bună consistenţă internă, ceea ce indică faptul că itemii testului evaluează acelaşi construct.
-a'elul ((( Coeficienţii Q Cronbac pentru subscalele /7) # şi scorul total !FI6$+% Scala -otal AG4 DEM SD L4-
Coe)icient F .23
Număr de itemi =# itemi *2 itemi *2 itemi *2 itemi *2 itemi
)tudiile psiometrice efectuate pe populaţie americană indică o consistenţă internă adecvată utilizării instrumentului- astfel coeficienţii alfa pentru cele patru procese şi trei subscale de conţinut variază între .+# şi .2. Aajoritatea subscalelor discriminează între grupurile clinice şi cele de control !fără psiopatologie% !"i;iuseppe şi colab., *+2+%. )tudiile efectuate anterior pe populaţie românească indică o consistenţă internă adecvată. "atele obţinute în urma unui studiu efectuat pe un eşantion de :3$ vorbitori de limba română indică valori comparabile cu cele obţinute în investigaţia iniţială
efectuată pe populaţie americană, adecvate utilizării în condiţii bune a scalei !Aacavei, #$$#%.
-a'elul ((( Coeficienţii Q Cronbac pentru subscalele /7) # şi scorul total !FI:3$% Scala -otal AG4 DEM SD L4-
Coe)icient F .2= .= .$ .=+ .=#
Număr de itemi =# itemi *2 itemi *2 itemi *2 itemi *2 itemi
0aliditate aliditatea este o caracteristică a unui test !sau scală% care arată măsura în care acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. /ltfel spus, validitatea se referă la măsura în care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte !Aessic?, *++3%.
5aliditatea relati"ă la contruct aliditatea de construct se referă la măsura în care testulBscala reflectă constructul pe care îl măsoară. &n cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o componentă a validării relative la constructul măsurat. Ea apreciază 'gradul în care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar( !
5aliditatea relati"ă la con*inut aliditatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testuluiBscalei pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl măsurăm.
5aliditatea relati"ă la un criteriu
Kn test este valid relativ la criteriu dacă pe baza scorurilor sale se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze coreste asupra persoanelor examinate. 5entru a stabili dacă un test este valid referitor la criteriu se vor compara scorurile sale cu valorile unei variabile criteriu !/lbu, *++2%.
2.1.1.6.
Etalonare
tructura eşantionului Inter&retarea re(ultatelor
