Prietene, cum să lupt cu himera mea? Dragul meu, apropiatul meu, tu, singurul om pentru care scriu, pentru care am scris vreodată, cum să scap de rujul acela întins pe viaţa mea ca pe o oglindă de spălător şi care nu se şterge cu nimic, dimpotrivă, se sleieşte tot mai mult, mai murdar, mai diluat? Cum să-mi retez din creier ţîţele alea de vată, fusta aia de curvă împuţită, peruca aia, artificiul, manierismul ăla? ul!urarea care se învîrto-şează ca un sirop gros în ţeasta mea î mi co!oară în oasele nasului, în verte!rele girului şi-mi invadează pieptul cu ceva roz şi lipicios, de parcă imaginea lui "ulu ar curge în culori amestecate, în farduri făcute din urină de pisică, în parfum din spermă de zi!elină, în flori e#otice, putrede şi suspecte, în ochi daţi cu un rimei unsuros şi scurgîndu-se ca în Dali $ ar curge, m-ar năclăi tot şi s-ar prelinge pe asfalt într-o !altă care aruncă un pseu7
dopod spre canal% &tii, 'ictor, 'ictor, că singurătatea mea are pe pielea ei al!ă un furuncul şi că acest furuncul se numeşte "ulu? &tii că am venit aici ca să-mi reamintesc pielea fetei care în mine a găsit mereu un colţ um!rit unde şi-a putut legăna păpuşa şi că jos, pe locul unde tivul t ivul rochiei ei atinge pulpa cu pieliţă dulce şi transparentă am găsit acum un furuncul mizera!il care se numeşte "ulu? (inge acum pe marile şi sclipitoarele ferestre ale vilei% (-am aprins )eloc lumina în hol% Privesc cum amurgul îşi interpune filtrele fotografice între mine şi crengile înzăpezite de pin care respiră lîngă geam, care tac acolo, care rrăspîndesc ăspîndesc linişte cenuşie afară% &i liniştea cenuşie pătrunde osmotic prin mem!rana fîşiilor de sticlă şi se aşază în straturi groase, străvezii, unele verzui, altele crem, dar cele mai multe de cenuşă grea şi transparentă, în marele hol rece% *-am dus la closet şi am privit ca în transă şuvoiul su!ţire de urină gal!enă, care difuza lent în !azinetul de porţelan% în aerul aerul întunecat, întunecat, m-am m-am privit în oglinda de deasupra chiuvetei şi am văzut o faţă care, în liniştea şi frigul şi singurătatea din sala minusculă, dar nesfîrşit de înaltă, nu era de fapt faţa mea, ci a ta, 'ictor, 'ictor, dragul şi singurul meu prieten% u u te uitai la mine, fiindcă pe tine te-am chemat, iniţiala te am scris-o cu degetul pe oglindă, peste peste imaginea ta, după ce am a!urit-o cu o răsuflare fier!inte% +m zîm!it, pentru că m-am gîndit atunci că tu nu puteai fi atins de maladia asta a minţii mele, care se numeşte "ulu, că doar fetiţa aia nefericită şi cu mine am văzut hidoşenia spoită, asudată, care mi-a atras atunci mîna în tene!rele ei% De fapt doar eu am văzut, ea a simţit-o pe pielea ei, de parcă ar fi fost îm!răcată într-o retină pură, pufoasă şi senzitivă şi, pe ea, de la insuporta!ila imagine răsturnată, cît un tim!ru de mică, ar fi ieşit !u!a colcăitoare% chii tăi în oglindă, 'ictor, 'ictor, sînt frumoşi, puternici, cinstiţi, de cavaler fără pată şi prihană% e-am e-am privit pînă cînd aerul din sala de !aie s-a întunecat într-un cafeniu foarte închis iar eu am început să tremur în pijamaua prea mare pentru mine%%% +m intrat în cămăruţa de culcare hiper-încălzită, unde doar lampa de pe masă tăia un cerc de lumină peste hîrtiile şi cărţile mele, restul rămînînd în penum!re groase, am deschis uşiţa înroşită a so!ei şi am privit fascinat, multă vreme, flăcările ver-zui-găl!ui-al!ăstrui, arlechineşti, care jucau acolo cu neo!răzare% +m stins focul, apoi şi lampa% l ampa% Pe fereastră a apărut atunci luna, rotundă, tăioasă, scînteietoare, aler-gînd pe cerul întunecat% *-am ghemuit în pat, mi-am tras păturile peste cap şi am visat% ram pe holul cafeniu al unei clădiri uriaşe, cu săli încremenite de marmură şi monumentale scări interioare% ra seara tîrziu, după lumina stinsă din holul înalt şi gol, cu lespezi cadrilate pe jos% .tăteam, cu pantalonii traşi în vine, pe un closet de faianţă aşezat chiar în mijlocul imensei încăperi% Cum ajunsesem acolo mi-era greu să-mi dau seama% îmi priveam pulpele dezgolite şi ascultam liniştea chinuitoare care se rotea prin frigul încăperii% +tunci s-a deschis o uşă de cel puţin cinci metri înălţime şi au început să intre oameni, din ce în ce mai mulţi, să um!le preocupaţi în susul şi-n josul holului, murmurîndu-şi tot timpul cîte ceva% .tăteam pe closet, în mijlocul lor, neajutorat, acoperit de ruşine, neştiind ce să fac, cum sătnă ascund% /nii se opreau chiar lîngă mine şi mă priveau cu oroare oroare sau pufneau în rîs% Curînd, spaţiul acela acela nesfîrşit gemea de de lume, iar eu, roşu la faţă şi gemînd, stăteam mai departe dezgolit, venindu-le cu creştetul pînă la piept,
acoperindu-mi cu palmele se#ul care atîrna în receptacolul de faianţă murdară% +cum e dimineaţă şi te privesc iar în ochi% Cuvîntul pe care îl desenasem ieri pe oglinda a!urită se mai vede foarte puţin, doar dacă priveşti dintr-o parte% îl mînjesc iar cu pastă de dinţi% .ingurătatea are în ea sămînţa ne!uniei, chiar dacă ai trăit toată viaţa aşa, chiar dacă eşti adaptat la singurătate şi la frustrare% .ingurătate% 0rus12 trare% (u mă duc la masă, îmi fac o cafea şi încerc să mă concentrez, să scriu mai departe, să te prind de undeva% Cînd eram mic prindeam fluturi, codiţa rîndunicii sau roşioare, şi le înfigeam în corpul ver-micular un !old, aşa cum văzusem că se face% înfigeam î nfigeam !oldul într-un dop de plută şi îi priveam cum ore în şir după aceea mai dădeau încă din aripi, se mai agăţau cu cele şase picioruşe filiforme de pluta poroasă% Cu aceeaşi cruzime şi plăcere te-aş ţintui în paginile astea, "ulu, "ulu, te-aş privi cum te scălîm!ăi, cum îţi dai ochii ochii peste cap, cum cum îţi fojgăi elitrele de a!jecţie şi de paiete şi de plastilină%%% *ă aşez la maşina de scris, masa ta de tortură, dar şi a mea, căci nu te pot chinui fără ca eu să mă chinuiesc, aşa cum nu poţi tăia cu !isturiul un furuncul în propria ta carne, ca să-i scoţi puroiul, fără f ără ca tu însuţi să nu urli şi să nu te z!aţi ca un posedat% Deci3 acum şaptesprezece ani%%% drace, acum o!serv potrivirea de date3 în 1456 a-veam şaptesprezece şaptesprezece ani, iar acum am treizeci şi patru% Deci3 acum şaptesprezece ani, pe cînd aveam şaptesprezece şaptesprezece ani şi eram e#act la mijlocul vieţii mele de pînă acum 7dar cum puteam şti asta pe atunci?8, terminam clasa a unsprezecea unsprezecea la Cante-mir% Cante-mir% ram ram mult mai singur decît sînt sînt acum, cînd sînt foarte singur% *eseria mea, pe 11
atunci, era singurătatea% *i-o e#ercitam pe străzile gal!ene şi prăfuite ale 9ucureş-tiului, în cartierele lui vechi, necunoscute de mine pînă atunci% /m!lam toată ziua, recitind versuri în gura mare, oripilînd trecătorii cu ochii mei halucinaţi, cu faţa mea palidă şi ş i asimetrică, avînd peste !uzele crăpate şi muşcate un puf de mustaţă% Căutam case foarte vechi, gal!ene, cu de-coraţiuni prosteşti şi solemne, sau !locuri !izare, înguste ca o lamă de !rici, aruncîn-du-şi um!ra ca de gnomon peste piaţete singuratice% /neori intram în aceste !locuri enigmatice, pătrundeam în holuri mirosind a vechi şi a petrosin, suiam scări în spirală e#trem de înguste, cu mici paliere din loc în loc, unde, unde, în lumina aurie a unei ferestre rotunde, se răsuceau frunzele prăfoase ale cîte unui ficus sau leandru uitat de toată lumea şi aproape uscat, urcam pînă sus, la mansardă, &i ciocăneam la cîte o uşă verde, care părea împăienjenită de aşteptare% (u-mi deschideau fete frumoase şi triste, tris te, cu ochi imenşi, ci, de o!icei, !ătrîni sau gospodine îngălate% îngînam ceva şi co!oram, ieşeam iar în soarele soarele omogen şi placid, stră!ăteam iar străzi vărgate de linii de tramvai, mă înfundam iar în zone neştiute ale oraşului% 9locuri roz, !locuri stacojii, cu !alcoane sprijinite de atlaşi şi gorgone cu ţîţe de ipsos îngăl!enite de umezeală, statui coclite pe care 1: nu le mai o!servă nimeni $ eu le îm!răţişam îm!răţişa m în singurătatea mea, le mîngîiam o!razul jupuit, le ajutam să renască la o realitate mai adîncă, într-un aer metafizic şi radios% Cu cei trei lei pe care mi-i dădeau zilnic părinţii îmi cumpăram cîte un pateu cu !rînză sau un suc şi mergeam mai departe, murmurînd către ar!orii sfrijiţi de pe marginea străzii, către vreun chioşc rotund de ziare, către cerul al!astru, de pictură surrealistă3 ;.ingurătatea ca o ploaie-mi pare
ecitam patetic, gesticulînd, privindu-i în faţă pe cei care treceau treceau în sens opus% îmi plăceau plăceau ruinele, casele pe jumătate dărîmate, pătrundeam în cîte o cameră ca meră fără acoperiş, cu ziduri zugrăvite naiv 7ori!ili palmieri căcănii, crenguţe al!astru-decolorate, toate pe o tencuială căzută, fărîmiţată, u mflată, putredă8, cu fecale umane prin colţuri, pietrificate pietrificate şi ele de vîjîitul timpului, cu dreptunghiuri gal!ene pe pereţi, unde fuseseră ta!louri sau oglinzi% Cîte un urs urs de pluş gal!en, dela!rat, jegos şi cu un ochi de sticlă atîrnînd pe sîrmuliţa lui, zăcea pe podea, lîngă l îngă o ţeava vernil% Păianjeni sferici, cu picioare ca nişte fire foarte lungi, stăteau încremeniţi pe ziduri% 'iermi cenuşii şi îndesaţi, cu doi peri în 16
coadă, intrau în crăpături şi pe su! plăcile de tencuială% .tăteam cîte o jumătate de oră în locurile acelea vuitoare şi înspăimîntător de singure% .criam ceva, cu o !ucăţică de cretă sau
acoperindu-mi cu palmele se#ul care atîrna în receptacolul de faianţă murdară% +cum e dimineaţă şi te privesc iar în ochi% Cuvîntul pe care îl desenasem ieri pe oglinda a!urită se mai vede foarte puţin, doar dacă priveşti dintr-o parte% îl mînjesc iar cu pastă de dinţi% .ingurătatea are în ea sămînţa ne!uniei, chiar dacă ai trăit toată viaţa aşa, chiar dacă eşti adaptat la singurătate şi la frustrare% .ingurătate% 0rus12 trare% (u mă duc la masă, îmi fac o cafea şi încerc să mă concentrez, să scriu mai departe, să te prind de undeva% Cînd eram mic prindeam fluturi, codiţa rîndunicii sau roşioare, şi le înfigeam în corpul ver-micular un !old, aşa cum văzusem că se face% înfigeam î nfigeam !oldul într-un dop de plută şi îi priveam cum ore în şir după aceea mai dădeau încă din aripi, se mai agăţau cu cele şase picioruşe filiforme de pluta poroasă% Cu aceeaşi cruzime şi plăcere te-aş ţintui în paginile astea, "ulu, "ulu, te-aş privi cum te scălîm!ăi, cum îţi dai ochii ochii peste cap, cum cum îţi fojgăi elitrele de a!jecţie şi de paiete şi de plastilină%%% *ă aşez la maşina de scris, masa ta de tortură, dar şi a mea, căci nu te pot chinui fără ca eu să mă chinuiesc, aşa cum nu poţi tăia cu !isturiul un furuncul în propria ta carne, ca să-i scoţi puroiul, fără f ără ca tu însuţi să nu urli şi să nu te z!aţi ca un posedat% Deci3 acum şaptesprezece ani%%% drace, acum o!serv potrivirea de date3 în 1456 a-veam şaptesprezece şaptesprezece ani, iar acum am treizeci şi patru% Deci3 acum şaptesprezece ani, pe cînd aveam şaptesprezece şaptesprezece ani şi eram e#act la mijlocul vieţii mele de pînă acum 7dar cum puteam şti asta pe atunci?8, terminam clasa a unsprezecea unsprezecea la Cante-mir% Cante-mir% ram ram mult mai singur decît sînt sînt acum, cînd sînt foarte singur% *eseria mea, pe 11
atunci, era singurătatea% *i-o e#ercitam pe străzile gal!ene şi prăfuite ale 9ucureş-tiului, în cartierele lui vechi, necunoscute de mine pînă atunci% /m!lam toată ziua, recitind versuri în gura mare, oripilînd trecătorii cu ochii mei halucinaţi, cu faţa mea palidă şi ş i asimetrică, avînd peste !uzele crăpate şi muşcate un puf de mustaţă% Căutam case foarte vechi, gal!ene, cu de-coraţiuni prosteşti şi solemne, sau !locuri !izare, înguste ca o lamă de !rici, aruncîn-du-şi um!ra ca de gnomon peste piaţete singuratice% /neori intram în aceste !locuri enigmatice, pătrundeam în holuri mirosind a vechi şi a petrosin, suiam scări în spirală e#trem de înguste, cu mici paliere din loc în loc, unde, unde, în lumina aurie a unei ferestre rotunde, se răsuceau frunzele prăfoase ale cîte unui ficus sau leandru uitat de toată lumea şi aproape uscat, urcam pînă sus, la mansardă, &i ciocăneam la cîte o uşă verde, care părea împăienjenită de aşteptare% (u-mi deschideau fete frumoase şi triste, tris te, cu ochi imenşi, ci, de o!icei, !ătrîni sau gospodine îngălate% îngînam ceva şi co!oram, ieşeam iar în soarele soarele omogen şi placid, stră!ăteam iar străzi vărgate de linii de tramvai, mă înfundam iar în zone neştiute ale oraşului% 9locuri roz, !locuri stacojii, cu !alcoane sprijinite de atlaşi şi gorgone cu ţîţe de ipsos îngăl!enite de umezeală, statui coclite pe care 1: nu le mai o!servă nimeni $ eu le îm!răţişam îm!răţişa m în singurătatea mea, le mîngîiam o!razul jupuit, le ajutam să renască la o realitate mai adîncă, într-un aer metafizic şi radios% Cu cei trei lei pe care mi-i dădeau zilnic părinţii îmi cumpăram cîte un pateu cu !rînză sau un suc şi mergeam mai departe, murmurînd către ar!orii sfrijiţi de pe marginea străzii, către vreun chioşc rotund de ziare, către cerul al!astru, de pictură surrealistă3 ;.ingurătatea ca o ploaie-mi pareecitam patetic, gesticulînd, privindu-i în faţă pe cei care treceau treceau în sens opus% îmi plăceau plăceau ruinele, casele pe jumătate dărîmate, pătrundeam în cîte o cameră ca meră fără acoperiş, cu ziduri zugrăvite naiv 7ori!ili palmieri căcănii, crenguţe al!astru-decolorate, toate pe o tencuială căzută, fărîmiţată, u mflată, putredă8, cu fecale umane prin colţuri, pietrificate pietrificate şi ele de vîjîitul timpului, cu dreptunghiuri gal!ene pe pereţi, unde fuseseră ta!louri sau oglinzi% Cîte un urs urs de pluş gal!en, dela!rat, jegos şi cu un ochi de sticlă atîrnînd pe sîrmuliţa lui, zăcea pe podea, lîngă l îngă o ţeava vernil% Păianjeni sferici, cu picioare ca nişte fire foarte lungi, stăteau încremeniţi pe ziduri% 'iermi cenuşii şi îndesaţi, cu doi peri în 16
coadă, intrau în crăpături şi pe su! plăcile de tencuială% .tăteam cîte o jumătate de oră în locurile acelea vuitoare şi înspăimîntător de singure% .criam ceva, cu o !ucăţică de cretă sau
de cărămidă, pe un zid al!ăstrui% *ă întorceam acasă seara, privind cum se conturează vreun !alcon minuscul, minuscul, negru ca smoala, smoala, pe un cer de flacără roşu-ntu-necată% roşu-ntu-necată% ra toată viaţa mea3 mea3 versuri scrise în caiete, versuri recitate pe străzi gal!ene şi prin ruine mucegăite% (opţile nu puteam dormi, mă ridicam din pat şi priveam luna, care arunca arunca valuri de lumină peste peste 9ucureştiul vechi, ca o mare de acoperişuri de gresie, străpunsă de flăcările gal!ene ale plopilor% plopilor% ra o durere a viscerelor viscerelor inutile, a cărnii găl!ejite, găl!ejite, a verii care nu se se mai termina% Durerea asta mă sufoca, era ca o dragoste mistuitoare dar fără o!iect, dragoste şi tînjire pentru nimeni% ulie a trecut ca o halucinaţie, ca un singur diapozitiv cu o piaţetă pustie şi un !loc dărăpănat% n august am plecat în ta!ără la 9udila cu mai mulţi colegi din clasă, şi în acest cuvînt, 9udila $ !udă, closet, closet, cloacă ne!unească ne!unească şi împuţită, împuţită, dar şi gigantic 9uddha 9uddha zîm!itor, zîm!itor, cu pleoapele co!orîte, înconjurat de un nim! de perle şi flacără vie $, e concentrat totul% (iciodată n-am înţeles cu adevărat ce s-a-ntîmplat atunci% +u fost imagini şi emoţii, dar în ce fel legate-ntre ele? +u fost alunecări ale rea1@ lităţii în vis şi-n halucinaţie% 'iaţa mea s-a-mpărţit de-atunci în perioade cu "ulu şi perioade fără "ulu% în primele, pri mele, !ruioane din viscerele acelea psihice îmi reveneau mereu, nelăsîndu-mă să respir, tul!urîn-du-mi faţa sclipitoare a conştiinţei% Ain minte şirul de sanatorii în care, în plicticoase după-amieze, după-amieze, stînd pe patul meu de metal al!, reluam fără-ncetare cele cîteva fapte din ta!ăra de la 9udila, meditînd la ele ca la un desen mistic, ine#trica!il%%% Privind pe fereastră pădurile-ntunecate, ninse, deformate de vinele de gheaţă lipite de geamuri%%% +scultînd distrat muzica de la difuzor%%% difuzor%%% .îcîit de ceilalţi inşi în pijamale şi halate stacojii, cemi aruncau cu casete de (ovotrBptin în păr sau mă chemau la un joc de cărţi%%% &i "ulu privindu-mă drept în ochi, pupilele dilatîndu-i-se şi contractîndu-se lent, pletele de liţă, răsucite fastuos, fluturînd uşor în curentul conacului imens, acolo, su! crucea !olţii, în miezul miezului ţestei mele%%% Perioadele cu "ulu puteau începe oricînd şi oriunde, pe stradă sau în pat cu o femeie, sau !ătînd la maşină% maşină% reu de spus spus ce le declanşa, oricum nu amintiri sau analogii directe cu cele-ntîmplate în ta!ără% *ai curînd imagini lipsite de sens3 dimineţi reci, după ploaie, în care merg către glo!ul ru!iniu al soarelui a!ia răsărit ce se re-flectă-n asfaltul ud dîndu-i o culoare roză 1E anumite clădiri masive şi gal!ene%%% şo-troane desenate diform pe trotuar%%% trotuar%%% /rmau fenomene fiziologice îngrozitoare $ şi, inevita!il internările% +tunci, +tunci, în perioadele cu "ulu, în diverse saloane de spital, am scris lucrurile mele cele mai !une, adică povestirile din Fetiţe şi giganţi, cu jocurile acelea magice şi ciudate, cozile moi, prinse cu !iluţe de plastic, palatele imense de cleştar cu mii de încăperi în centrul cărora aşteaptă olanda%%% /rmau perioade fără "ulu, de o frumoasă normalitate% Delia, cîinele, Peu-geot-ul, datoria de-a scrie cinci pagini pe zi în fiecare zi a vieţii mele%%% "istele Filometrice cu scrisori de trimis, telefoane de dat, invitaţii la simpozioane şi mese rotunde, termene finale pentru articole şi cărţi% 'acanţe 'acanţe în munţi, mers la dentist, cheltuieli%%% Drepturi de autor%%% autor%%% "e !ifam pe măsură ce reuşeam să le recolv%%% recolv%%% +poi, romanele% nvestigaţia mediilor% mediilor% Calcularea cronologiilor% cronologiilor% îm!inarea poveştilor% poveştilor% +rta com!inatorie a situaţiilor de viaţă% Personaje, fiecare cu psihologia lui%%% Doamne, chinul de a tre!ui să mai scrii o carte, măcar din cînd în cîndG (iciodată n-am urît mai mult pe cineva decît pe colonelul Dionisie >ădăuceanu, care mi-a făcut reputaţia şi mi-a adus !unăstarea% Heg de personaj dintr-un jeg de romanG 1I .per că niciodată n-o să-nchei trilogia, dar aşa zic în toate perioadele cu "ulu%%% &i iată-mă în cea mai acută dintre ele% Cînd toate trucurile vechi m-au lăsat în drum% +m !ăut pînă în pragul pancreatitei% pancreatitei% +m înghiţit atîtea fiole de (evras-thenine (evras-thenine încît pielea feţei îmi devenise gal!en-verzuie gal!en-verzuie ca veninul% +m stat două săptămîni la sanatoriul din 9uşteni şi am
ieşit de-acolo mai tul!urat şi mai săl!ătăcit ca-nainte% Criza s-a declanşat !rusc, ca de fiecare dată% *ă aflam în hencea, pe lîngă *uzeul *ilitar% *ă plim!am fără nici un gînd pe stradelele cu ar!ori desfoiaţi, pe un ger limpede, care îm!răcase fiecare crenguţă cu o pojghiţă de gheaţă% Priveam casele fărîmicioase, intram în piaţete cu statui diforme în mijloc, încercam să-mi dau seama ce sau pe cine reprezintă statuile, dar privirea mi-era înceţoşată de la scris%%% (u ştiu cum m-am trezit trezit în faţa clădirii gal!ene şi şi masive, cu zeci zeci de ferestre încadrate în chenare complicate de stuc, cu o mare poartă neagră la mijloc% Două cariatide, cu cornuri ale a!undenţei în mîini, îşi scorojeau în frig ipsosul roz, lustruit% +tunci am simţit junghiul acela în stomac, mi s-au muiat picioarele şi-am căzut, sau m-am lăsat în genunchi% *ai fusesem acoloG &tiam fiecare fereastră în scînteierea ei ne!uneascăG ntrasem cîndva pe poarta cea neagrăG *i-am simţit ţeasta e#plo15
dîndu-mi în ţăndări şi am luat-o la fugă strigînd, pînă ce totul s-a-ntunecat în jurul meu% + trecut mai mult de o lună de-a-tunci, şi răul n-a scăzut, frica e la fel de insuporta!ilă%%% Ce încerc aici e chiar ultimul lucru pe care-l mai pot face% *ă agăţ acum acu m ca de cel din urmă pai de gîndul că poate e posi!il să mă vindec prin scris% +dică să dezleg, atît cît mă ţin puterile, ghemul ăsta, î ncurcătura asta de intestine, mandala asta întreţesută în creierul meu% Dacă scrisul scris ul e, cum se spune, o terapie, dacă el poate vindeca, ar tre!ui s-o poată face acum% 'oi 'oi mînji pagină după pagină, voi folosi foile ca pe nişte tifoane ce se vor impregna nu cu cerneală, ci cu supuraţia rănii mele străvechi% Poate că, în cele din urmă, totul va trece în ele şi, pe măsură ce vor deveni mai purulente, mai colcăitoare, eu însumi mă voi goli de venin% întrerup deocamdată scrisul şi merg la masă% .per că după-amiază voi avea cre ierul mai puţin congestionat şi voi păstra mai multă distanţă faţă de fapte% 0iindcă am stat atunci o săptămînă la 9udila, prima mea ieşire din oraş, şi mi-e teri!il de greu să scriu nu un poem apocaliptic, ci o povestire cît de cît coerentă% înapoi în acvariul pustiu al vilei din Cumpătu, plin doar de aerul cameleonic ca meleonic $ acum e auriu, mai deschis sau mai în18
tunecat după cum norii um!resc staţiunea $ şi de ţiuituri care se rotesc printre mo!ile% Descui uşa camerei mele şi mă învăluie căldura so!ei lăsate aprinsă% "a fereastră !ate aceeaşi creangă de pin, cenuşie şi cumva plină de viaţă, încordată şi sigură s igură pe sine% Dar trag draperiile şi aprind veioza, căci viaţa n-are nimic de-a face cu artificiul paginilor din faţa mea, care tre!uie e#altat şi apărat% Cînd mergeam la circ, în copilărie, nu-mi plăceau nici animalele, nici clovnii, c lovnii, dar o anumită nuanţă fugară de mov-purpuriu, de ver-zui-fulgerător-al!astru-intens ver-zui-fulgerător-al!astru-intens de pe rochia plină de paiete a vreunei călăreţe sau trapeziste mă înne!unea, mă copleşea cu un deliciu sum!ru, o topire a oaselor în culoare% Colecţionam poleieli de ciocolată tot pentru nuanţele lor de nenumit, acele acele ape de verde şi roz care nu erau culori, ci emoţie pură, stări pure de spirit% /nde am văzut, într-o noapte de iarnă, pe viforniţă, o fereastră colorată în care s-a arătat o clipă un cap de fată, pudrat în o!raji, cu !uzele violent făcute şi cu ochi scîn-teietori? fată tunsă foarte scurt, care a rîs viforniţei şi, în a!urii încolăciţi, a închis din nou geamul% o amintire vagă şi totuşi e#trem de persistentă, persis tentă, căreia nu-i pot prinde deloc contururile% 0oarte devreme, într-o dimineaţă îngheţată, cu ciripit de vră!ii şi crengi aurii 14
de copac, ne-am adunat în curtea liceului, li ceului, su! un panou de !aschet, şi aşteptam auto!uzul care avea să ne ducă la 9udila% Colegii mei, pe care azi mi-i amintesc cu amuzament şi cu un pic de nostalgie, cum îmi aduc aminte toată epoca !izară a rocF-ului şi a hipsterilor, a magnetofonului şi a revoltaţilor fără motiv, motiv, pe atunci mă oripilau% îi simţeam ca pe o hidră ostilă sau o societate ocultă din care n-aveam să fac parte niciodată% împenia şi vulgaritatea lor mă revoltau, fără să-mi dau seama că era doar stilul vremii şi că, dincolo de puţoismele lor alintate, nu erau decît puştii eterni, amorfi şi răvăşiţi de diluviul hormonal, din care aveau să iasă pe !andă rulantă inginerii, economiştii şi şoferii de autocisterne, toţi serioşi şi responsa!ili, de mai tîrziu% Pe cînd din mine n-avea să iasă nimic, deşi mă imaginam produsul final şi a!solut al umanităţii% u eram omul spiritului, ei oamenii cărnii, eu cel care citea şi care avea să scrie te#tul ce va su!stitui lumea, ei cei care, fericiţi şi cretini, vieţuiau ca nişte plante% Ce mă chinuia chinuia cel mai tare era era că, deşi opoziţia opoziţia pe care-o hotărîsem hotărîsem între mine şi ei era
totală, violentă şi impermea!ilă, nu eram totuşi în stare să-i dispreţuiesc, şi zîm!etul de superioritate cu care-i înfruntam îmi ieşea mereu strîm!, căci nevoia de dragoste şi de căldură animală nu se lăsa inhi!ată, 20
îmi martiriza corpul şi-mi răscolea su!teranele minţii% &i în dimineaţa plecării în ta!ără stăteam la o parte şi-mi e#ersam grimasa dezgustată, ignorat complet de colegii care, în grupuri plictisite, aşteptau să vină maşinile, ironizîndu-se unii pe alţii pentru ţoalele de stradă, moderne şi !ătătoare la ochi, care le înlocuiseră veşnicele uniforme3 tangaleji cu ţinte şi fran juri, cămăşi ;cu păr păr pe piept=, fuste mini mini şi pantofi ;ortopedici= !utucănoşi% !utucănoşi% /nii dintre ei cîntau o!işnuitele cîntece porcoase care mi-au umplut adolescenţa ca un strat gros de jeg în urechi, pe care mi le amintesc şi acum ca pe nişte imnuri repulsive ale acelei lumi vulgarsclipitoare, inocent-ticăloase% +lţii +lţii doar pălăvrăgeau cu mîinile-n !uzunare, sau agăţaţi de !arele verzi ale panoului panoului de !aschet% !aschet% ra acolo .avin, .avin, cu figura lui de genialoid, genialoid, lungan şi şi salingerian, care o!ţinuse cel mai mare punctaj la un test de inteligenţă pe care ni-l dăduseră în la!oratorul de chimie, nişte cartonaşe care tre!uiau completate în succesiune logică, test la care eu ieşisem ultimul, căci mă mulţumisem să scriu pe marginea cartoanelor cîte un vers din za-ra, din poemul cu pescarii care se-ntorc cu stelele apelor în mîini% /n cretin foarte f oarte inteligent acest .avin% +cum purta un soi de pulovăr su!ţire, pe gît, care-i dădea un aer de scriitor, sau mai curînd de ecri:1 vain, mai ales cum îşi ţinea o mină în !uzunarul de la pantaloni şi cum discuta cu 0ii 70elicia, cu care am o poză romanţioasă pe undeva, prin vreun sertar8 despre, evident, .chopenhauer, .chopenhauer, spunîndu-i cum se zice pe nemţeşte la Lumea ca voinţă şi reprezentare. ar 0ii, figură de *ireille *at-hieu, părea chiar că ar pricepe ceva% *ichi se uita la ei fredonînd Goodbye, papa, don't cryfor me, cu figura ei de căprioară vicioasă, iar *ani# se uita, fireşte, la *ichi% Dacă *ani# arăta deja de parcă ar fi avut treizeci de ani $ l-am văzut de curînd, arată de cincizeci $ Papa, fot!alistul, ping-pongarul şi poetul, nu părea nici de cincisprezece% Jic poet, întrucît avea un un caiet de amintiri, cu poze decupate decupate din reviste, în care copia cîte o strofă din cei mai diferiţi diferiţ i autori alături de însăilări proprii% oţi îşi făcuseră asemenea ;oracole=, îm podo!ite şi pictate ca nişte măşti zulu, zulu, în care scriau cugetări cugetări sau catrene ori se străduiau să răspundă la între!ări fundamentale cu şa!loane rumegate de mii de creiere !ovine, pentru care dragostea era, !ineînţeles, ;un roman care se termină cu introducerea=, iar scopul vieţii ;să-ţi faci de cap, cu cap, pîn-la cap=%%% în paginile încărcate de poze cu actori sau reclame de automo!ile mai era loc şi pentru cîte o poezie, cine ştie de unde copiată şi trecută din caiet în caiet, şi puteai avea surpriza 22
să găseşti, între Fitsch-uri mizera!ile, fragmente fr agmente dintr-un sonet de >ilFe sau, în întregime, El e!dic"ado al lui (erval% .u! poza (adiei Comăneci%%% .prijinit de gărduleţul pistei de săritură în lungime, împreună cu +ngeru, şters şi rînjit, Papa cînta acum ;.us, muncitori şi-nainte
23
cîte unul seara, la orele de atelier, privind-o cum um!lă cu şuru!elniţa într-un adaptor de impedanţă 7pe care le re!utam cu zecile8, de parcă ar fi dat delicat deoparte petalele unui trandafir în căutarea stami-nelor% *ai la o parte, pe un gard de fier năpădit de vol!ură stătea îti, itina, cum i se zicea, cu mutra încreţită a junelui 'ol-taire% 9ăieţii s-au apucat să joace fot!al cu o cutie de pateu, fetele trăncăneau într-un colţ din care emana parfum, iar eu, trist şi tul!ure, ne!ăgat în seamă, recitam mai departe, în gînd3 ;&i plouă-n ora vag crepuscularăeveria în care, pe atunci, mă vedeam scriitorul total, hipergenial, demolatorul cosmosului pentru a-l înlocui cu o carte, era coloana verte!rală a vieţii mele% .ă fi putut scrie Cartea, mi-aş fi lăsat 24
jupuită pielea de pe mine, şi în pielea mea vie, cu capilare şi reţele nervoase şi glo-merule sudoripare, aş fi legat volumul atotcuprinzător% .eri întregi, pe cînd pereţii camerei mele din &tefan cel *are se înroşeau de amurg, mă ghemuiam su! cearşaful umed şi, în imaginaţie, răsfoiam iar paginile or!itoare% închipuiam ta!ele de corespondenţă care ar fi unit constelaţiile de pe !oltă cu florile de mină din adîncul pămîntului, organele corpului omenesc cu numele lu#uriante din +lmanahul de la otha, punînd istoria umanităţii în relaţie, pas cu pas şi moment cu moment, cu istoria !ieţilor mei şaptesprezece ani de viaţă% +veam să dezvălui ca!ale fantastice, regizate, în palate su!terane de marmură şi porfir, de prinţul acestei lumi, şi să descriu un +rmageddon desfăcut ca o garoafă, care ar fi atras în răz!oiul total piraţi şi cavaleri de *alta, răz!oinici 9ororo şi hitlerişti, îngeri şi e#traterestri% Poveştile de dragoste ar fi încolăcit !ătălia finală ca nişte ghirlande rococo, şi între ele s-ar fi aflat, contopin-du-le pe toate, oricît de diferite, într-un arhetip mistic, ca un filigran al întregii cărţi, $ea-mai frumoa!ă-pove!te-de-drago!te, misterul ultim şi infinit, în care Prinţesa-vul se contopea cu Prinţul-.permie în e#plozia unei nunţi dumnezeieşti% Detaliile îmi luau ore de fe!ră şi reverie% /neori o forţă enor25
mă mă ridica deodată din aşternut şi mă tîra, cu tot cu cearşafuri, peste masa de scris, undenşfăcam stiloul şi, înfăşurat în falduri ca de togă, încremeneam cu vîrful peniţei pe pagină% Purpuriul dungilor de pe pereţi devenea un cafeniu adînc şi peste 9ucureşti ieşea luna, tramvaiele treceau huruind şi scrîşnind pe &tefan cel *are, pe cînd eu încă mai priveam ca hipnotizat scînteia de aur din vîrful peniţei, între-!îndu-mă cu ce literă s-ar fi cuvenit începută Cartea şi neîndrăznind să trasez pe pagina întunecată nici una%%% 9ineînţeles că atunci nu i$am dat nici o atenţie lui "ulu, care avea să fie totuşi o a#ă a vieţii mele, aşa cum viermele cu antene şi picioruşe este a#a fluturelui% &i care 7acum îmi trece prin cap ideea asta !izară, cînd vizualizez faţa lui avînd ceva demonic, dar şi ceva inofensiv, un demon rizi!il, un +!!addon măscărici8 s-ar putea să fie de fapt o amintire-paravan pentru ceva şi mai adînc, şi mai îndepărtat, pentru o cameră şi mai secretă din sinea mea, mai apăsată de interdicţie% *ă gîndesc că prea uşor revăd faptele de la 9udila, -prea îmi sînt vîrîte în ochi de acest su!conştient pe care am învăţat să-l suspectez mereu de o nesfîrşită viclenie% +colo în adînc sînt tuneluri secrete între clădirile minţii mele, conducte şi mănunchiuri de ca!lurj colorate, canale cu apă fetidă, plină de dejec:I ţiile creierului% .înt camere de ascultare şi !ordeluri su!terane şi odăi în care n-a intrat nimeni% ar eu, singur în tot oraşul de la suprafaţă, sînt unicul stăpîn şi unicul
duşman% "ulu intrase pe poartă împreună cu insul cel mai dement pe care l-am cunoscut vreodată, 9azil, cu ochi capii, cu un rînjet umed, un tip smucit şi scandalagiu, a cărui întreagă viaţă nu era făcută din altceva decît din cîntece cu porcării, !ancuri ;fizice= pe seama infirmilor şi lăudăroşenie erotică% ntraseră la !raţ şi luaseră imediat două fete la un tango pasionat, cu o!raji lipiţi şi mîinile întinse înainte% 0etele se prăpădeau de rîs% ;.înt sărac, n-am nici căciulă, < +m o namilă de%%%= striga 9azil cu strîm!ături groteşti, iar ceilalţi, în cor, completau distihul, veseli şi je mLen fichişti% Pe tot drumul cu autocarul, în care mai erau şi elevi de la alte vreo două licee, tipii şi tipele nau făcut decît să cînte în gura mare, cît mai !ădărănesc, cîntece de acest fel, pe care eu nu avusesem prea des ocazia să le ascult% .tăteam pe o !anchetă de plastic lîngă .avin, care zîm!ea superior şi tolerant, şi lîngă Clara, singura pe a cărei faţă se vedea dezgustul% "ulu făcea pe solistul în grupul din spate% >ăcnea de parcă ar fi vrut să compenseze cumva statura lui minusculă şi mutra o!raznică 27
de ciocănitoare3 ;eri pe drum venea o !rişcă<&i su! !rişcă văd că mişcă%< fi osia de la !rişcă?= ar corul răspundea în delir3 ;(uu, că aia nu se mişcăG= ; fi vreun ham lăsat mai moale?= ;(uu, că aia era foarte tareG= ; fi vreun picior, !ă-tu-l-ar sfîntul?= ;(u, că aia n-atingea pă-mîntulG= în fine, "ulu, ridicat în picioare, conchidea înroşindu-se de efort3 ;0runză verde-a !o!ului <ra aia calului<&i calul, !ăiat deştept,<.e !ătea cu ea pe pieptG= .ă fi fost cu noi vreun autor de cărţi cu adolescenţi sfioşi şi idealişti, ar fi uitat şi de *acarenFo şi de tot şi s-ar fi aruncat din mers din auto!uzul !lestemat% /n ins cu pulovăr rupt la un umăr, cu o chitară veche, plină de a!ţi!ilduri, ţîpurea oşeneş-te, lovea corzile pînă le făcea să pară de cîteva ori mai late decît erau şi cînta, urmat de ceilalţi ca de un cor al sclavilor3 ;Co!orîi din tren în gară,<(u găsii o !udă goală%<)ai nu şi nu şi da<(u mă pot dez!răcina%%%= +cum, elevele de liceu mi se par nişte mîţe candide, dar pe atunci nici nu îndrăzneam să privesc vreuna în ochi% Cîteva aprinseseră deja ţigările şi strigau şi ele cît puteau, fără să ocolească nici cele mai şocante cuvinte% Ca să nu mai aud toate mizeriile alea, mă concentram doar asupra peisajului de pe fereastră% Cîmpia-ntinsă pînă la orizont, plată ca-n palmă, cu pădurici izolate din loc în loc, 28
cu plantaţii de grîu, floarea-soarelui, porum!, se usca su! soarele de august şi su! imensele ceruri !leu-spălăcite% Cîte-un ţăran cu femeia după el, minusculi, veneau pe o cărare% +lţii lucrau frînţi de şale, aproape atingînd pămîntul cu frunţile, pierduţi în mijlocul vreunei tarlale îndepărtate% receam uneori prin sate prăfoase, cu copii îm!răcaţi orăşeneşte pe la porţi, cu căsuţe răsărind dintre gutui şi corcoduşi, cu !odega în mijloc, plină de !eţivi%%% *agazinul sătesc, cu cîteva damigene în vitrină, şi !isericuţa cu acoperiş de ta!lă stăteau faţă-n faţă, încuiate amîndouă, despărţite de întinderi de pă-mînt !ătătorit% întîlneam cîteodată !ici-clişti cu !ăştile înfundate pînă la sprîncene şi care pedalau egal şi continuu% Cum ieşeam din localităţi, de-o parte şi de cealaltă se-ntindea iar cîmpia, cu dealuri al!ăstrui în depărtare, cu silozuri şi castele de apă din loc în loc% Depăşeam căruţe trase de cai murdari, pline cu !idoane şi sticle goale% Pe capră, ţiganul dormea su! pălărie, cu hăţurile atîrnîndu-i într-o mînă arsă de soare şi moale% în zona dealurilor satele se mai risipeau, apăreau livezile de meri, viile şi carierele de unde cărămidarii scoteau lutul, casele oamenilor erau de lemn, frumos vopsite în azuriu sau ocru, ori rămase pur şi simplu la culoarea scîndurilor vechi% Cîte :4 un cimitir îşi lucea crucile de piatră în soare, aruncat pe panta unui deal, invadat de vol!ură şi al!ine%%% (orii îşi proiectau um!rele pe colinele de o sută de nuanţe de verde%%% Dar să mă topesc cu totul în priveliştea săracă mi-era imposi!il, căci din cînd în cînd, în maşină, monotonia cîntecelor era întreruptă de cîte un ţipăt ascuţit3 ;ermină, !ă, draculuiG ermină cînd îţi spunG= După care fata, luatăn !raţe şi gîdilată de vreunul dintre ţipi, îşi ducea mîinile la urechi şi răcnea cît putea% Cîntecele reiz!ucneau însă imediat, cu şi mai mult elan3 ;9ei $ mori nu !ei $ mori%
Cico%
deau după vreun !olovan înverzit% Clopoţei violeţi se aplecau peste apa-ngheţată% 0a!rici de ci ment, şantiere cu !arăci pe roate, vopsite-n portocaliu, stive de !uşteni se-nşirau din loc în loc, urîţind peisajul% .taţiuni montane îşi risipeau ca!anele îm-!răcate-n trandafiri pe pante-nsorite, pe cînd pe munţii din jur !razii verzi-în-tunecaţi se-ndesau unul în altul ca muşchiul pe o piatră umedă şi um!rită% /n schit de maici%%% un luminiş pe marginea şoselei, cu o vacă greoaie păscînd, trasă de funie de o fetiţă de cel mult patru ani%%% autoturisme încinse depăşindu-ne pe asfaltul pătat de ulei ars%%% şi colegii mei urmîndu-şi repertoriul fără sfîrşit, cîntînd despre Carolina şi *iţa 9iciclista şi ţigănci cu părul !ălai şi sîni ca de piatră%%% &i altele, şi altele, şi alte !ancuri, şi alte cîntece, pînă ce auto!uzul a oprit în curtea largă a ta!erei de la 9udila% +m co!orît, ne-am întins ca să ne dezmorţim după orele de mers şi am privit în jurul nostru% Jiua era mai departe însorită şi mirosea a !rad, a răşină scursă pe coaja !razilor şi al!ită în crăpăturile ei% +colo era conacul% +m fost fericit şi fermecat cînd l-am văzut, căci nu era decît una dintre clădirile mele din 9ucureşti, nu se ştie cum ajunsă aici, dovadă că singurătatea mă urmărea mai departe% Poate că noaptea trecută căsoiul roz, simetric şi 61
împopoţonat cu statui şi cupole, cu o mare scară du!lă în faţă, dar atît de vechi şi de putred încît tre!uie să fi fost uşor ca un gaz halucinogen, se desprinsese din fundaţiile lui de prin întortocherile 9ucureştiului, se ridicase, măreţ ca un fa!ulos dirija!il de hîrtie, plutise peste păduri întunecate şi rîuri lucioase, cu ţevile şi conductele de canalizare şi ca!lurile electrice flururîn-du-i în jos, asemenea filamentelor unei meduze, şi în cele din urmă se aşezase în mijlocul parcului devastat, unde îşi sticlea acum ferestrele gal!ene ca flacăra de sodiu% Piaţeta care tre!uie să se fi aflat în faţa clădirii o urmase şi ea, dar se metamorfozase aici într-un heleşteu oval, cu o statuie de aramă înnegrită în mijloc şi cu 7aveam să-i privesc în fiecare seară8 peşti mari şi grei, de culoarea verzuie a mocirlei de pe fundul apei% Conacul plin de gorgone şi atlaşi de ipsos era însă, aşa cum mă şi aşteptam, doar faţadă, !utaforie, înăuntru, cînd am fost cazaţi, am găsit dormitoare !anale de internat, cu cîte zece paturi, totul împărţit ;judicios= şi funcţionăresc% 0etele la parter, !ăieţii la etaj, iar puştii, fiindcă mai erau acolo şi nişte copii de şcoală generală, la etajul doi% /rmase masa de prînz şi apoi rătăciri prin îm prejurimi, fot!al, grupuri adunate în jurul vreunei chitări% Chiar din seara aceea am rămas singur în dormitor, cu o carte în 32
mînă, încercînd să mă acomodez cu !ecul chior din tavan% De undeva, din altă încăpere, am auzit, pe cînd zăceam în pat cu ochii pe şirurile de litere, dar ameţit şi neatent, e#plozia !ruscă a muzicii% .e dăduse drumul la discotecă% Ceilalţi ţipi cu care împărţeam dormitorul se aranjaseră pentru asta% Pe atunci !lugii erau încă o raritate, dar se purtau deja raiaţii foarte evazaţi, precum şi nişte ciudaţi nădragi ;din prelată=, atît de ţepeni că, dacă-i puneai, stăteau în picioare% Cămăşile ;de coM-!oB=, cadrilate, erau cele mai elegante% *ă între!aseră dacă nu merg şi eu, dar nu-şi !ătuseră prea mult capul cu mine% &i în liceu era discotecă în fiecare sîm!ătă, dar eu nu făceam decît să trec prin mijlocul celor care dansau în holul liceului, pentru că sîm!ăta aveam cenaclu într-una dintre săli% 7Aineam cenaclul la lumina aproape conspirativă a unei veioze, care ne făcea figuri de cadavre galvanizate, şapte-opt găl!ejiţi citind poezii pe fondul muzicii rocF şi al tropăitului o!sedant de dincolo de uşă% eşeam din nou prin mijlocul dansatorilor, fără să ne putem înă!uşi un sentiment de umilinţă şi culpa !ilitate%8 n prima seară la 9udila am citit cîteva zeci de pagini din etamorfoza lui NafFa, !ruiat permanent de .uzB Kuatro, cu al ei (tic&! and !tone! can brea& my bone!%)ut t"ey can't brea& my roc&'n roii. 33
9ăieţii mai intrau din cînd în cînd, încinşi, să se odihnească şi se cruceau văzînd că eram deja în pijama% Puseseră !ani şi îşi luaseră nişte coniac, pe care-l făceau acum poştă vor!ind despre gagici, care e mai mişto, ce ţîţoance are *ălina, ce curişor are *ariana, ce !ună e aia mică şi rînjită%%% ;*ică, mică, daL ridică%%%= ;&i !roasca e mică, daL cască gura mare%%%= Deja un lungan de la "azăr devenise idolul tuturor gagicilor% +i noştri îl înjurau admirativ3 ;9ă, l-ai văzut, al dracului, ce le strînge la dans, şi cu mîinile mereu gata să le !age-n sutien%%%= ;"eşină tipele cînd le ia la dans%%%= ;Da, daLăştia lungi nu prea fac trea!ă la o adică% Cică la suedezi, un număr pe săptămînă şi atît, restul cu degetul, cu%%%= &i de aici se lansa cîte unul într-o poveste cu o suedeză sau o daneză pe care, chipurile, o fripsese anul trecut la mare% *ai trăgeau din coniac, îmi mai aruncau şi mie cîte o privire3 ;9ravo, uite un !ăiat cuminte, nu ca voi, der!edeilor, la gagici toată ziua...* &i apoi se duceau iar la dans% *ai rău era cînd intra 9azil, ca pe o scenă de ca!aret, cu o figură de !eţiv, cîntînd +"at'! a nice &id li&e you% oing in a place li&e t"i! şi răcnind apoi cînd dădea cu ochii de mine3 ;'ictoraş, scoate mîna de su! pătură, 'ictoraşG Crezi că nu te-am văzut? *ai du-te şi la gagici, 'ictoraş tatăG= .au "ulu, mereu ca tur!at, 6@ fără să vadă nici în dreapta, nici în stînga, cu o ţigară în !ot, căutînd ceva prin noptieră şi ieşind apoi în fugă% dată sau de două ori a !ăgat capul şi cîte o fată3 ;Paa-aardonG= n !o#e o voce caldă cînta ceva despre t"e !ummer of nineteen !ity nine. Ce amestec ciudat de dispreţ şi adulaţie aveam pentru cei care, su!limi-im!ecili, îşi legănau fetele în întunericul plin de lumini colorate al sălii de discotecăG +ş fi vrut atît de mult să fiu şi eu acolo, cu o fată lăsîndu-şi capul cu păr parfumat pe umărul meu, să ne şoptim fleacuri în timp ce ne legănam îm!răţişaţi, să-i sărut lo!ul urechii cu cercel scînteietor, să-i simt cu palmele pielea caldă a mijlocului, catifelată de stratul moale de dedesu!t%%% *ă complăceam în cea mai ieftină melodramă pînă cînd, deodată, îmi luam seama, şi su! ţeasta mea începea din nou delirul3 eu nu aveam dreptul să mă irosesc în rituri se#uale, pentru că tre!uia să ajung scriitor, tre!uia să-mi trăiesc intens nefericirea, mă aştepta mansarda cu un scaun, o masă şi un pat şi cu o sută cincizeci de cărţi de citit pe an% Pînă la treizeci de ani tre!uia să ajung ori totul, ori nimic% Preţul era, ştiam şi ruminam ore-n şir ideea asta, monstruozitatea% ram "everFuhn, eram strigoiul lui "ovecraft, eram >odericF /sher, cel care-şi înmormîntase sora într-o odaie întunecată, su! scară 7şi sora mea 35
îşi aruncase păpuşa de cîrpă-ntr-un colţ şi !ătea acum cu pumnişorii în lemnul putred şi stacojiu al uşii8%%% Ain minte că, atunci cînd încă o fată a !ăgat capul pe uşă, am recitat în gura mare, ca un actor ca!otin, cu un zîm!et ;amarLL şi privind-o în ochi3 ;*i-am stăpînit pornirea idolatră
privi ochii fermi% *erg încet cu povestirea, pentru că rana e profundă şi durerea săgetează pînă şi din cele mai !anale amănunte, în jocul ăsta căruia nu-i ştii regulile şi în care nu ştii să desparţi esenţialul de !analitate% *ă gîndesc la ce am de făcut a doua zi, mă-ntre! dacă voi putea ajunge să văd măcar !ucăţica pe care urmează s-o scriu dimineaţa 7căci este cel mai ceţos lucru de care m-am apucat vreodată8% +prind lumina şi notez toate astea trîntit în pat, cu o o!oseală ciudată în tot corpul% Dumnezeule, dar ce se întîmplă? .înt iar la masa de scris% *i-e imposi!il să-mi stăpînesc panica, !ătăile inimii%%% Pe !raţe am pielea înfiorată% .criu tremurat, zgîrii 37
de fapt pagina, dar tre!uie să scriu, fiindcă fulgerările dureroase de amintiri pe care le-am avut toată ziua, prea rapid stinse ca să pot prinde ceva din ele în afara emoţiei pure, s-au desfăcut deodată su! ţeasta mea, cînd a!ia aţipisem, într-o ră!ufnire insuporta!ilă% >eacţia minţii şi a viscerelor mele a fost atroce% (u ştiu ce vor să însemne acele imagini, dar ele m-au sleit cu totul, şi cu atît mai puţin o să reuşesc să le descriu aici în indescripti!ilul lor% +m văzut de fapt nu imagini, ci o emoţie mare, sau o mare lumină, aşa cum, oricîte chipuri himerice vezi în focul de vreascuri, priveşti de fapt numai flacăra% ra ca un film vechi, pîlpîitor, derulat de un aparat de proiecţie antediluvian% "umina difuză, gal!enă-sepia, era stră!ătută rapid, vertical, de dungi tremurate, stropi şi zigzaguri sclipitoare% +m văzut interiorul unei camere în care personaje ectoplasmatice a!ia se desluşeau între mo!ile% .e mişcau lent în cîmpul camerei fi#e, ca nişte peşti al!urii într-un iaz, într-o pantomimă ciudată, de neînţeles, cum ai vedea o scenă pe o fereastră străină% 0etiţa care stătea jos pe covor, aliniindu-şi păpuşile pe marginea patului, tre!uie să fi fost sora mea, puţin înainte să moară3 o recunoşteam din fotografia 7în tonuri de sepia şi ea8 pe care-o păstra mama în vechea ei geantă stacojie cu acte şi mărunţişuri% desco6O perisem întmplător, între legitimaţii, siguranţe şi !onuri, în adolescenţă, pe cînd uitasem $ sau îmi aduceam vag aminte $ că avusesem o surioară% (iciodată, deşi am hărţuit-o cu între!ările, mama n-a vrut să-mi spună cînd se născuse, unde era înmormîntată%%% .e contrazicea, se încurca în e#plicaţii şi pînă la urmă se închidea într-o tăcere încăpăţînată% +cum sora mea vor!ea neîncetat, codiţele îi scînteiau pe cînd întorcea capul vioi în toate părţile, dar în loc de orice alt zgomot nu se auzea decît păcănitul stins al proiectorului% Camera îmi era cunoscută3 mă reîntorsesem în odaia copilăriei mele% Pe jos, !ucăţi din-tr-un joc de construit3 mici cilindri, coloane, prisme, conuri% Printre ele, !ucle de film al!-negru, developat, împrăştiate peste tot% ar într-un colţ mai e cineva, aproape estompat de focul palid al oglinzii de la toaletă% (umai cînd se mişcă devine vizi!il, şi atunci doar prin luciri şi accente3 te#tura aspră a părului, un ochi cu o privire perversă, un o!raz adipos%%% 9ăiatul străin se ridică, vine spre mine, mă ia după umăr şi-mi şopteşte ceva la ureche% *ă smulg ţipînd fără zgomot, în timp ce sora mea, ridicată şi ea în picioare, priveşte totul neliniştită, cu mîinile pe lîngă corp şi guriţa întredeschisă% es în fugă pe uşă, pe cînd celălalt întinde mîinile după mine im64 plorator, pîlpîind o dată cu filmul şters şi zgîriat% &i cînd filmul 7sau retinele mele, sau meningele ce-mi înveleşte creierul8 s-a rupt, lăsîndu-mi în coşul pieptului o tristeţe sfîşietoare, !ăiatul cel necunoscut a rămas totuşi pe fundalul gol, incendiat, al ecranului şi timp de cîteva clipe a tre!uit să suport, să privesc drept în faţă, pe chipul lui, rînjetul zălud, umed, incon-funda!il al lui "ulu% 0oaia e umedă de la transpiraţia minii mele% (u mai pot% Dar am venit la Cum-pătu hotărît să termin odată% .ă rezist oricărei priviri% .ă ies din !ătălia asta psihică vindecat, ori să nu mai ies niciodată% *ă culc la loc în cîteva minute% Doamne, de-aş putea să rezistG 'oi rezista, căci spaţiul ăsta montan, deşi pustiu, pare să aglomereze evenimente, să le estompeze pe unele prin altele, să şteargă limitele 7atît de precare8 dintre lumea minţii noastre şi cea a minţii mai vaste care ne cuprinde pe toţi% +!ia stinsesem din nou lumina azi-noapte, cînd, levitînd într-o reverie hipnagogică, am auzit nişte zgomote% 'eneau de jos, de su! podea, dintr-o cameră de la su!solul vilei% +colo, pe un pat, doi amanţi se încolăceau, se pătrundeau, se muşcau% îi vedeam limpede în imaginaţie, ascultînd 40
gemetele ample ale femeii, mereu reluate, la un din ce în ce mai înalt prag al plăcerii si e#asperării, şi
mormăitul jos al celui care poseda% 'or!e răstite, rugăminţi şi comenzi se întretăiau cu lovituri înfundate% +proape că vedeam scena3 se întîm-pla într-o lumină roşiatică, într-un pat cu cearşaful !oţit tot şi împins, în semicerc, spre tă!lie% 0emeia, al cărei păr !run-trans-parent îi ajunge pînă la muşchii reliefaţi ai mijlocului, stă în genunchi, cu !ustul ridicat, ţinută de !ăr!atul din spatele ei cu o mînă pe sînul drept, iar cu cealaltă petrecută peste pîntec şi ajungînd cu vîrful degetelor pe şoldul din partea opusă% l, cu pielea mai roşcată decît ea, o iz!eşte cu toată puterea% a ţine capul pe spate, astfel că pielea gîtului este întinsă la ma#imum, are muşchii o!rajilor contractaţi şi vîrful lim!ii i se plim!ă rapid între dinţii dezgoliţi% 9ăr!atul iese din ea, o întoarce şi-o trînteşte pe spate% pătrunde iar% trage cu ură de păr% loveşte peste o!raz% a îl muşcă de !ăr!ie cu aceeaşi ură, după care el îşi înteţeşte mişcările, lovind-o tot mai violent între genunchii pliaţi% plezneşte pe neaşteptate peste fese şi pulpe% ese iar din ea, o apucă de un !raţ şi o ridică în picioare, în pat% pătrunde iar, prin spate, strîngîndu-i sînii în palme, mîngîindu-i şoldurile şi fesele% a îşi duce o mînă între picioare, simţind contopirea @1 se#elor deasupra degetelor ei% .tăteam cu ochii deschişi în întuneric şi-mi imaginam, încercam să nu respir şi să-mi înă!uş !ătăile sîngelui în tîmple, ca să nu pierd nimic din ce se întîmpla la cîţiva metri su! podeaua mea, între cele două corpuri goale, pe cearşaful încreţit şi jilav% Părea că întreaga su!stanţă din univers se reducea la !eznă a!solută, avînd în centru un singur cu! luminos, în care două corpuri se contopeau, iar de jur-împrejur, ocupînd tot întunericul, o conştiinţă care ascultă, care priveşte% otul era nu dedesu!t, în su!solul vilei, ci în centrul minţii mele, şi poate că acolo fusese dintotdeauna% &i, pe cînd gemetele femeii au încetat, după un clima# răguşit, iar cei doi, umezi şi e#tenuaţi, s-au trîntit pe spate, cu !raţul peste ochii închişi, am putut să privesc mai detaşat, în închipuire, camera aceea şi am zărit într-un colţ lucrul pe care mă aşteptam să-l găsesc acolo3 o păpuşă urîtă de cîrpă, cu trăsăturile feţei desenate cu pi#ul, zăcînd cu ochii or!i în tavan% +m adormit şi am visat că eu şi sora mea găsiserăm într-un sertar nişte filme vechi, cu imagini în negativ, şi ea le lungise ca pe nişte !astoane lucioase, de vreo jumătate de metru, le pusese în degetele unei mîini şi, cu aceste gheare semitrans-parente, spiralate, mă ameninţa, zgîriin-du-mi uşor faţa% +m fugit, umplut !rusc 42
pe dinăuntru de o teroare uscată, deschis uşa camerei atît de !ine cunoscute, dar în locul micului hol am dat de un culoar cu pereţii coşcoviţi, plini de apă, care avea în capăt treptele unei scări de lemn, în spirală, e#trem de îngustă% +m stră!ătut în goană culoarul, cu ea după mine, am sărit pe treptele s cării şi, după gîfîituri şi opinteli, am ajuns în vîrf, unde era un palier de vreun metru pătrat, cu o singură uşă stacojie, cu gemuleţ% Cum auzeam tropăituri pe trepte în urma mea, aproape că am smuls uşa, luîndumi avînt să mă reped înainte pe vreun alt culoar% Dar nu era decît o minusculă, mizeră ca!ină de closet, cu pereţii murdari de urme de degete şi mirosind a urină învechită% >esemnat, am pus zăvorul şi m-am aşezat pe scaun, pe cînd uşa era zgîlţîită de lovituri de pumn% vărul zăvorului aluneca tot mai mult, su! ochii mei îngroziţi%%% 7oate astea le-am scris dimineaţa, după ce m-am îm!răcat şi am făcut ordine în cameră, pentru că nu suport să scriu într-o odaie în care cărţile nu sînt una peste alta, aliniate la muchie, !orcanul de nes la locul lui pe tavă, cu cuţitul şi linguriţa, patul făcut şi pantofii aşezaţi la linia covorului% +m de gînd să ies, ca să iau aer şi să-mi scutur niţică zăpadă în păr, într-un scurt urcuş prin pădure% Jăpada tre!uie să fie acum cristalină şi să 43
picure apa din ea, pentru că e un soare or!itor afară%%%8 într-adevăr a fost minunat% (evroza mea adîncă, durerile hemicraniene pe care le am de cînd mă ştiu, neputinţa de a mă concentra, toate cedează, măcar pentru o vreme, în mijlocul pădurilor, pe care le-am iu!it atît de mult întotdeauna% *ai primesc cîteodată refle#e trecătoare, ca lumina unui pahar de cristal pe perete, din vremea cînd, în copilărie, am petrecut cîţiva ani într-un sanatoriu construit în pădure% D>-ul îmi ieşea în acea vreme pe mînă atît de mare şi de inflamat, încît la şcoală colegii mă luaseră la ochi şi mă iz!eau peste !raţul dureros fără milă% Pînă la urmă am fost trimis la 'oila, unde m-au îndopat cu hidrazidă şi cortizon, dar din acea vreme nu mi-au rămas în amintire nici chiuvetele mizere de faianţă, nici infirmeriil e supraîncălzite, unde noapte de noapte eram trezit ca să mi se facă injecţii cu penicilină, nici
ori!ilele duminici cu şniţele greţoase la masa ;festivă=, ci încîl-ceala nemărginită a pădurilor% Cu ochiurile lor de lumină, cu izvoarele ce le stră!ăteau în toate părţile, cu musculiţele sticlind în aerul verde, cu !uturugile mişunînd de vacile-domnului, cu iepurii şi dihorii morţi pe poteci% >ăzleţindu-mă de ceilalţi copii, mă afundam în adîncul pădurii pînă nu 44
mai auzeam, în tăcerea vie şi răcoroasă, decît, din timp în timp, zgomote liniştitoare3 tr iluri de păsări, !îzîitul !ondarilor ce intrau în cupele clopoţeilor azurii ca să iasă prăfuiţi de polen, fîşîitul frunzelor moi şi pufoase pe cîte un lăstar%%% Deveneam atunci altul, mă aşezam pe pămîntul !ălţat de lumini arzătoare simţind cum mă umple un fel de ne!unie fericită, ca şi cînd cerul intens al!astru pîlpîind printre crengi, pînzele de păianjen umflate de vînt între trunchiuri şi mai ales mirosurile, de sevă şi coajă, de răşină şi ţărînă, ar fi fost un halucinogen tare, injectat intravenos%%% +ceeaşi e#altare năucă am simţit-o şi azi, pe traseul meu printre molizi, în susul culmii Cumpătului% Cînd m-am întors, ud de zăpadă şi încălzit, uitasem de tot plictisul, de mediocritatea fără ieşire a vieţii mele !ucu-reştene% De lumea literară, de contractele cu ..-ul, de mutrele Deliei, de panica la gîndul că tre!uie să mai scriu din cînd în cînd cîte o carte%%% Pe acest Jau!er!erg, în vila pierdută-n pustietate ca un craniu al!it de ploi şi zăpezi, înfăşurat în liniştea pădurilor, încetează lumea cu adevărurile ei ramificate într-o reţea orizontală şi iluzorie% .ingur în odaia încinsă, poţi co!orî în fine în lumea ta, în adevărul tău, în tot ce e#istă adînc şi enigmatic în tine, dacă eşti în stare să-ntîmpini cu acelaşi 45
curaj a!jecţia şi su!limul, dezastrul şi mîntuirea, arhanghelul şi estropiatul%%% în prima noapte din ta!ără n-am putut să dorm nici un moment, pentru că, la spartul discotecii, !ăieţii şi tipele lor s-au adunat pe un pat de lîngă mine, în jurul unui casetofon .onB dat la ma#imum% rau cei din liceul meu, dar aduseseră cu ei şi o pereche nouă% l era lunganul care căuta să !age mîna în sînul fetelor cu care dansa, un individ ras în cap, cu o figură de neonazist, iar ea $ o ţipă foarte înaltă, înţolită ;trăznet=, cu pulpele lungi în ciorapi vernil, translucizi% Părul negru-unsuros îl avea împletit cu mărgele, iar faţa fardată puternic avea ceva din cruzimea cinică a reginei cu mantie neagră din filmele lui DisneB% 0etele noastre erau nişte novice într-ale vulgarităţii faţă de ea% i trata pe !ăieţi ca pe nişte puţoi care ;nici nu ştiu cum arată obectu' ăla*. 0ireşte, au ajuns iarăşi la cîntecele pe care le lălăiau cu un mereu reînnoit entuziasm% Coniacul trecea de la unul la altul, toţi făceau pe ne!unii, se prefăceau că s-au îm!ătat, răcneau şi hohoteau cînd se spuneau !ancuri% 0etele noastre, dintre care 0ii era permanent ţinută după gît de "ulu iar *ichi stătea lipită de *ani#, evitau cu grijă să intre în clinciurile vor!elor în doi peri, dar chicoteau şi ele, @I scuturînd din umerii înguşti% Pe atunci se purta un fard de pleoape cu o pul!ere aurie în el, şi ele toate păreau astfel mai frumoase, aveau ceva feeric, care contrasta ciudat cu o!scenitatea discuţiilor şi a cîntecelor% Ciuca !ancurilor era un puşti mai sărac cu duhul, cu nişte !uzişoare indecente ca un popou% îl chema *ăgălie, dar toţi îi ziceau numai ămălie şi-şi !ăteau joc de el în toate felurile% +cum era iar luat la mijloc% ;a să vedem un !ăiat frumos, să-mi rezolve mie o pro!lemă%%%= spunea nazistul, care din cînd în cînd se ridica de pe pat şi dansa din !uric, mişcîndu-şi fesele ca o muiere% ;)ai, cine se oferă?= ;ămălieG= strigau toţi% ;0ii atent, ămălieG /ite, îţi desenez aici o casă cu trei camere care dau din una-n alta% +şa, !ăiatuLG în camera din fund stă o gagică mişto, goală, pe pat, şi te aşteaptă cu fofoloanca-n sus% i, ce zici, ămălie? Ai-ar place, nu? DaL partea nasoală e că în camera de la mijloc doarme mă-sa, iar în asta din faţă mai doarme şi !unică-sa, şi amîndouă o păzesc ca pe ochii din cap% i, cum ajungi tu să-i faci chestia aia ruşinoasă?= oţi se hol!au la desenul strîm!, iar ămălie se concentra ca şi cînd ar fi fost scos la lecţie% ;(u ştii? e dai !ătut? )ai să-ţi spun eu% /ite, rup fiecare cameră şi-o împăturesc% +m aici trei !ileţele% a-le-n pumn şi amestecă-le !ine% +şa, aşa, măi 47
ămălie, vezi că ştiiG *ai repedeG +şa, asta-i mai sănătoasă, ămălie, aşa, tăticule, freac-o !ineG= +!ia după vreun minut de agitat !ileţelele în pumn se prindea şi ămălie despre ce era vor!a şi făcea o mutră atît de !uimacă, încît toţi se tăvăleau pe jos de rîs% (ici nu mai putea fi vor!a de etamorfoza
mea, eram !ucuros că măcar nu se leagă şi de mine% .tăteam înfăşurat în pătură şi simţeam permanent acel nod în gît al celui rămas în afara jocului, al celui stingher şi stingheritor% Pînă la urmă fetele au plecat, colegii mei au mai vor!it un timp, dez!răcîndu-se şi culcuşindu-se în paturi, apoi au stins lumina% Dar nici nu mi-a trecut prin minte să adorm, căci ştiam prea !ine ce urmează% După vreun sfert de oră de linişte, o linişte groasă s-o tai cu cuţitul după vacarmul de pînă atunci, s-a aprins o lanternă% rau, evident, "ulu şi 9azil, care au început o!işnuitele !ancuri tîmpite% /nuia i-au uns lentilele ochelarilor cu cremă de ghete% +ltuia i-au pus !ocancii la nas, cu toţi ciorapii murdari pe care i-au putut aduna% urnau apoi un firicel de apă dintr-un pahar în altul, şoptind persuasiv şi dulce la urechea cîte unui adormit3 ;Pişşşe-te că pleacă trenul%%% pişşşş, pişşşş%%%= *ult mai eficientă era comanda3 ;.altă capul, să-ţi iau pernaG=, la care aproape toţi reacţionau automat, aşa că "ulu îşi făcuse un @O morman de perne în pat% Pufneau în rîs pe înfundate cînd îl mîngîiau pe cîte unul, soptindu-i la ureche vor!e porcoase, cu glas su!ţire, ca din partea unei gagici%%% Doar cînd al!astrul întunecat de pe fereastră a început uşor să se decoloreze s-au potolit şi ei şi am putut să dorm un pic% ot m-am trezit însă mînjit pe piept cu o pastă roz de dinţi, greţoasă, care-mi năclăise şi pijamaua% Cocoţat în vîrful patului, Cici $ cum îi zicea toată lumea lui 9uzdugan $ se despuia de pijama cu gesturi de striptease, mîngîindu-şi umerii şi fandosindu-se% nstructorul ne-a dat pe toţi afară, la înviorare, în aerul gal!en-strălucitor, îngheţat, şi ne-a luat la alergături% Ceva din spec-tralitatea conacului se pierdea dimineaţa, în schim! locurile cîştigau î ntr-un pitoresc desuet% edera se urca pe construcţia coşcovită pînă aproape de cornişă, gorgonele păreau ceva mai !inevoitoare, marea scară cu două !raţe se desena limpede, cu urnele ei de ciment la capete încrustate cu licheni% Cupola de deasupra clădirii părea un pîn-tec în care, ghemuit, ar fi aşteptat un copil mare de piatră% Copacii din curte, pini încolăciţi, !razi groşi şi plini de muşchi, plopi pe lîngă gardul cu împletituri !aroce, colorau cerul într-un verde transparent, cu zone mai întunecate şi mari ochiuri azurii% ot timpul fluierau în parcul dezor@4
donat păsări nevăzute, prinzînd liniştea în linii fine, ca o reţea de puzzle% 9azinul era plin cu o apă putredă, în care pluteau coji de copac şi alge cu !ul!uci !ăloşi% +m privit mai !ine statuia cafenie din mijloc şi mi-am dat deodată seama că este ceva neo!işnuit în înfăţişarea ei% "a început părea o nimfă de !ronz ca oricare alta, reprezentantă modestă a poporului de statui care parazitează fîntînile municipale şi îşi acoperă pudic cu mînuţa, în !oschetele de forsithia, dîm!ul lustruit dintre coapse% +celaşi gest îl făcea, în mijlocul iazului, şi statuia din parcul conacului% (umai că pe faţa ei, uşor plecată pe-un umăr, astfel că unul dintre o!raji era pe jumătate acoperit de um!ra părului sucit în !ucle, cîteva şuviţe ajungînd pe sînii micuţi, nu se vedea e#presia tipică, de pudoare uşor complice şi oarecum încurajatoare, de ruşine şi plăcere feciorelnică, nimic din împurpurarea care cheamă şi atrage în jocul !ucolic al dragostei% 0aţa nimfei e#prima teroare şi repulsie, ca şi cînd ar fi privit un vierme, o năpîrcă, un păianjen dezgustător% chii goi nu priveau însă nimic din mlaştina mirosind a fermentaţie şi sulf din !azinul oval% roaza şi scîr!a se năşteau, evident, din coridoarele întortocheate ale amintirii% îmi imaginam delicata nimfă zăcînd în tihnă, cu un şold scos în afară, într-un crîng unde 50
şipoteşte o apă întunecată% .e lasă răpită de jocul or!itor al soarelui care, printre crengi, atinge uneori faţa apei şi o aprinde scurt, trecător% .mulge un fir de măcriş şi-i ronţăie vîrful, cînd !rusc, de parcă ar fi muşcat din !uruiana otrăvitoare a amintirii, sare-n picioare, fulgerată în adîncul inimii% .clipirea a fost prea scurtă pentru ca nimfa să ştie ce a văzut, ce faptă ori!ilă a copleşit-o% -a rămas numai greaţa, ura, oroarea, care i-au apucat o!rajii între degetele uscate şi i-au schimonosit în acea e#presie de neuitat% *-am plim!at toată dimineaţa prin parcul din ce în ce mai aprins de soare, pe cînd colegii mei jucau fot!al sau volei% "iniştea plină de triluri, ca de !ucle suple, de !olţi trase cu florarul în aer, mă încînta, mă adîncea în mine însumi% Priveam de foarte aproape coaja !razilor, cu cîte o semilună de iască, adunam de jos vreo frunză uscată şi-i contemplam rugina şi fărîmiţarea, ridicam cîte o piatră lată şi descopeream o forfotă de furnici care-şi cărau ouăle găl!ui spre
interiorul umed al pămîntului% ram aşa de fericit în singurătateG De departe, de pe terenurile de sport, se auzeau din cînd în cînd strigătele galeriilor% 'ocea spartă a lui "ulu, solist ca de o!icei, urmată de corul celorlalţi, venea mult estompată prin filtrul vegetaţiei3 ;/n salut din vechea roie3 +hoeG &i-nc-o dată, E1
că e voie3 +hoeG= ;/n salut din Cantemir3 )ai sictirG= Cînd se dădeau goluri iz!ucneau cu toţii, chiotele fetelor acopereau atunci şi trilurile, şi foşnetul copacilor% Ce le puteam opune? 'ersurile mele nenorocite? 9luza mea de supraelastic? chii mei care nu puteau fi#a nici un o!iect, pentru că nici un o!iect de pe lume nu-i interesa? *urmuram atunci cu îndărătnicie, ca pe un panaceu, versurile mele iu!ite3 ;&i plouă-n ora vag crepusculară
să scot din cochilia lui uscată, lipită pe-o frunză, fragilă ca hîrtia, melcul care se străvedea înăuntru ca o încîlceală de firişoare verzui şi negre%%% pipăiam sporii aspri de pe dosul frunzelor de ferigă%%% *ă ghemuiam acolo, în cel mai umed, cel mai secret ascunziş al grădinii, şi rămî-neam aşa, privind li!elulele şi păianjenii, pînă cînd cerul se colora de seară%%% ar a doua zi, după ce coşmarul discotecii şi al o!scenităţilor de noapte s-a repetat, am descoperit, într-o vale plină de flori, paradi!ul. &i, ca întotdeauna, paradisul mi s-a părut o rătăcire la fel de teri!ilă ca şi infernul% (iciodată nu le opusesem unul altuia, dimpotrivă, ştiusem mereu că infernul şi paradisul erau aliate şi luptau împreună pentru distrugerea fiinţei, ţara torturii şi ţara plăcerii fiind învecinate în= regiunile de jos ale minţii, asemenea zonei întunecate, ano-genitale, de su! la!irintul intestinal% Pentru un înger, pră!uşirea în paradis este la fel de tristă ca şi căde-rea-n infern, căci plăcerea e#tremă arde şi pustieşte ca flacăra de pucioasă% 9udila, cloaca infectă, alături de !aroca şi-nmi-resmata vale de flori, descriau pentru mine geografia sum!ră a adolescenţei% &i nu mă-ndoiam nici o clipă că filamente nervoase, tuneluri secrete şi canale su!-pămîntene leagă cei doi poli ai unei aceleiaşi Căderi într-o reţea împăienjenită de 53
oroare% în visul meu senzual mă pră!uşeam din ce în ce mai adînc, cu ură şi dragoste şi deznădejde, în jegul e#tatic al cărnii% +m descoperit paradisul cînd, foarte devreme, am plecat într-o e#cursie în împrejurimi% Dimineţile erau reci, aşa că toţi purtam pulovere, pe care spre prînz aveam să ni le legăm în jurul mijlocului% aşca pestriţă de vreo două sute de elevi s-a întins repede, în grupuri şi grupuleţe, pe cîţiva Filometri de drum% +m trecut pe lîngă meri cu fructe verzi, pe lîngă cărămidarii de culoarea lutului, pe lîngă case cu ţigle roşii% Peste spaţiul vălurit curgeau um!rele norilor% >ămăsesem undeva, în coada coloanei dezordonate, cu .avin şi Clara, şi spuneam din nd în cînd şi eu cîte ceva într-o discuţie pretenţioasă şi dezlînată despre filozofia indiană, despre roata e#istenţelor şi nirvana, suferinţă şi maBa% (e încîlceam în fraze sentenţioase, ne etalam lecturile despre anata şi ani&a şi puru!"a. Clara se uita la noi, cînd la unul, cînd la celălalt, reflectînd delirul de forme al norilor în ochii ei ca de sticlă al!astră% ra vremea hipsterilor, foarte înjuraţi în ziarele noastre, unde mereu apăreau caricaturi cu ple-toşi în tangaleji, cu coniacul în faţă şi cu mîna în !uzunarul !a!acilor% ndianisme, marijuana,
muzică rocF, tot cocteilul pătrundea încetişor şi la noi, colorînd în 54
tonuri aprinse tem!elismul minunat al tinereţii% Cui îi păsa de /C, de televizor sau de ziare? Cine făcea cel mai mic efort să-nţeleagă lumea în care trăia? *agnetofonul, ceaiurile, discurile jerpelite, revistele porno erau realitatea% /nde era suferinţa? 9ătrînul nostru profesor de socialism, !ocănind pe podium cu gheata lui ortopedică, îngîna la ore o litanie monotonă, fără să-i pese că fetele citeau pe su! !ănci Lorelei iar !ăieţii se-ntorceau la !ancă şi, cu mutrele chinuite ale cîntă-reţilor de rocF, mişcînd ritmic din umeri, !îzîiau printre dinţi riffurile de început de la 1"e (ong 0emain! t"e (ame... Cînd suna, ştergeam de pe ta!lă consideraţiile despre centralismul democratic şi scriam versuri de luard3 ;Dreaptă su! pleoapele mele%%%= *aBa noastră restrînsă ne mulţumea, aveam şi clipe frumoase, iar cerul deasupra noastră era însorit, în ciuda propagandei% Depăşeam unele grupuleţe, eram depăşiţi de altele, înregistram automat livezi, lespezi al!e, !orne Filometrice, ţigani cu femeile lor pitice după ei, cînd deodată Clara ne-a arătat nişte pete de culoare fluorescentă în dreapta drumului, la capătul unei liziere de salcîmi% "a început crezusem că erau italieni cu corturile, dar regiunea nu prea era căutată de turişti% Petele se vedeau tul!ure, ca o flacără de nuanţe 55
schim!ătoare sau cum vezi marea, de foarte departe, printre colţi de stîncă% Predomina un frez cu striaţii sidefii% .a vin ne-a lăsat şi a gră!it pasul ca să-i ajungă din urmă pe nişte ţipi de la 9ălcescu cu chitarele-n spate, iar eu şi Clara am luat-o peste cîmp şi am mers vreo sută de metri pînă la lizieră, de fapt o adevărată pădurice de salcîmi tineri% în spatele lor apăru un dîm! arcuit, pro!a!il ridicat cine ştie cînd ca însemn de hotar sau poate chiar ca mormînt% (e-am urcat pe el şi, de sus, am putut să vedem la picioarele noastre o uimitoare, feerică văioagă plină de flori săl!atice% *argarete şi gura-leului, cicoare şi muşeţel, flori pestriţe, desfăcute în toată frumuseţea lor, ca într-o pictură naivă% Clara era fascinată, a co!orît şi a intrat printre florile care îi ajungeau pînă la mijloc% .e oprea, lua cîte una în palme şi o privea atent, mirosea alta, lua de pe un lujer o !u!uruză lucioasă şi-i dădea drumul să z!oare de pe deget%%% +m co!orît şi eu% astfel de văioagă îmi imaginasem cînd, pe la opt ani, culcat pe canapea, citisem prima carte de !asme şi cînd toate acele topografii şi personaje fa!uloase, muntele de sticlă, mul de flori cu !ar!a de mătase, rişti-Copil şi nia-Dinia, Pipă-ruş Patru şi 0lorea-nfloritul mi se răsuceau în minte, desenînd figuri parcă luminate din interior% ra 'alea /itării, unde cine EI adoarme îşi pierde dorul de părinţi şi de locurile unde s-a născut% /n loc atît de frumos nu putea e#ista în realitate% ra literatură, era ficţiune, iar noi eram personaje de poem% *i-am amintit de poemul lui Donne în care doi îndrăgostiţi adorm împreună, mînă-n mînă, într-o vale cu flori, fără altă atingere decît a degetelor împreunate, unirea spiritelor lor fiind ;singurul mod de-a procrea întruna=% Clara era însă cît se poate de reală şi o ştiam de doi ani, cît îmi fusese colegă% fată cuminte, ştearsă şi liniştită% +m um!lat o vreme privind florile, apoi ne-am aşezat pe iar!a-ncîlcită% Corolele tindeau s ă se-nchidă deasupra capetelor noastre% (e-am lungit unul lîngă altul şi am stat acolo, schim!înd din cînd în cînd cîte-o vor!ă, toată dimineaţa% Pe o!razul ei tremurau um!rele colorate ale petalelor atin se de soare% /n gîndac cu carcasa metalică, verde-sclipitor, se căţăra pe o tulpină% pînză de păianjen se umfla de vînt între două crenguţe% Priveam cerul care se lumina şi se-ntuneca după cum curgeau norii% Cînd soarele, în crucea !olţii, a început să ardă atît de tare încît aproape că incendia petalele multicolore ale mării de flori, ne-am ridicat din aerul nostru verde şi, cu ochii strînşi, cu florile tremurătoare pînă la piept, am luat-o înapoi către şosea% (ici 57
nu ne dăduserăm seama cît de adînc intrasem dimineaţa în văioagă% +m mers un sfert de oră pînă la dîm!, ameţiţi de mirosul proaspăt şi de puful pe care miile de fluturi al!astru electric, roşii, carmin, de culoarea untului, cu striaţii verzui şi punctuleţe cafenii îl răspîndeau, ca minuscule paiete, pretutindeni% +semenea fluturi stilizaţi desenasem în frize, în clasele mici, şi străduindu-mă să-i colorez cu cele mai sclipitoare dintre cele douăzeci şi patru de creioane colorate, frumos mirositoare, din trusa mea% &i păduricea de salcîmi părea acum mai largă şi mai încîl-cită% Cu părul încins de căldură, am traversat cîmpul şi am ajuns iarăşi pe şosea% (e-am întors spre ta!ără% Conacul, în încremenirea parcului
dinainte, părea de sticlă% +m privit statuia din mijlocul he-leşteului3 aerul din jurul ei făcea valuri% 9ronzul era încins aproape la roşu% +zi-noapte am auzit din nou de dedesu!t zgomotele unei voluptuoase agonii% De data asta, la apogeu, femeia a strigat răguşit3 2ictor3 2ictor3 şi coincidenţa asta m-a tul!urat mai mult decît toate încolăcirile de trupuri din imaginaţia mea% +sta s-a-ntîmplat după ce aseară am întîrziat puţin la masă, prea încîntat de drumul prin pădure ca să nu mă tenteze să-l prelungesc% *i-am închipuit cum se întorcea raFl, clătinîndu-se, prin pădurea incen58
diată% +veam atîta nevoie de aer proaspăt, de o schim!are a liniştii ţiuitoare din camera mea cu so!a încinsă pe liniştea atotcuprinzătoare a pădurilor, acea tăcere a locurilor unde nu a călcat picior de o m% Peisaj pur, natură pură, indiferentă, împăcată, contopită cu tot ceea ce 4ntr-adevăr e#istă% +m trecut podeţul de scînduri putrede de peste pîrîul secat, cu al!ia plină de frunze moarte şi noroi şi gunoaie de la cantină3 conserve, hîrtii, folii jegoase de polietilenă, şi am urcat treptele de ciment către restaurantul-pensiune% înăuntru, figurile tipice3 nepoţelul prodigios cu !unica, literatul plin de coşuri strîngînd între palme sticla de !ere, muzicianul cele!ru încrucişînd dinţii a două furculiţe şi manevrîndu-le ca pe un fel de cleşte nichelat% n rest, mese goale, cu muşamaua în pătrate al!e şi roz, cu cîte un pahar decorativ cu crenguţe de !rad% Pe cînd mîn-cam fără să ştiu ce mănînc, privind a!sent formele pestriţ colorate din sala de mese ai cărei pereţi de sticlă răsuceau din nou lumina lămpilor către interior, aşa încît ardeau ca nişte stele în !ălţile gal!ene ale geamurilor, mă gîndeam la tine, 'ictor, ghemuit acolo-n oglindă, în cămara ta, în de!araua aceea înspăimîntătoare, în zaţul acela nocturn, şi-mi închipuiam cum, în noaptea fără limite, în !aia ţărănească a lui .vidrigailov, se desprind din pielea ta E4 valuri-valuri de a!ur negru îndesind noaptea şi enigma% u chircit acolo, tu cu mîinile la tîmple şi urlînd fără sunet în noaptea care nu devine mai rară, care prinde mai mult conţinut prin fumegarea pielii tale% +colo, pe mormanul de ghete vechi, pe sacul de rufe, între pînze de păianjen îngreunate de praf, tu ciocneşti două pietre ovale şi o flacără palidă se-n-tinde deodată cuprinzîndu-ţi mîinile, şi un miros de piatră arsă te învăluie% &i în acea clipă, care poate nu se va mai repeta, o vezi deodată3 o faţă su!ţire, ca modelată într-o coajă de sticlă luminoasă, nişte umeri goi şi firavi% păpuşă de cîrpă strînsă la piept% Codiţe lungi, cuminţi, co-!orînd peste decolteul rochiţei de stam!ă, ca un sac diform care îi lasă doar umerii goi, ca nişte lujeri% 'ă priviţi în ochi% a se înalţă spre tine% e sărută lîngă colţul gurii, îţi strigă nişte cuvinte disperate, dar noaptea nu conduce durerea, vă î mpletiţi mîinile, vă strîngeţi în !raţe, totul, totul în acea clipă unică, singură% +colo, în centrul ţestei mele, ca su! o !oltă !ar!ară de oase intersectate, în noaptea ţesutului meu cere!ral%%% Ce se întîmplă? Ce umnezeu se întîmplă? De unde vin halucinaţiile astea? *ereu am trăit, am gîndit şi am scris pentru tine, 'ictor, du!lul meu fără pată şi prihană, închistat su! apa-ngheţată a oglinzii% ar acum%%% cine a pătruns pînă I2 si-n mediul tău antiseptic, străpungînd suprafaţa securizantă a sticlei, ca să ne grupeze iar şi iar în acelaşi triunghi ine#plica!il, în aceeaşi dramă fără suflare? $ine e intrusul? chelneriţă mă întrea!ă ceva, îmi cere !onul de masă% +m privit în sus către ea% /niforma aşezată cam strîm! pe un corp de ţărăncuţă3 !luză al!ă, sarafan negru% 0igura dulceagă şi alintată, dinţii cu strungăreaţă, un mic zîm!et pe jumătate prostesc, pe jumătate pervers, ochi o!osiţi şi fără strălucire% Părul scurt, aspru îi accentuează aspectul !ăr!ătos% "umina din jur mă face să strîng genele% îmi dau seama că e tîrziu, că mîncasem e#trem de încet% .ala era acum goală şi chelneriţă strîngea ultimele farfurii, solniţe, coşuri cu pîine% +poi, pe cînd le aduna şi pe cele de la masa mea, mi-a spus ceva, cîteva vor!e oarecare% )m răspuns şi, ca şi cînd asta ar fi aşteptat, s-a aşezat la masa mea ;să mai răsufle=% +m !ăut cîte o sticlă de !ere, sporovăind indiferenţi% După un timp însă, mi-am dat sea ma că sînt ameţit şi e#citat% Conversaţia noastră a început să-şi plim!e mîinile pe corpuri, să pătrundă încet pe su! haine, să strîngă şi să mîngîie% &tiam că nu tre!uie, ştiam că asta mă va slă!i în lupta cu himera mea, şi totuşi am chemat-o la mine% + mai făcut ceva pe la !ucătărie, pe cînd terminam de !ăut a I1 doua sticlă, şi apoi a apărut îm!răcată ca un arlechin, cu un pulovăr verde fosforescent şi ciorapi roşii cu model floral% îşi făcuse gura carmin, trecînd peste conturul !uzelor ca să le facă mai groase, îşi pusese pe umerii o!rajilor farduri vulgare şi ieftine% +m co!orît treptele împreună, am trecut puntea,
dar în dreptul unei vile de lemn dat cu păcură s-a răzgîndit% *i s-a smuls din mîini şi-a dispărut în clădire% +m înjurat-o în gura mare tot drumul pînă la mine, am făcut-o în toate felurile, ţărancă nenorocită, curvă, căţea%%% +m descuiat pe !îj!îite şi am intrat în marele hol întunecat% Din toate mo!ilele ieşea un fum care sporea um!ra% Doar la fereastră creanga mare de pin, pe care cădea o!lic lumina unui !ec, se-ntindea înspre geam cu fiecare ac verde perfect desenat, cu o realitate unică, halucinantă% în camera mea era insuporta!il de cald% *-am dez!răcat încă înjurînd, înne!unit de insatisfacţie, m-am ghemuit în pat şi a!ia după vreo oră, cînd deja aţipisem, am auzit clar, gal!en, gemetele şi strigătele de dragoste ale femeii de dedesu!t% +m ascultat, înfăşurat în pătură, umed de e#citaţie şi, după ce am tresărit auzindu-mi numele strigat printre gemete, am trecut în vis fără să-mi dau seama% Co!oram într-o vale mlăştinoasă, acoperită cu lintiţă, mătasea-!roaş-tei, stînjenei veştezi, aproape putrezi, şi I: sclipitoare roua-cerului% construcţie pătrată, cenuşie, se afla în mijlocul văii, la capătul unei cărări de cărămizi sparte şi încrustate cu licheni% Cînd am ajuns în faţa micii construcţii mi-am dat seama că era un +$ pu!lic, cu două intrări şi cîteva ferestre jegoase su! acoperiş% Pe fiecare uşă de intrare se afla cîte o plăcuţă nichelată prinsă cu patru şuru!ele în lemnul mizera!il, iar pe plăcuţe scria numele meu, gravat cu !ucle şi fiorituri în metalul strălucitor, ca pe uşa unui apartament% +m intrat şi, înăuntru, pe uşa fiecărei ca!ine, era cîte o plăcuţă asemănătoare% +m deschis-o pe prima cu piciorul% +m pătruns pe dalele cadrilate într-o sală de !aie cu o cadă roză, netedă şi ovală, ocolită însă de o dungă groasă de jeg% ; şi so-ră-mea asta o figură, niciodată nu-şi spală cada=, îmi ziceam, trecîndu-mi vîrful degetelor peste !uza lucioasă, răsfrîntă, a căzii% uşiţă îngustă, stacojie, cu geam pe care parcă aruncase cineva un lichid suspect, al!uriu şi vîscos, se deschidea în peretele îm!răcat în faianţă de lîngă cadă% +m intrat acolo şi m-am regăsit în aceeaşi mizeră ca!ină de closet, strîmtă de a!ia îmi încăpeau umerii, din visul anterior% +tunci mi-am amintit că sînt urmărit de sora mea, cu teri!ilele ei gheare de filme, şi iam văzut şi um!ra pe gemuleţ% *-am căţărat cît am putut de repede pe fereastra I6
de aerisire, înţesată de plase de păianjen pe care le-am sfîşiat cu capul, chinuindu-mă să trec prin gaura aceea nespus de strîmtă, care îmi sfîşia pielea !raţelor şi a şoldurilor% groază ine#prima!ilă însoţea a-ceastă tîrîre, această julire, această rupere a hainelor şi smulgere a părului prin tunelul de var% în sfîrşit, m-am pră!uşit în spatele clădirii, lîngă un perete pe care erau desenate deformat, suprapus, grosolan, imagini de se#e şi acuplări monstruoase, numere de telefon şi nume cu litere diforme, ir ae fără gramatică%%% ar acum, dimineaţa, cu mintea ceva mai limpede, încerc să pătrund iarăşi în sfera aceea, în chistul acela hidatic numit 9udila, încerc să mă apropii iarăşi de himeră, de insuporta!il, cum se apropie o insectă străvezie de coaja !ecului fier!inte şi or!itor% Discoteca din seara zilei a doua se confundă în amintirea mea cu toate cele care au urmat, dar în fiecare seară creştea tul!urarea şi magia acelei săli luminate stins de cîteva !ecuri cu lumină al!astră, roşie şi verde-smarald, ca şi de un glo! cu oglinjoare care fugărea pe pereţi sute de dreptunghiuri gal!en-difuze, vidul ăla întunecat şi ameţitor care amesteca înăuntrul cu înafara, pentru că, una după alta, se formau perechile% >ocF-ul dezlănţuit lăsa tot I@ mai mult locul !lues-urilor în care, strînşi în !raţe, ei aspirînd parfumul din părul fetelor, ele lăsîndu-se în voia reprezentărilor languros-im!ecil-copilăreşti despre dragoste, umezindu-se mai mult de romanţ, decît de dorinţă, se clătinau fără un cuvînt, atingîndu-se tot timpul de ceilalţi ca un singur trup cu zeci de chipuri% +veam timp să-i privesc, cum stăteam pe o !ancă, în colţul întunecat, lîngă magnetofonul care îşi smucea ritmic un ac într-o ferestruică luminată şi gradată% .tăteam acolo, între fetele transpirate de prea mult dans şi cele neinvitate% în !alta aceea de muzică asurzitoare, care făcea să-ţi vi!reze plămînii în cutia toracică, priveam cum tipul nesfîrşit de lung, ;nazistul=, cu nădragii evazaţi de trei palme, îşi aluneca mîinile pe fundul !londei spălăcite cu care dansa şi îi strecura mereu coapsa între picioare, lipindu-şi-o de pu!isul ei ascuns su! rochia sidefie% "ulu rînjea cu o dantură de negrotei, cu ochi lucind
demonic, reflec-tînd al!astrul, smaraldul şi rozul !ecurilor% Aopăia pe călcîie, lăutăreşte% "a dansurile rapide se întrecea cu 9azil în a arunca piciorul împrejur, a mişca din dos muiereşte%%% îşi dădeau în petic la 0a!putin, cînd se formau cercuri şi se mima un cazacioc ridicol3 0a-ra-0a!putin, ru!!ian !pecial love-mac"ine... în fiecare seară am ajuns, mai devreme sau mai tîrziu, la un IE
punct dincolo de care n-am mai putut rezista acolo, în creuzetul acela se#ual, în locul acela de dulce şi fier!inte autodistrugere% eşeam în noapte, su! stelele şterse din cînd în cînd de pe cer de clătinarea catifelată a cetinilor% *ă aşezam pe o !ancă şi peroram cu voce tare, în discursuri disperate, împotriva acelor fiinţe care se !ucură de iluzie, care ignoră structura neiertătoare a lumii% Puţini aveau să cunoască, prin suferinţă, prin neîmplinire, prin refuzul orgolios al capcanei pu!iene, adevărata e#istenţă, chinul lucidităţii% Ceilalţi vor trăi, se vor iu!i, vor face copii şi vor crăpa fără să ai!ă ha!ar că în afară de fericirea lor im!ecilă mai e#istă pe lume şi alte lucruri% îmi acceptam damnarea cu ură, ruşine şi sarcasm% >espiram, aproape leşinat de suferinţă, aerul rece şi întunecat% *ă durea capul, îmi simţeam se#ul umed între pulpe% De ce tre!uia să fiu, totuşi, atît de chinuit? De ce tre!uia să iu!esc şi să doresc atît de mult ceea ce dispreţuiam? *ă ridicam şi um!lam prin parcul în formă de scoică, plin de garduri vii la!irintice% Pe !ănci, în locurile cele mai îndepărtate şi mai um!rite, se vedeau siluetele celor care se-m!răţişau% *îinile !ăieţilor ştiau mai multe decît ei% &tiau să intre uşor su! !luza fetelor, să mîngîie pielea su!ţire şi caldă a interiorului pulpelor tot mai sus, II su! fustele de material aspru% Cele mai multe erau încă nişte fetiţe, dar unele se lăsau pipăite de puştanii de lîngă ele doar din lipsă de altceva% .e amuzau să geamă cîteodată teatral, ca să-i simtă cum înne!unesc de înfier!întare% După cîteva ore, în dormitor, tipii se lăudau că i-au făcut lui *ariana, 'iorica sau "ili cutare sau cutare lucru% (u-i credea nimeni, dar ceilalţi îi ascultau totuşi cu invidie% Doar despre tipa cea lungă şi su!ţire $ i se zicea .onB şi era întradevăr sonată !ine $ şi tipul ras în cap se ştia că o făcuseră din prima noapte, o spusese şi el, o spusese şi ea fetelor din dormitorul ei% +veau să fie de altfel prinşi, către sfîrşitul ta!erei, într-un !oschet, de către profesorul de serviciu din noaptea aceea% rau complet goi cînd a dat peste ei% ;+ fost înainte sau după?=, îl între!ase apoi unul pe nazist% ;După, !ă=, răspunsese, atît de nepăsător şi deschis încît nu te puteai îndoi% luam apoi către marea cupolă de um!ră a conacului% Părea un fum cafeniu-sti-clos, un fum sculptat, o sculptură în fum, făcută să ţină o clipă pentru ca apoi să se destrame uşor, ca un nor pe cer% /rcam scara înghiocată de ciment zgrunţuros, plin de licheni gal!eni, pînă la etaj, unde se afla culoarul cu dormitoarele !ăieţilor% De aici, pe o scară mai îngustă de lemn crăpat, dat cu petrosin, urcam la doi, priI5 I
vind din cînd în cînd propriul meu chip palid în ferestrele rotunde, lucios-întu-necate, din peretele cur! în care se încastrau marginile treptelor, perete vopsit în ulei vernil, cu dungă cafenie% ciudată o!licitate a luminii din !ecurile golaşe, pătate de muşte, care spînzurau de două fire zgîrcite din tavan, făcea ca în fiecare fereastră rotundă din cele cinci-şase care se înşirau pînă sus, la etajul doi, şi apoi, pe o scăriţă sucită şi mai îngustă, pînă în podul de su! cupolă, să mă văd mai tînăr, cu o!razul mai rotund, cu ochi mai mari şi mai inocenţi% "a etajul doi, unde stăteau fetele şi puştii, m-am văzut în oglinda întunecată ca un !ăieţel de opt-nouă ani, privind înspăimîntat în susul scărilor crescute deodată la proporţii monumentale% /rcam şovăitor, !ocănind, răsucin-du-mă încet în !urghiul casei scării, dînd capul tot mai pe spate ca să privesc spre înălţimea impresionantă a tavanului, unde !ecurile se mai vedeau ca nişte steluţe îndepărtate% Pînă la tavan se întindea un spaţiu al!astru, străin, huitor% în ultima fereastră rotundă, cea de lingă marea uşă stacojie scorojită şi scrijelită, plină de cuie strîm!e şi litere încîlcite, mi-am văzut deodată o!rajii de !e!eluş şi ţeasta aproape cheală, ochii umezi şi cafenii umpluţi în întregime de iris% *-am proptit cu umărul în uşa !uretoasă şi aceasta a cedat,
IO împrăştiind mii de cojiţe de vopsea şi un puf de lemn putred% +m intrat su! cupolă% (e!unia mea de-acum se atinge de ne!unia de-atunci ca două animale primitive, transparente, cu vacuole şi corpusculi, vizi!ile prin cleştarul moale al cărnii lor, cu filamente sidefii ca !ăşica de peşte, cu cili străvezii şi cu pseudopode retractile% .e ating cu pieliţele umede şi timide, se recunosc printr-o chemota#ă su!tilă, se alipesc prin secreţia unor cleiuri străvezii şi scînteietoare, fac schim! de su!stanţă, de dragoste, de arome şi de informaţie% Demenţa şi o!oseala mea de acum devorează teroarea şi depresiunea mea de atunci, aşa încît nu mai pot şti din ce adîncuri de ne!unie s-a închegat monstrul halucinant pe care mi-a fost dat să-l văd zvîcnind, în toată splendoarea catastrofală a formelor lui, acolo, su! !oltă% Pentru că, su! cerul de aramă decrepită al cupolei, a cărei cocleală dăduse frunzuliţe şi flori verzi-otră-vite, întinse spre orificiul din vîrf, a!ia cît un !ănuţ 7deşi la acea înălţime tre!uie să fi avut un diametru de cîţiva metri î ntre pereţii ovali şi duşumeaua înnegrită, puţind înă!uşitor a urină şi a fecale pietrificate, plutea ceva ce părea o ceaţă intens al!urie, umplînd tot acel spaţiu de o copleşitoare singurătate% *i-am dat repede seama însă că nu era decît pînză de păianjen, I4 deasă şi învălătucită, ondulîndu-se şi umflîndu-se la cei mai fini curenţi de aer, licărind în lumina palidă care se scurgea prin dreptunghiul uşii stacojii% +m simţit !rusc singurătatea ca pe o sîrmă strînsă în jurul !eregatei, pe care cineva ar suci-o cu încetul% +m înaintat ca un somnam!ul, lipit de pereţii de aramă cafeniu-uleioasă, zgîriin-du-mă de florile coclite, ferindu-mă de pîn-zele străvezii, rupînd totuşi unele cu umărul, altele prinzîndu-mi-se-n păr, acoperindu-mi ochii şi atingîndu-mi o!rajii ca nişte mînuţe de copil% Pe podeaua care troznea la fiecare pas vedeam, pînă unde stră!ăteam cu privirea prin pînzele dese, o!iecte dezmem!rate, putrezite, acoperite de mucegai% Cele mai multe erau doar o masă de ţărînă, o grămăjoară de praf, cu miros de murdărie% +ltele puteau fi recunoscute3 o păpuşă putredă pe care se plim!au gîndaci negri, o tricicletă căzută pe-o parte şi cu o roată din spate lipsă, un ceas deşteptător pietrificat, un schelet de pisică, al! şi curat, o !aterie mare, cu hîrtia mucedă şi cu unul dintre elementi scos din stratul de smoală, !eţişor de grafit uns cu vaselină şi puţind a ţipirig%%% +m înaintat de-a lungul peretelui cur! mai mult de un s fert de oră, pînă într-un loc unde pînza de păianjen nu mai era atît de compactă% /n mare t unel, de cîţiva 70
metri diametru, se deschidea în plasa de păianjen de la perete pînă spre centrul sălii% 0irele strălucitoare care căptuşeau suprafaţa vălurită şi întortocheată a tunelului erau mai dese, ca interiorul unei gogoşi de mătase, şi se ridicau o!lic, susţinute de restul pînzei% îmi simţeam ochii crescînd, acoperindu-mi jumătate de faţă% +m păşit încetişor pe podeaua de mătase, care tremura la fiecare atingere% Pîsla deasă estompa orice zgomot% 9ăteam din cînd în cînd din palme şi nu se auzea, nimic% .trigam, simţeam cum îmi tremură corzile vocale, dar coloana de aer vi!rant care îmi ieşea din gură se destrăma în vata plasei de păianjen% Curînd drumul, care urca uşor la început, a devenit sinuos, cu cotituri şi unghiuri imprevizi!ile% Corpuri mumificate, schelete dela!rate, înfăşurate strîns în linţolii străvezii de fire, se zăreau în desimea pînzei% Dar nu mă temeam, frica îmi era înă!uşită ca şi vocea% &tiam că tre!uie să ajung acolo, în mijloc, să fac faţă vedeniei de-acolo% Deodată drumul s-a ridicat o!lic în sus ca un horn perlat% /rcam cu greu acum, agăţîndu-mă de pîsla din ce în ce mai al!ă, de firele tot mai umede şi mai lipicioase% /n ultim culoar orizontal s-a vărsat după un cot în caverna imensă din centrul plasei% ra un mare cui! de păianjen% îl umplea în întregime animalul cît o sută de 51
elefanţi% Jvîcnea acolo, cu la!ele strînse, cu toracele puternic, cu chelicerii însîn-geraţi, cu ocelii mari cît faţa mea şi sclipitori ca !oa!ele de roua-cerului, cu sfera moale a pîntecului atît de mare, încît ieşea din vedere asemenea cur!urii pămîntului% + simţit tremurul paşilor mei şi a-ntins instantaneu cele opt picioare, încremenind ca o floare atroce% ra frumos în aceeaşi măsură în care era a!omina!il, pentru că oroarea sa era învelită într-un veşmînt feeric, de neuitat% 0iecare segment de la fiecare picior îi era colorat altfel, în cele mai iridiscente, mai carnavaleşti, mai ne!unesc de vesele culori% oracele îi era de purpură viorie, chelicerii din cel mai scîn-teietor turcoaz, pîntecul de culoarea delicioasă a ciclamei, cu perişori ca acel verde care a!ia se-ntinge în gal!enul lămîilor, cu filiere roze şi aproape invizi!ile inele frez% +luniul, ultramarinul, gal!enul-canar, ocrul şi acajuul, verdele-al!ăstrui trecînd lent, cu ape nesfîrşite,
în al!astru-verzui, jadul, pana de păun, solzul de crotal, petalele strălucitoare, cărnoase, a miliarde de flori, toate se întindeau şi luceau şi sclipeau şi se confundau şi se separau, piereau şi reapăreau pe pielea umedă a marelui păianjen, în nuanţe metalice şi nuanţe catifelate, încît nici o floare, nici o pasăre, nici o prismă şi nici un soare din univers nu puteau atinge splendoarea dumnezeiască 72
a fiarei% Privindu-l în ochii rotunzi ca nişte pietre preţioase, am simţit deodată cum îmi trozneşte creierul, cum emisferele cere!rale mi se separă, una păstrînd întreagă teroarea urcînd pînă la infinit, alta e#tazul în faţa frumuseţii la fel de nesfîrşite% Jăceam acolo, golit de voinţă, doar ochi de care atîrna ca o zdreanţă restul corpului, un singur ochi mare şi străveziu, înfipt în ocelii fiarei, fascinat şi iluminat de săl!aticul soare cu opt raze, de soarele criminal, cu gheare de sarcopt%'eneam încet, cu mişcări somnam!ulice, tot mai aproape de acei cheliceri din care pica dulcele şi parfumatul venin omorîtor% înaintam prin culoarul plin de gelatină, mă z!ăteam să înot printre corpusculi greţoşi, printre mucilagii filiforme, către glo!ul acela din inima inimii lumii% Aeasta mea se !om!a, se alungea ca un perete de sticlă cur!a, se desfăcea într-o sfîşiere de pieliţe, şi creierul meu scindat, storcit, înstrăinat şi totuşi plin de o or!itoare fericire ţîşnea din carnea dezumflată şi flască şi se lipea patetic de mem!rana vi!rîndă a marelui pîntece% Deveneam una cu păianjenul% (e frămîntam împreună, ne amestecam pînă la indiscerna!il, ca plastilina policoloră cînd o clifeşti în palmă, cînd o strîngi pînă îţi iese printre degete% Plezneam în patru, în opt, în şaisprezece, în treizeci şi două de fiinţe alipite şi străvezii, pînă cînd 73
em!rionul începea să vi!reze de !ătaia inimii, pînă cînd prin venele încă fragile ale frunţii şi o!rajilor şi !uzelor se strecură sîngele purpuriu şi sîngele stacojiu, pînă cînd mîinile şi picioarele căpătară degete la e#tremităţi şi din pielea lor, moi ca se-palele de floare, încolţiră unghiuţele, şi o nouă fiinţă, ghemuită şi roză, crescu, aluat plin de oscioare, umplu !olta, se-ncordă o dată şi o sparse în ţăndări şi se-ntinse !rusc su! cerul plin de focul stelelor şi se ridică printre stele, mînjită de focul stelar, şi trăi acolo, în mijlocul stelelor, o viaţă de stea%%% Co!oram din cupolă pe aceeaşi scară de lemn, cu ferestre rotunde pe perete, şi-n fiecare fereastră mă vedeam tot mai matur, dacă matură poate fi numită măcar ultima oglindire, care schiţa profilul ascuţit al unui adolescent cu ochii întunecaţi şi cu o um!ră de mustaţă peste !uzele senzual-ascetice% eşeam din clădire şi mă regăseam în vîntul cald al nopţii% ;De ce un înger? (oaptea a venit= $ recitam în şoaptă% ;în noapte frunzele foşneau
făşurat, cum dorm întotdeauna, mă retrăgeam, încet, în mine însumi% Curînd nu mai percepeam zgomotul îndepărtat al discotecii şi o vomă de gîn-duri şi imagini mă invada, mă tortura, nu-mi dădea voie să dispar în somn% /n cap de viperă, luminos, cu colţii cur!i, căsca !otul pe retinele mele% /n mort, cu pielea feţei în putrefacţie, îmi spunea încet numele% "a geamul dormitorului cîteva capete verzui de copii lunecau ca nişte !aloane, încercînd să pătrundă înăuntru% 'oci poruncitoare îmi răsunau limpede în auz% *ă apăram strîngînd pleoapele şi făcînd gesturi de îndepărtare cu mîna, încercam să mă gîndesc la altceva, dar o!sesiile reveneau% /n gîndac negru îmi pătrundea în gură şi mi se plim!a pe lim!ă% îl mestecam, coaja elitrelor troznea în măselele mele% +poi mi se năzărea că o sa!ie ascuţită îmi pătrunde în inimă, îmi puneam disperat palmele în dreptul pieptului, încercam să apuc lama şi s-o scot din piept, mă zvîrcoleam, deschideam ochii, mă ridicam în capul oaselor% +!ia mă culcam la loc, cînd un răcnet prelung de leu $ era un leu de flacără roşie, îl vedeam limpede pe ecranul întunecat al retinei $ mă făcea iar să deschid ochii larg, invadat de un val de sudoare îngheţată% într-una din nopţi, într-o stare de luciditate a!solută, deşi trecusem !arierele 75
visului, mi s-au desenat în spaţiul vizual, limpede pînă la detaliile cele mai mărunte, un şir de camere pe care m-am amuzat să le stră!at, curios, una după alta% /nele aveau tapete roz satinate, pe care
puteam vedea fiecare floricică ornamentală, altele tapete verzui, într-unele atîrnau din tavan mari policandre de cristal, cu fiecare prismă tăiată perfect% "am!riurile, uşile glisante cu ochiuri scînteietoare de cuarţ, mo!ilele cu intarsii minuţioase, statuetele de marmură înfăţişînd personaje enigmatice, dactilografele care mă priveau uimite de la !irourile lor, totul era viu şi concret% Privirea mi se apropia de cîte un presse-papier de pe !irouri, e#plora faţa ridată a cîte unei dactilografe şi pornea apoi spre uşă, care se deschidea f ăcînd loc altei perspective% Ce palat era acesta? &i unde, în stînca moale a creierului, îşi săpa odăile şi galeriile? într-unui dintre cele şase straturi ale neocorte#ului? *ai adînc, în talamus sau în hipocamp? în cărniţa uşor fumurie a zonei lui 9roca? în fascicolul 'icQ dL+zBr? .au poate, mai curînd, în declanşatorul magic al somnului cu vise, în şaua de sidef numită locu! ceruleum &i pînă unde co!orau fundaţiile lui? în creierul primitiv cu idolii săi o!sceni? *ai departe, în somatic? rau acolo galerii ca de sarcopţi, u!liete, zone de spargere către nervi cranieni şi artere şi intestine? îrziu, 5I cînd o!osisem de atîta a!stractă hoinăreală, după ce înaintasem pe coridoare încîlcite, pline de camere cu uşile deschise, am ajuns într-o aripă a clădirii în care totul se întuneca progresiv% +colo mă copleşi teama% /şile erau acolo pecetluite cu uriaşe, o!scene lacăte% Pe coridoare apăreau animale necunoscute, care miroseau îngrozitor% Pe jos nu mai erau covoare, ci un mozaic de ciment şlefuit, umed ca în sălile de !aie% întunericul era roşcat, crepuscular, îndreptîn-du-se spre un cafeniu de lac în amurg% Drumul co!ora, căci la capătul fiecărui culoar se aflau cîteva trepte, tocite la mijloc de milioane de paşi, care duceau spre un nivel inferior, la fel de închis în sine% P ereţii z!îrciţi erau stacojii ca nişte maţe% /şile din ei, tot mai rare, păreau răni ovale, cusute grosolan% 0rică, ruşine, deznădejde se învălmăşeau în mine, cînd am zărit o lumină gal!en-murdară, venind pe o poartă săpată într-un îndepărtat perete stafidit% Dreptunghiul era miraculos de precis în lumea aceea întortocheată şi coşcovită% Pe măsură ce înaintam spre poartă îmi dădeam seama cît e de mare% /şa de lemn, imensă, era dată de perete% Clanţa se înălţa mult deasupra capului meu% "acătul atîrna rupt şi dezumflat pe uşă, ca un scrot stacojiu şi păros% înăuntru era o sală vastă şi luminoasă, cu trei glo55
!uri al!e în tavan, cîteva urinoare pe un perete şi ca!ine pe peretele opus% Conducte mai groase şi mai su!ţiri alergau de-a lungul pereţilor păienjeniţi% +celeaşi animale fără !lană, cu ochii plini de vinişoare şi ieşiţi din or!ite, mişunau pe cimentul plin de !ăltoace mirosind a urină% Priveam în sus spre urinoare, şi faţa mi se oglindea în faianţa lor lustruită% +tingeam cu degetele ţevile transpirate% După asemenea nopţi aproape de nesuportat, dimineţile erau ca nişte plăcute diapozitive color, cu soare şi !razi, cu !ăieţi şi fete ieşind la înviorare% +lergam împreună cu ei în jurul parcului prin aerul rece, rîdeam şi ne înghionteam, priveam fundurile fetelor, rotunde în şorturile de sport, şi felul ciudat în care alergau, cu degetele fluturîndu-le, afectat, în lături% După ce mîncam, !eam ceaiul de zahăr ars, universalul ceai al ta!erelor de elevi, între!îndu-ne dacă are în el !romură sau nu, şi aveam apoi program de voie pînă la prînz% "a o margine a parcului se aflau terenuri de volei şi de fot!al% n cealaltă, un teren de !aschet% oate erau pline% Puştii jucau fot!al pe iar!ă, în jurul fîn-tînii, iar cei de la liceu pe terenuri% Concursurile serioase, între echipele diverselor licee, începuseră chiar din a doua zi de ta!ără, şi cu ocazia lor se producea un dia5O log al galeriilor, e#u!erant şi colorat, la care luau parte !ăieţii care nu jucau şi mai ales fetele, care rîdeau şi fredonau încîn-tate, se ridicau de pe !ănci şi ţopăiau, aplaudau prosteşte fiecare fază mai deose!ită a meciului%%% "ulu, liderul galeriei din Cantemir, era mereu în picioare, pitic cu umeri prea laţi, cu o faţă de păsăroi, cu ochii hol!aţi şi injectaţi su! sprîncenele îm!inate, mereu transpirat, răcnind pînă nu mai avea voce, într-un fel de transă ca a cocoşilor de munte% l dădea tonul tuturor cîntecelor şi ovaţiilor, el le schim!a, după un ritm pe care-l simţea numai el% Huca mereu un personaj !ufonesc, numai mască, un hopa-mitică de celuloid, cu mutra pictată cu vopsele de !îlci% +vea mereu gura neverosimil de roşie, iar părul z!îrlit $ negru ca dat cu cremă de ghete% +şa cum se agita în mijlocul grupului de pe !ăncile înţesate, "ulu părea pictat direct pe aer cu smuciri neaşteptate de pensulă% ;Păi măi nevastă, ce mîncăm? < &ai-da-dirlada-da
79
ţită de muiere3 ;a te uită, ce să fie?
mînilor şi inimii, peste care se înalţă or!itor, ca o cupolă peste !azilica organică, !riliantul moale al creierului% #ista o lume faţă de care splendoarea părului feminin era jeg şi urdori grădinile rientului, gropi de gunoaie incuna!ulele cu înluminiuri $ cîrpe putrede şi ţărînă florile, fluturii şi norii înmiresmaţi $ puroaie infecte% (oi eram iadul acelei lumi visate şi tînjite de spiritul nostru, iar drumul prin iad, pînă-n adîncul iadului, era singurul accesi!il nouă% #ista o simetrie ascunsă, care opunea viscerele de jos celor de sus, se#ul $ creierului, aşa că tre!uia să ajungem pînă la fundul fundului haznalei noastre ca să putem accede cîndva în locurile înalte% 'enea lîngă noi uneori şi Clara% eşeam împreună pe poarta ta!erei şi o luam pe acelaşi veşnic drum, pe lîngă meri şi cărămidarii, pălăvrăgind cu aere foarte inteligente despre Dumnezeu şi mîntuire şi apocalipsă şi +rmageddon% &i farfurii z!urătoare% .u! scoarţa pămîntului e#istau mari caverne, legate prin reţele de tuneluri% +colo locuia o civilizaţie cu mult superioară celei de deasupra% Popoare de magicieni, de telepaţi, de posesori ai nigmei% (oi eram generaţia care îi va-ntîlni cînd peceţile se vor desface şi ei vor ieşi, în hoarde triumfătoare, cu ochi teri!ili, plete de lumină al!ă, palme împrăştiind O: flăcări, ca să spul!ere dintr-o dată nenorocitul edificiu al civilizaţiei noastre% .u!teran, su!teran $ cuvîntul ăsta ne fascina% Dedesu!t se aflau gnomii, !lajinii, atlanţii, vrăjitoarele, zînele, hipogeii, morţii, nenăscuţii, precum şi du!lul fiecăruia dintre noi% Căutarea tre!uia să se-ntoarcă spre pămînt, să dea în lături humusul plin de rîme şi cîrtiţe ca să găsească ntrările% +jungeam, tot vor!ind, în valea plină de flori% (e tolăneam între flori, în aerul verde, şi continuam discuţia, care devenea tot mai dezlînată% Pînă la urmă fascinaţia acelui loc de o
frumuseţe ireală ne paraliza şi rămî-neam multă vreme tăcuţi, lungiţi unul lîngă altul% răiam o tul!urare liniştită, acceptam firescul unui erotism inocent, ca şi cum fiinţele ar fi fost de trei se#e şi nu de două, dar se#ele lor ar fi încă înmugurite, încă în stare em!rionară% n acea vale gîndirea trecea în eros şi erosul în gîndire%%% Către prînz ne ridicam, umezi de seva ier!urilor strivite su! noi, scuturam de pe haine furnicile şi !u!uruzele şi ne tăiam drum prin corolele multicolore% (e aşezam pe dîm!, care părea să vi!reze şi să zvîc-nească de cîte ori pe şoseaua îndepărtată trecea vreun camion > sau vreun tractor, de parcă su! stratul de pămînt acoperit de ier!uri ar fi fost o carne vie şi senzuală% +seară m-am întors de la sala de mese cu ea% Părea mai hotărîtă de data asta% + O6 mers liniştită cu mine pînă la vilă% Purta un fel de sarafan mai puţin strident, nu mai arăta chiar a femeie de stradă, iar pe faţă avea acel aer indefinit al celei care, din plictiseală, acceptă să meargă la un !ăr!at% Cînd am trecut puntea am luat-o de mînă şi m-am simţit deodată neră!dător şi e#citat% +m intrat în vilă, am descuiat uşa camerei mele şi-am lăsat-o să intre pe lîngă mine în căldura sufocantă, în întunericul diluat doar de dreptunghiul mai deschis al ferestrei% Continua să ningă a!ia s esiza!il, cu steluţe ce luceau o clipă în noapte ca apoi să se stingă în stratul anonim depus pe pămînt% Pe cît de aspră mi se păruse la început, pe atît de dulce şi tandră, de parcă oasele i se topiseră toate, a fost ea în noaptea asta% >ămasă goală, nu s-a întins ;voluptuos= pe pat, ca în scenele clasice, ci a rămas în faţa mea, mîn-gîindu-mă şi strîngîndu-mă-n !raţe% +!ia apoi ne-am lăsat amîndoi pe sofaua cu cearşafuri !oţite% oate femeile rămase goale sînt frumoase în semiîntunericul al!astru al serilor de iarnă, au toate atunci ceva grav şi vrăjitoresc%%% întîlnirea noastră a fost scurtă, stîngace şi violentă% Paro#ismul m-a golit parcă nu doar de conţinutul canalelor seminale, ci de toate viscerele corpului meu, dizolvate întro gelatină cenuşie şi omogenă% *-am întors pe spate cuprins de o deprimare ori!ilă% O@ De sentimentul că sînt terminat, că sînt într-o capcană, că l-am trădat pe el, cel de acum şaptesprezece ani, că am trădat mansarda, ruinele, poezia% *aturitatea mă chinuie şi mă scîr!eşte% .igur, eram pe atunci un puştan care avea în cap doar literatură înghiţită pe nemestecate, dar vroiam să mă înalţ deasupra umanului% .criam, ca în transă, versuri lă!ărţate în caiete, îmi inventam motive de nefericire şi de damnare, împingeam izolarea pînă la schizofrenie, dar aveam în minte i maginea or!itoare a ceea ce aveam să fiu odată, omul complet şi perfect, scriitorul total%%% Deşi petreceam, singur în patul îngăl!enit de transpiraţie, ore ori!ile, cînd frica şi e#citaţia, frica e#citată, îmi ajungeau la zenit, ştiam cine sînt, ştiam ce am de făcut, şi perspectiva unei vieţi moarte, osificate nu mă întrista3 aveam să-mi dărui viaţa ca să mi-o cîştig% .lă!iciunea şi diformitatea corpului meu, palpitaţiile şi sufocările de care sufeream, visele crude, scatologice, premonitorii, toate corespundeau portretului, din imaginaţia mea, al celui care îşi depăşeşte carnea ca să ajungă la spirit şi deasupra spiritului% *ă vedeam peste zece ani, scriind înfrigurat la acea Carte în care ruinele şi turnurile şi scua-rurile din reveriile mele aveau să sticlească într-un crepuscul gal!en, carte produsă nu doar de mintea mea, ci secretată de 85
glandele corpului meu, e#pectorată de plă-mînii mei, stoarsă din testiculele mele, eviscerată din !urta mea, ţîşnită din carotidele mele% *ă imaginam, după zece ani, tot un adolescent, dar unul cu or!ite violete, cu o!rajii supţi, cu măselele căzute, cu coastele ieşite prin piele, stînd acolo, lîngă nori, în camera sufocant de îngustă, fără prieteni, fără femei, fără rude, fără seamăn pe lume% +şa aveam să fiu toată viaţa% ar viaţa mea avea să fie scurtă, atîta cît să termin Cartea% .ingurele vizite avearn să ţi le fac ţie, 'ictor, în camera ta identică adîncită-n oglindă, în o!scuritatea identică a vieţii tale% .eri întregi aveam să ne privim în ochi prin sticla murdară, verzuie% +vea să se întunece progresiv, norii din fereastiă aveau să devină purpurii asemenea ochilor de păsări cîntătoare, iar apoi, în cadrul ferestrei, aveau să iasă stelele, dar noi tre!uia să ne privim în continuare în ochi, pînă cînd după umărul tău avea să se iţească, plin de !ucle răsucite, capul cu pleoape al!e şi gene uşor orientale al ei, al fetei cu păpuşa de cîrpă%%% &i uite că au trecut de mult cei zece ani şi nu am scris marea carte% (ici măcar nu am înne!unit% +m ajuns un !ăr!at care a avut destule femei, un autor de succes, cu prieteni, cu un
apartament deloc asemănător mansardei, şi care ar fi putut să nu-ţi OI mai dea niciodată vreo atenţie ţie, puştiului peni!il de-atunci% +r fi putut să se ruşineze de tine aşa cum, de o!icei, se ruşinează femeile de adolescenta închipuită şi mironosiţă care au fost% Doamne, din păcate sau din fericire e#istă "ulu? Ce aş fi fără el? 0ără !otul ăla rujat, fără scîr!a faţă de ţîţele alea de vată, fără flegmonul ăsta care-mi infectează sîngele%%% 0ără el aş fi uitat tot, iar ta!ăra din 9udila cu toată lumea aceea dementă din miezul minţii mele ar fi rămas pierdută undeva printre miile de fişe ale memoriei% +ş fi azi un !ăr!at cu o zare fără fisuri a conştiinţei, ca o gheaţă prin care a!ia s-ar mai vedea, la fund, silueta chircită, patetică, a fostului visător% Da, doar prin "ulu am rămas în lumea de-atunci% Dar cum? în ce fel se leagă toate lucrurile astea? Pentru că mai simt că legăturile sînt o!lice, că acolo, în o!scuritatea de nepătruns unde se ating molatic sinapsele, unde chemoreceptorii se întind în cărniţa transparentă ca firicelul negru din coarnele melcului, "ulu nu este el însuşi un mesaj, ci trimite la un mesaj, "ulu e numele unui tunel, al unui coridor aflat adînc su! ţeasta mea, un loc o!ligatoriu de trecere spre adevărata nigmă% Pe culoarul "ulu sînt uşi încuiate, cu lacăte stacojii, alte uşi de sticlă, prin care pot vedea, cîte ceva în camerele întunecate dacă îmi lipesc fruntea de sticla caldă şi O5
îmi pun palmele de-o parte şi de alta a ochilor, în fine, camere fără uşi, în um!ra cărora aş putea păşi% aleria co!oară constant şi căldura creşte% traseul magic din visul meu, traiectul o!sesiei mele, şi nu e cu putinţă să ies din el, aşa cum nu poţi părăsi firul propriei vieţi%%% 0ata s-a ridicat şi a-nceput să-şi caute hainele pe !îj!îite% Pînă la urmă a aprins lumina, care a umplut deodată odaia de urîţenie şi sordid% priveam cu ură pe cînd se îm!răca fără nici un cuvînt3 virilă, ţărănoasă $ o slujnică% ram stors, stors pe dinăuntru% Drace, sperma e creier, e memorie% Parcă un canalicul ar lega direct carnea al!ă a minţii de aparatul grotesc dintre pulpe% în aura orgasmului simţi limpede cum su!stanţa cere!rală e stoarsă şi pompată în josul corpului, cum nivelul ei su! ţeastă scade şi cum apele sidefate încep să se rotească precum într-un !azin sau într-o cadă căreia i-ai scos dopul% Poate că aveam dreptate în reveriile mele3 !ăr!aţii nu pot ajunge supraoameni şi zei pentru că sînt supţi, goliţi de tot ce începe a sentrupa în ei de către femelele pînte-coase, cu piese !ucale perfect adaptate, cu căngi, cîrlige şi ventuze cu care se fi#ează pe pieptul păros% azdă şi parazit, iar miza nu-i sîngele, ci creierul% Dar chiar şi aşa, secătuit, tre!uie totuşi să merg mai departe, să urmez culoarul în toate întortocherile lui, chiar dacă, poate, în loc de camera secretă am să găsesc la capăt o carceră, o cameră de tortură, o gaură, un infern% + cincea seară am fost chemaţi la careu% (e-am aşezat la locurile o!işnuite, pe grupe de !ăieţi şi de fete, însă de data asta am lăsat la o parte glumele proaste şi sporovăială, fiindcă se petreceau lucruri interesante% oţi ştiam despre ce era vor!a% .onB şi hitleristul fuseseră prinşi goi într-un crîng, iar acum, scoşi în faţă, formau un cuplu ilariant% a mesteca gumă şi se uita plictisită într-o parte, iar el făcea pe spăşitul, frînt de spinare, cu ochii în jos, dar rînjindu-ne uneori, cînd nu erau profesorii atenţi, şi făcînd spre noi cîte un mic gest golănesc cu degetul% Din discursul directorului, cu accente u!ueşti, teatrale şi înţepate, prindeam doar fragmente aduse de vînt3 ;0apte deose!it de grave, incompati!ile cu calitatea de elev%%% e trist că în ta!ăra noastră s-a petrecut aşa ceva%%% 'om face adresă la liceu%%% vom discuta cu părinţii%%%= .-a hotărît trimiterea acasă de urgenţă a celor doi, cu o zi înainte de sfîrşitul ta!erei% ;De der!edeul ăsta, că altfel nu am cum să-i spun, nici nu merită să te ocupi% +zi face ce-a făcut, mîine o să se-nhăiteze cu alţii de teapa lui, or să spargă magazine, or să fure maşini, or să se O4
dedea la tîlhării şi violuri, uitaţi-vă numai cum arată, cu tangalejii ăştia, cu mutra asta de golan%%%= (azistul rînjea şi ridica piciorul, ca să-i vedem mai !ine nădragii cu ţinte% ;(u mai insist asupra lui, mi-e scîr!ă de aşa specimene% Dar uitaţi-vă la colega asta a voastră, uitaţi-vă
la ea, că e fată ca şi voiG /ită-te la colegele tale, care ştiu ce înseamnă modestia şi decenţaG (u au venit aici să-şi arate crăcii, da, da, crăcii, nu pot să vor!esc altfel cu tine%%% .înteţi tineri, am înţeles%%% +ţi vrut discotecă, v-am dat discotecă% +ţi vrut e#cursii, v-am dat e#cursii% Dar am crezut că toţi o să-nţele-geţi că valorile vîrstei voastre sînt prietenia, sportul, poate şi un început de sentimente mai tandre pentru cei mai mari dintre voi%%% că nu sîntem puşi aici să vă păzim%%% dar de-aici şi pînă la ce-au făcut aceşti%%% aceşti%%% ne!imţiţi...* Directorul se montase şi acum se sufoca de indignare% (oi comentam tot timpul3 ;DaL ce-au făcut, domLle? Ce trea!ă are el? Parcă el n-a um!lat tot timpul după curul ăleia de !iologie%%%= Directorul atinse un clima# olimpian3 ;Plecaţi de-aiciG (esimţiţilorG Plecaţi, să nu vă mai vădG= "a care lunganul şi tipa au avut un moment e#traordinar3 cu nişte mutre e#agerat de jalnice, ca de clovni al!i, arlechinul şi colom!ina, au pornit spre ieşire, tîrîndu-şi picioarele şi aruncînd priviri ;disperate= înapoi% în spatele directorului 42
tipul s-a îndreptat şi, dominîndu-l cu două capete, s-a prefăcut că-l mîngîie pe chelie% profă, care stătea cu mîinile-n şolduri 7toate, în ciuda o!ezităţii şi a mutrelor de gospodine, erau îm!răcate sportiv, cu pantaloni şi tricouri, şi făceau pe turistele8, l-a văzut şi a început să z!iere isteric, la care, cu mult calm, golanul, aproape ieşit din lumină, a îndreptat degetul mijlociu spre gură şi l-a !alansat de cîteva ori, privind-o în ochi pe !iata femeie, căreia strigătele i-au îngheţat pe !uze% ;.ă ştiţi, urmă directorul, că fapta celor doi aruncă o um!ră asupra voastră, a tuturor% +m vrut, vă spun sincer, să interzic din cauza asta chiar şi ser!area de sfîrşit al ta!erei% (orocul vostru că programul e deja făcut, că altfel vă lingeaţi pe !ot de focul de ta!ără şi de petrecere şi de toate%%%= +m plecat în cele din urmă spre dormitoare, !ocănind pe scările cur!e şi înjurîn-du-l pe director% parte s-au înţolit pentru discotecă, schim!îndu-şi între ei nădragii şi cămăşile, pulverizîndu-se cu spraB la su!ţiori, în chiloţi şi în şosete, iar alţi cîţiva am rămas în paturi, distrîndu-ne fiecare cu ce nimeream% După ce dansatorii au ieşit grămadă pe uşă, puţind respingător a deodorant prost, im!ecilul de *ăgălie a înşfăcat spraBul şi a început să prăjească muştele şi ţînţarii de pe pereţi% .e căţăra prin paturi, se aşeza în patru la!e su! 41
chiuvetă, se tîra de-a !uşilea pe podea, cu chi!ritul zornăindu-i în stînga şi cu tu!ul de metal în dreapta% /nde vedea aşezată vreo muscă, aprindea un chi!rit şi pulveriza spraB spre flacăra lui% z!ucnea un jet de foc care transforma în friptură sfîrîitoare musca martirizată% Curînd în tot dormitorul mirosea greţos a proteină arsă% Pereţii rămîneau înnegriţi din loc în loc, cu cîte un punct al!uriu în mijlocul petelor, unde fusese musca% ;ermină, !ă, dracului, că ne-ai împuţit pe toţiG= îi mai striga cîte unul, dar *ăgălie, rînjind ca într-un f 3lm cu vampiri, se tîra mai departe după ;ciocoi=, cum îşi numea el victimele% ;.tai, că am văzut un ciocoi pe geam% ata, ăsta-i ultimul%= *ani#, care se certase cu *ichi a lui şi rămăsese în dormitor, răsfoia o revistă porno cu pagini cretate, groasă şi mototolită, pe care o împrumuta, cînd era în toane !une, şi altora% cerusem şi eu o dată şi, singur în dormitor, dădusem una după alta paginile cu zeci şi sute de corpuri goale care se împreunau în cele mai fantastice moduri% *ă priveam uneori, gol, în oglinda de la !aie% Coastele mi se înşirau ca într-o lecţie de anatomie% Picioarele, aveam impresia, îmi erau ridicol de strîm!e% Pielea, gal!en-verzuie, deja ofilită% (ici o femeie nu avea să facă, împreună cu mine, ceea ce făceau cele din fotografiile colorate% "a treisprezece ani găsisem în vechea şi ra!lagita !i!liotecă a părinţilor mei o carte de educaţie se#uală, cu coperţi mizera!ile de carton verzuliu, scrisă de o >D-istă, pro!a!il domnişoară !ătrînă, pentru că tonul, în trei sferturi din carte, era liric şi dulceag, ca de duet de operetă% +ccentul era pus pe dragostea şi respectul dintre soţi, se !roda la nesfîrşit, cu voluptate, pe canavaua preludiilor amoroase3 adolescenţii arun-cîndu-şi o primă privire sfioasă, apoi el oferindu-i o floare 7şi zece pagini în continuare despre lim!ajul florilor, cu citate a!undente din oethe8,
în fine, cererea în căsătorie şi cununia propriu-zisă, înconjurate de o asemenea solemnitate, încît îţi dădeai seama că !iata doctoriţă nu avusese parte de voal şi lămîiţă decît în reveriile ei glamoroase% După prima sută de pagini de ocoluri şi aluzii criptice, în ultimele zece era lichidată partea tehnică% singură frază cuprindea toată viaţa se#uală a omului3 ;+ctul se#ual este simplu, refle# şi nu are nevoie de o învăţare preala!ilă3 el constă în introducerea penisului !ăr!atului în vaginul femeii%= (imic altceva în toată cartea% /rmau lămuriri despre graviditate, cu scheme şi desene de o ma#imă a!stractizare% drept că, la sfîrşit, pe două pagini faţă-n faţă, aproape la fel de stilizaţi, se aflau desenaţi un !ăr!at şi o femeie, goi şi cîşi, cu e#presia fe4: 46 ţelor indescripti!ilă3 puţină vinovăţie, un strop de tem!elism, o satisfacţi e sado-ma-sochistă%%% 0emeia era strîm!ă de un şold, de parcă ar fi fost co#algică, sîni nu avea mai deloc, în schim! un pîntec de domniţă din trecento i se umfla deasupra vulvei ine#istente% 9ăr!atul avea frizură a la >udolf 'alentino, un sfîrc mai sus decît altul şi, între pulpele de atlet spartan, un viermişor ridicol% +şa cum era, prostia asta de carte mă e#cita îngrozitor% Prima erecţie am avut-o cLtind fraza cu ;introducerea=% De femeii co#algică mă legasem printr-o lu!rică pasiune% Devenise iu!ita mea secretă şi nocturnă, )etaera sme-ralda mea%%% +m încercat să citesc ceva, dar cu *ăgărie şi ai lui era imposi!il% +m zăcut vreo două ore pe spate, cu ochii-n tavan% în minte, ca un resac la ţărmul mării, î mi veneau, cu o consistenţă sticloasă, versuri o!sedante3 ;Pe fruntea mea trece metal îngheţat< Păianjenii îmi caută inima<ste o lumină ce se stinge în gura mea%%
spul!erat în ţăndări şi pe tot necuprinsul, aruncînd lumină de 4I flacără, cu la!e de flacără, cu pîntec de flacără, păianjenul şi-a întins stăpînirea%%% *-am regăsit culcat cu faţa-n sus, încă paralizat, pe patul din dormitor% *-am ridicat în cele din urmă în capul oaselor, golit de orice gînd% lumină verzuie, stranie, venită de nicăieri se rotea în dormitor, aşa că puteam vedea feţele lucioase ale colegilor mei, dormind cu cîte o mînă su! cap% +m ieşit pe uşă% +m stră!ătut coridorul şi am ajuns la poarta de la intrare, ferecată toată cu scoa!e şi ţinte de fier% +m deschis-o şi am respirat cu uşurare aerul proaspăt al nopţii% +m co!orît scara arcuită, cu !alustrade somptuoase% Clădirea conacului era luminată stins şi părea semitransparentă% +m înaintat spre havuzul cu statuie în mijloc% +m atins cu degetele !uza lui rece de marmură% +pa era neagră şi amestecată cu stele% Peşti ca de a!ur se mişcau lent pe fundul !azinului, neliniştiţi poate de faţa mea reflectată în apă% *i-am privit mult timp în ochi imaginea răsărită din întunecime 7erai tu, 'ictor, tu cel fără vîrstă, tu dintotdeauna8% *i-am dat seama că încă visez cînd am privit statuia de !ronz a nimfei% "ucind stins, întunecat, şi totuşi parcă luminată cumva pe dinăuntru, în grămada de !ezne zdrenţuite a parcului, nimfa ridicase capul şi mă privea în ochi% 9uclele, care îi acoperiseră mereu jumătate de o!raz, 45 erau acum, ca nişte şerpi de metal, răsfirate pe umeri% 9ustul i se îndreptase, iar sînii păreau ascuţiţi şi agresivi% (imfa ruga, implora% +m!ele mîini erau întinse către mine într-un gest de o patetică neră!dare% Degetele îi erau răşchirate, gata să-mi apuce şi să-mi sfîşie corpul, iar faţa contractată, cu ochii tul!uri şi !uza de sus zgîrcită, arăta chinul dulce care precede orgasmul% ot florarul de cur!e al corpului ei, plin şi zvelt în acelaşi timp, se-ntindea către mine într-o singură, dementă mişcare% Devastată de pasiune, dintr-o clipă într-alta părea că-şi va desprinde picioarele de soclu şi se va arunca asupra mea% în spatele ei, conacul părea că se umflă şi pîlpîie, ca o meduză veninoasă% ar se#ul nimfei, protejat altădată cu mînuţa, era acum descoperit, hidos, incredi!il în monstruozitatea lui3 pentru că, între pulpele pline şi delicate, nimfa avea un se# de !ăr!at, de satir gata de-mpe-rechere% +m simţit !rusc o greaţă cum numai în vis poţi simţi şi am luat-o la fugă spre conac, iz!indu-mă din răsputeri peste faţă ca să mă trezesc% +m trecut de poarta ferecată şi m-am repezit pe scări în sus, sărind cîte două trepte şi simţindu-mi tot părul de pe corp z!îrlit şi-ngheţat de groază% reptele de lemn, stacojii, scîrţîi-toare, se întindeau din ce în ce mai sus, fără ca un capăt al lor să se poată străvedea 4O undeva% otuşi, într-un tîrziu, am ajuns în capul scării, singur şi dezorientat în lucirea lividă a !ecului, care lumina sla! o uşă cu !elciug şi gemuleţ mînjit cu var% +m deschis-o şi m-am înfiorat% n cămăruţa violent luminată, pe scaunul de faianţă, stătea sora mea, care mă privea zîm!indu-mi ciudat% Pe podeaua de mozaic, în faţa picioarelor ei, se aflau, răsucite şi-mprăştiate, filme al!-negru, cu scene de familie în negativ% Pe un singur deget, arătătorul de la mîna dreaptă, mai avea un film făcut !aston, lucios, lung de vreo jumătate de metru% *-a împuns cu el în piept, zîm!indu-mi mereu, pînă ce filmul, părînd că pătrunde ca un pumnal prin pijamaua mea, s-a scurtat de tot% Durerea a fost însă atît de violentă, de parcă mi s-ar fi împlîntat în inimă un cuţit% +m gemut şi am deschis ochii în lumina gri şi rece a dimineţii% vreme am rămas cu ochii în gol, paralizat de mesajul teri!il al visului meu, împietrit încă de fascinaţie şi de groază% (u ştiu de ce, îmi venea stăruitor în memorie aceeaşi imagine3 patul meu devenea un mormînt străvechi, profanat şi dezvelit, aşa cum văzusem la muzeul de istorie, su! sticlă, iar eu eram scheletul spart, fărîmiţat, pămîntiu, una cu ţărîna, rînjind către tavan% Cîteva cîrpe putrede mă mai înfăşurau, ca nişte drapele dezolate, incan44
descente de rafalele de timp care vîjiau peste mine% &i m-am gîndit deodată că, acolo, în micul tumul din valea paradisiacă, un geamăn al meu, mumificat, zăcea poate în aceeaşi poziţie, rînjind la fel, dar cu or!itele şi cu cerul gurii prinse în lutul stră!ătut de vinişoare şi rădăcini te% Dimineaţa era splendidă% (e-au fugărit vreun sfert de oră la înviorare, de jur-împrejurul conacului 7m-am uitat speriat spre statuie, dar nimfa redevenise inofensivă şi pudică8, ne-au mai aliniat, am mai sărit ca mingea şi am mai mers ca piticii, după care ne-au dat, la cantină, cunoscutul ceai de zahăr ars 7are sau n-are !romu-ră?8% în dimineaţa aceea, *ani#, cu o mutră
foarte stranie, de !eţiv sau de posedat, congestionat la faţă, interpreta un soi de pantomimă ritmată, mişcînd din gît şi din umeri, !ătînd cu linguriţa în paharul de ceai şi, uneori, recitind cîteva cuvinte% /n !anc o!scen şi stupid, care ar fi ocupat cîteva rînduri într-o pagină de carte, era lungit de el la nesfîrşit, înflorat şi construit cu volute şi !riz!rizuri, decorat cu stucaturi şi ciu!ucării, pînă la pierderea completă a firului logic% mediat după micul dejun aproape toată lumea s-a retras prin camere ca să vor!ească despre marele carnaval al focului de ta!ără din ultima seară% De multe ori colegii mei evocau alte ultime nopţi, din alte ta!ere, 122
aducîndu-le la dimensiuni valpurgice3 măşti, !ăutură, imense ruguri troznind şi punînd flăcări pe feţele dimprejur, gagici dansînd în sutiene cu paiete%%% profesorul de sport şi profesoara de engleză surprinşi pe masa de ping-pong%%% un tip de la (eculce ar fi avut patru gagici în aceeaşi noapte 7ăsta, la viaţa lui, s-ar fi culcat cu 15O de femei8%%% .e frigea slănină, în chiar focul de ta!ără, cîte o halcă picurătoare înfiptă-n crenguţe ascuţite%%% .e aruncau sticle goale de !ere în perete%%% Ce mai, întotdeauna era ne!unie% Cînd m-am plictisit să-i mai ascult, după cîteva ore de fanfaronadă monotonă pe fondul muzicii de la casetofon $ 6ey babe, ta&e a 7al& to t"e 7ild !ide... $, am ieşit din dormitor ca o um!ră% (imeni nu mi-a dat atenţie, iarăşi, de parcă aş fi fost cu adevărat invizi!il% +m um!lat o vreme, fără ţintă, pe scările şi pe culoarele conacului% /nele uşi de la dormitoare erau întredeschise, lăsînd să se vadă mai mulţi inşi aşezaţi faţă-n faţă pe paturi, trăncănind şi rîzînd, cîte o fată făcîndu-şi unghiile, puştii !ătîndu-se cu perne%%% Din tavane ningea tencuiala umflată şi cojită, tocurile uşilor aveau nenumărate înţepături, prin care se vedea lemnul putred% +erul, în conac, părea întotdeauna al!ăstrui ca un fum de ţigară% ram a!solut singur, un nechemat, un strigoi% Ca să mai pot res121 pira, în monstruoasa mea nefericire, o clipă şi încă o clipă, făceam un efort care altuia i-ar fi fost suficient ca să scrie o epopee, ca să scrie Cartea cea mare% Conacul, ca un ghioc huitor năpădit de furnici, mă respingea cu o putere de neînţeles% +m simţit deodată că mi se contractă venele gîtului şi am ieşit în imensa curte cu alei întortocheate, la soare şi la aer% ;"a!irint viaţa, moartea la!irint<"a!irint fără capăt, spuse magul din )o=, recitam cu voce tare% +m ieşit pe poarta de fier forjat cu deja murdara şi !oţita placardă ;9ine-aţi venit în ta!ăra 9udilaG= şi-am luat-o, mer-gînd încet, cu capul în pămînt, pe drumul dintre casele ţărăneşti şi fîntînile cu căruţe de ta!lă, legate cu lanţ% (ici măcar localnicii care treceau pe lîngă mine nu păreau să mă o!serve% Doar pe pragul vreunei porţi cîte o fetiţă în rochie de stam!ă, cu un cîntar şi un coş cu cireşe înainte, se uita lung după mine, cu ochi lărgiţi de o tristeţe atavică% +m ieşit din sat şi am luat-o pe drumul asfaltat, mărginit de cariere de piatră şi meri prăfuiţi% Cîte o vacă duhnind a !alegă rupea muşeţelul de pe marginea şanţului% ram tul!urat, şi tul!urarea mea din acele momente se suprapunea tul!urării mai vaste şi mai adînci a jegoasei, ori!ilei vîrste a adolescenţei% Care nu era, la rîndul ei, mai mult decît o vînătaie pe pielea 12: acoperită cu lepră a vieţii% /nde se afla eşirea? Pe unde se putea străpunge? Ce se află, nu sim!olic, nu simplu joc cultu-ralist, nu autosugestie, dincolo de această văgăună de pămînt? Ce se află 4n realitate afară din latrina asta, din !u!oiul ăsta? Din greaţa asta? Cu moartea în suflet, înaintam pe traseul elastic dintre vezica urinară şi rect, într-un ţinut scatologic şi fără speranţă% Cerul se cur!a peste mine ca o diafragmă dincolo de care se aflau, poate, nişte plămîni şi o inimă, o gură şi doi ochi senini, iar deasupra un creier atotputernic, dar eu naveam să ajung niciodată în zona de deasupra, de dincolo% +ici, su! tone de maţe, în nesfîrşită o!scenitate, aveam să-mi trăiesc agonia% .u! soarele ca o pungă de fiere, su! stelele ca ganglionii intestinali%%% După mai !ine de o oră de mers cu capul în pămînt am luat-o peste cîmp pînă la valea plină de
flori% Cerul al!astru deschis, fulgerat de fluturi coloraţi, se arcuia peste vale ca un clopot de sticlă% otul era feeric, ca într-unui dintre acele glo!uri în care ninge, şi la fel de neverosimil% *-am lungit în faţa dîm!ului pe iar!a înţepătoare% +m mîngîiat cu o ciudată voluptate, trecîndu-mi mîna prin gramineele şi trifoiul de deasupra, cocoaşa aceea ciudată% rîmă groasă şi umedă, cu 126 vinişoare de sînge în pielea translucidă, s-a scuturat !rusc şi s-a sor!it în pămînt% *-am ridicat şi, cu florile pînă la !rîu, am co!orît spre mijlocul văii% De departe mi-am dat seama că acolo, pe o suprafaţă destul de mare, toată vegetaţia era culcată la pămînt, devenită un fel de covor îm pletit din fi!rele tari ale tulpinilor, din frunze, din corole zdrenţuite şi împrăştiate% ra un miros de vegetaţie strivită, verde-nchis, care se ridica din pămînt% *-am apropiat, şi atunci i-am văzut% .tăteau goi, culcaţi pe spate, su! soarele fier!inte, ţinîndu-se de mînă şi privin-du-se-n ochi% /n a!ur de naivitate şi nevinovăţie le aurea feţele de copii şi totul era ca dintr-un vis vechi, care-ţi vine !rusc în minte cînd stai în pat, după-amiezele% Pe cînd îi priveam fascinat îmi aminteam că undeva în hipotalamus e#istă un centru al plăcerii, o grădină paradisiacă unde lumina orgasmului, aprinzînd aerul în cercuri groase de aur, pierde orice căldură animală, trecînd direct în spiritual şi cristalin% coana aceasta a unui erotism mai înalt $ căci totul, totul era simetric, şi tre!uia să te pră!uşeşti mai întîi în crevase de carne, pieliţe şi mucilagii ca să ajungi la sacralitatea plăcerii $ mi se revela acum, !arocă şi mişcătoare3 doi tineri goi privindu-se-n ochi într-o vale plină de flori% 12@ (u mă mai interesa prea mult cine erau cei doi adolescenţi 7căci nu erau cu adevărat .avin şi Clara, ci doar efigiile lor într-o mandală de cur!e şi piele !ronzată8 sau dacă făcuseră dragoste% Poate că se iu !eau doar privindu-se, ca în Donne, întinşi pe iar!a strivită, somnoroşi, plăpînzi şi aurii, contemplîndu-se cu !ucuria secretă, adînc imprimată în noi, de a-ţi regăsi sora sau fratele pierdut, femeia reprimată în orice !ăr!at şi !ăr!atul ascuns în orice femeie%%% *-am retras uşor spre marginea văii, tul!urat şi imposi!il de trist% +!ia cînd am ieşit pe şosea m-am dezmeticit, şi realitatea, cu merii ei şi vacile păscînd pe marginea şanţurilor, mi-a răcorit ochii, mi-a pus ordine-n gînduri% +m stră!ătut, mergînd automat, lungul drum sinuos care ducea spre ta!ără, fără altă dorinţă decît să dispar mai repede, să mă pulverizez, să mă pierd undeva în peisajul prăfos% Cu cît deveneam mai lucid, cu atît simţeam crescînd mai mult în mine o disperare isterică, fără limite, de parcă ma#ilare uriaşe m-ar fi zdro!it încet, os cu os% Cît de ciudat, cît de ciudat eram pe atunciG Ce moale, ce neformată, ce disponi!ilă era carnea psihicului meuG esticulele mele aveau circumvoluţii, lo!i şi ventricule, pe cînd creierul meu secreta spermiile visării% înserările gal!ene care se aşterneau ca nişte cearşafuri pe !locurile 12E
vechi mă dureau de parcă ar fi fost propria rr ea piele şi simţeam casele părăginite ca pe nişte organe interne% ram înăuntru şi afară, sus şi jos, asemenea unui em!rion în !urta neagră a lumii% îmi închipuiam cîteodată că sînt întors pe dos ca o mănuşă şi că lumea e#terioară e sîngele meu, plă-mînii, pancreasul, limfa, coastele şi verte!rele, pe cînd adîncul corpului meu e luminos, plin de soare, lună şi stele, or!itor de Dumnezeire% 'isam e#trem de des că pot mişca o!iectele prin propria mea voinţă3 ele ascultau de mîna mea întinsă şi se gră!eau să salte din locul lor şi să se apropie rapid de mine% 'isam că am sîni şi vulvă, eram totul, !ăr!at şi femeie, copil şi !ătrîn, vierme şi Dumnezeu, totul învelit într-o fe!ră năucitoare% Dar, deşi eram totul $ cîtă frustrareG cîtă neîm-plinireG cîtă ne!unieG cît dorG De parcă totul, ca să se rotunjească într-un )ipertot de negîndit, de neatins decît cu tentaculele fier!inţi ale fe!rei şi pasiunii, s-ar fi acuplat cu nimicul, cu vidul ruinat şi vier-mănos% ram !olnav de dorul de a deveni Dumnezeu% De cînd o celulă plină de vi-telus din !urta mamei mele fusese sfîsiată de o celulă flagelată din carnea tatălui meu, crescusem asimptotic, impetuos ca turnul 9a!ei, ca /lliFummi, copilul de piatră, sfidînd legea după care totul se ruinează şi se lipeşte de orizont% Doi, patru, opt, şaisprezece, treizeci şi doi, şaizeci şi patru%%% Curînd, foarte curînd aveam să ating infinitul, +lef la puterea +lef, să mă agăţ de poala lui Dumnezeu, să-l privesc adînc în ochiul lui triunghiular dintre sprîncene şi să pătrund acolo ca un nou spermatozoid într-un nou ovul,
ca să mă nasc din nou în lumea de lumină transfinită pe care !iata noastră carne o presimte, o e#cretă, aşa cum colţul urdu-ros al ochiului e#cretă lacrima glo!ulară, limpede şi scînteindă% +veam să fiu, crescînd mai departe, crescînd şi crescînd, nu Dumnezeu, nu otul, ci otul la puterea otul şi Dumnezeu la puterea Dumnezeu% (u aveam cum să ştiu atunci că procesul e pulsatoriu, că oricărei creşteri îi urmează o descreştere, că tragedia arcului de cerc este universală şi necruţătoare% Dacă m-aş sinucide astăzi, acum, dacă aş comite acum această inutilitate 7pentru că, oricum, doar o codiţă cenuşie, de şo!olan, va mai fi viaţa mea pînă l a punctul final8, aş spune că la şaptesprezece ani a fost apogeul vieţii mele, acel mezzo del cămin, în care a tre!uit să cunosc maşinăria greoaie, !utaforică, o!scenă, maşina de tocat carne făcută din carne a lume-infern-purgatoriu8paradi!ului sau a !paţiu-timp-creier-!eului, şi a tre!uit să presimt sfîrşitul creşterii% +tunci am fost în vîrf, atunci m-am poticnit, în infinita 12I 125
mea transgresiune, de un idol !ar!ar şi mizer, de o icoană !lasfematorie şi stridentă, de un strigoi scălîm! numit "ulu% "-am văzut deodată în faţa mea, pe vremea aceea, cînd nu distingeam între mocirlă şi lumină, în locul acela numit 9udila, !udă împuţită şi plină de viermi, dar şi fantastic 9uddha plutind pe un lotus de perlă deasupra apelor întunecate, i-am văzut !uzele rujate, făţarnice, apropiindu-se de ale mele, am simţit în nări moscul evaporîndui-se de pe gîtul pudrat $ şi am căzut, şi arcul a început să co!oare% dată cu el co!or şi eu, tot mai adînc, urmez magistrala "ulu, înaintînd prin carnea minţii mele, adîncindu-mă, stră!ătînd ca fulgerul cele şase straturi de neocorte#, intrînd în creierul mediu, în talamus, încolăcindu-mă în jurul centrilor furiei, durerii, orgasmului, repulsiei, ameţelii şi pierzîndu-mă în creierul primitiv, în sălaşul riturilor, măştilor şi ciclurilor, unde, ca un a!ur mecanic, ca un a!ur arhitectural, ca un a!ur structurat şi complicat precum universul, sufletul su!limează din trup% ot mai adînc, tot mai fier!inte, tot mai imposi!il de respirat% Prietene, scriu mai departe în cămăruţa cu so!ă încinsă, cu fereastră prin care se văd munţii, la fel de ceţoşi şi-ndepărtaţi ca tot ce e#istă pe lume% >ătăcesc seară 12O de seară prin holul îngheţat, printre mo!ilele reci şi greoaie, privesc prin geamuri cum cade zăpada în lumina vreunui felinar% 'or!esc uneori cu glas tare, pe cînd aprind focul în so!ă, pe cînd păşesc de-a lungul marelui !ufet, trăgînd o linie cu degetul prin praful de pe luciul lui% *erg la !aie, în cămăruţa strimtă şi înaltă în care !azinul closetului !ol!oroseşte stins, ca să mă privesc în oglindă% încremenită în straturi nesfîrşite, transparente şi înfo-liate, imaginea !ăr!atului tînăr care, în amurgul luminos al iernii, se uită în propriii săi ochi în oglindă are ceva străvechi, legendar, ca de stampă veche% .tăm încremeniţi, fascinaţi, privindu-ne-n ochi ore în şir, pe cînd se face tot mai frig şi mai întuneric% glinda se a!ureşte, cafeniul se-ntinde tot mai mult pe argintul ei, urmat de un !itum dezolat în care mai lucesc doar ochii tăi, 'ictor% chii tăi deodată lărgiţi, cu pupilele înghiţind tot irisul şi făcînd întuneric în sala îngheţată% *ă-ndrept pe !îj!îite spre cămăruţa mea, unde lumina al!astră, vuitoare, a focului din so!ă aruncă raze pe pereţi% ntru în pat, trag pătura peste cap şi mă pră!uşesc, a!rupt, în vis% De ce mereu aceleaşi reţele su!terane? +celeaşi ca!ine verzui în grote cu apa pînă la glezne%%% +celeaşi receptacule de faianţă în care picură stropi strălucitori din stalactitele tavanului% 124 +celeaşi conducte-mpăienjenite, cu mari ro!inete mîncate de rugină, cu smoala şi ca rtonul pleznite în jurul lor% +ceiaşi şo!olani semitransparenţi furişîndu-se în cotloane%%% +ţipisem aproape azi-noapte şi începusem deja să schiţez, din petele fosforescente de su! pleoape, un scenariu hidos% *i se părea că sînt încuiat pentru totdeauna în ca!ina unui closet de ţară% Pe pereţii de scînduri văruite încremeniseră păianjeni sferici cu picioarele întinse% n tavan pîlpîia un !ec chior, atîrnat de o sîrmă% Pe jos, pămînt% Dincolo de uşa cu zăvor primitiv, de lemn, se-ntindea noaptea fără capăt, iar înăuntru $ eternitatea% &tiam, în coşmarul meu, că niciodată nu voi mai ieşi de-acolo, că voi încremeni în lumea aceea sordidă de un metru pătrat vremuri nemăsurate, pînă la putrezirea înseşi ideii
de timp% *ă pregăteam să înfrunt cu dîrzenie primele mii de mii de eoni, cînd deodată o agitaţie dintrun colţ mi-a atras privirea pînă atunci împietrită% .u! !ucăţile de hîrtie de ziar înfipte-n-tr-un piron se căsca într-una dintre scînduri o gaură neagră, umedă şi jegoasă, o crăpătură de infern, din care veşnic ieşeau două la!e groase şi puternice de păianjen% +cum îl vedeam prima dată întreg, diavolul de antracit, încordat şi puternic, de neoprit, cu veninul curgîndu-i în picuri 112 gal!en-verzui de pe cheliceri% *aşinăria păroasă, cu căngi şi pîrghii ascuţite, se repezise fulgerător, !alansîndu-se pe fire, către un fluture minuscul, o molie al!ă, catifelată, care-şi lipise o aripioară de vălătucul de pînză de păianjen din jurul crăpăturii, pe cînd cu cealaltă flutura ca un evantai, aruncînd puf sidefiu în aer% (u-mi puteam lua ochii de la lupta ori!ilă% Păianjenul nu se gră!ea% Cu cîteva fire şia priponit !ine victima de plasă, a anihilat z!aterea aripii li!ere, iar apoi, lucrînd ghe!oşat, tîrîndu-şi !urta moale pe deasupra şi pe dedesu!tul fluturelui, a început să-l înfăşoare cu grijă în propriile lui aripi pînă l-a transformat într-un pachet lunguieţ, din care se mai zăreau doar ochii fosforescenţi ş i trompa răsucită% După ce a mai retezat cîteva fire, monstrul a apucat pachetul de forma unui prunc înfăşat şi l-a tîrît în gaura dintre scînduri% +colo îngerul cu ochi strălucitori, cu ochi care aruncă foc, dar învins, paralizat, doar ochi lărgiţi de groază şi fascinaţie, avea să fie !atjocorit, înţepat, supt, sodomizat, torturat, supus altor grozăvii pentru care oroarea nu are cuvinte, şi asta etern, fără milă, fără speranţă, fără sfîrşit% +colo, ochi în ochi cu călăul său, în noaptea !estială, colcăitoare% &i deodată, fără tranziţie, cutremurat încă de vis, incapa!il să-mi dau seama dacă m-am trezit sau am pătruns 111 în altă încăpere a minţii mele, am simţit căldura şi moliciunea aştemuturilor şi am perceput ceea ce, la început, am luat drept ţipetele sfîşietoare ale fluturelui martir% Dar de ce oare stră!ătea prin el e atîta voluptate? .trăpuns de acul îngheţat, ţinut strîns între la!ele păroase, dizolvat interior de saliva otrăvitoare, îngerul gemea de plăcere% Căci auzeam din nou zgomotele de dragoste din camera de su! podeaua mea% mplorare, suferinţă, satisfacţie, deznădejde, dizolvare într-un orgasm copleşitor% 0emeia repeta, răvăşită, numele celui care o pătrundea3 ;'ictorG= Dumnezeule, am visat sau am trăit orele care-au urmat? Dacă am visat, visul meu m-a impregnat de miros de femeie şi mi-a îngreunat muşchii şi oasele dacă a fost realitate, am perceput-o cu un cîmp de conştiinţă îngustat, redus la senzaţii, la culori stinse, la sunete înă!uşite% (u ştiu cum am ajuns dedesu!t, la uşa lor, mare, stacojie, !uretoasă de-atîtea ploi şi viforniţe% (u ştiu cine mi-a deschis, cine m-a condus în camera aceea intimă, luminată de o veioză pusă-ntr-un colţ şi acoperită cu o !ucată de mătase roşie% 0emeia era lungită pe cerga de pe patul foarte jos, goală, cu pu!isul întunecat, cu faţa pierdută în valuri de lumină roşie% Pe el nu mi-l pot aminti% re şi ore, pînă spre dimineaţă, am posedat-o amndoi, înfăşuraţi în parfumul 11: se#ului şi su!ţiorilor ei, goliţi de personalitate, de a mintiri, de gîndire, de voinţă, eli!erîndu-ne în ea de su!stanţa fiinţei noastre% Ceea ce în adolescenţă părea o halucinaţie copleşitoare şi de neatins, ceea ce atunci era psihic şi fa!ulos, se petrecea acum aievea, femeia era acum nu o entitate o!sedantă, ci un mic animal e#citat, făcut din cur!e moi3 umeri, sîni, pîntec grăsuţ, genunchi !ăieţeşti şi la!e ale picioarelor cu unghii făcute, fese umede de sudoare% Concretă, uşor de prins în !raţe, egală cu noi în voluptatea supunerii şi dominaţiei%%% Jorii începeau să dilueze spre al!astru î ntunericul din geam cînd am urcat iarăşi în camera mea şi m-am pră!uşit în aşternut% zdrenţuială acră şi pîsloasă de vise m-a însoţit pînă dimineaţă% % %%;Cîte nopţi pentru o singură dimineaţăG= .criu de mînă, prima dată după atîţia ani în care zgomotul sacadat al maşinii mele de scris mă izola şi, asemenea cartonaşului pe care-l priveşte cel ce se autohipnotizează, îmi fi#a conştiinţa în zona precisă a fa!ulaţiei% în locul unui covor mecanic împletesc acum, cu o ră!dare maniacală, un covor manual de vene şi nervi, al cărui spate îl văd doar eu, ale cărui cone#iuni încîlcite şi de neurmărit, ale cărui noduri, ganglioni, varice sînt propria mea alcătuire anatomică% u, 'ictor, 116 singurul meu cititor, prietenul meu de dincolo de sticla oglinzii, nu vezi decît te#tul, ochiurile lui regulate, încropind un desen înşelător% gnori că un rînd de pe prima pagină comunică prin intermediul esofagului meu cu un cuvînt de la pagina @2 şi că nervii mei cranieni scurtcircuitează sim!oluri şi aluzii% +semenea ho-munculului care se-ntinde pe emisferele cere!rale, îmi întind şi eu su! scoarţa te#tului fruntea-ncreţită, gura căscată, lim!a întinsă pe douăzeci de pagini, trupul mic şi ridicol 7dar
palmele cu falange enorme, făcute parcă să susţină arcul de piatră al povestirii8% .înt totuna cu te#tul care mi s-a lipit de corp şi mă-nveninează% .criu mai departe, cu pi#ul, în faţa ferestrei prin care se zăresc munţi vîrstaţi de zăpadă% Din cînd în cînd se aud, îndepărtate, vocile tîmplarilor care repară o vilă de lîngă cantină, sunetele limpezi ale ciocanelor lovind în cuie% în curînd va fi ora prînzului% De zile întregi îmi măsor timpul după orele de cantină, asemenea pensionarilor din aziluri% Dimineaţa scriu, după-amiezele urc puţin prin pădurea tăcută, serile răsfoiesc cîte-o carte în singurătatea ţiuitoare% (u ştiu ce poate urma, dar ştiu că nu va mai urma viaţa mea o!işnuită din miezul oraşului, cu zilnicele certuri cu Delia şi zilnicele drumuri cu maşina pînă la /niune% (-o să mai apar 11@ la televizor la emisiunile literare% (-o să mai scriu nimic, niciodată% împita trilogie despre Dionisie >ădăuceanu o să rămînă doar în două volume, şi tot ce regret e că le-am pu!licat şi pe alea% 7Dar povestirile mele erau !une, şi asta nu mi-o poate lua nimeni%8 Ce mai contează? (evroza mea a avansat insuporta!il în ultimii ani şi pro!a!il că o aruncare de la fereastră sau o incendiere, stropit cu !enzină, ori altceva, şi mai atroce, ar fi fost oricum sfîrşitul% /n eşec aici, la Cumpătu, ar fi acelaşi lucru% Poate că totuşi vindecarea este posi!ilă, acum, ca o ultimă şansă, închis în odaia asta minusculă, retez acest te#t din carnea minţii mele cum mi-aş e#tirpa singur, în oglindă, o rumoare monstruoasă% .imt aici o traumă veche, înşelătoare, ascunsă în mii de straturi de pieliţă, or!itoare ca perla între lim!ile scoicii% Cu cît mă-nverşunez mai tare asupra ei, cu-atît mă-ngrozeşte însă gîndul că nu retez o tumoare, ci un organ vital, ca şi cînd te#tul meu ar fi adevărata mea fiinţă, iar eu însumi $ doar o iluzie% în după-amiaza dinaintea închiderii ta!erei, ticniţii mei de colegi zăceau pe paturi, trăgînd din ţigări şi pălăvrăgind% itina nu făcea decît să rîdă ca o oaie isterică la poantele celorlalţi% *ăgălie era destul de sărac cu duhul ca să răspundă 11E şi de zece ori cînd îl strigau şmecherii, "ulu, Cici sau mai ales 9azil, ca să-i mai joace vreo festă% De!itau compulsiv o!scenităţi şi tîmpenii, fără măcar să fie o!sedaţi se#ual, doar din puţoism şi plictiseală% +tîta ştiau% ;*ă-ta se regulează pe chifle=, îi arunca unul celuilalt% ;*ă-ta pe cîrlige de rufe=, răspundea celălalt, şi o ţineau tot aşa pînă cînd unul dintre ei se enerva şi putea ieşi cîte-o încăierare% De-o-dată îi vedeai că se înroşesc şi tremură de furie% Pînă la urmă se apucau de păr şi se tăvăleau peni!il pe jos% .e despărţeau roşii, gîfîind şi lăcrimînd, iar apoi fiecare se lăuda că l-a aranjat pe celălalt% De o!icei, cînd se saturau de !ancuri treceau la discuţii serioase, care în cazul lor se limitau la un singur su!iect3 muzica rocF% rau realmente formida!ili cînd venea vor!a de muzică% 0ăceau concursuri pe tema asta, 9uzdugan scrisese su! ochii noştri pe o hîrtie patru sute de nume de formaţii% Pentru numele !ateristului de la ;Chicago= s-au pariat cinci sute de lei, ceea ce pentru mine era o sumă de necrezut% ot timpul îl apuca pe cîte unul cîntatul la o chitară invizi!ilă, strîm!în-du-se şi tremurîndu-şi mîna dreaptă pe stomac, ca şi cum ar fi manevrat vi!ratorul% +ltul făcea pe !ateristul, lovind în cinele imaginare şi scoţînd printre dinţi ţîstîitul măturicilor% 11I +cum însă stăteau lungiţi pe spate, de-a curmezişul paturilor, cu gîtul frînt de pernele sprijinite vertical de pereţi, şi lălăiau fără chef% După ce-au mai zăcut puţin, cu cămăşile ieşite din pantaloni, au început să se scoale unul cîte unul, întin-zîndu-se, şi să se-apuce să-şi caute ţoalele !une prin cuşete% u!uri de spraB nu se găseau atunci pe toate drumurile, aşa că puţinele disponi!ile au fost folosite de toată lumea pînă s-au terminat% După ce şi-au tras pe ei tangalejii şi cămăşile înflorate, după ce şi-au lustruit pantofii ;de peşte=, cei mai mulţi s-au cărat la femei, în dormitorul din aripa cealaltă a conacului% +m rămas cu Papa, cu +ngeru, cu i tina şi cu ămălie% *ai tîrziu a intrat şi .avin pe uşă, a zis doar ;.alutG= şi s-a trîntit pe pat, ca să frunzărească una din cărţile lui despre J(-uri% *i-a venit !rusc în minte valea verde şi înflorită, transparentizată de soare şi fluturi, cu cele două corpuri goale în mijloc% (u mă puteam însă concentra, pentru că mă !ru-iau im!ecilii din dormitor, care dez!ăteau cu neaşteptată pasiune pro!lema dacă tipa pe care-or s-o ia de nevastă se cuvenea să fie fată mare sau nu% *intea lor supura, avea acnee ca şi pielea de pe frunte şi de pe o!raji% 9uzele crăpate de o fier!inţeală o!scenă şi ochii tul!uraţi, ca de vite, aveau su! ţeastă corespondentul unor 115 comenzi imperioase, unor curente de voinţă cărora nu puteai să nu te supui, dar pe care nu le înţelegeai, nu le desluşeai nici originea şi nici scopul% Cît despre o!iectul lor, femeia generică, infinită, fără însuşiri, ea nu era decît o învălmăşeală de a!uri otrăviţi3 poftă, spaimă, ruşine, ne!unie, viitor de
neconceput% otul în tine, nimic în afară, de parcă pulpele, sînii şi !uzele fetelor nu ar fi fost decît semnele declanşatorii ale femeii interioare, care, urlînd ca un siamez rupt cu forţa din carnea fratelui său, se chinuia să se nască din fiecare dintre ei% Jăceau pe paturi ca nişte gravide, inconştienţi ca pupele care se schim-!ă-n fluturi, zămislindu-şi fiecare femeia lăuntrică, hipnotizaţi de masca ei, de atitudinea ei hieratică, de cruzimea din ochii ei% a nu avea nimic de-a face cu femeile reale, ci senfiripa din molozul de pe fundul neuronilor care se limpezeau la acea vîrstă de sus în jos, ca nişte fiole, din fi!rele musculare slă!ite de pasiune, din canalele limfatice, din ple#urile nervoase, din glandele endocrine% 9ancurile stupide descriau hărţi fa!uloase ale măruntaielor ei, adevărate ţinuturi su!terane, luminate de sorii crepusculari ai ovarelor3 ;Cică un tip se însurase şi nu ştia cum să afle dacă nevastă-sa e fată mare% 0ii atent cum faci, îi zice maică-sa% îi !agi acolo o monedă de trei lei% Dacă intră înseamnă că nu e fe11O cioară% în noaptea nunţii, tipul urmează sfatul, dar !anul alunecă şi cade înăuntru% ipul !agă mîna să-l scoată, pînă la încheietură, pînă la cot, pînă la umăr, şi în cele din urmă intră cu totul% *erge el ce merge pe-acolo, pînă cînd, într-un tîrziu, întîlneşte un general% (-aţi văzut cumva un !an de trei lei? îl întrea!ă tipul% Dar dumneata nu mi-ai văzut regimentul? întrea!ă generalul%%%= De fapt, în reveriile l or cele mai adînci, adolescenţii se imaginează mereu reduşi la esenţa esenţelor tainei se#uale3 sînt spermatozoizi înotînd fericiţi către imensul astru de cleiuri şi pieliţe care-i cheamă printr-o chemota#ă magică, imperioasă, distrugătoare%%% De cîtăva vreme rămăsesem cu ochii în gol, atent poate doar la insinuarea serii în aerul care prindea un iz cafeniu% Departe, în sala de discotecă, începuseră să încerce microfoanele ;+lo% +lo% .e-aude? PîfG PîfG /nu% /nu% /nu, doi, trei, patru% .e-aude?= După cîteva clipe, !rusc, o muzică luată de la mijloc îşi rostogoli pentru scurtă vreme huruitul, ca să se curme la fel de !rusc% Pe culoare se auzeau tot mai des voci şi rîsete% +sta i-a făcut şi pe cei care mai rămăseseră în dormitor să se schim!e şi să plece cu toţii către zonele mai fier!inţi ale ta!erei, unde se pregătea marele !al de sfîrşit% >ămas singur, cum fusesem în fiecare seară, am mai stat vreo 114 jumătate de oră, pînă cînd singurătatea s-a îndesit şi mi-a devenit insuporta!ilă% Poate că aveam să mai trăiesc încă douăzeci de ani cu acest ţiuit în urechi, huietul camerelor goale% +casă, cînd nu-mi mai suportam singurătatea, după ce citeam ore în şir pînă la împăienjenirea ochilor şi refuzul minţii de a mai înţelege, ieşeam şi mă plim!am pe străduţe necunoscute, cu clădiri vechi, năruite, cu ziduri gal!ene lucind ca sodiul în amurg, cu castele de apă profilate pe întunericul grena ca nişte ciuperci fărîmicioase% Deznădejdea îmi devenea atît de mare, pe cînd mă afundam pe străzile pustii, pe cînd traversam maidane spectrale, cu carcase de maşini de gătit azvîrlite pe grămezi de gunoi, încît aş fi vrut să a!andonez deodată totul şi să mă las încet la pămînt, la rădăcina vreunui calcan smolit şi vîrstat de mulţimea şuvoaielor de urină, să mă culc pe o rînă şi să putrezesc acolo, să rînjesc acolo, să mă destram şi să mă fac ţărînă şi cîrpe împuţite şi oase gal!ene, sparte%%% (umai versurile pe care le repetam în gînd mă apărau, îmi dădeau curaj şi mă făceau să visez la orele cînd, în altă singurătate, su! soarele negru al inspiraţiei, aveam să-mi plătesc !iletul, să-mi răscum-păr viaţa preschim!înd-o în Carte% (-aveam de ce să mă schim! pentru ser!are% (ici nu aveam cu ce% Aoalele mele 1:2 erau destul de jalnice şi mai ales puţine% +veam doar trei cămăşi, dar pe două dintre ele aproape că nu le purtam% în schim!, cea prăzulie se rupsese la mîneci de-atîta purtat% +veam o singură pereche de pantaloni şi o pereche de pantofi% ra un chin pentru mine să-mi cumpăr haine% Chiar şi la şaptesprezece ani mergeam tot cu mama în oraş şi mă scîr!ea atît de mult să intru în magazine şi să încerc pantaloni în jegoasele ca!ine de pro!ă, unde stai în chiloţi, cu cămaşa fluturîndu-ţi peste şale, suportînd ca tot felul de inşi să se hol!eze la tine prin draperia mereu prea îngustă, că îmi luam prima pereche care mi se potrivea cît de cît% *ama mă !ăga numai prin hru!ele întunecate de pe "ipscani, pe care le ştia ea din tinereţe, şi cum intram eram luaţi în primire de şmecheri !urtoşi în halate al!astre, cu creionul după ureche, cu dispreţul ţîşnindu-le ca transpiraţia prin pori% Putea a stofe şi a e#cremente de şoareci% .căpăm repede de grija cumpărăturilor% "a şcoală purtam uniforma, din acel material aproape miraculos de prost, care făcea genunchi şi pe speteaza scaunului, iar în rest nu mă duceam nicăieri, nu ieşeam decît serile, cînd tot nu conta% (u rîvneam evazaţii colegilor mei, nici cămăşile lor cadrilate, pur şi simplu fiindcă nu credeam că ar fi fost posi!il să am şi eu vreodată aşa ceva, după
1:1
cum mi se părea a!surd gîndul că aş putea să am vreodată magnetofon% +şa că mi-am lustruit doar puţin pantofii% Pe cînd făceam asta deasupra unui ziar întins într-un colţ al dormitorului, amuzîndu-mă cum stropi de cremă neagră de pe peria îm!îcsită punctau faţa ovarăşului, care făcea cu mîna într-o poză de pe prima pagină, am auzit apro-piindu-se pe culoar hohote şi strigăte deşucheate, asemenea celor scoase, în Mesternuri, de !andiţii care atacă o diligentă% /şa s-a trîntit de perete şi, în şir indian, toată gaşca a intrat ca pe o scenă de ca!aret, cîntîndu-mi, ca de fiecare dată, +"at'! a nice &id li&e you%oing in a place li&e t"i! 0iecare dintre ei ţopăia şi dansa rotind între degete, pe deasupra capului, cîte o cîrpă parfumată% ;.alut, salut, 'ic-toraş, de lă!uţă nu te laşi?= strigau, trecîndu-mi pe la nas lucrurile acelea impregnate de mosc, care nu erau altceva decît nişte chiloţi negri de dantelă, un sutien, o fustiţă mini, nişte ciorapi de damă, un furou şi alte asemenea chestii% +m rezistat cîteva momente, înjurîndu-i în gînd, dar cînd s-au apucat să-mi mîngîie o!razul cu chiloţii ăia o!sceni am sărit în sus şi am fugit din cameră în rîsetele tuturor% ;Higodii ce sînteţi, jigodii im!ecile=, repetam aproape cu voce tare de-a lungul culoarelor pustii% *ă simţeam 1:: jignit, îmi simţeam pulsul în tîmple şi tot interiorul pieptului fier!inte şi vîscos% +tît ceream de la ei3 să mă lase-n pace% .ă mă lase în ne!unia mea% Cu ce eram vinovat dacă aveam o ne!unie diferită de-a lor? *ă strîngeam cît mai mult în mine, ca să ocup cît mai puţin loc, îmi făceam vizuina acolo unde nimeni nu ar fi stat, de ce veneau peste mine şi acolo? ;"ăsaţi-mă-n paceG "ăsaţi-mă dracului în paceG= strigam pe coridoarele pustii şi în sălile îngheţate în plină vară% +m ieşit, căci mă înă!uşeam, pe uşa principală şi am co!orît scările înghiocate şi maiestuoase% Co!o-rînd treptele, mîngîiam cu palma spinarea !alustradei3 cît de sfărîmicioasăG ce încrustată de licheniG otul era putred în conacu-ăsta de ţărînă aglutinată% &o!olani, li!ărci, urechelniţe săpaseră milioane de galerii şi pori în lemnărie şi-n stucatură% 0eţele heruvimilor erau mîncate de lepră şi scrofuloză% +mforele din capul scărilor erau atît de triste, de scrijelite, de gal!en-verzui, încît nu puteau conţine decît mumiile prăfoase ale unor copii morţi de sute de ani% Conac al putreziciuniiG Curentul de pe culoare nu putea fi decît timp îngheţat, timp gal!en ca amurgurile de iarnă% Pînă şi vopseaua picturilor de pe pereţi, închipuind scene enigmatice din vreo carte sfîntă, făcuse viermi şi transmuta, lent, în asfalt% +m trecut de nimfa 1:6 de tuci fără s-o privesc, luîndu-mă după zgomotele pe care le auzeam undeva în faţă, în întunericul catifelat cu grena al serii% +m văzut de departe um!ra ca de smoală a rugului înălţat pe terenul de sport% Deasupra vîrfurilor de !razi ardeau stelele, cu o lumină al!astră% Dintotdea-una îmi plăcuse sămi dau capul mult pe spate şi să privesc harta cerului, cu ţări, continente, insule şi dominioane de stele% /nele mari cît nişte ochi şi aruncînd lim!i de foc, altele risipite ca făina pe !leuma-rinul iluminat% Privindu-le, simţeam lumina lor adiindu-mi pe faţă caldă şi parfumată ca un vînt de primăvară, şi-mi plăcea să-mi văd în imaginaţie faţa străvezie, ascuţită, devenită !leu deschis ca un ochi întors către cer% Capul meu devenea un ochi al!astru privind cerul, ochi de care atîrna codiţa neagră a trupului% n jurul mormanului de cetină care avea să devină focul de sfîrşit al ta!erei se adunaseră deja aproape toţi elevii şi profesorii, unii aşezaţi pe !ăncile tri!unei, dar cei mai mulţi în picioare, um!lînd de colocolo sau pălăvrăgind în grupuri mici% Două mese lipite, acoperite cu pînză roşie, alcătuiau un mic prezidiu% îngrămădite pe ele se aflau o!işnuitele termosuri, treninguri, insigne şi diplome care urmau să se dea ca premii% "ocul era luminat sla! de cîteva !ecuri gal!en-murdare, aşa încît 1:@ cele două porţi de hand!al de la e#tremităţile terenului asfaltat a!ia se zăreau, confundîndu-se cu propriile lor um!re% Puştii din ciclul inferior se fugăreau, se apucau de gît, se tăvăleau pe iar!a de la marginea terenului, ţipînd cu vocile lor piţigăiate% 0etiţele se ţineau deoparte, î m!răcate frumos şi !ine-!ine pieptănate, şoptindu-şi mereu cîte ceva la ureche şi rîzînd% îmi plăceau atît de mult fetiţele astea de nouă sau zece ani, graţioase ca desenate cu peniţa, imitînd domnişoarele mari în conversaţii ;serioase= sau, dimpotrivă, sclifosindu-se şi pelticindu-se%%% +rătau uneori mature, închise într-o enig-
mă care deja era trista um!ră a lunii, a femeii şi a fecundităţii pe feţişoarele lor, dar dacă stăteai de vor!ă cu ele îţi dădeai imediat seama că erau copii, copii care desenau încă prinţese colorate în caietele de matematică%%% Privindu-le, uram şi mai mult urgia hormonală, dezastrul care în douăzeci de ani avea să le preschim!e în femele putrede de lascivitate, în cucoane snoa!e, în gospodine şleampete, în profesoare refulate, în intelectuale masochiste, în muncitoare spurcate la gură, măritate, divorţate, gravide iar şi iar, înghiţind la anticoncepţionale, schim!înd la tampoane, primenind la scutece, mîncîndu-şi cu toatele !ăr!aţii, golindu-i de pasta cenuşie din ţeastă% De ce tre!uiau să cadă? De ce 1:E
măcar unele nu puteau rămîne mereu aşa, naive, graţioase şi senine? Căci numai fiinţa lor cunoştea minunea asta3 corpul care se confundă perfect cu sufletul% De ce, pe cînd viermele hidos devine fluture, fetiţele, fluturi gingaşi, tre!uiau să se schim!e în larve păroase, procreatoare şi rapace? impul şi se#ul triumfau mereu, aliaţi, împotriva corporalului şi minţii% (u!ila, goală şi cu părul de aur, era mereu înşfăcată de scheletul rînjit care-i strecura un genunchi osos între pulpe şi-i arăta triumfător clepsidra% *ereu fecioara era înjunghiată şi însămînţată de către moarte, de moartea vicleană, a!omina!ilă, care e se#ul% ;(-avea grijă, că tot într-un pat ajunge şi ea%%%= Da, toate aveau să ajungă într-un pat, un pat nupţial, dar care navea să fie decît, travestit, catafalcul% *ă plim!am cu mîinile în !uzunare de la un grup la altul% "e-am recunoscut la o margine, pe !anca de jos a tri!unei, pe fetele noastre, aranjate şi înţolite mai mult ca oricînd, uitîndu-se plictisite pe su! gene% Chiar şi în lumina pîlpîitoare şi palidă puteai să-ţi dai seama de sclipirea culorilor de pe pleoapele lor, de pe umerii o!rajilor, de roşul puternic, unsuros, al rujului de pe !uzele lor% Pe tricouri, pe !luze şi pe rochii îşi cususera paiete cu ape verzi-al!astre sau movindigo, care ardeau !rusc într-o rază favora!ilă de lumină% 1:I /nghiile le erau lăcuite, chiar şi cele de la picioare ale fetelor care veniseră în sandale% Cînd am trecut pe lîngă ele, făcîn-du-mă, ca de o!icei, că nu le remarc, am pătruns într-o sferă difuză de parfum greu, uleios, cu ceva josnic în el, dar şi nostalgic, ciudat de dulce% *-am înfiorat tot% /nde mai simţisem acel parfum? De cîteva ori, consecutiv, creierul meu a ştiut şia uitat% &i !rusc, cînd nu mai speram să conştientizez acea clipă unică din trecut, care niciodată nu avea să se reîntoarcă, suferinţa aceea violentă şi triumfătoare a cărnii, am rămas ţintuit pe loc, căci am revăzut, din adîncul adîncului copilăriei mele sau de şi mai departe, fereastra colorată unde, pe viscol, s-a arătat un chip arlechinesc, o fată îm!ujorată, cu ochi întunecat-sclipitori, cu confetti în părul tuns scurt şi cu !uzele rujate în formă de inimioară% +tunci, o dată cu a!urul ră!ufnit pe fereastra deschisă, nările mele, înfundate în fularul tras pînă su! ochi, au prins o şuviţă caldă de parfum, rămasă undeva, într-o cameră minusculă a minţii, alături de rîsul răsfăţat al fetei costumate în paj şi de o arietă la fel de vagă şi evanescentă ca şi parfumul% 7&i $ drace, acum îmi dau seamaG parcă m-a iz!it amintirea, ca o su!ită rafală de vînt $ pe fata cu trăsături de !ăiat melancolic o chema "uluG strigase cineva din adîncul 1:5 sălii de !al încărcate de serpentine şi confetti multicolore, o voce care acum cîteva clipe mi-a sunat în urechi, nealterată de trecerea vremii, cu limpezimea teri!ilă cu care, nopţile, te auzi uneori chemat pe nume3 ;"ulu, ai înne!unit? închide geamul şi vino înăuntruG%%%=8 0ereastra se-nchisese foarte repede la loc şi se-acoperise su! ochii mei de flori de gheaţă, pentru ca viforul să şteargă imediat orice urmă a ei% .tăteam în zăpadă, în paltonaş, cu mîna în mîna tatălui meu, şi un tramvai străvechi se apropia încet, clătinîndu-se pe drumul lui singuratic, luptîndu-se cu zăpada% atăl meu era o statuie ninsă, ameţitor de înalţă% *-am aşezat pe o !ancă% în seara aceea avea să se termine infernul de la 9udila% Chiar de a doua zi, singurătatea mea, altădată atît de temută, dar acum ciudat de ispititoare, avea să redevină completă% 'oi fi iarăşi stră!ătătorul locurilor virane, al stradelelor uitate, al piaţetelor încremenite în soare şi praf, voi urca iarăşi pe scările !locurilor vechi, voi descoperi din nou,
în cartiere neum!late, stranii grupuri statuare%%% 'oi avea iarăşi senzaţia că am mai fost peacolo, că totul are un înţeles sim!olic, adînc, doar mie revelat% 'oi recita iarăşi, cu voce ţre, versuri pe care pereţii zugrăviţi ieftin ai ruinelor mi le vor întoarce prin aerul saturat de moloz sclipitor% 1:O 'oi fi iar văduvitul, !umbrul, 4n veci necon!olat prinţ a9uitan... !ucurie tristă îmi însoţea reveria, aşa încîţ a!ia mi-am daţ seama cnd s-a aprins focul de ta!ără% *-am dezmeticit cînd am văzut întregul rug, înalt de cîţiva metri, cuprins pînă în vîrf de lim!i răsucite, roşii portocalii, de flacără troznitoare% +cele de !rad, transformate în scîntei, se repezeau cu sutele în sus, pierzîndu-se-n noapte% 9ecurile care pînă atunci luminaseră tremurător terenul fuseseră stinse, aşa că singur focul, ţroznind su! stele, rămăsese centrul transparent şi vioi al universului% *-am apropiat şi eu de el cu aceeaşi fericire atavică pe care o vedeam pe feţele roşii, încinse, ale tuturor% (u ne puteam sustrage hipnozei flăcărilor% oţi priveam ţintă la arhitectura mereu schim!ătoare a lim!ilor de gaz inflamat, cînd gal!en, cînd verde, cînd al!ăstriu, cînd roşu ca sîngele% (e-am aşezat pe jos, trăgîndu-ne cît mai aproape de crengile încîlciţe, linse de foc, pînă la limita la care a!ia mai suportam fier!inţeala% Puştii ţopăiau ca ne!unii, urlînd şi chiuind, încercînd să aţîţe cu crenguţe incendiate focul% ransformau în jar incandescent vîrfurile !eţişoarelor şi alergau prin noapte, rotindu-le repede şi închipuind astfel cercuri şi elipse fluorescente% n ce cavernă mai trăisem cînd va lumea asta mică adunată în jurul focului, 1:4 pe cînd restul lumii rămînea în stăpîni-rea-ngheţată a stelelor? eşiseră, fireşte, la iveală chitarele şi toată lumea cînta veşnicele cîntece de ta!ără, sentimentale şi dulcege, totuşi cu ceva amar în ele $ tristeţea creolă a întîlnirilor şi despărţirilor% 0etele şi !ăieţii care se iu!eau în cîte o ta!ără ştiau de la-nceput că nu va dura, că vor rămîne un mic nume într-o cutiuţă cu fleacuri a minţii celuilalt% .chim!au adrese şi telefoane, dar foarte rar se mai căutau, şi chiar dacă o făceau îşi dădeau repede seama că farmecul se destrămase şi că ta!ăra unde se petrecuse legătura lor avea să rămînă o lume rotundă ca o perlă şi la fel de ireală% Cîte o fată lua chitara şi, cu o voce mîţîită, aproape de neauzit, dar cu o faţă senzual-tristă $ cu cît mai senzuale !uzele, cu atît mai nefericiţi ochii $ începea un fir de cîntec trăit pînă la ultima vi!raţie3 ;u!itule, eşti steaua mea polară%%%= &tia m că totul e o prostie fără nici un sens, ca vor!ele unui !eţiv, dar eram eu însumi !eat, eu însumi mă legănam şi cîntam cu ei% +ş fi vrut să-mi deschid ţeasta şi să-mi jupoi creierul de straturile de corte#, să arunc la gunoi, ca pe o placentă !ăloasă, su!stanţa aia încreţită care dă seama de toată nefericirea noastră, să dau drumul pe un canal !arierei aceleia interpuse între viaţă şi noi înşine% +ş fi vrut să păstrez doar creierul 162 primitiv, să mă topesc de dragoste şi să mă învineţesc de ură, să salivez, să gîfîi, să tuşesc, să strănut, să sughit, să-mi !ată inima şi să-mi filtrez sîngele prin rinichi şi să-mi omor micro!ii în limfă, totul împreună cu toţi, cu grupul, cu gaşca sau cu familia sau cu neamul sau cu specia sau cu lumea vie sau cu Dumnezeirea, doar să nu mai trăiesc schizofrenia gîndirii, acest mizera!il pseudonim pentru singurătate% +m rămas cîteva ore lîngă rugul imens, care continua, cu nemaipomenită furie, să arunce spre stele cetină incandescentă% .e dansa în jurul lui% 0ocul muşca din siluete, le făcea mai su!ţiri şi mai e#presive, ca în desenele rupestre% rupuleţe-grupuleţe se adunau în jurul cîte unui profesor sau al unui elev mai mare, care înfigea !ucăţi de slănină într-o creangă ascuţită şi le prăjea în foc, la marginea plină de spuză a rugului% +proape că mă confundasem cu ei% 0ocul îmi topise cristalul cortical şi rătăceam acum, ameţit, e#pansiv, înfrăţit în închipuire cu toţi şi cu toate, prin noaptea plină de grupuri susurătoare% *ai toţi îşi întinseseră canadienele sau puloverele pe asfalt, pe iar!ă sau pe !ăncile tri!unei şi pălăvrăgeau, cu cîte o sticlă de !ere în mîini% Cei mici sugeau şi ei, înecîndu-se, din răcoritoarele lor% în mijlocul fiecărui grup se afla de o!icei cîte o 161
chitară chinuită pe rînd de ţipi cu aere de vedetă% *-am aşezat şi eu lîngă nişte inşi care cîntau :e!terday şi am lălăit şi eu, ştiind că vocea mea oricum nu se aude% n întuneric, rîsul fetelor
era e#citant şi vulgar, iar !ăieţii se revelau ca !ăr!aţi tineri, cu voci autoritare% Doar vîrful ţigărilor lumina pentru o clipă cîte o schiţă de o!raz sau nişte ochi cu sprîncene pensa te%%% .e aduseseră între timp microfoanele, staţiile şi !o#ele din sala de discotecă% Pentru că rugul căzuse pe o rină şi flacăra i se domolise, s-au aprins din nou !ecurile% Diverşi ţipi au început să se agite în jurul mesei acoperite cu pînză roşie% +vea să înceapă, tîrziu în noapte, programul ;oficial=, cu premiile, concursul de ;miss=, carnavalul şi celelalte% (elăsînd sticlele din mîini, ne-am adunat din nou cu toţii în mijlocul terenului de sport% "umina !ecurilor colora totul spectral% Profesorii, !ătrîni şi graşi ca nişte !a!uini, se ţineau deoparte, supraveghind cu priviri ostile hoarda trăncănitoare% Puştii făceau mişto de ei, mai ales de profesoare, ale căror ţîţe se prefăceau că le strîng în palme cu pasiune3 ;+h, eodoreasco, ce ţi-aş faceG=, se prostea 9azil mişcînd din şolduri% Deodată s-a dat drumul la muzică, în chiotele tuturor% Cum mă aşezasem pe al treilea rînd de !ănci al tri!unei, vedeam de sus masa mişcătoare a dansatorilor, pulsînd ritmic în 16: alternanţa de um!re şi lumină% întotdeauna spectacolul ăsta al unei !eatitudini generale, de la care mă simţeam e#clus, mă isteriza, mă consuma interior% oţi păreau să cunoască de la primele acorduri fiecare melodie% oţi participau, cu sudoarea curgîn-du-le pe gît, cu genunchii pătrunzînd între pulpele fetelor, cu ţoalele urmînd cam aceeaşi croială, cu gesturi şi ticuri şi cuvinte asemănătoare, la o unică lume, la o secundă de strălucire, fără înainte şi fără după% Dacă vezi, de pildă, filme sau poze din anii LI2, te surprinde omogenitatea asta3 fiecare femeie e *onica 'itti, fiecare !ăr!at e *as-troianni, toate maşinile sînt una singură, toate decorurile, pînă la forma clanţelor şi la tapetele de pe pereţi, sînt un singur decor% "umi omogene, fără istorie, lumea tinereţii fiecărei generaţii% Dansau% .e distrau% Pierdeau timpul, sau mai curînd uitau timpul, care se concentra în pelvis, acolo unde ardea al doilea c"a&ra, floarea secretă a se#ualităţii% Petalele, strînse pînă atunci într-un mugur a!ia schiţat, începeau să se desfacă, rupîndu-se, descleindu-se una de alta cu o voluptuoasă suferinţă% Din timp în timp zidul muzicii era spart şi se anunţau premii şi concursuri% Disc-jocFeB-ul apropia gura de microfon şi, cu o pronunţie americanizată, !ol!orosea ceva de neînţeles, acoperit imediat de hard-rocFul care înlocuise langoarea !eat166
lesiană% +veau să urmeze concursul ;*iss a!ără= şi parada măştilor de carnaval% Pînă atunci fusese destulă plictiseală3 cîţi-va chitarişti, vreo două recitări cărora nimeni nu le dădea vreo atenţie%%% .e dansa frenetic, în grup sau în perechi care se schim!au mereu, se fuma ţigară de la ţigară, se rătăcea din loc în loc, cu sticlele în mîini% Pe !anca mea, neştiut de nimeni, incapa!il să mai suport !erea, mă adîn-cisem iarăşi în mine însumi% re!uia să dispar, îmi era limpede că tre!uia să fug undeva, să mă vîr într-o gaură, să nu le mai stau în cale, şi totuşi umilinţa asta de dincolo de lacrimi şi de cuvinte se lovea în mine, năucitor, de orgoliul celui care ştia că adevărul lumii este al său, că tocmai nimicul, moartea şi putrefacţia, şi ruinele şi fecalele şi jegul, şi suferinţa şi atrocitatea sînt adevărul, că lumea este un infern pe care înfloreşte mucegaiul precar al paradisului, iluzoriu ca glo!ul de păpădie% ricît de mirific colorat, păianjenul rămînea o fiară şi veninul său era omorî-tor% Despre toate astea aveam să scriu acolo-n mansardă% Deşi hidos, eu aveam să rămîn şi nu ei, despre mine şi nu despre ei se va vor!i peste zeci de ani, cartea mea şi nu frumuseţea lor va da seamă de esenţa esenţelor lumii% Cu mîinile la urechi, cu ochii ficşi, cu muşchii feţei încordaţi, încercam să-mi reprezint triumful de peste zece 16@ ani, şocul or!itor al apariţiei cărţii mele, găsită lîngă cadavrul meu, acolo lîhgă nori, legenda creată în jurul celui care, în sfîrşit, dăruindu-şi viaţa, şi-o cîştigase, al celui care spusese în sfîrşit otul% Dar miera imposi!il să-mi duc viziunea pînă la capăt% !ida mea era prea mare, ei erau prea aproape şi ceva în mine îi invidia mult prea mult% ;Predă-te, sufletul meu=, repetam ca să acopăr cumva dragostea-ura asta, ;am luptat destulepetentă, zăuG= ;Dumnezei ai morţii,
de alături3 ;u nu merg la Carolina,<u nu merg, nu merg la ea, < "asL să vină ea la mine<&i-apoi om vedea%= +m cîntat şi eu pînă la urmă, cu voce stinsă, alături de ei, separaţi doar prin cîţiva metri cu!i de-n-tuneric% ransformat într-o grămadă de jar, în care se mai ghicea forma crengilor $ pe unele, deasupra stratului incandescent, se formase o crustă al!ă şi pufoasă $, rugul radia mai departe valuri de căldură% .paţiul pur dintre stele şi noi devenea tot 16E
mai adînc, aşa cum se limpezeşte un pahar în care apa a curs tur!ulent% *uzica s-a-ntrerupt !rusc şi, o dată cu stingerea cîtorva !ecuri, un tip care părea deja student a-hceput să vor!ească-n microfon, repede şi sictirit, anunţînd începutul concursului de ;miss=% .e înscriseseră vreo şase candidate care s-au şi ivit, în costume de !aie, în fluierăturile şi aplauzele celor de pe margine% Purtau pantofi cu toc înalt şi în ţinuta lor era ceva%%% ciudat, artificios, o graţie jucată, şi care le prindea totuşi minunat% .înii erau urîţiţi de cupele sutienelor, în schim! era greu să-ţi desprinzi ochii de pe pu!isurile lor deja !oltite, provocatoare, de pe uşoara încreţire a slipurilor între pulpe, de pe fesele cumva candide, de puştoaice% Concursul a durat mult, vreo două ore, căci fiecare pro!ă era urmată de muzică şi dans% *ai întîi le-au legat de mijloc cu o aţă cîte o lingură, cu care tre!uiau să-m-pingă pe podea un ghemotoc de hîrtie% +poi le-au pus să vină în mers cît mai graţios dintr-un punct îndepărtat al terenului, în timp ce un ;mem!ru al juriului=, chircit, privea printre picioarele lor, stri-gînd ;se vede 9răilaG= sau ;se vede pînă la 'ienaG= După ce le-au măsurat sînii cu cupa unui polonic şi fundul cu un ceaun, a urmat pro!a de seducţie% /n tip, ales cu multe rîsete din asistenţă, stătea pe un 16I scaun în mijloc privind în gol, pe cînd fiecare candidată-n parte se străduia să-l emoţioneze% +u dansat din şolduri în faţa lui, i s-au aşezat în poală, i-au şoptit la ureche, i-au scos ochelarii şi-au încercat să-l sărute, dar tipul s-a ţinut tare pînă la capăt% n fine, le-au trimis să se-m!race cu cît mai multe ţoale unele peste altele, încît arătau ca nişte rusoaice !aşoldine% .-au dez!răcat apoi, dansînd, pînă au rămas iar în costumele de !aie% De la un timp rîdeam, cîntam şi fluieram şi eu o dată cu toţi ceilalţi% Conştiinţa mea se topise ca zahărul şi se amestecase în năclăiala generală% (iciodată nu mai !ăusem atît de mult% 0runtea mi-era îngheţată şi umedă şi îmi simţeam tensionat tot inelul muscular din jurul gurii% Culorile începeau să depăşească linia o!iectelor, să se întindă de la unul la altul% Cea mai mică lucire sau sclipire mi se aprindea în creier ca o ciudată emoţie3 un nasture, o cataramă şi un ochi rimelat%%% (u mai reuşeam să mă concentrez% (u mi-am dat !ine seama cînd a început parada măştilor de carnaval, m-am trezit pur şi simplu în mijlocul lor% /nul se costumase în lvis PresleB, altul în mumie 7înfăşurat cu totul în hîrtie igienică8, o ţipă era *iss PiggB 7avea un rît roz de cauciuc, prins cu elastic8, iar alta încerca să-şi mişte repede nasul ca eroina din $e vră;i a mai făcut
165 neva!tă-mea. Cel mai mare succes îl avea un tip
$ mai tîrziu am auzit că fusese 9azil $ care-şi trăsese peste cap o mască de cauciuc, o !estială mutră de gorilă% *ai erau cîteva stafii !anale, cu cearşafurile pe cap şi lanterne dedesu!t, plus ara!i, variaţiuni pe !aza aceloraşi cearşafuri% (u lipsea negrul dat cu cremă de ghete %Aopăiau drăceşte cu toţii pe o muzică dezlănţuită, cu oarece arome indiene% ram atît de ameţit, încît încercam să dansez şi eu cît de cît, pe lim!a mea% *ă suceam şi mănvîrteam, rînjind tuturor celor care rînjeau la mine% .unetul trecea în culoare şi culoarea în sunet, timpul se lungea şi se comprima, feţele treceau !rusc dintr-una într-alta, îşi amestecau trăsăturile% Deşi eram în mijlocul hoardei paro#istice, mă simţeam cumva singur, totul era îndepărtat şi rarefiat, de aceea aveam sentimentul că pot face orice, ca şi cînd aş fi fost pe un cîmp pustiu% +m început să recit versuri în gura mare, căci mintea mea nu era decît un !urete îm-!îcsit de versuri, curgeau din mine inepuiza!il, golite de sens şi de participare, cuvinte, cuvinte şi cuvinte% Dezorientat, clipeam din ochi la toate mutrele alea de gorilă, de miss PiggB, de ara!i, de stafii, de capitalişti în putrefacţie, de puşcăriaşi, de mumii, de elefanţi şi de inorogi, clipeam din ochi, înghesuit de peste tot, şi
16O continuam să le strig în faţă versuri a!surde3 ;.ă ne co!orîm în rîpaiff-urile de chitară e#plodau ca artificiile pe deasupra, frigul mirosea a sudoare, înghesuiala trecea în singurătate şi singură ta tea-n înghesuială% 0aţa-mi era toată de lemn, cu ochii ca două găuri prin care culoarea curgea direct în creier, se depunea acolo pe pereţii ţestei%%% &i-atunci, 'ictor, a apărut "ulu% &i "ulu, 'ictor, era 0emeie% ra curvă, era javră, era putoare, era tîrîtură% .e făcuse linişte şi în mijlocul cercului stătea "ulu3 !uzele făcute în formă de inimioară, cu un deget de ruj unsuros, ochii cu gene artificiale, negre-catran, z!ătîndu-se ;dulce=, cu codiţe desenate-n dermatograf, o!rajii năclăiţi de fond-de-ten, peruca lu#uriantă, roşie ca focul, şi aluniţa lipită pe !ăr!ie% &i dacă nu mi-ar !ate inima şi dac-aş putea respira şi dacă sudoarea nu mi-ar ţîşni din pori ca dintr-un ac de seringăG 0iindcă acum, cînd scriu, îl văd, o văd, îi si mt halena de fiară pe faţă, îi văd, îi simt ţîţele de vată su! !luza fantastă, plină de dantele, cu nasturi sferici ca perlele, văd şi-mi amintesc $ dar am cura;ul să privesc totul în faţă? $ himera, himera meaG 0usta mini, şocantă, rafinată şi vulgară, pantofii cu toc înalt scîlciaţi de la!a lată a picioarelor% 164 Poziţia de model, cu am!ele palme pe un şold scos mult în afară, uitătura languroasă, rînjetul de nedescris, totul% Cineva spunea ceva, ceilalţi rîdeau, strigau, aplaudau, eu priveam fiinţa aceea, masca aceea, viermele acela dintre aripile de treizeci şi patru de ani anvergură ale vieţii mele% (ici n-am priceput de îndată cine era în spatele faţadei aceleia înne!unitoare, idolului aceluia grotesc, dar am simţit !rusc, la prima ră!ufnire a lui în privire, o alarmă a minţii mele pînă în cele mai adînci şi mai tăcute straturi, o ţîşnire a sudoarei ca o aură gal!enă e#plodată-n jurul corpului, o trezire atît de totală, de parcă aş fi !ăut un milion de cafele şi fiecare celulă a muşchilor mei ar fi căpătat creier şi ochi şi ar fi devenit capa!ilă să-şi privească moartea în faţă% "ulu stătea nemişcat în noapte, în mijlocul z!înţuielii mascaţilor, supradimensionat în ochii mei ca un zeu al a!jecţiei% Părea o pată de vopsea închegată pe-o pînză, închegată şi totuşi curgînd încă, !ălos ca o flegmă, ca puroiul dintr-un flegmon% .imţeam pericolul ca pe un curent îngheţat, puţind a mosc, curgînd val după val din "ulu% (u s e uita la mine, dar simţeam, împietrit ca de-o revelaţie, că mă pîndeşte% începuse să danseze lent, din şolduri, pe cînd toate feţele celelalte, de măscărici şi vedete de cinema şi vampiri 1@2 şi ara!i, se estompaseră ca nişte !ecuri stinse% .e rotea lent, ca în transă, cu gîtul ud de transpiraţie, cu !otul porcin roşu ca o petală de mac, cu !uclele înfiorate de !riză% îşi ridica în sus, pe pulpele groase, în ciorapi sidefii, fustiţa, pînă cînd deasu pra jartelelor apăreau chiloţii de dantelă, cu ori!ilul se# străvăzîndu-se, negricios ca un păianjenmaimuţă, prin ochiurile fine% +păru un tip care, înclinîndu-se, îl invită la dans% "ulu îşi puse capul pe pieptul lui, îi încolăci gîtul cu mîinile, clipind din genele năclăite de rimei, şi se rotiră aşa un dans întreg, în mijlocul cercului% Din timp în timp, "ulu îi şoptea ceva în ureche sau, dînd capul pe spate, îl privea lung în ochi pe insul drept şi înalt, pus la sacou şi cravată% ra pro!a!il nesfîrşit de comic totul, toţi cei din jur se ţineau cu mîinile de !urtă de rîs, dar eu îngheţasem şi nu-mi puteam descleşta fălcile% Ce-mi spunea "ulu? ra o hieroglifă, dar ce anume, fără să ştie, reprezenta? ra o cheie, dar pentru care cameră interzisă din su!terana plină de carcere a minţii mele? Culoarele acelea nesfîrşite, ca!ină lîngă ca!ină, zgomotul apei şopotind în conducte, de!aralele cu teuri şi cîrpe, senti mentul că te afli la Filometri su! pămînt, culoarele pustii pline de uşi putrede, cu lacăte moi şi o!scene, aerul acela oliv%%% cîte o usă des1@1 chisă şi dactilografa verzuie privindu-te uluită, cîte o uşă-ncuiată cu o duzină de lacăte, de după care se-aud !îrîituri şi fojgăieli%%% &i "ulu, cu ţîţele lui de vată sau de şosete jegoase, cu la!ele păroase-n pantofi de damă, aşteptîndu-te la fiecare intersecţie de culoare, la fiecare colţ, ca un semn de circulaţie sau mai curînd ca un idol !oit, făcîndu-ţi semn pe unde s-o iei, şi tu, deşi !estializat de frică, urmînd acele semne pentru că altele nu e#istă, fără să ştii unde tre!uie să ajungi, fără să poţi înţelege că, de vreme ce "ulu e călăuza, în centru nu te poate aştepta nici 9eatitudinea, nici roarea, ci amîndouă deodată, amîndouă deodată, amîndouă deodată%%% Curînd, "ulu s-a pierdut printre ceilalţi mascaţi, care au format iarăşi masa aceea compactă, fier!îndă, de dansatori% +!ia atunci m-am dezmeticit puţin, mam rela#at, m-am întors în propriul meu corp% "ovindu-mă şi frecîndu-mă de cei care zvîcneau pe o muzică mai isterică decît oricînd, am ieşit pînă la urmă din colcăială% *-am îndreptat către noapte% *-
am îndepărtat rapid de terenul de hand!al, cu toată ne!unia lui, pe o cărare catifelat ă, printre siluetele negre ca smoala ale ceti-nelor, care ştergeau uşor, din cînd în cînd, !olta, acoperind şi descoperind stelele scînteietoare% încetul cu încetul, m-am trezit în inima nopţii% (oaptea atît de dragă 1@: mie, noaptea cu mandale de stele, şotroa-ne de stele, la!irinturi de stele% *-am întins pe iar!ă lăsînd să-mi cadă pe faţă, ca o !atistă, zaimful constelaţiilor% *ă simţeam o clepsidră, cu nisipul stelar curgîn-du-mi încet prin pupile, umplîndu-mi încet ţeasta cu mituri şi cu fiare fa!uloase şi cu palida răcoare astrală% Ca un animal fugărit şi-ncolţit, o dată scăpat nu-mi mai aminteam pericolul, pur şi simplu respiram respiraţia rarefiată a stelelor% ar dacă !olta era ţeasta lui Du mnezeu şi stelele erau neuronii din corte#tul său, credeam că pot desluşi gîndirea lui Dumnezeu după pîlpîirile şi schim!ările culorii lor% ar dacă o stea descria !rusc o elipsă pe cer, stingîndu-se în aerul întunecat, gîndirea "ui eşuase timp de o clipă, destul ca un monstru de neprivit să se nască, şon-ticăind printre temple cu arhitrave de cristal% (e priveam ochi în ochi, Dumnezeu şi cu mine, de-o parte şi de cealaltă a !ol-ţiinstelate, ca de-o parte şi de alta a unei oglinzi% (e adînceam unu-n ochii celuilalt, treceam unu-n su!stanţa celuilalt, împietriţi, unul de măreţie, celălalt de nimicnicie, pînă cînd ne-am topit amîndoi în pură, vidă, răcoroasă fascinaţie%%% Cînd m-am ridicat în capul oaselor, trecuseră poate ore% (oaptea era !leu, stelele aveau cele mai neaşteptate culori, de parcă ar fi fost înfăşurate în poleieli troznitoare 1@6
de ciocolată% *-am sculat fără nici un efort şi am luat-o în sus pe alee% După cîteva volute, am ajuns în parcul din faţa conacului% 0întîna oglindea ne!unia stelară ca şi în nopţile trecute, dar nimfa dispăruse% .oclul era gol, acolo, în mijlocul apei negre, dînd aceeaşi senzaţie violentă, dar greu de definit, pe care ai avea-o dacă te-ai privi în oglindă şi n-ai vedea pe nimeni% Conacul, cu cupola sa întunecată, cu zidurile fosforescente, cu ferestrele mute lucind fantomatic, părea mai ireal ca oricînd% Curenţii nopţii învîrtejeau vizi!il fumul alcătuirii sale% ra atît pustiu, atîta geometrie, aşa atroce singurătate, că mi-am pierdut pentru cîteva clipe
opriserăm faţă-n faţă% *onstrul mă privea amuzat, mişcînd şoldurile înguste% *-a luat de !raţ şi s-a întors cu faţa spre conac% +m urcat amîndoi treptele şi am pătruns pe uşa cu ochiuri de cristal% ;'ino, vreau să-ţi arăt ceva%= (u puteam fugi, nu eram în stare să mă-mpotrivesc, deşi o teroare crescînd pînă la infinit îmi topea ţesuturile simţeam însă că panica asta nu era legată de "ulu, ci de altceva, de ceva mai adînc% Căutam în memorie ceva petrecut demult, vedeam fugitiv figuri de copii, locuri învelite-n magie% ra acolo un miez înfăşurat în mii de straturi, era ceva la care "ulu trimitea şi pe care nu-l di!uiam, care-mi scăpa mereu, pentru că de cîte ori simţeam că m-apro-pii dădeam doar de detalii, o cămară de vechituri inerte% &i "ulu, care mă tîra acum pe su! !olţi uriaşe, ca de catedrală, pe o întindere nesfîrşită de mozaic dulce şi geometric, era un detaliu, o săgeată, o indicaţie% îi simţeam coastele cu cotul, mergeam amîndoi înfăşuraţi ca-ntr-un cocon în parfumul lui vulgar prin încăperi colosale, îngheţate, cu coloane groase cît zece oameni, cu fresce !izare pe timpane şi ferestruici ovale la-nălţimi care-ţi tăiau respiraţia% (e-am oprit chiar su! crucea !olţii, şi "ulu s-a-ntors cu faţa spre mine% +m stat cîteva minute împietriţi în aerul 1@E oliv% îl priveam, o priveam drept în ochi, urmărind cum pupilele i se dilată şi i se contractă încet%
9rusc, mi-a apucat mîna şi, ridicîndu-şi fusta mini, mi-a lipit-o de chiloţii de dantelă, prin care i-am simţit o clipă se#ul tare şi umed% &i-a lipit apoi gura îngrozitoare de-a mea% +tunci am luat-o la fugă, cu părul z!îrlit şi cu o teroare de un anumit fel, necunoscut pînă atunci şi nemaiîntîlnit nici de-atunci încolo% Centrul, centrul o!scen şi mizer al clipelor vieţii mele%%% ;.taiG= îmi striga "ulu% ;.tai că am glumit, 'ictoraşG= Dar alergam din toate puterile, încercînd să ajung undeva, deşi lespezile păreau să se-ntindă la ne-sfîrşit, pierzîndu-se-n întuneric% +uzeam în urmă ţocănitul unor pantofi de damă% într-un tîrziu am zărit în penum!ră intrarea unei scări% +m luat-o într-acolo şi m-am repezit în sus pe treptele-nguste, sărind mai multe deodată, frecîndu-mă de pereţii vopsiţi în ulei vernil, lucioşi în lumina îm!eznată a cîtorva !ecuri chioare% Ca şi cu cîteva nopţi în urmă, am urcat treptele scîrţîitoare, de lemn stacojiu, ale scăriţei sucite care ducea su! !oltă% Cînd am ajuns în cupolă am auzit scîrţîitul primelor trepte de jos su! paşii lui "ulu, care mă urmărea neînduplecat% *area uşă era dată de perete% "emnul ei părea să fi stat mii de ani su! o ploaie ţîrîitoare% +m păşit din nou su! enorma cupolă, pe podeaua 1@I putredă, pierdut în ceaţa pînzei de păianjen şi-n duhoarea de urină cristalizată% +m intrat în tunel, călcînd pe pîsla moale, care făcea imposi!il orice sunet% Doar inima îmi !ătea dureros în piept, în ochi, în degete, în tot corpul% *-am pierdut în întortocherea tunelului de su! !olta de cupru-nverzit, privind iar pendulele stricate, cîinii mumificaţi, cărucioarele cu zornăitoare pleznite prinse pretutindeni î n plasa deasă% /n caiet de elev, cu cerneala rîndurilor pătată de apă, un mulaj de ghips al unei danturi cu un canin de metal, un !iscuit muced%%% unelul vi!ra tot mai mult, ca de un tors de pisică% +cum ştiam ce se află în centru% înaintam prudent, pas cu pas, iar cînd drumul a luat-o în sus m-am căţărat încet pînă la marginea cui!ului, de unde doar ghearele din faţă ale păianjenului, cu căngi înspăi-mîntătoare, păroase, dar colorate floral, se puteau zări% +m rămas acolo, pe !uza cui!ului, adîncit într-un strat al! ca laptele de pînză proaspătă de păianjen% +nimalul colosal fremăta, mormăia, îşi agita la!ele, făcînd să se zgîlţîie întreaga plasă% otul în cea mai năucitoare tăcere% +u trecut poate minute, poate ore pînă cînd, în josul tunelului, l-am zărit, am zărit-o pe "ulu% Privea în jur, dezorientat, apoi se uită-n sus şi începu să se caţere% .triga ceva din cînd în cînd, rimelul şi rujul i se-n1@5
tinseseră pe faţă, peruca îi era plină de pînză de păianjen% Pierduse şi un pantof undeva% Cînd "ulu ajunse aproape de marginea cui!ului, păianjenul încetă deodată orice mişcare% 'i!raţia plasei se opri% "ulu suia încet, ajutîndu-se de mîini, metru cu metru, pînă ajunse în dreptul meu şi mă depăşi% +!ia cînd se îndreptă de mijloc pe !uza cui!ului văzu fiara% >ămase încremenit, cu ochii măriţi, o!rajii contractaţi şi gura căscată într-un urlet neauzit şi cu atît mai neomenesc% Păianjenul zvîcni înainte% .e roti rapid în jurul femeii-!ăr!at, înfă-şurîndu-l, înfăşurînd-o în fire su!ţiri şi cleioase% +ş fi vrut să privesc în jos ori în altă parte, sau să-mi pun palmele peste faţă, şi totuşi mîncam din ochi spectacolul atroce cu o perversitate pe care a!ia atunci mi-o descopeream% ra răz!unarea mea, era o satisfacţie palidă şi înfiorată, la care n-aş fi renunţat nici dac-aş fi ştiut că preţul va fi ne!unia% re!uia să văd totul $ ca să curăţ totul% Curînd, "ulu deveni o păpuşă înfăşurată strîns, o păpuşă a cărei figură ar e#prima groaza de dincolo de groază% +găţat, manevrat de la!ele monstrului, ancorat !ine, viu şi sensi!il încă, de marginile cui!ului, privit de ochii minusculi, grupaţi cîte doi şi trei, ochi de safir, de smarald şi de opal, el deveni 'ictima, cea dintotdeauna, cea fără puteri şi fără scăpare, privindu-se ochi în ochi cu călăul% Păianjenul studie o clipă păpuşa cu plete roşcate şi !rusc se repezi înainte înfi-gîndu-şi chelicerii în carnea ei% &i-i retrase la fel de !rusc, pliindu-şi-i su! cefalo-torace% *i s-a făcut greaţă, iarăşi, de frumuseţea caleidoscopică, nepămîntească, a culorilor lui% (iciodată o aripă de fluture, o pană de coli!ri, o halucinaţie cu mes-calină n-ar fi amestecat atîtea nuanţe, atîta pîlpîire de culori trecînd cu o dulceaţă nesfîrşită una-ntr-alta, aprinzîndu-se şi stingîndu-se, răvăşind fiinţa celui care l-ar fi contemplat% "ulu, în schim!, devenise cenuşiu şi inert% chii îi erau acum roşii-fosforescenţi, morţi, deşi arzînd cu flacără% Păianjenul scoase de su! torace un ac lung, cur!, pe care-l înfipse cu un uşor troznet în pieptul celui martirizat, acolo, între mizera!ilii falşi sîni de vată% După un timp de nemăsurat, acul se retrase şi păianjenul îşi strînse iarăşi la!ele pe lîngă el, ghemuindu-se-n fundul cui!ului% .pînzu-rată de un singur fir,
păpuşa-"ulu se rotea uşor în voia curenţilor de aer şi aşa avea să se rotească, uscată, multă vreme încă 7şaptesprezece ani8, cu coama sîrmoasă peste vestigiile feţei fardate, ale măştii de nenorocos carnaval%%% *-am detaşat uşor de pînzele care deja prinseseră consistenţă pe hainele mele şi, cu ochii în gol, cu părul z!îrlit pe cap şi pe !raţe, am alunecat pe to!oganul marelui 1@O 1@4 tunel pînă am ajuns iar pe podeaua înnegrită şi putredă% *iriade de fire de praf se-nvîrteau în aerul !run-stacojiu, antrenînd mirosuri dezgustătoare% +m ieşit de su! marea cupolă pe uşa dată de perete şi, cu capu-n pămînt, stră!ătut de fiori, am co!orît încet scara îngustă, spiralată% *-am văzut în geamurile rotunde, copil mic, cu ochii întinşi pe jumătate de faţă, apoi !ăieţel cu !reton şi cu o!rajii ovali, pu!er slă!uţ, cu ceva stingherit în privire şi, în fine, adolescent sum!ru, cu pete violete su! ochi, o!raji sco!iţi, gura de o senzualitate arsă, nepotrivită cu austeritatea feţei% .cara s-a oprit, spre confuzia mea, nu în holul conacului, ci într-o încăpere îngustă şi înaltă, foarte înaltă, cu pereţii vopsiţi în acelaşi ulei vernil, cu un glo! în tavan care a!ia-şi putea trimite valurile de lumină murdară pînă jos% Podeaua era de mozaic şi nu putea avea latura mai mare de vreo trei metri% +m crezut mai întîi că sînt prins, căci nu zăream nici o ieşire-n pereţii uniformi% re!uia ori să rămîn aici şi să mor pe mozaicul rece, ca un gîndac, ori să mă-ntorc şi să-nfrunt păianjenul% Curînd însă, cum stăteam nemişcat în tăcerea ţiuitoare, un strop de cafeniu, aproape neo!servat, începu să difuzeze în mijlocul peretelui opus scării% 0oarte încet apăru un dreptunghi, încă nedesluşit, pentru ca în cele din urmă să 1E2 prindă contur tot mai apăsat o uşă, cu gemuleţ mat în partea de sus, cu clanţă, cu !alamale, vopsite toate-n acelaşi cafeniu posomorit% Ciudat, limpezirea imaginii din perete nu se opri în clipa cînd atinse realismul perfect, ci continuă pînă cînd uşa căpătă o prezenţă halucinantă, înne!unitoare, aşa cum niciodată nici un o!iect văzut cu ochii nu ar fi putut-o avea% 'edeam, de parcă ar fi fost mărite de o sută de ori, fiecare crăpătură, fiecare grun-jure de vopsea, fiecare pată de rugină de pe fiecare cui care susţinea gemuleţul% /şa devenise or!itoare, insuporta!ilă, totul în cosmos dispăruse în afara ei, chiar şi propria mea fiinţă% (u o mai vedeam eu, n-o mai vedea nimeni, ea era, ea se vedea pe sine, privire care devine su!stanţă, care devine privire% oate uşile pe care le deschisesem vreodată, toate cîte aveam să le mai deschid, ca să-mi apară în faţă alte camere sinistre, alte culoare posomorîte, alte lumi de neînţeles, prima uşă a vulvei însîngerate şi ultima uşă a sudorilor agoniei, marea uşă a marii ntrări, căutată peste tot şi întotdeauna, uşa fiecărei răni pe care corpul meu de mizerie a avut-o, uşa dintre coapsele fiecărei femei pe care am posedat-o, uşile vaste şi vîntoase dintre constelaţii, uşa care e fiecare oglindă, uşa mereu, ah, mereu şi pentru totdeauna închisă a Cărţii pe care nu am s-o 1E1
scriu, cele şapte uşi ale feţei mele şi uşile disperate care sînt poemele $ şi, mult mai mult, uşa care e universul, lumea noastră numită recere, dinspre nimic spre nimic, uşa arzînd deodată din ne!unia gala#iilor, din demenţa eonilor şi pleroa-melor şi ogdoadelor şi sBzBgiilor, uşa spre singura noastră viaţă eternă $ se rotea acolo, în noapte, ca un +lef mai mare ca noaptea, ca un gînd mai mare ca mintea% încet, viziunea s-a estompat, dar senzaţia de smulgere !rutală, de răpire către altceva a persistat mult timp în zgîrciurile şi cleiurile corpului meu% .ă fi fost acolo ntrarea? .osise clipa mea astrală? +m apăsat clanţa îngustă şi rece, pe jumătate acoperită de vopsea, şi am deschis% Pe scaunul de faianţă, dreaptă, supradimensionată, hieratică asemeni unei regine pe tron, stătea sora mea% Pereţii înguşti ai ca!inei erau neîncăpători pentru teri!ila statuie vie% rochie simplă, al!ă îi acoperea corpul, iar pe toate degetele, ca nişte gheare de jumătate de metru lungime, avea filme răsucite, negre-violete-lucioase, într-o continuă fremătare% Pe jos, pe mozaic, mai erau cîteva filme !uclate, developate, în cadrele cărora puteai distinge oameni cu faţa neagră şi părul al!, în costume al!e şi cu mîini negre, femei cu gîturi negre şi ochi al!i, făcînd gesturi neînţelese% Deşi aşezată, sora mea era mai înaltă
1E: decît mine şi, cînd s-a ridicat, îi ajungeam doar pînă la şold% /mplea întreaga încăpere% împlele îi luceau lîngă !azinul closetului, de pe fundul căruia picura veşnic apă% *-a privit îngheţat şi a-nfipt în pieptul meu !astonul lucios de pe arătătorul mîinii drepte% 0ilmul s-a strîns complet, pînă cînd vîrful degetului ei mi-a atins pieptul, în dreptul inimii% +m urlat de parcă !astonul mi-ar fi pătruns cu adevărat în piept% *-am întors şi-am luat-o la fugă pe scăriţa spirală care apăruse acum pe o latură a holului% .ăream cît mai multe trepte, înne!unit de groază, cu o durere vie, ca de rană deschisă, în inimă% ;'ictorG 'ictorG= $ auzeam vocea ei strigîndu-mă din susul scărilor% +m co!orît ore în şir pe scăriţa de lemn, înşuru!ată monoton în pereţii daţi pînă la jumătate cu ulei vernil% *ii, zeci de mii de trepte prăfoase, tocite, scîrţîitoare% lo!urile murdare din tavan dădeau o lumină tot mai stinsă, crepusculul devenea cafeniu închis, echivoc% Din cînd în cînd ajungeam pe cîte un palier cu uşi numerotate, mereu închise, şi cu scaune acoperite cu vinilin slinos de-a lungul pereţilor% Din spatele unor uşi venea zgomot de conversaţie, de după altele un !îzîit continuu sau un rîs indecent% Jeci, sute de paliere cu aceleaşi uşi vopsite în al! şi aceleaşi scaune de vinilin% Cînd m-am mai liniştit, cînd res1E6 piratia nu mi-a mai sfîşiat alveolele, m-am hotărît să mă opresc pe unul dintre culoare% *-am aşezat pe un scaun, de parcă aş fi aşteptat în faţa unui ca!inet dentar, privind ţintă linoleumul găl!ui de pe jos% ram o!osit dincolo de limită% (oaptea aceea mă terminase, mă storsese ca pe un tu! de vopsea% ;Păianjeni mulţi $ recitam !uimac $ păianjeni mulţi îmi caută inima%= *ă-nconjura o singurătate spectrală, de parcă aş fi trăit într-o fotografie veche% /nde mă aflam? &i de ce ştiam atît de !ine că mai fusesem aici? Că mai stătusem, la îngînarea serii cu noaptea, pe un culoar pustiu, cu uşi numerotate, lîngă o scară co!orînd spiralat? Cuprins de leşinul dulce al locului vid de mişcare şi sunet, surpat interior de amintirea cu neputinţă de localizat, m-am ridicat şi am apăsat clanţa primei uşi% Dar uşa nu s-a deschis, pentru că $ atunci am o!servat $ un lacăt moale, de carne, o!scen, pul-sînd de o evidentă viaţă, un lacăt cu vinişoare al!ăstrui şi purpurii, cu pliuri de piele, atîrna puţin deasupra clanţei, ţinînd împreună două inele de metal% Pe toate uşile atîrnau asemenea lacăte !rune-găl-!ui, pînă în capătul înfundat în um!ră, invizi!il, al culoarului% Cînd l-am atins cu vîrful degetului, lacătul şi-a retras carnea lent, prin mişcări ciudate de acomodare% ură intensă, dementă mi-a suit în creier% 1E@
.ufocat de valurile de furie şi scîr!ă, am apucat lacătul şi l-am smuls din vergele% .îngele cafeniu a ţîşnit în toate părţile, stropind uşa pînă jos şi udîndu-mi minile% +m simţit satisfacţia vinovată şi îngrozită pe care-o aveam în copilărie, cînd apucam corniţele melcilor şi le smulgeam din carnea perlată% Dădeam apoi cu melcul de pămînt, priveam cuprins de frisoane cum se scurge lichidul !ălos prin carapacea pleznită şi fugeam ştiind că voi fi pedepsit, aşteptînd dintr-o clipă într-alta o răz!unare nedesluşită% +m deschis uşa% ra mama, tînără, cu părul !uclat, într-un capot pătat şi descusut, tre!ăluind în !ucătărie, în faţa maşinii de gătit% Ainea cu mîna stîngă coada înnegrită a unei tigăi cu uleiul sfîrîind, iar în cealaltă avea un pumn de cartofi tăiaţi, din care picura apă% "umina crudă, matinală, venea de la fereastra cu perdeluţă înnegrită de fum, prin care se vedea un zid mucegăit şi o !ucată de cer% *ama aruncă în uleiul încins cartofii şi deodată o flacără uriaşă, roşie-portocalie, însoţită de o e#plozie teri!ilă, se ridică pînă-n tavan% +m închis uşa speriat, cum făceam cînd eram mic, ca nu cumva să fiu stropit de uleiul încins% +m smuls şi lacătul de la a doua uşă% +h, era clasa mea, colegii mei dintr-a treia sau a patra, fîţîindu-se, întorcîndu-se la !ancă să ceară vreo gumă ori vreun echer, era învă1EE
ţătoarea cu negul ei de pe gît şi .trinu la ta!lă, scriind ceva pe un rînd care se ridica tot mai sus% îi ştiam pe toţi, ştiam mai ales atmosfera care-i înconjura, ningea pe marile ferestre şi, privind zăpada care cădea o!lic, aveai senzaţia că sala de clasă z!oară spre cer ca o rachetă% După a treia uşă era o fată doar în chiloţi, tolănită pe o sofa într-o cameră necunoscută şi zgîndărin-du-şi cu unghia un coş de pe pulpă% 7&tiu a!ia acum cine era3 amica mea, arhitecta, cu care am trăit cîteva săptămîni cu trei ani în urmă%8 + patra uşă, odată deschisă, dădea în plină pădure% pădure verde-au-rie, în care aerul de după ploaie scînteia ca soarele% pădure de dimineaţă, încărcată de rouă, plină de musculiţe aurii, fre-mătînd din miliarde de frunze transparente% fetiţă venea direct către uşă, pe o cărare mărginită de lăstari, măcriş şi clopoţei% +m rămas secole acolo, e#plorînd în toate direcţiile, dînd de perete toate uşile şi lăsîndu-le aşa, căscate, în asfinţitul etern% /rcînd, co!orînd din palier în palier, ne-întîlnind niciodată pe nimeni, negăsind niciodată vreo legătură între scenele ciudate, !anale, triste, hazlii de dincolo de uşi, uneori recunoscînd cu o durere nostalgică locuri, încăperi sau peisaje%%% alteori desfăcîndu-mi-se în faţă spaţii indescifra!ile, cu galerii, campanele şi faţade lucioase de piatră, reflectînd norii cîteodată surîzînd 1EI
unor prieteni dragi, alteori presimţind un amor sinistru sau o mutilare sadică% cameră de copil, cu creioane colorate aruncate peste tot şi cu o păpuşă de cîrpă, desenată strîm! cu pi#ul pe faţă, azvîrlită pe podea% de!ara plină cu saci şi !ocanci scorojiţi, pe care stă ghemuită o fată numai piele şi os% (işte turle fantastice, văzute de lîngă creneluri, parcă de cineva aflat în z!or, apropiindu-şi şi depărtîn-du-şi ferestrele rotunde, arzînd în soare, de pragul uşii, suspendat parcă în gol% vale plină de flori, cu un rîu de fluturi multicolori curgînd prin aerul însorit, stră-văzînd în centru doi adolescenţi goi, ţinîn-du-se de mînă şi privindu-se-n ochi% odaie de mansardă cu o masă, un scaun şi-un pat, în care un cadavru descompus, mumificat stă pră!uşit cu capul pe masă, cu părul căzut, cenuşiu, împrăştiat ca puful de păpădie peste teancul de manuscrise din care izvorăsc raze gal!ene de lumină% Părinţii mei făcînd dragoste într-o odaie mizeră de mahala% /n copilaş în ţarcul lui cu zornăitoare întinzînd mîna, şi ursul de cauciuc tîrîndu-se singur către el pe cearşaf% Ceva mă oprea să pătrund dincolo de uşi 7spaţiul de după una dintre ele era umplut doar de un ochi al!astru care mă privea8% Cu cît co!oram mai mult, etaj după etaj, adîncindu-mă tot mai mult în penum!ră, scenele deveneau mai peni!ile, 1E5 mai apăsătoare% Aipete scrîşnite mă îndepărtau de anumite zone% emete de plăcere !estială îmi ridicau sîngele în o!raji% *ai smulgeam de pe uşi lacătele moi, la întîmplare, dar mănduplecam tot mai greu să arunc o privire în camerele cufun-date-n a!jecţie% După ce-am co!orît alte zeci de paliere, m-am pomenit pe-un culoar ca toate celelalte, în faţa unei uşi identice cu oricare alta, dar care a refuzat !ă cedeze chiar şi după smulgerea moluştei !ăloase care-i servea drept lacăt% Părea !ătută-n cuie, iar în spatele ei, oricît mi-am lipit urechea, nu se-auzea, foarte sla!, decît un păcănit mecanic, monoton, care mi-a îngheţat sîngele-n vine% +m ştiut deodată că găsisem camera interzisă, că eram la cîţiva centimetri de enigmă, de revelaţie, de mîntuire, şi că, totuşi, poate n-aveam să ajung la ele niciodată% +m ştiut că nu voi putea nicicînd trăi cu adevărat, eli!erat de chinul nesfîrşit al vieţii mele, dacă nu voi pătrunde odată în camera secretă% Chiar ştiind că, dacă s-ar fi deschis deodată uşa, mi-ar fi e#plodat în aceeaşi clipă creierul, inima şi se#ul, tot aş fi intrat% &i iată că de şaptesprezece ani stau în prag, disperat şi cu pumnii strînşi, implo-rînd şi ameninţînd, iz!ind în uşa stacojie cu umerii, cu palmele şi cu fruntea, îngenunchind în faţa ei şi trîntindu-mă chircit, năclăit de lacrimi, pe linoleumul îngheţat 1EO
al culoarului% în acea primă noapte de e#plorare a adîncurilor minţii mele m-am smuls, cu un
efort de voinţă pe care nu-l poţi face decît o dată în viaţă, din faţa uşii magice $ ca să co!or mai departe, dar am revenit acolo, nopţi după nopţi, la capătul altor şi altor rătăciri% *-am aruncat pe scări în jos, sărind mai multe trepte deodată, silindu-mă să nu privesc înapoi%%% Curînd, linoleumul începu să se zdrenţuiască, podeaua se umplu de o apă mocirloasă, pe pereţi începură să se arate insecte transparente, numai picioare% reptele scării erau acum alunecoase de alge şi răgălii, scufundate-n mocirlă% +m co!orît alte secole, pînă cînd, la mii de paliere mai jos, pe neaşteptate, se deschise-o cavernă de dimensiuni giganteşti, cu un glo! rotitor, aidoma soarelui, în centru% 0lori cărnoase ca nişte vulve, duhnind a hoit, atrăgeau insectele tîrîtoare care se-ngră-mădeau cu miile în cupele cleioase% Ca un imens găl!enuş de ou, dar purpuriu-stins, cu pieliţa stră!ătută de reţele al!urii, schim!ătoare, soarele umplea aproape tot spaţiul, aşezat direct pe clisa mlaştinei şi împrăştiind în aerul sulfuros raze cafenii de asfinţit% ra mai mare decît putea fi gîndit, era semitransparent şi tremurător, umplînd su!terana fantastică% între pieliţa lui şi pereţi, prin razele stinse, prin valurile moi de purpură, z!urau monştri% (u erau lili1E4
eci, nici fluturi, nici păsări, ci himere fără spiţă şi nume% Cu materia purulentă pînă la !rîu, apoi pînă la piept, înaintam hotărît către soarele vi!ratil ca un pîntec% .e lipeau de umărul meu stropii de roua-cerului, fiecare cît un cap de copil% îmi vedeam faţa în oglinzile lor glo!ulare, multiplicată pînă la greaţă% sanda pietrificată ieşea o clipă la suprafaţă, scoasă de mişcările corpului meu% /n caiet de şcoală înnămolit plutea cu filele stropite de murdărie% înaintam cu faţa încălzită de lumina de am!ră şi purpură, de parcă lumina ar fi fost doar căldură !lîndă, consolatoare% lo!ul strivitor ocupa acum tot spaţiul din faţa mea şi nu-mi puteam dezlipi ochii de pe pielea lui delicată, pe care curgeau, se schim!au, evoluau şi se stingeau desene de neînţeles şi totuşi limpezi, ca acele pagini văzute în vis, cu fiecare literă desluşită, dar pe care degea!a încerci să le citeşti% Curînd, lumina deveni gelatinoasă% îmi ungea faţa, îmi pătrundea în gură şi-n nări% >espiram lumină şi îmi simţeam cavitatea dintre coaste aprinsă şi fier!inte% îmi priveam mîinile3 deveniseră roşii-trans-parente, ca şi cînd căuşul palmelor ar fi adăpostit o luminare% Doar oasele mi se străvedeau întunece te, ca prin mînuţele fragile ale-proteului% înaintam disperat, fiindcă glo!ul îmi părea tot mai departe şi mai inaccesi!il% Aipetele himerelor, duhoarea 1I2 plantelor cadaverice îmi întunecau tot mai mult conştiinţa% *ă aflam încă la o distanţă uriaşă de soare, cînd acesta, pe neaşteptate, emise către mine un filament or!itor, un tentacul de flacără, care m-a înglo!at şi m-a a!sor!it în aurul pur, imaterial, din adînc% ram, da, în Cartea atîta visată, eram Prinţul-.permie gata să-şi îm!răţişeze Prinţesa-vul în cerul pur al $elei-mai-frumoa!e-poueşti-de-drago!te, în nunta totală, în adevărul ultim şi or!itor% "ava dumnezeiască mi-a ars într-o clipă hainele şi părul, pielea şi zgîrciurile, vinele şi oasele, maţele şi fecalele din ele, fierea şi otrava din ea, creierul şi ne!unia din el, !oaşele şi viitorul din ele, traheea şi larin-gele şi sucurile şi mucilagiile şi ganglionii% *i-a topit dinţii şi glo!ii ochilor şi stîncile urechii interne% *i-a distrus liniile vieţii din palmă, m-a scos, m-a anulat, ma sustras, m-a ridicat, m-a ales% &i m-a reîntors la ce fusesem dintotdeauna, ce nu încetasem să fiu, ce aveam să fiu pentru o mie de veşnicii, pentru un eon de eoni3 plete de aur p4nă la br4u, !4ni rotunzi de femeie pe pieptul mu!culo!, şolduri largi adăpo!tind 4ntre curbele lor !eul viril $ şi un trandafir 4ntre degete, cu petale de lumină de aur. Creşteam în aurul rarefiat ca o
statuie de lumină, creşteam atît de rapid că am spart curînd în ţăndări caverna şi scara spiralată şi nesfîrşitele paliere, şi pămîntul şi ceru1I1 rile, pînă cînd în tot cosmosul doar eu şi noaptea ne mai aflam, arhonţi ai eternităţii% lo!ul purpuriu migrase în corpul meu de-a lungul coloanei, aprinzînd şase c"a&ra cu petalele sale de foc, iar acum îmi radia chiar pe creştet, ca o diademă a mai-mult-ca-Dumnezeirii% Pluteam
pe spate în spaţiul mai mic decît mine, cu pleoapele-n-chise, zîm!ind% +şa fusesem, aşa aveam să fiu% 0iecare punct al corpului meu era un Dumnezeu atotputernic, fiecare scînteie a părului meu $ o aglomerare de lumi% "evitam năpraznic şi !lînd în spaţiul cel limpede, dezgolit de vălul iluziei, în >egatul de unde toţi am venit, topindu-mă în pură, vidă, răcoroasă fascinaţie%%% *-am ridicat din iar!ă şi, trezit de răcoare, cu spatele înţepenit şi umed, am luat-o înapoi pe alee, tîrşindu-mi picioarele% Cerul se decolorase uşor către răsărit, dar stelele mai ardeau nestînjenite pe toată !olta% "uminile viziunii îmi pîlpîiau încă pe pereţii craniului% +m intrat în părculeţ, am trecut pe lîngă statuia nimfei celei pudice din mijlocul havuzului şi am urcat treptele scării de la conac% +m deschis încet uşa dormitorului% într-o lumină verzuie 7pe fereastră se vedea un !ec aprins în vîrful unui stîlp8, colegii mei dormeau, mulţi îm!răcaţi, respirînd greu% +erul era înă!uşitor% Putea a !ere şi a ciorapi murdari% *-am culcat, scoţîndumi doar pan1I: tofii, m-am acoperit cu pătura peste cap şi am adormit imediat, fără vise, cum nu reuşisem niciodată în nopţile de la 9udila% Doamne, cît de aproape sînt de )imerăG simt lîngă mine, lipită de mine, 4n mine, aproape co pot întrezări acum, deşi n-o pot încă atinge, sau o ating fără să pot spune ce e, asemenea unui apra#ic căruia i se pune-n palmă un lucru şi el şovăie, are toate datele senzoriale, îi stă pe lim!ă numele !lestemat al acelui o!iect, dar nu-l poate recunoaşte şi numi% eri am scris practic toată ziua, fără-ntreru-pere, fără să merg la masă, să !eau apă sau măcar să arunc o privire pe fereastră% Cînd, azi-noapte, am stins lumina şi m-am ghemuit în pat, cu spatele înţepenit, vedeam su! pleoape, luminoase, sute şi mii de pagini ca de cristal, acoperite de !uclele unui scris indescifra!il%%% .înt atît, atît de aproapeG Doar placajul su!ţire al unei uşi mă desparte de mine însumi, sau de ceva, poate, mai%%% monstruos? grotesc? trist? .au e#altant, ca un drog injectat în venă? Deja simt ceea ce încă nu înţeleg, poate printr-o intuiţie suprafirească, aşa cum e suprafiresc să e#iste simultan totul în intricarea de cercuri şi pătrate a mandalei% Cu fiecare rînd pe care-l scriu mai desfo-liez un strat din uşa ce se face tot mai su!ţire% (u mai disting frica de !ucurie% 1I6 *erg mai departe fără pauze de meditaţie, pînă la capăt, oricare ar fi el, orice ar aduce, oroare sau !eatitudine% Dar să fie, în sfîrşit, adevărul... (e-au sculat a doua zi foarte devreme şi ne-au gonit la înviorare% +lergam prin dimineaţa veselă şi îngheţată, încă ameţiţi, dar recunoscători pentru soarele uşor, or!itor, care ţîşnea prin frunziş% "ulu era iarăşi insul zălud de pe terenul de !aschet, ridicol de scund şi cu umeri prea largi, alergînd pe lîngă 0ii şi făcînd-o mereu să rîdă% mediat cum deschisesem ochii îl căutasem speriat din priviri% Cînd l-am zărit mi s-a făcut iarăşi rău, deşi eram mult mai detaşat emoţional, ca su! influenţa unuia dintre acele analgezice care dez!racă durerea de aura ei psihică, făcînd-o suporta!ilă de parcă ar fi durerea altuia% Dormise aşa cum se-ntorsese de la carnaval, deghizat în femeie, cu faţa-n jos şi crăcănat ca o prostituată% *înjise toată perna de ruj şi dermatograf% "a trezire, Cici se aruncase pe el cu un răcnet de triumf, mişcînd din fund cu o pasiune grotescă3 ;+h, darling, ce bună eştiG= ;.ă vină negresele, să-nceapă dezmăţulG= striga şi itina, pe cînd Papa şi +ngeru îşi reluaseră duetul o!sedant3 (u!, muncitori, şinainte%/e drumul marii biruinţi, al cărui refren, îngînat vicios de mai toţi cei din 1I@ dormitor, suna ca un răspuns în falsetto, nici măcar polemic, mai curînd indiferent şi !atjocoritor, dat oceanului de propagandă în care trăiam şi care nu reuşea să ne ude3 nţi, inţi, ia-o-n dinţi...
+m mai !ăut o ultimă oară ceaiul de zahăr ars şi ne-am apucat să ne facem !agajele% "e-am
adunat pe toate în curte şi, în grupuri, ne-am pus pe aşteptat auto!uzele% oţi erau !ucuroşi şi în acelaşi timp uşor nostalgici, înseşi !agajele lîngă care stăteau îi schim!au, le dădeau o ciudată gravitate% Plutea peste toţi lumina tristă a sfîrşitului unei lumi% *-am apropiat de .avin, care acum o ţinea de mînă pe Clara, dar ei nu mă !ăgau în seamă, de parc-aş fi fost invizi!il% l îi spunea ceva, indianisme de-ale lui3 !antana... reflectarea fulgerului în rouă dimineţii%%% .tătea adus de spate, căci era cu mult mai înalt decît ea% Clara îl privea liniştită, cu ochii ei sticloşi şi cuminţi reflectînd chipul !ăiatului pe un fundal de nori învol!uraţi% "egătura celor doi, începută aici, la 9u-dila, $ sau mai curînd acolo, în valea plină de flori $ avea să dureze, aşa cum se-ntîmplă cu puţine perechi de liceeni% -am revăzut cu cîţiva ani în urmă, cînd, primăverile, o nelinişte ciudată mă îndemna să fac lungi plim!ări în cartierele unde-mi petrecusem primii ani din viaţă, în vilişoara din 0loreasca stătusem pînă 1IE la patru ani, înainte să ne mutăm în !locul de pe &tefan cel *are% De cum intram pe strada cu nume de muzician pătrundeam parcă în adîncul propriei mele minţi% Peisajul se încărca de emoţie, care devenea copleşitoare cînd mă apropiam de vila cea gal!enă% ntram pe uşa glisantă, cu geam arzător, şi mă trezeam în plin vis% Cunoşteam holul cel larg, vopsit în verde sum!ru, ştiam uşa mirosind a culori de ulei prin care intrasem şi ieşisem de atîtea sute de ori, iar scara melancolică, în melc, ducînd la etaj era parcă sculptată în su!stanţa cenuşie a creierului meu% /n leşin, o fascinaţie dulce şi tristă mă cuprindeau acolo, în holul întunecat 7şi totuşi iradiind lumina vrăjitorească a a mintirilor mai vechi decît memoria8, în faţa fostei mele case, a vieţii mele anterioare% *ă vedeam, în fulgerări ca de !rici înfipt în carne, dînd drumul unei !ile de sticlă pe mozaicul podelei, sărind stîngaci în căsuţe strîm!e de şotron, ştergîndu-mi palmele de creta colorată pe ţesătura aspră a rochiţei%%% uitîndu-mă, la fereastră, pe pozele unei cărţi cu dragoni%%% (u-mi mai aminteam însă în nici un fel însuşi apartamentul, nu ştiam cum erau orientate camerele, ce mo!ile aveau părinţii mei pe atunci, deşi fragmente ne!uloase, amestecînd anii şi locuinţele, mi se mai arătau uneori în vis% Cînd ieşeam din holul vuitor, înciudat că 1II nici de acea dată nu avusesem curajul să sun la uşa noilor locatari şi să-i rog să mă lase să văd apartamentul, soarele mă or!ea şi tre!uia să strîng genele, pe care le vedeam atunci încărcate de curcu!ee%%% Prin acele franje multicolore i-am revăzut, acum cîţiva ani, pe .a vin şi Clara% *ergeau alături, de mînă, prin lumina incendiară răsfrîntă de par!rizele maşinilor parcate pe marginea străzii% (e-am oprit pe trotuar şi am schim!at cîte vor!e% *ergeau la tenis, la .tudenţesc% "ăsaseră copiii 7aveau doi !ăieţi8 cu mama Clarei în parc% răiau liniştit, aveau amîndoi serviciu, serile se mai jucau cu copiii, mai ieşeau la o plim!are, la un film%%% +uziseră că pu!licasem cîteva cărţi, dar%%% ;&tii, noi nu prea mai avem timp să citim%%%= 0ireşte, dacă o să ne mai vedem şi o să le aduc vreo carte%%% +m schim!at conştiincios numere de telefon% Ca de o!icei, pe-al meu l-am dictat schim!îndu-i o cifră% Pe cînd se-ndepărtau, ţinîndu-se după mijloc, cu sacii de sport pe umeri, m-am între!at deodată unde a!andonase .avin, acum inginer chimist la =uadrat, întreaga lui ne!unie% Ce făcuse cu uriaşul său K? în ce strat spongios al minţii lui, acum dizolvată pro!a!il de !ucuria vieţii ca de-o otravă perfidă, se resor!ise marele vis de evadare? chii lui, deveniţi senini ca ai Clarei, ca ai unui amnezic, mi-au readus 1I5 în minte ceea ce ruminasem de-atîţia ani3 că nu e#istă supliciu mai mare şi infern mai adînc decît fericirea% Că, pătrunzînd în femeia pe care-o iu!eşti, ratezi de fapt *area Pătrundere% Că vulva nu este adevărata intrare şi vaginul nu e adevăratul tunel% .avin şi Clara, rătăciţi unul în altul ca într-o sală a oglinzilor dintr-un !îlci de doi !ani, îşi creşteau copiii, perpetuau iluzia, ratau eli!erarea în fiecare clipă a vieţii lor, jertfind se#ului ceea ce se cuvenea numai minţii% Puţini ştiau că adevărata eşire e#istă şi că ea-şi alege singură amantul, recunoscîndu-l, poate, după singurul semn sigur3 monstruozitatea% l tre!uie să ignore tunelele false ale dragostei se#uale şi să se-ntoarcă în sine, să fie !ăr!at şi femeie-n acelaşi timp şi să facă dragoste cu sine însuşi în singurătatea de fiară a palatului cere!ral% +co-lo-n centrul creierului, unde fusesem în viziunea acelei nopţi, se află adevăratul se# şi miezul trandafirului cu petale de la!irinturi% +colo se află eşirea către o altă lume, de parcă t oate creierele tuturor oamenilor ar fi insule care străpung faţa constelată a universului şi-şi înalţă vîrfurile spre ceruri de negîndit% Cei care fu!e!eră acolo erau stigmatizaţi pentru totdeauna% (efericirea avea să
fie mereu !riliantul dintre sprncenele lor% .inguri şi ignoraţi, aveau să cartografieze harta împărăţiei în 1IO imense, demente, ilizi!ile Cărţi cu foiţe de aur% )oitul lor plin de viermi avea să fie găsit pră!uşit peste manuscrisele halucinante, în mansarde dărăpănate, unde nimeni n-ar fi !ănuit că poate trăi un om%%% Poate că asta gîndeam şi atunci, în ziua plecării din ta!ără, privinduRi pe cei doi cu un zîm!et care din nou nu-mi ieşea dispreţuitor, cum aş fi vrut% .au poate că, destrămat încă interior de revelaţia nopţii trecute, simţind încă vertijul acelei teri!ile scufundări urmate de fantastica înălţare, nu mai puteam decît să privesc în gol, fără gînduri şi fără dorinţe% +r fi fost oricum greu să mă adun, căci de la un timp tem!elii îşi începuseră şi ei programul de strigături şi cîntece3 ;/n salut din vechea roie3 +hoeG<&i-nc-o dată, că e voie3 +hoeG /n salut din Cantemir3 hai sictirG= Cînd auto!uzul a intrat pe poarta ta!erei, într-un nor de praf, ne-am repezit la !agaje şi le-am tîrît pînă la uşile care se deschiseseră, lăsînd să ră!ufnească afară un damf de plastic încins% +m urcat opin-tindu-ne, fiecare ocupînd mai multe locuri şi chemîndu-şi prietenii, rîzînd şi ţipînd%%% 0etele-şi dădeau ochii peste cap şi îşi suflau în sîn, dezlipindu-şi !luzele de pieptul transpirat, făcîndu-se că leşină de căldură% Chitarele au fost din nou despuiate de husele lor FaFi, pline de insigne şi inscripţii >a&e ove not 7ar?, şi şoldurile 1I4 lor acaju erau aidoma cu ale unor femei coapte şi dulci, aşezate în poala celor care cîntau% Profesorii se aplecau unul spre altul, pe locurile din faţă, rozîndu-şi !raţele ochelarilor şi numărîndu-şi elevii% a!ăra, cu lumea ei pestriţă şi enigmatică, trecuse pe lîngă ei fără să lase vreo urmă în minţile lor de adulţi3 cu fiecare an care trecea, se mai adăuga un strat de calcar în interiorul ţestei lor, deveneau tot mai inanimaţi şi mai trişti, de parcă o proteză asemenea plăcilor dentare pe care le purtau în gură le-ar fi su!stituit emoţiile cariate, ideile cu nervul necrozat, paradontoza vieţii lor a!surde% +m urcat în auto!uz printre ultimii, şi a!ia cînd m-am aşezat mi-am dat seama că-mi lăsasem în dormitor, pe noptieră, etamorfoza. Dacă m-aş fi aşezat în spate n-aş mai fi reuşit să co!or, fiindcă tot culoarul era ocupat de valize şi genţi aşezate claie peste grămadă% "-am rugat pe şofer să aştepte şi mam repezit spre conac% Complet gol şi părăsit, ca un imens ghioc pe o plajă pustie, ca un craniu din care gîndirea şi ne!unia s-au volatilizat de mult, clădirea vuia su!liminal, ameninţător, cum vuiesc în copilărie locurile străine prin care eşti silit să treci% Dormitorul, cu paturile dez!răcate de aşternuturi, cu ziare şi ghemotoace de hîrtie de împachetat împrăştiate pe jos, era de o tris152 tete insuporta!ilă% Cartea mea zăcea pe jos, călcată-n picioare, cu paginile îndoite şi pline de praf% +m ridicat-o şi m-am aşezat, cu ea în mîini, pe salteaua vărgată, mizera!ilă de pe patul meu% +m rămas cu ochii-n gol cîteva clipe, şi deodată chinul, chinul fără limite al vieţii mele a spart ca un a!ces şi-am iz!ucnit în hohote de plîns, lipindu-mi cartea deschisă de o!raji, udînd-o de lacri mi şi salivă, disperat cum n-aveam să mai fiu niciodată, cum nu poţi fi decît la vîrsta atroce a adolescenţei% *-am aruncat pe pat şi am plîns mai departe, minute-n şir, fără nici un gînd, pînă cînd suferinţa aceea de neînţeles s-a mai liniştit% +m mers la toaletă şi mi-am spălat faţa, mînjită toată de praf şi de lacrimi% /rcat din nou în auto!uz şi privind prin geam peisajul !anal, de ţară, cu cîmpii şi dealuri mohorîte, cu vaci trase de cîte un copil prin muşeţelul de pe marginea şanţurilor, am ascultat unul după altul tot repertoriul de cîntece şi strigături% Conacul, statuia şi parcul rămăseseră adînc în urmă, goale ca o capcană însîn-gerată% Cîteva ore am privit numai pe fereastră, n-am întors capul nici o clipă spre colegii mei, care lălăiau e#u!eranţi% /ndeva în spatele maşinii răsuna neo!osită vocea spartă a lui "ulu, cu asemenea vi151 goare, încît îi materializa imaginea pe retinele mele, suprapusă peste perindarea satelor şi a lanurilor de grîu% >înjetul o!raznic şi sca!ros, ochii de păsăroi, părul nefiresc de negru şi implantat ca la femei, deasupra frunţii, aveau să-mi revină ani în şir în memorie, ca un cordon om!ilical care m-ar lega de acel 'ictor de mult putrezit în mine, dar care mă priveşte mereu din aerul mai pur al oglinzii% De tine, 'ictor, singurul meu prieten, singurul pentru care scriu paginile astea !izare, mîzgălind filele al!e cum aş impregna cu sînge şi cu puroi tifonul înfăşurat pe o rană% u ştii ce a fost viaţa mea de atunci încoace% +nul de armată, apoi facultatea, cartea de povestiri cu succesul ei care m-a dat peste cap, apoi romanele, apartamentul din centru, Peugeot-ul%%% Delia, între atîtea altele% oate năzăririle vîrstei geniale rămase undeva în grosimea timpului, dar nu moarte, ca ale lui .avin% Pentru că mai este şi "ulu% reaţa şi vertijul care m-au tîrît din clinică-n clinică% (evroza mea refractară la psihanaliză,
psihotropice, se#, !ăutură% >efractară, mă tem, pînă şi la această ultimă soluţie, la !andajul strîns al acestui te#t, acestei te#turi, acestei te#tile rare şi complicate ca un tifon sau ca pînza de păianjen%%% Cînd am aflat, la nici un an după întîl-nirea de la 9udila, că "ulu a murit călcat 15: de un tramvai pe undeva prin Calea >a-hovei, am rămas cu linguriţa în aer şi am privit-o pe *ichi încremenit% (e întîl-nisem întîmplător în lumina caldă a primăverii, pe &tefan cel *are, şi intrasem la Garofiţa. *ă simţeam cam stînjenit de tunsoarea mea soldăţească 7eram într-o permisie de trei zile8, dar mă şi !ucuram s-o revăd pe fosta mea colegă, care-mi plăcuse mereu şi care de altfel avea să fie după cîteva luni prima mea femeie% prostie, faptul că era puţin mai înaltă decît mine, ne-a despărţit pînă la urmă% Dar în !riza aceea de aprilie îi sor!eam din ochi gura rujată şi sînii care-i !om!au helanca% (e mîncam prăjiturile pe terasa-nflorită şi vor!eam, fireşte, despre foştii colegi din ' 03 ce mai face *ortul, pe unde mai e Cici, cu cine mai um!lă Calceola .anda-lina%%% 9ăieţii erau mai toţi în armată, fetele toceau pentru admitere%%% &i deodată faţa dulce, cu nas de răţuşcă, a lui *ichi, miraculos feminizată de cînd n-o mai văzusem, deveni gravă @mi foarte gravă totuşi3 cu acea e#presie complezentă cu care vor!eşti despre moartea unui cunoscut care nu ţi-a fost prea apropiat8 şi-mi spuse repede, de parcă n-ar fi vrut să strice plăcerea acelei după-amieze însorite, că "ulu a murit% +tunci, pe terasa înconjurată de lădiţe cu flori, su! ochii miraţi ai lui *ichi, ai femeii care servea la mese şi ai 156 unor copii care-şi socoteau mărunţişul, am făcut prima ;criză= din cele care mi-au împărţit de atunci viaţa în ;perioade cu "ulu= şi ;perioade fără "ulu=3 cerul pră!uşit pe pămînt, ruşine, vinovăţie şi dezgust fără margini amestecate indistinct, plîns în hohote şi-n cele din urmă fugă dezordonată% Cîteva zile n-am dormit şi n-am mîncat nimic, am zăcut doar în pat amestecînd, în mii de viziuni şi reluări o!sesive, cele două scenarii ale morţii lui "ulu, fără să pot discerne care este real şi care doar o halucinaţie3 "ulu preschim!at în femeie, urcînd tunelul de pînză de păianjen, încremenind la vederea monstrului enorm, apoi martirizat şi supt ca să atîrne, coajă uscată, păpuşă spîn-zurată, de un fir scînteietor, răsucindu-se în curentul din adîncurile minţii mele şi "ulu, puştan vesel, în că maşă cu mînecă scurtă, mergînd pe scara tramvaiului deşi vagonul era aproape gol, iz!indu-se de stîlpul staţiei şi pră!uşindu-se su! roţile de oţel%%% .ăptămîni întregi, îmi povestise *ichi mai tîrziu, veniseră la locul accidentului un !ăr!at şi o femeie, îm!răcaţi în negru, ca să lipească pe şinele de tramvai cîte o luminare aprinsă%%% /n a!ur roz, de înserare a!ia simţită, începuse să coloreze aerul cînd am intrat în 9ucureşti printr-o periferie sordidă% /n capăt de auto!uze, o !enzinărie%%% 0orfota 15@ trecătorilor printre !locurile urîte, identice, străzile pline de gropi%%% +uto!uzele opreau din ce în ce mai des la stopuri% ;Păi aseară vreo cinci femei<*-au atras într-un !ordei%%
ce un înger? (oaptea a venit < &i n-avea noaptea-aceea nimic deose!it%%%= +m ajuns acasă, am sunat la uşa apartamentului şi părinţii mei 7nişte străini8 mi-au deschis şi m-au îm!răţişat% +m lăsat valiza în hol, le-am povestit distrat ;cum a fost în ta!ără=%%% "a televizor era ceva a!surd, nu mai ştiu ce% +m făcut o !aie şi am plîns tot timpul în apa al!ăstruie şi fier!inte%%% i-au eplodat deodată, creierul, inima şi !eul3 .înt sfîşiat în !ucăţiG &i !ucăţile sînt sfîşiate şi ele-n !ucăţiG Dumnezeule, nu mai pot să respir, căci !eregata mea e deşirată inel cu inel şi
zgîrci cu zgîrci% Coastele-mi străpung pielea toracelui şi ţeasta mi s-a desfăcut în parietale, în et-moid, sfenoîd şi occiput, risipite pe jos ca nişte cio!uri de faianţă% >inichii-mi sticlesc între lim!i de carne şi furtunuri de pieliţă% .înt zdrenţe, sînt fîşiiG +m fost unde nimeni n-a fost vreodată% *i-am amintit ce nimeni nu-şi aminteşte% &i !ănuiam, !ănuisem întotdeaunaG &tiu acum, cînd vălul o!sesiei mi s-a desprins de pe faţă, că n-am avut niciodată o soră, ţin minte acum moliciunea !lonzie a cozilor găsite în şifonier, legate cu elastic îngăl!enitG +m fost, am fost acoloG *-am văzut cum mă vedeam atunci 7în altă viaţă, într-o cameră stranie, fără nici un unghi drept şi plină de fum găl!ui8 în 15I
oglinda cu argintul mîncat% +m deschis şi ultima uşăG .îngele meu tre!uie să fie acum amestecat cu tur!ioane de aer şi-ncărcat de insule de cheag% 'îrstat de filoane de limfă, salivă, fiere şi spermă% .istemul meu arterial e acum pleznit ca vechile conducte de gaze, şi totuşi tre!uie să-mi stăpînesc !ătăile demente ale inimii, dilatarea şi contractarea creierului pompînd adrenalină, şi să rămîn pînă la capăt lucid% Drama tre!uie privită în faţă, măcar o clipă% +poi hemoragia-mi poate năvăli în su!teranele minţii, se poate revărsa din gingiile şi nările mele peste foile astea, ca să le facă fleaşcă şi sîngele să se încarce cu a cincea umoare, sucul al!astru al cernelii% 'oi putea fi găsit aşa cum mi-am dorit întotdeauna3 putrezit de mult, uşor ca aerul, cu capul pră!uşit pe manuscrisul meu, lipit de el, una cu el%%% l carne din carnea mea, eu te#t din te#tul lui%%% .-a întîmplat aseară, la o săptămînă de cînd !îj!îi printre tene!re% Dimineţile, prin materia sinistră a scrisului meu serile, prin tăcerea neagră a holului imens, pe ferestrele căruia a nins tot timpul, uşor, ca-ntr-un glo! de celuloid% De două nopţi nu mai auzisem de su! podea nici un zgomot, deşi uneori mă lungeam pe scîndurile reci şi lipeam urechea de lemnul murdar% +mintirea corpului femeii mîn-gîiate, strînse în !raţe, fecundate şi lovite 155 în noaptea aceea incertă mă înne!unea de e#citaţie% eri seară n-am mai putut suporta şi am ieşit din cameră, doar în pulovăr şi cu papucii-n picioare% +m co!orît zgri!ulit treptele scării printre troienele de zăpadă% Piatra de rîu a zidurilor răspîndea frig şi singurătate% Căzuse noaptea% 0oarte departe, pe muchea unui cîmp, se vedeau ferestrele aprinse ale unei case% (imic altceva nu mai dădea lumină% *am aflat iarăşi, tremurînd şi nins, în faţa uşii stacojii, umflate de umezeală% /n lacăt mare, ruginit, pe care nu-l văzusem înainte, atîrna pe uşă, prins în inele şu!rede% *i-am lipit urechea de lemnul ud% Pe scorojeala vopselei înnegrite fluturau fulgi răzleţi de zăpadă% "a început n-am auzit nimic, nici măcar tăcerea, de parcă spaţiul dinăuntru ar fi fost plin, compact% încetul cu încetul însă, ca nişte mesaje teri!ile venite dintr-o lume scufundată, ca mîrîitul înfundat al unui animal înspăîmîntător, am desluşit, cutremurat ca de-mplinirea unei profeţii şi cu părul ridicat pe !raţe, un păcănit monoton, ca de vechi aparat de proiecţie%%% *-am aruncat atunci, ca într-o criză de isterie, asupra uşii% *i-am făcut pumnii carne vie, mi-am rupt umerii, am strigat de neputinţă pînă nam mai avut voce% ram golit interior, de parcă aş fi ştiut că dincolo de lemnul care se zgîlţîia la fiecare lovitură cineva drag ar fi suferit torturi de 15O neînchipuit% (u ştiu cît timp am iz!it în poarta aceea sum!ră, dar într-un tîrziu lacătul a cedat pe neaşteptate, cu verigile rupte, şi am putut privi în interior prin uşa larg deschisă% încet, am păşit peste prag, înglo!at deodată în lumina sepia găl!uie, pîlpîi-toare, ca într-un fum ireal% n păcăniturile şi hîrîiturile peliculei vechi desfăşurîn-du-se de pe rolă am recunoscut camera copilăriei mele, cu pereţii zugrăviţi umil, ;cu rolul=, $ palmieri lîngă palmieri pînă l a tavan $ cu !ucle de filme al!-negru împrăştiate pe covor printre piesele prismatice ale unui joc de construcţii% 0oarte încet, dizolvat de emoţie, m-am apropiat de fetiţa care-şi făcea de lucru cu o păpuşă de cîrpă ale cărei trăsături erau desenate tremurător, cu pi#ul, pe cercul de pînză al feţei% Cînd am fost în faţa ei, şi-a ridicat deodată ochii spre mine% Doamne, cum să nu-i recunosc? Cum am putut să rătăcesc atîta vreme? Căci oc"ii aceia negri şi fermi, genaţi delicat, erau oc"ii mei, aşa cum mi-i văzusem de atîtea ori în oglindă, în prima copilărie, ca să-i uit apoi pentru atît de lungă vreme% 0iinţa cu cozi împletite stîngaci, în rochiţa cu un desen în piept, ştiam acum, eram eu. +cum îmi aminteam 7dar se numeşte amintire leşinul acela, topirea aceea în chinul nostalgiei?8 pozele străvechi din pachetul pe
154
care-l găsisem cu doi ani în urmă, ciudatul capriciu al mamei de a mă îm!răca, pînă la patru ani, numai în fată, ezitările ei de mai tîrziu de a-mi vor!i despre primii ani ai mei, cînd locuiam cu toţii pe strada cu nume de muzician din 0loreasca%%% &tiam acum de ce-mi venea atît de des în minte dimineaţa umedă, cu imense ceruri roşii, cînd, ţinut de mînuţă de mama, ne-drep-tam direct spre glo!ul de purpură al soarelui, printr-o zonă a oraşului necunoscută, cu ziduri vechi şi statui uriaşe de !ronz închipuind )imere%%% ;*ergem la +ncuţa, să ne jucăm cu jucăriile ei=, îmi spunea mereu mama, dar eu ştiam că acela nu era drumul spre verişoara mea% *i-era tot mai frică% +m ajuns în faţa unei construcţii gigantice, cu mii de ferestre în chenare solemne, cu o poartă care mi s-a părut, încadrată cum era de două mari femei goale, de ipsos, sprijinite pe nişte urne, o intrare către altă lume% ;.ă fii cuminte=, mi-a mai zis mama, şi m-a lăsat, urlînd după ea, pe un culoar nesfîrşit, în grija unei femei în veşmînt al!% *-am pomenit pe o masă cu cearşaf aspru pe ea, su! o mare farfurie plină de !ecuri or!itoare% /n cap !ăr!os s-a aplecat deasupra mea, am mai ţipat o dată, cu disperare şi n-am mai ştiut nimic% +m plîns apoi săptămîni întregi după rochiţele şi păpuşile mele, dispărute pentru totdeauna%%% 1O2 oate astea-mi veneau deodată în minte, cu presiunea enormă a unui arc comprimat cu efort ani de zile, pe cînd mă dizolvam în fericirea şi suferinţa odăii interzise% Jîm!indu-mi de !un venit, copilul spectral se ridică în picioare şi mă cuprinse după mijloc, lipindu-şi capul cu tîmple aurii de şoldul meu% eamăna mea dragă, soră pierdută şi găsită din nouG +m rămas aşa multă vreme, lipiţi unul de altul, inundaţi de lumina tandră a minţii% Din colţul lui, un al treilea înainta, aproape fără trăsături, de parcă ar fi avut peste faţă un ciorap de damă, şi-mi şopti la ureche acele cuvinte pe care n-o să le mai uit niciodată% Drama hidoasă a vieţii mele% Copilul monstruos, ihtifalic, din centrul trecutului meu, >ana împinsă deodată la locul ei real, cu zece ani înainte de "uluG +cele cîteva vor!e însoţite de un unic gest $ mîna mea trasă cu forţa spre se#ul său $, care-mi induseseră nevroza, care-mi fragmentaseră conştiinţa şi pentru care "ulu, înconjurat ca de-o fustă murdară de fantasma 9udilei, fusese doar o mascul şi un culoar de acces, au răsunat o singură dată, aşa cum -$ îmi amintesc, în sfîrşitG $ le auzisem cu adevărat în copilărie, la vîrsta de şapte ani% +m recunoscut acum vocea lui Dan, Dan (e!unul, vecinul meu din &tefan cel *are, cel cu o mamă atît de înaltă, că trăsăturile feţei i se pierdeau într-o ceaţă al!astră% *i-am amintit, ca 1O1 într-un revărsat de zori, totul, totulG .cena teri!ilă care mi-a schim!at cursul vieţii, după ce cu doi ani în urmă deja viaţa mea stră!ătuse linia vie a se#ului, ca şi cînd s-ar fi pomenit deodată de partea cealaltă a unei oglinzi%%% -am lăsat acolo pe cei doi copii, să se înfrunte etern3 victimă şi călău, triumf şi dezastru, su!lim şi a!ject, arhanghel şi estropiat, şi am fugit, trîntind uşa camerei interzise, schim!at într-o clipă într-un morman de organe însîngerate, dar, Doamne, Dumnezeule, în sfîrşit '(DC+G .înt stors ca o lămîie, dar vindecat. 'oi pleca în cîteva minute din vila asta frumoasă şi caldă înconjurată de păduri, terenul calcinat al luptei mele cu îngerul% 'aliza e făcută% +şternuturile sînt strînse de pe pat şi legate într-un cearşaf% +m aerisit camera pentru prima dată, căci ninsoarea a stat şi aerul e atît de strălucitor, încît parcă aş respira munţii al!aştri din depărtare şi soarele din cetina !razilor% +m lăsat afară din valiză doar teancul de hîrtii pe a cărui ultimă filă scriu cîteva ultime rînduri% 'oi pleca de aici şchiopătnd dintr-un şold, însă viu% 'oi sui în maşină şi voi urma linia sinuoasă a şoselei pînă-n .inaia% 'oi co!orî pe 'alea Prahovei, 1O: desfăşurată-n faţa mea prompt şi comercial ca un pliant turistic, cu ca!anele de pe dealuri, fa!ricile de ciment, depozitele de cherestea, podurile de cale ferată% "a ieşirea din su!carpaţi
