UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE MECANICA
CAIET DE PRACTICĂ
Student Andrei Dragos – Florian Grupa 1236
2011
1) LUCRĂRI DE TERASAMENTE 1.1. PREVEDERI GENERALE Lucrările de terasamente se vor începe după executarea lucrărilor pregătitoare. b) Beneficiarul are obligaţia de a asigura existenţa permanentă pe şantier a studiilor geotehnice întocmite de proiectant, pentru ca, constructorul să poată ţine seama de toate datele cuprinse în aceste studii. c) Se recomandă ca lucrările pregătitoare, să se execute în prima etapă, după care să se treacă la săpăturile pentru fundaţii. d) La exec execut utar area ea şi rece recepţ pţio iona nare reaa lucr lucrăr ărililor or de tera terasa sam mente ente pentr pentruu fund fundaţ aţiiiile le construcţiilor realizate în pământuri sensibile la umezeli sau pământuri contractile se vor respecta şi prevederile normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor fundate, pe pământuri sensibile la umezire indicativ C. 7 -73 (anexele VI şi VII) şi respectiv instrucţiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea construcţiilor pe pământuri contractile indicativ P 70-73 (cap. 4). a)
1.2.
LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Notificarea lu lucrărilor de de te terasamente; Inst Institituir uirea ea de măsu măsuri ri de sigu sigura ranţ nţă, ă, incl inclus usiv iv prev preved eder erea ea de măsu măsuri ri de cont contro roll ale ale traficului, acolo unde este cazul. Fixa Fixare reaa cot cotel elor or de de tere teren. n. Luc Lucră rări rile le ce ce treb trebui uiee exec execut utat atee înai înaint ntee de înce începe pere reaa lucrărilor de terasamente propriu-zise sunt, în principal, următoarele: a) defrişări b) amenajarea terenului si a platformei de lucru Defrişări Defrişarea terenului constă din tăierea arborilor şi tufişurilor sau, atunci când este posibil, smulgerea lor din rădăcini, scoaterea buturugi lor şi rădăcinilor izolate, precum şi îndepărtarea materialului lemnos de pe suprafaţa de teren unde se vor executa terasamentele. Lucrările de defrişare sunt obligatorii pe toata suprafaţa de teren pe care urmează să se execute terasamentele. Când, în proiect se prevede executarea săpăturilor cu excavatorul cu cupă, în funcţie de capacitatea utilajului, buturugile şi rădăcinile izolate cu diametre mai mici de 30 de cm, vor putea fi scoase odată cu săparea pământului.
1.2.1. AMENAJAREA TERENULUI ŞI A PLATFORMEI DE LUCRU a) Curăţarea Curăţarea terenului terenului de frunze, frunze, crengi, crengi, iarbă şi buruieni buruieni Aceasta operaţie se face pe toata suprafaţa terenului pe care se execută terasamentele. Materialul rezultat se strânge în grămezi şi se îndepărtează. b) Săparea Săparea şi depozitarea depozitarea pământului pământului vegetal. vegetal. Aleg Alegere ereaa meto metode deii de exca excava vare re a stra stratu tulu luii vege vegeta tall va fi deci decisă să de către către executant. Pământul vegetal rezultat din săpare, va fi depozitat în afara perimetrului constructiv. Gros Grosim imea ea stra stratu tulu luii vege vegeta tall se va stab stabililii prin prin sonda ondaje jele le efec efectu tuat atee pe amplasamentul amplasamentul construcţiilor în cadrul studiului geotehnic. c) Îndepărtare Îndepărtareaa apelor apelor de suprafaţă. suprafaţă. Dacă Da că proc proces esul ul tehn tehnol olog ogic ic de exec execuţ uţie ie a tera terasa sam mente entelo lorr nu prov provoa oacă că deteriorarea instalaţiilor definitive, se recomandă ca lucrările pentru evacuarea apelor superficiale să fie executate înaintea începerii lucrărilor de terasamente, pentru a servi şi pe durata execuţiei. În zonele în care apele superficiale se pot scurge spre terenul pe care se execută lucrările de construcţie ele trebuie abătute, prin şanţuri de gardă, care să le evacueze şi să le conducă în afara terenului respectiv. Dimensiunile şanţurilor de gardă, pantele fundului şi modul de consolidare a taluzurilor vor fi cele prevăzute în proiect. Când debitul apelor de colectat este redus sau când terenul este accidental şi executarea unor şanţuri normale nu este economică, se vor amenaja şanţuri cu dimensiuni reduse (rigole). d) Umpluturi şi nivelări nivelări pentru amenajarea amenajarea terenului terenului şi a platformei platformei de lucru lucru Instalaţiile subterane (conducte, cabluri electrice, etc.), amplasate pe locuri ce urmează a fi nivelate sau acoperite cu umpluturi, se vor executa după realizarea platformei la cota de proiect. a. În to tot titimpul lu lucrărilor ddee ni nivelare, se se va va as asigura sc scurgerea ap apelor ddee suprafaţa, mai ales dacă execuţia lor are loc în săpătură. Proiectul de execuţie va prevedea măsurile necesare. b. Lucrările de nivelare şi de umplutura pe suprafeţele mari se vor executa cu mijloace mecanice.
1.2.2. TRASAREA PE TEREN
Trasarea pe teren cuprinde două faze: Fixarea poziţiilor construcţiilor pe amplasamentele proiectate; Trasarea lucrărilor de detaliu ale fiecărei construcţii. b) Metodo Metodolog logia ia pentru pentru întocm întocmirea irea planului planului de execu executar taree a lucrăr lucrărilor ilor de trasare, necesare fixării poziţiei construcţiilor de amplasamente proiectate şi abaterea admisibilă la trasare sunt date în "Normativul pentru trasarea necesară amplasării construcţiilor" (C83 - 68). c) Trasar Trasarea ea lucrăr lucrărilo ilorr de terasame terasamente nte pentru pentru fundaţ fundaţiile iile ce fac parte din trasarea lucrărilor din detaliu, şi se efectuează pe baza planului de trasare, după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat. d) Pe baza planului planului de traseu sau sau a planului fundaţiilor, fundaţiilor, se trece la trasarea trasarea pe teren, după ce s-a procedat la curăţarea şi la nivelarea terenului. a)
-
1.2.3. EXECUTAREA SAPATURILOR Generalităţi a) La execut executare areaa săpătu săpăturil rilor or pentr pentruu fundaţ fundaţiiii trebu trebuie ie să se aibă aibă în vedere vedere următoarele: să nu se strice echilibrul natural al terenului în jurul gropii de fundaţie; să se asigure păstrarea sau îmbunătăţirea caracteristicilor pământului de sub talpa fundaţiei; să se asigure securitatea muncii în timpul lucrărilor. Săpăturile rile se execut executăă de regulă regulă mecan mecaniza izat. t. Execuţ Execuţia ia manua manuală lă este este b) Săpătu admisă numai dacă volumul de muncă este redus şi folosirea utilajelor nu este justificată din punct de vedere economic. c) Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie depinde de natura şi de umiditatea pământului, de adâncimea săpăturii şi de durata posibilă a executării fundaţiei, de anotimpul în care se execută săpătura, de regimul de scurgere a apelor subterane etc. d) Săpăturile Săpăturile de fundaţie fundaţie de lungime mai mare să fie organizate organizate astfel ca, în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte. În acest mod se va putea asigura colectarea apelor în tot timpul executării săpăturii şi evacuarea lor în condiţii optime. e) Execut Executare areaa săpăt săpături urilor lor de fundaţ fundaţie ie deasup deasupra ra unui unui cablu cablu electr electric, ic, se admite admite numai numai în preze prezenţa nţa reprez reprezent entant antulu uluii institu instituţie ţieii care care exploa exploatea tează ză reţe reţeau auaa elec electr tric icăă resp respec ectitivă vă care care va indi indica ca şi cont contro rola la la faţa faţa locu loculu luii măsurile ce trebuie luate pentru protejarea cablului şi evitarea accidentelor.
f) Când Când existe existenţa nţa reţelelo reţelelorr de instalaţ instalaţiiii subteran subteranee nu este menţiona menţionată tă în proiect, dar există indicii asupra lor, sau apar întâmplător în timpul ti mpul execuţiei săpăturilor, se va proceda astfel: se vor opri lucrările de săpături; se va prospecta terenul cu mijloacele adecvate; după detectare se va anunţa atât proiectantul cât şi beneficiarii reţelelor. cu acor acordu dull şi sub sub cont contro rolu lull aces acesto tora ra se va proc proced edaa la muta mutare reaa sau sau dezafectarea lor. g) Atunci când se se constată unele unele aspecte ce indică o eventuală reducere reducere a stabilităţii pereţilor săpăturii, (de exemplu: umeziri locale accentuate, fisuri ale terenului, drenuri, canale sau conducte vechi, hrube, galerii locale etc.), pentru evitarea unor eventuale accidente, conducerea tehnică a şantierului va lua de urgenţă măsurile ce se impun, anunţând imediat pe proiectant pentru a-şi da acordul şi a opera schimbările respective în proiect. h) Se vor respecta respecta toate indicaţiile indicaţiile din planşe (cota de săpătură, săpătură, lungimea, lăţimea etc.)
1.2.4. EXECUTAREA UMPLUTURILOR SI NIVELARILOR Umpluturile necesare între zidurile clădirii, pentru ridicarea nivelului până la cel necesar aşezării pardoselilor la parter, cât şi la ridicarea nivelului terenului în exteriorul clădirii, se vor executa numai după ce a fost înlăturat pământul vegetal. Pământul folosit pentru umplere va fi excavat la lucrările de săpătura, fără corpuri străine (cioturi, moloz, resturi de lemn, etc.) şi se va aşterne în straturi de 20 cm grosime, care vor fi compactate, după ce au fost aduse la umiditatea optimă de compactare, stabilită în prealabil. Când umpluturile se fac cu pământuri diferite, acestea se vor aşeza în straturi alternante. În acelaşi mod se va proceda şi la executarea umpluturilor necesare pentru astuparea golurilor rămase în săpătura de fundaţie imediat după turnarea betonului, scoaterea cofrajelor şi a sprijinirilor şi executarea zidăriei până deasupra terenului. b) La umplutura umplutura şanţurilor şanţurilor pentru pentru conducte, conducte, trebuie trebuie să se observe ca să nu rămână goluri pe lângă conducte şi sub ele, iar compactarea se va face fără a deplasa conductele sau cablurile. Umplerea şi compactarea până la 20 cm peste conducte şi tuburi se va face manual. a)
Umpluturile vor fi bine compactate în straturi de cca. 20 cm grosime. c) Când se constata constata că pământul pământul de umplutur umpluturaa va fi inundat sau umezit, umezit, datorită creşterii nivelului apei subterane sau prin capilaritate, primul strat de umplutură se va face cu pietriş, balast sau nisip mare, cu capilaritate redusă (strat de rupere al capilarităţii), pentru ca apa să nu ajungă la straturile de pământ cu care se face umplutura. d) În cazul cazul umplut umpluturil urilor or cu volum volum redus redus şi în spaţii spaţii înguste înguste se va utiliza utiliza compactarea manuală cu maiuri metalice, în greutate de circa 20 kg., stratul de pământ înainte de compactare neputând să depăşească, în acest caz, grosimea de 15 cm. Compactarea se efectuează numai dacă pământul are o umiditate apropiată de umiditatea optimă de compactare. Verificarea umidităţii efective a pământului ce se compac compactea tează ză este este obliga obligator torie, ie, precum precum şi luarea luarea măsur măsurilor ilor pentru pentru corect corectare areaa umidităţii. Dacă pământul este uscat şi în bulgări mari, se va stropi în prealabil cu autocisterne sau cu alte mijloace adecvate. În cazurile în care pământul are o umiditate naturală corespunzătoare (bulgarii strânşi în mână se lipesc), stropirea nu mai este necesară. Dacă pământul este prea umed, compactarea nu se poate face în condiţii satisfăcătoare, mai ales la pământurile argiloase, astfel că este necesar a se aştepta uscarea lui, până la o umiditate potrivită.
1.2.5. RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE Recepţ Rece pţio iona nare reaa lucră lucrăril rilor or de tera terasa same ment ntee se exec execut utăă în conf confor ormi mita tate te cu prevederile regulamentului de efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii. i nvestiţii. Verificarea calităţii lucrărilor de terasamente, în vederea recepţionării, se face în conformitate cu prevederile din: "Instrucţiuni tehnice pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii - montaj la clădiri civile şi industriale" (C 56 – 2006) şi se va urmări: - utilizarea materialului de umplutura prescris; - respectarea tehnologiei de compactare prin verificarea de probe recoltate folo folosi sind nd meto metoda da înlo înlocu cuir iriiii volu volumu mulu lui,i, câte câte una, una, două două prob probee la maxi maxim m 50-100 mc de pământ compactat; - rezultatele acestor probe se vor înscrie în procesele verbale de lucrări ascunse; - recepţia compactării se va face pe tronsoane prin procese verbale de lucrări ascunse;
-
-
-
-
condiţia de calitate a compactării, pentru asigurarea unei bune exploatări ulte ulteri rioa oare re,, impu impune ne ca grad gradul ul de com compact pactar aree să resp respec ecte te urm următor ătoriiii parametrii: qadmis = 1,7 t/mc (0,97 proctor normal) Woptim = 13 - 16 % grosimea maximă a stratului înainte de compactare va fi de maxim 30 cm, iar după compactare rezultând o grosime medie de cca. 25 cm; numărul de treceri pe aceiaşi urmă va fi de 3-5, în funcţie de obţinerea gradului de compactare prescris; activitatea de verificare şi control se va face cu respectarea următoarelor normative principale: C 169/88 - "Normativ privind executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru fundarea construcţiilor" •
C56/2006 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente" Recepţia propriu-zisă a lucrărilor se va face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, a "Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora" (HGR 273/94), "Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţ recepţia ia lucrăr lucrărilo ilorr de constr construcţ ucţiiii şi instal instalaţi aţiii aferen aferente" te" (C56/2 (C56/2006 006)) şi preved prevederil erilor or normativelor NE 012/1999 şi NE 028/1998. Etapele de realizare a recepţiei sunt: recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract; rece recepţ pţia ia fina finală lă,, dup după expir pirarea area perio erioad adeei de gara garanţ nţie ie prev prevăăzută ută în cont contra ract ct.. Ca operaţi operaţiuni uni speci specific ficee la recepţ recepţion ionare areaa lucrăr lucrărilo ilorr de terasa terasame mente nte pentru pentru construcţii civile şi industriale, se vor controla procesele verbale de lucrări ascunse precum şi documentaţia de şantier privind: Măsurile luate pentru a asigura respectarea cotei de săpare sau atunci când este este cazul, cazul, pentru pentru ridicar ridicarea ea sau coborâ coborârea rea aceste acesteia, ia, pentru pentru pregăt pregătire ireaa fundul fundului ui săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile făcute la executarea acestor lucrări. •
2) FUNDATII DIRECTE 2.1. Prevederi generale Lucrarea de fundaţii va fi începută numai după verificarea şi recepţionarea ei ca "fază de lucrări" a naturii terenului, a săpăturilor şi după retrasarea generala a tuturor fundaţiilor şi a elementelor geometrice respective. Tipuri de fundaţii directe: - fund fundaaţii ţii izo izolate late;; - fund fundaaţii ţii con contitinu nue. e.
2.2. Materialele utilizate la fundaţii a) Fundaţiile sunt alcătuite din: - beton simplu; - beton ar armat; b) Clasele minime de beton utilizat sunt: - beton simplu:
C 2,8 / 3,5 - pentru umpluturi şi egalizări;
C 2,8 / 3,5 - pentru fundaţii continue, blocuri de fundaţii cu cuzinetul neancorat sau situat în pământuri cu variaţii mici de umiditate; beton armat:
C 8/10 /10 - pentru ntru tălp tălpii de fund fundaţ aţiiii (iz (izola olate sau continue) cuzineţi şi radiere. Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice c) prevăzute în STAS 438/1-89\A91:2007 - Oţelul beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate. Tipu Tipuril rilee de oţel oţel util utiliz izat atee în elem elemen ente tele le de beto betonn arma armatt pent pentru ru fund fundaţ aţiiii şi
domeniile de aplicare sunt: - oţel beton rotund rotund OB 37- armăt armături uri de de rezistenţ rezistenţăă sau sau constru constructive ctive;; - oţel oţel bet beton on cu cu prof profilil peri period odic ic PC PC 52. 52.
2.3. Executarea fundaţiilor directe Executarea şi recepţionarea lucrărilor de fundaţii directe se fac potrivit Normativului C 56/2006. b) Înainte de începerea lucrărilor pentru execut executare areaa corpul corpului ui fundaţ fundaţiilo iilorr să fie termin terminate ate lucrăr lucrările ile pregăt pregătito itoare are şi anume: - Trasar Trasarea ea axelo axelorr fundaţi fundaţiilor ilor şi execu executar tarea ea săpătu săpăturilo rilor; r; - Verif Verific icar area ea axe axelo lorr fund fundaţ aţiiiilor lor;; - Verific Verificare areaa corespun corespunzăt zătoar oaree dintre dintre situaţia situaţia reală reală şi proiec proiectt (din (din punct punct de vede vedere re al cali calită tăţiţiii tere terenu nulu lui,i, dime dimens nsiu iuni ni lor lor şi pozi poziţiţiililor or), ), în limi limite tele le toleranţelor prescrise; - Încheierea Încheierea procesului procesului verbal verbal de recepţie recepţie a terenului terenului de de fundare fundare.. Dacă Da că cara caract cter eris istic ticililee tere terenu nului lui nu core coresp spun undd cu cele cele avut avutee în vede vedere re la proiectare, măsurile ce urmează a se lua se stabilesc împreună cu proiectantul şi se transmit prin dispoziţie de şantier. c) Trasarea lucrărilor de fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu. La poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor de beton şi beton armat, abaterea admisibilă este de 10 mm. Abaterea admisă pe verticală la poziţionarea fundaţiilor faţă de cota de nivel, se admite de max. 10 mm. d) La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele: - Materi Materiale alele le întrebui întrebuinţa nţate te trebuie trebuie să corespu corespundă ndă indica indicaţii ţiilor lor din proiect proiect şi prescripţiile din standardele şi normele de fabricaţie în vigoare; se atrage atenţia asupra cazurilor în care proiectele prevăd ca măsuri de protecţie anti antico coro rozi zivă vă util utiliz izar area ea de cim cimentu enturi ri spec specia iale le şi anum anumititee grad gradee de impermeabilitate a betonului. - Fund Fundaţ aţia ia se exec execut utăă fără fără într întrer erup uper eree conf confor orm m Co Codu dulu luii de practic practicăă NE 012-99. - Câ Când nd cons constr truc ucţiţiililee se fund fundea eazză pe păm pământu ânturi ri loes loesso soid idee sau sau argi argile le cont contra ract ctililee se resp respec ectă tă pres prescr crip ipţiţiile ile în aces acestt sens sens ale ale norm normat ativ ivel elor or respective. a)
Pentru abateri admisibile, conf.C56/2006, vezi ANEXA A din prezentul volum.
3) BETOANE, COFRAJE ŞI ARMĂTURI 3.1. BETOANE A.
Generalităţi
Betoanele vor fi produse, transportate şi evaluate conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare din punct de vedere al calităţii materialelor şi execuţiei.
B.
Cimentul
Cimenturile vor respecta cerinţele normativului NE 012-99, cap. 4.1. Cimentul destinat betoanelor s-a ales ţinând cont de clasele de expunere raportat la condiţiile de mediu ale betoanelor. Cimentul care se va folosi la lucrări va fi de clasa conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare ( NE 01299). Contractantul va efectua încercări pe ciment conform prevederilor normativului NE 012-99, pct. 17.2.1.1 şi anexei VI.I şi va asigura certificatul de încercare pentru fiecare doza de ciment primită de la l a betonieră. Controlul calităţii cimentului se va face: la apr aprovizio izionnare, re, inclus lusiv pri prinn ver verifica icarea rea cer certifica icatului lui de cali calittate/garan ranţie emis de producător sau de baza de livrare; înainte de utilizare, de de către un laborator autorizat; Normativele româneşti sunt următoarele: NE 01 012-99 - "Cod de de pr practică ică pe pentru ex executarea lu lucrărilo ilor di din be beton, be beton armat şi beton precomprimat"; C56/06 - "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente".
C.
Agregate
Agregatele vor fi obţinute dintr-o sursă autorizată şi vor respecta cerinţele normativului NE 012/99, cap. 4.2.
Pentru Pentru prepar preparare areaa betoan betoanelo elorr cu densit densitate ate aparen aparentă tă norma normală lă (2001(2001-250 25000 kg/mc) se vor utiliza agregate naturale cu densitate normală (1201-2000 kg/mc) prove provenite nite din sfărâm sfărâmare areaa natura naturală lă şi/sau şi/sau conca concasar sarea ea rocilor rocilor,, care care să satisf satisfacă acă cerinţ cerinţele ele prevăz prevăzute ute în reglem reglement entări ările le tehnic tehnicee specif specifice ice - cu următo următoare arele le cerinţ cerinţee suplimentare: - agre agrega gate tele le să prov provin inăă din din roci roci stabi stabile le,, neal nealte tera rabil bilee la aer sau apă şi negelive; nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase; - nisipul nisipul va fi de natură natură silicoa silicoasă să şi va va proveni proveni din din balastier balastiere; e; nu se se admite admite utilizarea nisipului de concasaj; - conţin conţinutu utull în părţi levig levigabi abile le a nisipul nisipului ui va fi de maxim maxim 2% şi a pietriş pietrişulu uluii se limitează la maxim 0,5 %; - în amest amestec ecul ul total total de agreg agregat atee se vor utiliz utilizaa trei trei sortu sorturi ri de gran granul ular aree (0÷3; 3÷7; 7÷31 mm); - se interzi interzice ce folosir folosirea ea pietriş pietrişulu uluii cu granu granule le mai mari mari decât cele cele indicat indicatee la mărci de betoane. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimi corespunzătoare evitării amestecării cu alte sorturi. Nu este admisă depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate. Pentru controlul calităţii agregatelor se vor respecta prevederile normativului NE 012/99, punctul 17.2.1.1 şi anexa VI.I. Normativele în vigoare sunt următoarele: - NE 012-9 012-999 - "Cod "Cod de prac practitică că pentr pentruu exec execut utar area ea lucră lucrăril rilor or din beton, beton, beton armat şi beton precomprimat"; - No Norm rmat ativ iv C 56 - 06 - No Norm rmat ativ iv pentr pentruu verif verific icar area ea calit calităţ ăţiiii şi rece recepţ pţiei iei lucrărilor de construcţii şi instalaţii.
D.
Apa
Apa folosită pentru fabricarea şi tratarea betonului poate fi o sursă de apă potabilă (din reţeaua publică de alimentare ali mentare cu apă). Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.
E.
Aditivi
Aditivii utilizaţi vor respecta cerinţele normativului NE 012/99, cap. 4.4. Se vor utiliza obligatoriu următoarele tipuri de aditivi:
-
aditivi în întârzietori pe pentru betoane turnate pe titimp călduros; adit aditiv ivii antiî ntiînngheţ gheţ + acc acceler elerat ator or de priz prizăă pt. pt. betoan toanee turn turnaate pe tim timp fri friguro guross. Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca aditiv. Betoanele vor fi alcătuite conform cerinţelor din Proiectul Tehnic. Nu se vor amesteca nici un fel de alte ingrediente împreună cu betoanele fără acordul scris prelim prelimina inarr al şefulu şefuluii de proiec proiect. t. Stabil Stabilire ireaa compoz compoziţie iţieii betoan betoanelo elorr şi verific verificare areaa nivelelor de performanţă în cazul utilizării combinaţiilor de aditivi se va face pe baza studiului realizat de un laborator autorizat. Normativele româneşti în vigoare sunt următoarele: NE 01 012-99 - Cod de de pra pracctică pe pentru executarea lu lucrăr rărilo ilor di din be beton, be beton armat şi beton precomprimat; Normativ C56 -2006 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de Construcţii; Normative C26 C26-85 - Normativ pen pentru înc încercarea bet betonului prin met metode nedistructive.
F. compactare a)
Transport,
tu t urnare
şi şi
Date generale
Tran Transp spor ortu tull şi pune punere reaa în oper operăă a beto betoan anel elor or vor vor resp respec ecta ta prev preved eder erile ile normativului NE 012/99, pct.12. Toate betoanele vor fi transportate de la betonieră şi turnate în cadrul lucrărilor cât de repede este practic posibil prin metode care vor preveni segregarea sau pierderea oricăror ingrediente, şi vor menţine lucrabilitatea necesară. Acestea vor fi depozitate cât de aproape este practic posibil de amplasamentul final şi se vor menţine curate toate echipamentele folosite la transportul betoanelor. Contractantul va trimite Şefului de Proiect o notificare preliminară asupra intenţiei sale de începere a betonarii. Betoanele vor fi compactate în totalitate în amplasamentul final prin metode mecanice sau manuale, conform Anexei IV.2 din normativul NE 012/99.
b)
Betoanele gata amestecate
Se va permite folosirea betoanelor gata amestecate dacă sunt fabricate în staţii staţii de betoan betoanee admise admise şi transp transport ortate ate pe şantie şantierr cu autoca autocamio mioane ane aproba aprobate. te. Timpul şi distanţa maximă de livrare de la staţia de betoane la şantier va fi respectata cu stricteţe după cum se specifică în Normativul NE 012/99.
Betoanele care nu respectă aceste condiţii nu vor fi admise.
G. nefavorabile a) Condiţii de vreme rece
Betonarea
in
condiţii
Betonarea în condiţii de vreme rece sub 2° C poate fi realizată numai dacă există următoarele condiţii: - agre agrega gate tele le şi apa folos folosititee la ames ameste tecc nu vor conţ conţin inee zăpa zăpadă dă,, ghea gheaţă ţă şi îngheţ; - înaint înaintea ea turnăr turnăriiii betonul betonului, ui, cofraj cofrajele ele,, armătur armăturile ile şi oricare oricare supra suprafeţ feţee cu care va intra în contact betonul proaspăt, nu vor conţine zăpadă, gheaţă şi îngheţ şi vor fi la o temperatură mai mare de 20C; - temperatur temperaturaa iniţială iniţială a betonu betonului lui în momentul momentul turnării turnării va va fi de cel cel puţin puţin 5°C; 5°C; - temper temperatu atura ra de la supr suprafa afaţa ţa beton betonulu uluii se va măsura măsura acolo acolo unde unde se se aşteapt aşteaptăă temperatura cea mai joasă. Contractantul îşi va lua măsuri de a preveni ca temperatura oricărui tip de beton să nu scadă la 0°C în timpul primelor 5 zile după turnare.
b)
Vreme caldă
Temperatura rezultantă a materialelor combinate din orice dozaj de beton în punctul şi la momentul livrării în cadrul lucrărilor nu va depăşi 6°C peste temperatura la umbră când aceasta din urmă este peste 21°C. Contractantul nu va permite nici unui tip de beton să vină în contact cu apa la o temperatură mai mare de 60°C. Acolo Acolo unde unde temper temperatu atura ra betonu betonului lui proasp proaspăt ăt poate poate depăşi depăşi 320C, nu va fi permisă betonarea, decât dacă se iau măsuri pentru a menţine temperatura sub nivel. Standarde şi normative româneşti în vigoare: Normativul C 16 - 84 - No Normativ pe pentru re realizarea pe pe titimp fr friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţii lor aferente.
H.
Protecţia - tratarea betonului
Contractantul va proteja betonul pentru nu mai puţin de 7 zile. Protecţia se va realiza conform specificaţiilor din Cap. 15 al Normativului NE 012/99. Acoperirea suprafeţelor expuse ale betonului se va face cu materiale aprobate
de Şeful de proiect, materiale care vor fi în contact continuu cu betonul şi se vor menţine umede spre satisfacerea Şefului de Proiect. Pe timp ploios, betonul va fi protejat cu prelate sau folii de polietilena. În cazul temperaturilor mai mici de +50, betonul nu va mai fi stropit, şi se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie, avizate de Şeful de Proiect.
I.
Beton prefabricat
Toat Toatee mate materi riale alele le şi lucr lucrab abili ilita tate teaa beto betonu nulu luii pref prefab abric ricat at vor vor core coresp spun unde de celorlalte condiţii aplicative din Piesele desenate, decât dacă nu există alte specificaţii ale Şefului de Proiect. Toate prefabricatele executate în atelierul propriu de prefabricare a betonului, vor fi turnate având lungimi adecvate şi prevăzute cu urechi sau cabluri de ridicare, corespunzătoare pentru manipulare. Normative şi STAS - uri de referinţă: NE 01 012-99 - Co Cod de de pr practică pe pentru ex executarea lu lucrărilor ddiin be beton, be beton armat şi beton precomprimat; STAS 70 7009-79 - Co Construcţii civi ivile şi şi in industriale iale.. T Tooler leranţe şi şi as asamblarea în în construcţii; STAS 7384- 85 - Toleranţe geometrice. Terminologie; STAS 101 10107/0-90 - Construcţii civ civile şi in industriale. Cal Calculul şi al alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Sunt necesare certificate de încercare pentru elementele de beton prefabricat conform normativului sau standardului respectiv. Pentru abateri admise, conf. C56/2006 sunt: abatere limită la lungime: ±4 mm; abatere limită la lungime: ±3 mm; abatere limită la înălţime: ±3 mm;
3.2. CONSTRUIREA COFRAJELOR A. Generalităţi Cofrajele şi susţinerile vor respecta prevederile normativului NE 012/99, pct. 11. Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor. Este interzis depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. Se vor respecta, de asemenea prevederile
normativului C 11-74 - "Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje".
B.
Materiale
Se vor folosi cofraje din panouri refolosibile. Cofrajele se vor construi din lemn, metal sau plastic conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare. Cofrajele de lemn vor fi de cherestea sau placaj la lucrările exterioare 15 mm grosime. Cofrajele metalice se vor realiza din oţel de construcţii. După curăţire se va folosi următoarea "emulsie" SIN ": parafina 20 - 25%; săpun 1,5-2%; apă 78,5 - 73%;
C.
Construcţia
Cofraj Cofr ajel elee vor vor fi astf astfel el alcă alcătu tuititee încâ încâtt să asig asigur uree real realiz izar area ea form formel elor or,, dimensiunilor şi a suprafeţei perfect plane a elementelor conform părţii desenate din proiect. Se va urmări urmări etanşeitate etanşeitateaa şi rezistenta rezistenta panourilor panourilor de cofraj, cofraj, astfel astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment şi să asigure preluarea încărcărilor ce apar în proiectul de execuţie şi menţinerea poziţiei corecte, formei şi dimensiuni lor lucrării terminate. Alcătuirea cofrajelor trebuie să ţină seama şi de posibilitatea unei decofrări simple şi să permită preluarea treptată a încărcării de către elementele care se decofrează. Cofrajele vor fi capabile de a realiza o calitate corespunzătoare a suprafeţei finisate după cum se specifică (calitate la îmbătrânire). Acolo unde sunt necesare orificii în cofraje pentru acomodarea armăturilor de protecţie, se vor fixa dispozitive sau atele şi se vor lua măsuri de prevedere pentru a preveni pierderea matricei de mortar. Cofraj Cofrajele ele vor permit permitee acces accesul ul pentru pentru pregăt pregătire ireaa supraf suprafeţe eţelor lor de îmbin îmbinare are înaintea întăririi betonului. Metoda de construire a cofrajelor va permite folosirea de suprafeţe pentru cofrajele noi care să rămână pe loc până se realizează condiţiile pentru spargerea cofrajelor.
D.
Decofrarea
Decofrarea betoanelor va respecta prevederile Normativului NE 012/99, pct. 14. Cofrajele se vor scoate fără şocuri sau deranjarea betonului. Cofrajele la suprafeţele verticale nu vor fi scoase până când betonul nu a atins o rezistenţă de 2,5 N/mm2 după cum este confirmat de testele pe cuburi tratate în condiţii reprezentative. Contra Contracta ctantu ntull va umple umple toate toate orific orificiile iile lăsate lăsate după după scoate scoaterea rea cofraj cofrajelo elorr cu mortar de ciment. Cont Co ntra ract ctan antu tull va repa repara ra pe chel cheltu tuia iala la sa oric oricee supr supraf afeţ eţee avar avaria iate te după după scoaterea cofrajelor. Normative în vigoare: NE 012-99 - "Cod de de pra pracctică pentru ex executarea lu lucrărilor di din be beton ton, be beton armat şi beton precomprimat"; Normativ C 16 162 - 73 73 - No Normativ pe pentru al alcătuirea, ex executarea şi şi fo folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereţii din beton monolit la clădiri; Normativ C 11-74 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje. Normativ C 16-84 -84 - Norma rmativ pentru re realizarea rea pe pe titimp frfrigu iguros ros a lucrărilo ilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.
3.3 ARMĂTURI A.
Generalităţi
Armarea betonului va respecta prevederile normativului NE 012/99, pct. 10. Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel beton rotund neted OB 37 şi din beton cu profil periodic PC 52, ce trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice de calitate. Livr Livrar area ea,, depo depozi zita tare reaa şi cont contro rolu lull cali calită tăţii ţii armă armătu turi rilor lor se vor vor real realiz izaa cu respectarea prevederilor normativului NE 012/99.
beton. armat.
Normative româneşti în vigoare: Normativ C 2288 - 83 - Instrucţiuni te tehnice ice pentru su sudarea rea arm armăăturil rilor de de oţ oţel Normativ NE 012/99 - No Normativ pe pentru ex execuţia lucrărilor de de beton şi be beton
Contractantul va furniza Şefului de Proiect documente de la fabricant care să demonstreze respectarea normativelor sau standardelor respective. Armăturile în momentul încorporării în lucrări vor fi curate şi fără defecte, ulei sau unsoare şi neruginite. Armăturile de oţel vor fi depozitate la distanţă de sol şi sprijinite pentru a preveni deformarea.
B.
Tăierea şi îndoirea armaturilor
Armăturile vor respecta strict Planurile şi Caietul de sarcini, sau indicaţiile. Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului. Contractantul va calcula armăturile necesare, va pregăti planurile de lucru şi graficele de fasonare necesare pentru execuţia corectă a lucrărilor. Graficele de fasonare a armăturilor vor fi întocmite de Contractant şi vor arata dimensiunile, mărimile, numerele şi greutăţile tuturor armăturilor folosite la Lucrările Permanente. Nu vor fi incluşi suporţi de oţel etc. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. Eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor se vor îndepărta. Pentru a se evita erodarea Oţelului se recomandă montarea şi betonarea armăturilor în maxim 15 zile de la fasonare. Barele de armare se vor tăia şi îndoi conform normativelor şi standardelor româneşti corespunzătoare, şi la dimensiunile specifice în standardele de îndoire. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil periodic cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
C.
Fixarea armaturilor Date generale
Contractantul va amplasa şi fixa armăturile de oţel cu precizie pe poziţiile indicate în Planuri, şi se va asigura că acestea rămân rigide în aceste poziţii pe durata turnării betonului. La montarea armăturilor se vor lua măsuri pentru asigurarea menţinerii poziţiei prevăzute în proiect: crearea sp spaţiilor ne necesare ca care să să pe permită pă pătrunderea liliberă a be betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul; crea rearea rea spaţiilor lor necesare pătrunderii rii vibra ibrato toru rullui pentru compactare; asigu igurarea acoperiri irii cu cu beton a armaturii, pr prin folos losire irea dist istanţierilor; lor; Contractantul nu va turna betonul până când armăturile nu vor fi inspectate şi
aprobate.
Sârma de oţel pentru legare
Sârma Sârma de oţel oţel pentru pentru legare legareaa armătu armăturilo rilorr va coresp corespund undee normat normative ivelor lor şi standardelor româneşti corespunzătoare, corespunzătoare, şi va avea diametrul de 3 - 4 mm.
Acoperirea armăturilor
Acop Acoper erir irililee de beto betonn sunt sunt prev prevăz ăzut utee cele cele din din Plan Planşe şe.. Se vor vor resp respec ecta ta acoperirile de beton prevăzute în STAS 10107/90 şi NE 012/99.
Înnădirea armăturilor
Sistemul de înnădire va respecta prevederile proiectului, şi în cazul când nu este este spec specifi ifica catt se vor vor resp respec ecta ta prev preved eder erililee ST STAS AS 1010 10107/ 7/90 90.. Se vor vor resp respec ecta ta specificaţiile prevăzute în Normativul NE 012/99. Utilizarea sistemelor de îrmădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalotermice, prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
3.4. TOLERANŢE Abaterile de la geometrie sunt cele prevăzute în normativele NE 012/99 anexa III.1 şi C56/2006. Nu se admit abateri de la calitatea betonului şi a tipului de oţel beton. Suprafeţele de beton din cadrul lucrărilor finale nu vor avea nici un fel de neregularitate care să fie observate cu ochiul liber. În scopul acoperirii necesare cu beton a armăturilor, celelalte abateri faţă de suprafeţele descrise în contract nu vor fi mai mari decât următoarele mărimi permise: Tipul de finisaj Finisaje grosiere sau brute Toate celelalte finisaje
Abaterea de la dimensiunea liniara de nivel, verticala. transversala sau lungime (mm) 10 ± 5
±
3.5. VERIFICĂRI Se vor face verificările prevăzute în normativele NE 012/99 anexa VI.2, pe parcursul parcursul execuţiei, execuţiei, consemn consemnându-s ându-see în document documentele: ele: Proces Proces verbal verbal al lucrărilor lucrărilor ascunse (PVLA) şi Proces verbal recepţie calitativă (PVRC), cât şi la recepţia finală a
stadiului fizic. Verificarea etanşeităţii se va face conform prevederilor STAS 4165/81 Cap 3.
A.
Controlul calităţii lucrărilor
Controlul calităţii lucrărilor va respecta prevederile normativului NE 012/99, pct. 17. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie, în majoritate, lucrări care devin ascunse. Procesele verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse se încheie între Beneficiar şi Contractor. Nu se admi admite te trec trecer erea ea la noua noua fază fază de exec execuţ uţie ie înai înaint ntee de înch închid ider erea ea procesului verbală referitor la faza anterioară. Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii: executarea cofrajelor; calitatea şi montarea armăturilor, calitatea betonului livrat de staţia de betoane; condiţiile de turnare şi compactare a betonului; decofrarea elementelor; Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C149/87 -"Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat".
