STUDIU DE CAZ
I.
DATE PERSONALE
Nume: ANA Varsta : 32 Profesie: profesoara Studii: superioare II.
DATE SEMNIFICATIVE DI N ANAMNEZA PACENTEI In urma cu 6 lu ni a divortat de sotul ei; acesta a ajuns la co ncuzia ca relatia lor nu este una
de viitor si a decis ca e mai bines a divorteze. In momentul in care a ramas singura totul s-a schimbat pentru ea, cazand intr-o depresie care nu da semne de ameliorare. III.
OBIECTIVELE TERAPIEI Am plecat de la premisa că fixarea obiectivelor împreu nă cu pacienta şi testarea ecolo gică a
acestora de către subiect, angajarea autentică în procesul reechilibrării perso nalităţii, reprezintă condiţiile u nui act psihoterapeutic de succes. Obiectivele au fost fixate de comu n acord cu pacienta: 1- Intarirea eului, cresterea increderii; 2- Linistirea pacientei; 3- Deculpabilizarea; 4- Reluarea activitatilor ce ii faceau p lacere 5- Reluarea relatiilor cu parintii si priete nele
IV.
PLANUL DE I NTERVENTIE-DECIZII TERAPEUTICE SI TEHNCI DE UTILIZARE
In cele opt sedinte desfasurate cu A. au fost abordate atat teh nici si prescriptii terapeutice
erickso niene cat si din perspectiva integrativa, adaptate specificului specificului cazului:
- prescriptii din terapia cognitiv-comportame ntala (lista ocupatiilor preferate, ce ntrarea interesului pacie ntei pe zona de confort psiho-afectiv,restructurarea co gnitiva);
- povestirea ,,Noroc, ghinion, cine stie ?¶¶, pentru relativizarea u nor experie nte de viata; -
metafora ³Calatoria la o stanca´ (Hunter), pentru intarirea eului si cresterea increderii in sine;
-
Tehnica de relaxare a lui Aijinger pentru linistirea pacientei, ,
imbunatatirea ciclului
circadian prin reducerea insomniilor;
-
Metafora Ägreierele si fur nica´ pentru a-i reduce pesimismul si a-i su gera ca poate aparea in viata ei cineva si mai bun;
-
Transa hipnotica pentru a scapa de sentimentul de vinovatie si recapatarea libertatii;
-
exercitiu de relaxare, pentru a-si regasi cateva din pasiu nile sale si a redescoperi placerea pe care i-o provoaca.
SEDI NTA 1. ANAMNEZA. Pacienta sufera de depresie de 6 lu ni, depresie cauzata de divortul de sotul sau cu care a fost casatorita timp de 4 ani. De trei ani locuia impreuna cu acesta intr-un apartament pentru achizitioa narea caruia au facut imprumut la ba nca iar acum s-a mutat intr-o garso niera unde locuieste singura. Pana aproape de mome ntul casatoriei a locuit impreu na cu parintii sai, pe care simte ca i-a dezamagit, dar din partea carora simtea o a numita presiu ne, acestia spunandu-I ca ar cam fi vremea sa-si gaseasca rostul in viata. In momentul in care l-a intalnit pe cel care avea sa-i devina sot nu a mai
stat prea mult pe ganduri si s-a implicat cu totul i n acea relatie. De u n an el se mai racise fata de ea, iar intr-o zi aceasta s-a trezit si ngura, fara relatia in care pusese atata suflet si e ner gie, fara tot pentru care luptase atat de mult . Simte ca intr-ul fel este si vi na ei pentru ca nu a stiut cum sa-l tin alanga el. Acum simte ca nu mai are pe nimeni , chiar daca ea i-a indepartat pe toti: pe prieteni, pe parinti, viata ei era cel pe care l-a luat de sot si pe care inca il iubeste. Si acum are momente in care nu-i vine sa creada ce s-a intamplat si nu mai are nicio speranta. Nu se mai regaseste in nimic, spune ca nu mai are forta sa faca nimic, a renuntat la toate activitatile care ii faceau placere, crede ca nimeni nu se va mai uita la ea si ca ea nu va mai putea iubi pe nimeni. Depresia i-a afectat si somnul, suferind acum de insomnii relatiile si activitatea profesio nala.
SEDI NTA2 Verificarea scopului: am intrebat-o pe A. daca doreste intradevar sa-si recastige increderea in sine si sa si reia activitatile pe care le-a aba ndonat; imi raspu nde ca da insa este sigura ca nu mai poate fi aceeasi fara sotul ei; am intrebat-o atunci daca a indraznit macar sa se gandesca la faptul ca si-ar pute relua viata fara el, iar raspu nsul a fost negativ pe ntru ca il iubeste prea mult . Am intrebat-o atunci daca nu cumva in iubirea pe ntru el a uitat sa se iubeasca pe ea insasi, intrebare la care am ramas fara raspuns, propunandu-I sa se gandeasca la asta pana data viitoare. Apoi, pentru a-i schimba parerea cu privire la ce ar putea crede pari ntii despre ea, am utilizat o tehnica din terapia eriksoniana, a banului care oricat de mototolit ar fi nu-si pierde din valoare . SEDI NTA 3 Pentru aceasta sedinta am ales sa folosesc indicatii din terapia cognitiva. Astfel observand, in interviul preliminar, frecventa ridicata cu care apar anumite ganduri automate negative, precum ³am pierdut totul´, ³ nimeni nu o sa ma mai placa´, ³nu o sa mi pot fi vreodata cu altci neva´, am incercat sa realizez restructurarea cognitiva a pacie ntei. I-am explicat ca felul in care oamenii interpreteaza anumite evenimente, determina felul in care ei simt vis-a vis de acele eve nimente. I-am spus ca trebuie sa i nteleaga legatura puter nica intre gandurile sale in anumite imprejurari si
starea afectiva din acel moment, sa faca conexiunea intre gandurile automate si simptome(de exemplu: faptul ca gandeste ca viata ei nu mai are sens fara sotul sau o imiedica sa se bucure de orice lucru care o facea sa zambeasca inainte). Am incercat sa o conving ca felul in care vorbeste este un automatism, care se va putea destructura incercand sa genereze alter native adaptative. Pentru a o ajuta sa invete sa recunoasca patter nurile affective, co gnitive si comportame ntele ce-i inrautatesc simptomele i-am dat ca ³tema pe ntru acasa´ realizarea unui table in care sa-si autoinregistreze gandurile automate.
SEDI NTA 4 Dupa cateva discutii privi nd cu au decurs lucrurile de la ultima i ntalire, i-am spus pacie ntei povestea ³ Noroc, ghinion, cine stie?´(anexa1), pentru a relativiza anumite experiente de viata, in special aceea care i-a determinat aparitia depresiei, astfel incat sa inteleaga ca orice intamplare are mai multe urmari pe care noi nu le vedem intotdeauna de la inceput. Dupa ceea am folosit metafora ³Calatoria la o stanca´ (Hunter)(a nexa2), pentru intarirea eului si cresterea increderii in sine. Inainte de incheierea sedintei i-am recomandat ca pana la urmatoarea sedinta sa realizeze o
lista cu activitatile care ii faceau placere pentru a-i centra interesul pe zo na de confort psihoafectiv, dar si pe ntru a-i intari convingerea ca gandurile automate negative o impiedica sa se mai bucure de acele lucruri. SEDI NTA 5 In aceasta sedinta am utilizat Tehnica de relaxare a lui Aijinger pentru linistirea pacientei, ,
imbunatatirea ciclului circadian prin reducerea insomniilor, dar pe ntru a crea o relatie cu pacienta. Astfel i-am cerut sa inchida ochii si sa-si focalizeze ate ntia asupra ritmului respiratiei, indicandu-I sa respire mai le nt si mai profu nd, urma nd sa se concentreze supra fiecarei respiratii in parte, marcand cifric expirul si i nspirul. De asemenea i-am sugerat sa constie ntizeze deplasarea coloanei de aer pe trahee şi bronhii, mer gând spre pulmo ni şi pe urmă ieşind afară. Sesiunea de relaxare a durat timp de jumatate de ora, dupa care intreband-o daca se simte mai relaxata mi-a raspuns afirmativ, spu nandu-mi ca parca si-a mai eliberat si mi ntea. SEDI NTA 6 Pentru aceasta sedinta am construit o metafora, pe care am de numit-o ³greierele si fur nica´(anexa 3), cu inte ntia de a o face sa se re gasesca in poveste astfel incat sa constie ntizeze ca nu trebuie sa se opreasca dupa prima incercare care nu a avut finalitatea asteptata si ca orica nd i se poate intampla ceva si mai bu n(chiar daca momentan ea nu crede asta) daca accepta noi provocari.
SEDI NTA 7 Raspu nsul pozitiv la su gestia de relaxare dintr-o sedinta anterioara, m-a incurajat sa-i induc o transa hipnotica in care am indrumat-o sa refaca scenariul despartirii de sotul sau si sa recapituleze adevaratele motive care au dus la despartire, pentru a scapa de se ntime ntul de vinovatie si a-si recastiga libertatea.
SEDI NTA 8 Ajutandu-ma de lista cu activitatile preferate pe care A . a realizat-o in urma cu cateva sedinte, am realizat un exercitiu de relaxare, in care sa regaseasca cateva din pasiu nile sale si sa redescopere placerea pe care i-a provoaca. Astfel i-am cerut pacie ntei sa inchida ochii si sa incerce sa-si elibereze mintea. Dupa care i-am dat urmatoarele indicatii: ³va aflati intr-o gradina plina cu flori, e o gradina mare si plina de viata« va indrepatati pasii spre celalalt capat al gradinii«mer geti pe iarba moale pa na ajungeti intr-u n colt plin cu lacramioare«rupeti cateva si
le mirositi«miros atat de bine, e un parfum ce va umple de veselie«u n fluture se aseaza pe florile pe care le tineti in mana, sta cateva secunde«acum isi ia zborul si dvs . Il urmati«mer geti dupa el «iesiti di n gradina si ajungeti pe o plaja unde se afla o carte«cartea care va place cel mai mult«va asezati si incepeti sa cititi cartea la lumina rosiatic a apusului.´ V.
REZULTATE ± EVOLUTIA PACIENTEI La inceputul terapiei pacie nta s-a prezentat cu stari depresive ace ntuate, lipsa oricarei
sperante de a mer ge inainte fara sotul pe care l-a pierdut, izolarea de toate celelalte persoa ne apropiate ei si de orice fel de activitatea ce i nainte ii provoca placere, suferea de i nsomnii. Pe parcursul terapiei A. a inceput sa creada ca isi poate reve ni, a constat imbu natatiri ale ciclului circadia n, se arata mai linistita si increzatoare in propria persoa na si chiar a inceput sa-si reia legaturile cu familia si sa se implice mai mult in activitatea profesio nala.
