Din Arhivele Daciei C. Branislav Stefanoski ± Al Dabija
Cuprins INTRODUCER E
PLCUELE DE LA SINAIA între adevr i minciuna impus Controversele privind originalitatea ³Plcuelor de la Sinaia´ Care este adevrul Coninutul plcilor este veridic ± Argumente Citirea ÄPlcilor de la Sinaia´ Unde sunt fcute ÄPlcile de la Sinaia´ Genucla este centrul în care au fost realizate plcile SARMAII, GEII I SARMIGETUZA Aspecte etimologice Sarmaii Etimologia numelui ³Sarmai´ Etimologia numelui ³Sarmisegetuza´
SEMNIFICAIA CUVÂ NTULUI DEGIO ± Etimologia cuvintelor 1 ( 112 ) SIGILIUL LUI BUR EB EBISTA 2 ( 91 ) SIGOVIL 3 ( 113 ) PUDIO ATLEU 4 ( 14 ) PORTO DEGIO PATELA PA NTEDATO 5 ( 20 ) R UGC UGCIU NEA LUI BUR EB EBISTA 6 ( 129 ) desemnarea Comandantilor 7 ( 120 ) NUMEROTAR EA EA TR UPEL UPELOR 8 ( 21 ) OR GA GA NIZAR EA EA APR RII SARMIGETUZEI 9 ( 52 ) CUCERIR EA EA RIMEPEI 10 ( 10 ) CUCE RIR EA EA RIMEPEI I A NALIZA C OMPAR ATIV Î NTR E 9 (52 ) I 10 (10 ) 11 ( 92 ) DURO ADEUSO 12 ( 28 ) DAC O ARMOS 13 ( 98 ) DETERMINAR EA EA LOCULUI R EED EEDINEI LUI COROLIO 14( 94 ) TALIPICO SARMIGETUZO (mic plecciune sarmigetuzic) 15 ( 16 ) DECEBAL DEC IDE S R ECUCE ECUCER EASC EASC SARMIGETUZA Din Arhivele Daciei
CUPRINS Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 Capitolul 10 Capitolul 11 Capitolul 12 1 Sigiliul 2 Sigovil 3 Pudio Atleu 4 Porto Degio 5 Rugaciunea lui Burebista 6 Desemnarea Comandantilor 7 Numerotarea Trupelor 8 Apararea Sarmizegetusei 9 Cucerirea Rimepei 10 Analiza Cucerirea Rimepei 11 Duro Adeuso 12 Daco Armos 13 Resedinta lui Corolio 14 Talipico Sarmigetuzo 15 Recucerirea Sarmigetuzei
INTRODUCER E
Dacia s-a constituit ca organizaie statal puternic pe cursul inferior al fluviului Dunrea, iar înflorirea sa ca stat devine cunoscut în primul secol înainte de Isus Hristos, pe vremea împratului Burebista i a Marelui Preot Ceneu. Au trecut dou secole pân la distrugerea sa , când ultimul unificator getic, Decebal, se sinucide în faa avântului puternic al armatelor romane. Înaintea Imperiului R oman oman, Dacia reprezenta unica formaiune for maiune statal statal clasic din Europa. Când vorbesc despre formaiune statal clasic m gândesc în special la aspectele propriei organizri a func-ionalitilor func-ionalitilor într-un spaiu extins. Înainte de toate, organizarea se reflecta în existen existen unitii religioase religioase, militare i administrative. În Dacia exista centrul administrativ, Sarmigetuza, centre religioase: Moliodava, Periodava i Genucla, pre-cum i alte numeroase centre fortificate fort ificate rspândite pe în-treaga suprafa a rii. Înainte de toate, statul rezista graie unei armate numeroase, antrenat i bine organizat , care a fost for-mat dintr-u di ntr-unn nucleu operativ principal , numrând în jur de 120.000 de soldai. Principiul de mobilizare funciona fr viciu. În funcia de Comandant militar suprem ± Degio , au fost numii înainte de toate, de ctre regele de la Sar-migetuza Sar- migetuza, preoii COTOPOLI. La funcia Degio nu puteau accede a ccede decât personalitile marcante. În afara existenei celei mai puternice autoriti, re-gele cu reedina la Sar migetusa, în Dacia existau i ali regi puternici, tribali sau teritoriali, care în relaia cu regele Sarmigetuzei erau prezentai drept aliaii lui. De fapt fapt, pu-ternicul rege al Sarmigetuzei este prezentat drept unificator. Da ciei foloseau între ei apelativul Davo (cetean). Folosirea Interesant este c cetenii Daciei termenul Davo în co-municarea cotidian c otidian între cetenii cet enii Daciei reprezint prin-cipalul prin-cipalul indicator al faptului c Dacia reprezenta un stat uni-tar uni-tar , în fruntea cruia se afla un rege i în care funcionau anumite reguli de comportament civic. Întrebarea care se ridic este urmtoarea: ur mtoarea: poate oare s reziste un stat atât de mare i puternic, în care în paralel cu puterea regal funcionau i anumite norme de comportament civic la care rezultat se ajungea i prin utili-zarea anumitei termino ter minologii logii civile, dac în centrele urbane nu rezista educaie? Desigur c înainte de toate educaia trebuie cutat în rândul numeroilor numeroilor preoi , al nobililor , comercianilor etc. Alt întrebare care se ridic este urmtoarea: ur mtoarea: de ce ar fi existat numeroasele opere ³getice´ ale marelui Cene-u, dac nu era cine s le Äconsume´ ? Unde s-au pierdut aceste opere?
Cum existau i supravieuiau numeroasele bisice (temple) în care se propovduia religia lui Zamolxis, dac respectiva învtur nu a fost înregistrat în forma scris. Exist mai multe întrebri, dar pân acum au fost oferite foarte puine rspunsuri. De ce este aa, fr a face aprecieri politice, va rspunde timpul. R spunsul trebuie cutat
în textele scrise din diferitele surse, dar înainte de toate în artefacte.
Ce artefact mai important decât inscripiile de la Si-naia ar putea exista ? Dar tocmai ³Plcile din Sinaia´ descoper secretul puterii Daciei i al regelui, unificatorul din Sarmigetuza. Secretul const în faptul c regimul social al Daciei este întemeiat pe baza unor norme i credine religioase, prin care clerul numeros are cuvântul principal. De fapt, funcionalitatea Daciei este identic celei a Vaticanului din evul mediu. Tetovo,
2006
Capitolul 1 PLCUELE DE LA SINAIA
între adevr i minciuna impus Plcile din Sinaia au fost gsite la mijlocul secolului X IX. Conform anumitor surse, plcile originale au fost confecionate din aur. În anul 1875 regele R omâniei, Carol I, a dat ordin s se fac copii ale acestor plci din plumb. Nu
se cunoate unde se gsesc originalele i dac mai exist astzi , dar se vehiculeaz diferite interpretri. Unele surse spun c în R usia au fost gsite 24 de plci de aur. Dovezi concrete nu exist. Foarte
important este faptul c e posibil ca aceste plci s fie pstrate în bnci sau în alte instituii. Totodat,
de mare importan este faptul c undeva în R usia exist unele plci gravate de aur (cele în cauz sau altele) i c ar fi de mare interes pentru tiin i pen-tru publicul larg ca aceste plci s fie expuse în muzee. Este foarte posibil ca în cazul în care plcile exist, acestea s fie ascunse din cauze politice sau cvasitiin-ifice. Pentru mine ca cercettor este important s ajung cel puin la copiile acestor plci i s le studiez pe înde-lete.
Din punct de vedere tiinific, esenial este faptul c exist copiile în plumb , i c fotografiile acestora sunt deja reproduse în numeroase lucrri. În acest mod dispunem de material ce poate fi stu-diat. În notarea plcilor voi folosi o structur binar de numere , primul acordat plcii respective în aceasta lu-crare, cel de-al doilea (notat între paranteze) fiind folosit în cartea lui Dan R omalo, ³Cronica apocrif pe plci de plumb´ (Bucureti , 2003). Primul numr rezult în urma ordonrii cronologice a plcilor conform coninutului citit , dar i ca rezultat al fap-tului c în aceast lucrare voi publica doar 15 coninuturi citite. Al doilea numr rezult din faptul c toate artefac-tele scrise descoperite au fost notate cu un numr de înre-gistrare. Aceast modalitate de notare a plcilor are la baz motive practice. Domnul Dan R omalo este primul care a publicat toate fotografiile plcilor i relicvelor într-o singur oper creând aadar posibilitatea ca acestea s fie la îndemân publicului, gest prin care a impus un fel de obligaie pub-licului tiinific s continue cu cercetrile , constatrile i interpretarea coninuturilor plcilor. R ezultatele din interpretrile cu succes ofer rs-punsuri multor întrebri care sunt impuse în
câmpul de studiu al istoriei i lingvisticii. Pentru prima dat am intrat în contact vizual cu o fotografie a unei plci din Sinaia la al V-lea congres de Dacologie, care a avut loc la Bucureti în anul 2004. La prima vedere mi s-a prut foarte uor de citit. Pur i simplu placa cu numrul 4 (14) coninea cu-vinte uor de recunoscut , dar a urmat un efort enorm i multa munc pentru a putea citi mesajul în întregime , aa-dar pentru a ajunge pân la prezentul rezultat, de peste 30 de plci interpretate. Pân acum am citit i identificat pân la 95 ± 100% de cuvinte din plcile scrise cu alfabetul standard din fotografiile: 1 , 5, 6, 9, 10, 11, 13, 14, 16, 20, 22, 28, 39, 40, 42, 52, 58, 62, 65, 80, 91, 92, 94, 98, 112, 113, 117, 118, 120, 126, 129, i în mare parte am identificat cuvin tele din plcile cu numerele: 2 , 15, 69, 76, 96, 106, 119, 122, 128, conform numerotrii date de domnul R omalo. Editarea coninutului interpretat a doar 15 dintre plcile citite se datoreaz faptului c a m fost limitat pur i simplu fizic, de timp, pentru a putea transpune pe hârtie coninutul restului plcilor i a face posibil publicarea lor cu ocazia comemorrii lui Decebal. În toamna anului 2004 am intrat pentru prima dat cu plcile publicate pe Internet. Prima plac pe care am reuit s o citesc a fost placa cu numrul 14 (94). Am fost absolut sigur c citirea a fost corect. Certitudinea citirii corecte a rezultat din fap-tul c am reuit s leg etimologic în cuvinte corespun-ztoare toate cuvintele din limba daco-român. Coninutul citit reprezenta un text logic care core-spundea în întregime desenului în relief de pe plac, dar i informaiilor istorice din surse latine la care am reuit s ajung. În luna decembrie a anului 2004 l-am întâlnit pentru prima dat pe domnul R omalo i am trit o adevrat sur-priz. Domnul R omalo mi-a fcut cadou o copie dup lucrarea publicat
³Cronica apocrif pe plci de plumb´ , despre care nici nu tiam c exist. Astfel s-au creat mari posibiliti de a compara cu ceea ce am reuit s des-cifrez citind plcile complet independent. În analiza comparativ am reuit s fixez sensul corect unor anumite cuvinte , dar i s descopr sensul altor termeni izolai. Ambiiile avute în dorina de a interpreta scrierile secrete de pe plcile respective au primit greutate.
Capitolul 3 Care este adevrul Desigur c dac a fi crezut c nu este veridic con-inutul plcuelor , mai mult ca sigur nu a fi pierdut timpul contestând falsuri i improvizaii. Înc de la primele contacte vizuale cu numeroasele fotografii ale plcuelor mi-am dat seama c este vorba despre inscripii originale , realizate într-o perioad mai lun-g de diferii autori. Dup marele succes avut la început în citirea unui numr mic de plci , la un moment dat am ajuns la o bari-er de netrecut în identificarea continu a cuvintelor. Am ajuns în situaia de a descoperi c anumite combinaii de litere nu-i pstrau semnificaia pe toate plcuele pe care apreau. Un moment de cotitur a fost marcat de combi-naia ³onsonto´ (în numele , reprezentant al, nominalizat, determinat, «). Ambiia i intuiia m-au cluzit spre un scop con-cret, nepermiându-mi s renun la descoperiri. Îndelungata experien în studiul paleo-lingvis-ticii i preistoriei îmi indica faptul c voi putea atinge scopul propus, transferându-m, spiritual i mental în perioada în care au fost scrise plcile. Simeam nevoia s triesc atmosfera , evenimentele, modul de gândire i relaiile socio-politice la momentul dat. Cu alte cu-vinte, trebuia s m simt ca un cetean al Daciei ve-chi, s gândesc ca un Davo Get » i pe baza acestor fapte s identific cuvinte i s construiesc fraze simple. S m contopesc în Getica » lui Iordanes. Cunotinele acumulate anterior indicau posibilita-tea identificrii cuvintelor prin apel la semnificaia lor con-cret i la legturile etimologice cu cuvintele corespun-ztoare din limba daco-român actual. Succesul nu a întârziat. Am reuit s identific me-reu noi cuvinte i s ajung la citirea a mai mult de treizeci de plci. R mân înc
multe cuvinte de identificat. Identifica-rea lor va putea fi posibil odat ce voi putea vedea plcu-ele. Acest lucru îmi va putea uura munca i va înltura posibilitatea înteprinderii vreunei improvizaii nedorite, ast-fel încât identificarea eronat a vreunui semn va fi redus la minim.
Capitolul 4 Coninutul plcilor este veridic Argumente: 1. Dac ³Plcile de la Sinaia´ reprezint copii dup originale, acelai lucru nu este valabil în cazul relicvelor 1 (112) ³sigiliul lui Burebista´, i 3 (113) ³medalionul de am-basador al lui Pudio Atleu´. ³Sigiliul lui Burebista´, este lucrat din aliaj de cupru i zinc cu a mestec din alte metale. ³Medalionul de Ambasador al lui Pudio Atleu´ este fcut din argint. În cazul acestor dou relicve exist supoziia c sunt originale. Este necesar s se fac toate analizele pentru o determinare complet i precis a modului în care au fost realizate. 2. Un lucru evideniat prin fotografii este faptul c plcile sunt lucrate în principiu prin topirea unui metal într-un calup modelat din lut sau alt materie pregtit pentru modelare , în timp ce desenele sunt aplicate prin apsare sau întiprite cu un obiect ascuit pe materialul moale. R ezultatul acestei metode de prelucrare este Äo pla-c´ în care semnele sau figurile sunt
inscripionate în relief pe suprafa principal.
Exist plci pe care, dup turnare, au fost gravate texte cu litere mici. Este cazul plcilor 12 (28), 15 (16) etc. Gravarea literelor mici pe plac este rezultatul fap-tului c din cauza dimensiunilor reduse ale acestora, a fost imposibil s fie executate (gravate, zgâriate) cu succes, lucru care a fost condiionat i de lipsa de duritate a mate-rialului din care se prelucra calupul principal. Aici se ridic o nou întrebare. Din ce metal trebu-ie s fi fost placa pentru ca , ulterior , literele mici s poat fi gravate cu succes pe ea? Desigur , metalul trebuie s fie uor de prelucrat , adic moale. Aurul îndeplinete aceast proprietate. În antichitate, aa cum a fost cazul plcilor lui Or-feu, textele semnificative expuse în public au fost lucrate în aur. Acest rezultat nu este departe de constatrile actu-ale c plcile originale au fost turnat e în aur. Constatarea este bazat pe faptul c pe plcile res-pective sunt reprezentate cele mai semnificative perso-naliti i evenimentele din vremea aceea.
În mod similar , conform tuturor observaiilor proprii rezultate în urma citirii coninutului plcilor , reiese c aces-tea au fost realizate în centrul credincios Genucla i ca atare au fost expuse public pe pereii ³Bisericii Cereti ai Zeului Luminos´ în Genucla. Aadar , este logic ca ele s fi fost turnate în aur. Din compararea fotografiilor cu plcile în care sunt gravate literele mici se poate constata clar c i literele mici au margini rotunde, ceea ce înseamn c este vorba de un produs turnat. Plcile din plumb reprezint produse turnate dup plcile originale. Pe plcile originale, literele mici, având în vedere c au fost executate prin gravare ulterioar, ar fi trebuit s aib margini ascuite. 3. Identificarea anumitor cuvinte uitate pe care lin-gvistica nu a reuit s le descopere, dar pe care, în cerce-trile mele de pân acum le-am identificat cu destul pre-cizie confirm acelai lucru. Aici, înainte de toate, m gândesc la cuvintele ³ ILO´ (decizie) i ³K IR E N´ (ceresc), pe care le-am întâlnit gra-vate pe mai multe plci, cu semnificaii invariabile. Am identificat cuvântul ³ILO´ (decizie), în forma sa ³ILON´ (decizia), înc din anul 1991, odat cu citirea inelului de aur din Celeiu ( Oltenia), v. ³Limba traco-dac baza limbilor indoeuropene; 1993, Tetovo´. Am identificat totodat termenul ³K IR E N´ (ceresc) i l-am interpretat etimologic în anul 1993 în forma sa pelas-g ³KE R ´ (cer), v. ³PELASGHYI, limb, carte, numâ; 1998, Tetovo´. 4. Pornind de la premisa c plcile sunt false, se pune întrebarea privitoare la justificarea depunerii unui efort uria în prelucrarea unui numr atât de mare de plci , care, pe lâng textul scris în mai multe alfabete con-in i reprezentrile grafice , în relief , ale coninuturilor. Cu privire la aceast întrebare exist doar un singur rspuns. Coninutul plcilor este autentic i original. 5. Autenticitatea i originalitatea coninuturilor plci-lor este dovedit prin citirea lor cursiv , precum i prin semnificaia coninutului lor. În plci sunt date detalii, descrieri veridice pentru multe evenimente începând cu perioada lui Burebista pân la Decebal. 6. Coninutul plcilor este lizibil, i asta înaintea fo-losirii comparaiei etimologice cu cuvinte din actuala limb daco-român. 7. Plcile sunt scrise într-o limb care, în raport cu termenii folosii i expresia lor gramatical, ar fi trebuit s fie asemntoare cu latina sau greaca epocii, iar prin aceasta limba folosit ar fi trebuit s fie elevat comparativ cu limba vorbit în popor.
Spre deosebire de mega-polisurile Athena i R oma unde educaia condiionat de populaia numeroas con-centrat se extindea i în rândul restului populaiei, ceea ce a condus la crearea unei limbi unitare scrise , în Dacia nu exista niciun mega-polis unde s se fi întâmplat acest lucru. La fel cum odat cu cderea centrelor administra-tive Athena i R oma, pur i simplu au disprut vechile lim-bi greac i latin , odat cu cderea Sarmigetuzei i Ge-nuclei a disprut i vechea limb administrativ dacic. De exemplu, vechea limb greac a fost creat în Athena. În conformitate cu Herodot, ³Istorii I, 42´, în vremea lui, Ionienii din Asia Mic vorbeau patru dialecte diferite, care erau atât de diferite încât nu se înelegeau între ei. Conform aceluiai Herodot, dar i altor istorici, au fost considerai Greci toi cei care, indiferent de apartenen lor genetic sau lingvistic, acceptau cul-tura greac. Acelai lucru s-a petrecut i cu limba latin care a fost creat în secolul al II-lea î.H. ca limb administrativ a Imperiului; odat cu cderea Imperiului, în afara faptului c pân în ziua de azi este folosit activ în biserica cato-lic, limba latin se pierde pur i simplu ca limb parial vorbit, de care s-au folosit administraia i guvernanii romani. Un exemplu mai recent de dispariie a unei limbi administrative este cel al ³catarevuzei´. Odat cu formarea statului grec (înainte de toate i prin sângele vrsat al armân makedonenilor) pentru prima dat în istoria Grecilor , în prima jumtate al secolului XIX, ca
limb oficial a fost impus ³catarevuza´ (limba greac veche reconstruit). În afara faptului c limba ³catarevuz´ a fost limba bisericii i a statului, limb pe care orice per-soan cu înalta educaie ar fi trebuit s-o stpâneasca , în jumtatea secolului XX aceasta îi las locul su limbii popular vorbite ³dimotiki´. R eferitor la plcue, se observ c limba în care acestea au fost scrise nu este în totalitate unitar, astfel c inclusiv numele cu care sunt identificate aceleai per-sonalitati sunt scrise cu
diferite combinaii de litere. Diversitatea aceast este rezultatul diferenei în apartenen lingvistic a persoanelor care au scris plcile i lipsa lor de educaie complet în învarea limbii admi-nistrative, dar i din numrul limitat al literelor cu care tre-buia s se acopere mai multe sunete rostite pe care diferii scriitori le-au pus în concordan în mod diferit. Dac evalum corect, putem constata c limba în care au fost scrise plcile este mult mai aproape de limba latin scris fa de relaia dintre limba daco-român de azi i limba latin scris. Pe baz plcilor citite i a comparaiilor cu lim-ba latin scris , putem s subliniem i s constatm c ³teoria latinizrii´ este o ipotez inventat, impus de pe poziii de interese politice anumitor centre de putere ce existau în secolul XIX. Vechea limba ³dac, getic, g¶etic, sarmatic, aramic (scitic), daco-gotic´ este temelia din care a reieit i pe baz cruia a fost construit limba daco-român actual.
Capitolul 5 Citirea ÄPlcilor de la Sinaia´ Pentru citirea corect i cursiv a plcilor , este necesar s fie respectate anumite reguli gramaticale care sunt folosite în scrierea lor. Înainte de tot trebuie s se tie c pentru scrierea plcilor sunt folosite mai multe ortografii. Dou dintre ele sunt dominante. Una este standard, i anume cea pelasg , care as-tzi este cunoscuta ca ortografie greac , unde, în paralel sunt folosite dou semne ortografice pentru transcrierea fonemelor ³X´ i ³= ´, iar cealalt este lumeasc (cleric) i reprezint o modificare a primeia. Interesant de menionat este faptul c semnele ³X´ i ³=´, cu care sunt reprezentate fonetic combinaiile ³gi´ i ³ci´ din ortografia româneasca actual , astzi sunt folosite numai în alfabetul chirilic. Aceast problem suscit interes pentru studiu. De unde i pân unde semnele ortografice dacice specifice s fi fost folosite în alfabetul chirilic? Cum au ajuns acolo dac , se tie, alfabetul chirilic a foat inventat în secolul IX d.H.? Unii cercettori vor s scoat în eviden faptul c ortografia cleric este strveche. În baza experienei anterioare pot afirma c este vorba despre o ortografie dacic nou , format în baza ortografiei pelasge. Similar , i alte semne ortografice intercalate repre-zint de fapt o interpretare cleric caligrafic a celor dou ortografii de baz. Cum se poate evalua o scriere distinct (i sigur c scrierea este folosit într-o parte din plac (131)) cât vre-me aici nu este vorba de ortografie , ci de exprimarea prin desene i semne hieroglifice? Cui îi aparinea aceast scriere i cine a folosit-o? Sunt întrebri la care se va putea rspunde, poate, abia dup citirea plcii (110). Trebuie avut în vedere faptul c în mai multe situ-aii , dou litere sunt folosite pentru redarea unui singur sunet , iar o liter, în funcie de context, poate fi citit dife-rit. De exemplu: AI = E; OA = A; OE, EO = E sau O; OI = I sau O; OV = U; OY = U; IE = E sau I; B = B sau V; T, 5 = T, ; TI = I;«.. Z = Z, , S; I, Y = I; H = I sau E; X = H sau K; Z = Z, S sau ; S = S, sau ««««
Astfel de combinaii exist i în scrierile antice întâl-nite oriunde a fost folosit ortografia pelasg. Astzi o parte din aceste combinaii sunt folosite în ortografia greac.
Comparaie între alfabetul actual i literele folosite în
scrierea plcilor
Având ca scop acordarea unei importane sporite textului inscripionat, în timpul scrierii standard au fost in-tercalate semne din alfabetul cleric modificat, dar i, in corpore, semne modelate caligrafic. În descriere se fac referiri doar la o parte din semnele pe care le avem în vedere.
Capitolul 6 Unde sunt fcute ÄPlcile de la Sinaia´ În conformitate cu rezultatele obinute în urma ana-lizrii fotografiilor , dar i din coninutul anumitor plci, reie-se c tbliele în studiu au fost confecionate într-un singur centru. Acesta este Genucla. Dac aruncm o privire atent asupr plcilor în ca-re sub orice mod este pomenit numele Boerobiseto, vom observa ca aproape peste tot este întiprit chipul identic al lui Burebista.
Independent de perioada în
care au fost realizate, chipul este total identic.
Aici face excepie placa 5 (20) care, dei cronologic face referire la perioada când Burebista este în vârst, acesta este reprezentat cu figura din tineree. Totodat, pe placa menionat i numai pe ea numele Burebista este redat prin combinaia Bourebiseto (Burebiseto) , i nu Boerobiseto, cum este pe celelalte plci. Existena gravurii cu chipul lui Burebista din tineree indic faptul c pe lâng plcile pân acum descoperite, au existat i altele, realiza-te cu 40 de ani înainte. Similar , pe majoritatea plcilor cu Burebista este executat un chenar reprezentând combina-ia a apte ornamente diferite. Toate imprimrile cu cele apte orna mente sunt realizate în acelai mod. Se poate constata c pe diferite plci se gsesc im-primri identice de persoane, obiecte, hramuri, ornamente, etc., surprinztor fiind faptul c imprimrile hramurilor , obiectelor , ornamentelor , le întâlnim pe plci realizate la diferite intervale de timp. Aceasta înseamn c la atelierul în care au fost confecionate plcile existau modele pentru gravura deja fcut care, depinzând de coninutul textului de imprimat , se adugau pentru reprezentarea vizual explicit a faptu-lui redat prin scriere. Aceast tehnic a uurat executarea numrului ma-re de plci. Pe de alta parte avem literele scrijelite pe plac. Ca rezultat al acestui fapt, exist numeroase cazuri de permutri ale locurilor unde au fost încrustate literele, unde au fost ulterior gravate literele uitate sau unde a fost repetat combinaia de litere scrise. Scrierea literelor prin gravare pe suportul principal necesit mult efort i munc grea. Executarea necesita mult concentrare i îndemânare. Pe lâng faptul c pe matrie cuvintele sunt gravate invers , acestea trebuiau grupate în imprimrile desenelor deja realiazte. Adâncimea gravurii i imprimrii trebuie s fi fost fcut cu msur. R ezultatul acestui mod de lucru a determinat ca în unele locuri pe plcue textul s fie rsfirat, iar în alte lo-curi înghesuit
Capitolul 7 Genucla este centrul în care au fost realizate plcile Majoritatea coninuturilor tiprite pe plcile respec-tive se refer la aciuni întreprinse în
spaiul Dobrogei de azi. Genucla se gsete în Dobrogea pe malul Istriei (Dunrii). Conform textului imprimat pe anumite plci Genucla a fost un loc sacru , unde locuise Zamolxis.
Zamolxis este întemeietorul zamolxismului, cu cinci secole înainte de Hristos. Ca religie, zamolxismul este asemntor monoteis-mului i are rdcini adânci pe teritoriul pe care se întin-dea Dacia. Din aceste raiuni, în Genucla se gsea ³Biserica Cereasc a Zeului Sfânt´. Din plcua pe care este prezentat un fragment din panorama Genuclei, placa 9 (52), rezult c în respectiva cetate se gseau numeroase hramuri, i implicit un cler numeros. Din plcuele 9 (52) i 10 (10) reiese c în Genucla , în Biserica lui Corolo, funciona i o judectorie, înaintea creia s-au înfiat prile mai multor procese. În biserica catedral din Genucla aveau loc marile întruniri ale conductorilor Daciei. În acest tip de întruniri se decidea starea de rzboi sau de pace. Clerul înalt avea rol important pe lâng conductori i decidea la nivelul statal. Drept mulumire pentru deciziile luate de cler , conductorii fceau donaii importante. Pe numeroase plci este înregistrat numele Genuc-la. Deosebit de elocvent este cazul plcii 14 (94), denumit ³Mic plecciune sarmigetuzic´ (plecciune sarmigetuzic), în care în colul din dreapta-jos este scris GE NUCLOE (Genucle). Aceast inscripie se poate inter-preta astfel: - plecciunea sarmigetuzic ar fi putut avea loc în Genucla. Iar acest aspect conduce spre semnul cu care se reprezenta ³Biserica Cereasc a Zeului Sfânt´: în partea dreapt , unde sunt reprezentate zidurile, apare un pivot, o linie orizontal deasupra lui i trei raze care se înal deasupra liniei. Acest semn este utilizat pentru reprezentarea sunetului ³ T´, ³TEU´ (Zeu), v. placa 4 (14). De asemenea, zidurile reprezentate sunt într-un plan iden-tic cu aezarea Genuclei. - mai exist posibilitatea ca plecciunea s fi avut loc într-un alt ora, iar inscripia Genucla s semnifice lo-cul în care au fost realizate plcile , ceea ce este mai puin probabil. Se poate concluziona: Dac într-un centru urban se gsete unul dintre cele mai mari temple ale unui popor , dac aici au loc cele mai importante adunri de stat, sunt concentrate clerul i centrul educaional , au loc marile procese juridice, atunci aici, în acest centru, trebuie s se gseasc i o mare parte din arhiva statului i a bisericii. Iar ³Plcile de la Sinaia´ reprezint acea parte care este utilizat pentru aducerea la cunotina publicului, în care este reprezentat, prin scris i desen istoria Daciei.
Capitolul 8 SARMAII, GEII I SARMIGETUZA Aspecte etimologice
R eferitor la semnificaia toponimului Sarmigetuza,
se întâlnete un mare numr de opinii i ipoteze legate de originea numelui acestui foarte important ora al Daciei.
Înc din 1998 în cartea ³ Pelasghyi; limb, carte, numâ, Tetova, 1998 (Pelasgi; limb , alfabet, nume, Teto-vo, 1998) la pagina 122/123 am fcut urmtoarea referire: ³Cuvântul ³VASILEVS´, reprezint un complex fonic, compus din structurile: ³ VA+ SIAL+ E ´ (VA+SIAL +E) = ³va fi soare´, unde ³VA, V´ reprezint marca pentru timp viitor, ³SIAL´ este termenul pelasg pentru ³SOARE´, iar ³E´ reprezint forma prescurtat a verbului Äa fi´, indicativ, pers. a III-a singular: ³IASTE, ESTE, E´ = ³e´. Aadar, cele trei elemente ³VA+SIAL+E´ constituie, legate, complexul ³ VASIALE ´ care în limba armân-makedonean, adaptat fonetic corespunztor, se transform în ³VASI -LYE´, iar în limba greac în ³VASILEVS´. entru comparaie privitor la exemplul dat, vom analiza modul de apelare a conductorilor în alte limbi.
P
Astfel, în limbile slave formula de adresare regilor este ³Luminia Voastr´. Din acest mod de apelare reiese compatibilitatea dintre limba pelasg i credina pelasg în venicia regelui, fapt reliefat de utilizarea termenului ³VA-SIL, VASIAL´. Ca suport acestor puncte de vedere prezint dou fotografii a dou monede din localitatea ³Sarmisegetuza´ din Turda, România.
Din fotografie reiese c pe o moned scrie pe o parte ³ ARMIS B ASIL´ (ARMIS VASIL), iar pe cealalt ³ SARMIS B ASIL´ (SARMIS VASIL). La fel ca pe aceste dou monede, pe multe altele, confecionate din aur sau din argint, descoperite în Tran-silvania (România), se gsete inscripia ³ARMIS´ sau ³SARMIS´. Inscripia ³SARIMS´ de pe a doua moned re-prezint doar un derivat din proto-forma ³SARMIS´. În ceea ce privete monedele prezentate în ³Dacia P reistorica´ a lui N. Densuianu la pag. 486-487, din expli-caiile autorului reiese c s-a încercat s se gseasc orice conexiune între textul coninând inscripia ³SARMIS VASIL´ i un nume de rege, care ar fi trebuit s fie ³SAR-MIS´ sau ³ARMIS´, dar în arhivele istorice nu s-a gsit vre-un rege cu un asemenea nume. e de alt parte, numeroasele monede cu inscripii identice, datând din diferite secole, nu ne dau dreptul s asociem inscripiile exclusiv cu numele sau cu identitatea unui singur rege.
P
Datorit faptului c un numr considerabil de monede a fost gsit în localitatea Sarmisegetusa, pe unele dintre ele fiind reprezentat un ora cu ziduri solide, înalte i frumoase, îmi permit s-mi exprim punctul de vedere, astfel: indiferent din ce secol ar proveni monedele, inscrip-ia ³ SARMIS B ASIL´ (SARMIS VASIL) ne indic faptul c pe ele este reprezentat ³VASILY eulu´ = ³regele´ oraului ³ SARMIS e G ET uza´ (SARMIS E GETUZA), ora care îi dobândete numele dup numele neamurilor care l-au ctitorit, ³ S armaii´ (Sarmaii) i ³ Ge ii´, regele care îi con-ducea primind titulatura de rege al ³ S armai lor´ i ³Gei lor´.
La pag.162 din aceeai carte am notat: ³În istoria lui N. Densuianu întâlnim i alte trimiteri la Armâni, printre care: 1. La pag.127, conform P linius Hist. Nat VI.19.1. întâlnim:
³Ultra sunt S cytharum populi«..antiqui (illos) Aramaeos (appellavere)´. În traducere: ³ Alturi se gsesc popoarele Scitice« vechii Aramei ³. Reiese c, în conformitate cu P linius (23-79), poporul Sciilor, care tria între teritoriul Daciei i munii Urali, dar, i pân la poalele Caucazului, se identifica singur cu numele de ³ Aramei ³. De asemenea, putem înelege c ³Sciii, în trecutul lor, au fost Aramei´. O informaie identic parvine i de la Aristotel, care face trimitere la originea trac´.
Dup citirea unui numr mai mare de plci din ³Ar-hivele Daciei´ descoperite în Sinaia , în legtura cu origi-nea etimologic a termenilor ³Sarmai´ i ³Sarmigetuza´ pot exprima propriul punct de vedere.
Capitolul 9 Sarmaii
Popor sau grupare din neamuri care pe vremea când Darius (521-485 în.H.) , regele Persiei pornise în rz-boi împotriva Sciilor , triau la nord de acetia , în prile ce se întindeau dincolo de Tanais (Don). Conform scrierilor lui Herodot, Sarmaii reprezentau o parte a Sciilor; au fost aliai în rzboiul împotriva pute-rilor invadatoare ale lui Darius. Conform mitului prezentat în ³ Istoriile´ lui Herodot, Äcartea IV, Melpomene, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116 ³, Sarmaii se trgeau din tinerii alei dintre Sciii i din Amazoa ne.
De la acelai Herodot, ³ Istorii, cartea IV, Melpo-mene 117 ´ aflm c: ³Sarmaii vorbesc limba scitic, dar întotdeauna vorbesc incorect, deoarece Amazoanele nu i-au î nvat bine«³. În baza scrierilor de pe plcile din ³Arhivele Daciei´ descoperite la Sinaia am ajuns la concluzia c pe vremea regelui Boerebiseto (Burebista) , Sarmaii triau, în con-centrare mai mare, în actualele inuturi ale Panoniei i Transilvaniei, mutându-se i pe partea dreapt a fluviului Istria (Dunrea), unde erau cunoscui sub numele ³Sar-mato traco reteceo Istrio lo G¶eto (Sarmaii Traci R eteri de la Dunre la G¶ei)´.
Capitolul 10 Etimologia
numelui Sarmai
Dup ³Plinius Hist. nat. VI.19.1.´, în antichitate Sciii îi spuneau ³Aramei´, adic valorificând normativul grama-tical pentru pronunare ³ei´ = ³i´ , ³Aramei´ = ³Arami³. Pe plcile din Sinaia, Sciii se întâlnesc sub numele de identificare ³SKYTO´ (SK ITO), dar i sub numele ³A-PAMY´ (AR AMI). Se poate constata c scrierea lui Plinius este corec-t i pertinent. Aa cum s-a putut constata din scrierile lui Herodot , Sarmaii reprezentau o parte din Scii. Tot aa i numele ³SARMATO´ rezult din termenul de identificare ³A R AMI, AR AMO´, cu pre-fixul ³S´ i acomodarea fonetic a sufixului.
Aadar , din ³AR AMI, AR AMO´ avem ³S AR AMI, SA-R AMO´, în timp ce cu combinarea i adugarea sunetului ³ T´ i permutarea combinaiei fonetice ³AM´ în ³MA´ ajun-gem la expresiile ³SAR MATI, SAR MATO´. Suport pentru aceasta teorie îl reprezint faptul ca în ³dialectul´ sarmailor exist i alte cuvinte, getice sau scitice, începând în limba de origine cu sunetul ³a´ , dar care în dialectul Sarmailor au primit prefixul ³s´. Aadar , pentru ³arau´(arâu) = râu , în dialectul Sar-mailor se spunea ³saro´ (saro). Desigur , nu fr importan este faptul c termenul ³aro´ fr ³s´ din fa , semnific ³râu´ în vorbirea din Ma-cedonia central. În principiu , majoritatea Armân Makedo-nenilor folosesc termenul ³arâu´. La fel i în limba greac arhaic , în traducerea ³ Ilia-dei³, în versurile: D 91, Z 2, F 147, F 263, pentru desemna-rea ³râului´ se folosea termenul ³ro³, adic din armân ma-kedonescul ³aro³, dar fr sunetul iniial ³a´. De fapt, forma ³ro´ în limba greac veche este ac-ceptat ca influen din limba armen (pelasg) autoh-ton, cu meniunea c Grecii (Danaii) au pierdut primul su-net ³a´ din ³aro´ , pronunând i scriind doar ³ro´.
Capitolul 11 Etimologia numelui ³Sarmisegetuza´ Dup cum am putut vedea i din ³introducerea´ acestui text , toponimul ³Sarmisegetuza´ poate fi legat de numele ³sarmailor´ i ³geilor´, de fapt de numele neamu-rilor care au format respectivul ora. Citind o mare parte din plcuele aparinând ³Arhi-velor Daciei´ din Sinaia , în care oraul ³SARMIGETUZO´ sau ³SARMIGETUSO´ este consemnat ca fiind capital a SARMAILOR i a GEILOR, i apoi i a SCIILOR i a G¶ETO-TR ACILOR, G¶ETOMIZILOR, am ajuns la conclu-zia c primele constatri referitoare la acest subiect , expu-se în lucrarea ³Pelasghy; limbâ, carte, numâ, Tetovo, 1998´, sunt corecte i pertinente. Aceasta teorie se bazeaz i pe faptul c pe vre-mea lui Iordanes, în secolul VI d. H., conform lucrrii ³Ge-tica, capitolul 74´, pe teritoriul ³Daciei Vechi´ (partea stân-g al râului ³Istria´ = Dunrea) triau Iazigii i R oxolanii, desprii de râul ³ Olt´, iar la nord de acetia se gseau Sarmaii i Bastarnii. Deci în sec. al VI-lea d. H. pe teritoriul ³Daciei Ve-chi´ nu se fcea nici o referire la existena coloniilor roma-nice sau a altor colonizatori. Trebuie accentuat faptul c i tribul Iazigilor este de origine sarmat.
Putem constata c în întreag perioad, începând de la Burebista , sec. I î. H., i pân la Iordanes , sec. VI d. H., pe teritoriul unde se gsea Sarmigetuza , majoritatea cetenilor au fost Sarmai i Gei, fapt pentru care oraul a primit numele acestora. C aceast constatare este corect , i c diferite triburi ridicau aezri împreun , confirm i argumentul c oraul ³SARMOGATO´ pentru care pe pl. nr. 42 (înregis-trata în cartea domnului Dan R omalo), despre care este foarte clar scris: ³SA RMOGATO DAV SK ITGET COSR A SARMIGITOZATOPO´ (Sarmongat, aezare schito-getic, fortrea sarmigetuzic), a fost ridicat de Scii i Gei i a fost populat cu Scii i Gei. Numele însui, ³SAR -MOGATO´, reprezint un cuvânt compus , alctuit din ter-menii ³SARMigetuza + GATO´, cu cuvântul ³GATO´ sem-nificând ceea ce în d.r. actual este desemnat prin cuvântul ³gata de´ = ³pregtit de´. Din coninutul textului inscripionat pe plcua (42) reiese c , atunci când se aduce aminte de ³SARMOGA-TO´, se face referire la rezistenta fortrea , construit din ziduri puternice i turnuri legate, înconjurat de anuri adânci , reprezentând bastionul aprrii pe calea principal de acces la Sarmigetuza. Aezarea oraului cetate Sarmongat ar trebui s se gseasc în locul actualului sat Costeti. De fapt, numele însui al satului Costeti provine din termenul getic cosra (cetate). Astfel , din ³cosa/cosra´ (fortificaie/cetate) avem Costeti. Am determinat localizarea exact a oraului Sar-mongat în baza citirii plcii 8 (21), în care se vorbete c aprrii circulare a Sarmigetuzei îi este atribuit structura format din cetile (aezrile fortificate) din jurul acesteia.
De asemenea, pentru c a venit vorba despre Sar-migetuza , cert este c numele adevrat, conform limbii po-porului de apartenen , este ³SARMIGETUZO´, iar con-form adaptrii fonetice în ³limba latin literar´ ³SARMI-SEGETUSA´, cu implantul a dou sunete, ³SE´, în mijlocul numelui. În baza susmenionatelor referiri la plcile de la Si-naia , se poate constata c populaia care a trit din par-tea stâng a fluviului Istria (Dunrea) a purtat numele de identificare GE I, iar populaia din partea dreapta a râului se numea G¶EI. Se pune întrebarea referitoare la cauzele care au condus la numirea diferitelor atribuite ale aceluiai popor. Dac analizm mai bine evenimentele legate de amestecul poporului din partea stâng a fluviului Istria (Dunrea), ca rezultat al venirii Sarmailor , putem ajunge la o singur constatare. Geii reprezint produsul final din procesul ameste-cului G¶eilor cu o parte din numeroasele triburi Sarmate, în timp ce ³G´ getic s-a transformat în sarmaticul ³GE´. G¶E TI + SARMATI = GETI (GEI).
Capitolul 12 SEMNIFICAIA CUVÂNTULUI DEGIO În documentele istorice în care se vorbete despre pacea instaurat între Împratului Domiian i R egele Decebal în anul 89 d. H. este menionat i un eveniment interesant , adic faptul c Decebal, ca ambasador care trebuia s constate pacea fcuta cu Domiian , l-a trimis pe fratele sau ³Diegis´, pe capul cruia, ca gest de bun-voin , Domiian a aezat coroana. Aceasta rezult din scrierile istorice. În baza rezultatelor din analiza proprie a plcilor de plumb, adevrul despre numele Diegis este cu totul diferit. În multe dintre plcile de plumb întâlnim termenul ³degio´ , pe care, în baza tuturor traducerilor i analizelor în consens cu contextul , l-am identificat astfel: - Placa (2), la Scii, ()+); (deg¶eo) = ³conductor zeiesc´; în d.r. ghid = conductor. Cuvântul ³dio´ = ³zeu´ în a.m. ³Deo´ = ³dio´. ()+)(; (deg¶edo) = ³zeiescul ± ghid´ la Scii. - Placa (6) DEXIO (Degio) = ³zeiescul ± ghid´. În acest context termenul ³Degio´ face referire la Cotopolo Boiciro ( Marele Preot Boiciro), care în vremea respectiv a fost comandantul suprem al întregii armate a lui Decebal. (-) X- (degi) = ³zeieti ± ghizi´ - Placa 4 (14) ()X93 (Degio) = ³zeiesc ± ghid´. În acest context, semnificaia termenului DEGIO este legat de semnificaia dragonului (capul de lup cu trup de arpe) care se purta pe b.
Purtarea ³degio´-ului reprezenta ordinul suprem , obligaia legat de mobilizare i, în general, de structura militar i conducerea militar. Pe placa 4 (14), pe rândul al 3-lea scrie ³P ORTO DEGIO PATELA PA NTEDATO´, care în traducere în-seamn ³Port Degio (ghid zeiesc) al Comandamentului Suprem ca Ordin Executiv´. În baza informaiilor culese de pe plcile de plumb , textul de pe plcua 4 (14) este legat de decizia de declan-are a rzboiului împotriva puterii militare a lui Octavian, care este luat la adunarea conductorilor Daciei în anul 45/44 î. H. inut la B ISICA (biserica) marelui DIO (Zeu) din cetatea Genucla, situat pe malul drept al fluviului Dunrea , aproape de delt. Etimologia cuvintelor: PORTO = ³port´; ± a.m. ³portu´. DEGIO = ³ghid zeiesc´; ± ³de´, forma scurta din ³die´ zeiesc. ³Gio´ expresie getic pentru ghid din d.r. PATELA = ³Comandamentul suprem´. În baza obsevaiilor de pe alte plci , forma scurta ³PATO´ înseam-n ³comanda´. Cuvântul este de originea getic , dar se întâlnete i în vorbirea veche italian. Trebuie avut în vedere c în vorbirea veche italian se întâlnete un fond substanial de cuvinte care îi are originea în limba gotic (getic). PA NTEDATO = ³Ordinul Executiv´ (în vorbirea veche italiana). - Placa nr. (22) (-)X3(Degio) = ³zeiesc ghid´; ± are semnificaia de semn , simbol al conductorului Decebal. Semn pentru identificarea conductorului. - Placa nr. (25) ()X); (degeo) = ³zeiesc ghid´. - Placa nr. (62) ()X- (degi) = ³zeieti ghizi´. - Placa nr. (84) X. (-)X93 (Hielarho. Degio) = ³Hielarh. Zeiesc ghid´. H. = Hielarh (general). În acest context termenul Degio este legat de numele lui Cotopolo Boiciro. Degio ± C-Boicero. - Placa nr. (96) ()X923 (degino) = steag, principalul conductor al Ordinului Supremului. - Placa nr. (121) (% =-&%03 9163(31-8)9 (Decibal) (împratul R oman Domiian)
X .(-)X,3/&3I=-63 X *V7/ V. N. Y. O (h. degio C ± Boiciro) general : FUSCUS X. &-7-23 X : IV0-%2/63 (h. Visina) general: Iulian
În partea de jos a acestei plci sunt trecute numele personalitilor care au semnat tratatul de pace din anul 89 d. H., care a avut loc la marea adunare a conducto-rilor din ³cartierul hramului´, aproape de Sarmigetuza. Evident este c titlul (-)X,3 este direct legat de numele lui C&3 I=-63 De aici extragem informaia c ³Supremul coman-dant´ al structurilor militare ale lui Decebal în vremea respectiv a fost C&3 I=-63 care a fost (-)X,3 pe al crui cap Împratul Domiian a pus, mai tâziu, coroana, ca unui reprezentat al lui Decebal , dar i Comandant Suprem armatelor Daco-getice. Concluzie: Degio nu este numele fratelui lui Decebal , ci titula-tura dat în vremea respectiv Comandantului suprem al armatei Daco-getice, purtat de Cotopolo Erigero Boiciro (Preotul Suprem Erigero Boiciro). Explicarea etimologic a termenului Degio (-) X-3 (degio) reprezint un cuvânt compus din: (-)X-3 (die + gio), ³die´ se refer la identitatea lui ³Dio´, ³dio, die, diio,«´ (Zeu), iar ³gio´, în conformitate cu fonetica getic, dar i ca rezultat al uniformizrii fone-tice în termenul nou compus ³degio´ , reprezint varianta transformat a cuvântului de baz, ³gid´ = ³ghi/d. (-zi)´ (ghi/d-zi) = ³conductor , ± i´ care astzi este frecvent folo-sit în limba d.r. Spre deosebire de expresia getic , în d.r. avem transformarea sunetului ³gi´ în sunetului ³ghi´.
În actuala limb d.r. , în afara cuvântului ³ghi/d´ se mai întâlnesc i derivatele: ³ghida´ = ³a conduce, a arta calea, a administra etc.´ ³ghidare´ = ³conducere, artarea cii, administrarea etc.´ Se pune întrebarea: Pe ce baz, pe lâng faptul c avem termenul latin ³Diegis´ i cel getic ³Degio´, fac sim-plificarea citirii, diftongul ³ie´ devenind ³e´ , astfel încât termenul ³ Diegio´ s poat fi identificat cu ³Degio´?. R spunsul
este simplu.
Forma ³Diegio´ reprezint o variant ortografic a ceea ce se rostete ³Degio´.
Aceast concluzie este bazat pe mai multe obser-vaii. Într-un anumit numr de inscripii geto-scitice de pe plci , termenul ³Degio´ este scris cu a doua liter ³e´, fr folosirea diftongului ³ie´. Deci fr s se fi respectat anu-mite reguli gramaticale, a fost inscripionat conform rostirii. În baza surselor istorice, cel mai puternic om din vremea lui Burebista a fost identificat sub numele Dece-neu. Din analiza numeroaselor plci am ajuns la conclu-zia c cel mai puternic om era numit Ceneu.
Pe nicio plac nu am gsit ca Ceneu s se fi scris Deceneu. Prefixul ³De´ reprezint de fapt forma prescur-tat din ³dieo = deo´ (zeiesc). Adic în inscripiile latine este utilizat complexul ³De´ + ³Ceneu´ în forma Deceneu (divinul Ceneu). La modul general, ³die´, în funcie de felul în care se pronuna , ³de´ sau ³di´, a depins de dialectul în care se vorbea; aceasta a determinat ca pronunarea completa ³Degio´ s nu fie natural i s ias din fonetica limbii.
«
Capitolul 12
2 Sigovil »
1 Sigiliul 1 (112) SIGILIUL LUI BUR EBISTA
Este vorb despre ³sigiliul´ lui Burebista i al ³Degi-o´-ului (conductorului) armatei oraului Sarmigetuza. ³sigiliul´ fa i spate
Textul original 1 (112)
Transcriere original TAPO
M
PANTEL
B
O+
D
GE
GET
DA
VO
S
Z
X
Transcrierea cu caractere latine a textului original
Citirea ortografic a textului original
Mato
Borebiseto
Tapo
pantelo Davo
Geto
Mato Geto
Davo H
Sarmigetuzo Zabelo
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
Borebiseto (Burebista) Geto (Get)
Davo H
Mato (³amant´ ± iubit)
(Cetean) (general)
Tapo (³tap´= sigiliu, jgheab, rigol)
pantelo (comandant suprem) Mato (iubit) Geto (Getic)
Davo (aezare) Sarmigetuzo (din Sarmigetuza) Zabelo (³zabet´ -administrator , guvernator militar) Traducerea libera Iubitul Burebista
Cetean
Getic
Hielarh (General)
Sigiliul supremului comandant Iubit
Getic
aezare Administratorul Militar al Sarmigetuzei Explicarea cuvintelor: a) Pe faa sigiliului este reprezentat chipul lui Burebista din vremea tinereii sale i literele gravate, ³stilizate´: ³M´, ³B´, ³D´, ³GI´ i ³H´. În baza cunotinelor anterioare i a citirii textelor de semnificaia:
pe aceste plci, literele ³stilizate´ au
³M´ = mato = ³iubit´; reprezint forma prescurtat din cuvântul italian ³amato´ = iubit, din care prima liter se omite. ³B´ = Borebiseto = ³Burebista´. ³D´ = Davo = ³Cetean´. ³Gi´ = geto = ³getic´. ³H´ = hielarho = ³hielarh´, al miilea, general. b) Cu litere ³stilizate´ (clerice) este scris doar pe faa sigi-liului, pe spatele lui sunt inscripionate semne i cuvinte. TAPW
PA NTEL O+
XT
DABW S
´Z ´ (stilizat)
În centru este reprezentat un cap de taur , iar în ju-rul lui un arpe. Capul de taur este simbolul ³puterii´ , întruchiparea zeului soarelui prin reprezentarea lui pmânteasc în forma de taur (APIS). arpele (OHIA) este tot simbol al zeului soarelui i ³guvernatorului precum un reprezentant al zeului soarelui´, i reprezint simbol pmântenesc al ³justiiei´. TAPW = tapo = ³tampil´. În limba d.r. exist cuvântul ³ tap³= ³jgheab, rigol´. În esen
³tampil´ reprezint gravur care se folosete la înregistrarea documentelor. PANTELO = pantelo = ³comandant suprem´. Dac ar fi fost scris ³pantela´ ,
cu un ³a´ scurt final, atunci ar fi însem-nat ³ordin suprem´. În aceast form termenul ³pantelo´ face referire la persoana lui Burebista. Astzi cuvântul aparine fondului lexical al limbii italiene. Cuvântul ³pan-telo´ este format din termenii = ³panta + elo´. - ³Panta´ reprezint un termen de origine balcanic i este utilizat cu semnificaie ³tot, în întregime´. În limba greac îl întâlnim sub forma ³pan´ (tot). În limba a.m. ³panta´ desemneaz Ätot´, de ex.: ³u ded pârmâtia pantâ´ (u vindui parmatia tutâ) = ³am vândut toat marfa´, ³s-duse pârmâtia pantâ´ (s-vindu pârmâtia tutâ) = ³s-a vândut toat marfa´. - ³Elo´ este etimologic legat de termenul ³elogia´ = ³laud , elogiere´ din limba d.r., care corespunde în între-gime termenului get ³EL O´ (cetean respectat, preaslvit, înaintemergtor), reprezentând, oarecum, un ³om sfânt´, adic este un termen prin care sunt desemnai ³pioii´ (preoii getici). Pioii reprezentai pe plcue , lâng care este inscripionat ³ELO´, in în mân câte un b pe vârful cruia se afla cerc (simbolul soarelui) , vezi 14 (94). Prin pantelo se înelege ³mai presus de toi înaintemergtorii´, cel ce se afl deasupra tuturor ³eloi´-lor , cel care are pute-rea suprem.
+ = ³mato´ = ³iubit´, în acest context reprezint forma articulat , ³cel iubit´. Semnul ³+´ mai este întâlnit i pe alta plac i pot afirma cu siguran c desemneaz litera ³ M´ i semnific ³mato´ = ³iubit´, reprezentând forma scurta din limba italian de azi a cuvântului ³amato³, în care prima liter este ³omis´. XT = Getic. DABW = Davo =´aezare, ora´. S= Sarmigetuzo (din Sarmigetuza). Z ± stilizat = ³Zabelo´ = ³Administratorul militar´. Cuvântul este compus din d.r. cuvinte ³zabet + beligerant´ = ³admi-nistrator , guvernator + militar , care duce rzboi´. La modul
general, termenul ³Zabelo´ poate fi îneles, eventual, i ca nume al ³Zeului rzboiului´ , Zabelo. Din analiza tuturor plcilor , în afara faptului c pentru ³Zabelo´ exist i o reprezentare grafic adiacent pe care este inscripionat numele lui Zabelo, cu litera stili-zat ³Z´, am ajuns la constatarea c în vechea religie a dacilor nu figureaz nici un zeu cu un asemenea nume. Dac sub termenul Zabelo se ascunde numele unui zeu sau dac este vorba despre un pseudonim al unei personaliti din trecutul militar al Geilor , atâta vreme cât exist i o reprezentare grafic adiacent , nu sunt în m-sur s rspund. Interesant
este c în limba turc , pentru referentul ³ofier´, se folosete cuvântul ³ZABIT´, care seamn foar-te mult cu vechiul termen ³ZABELO´. Altfel, în limba turc exist mai multe cuvinte care sunt din a.m i d.r. , ca urmare a amestecului vechilor populaii din Asia Mic cu turcii nou-venii. i analiza genetic indic faptul c mare parte din populaia Turciei, în special din Anadolia (unde mai de mult locuiau Frigii) este înrudit cu populaia Mace-doniei.
CONCLUZIA: Din textul scris pe ³tapo´ = ³sigiliu´ , putem constata ca Burebista a fost: ³hielarh´ , ³Degio´, ³comandant su-prem´, ³Zabelo´ ± ³al iubitei aezri getice Sarmigetuza´. Evident, din figura reprezentat a lui Burebista se poate constata c sigiliul a fost realizat atunci când Bure-bista a devenit ³Zabelo´ al Sarmigetuzei.
2 Sigovil
2
(91) SIGOVIL
SARMATW TR AK O DAR DANIW MACUDONU (SARMATO TR ACO DAR DA NIO MAHIDONI) Placa este intitulat : SUGOBHL (SIGOVIL). Titlul înii: ³SIGOVIL´ arat c este vorba despre o plac pe care sunt înregistrate
semnturi.
Cuvântul ³SIGOVIL´ este întâlnit în actuala limb d.r., unde apare sub forma ³sigl´ = ³pune tampil´
Din ³sigl´ avem ³SIGOVIL´. ³Sigovil´ reprezint de fapt un document semnat i verificat, un contract înregistrat de ctre personalitile ca-re sunt sunt reprezentate pe plcile respective. Domnul D. R omalo omalo nu a observat acest cuvânt scris pe plac. Cuvântul este scris foarte sus în zona median a plcii , deasupra figurii din primul rând pe lâng care st scris numele D ROMIO (al 6-lea careu). În prile laterale i la baza plcii sunt amprentate câteva ornamente care ar trebui s s semnifice c pe plac este reprezentat i Burebista. Burebista. Pe plac sunt executate i semne caligrafice. ca ligrafice. Partea principal este greu de identificat doar din fotografie. f otografie. Pentru o mai uoar interpretare interpr etare a textului scris, putem împri placa în 22 de careuri.
Textul original 2 (91)
Transcriere original
Citirea i interpretarea textului original
S citim ³Sigovil-ul´, careu dup careu. Careurile sunt numerotate conform semnificaiei coninutul textului. Pentru o mai bun interpretare a textului, îl voi scrie mai întâi cu caracterele originale, apoi cu caractere latine, aa cum trebuie citit, pentru ca apoi s îl traduc pe româ-nete. 1. În poziia central centra l este reprezentat figura lui Bu-rebista Bu-rebista (Zamolxis) în ipostaza de ³Zabelo´, în toata putere-a tinereii, înconjurat de arme. ar me. Acest gen de reprezentare reprez entare a lui Burebista (Zamol-xis) este utilizat pe mai multe plci, printre care plcile 10; 13; 15; 52; 122; 126. Coninutul tuturor acestor plci este legat de identitatea lui Burebista. Cu acest gen de reprezentare a lui Burebista , înconjurat de mai multe tipuri de arme, se realizeaz de fapt identificarea lui cu ³zeul rzboiului Zabelo´ Zabelo´ = ³Zamolxis´. În careul 1, în partea stânga pe vertical este scris: WK TABIO LW SEXESQW (OCTAVIO LO SEGESTO) = Octavio lo Segesto = ³ Octavius la Segesta´. În partea de jos este scris: TROUPEW SOUQW (TROUPEO SOUTO) = trupeo suto = ³toate trupele´ (logic, ³suto´ este utilizat cu semnificaia ³tuto´ = ³toi´). Se pune întrebarea întrebarea dac identificarea fcuta este corect , în special dac avem în vedere înscrisul ³GE RO´ pe vertical în stânga , în careul 2, care, izolat, poate fi identificat cu ³geto ero´ (erou (erou getic). Odat ce am cântrit toate variantele, am ajuns la un rezultat complet logic direct legat de coninutul plcii, în concordan cu textele t extele reprezentative reprezentative de pe celelalte plci.
Dac facem legtur între textele din cele dou careuri, 1 i 2, vom ajunge la combinaia TROUPEW SOUQWXERO (TROUPEO SOYTOGERO), unde a treia i a patra liter din cuvântul dat i-au schimbat locurile. Dac refacem scrierea corect corect a textului t extului, obinem cuvântul SOQUWXERO (SOTYOGERO) = sotiogero = ³unii´. In felul acesta ajungem la citirea corect a întregului coninut: TROUPEW SOQUWXERO (TROUPEO SOTYOGERO) = trupeo soiogero = ³trupele unite´. La partea de jos al careului 1 , cu continuarea în careul 2, scrie: +ATW BOEROBHSETO (+ATO BOEROBI-SETO) = Mato Boerobiseto = ³ Iubitul Burebista´. 2. În partea stânga a figurii lui Burebista sunt reprezentate prin desen ³sfinirea lui Degio´ i ³taurul cu coarne´. Prin ³sfinirea lui Degio´ se poate presupune c ³DEGIO´ (comandantul zeiesc) s fie Burebista, taurul simbolizând puterea lui precum întruchiparea î ntruchiparea soarelui. Sub aceasta compoziie este scris: BASTARNW M BWEROBUSE(T) (BASTARNO BOEROBISETO) = Bastarno Mato Boerobiseto = ³ Iubitul Bastarn Burebista´ Interesant
M
este faptul c pe mai multe plci Burebis-ta este legat de porecla ³Bastarno´.
Aceasta porecl, la celelalte plci este legat i de multe alte personaliti care sunt de vârsta înaintat. Ca rezultat al numeroaselor analize i comparaii pe care le-am fcut , reiese c termenul ³bastârno´ în toate cazurile nu este strict legat de numele tribului ³BASTARNI´, dar putem s cutm semnificaia i în cea a termenului ³b-trân´ ³b-trân´ din actuala limb li mb d.r.
Bastarnu = btrân.
3. Sunt reprezentate trei figuri. În partea stâng este scris: DAL MATWU E UEAZHXH (DALMATOU E IEAZIGI) = Dalmatu e Iazigi = ³Dalmat i Iazigi´. Jos scrie: MEGASW YE NEU( ) = Megaso Ceneu = ³ Marele Ceneu´. Si aici, în numele lui Ceneu, ultimele litere Y i ( ) sunt scrise cu poziiile schimbate. De fapt în partea grafic sunt reprezentai: în mijloc Ceneu , în partea stâng Dalmat i în partea dreapt Iazigi. 4. SARMATW TR AK AK O DAR DA DA NIW MACUDONU (SARMATO TR AC ACO DAR DA DA NIO MAHIDONI) = Sarmato traco dardano mahidoni ma hidoni (makidoni) (makidoni) = ³Sarmaii Tracii Dardanii Makedonii´. Acest fapt arat c personalitile care sunt repre r epre-zentate -zentate în ³Sigovil´ ³S igovil´ sunt: Sarmai, Traci, Dardani i Make-doni, iar prin asta se face fac e i identificarea trupelor militare unite în rzboiul r zboiul cu R oma. oma.
5. În stânga pe vertical , lâng reprezentarea capu-lui, este scris: ATE POUDIW ATLHO W N SONQE LOR UEW M/. (ATE POUDIO ATLEO ON SONTE LOR YEO M/.) = Mato Pudio Atleo onsonte Loreo M/. = ³Iubitul Pudio Atleo în numele lui Loreo M/´. Primului cuvânt ATE îi lipsete din fa un M sau ³+´.
În careul sub acest text este scris: Q ROUPEV G¶ETO) = ³Iubitele Trupe G¶etice´.
MATEW
GEQW (TROUPEU MATEO
Sunt interesante, aici, dou combinaii ale cuvinte-lor: a) ONSONTE, ONSONTO = ³în numele, în locul´. Acest aspect confirm c Pudio Atleo reprezint, adic a verificat, aliana militar în numele lui Lorio. b) MATO, MATEO, MATIHO = este utilizat cu semnifi-caia: iubit, iubiii, iubitul, ,« Cuvântul ³mato´ reprezint forma scurtat din ³amato´ ± ³iubit´, pe care întâlnim astzi în limba italian. De fapt, prin folosirea terme-nului ³ MATO´ înaintea unui nume de persoan , se exprim onoarea respectivei persoane, care are un înalt statut social (rege , general, preot). c) ATE, în aceast combinaie, ar trebui s corespund termenului ³ MATO, MATE´, cu primul semn (caracter), ³M´ sau ³+´, omis în scriere. 6. In jurul reprezentrii capului este scris: M. DRO- MUW (M. DROMIO) = Mato Dromio = ³Iubit Dromio´. Jos, în stânga, este scris un text în care nu am reu-it s-i identific literele. Jos, în a doua orizontal , într-un mic cadran izolat scrie: D ROMHWTO ATEIO DWU LISIMACWU (DROMIO-TO ATEIO DOU LISIMAHOU) = Dromito Ateo du Lisimahu = ³Dromito Ateo de Lisimah´. Acest text indic faptul c Dromito Ateo provine din neamul lui Lisimah.
7. În partea stânga a figurii este scris: MAT YXO (MATIHO) = Matiho = ³Iubitul´, iar din dreapta, în cadran scrie: M M DWRONO LIEW R WPLWET , «. (M M DORO- NO LIEO ROPLOET ) = Mato Matiho Dorono leo R oploet = ³Iubitul Doron al lui R oplet´. 8. Dedesubtul figurii este scris: M CUSIEW (M HI-SIEO) = Mato Hiseo = ³Iubitul Hiseo´.
9. Sunt reprezentai un pedestra cu scut i un c-lre. În partea de jos este scris textul: DETILATO KA- YEO (DETILATO CACEO) = Detilato Caceo = ³Detilato Caceo´ , numele pedestraului cu scut. Deasupra este scris textul: BOULWROU LO URIW PA NONIEO MESUO (BOULOROU LO IRIO PA NONIEO MESIO) = Buloru lo Irio Panonio meso = ³Buloru la Irio în mijlocul
Panoniei´. Textul indica faptul c respectivul clre cu armata lui se afl lâng Irio, în mijlocul Panoni-ei. 10. În partea stâng a figurii este scris: M DEMA- ROE (M DEMAROE) = Mato Demaro (Mato Demaro) = ³Iubit Demaro´ i: MATW DEMAR WE ONSW NTO A NTH- GW NEO MACIDW NOU (MATO DEMAROE ONSONTO A N-TI GONEO MAHIDONOU) = Mato Demaro onsonto Antigo-no Mahidonu = ³Iubitul Demaro în numele lui Antigon Macedonul´. Prin acest text ni se relev faptul c la adunarea de încheiere a alianei militare Antigon Macedon a fost repre-zentat de Demaro. Antigon Macedon a trit în secolul I î.H., a guvernat în Macedonia de Sus i a scris o lucrare despre Macedo-nia care a fost pierdut (³ Istorija na Argeadite ´ (Istoria Ageadilor), pag.30, Nade Proeva, Skopje, 2004). 11. În partea stânga a figurii este scris: MAT U- (C) KWMA NUZEOU (MATIHO COMA NIZEOU) = Matiho Comanizeu = ³Iubitul Comanizeu´« 12. În partea stânga a figurii este scris: MAT U-(C) ZOR ZIEOU (MATIHO ZOR ZIEOU) = Matiho Zorziu = ³Iubitului Zorziu´« 13. M WROLIW (M 14. M
OROLIO) = Mato Orolio = ³Iubi-tul Orolio´.
MAHCW (M MAIHO) = Mato Maiho = ³Iubitul Maiho´.
15. MATUC DOUCAMWU (MATIH DOUHAMOU) = Matih Duhamu = ³Iubitul Duhamu´. 16. M SIGWBHW (M SIGOBIO) = Mato Sigobio = ³Iubitul Sigobio´. 17. M APWDOMEUW (M APODOMEIO) = Mato Apodomio = ³Iubitul Apodomio´. 18. M DOAZW (M DOAZO) = Mato Doazo = ³Iubitul Doazo´. 19. M BAZWR UO (M BAZORIO) = Mato Bazorio = ³ Iubitul Bazorio´. 20. M BISDO (M BISDO) = Mato Bisdo = ³Iubitul Bisdo´. În stânga este scris: SARMVW QR ACO R ETER W USQR UW LO GETW (SARMIO TR AHO R ETERO ISTRIO LO GETO) = Sarmio Traco R etero Istrio lo G¶eto = ³Sar-maii Traci R eteri de la Dunre la G¶ei´. Acest înscris se refer la tribul mixt format din Sar-maii i Traco-R eteri, care locuiau lâng fluviul Dunrea ( Istru) la G¶ei, în partea dreapta a acestuia. 21. M M SAR WMHW (M M SAROMIO) = Mato Ma-to Saromio = ³ Iubit iubitul Saromio´. 22. M ZUCTOZABIO (M ZIHTOZABIO) = Mato Zihtozabio = ³Iubitul Zihtozabio´.
Studiind în profunzime distribuia ultimelor trei personaje numite , cu privire la numele lor i la textul impri-mat între ele, putem constata c M.Bisedo, M.M. Saromio i M. Zahtozabio au fost regii triburilor mixte ale Sarmato-traco-reterilor care triau în partea dreapt a fluviului Du-nrea la G¶ei.
CONCLUZIE: ³SIGOVIL-ul´ reprezint contractul verificat i stabilit între reprezenta nii Sarmailor , Tracilor , Dardanilor i Ma-cedonenilor , care sunt sub comanda lui ³Degio´ (coman-dantul zeiesc) Burebista, în anul 44 î. H. trebuia s ias fa- în fa cu armata roman. Personalitile reprezentate pe ³sigovil´ sunt întâlni-te pe multe alte plci de la Sinaia. Cert este ca avem un argument autentic care vor-bete despre aliana încheiat între numeroasele triburi din ambele pri ale fluviului Dunrea, la care au luat parte i Macedonenii.
Trebuie
subliniat faptul c numele lui Lisimah i Antigon au trit în vremea respectiv.
Macedon se refer la persoane care
Este greit interpretarea conform creia numele lui Lisimah i Antigon Macedon sunt legate de personaliti cu nume identice, care se întâlnesc i în vremea lui Alex-andru Macedon. La Armân Makedoneni exist tradiia prin care ne-potul s poarte numele personal i s preia numele buni-cului. Cunosctorilor în istorie nu este strin faptul c în anumite pri din Tracia dup cderea Macedoniei (în v-ile din Macedonia de Jos), adic sub Imperiul R oman, în anumite triburi puterea era deinut de Macedoni, care nu recunoteau dominaia R omei. În mod similar i ³ Macedonia de Sus´ în vremea respectiv a fost identificat sub numele ³LIBER A´ = liber (Strabo.VII.326; Caes.Bell.civ. III, 7,9) ± (³ Istorija na Argeadite´ (Istoria Argeaditilor), pag.15, Nade Proeva, Skopje, 2004). Nici în analele istorice,
dar nici în înscrisurile de pe plcile din Sinaia nu a fost înregistrat vreo posibil con-fruntare între Octavian i Burebista. Dar cert este c pe mai multe plci de la Sinaia se vorbete despre aliane militare ale marilor puteri în vederea începerii , sub coman-da lui Burebista , a unui rzboi împotriva R omei. Interpretarea plcii poate luat în considerare în sensul existenei unui mesaj adresat lui Octavian din par-tea alianei militare care, sub conducerea lui Burebista , a fost încheiat ls
Segesta (vezi pl.5). Conform textelor istorice, Octavian, în calitate de reprezentant al lui Iulius Caesar a fost obligat s conduc toat campania militar care a avut ca scop cucerirea po-poarelor estice din jurul Mrii Negre, precum i cucerirea regiunilor cu care guverna Burebista!
Poate c mesajul din Segesta avea scopul de a-l determina pe Octavian s renune la rzboiul împotriva puternicei Sarmigetuze
3 PU DIO ATLEU
3
(113) PUDIO ATLEU
Este vorba despre un medalion confecionat din argint , care se purta pe un colier. Astzi acest medalion se gsete în mnstirea din Sinaia. Medalionul este autentic i dateaz din vremea lui Burebista , adic din perioada aplicrii tratatului de colabo-rare, a ³sigovilului´ în rzboiul împotriva lui Octavian.
Pe ambele pri ale medalionului sunt inscripionate texte, cu meniunea c pe o parte sunt utilizate caractere standard, iar pe cealalt parte sunt utilizate ³litere stilizate´ (clerice). Din fotografia medalionului pot fi identificate cu uu-rin literele standard, dar nu pot fi identificate, în acelai mod caracterele stilizate (clerice).
Text original 3 ( 113)
Transcrierea original
PUDIO
ATLEU LUE SAM
UEL
OO
N ZO
NTO
RIO
MUN
OZO
NOBALIEL OE DOLO PATR DO
Transcrierea cu caractere latine a textului original
Citirea ortografic a textului original Pudio Atleu lue Samuelo onsonto riomu-noso nobalile dolo patrdo.
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
Pudio Atleu
(Pudio Atleu) lue (a lui) Samuelo (Samuel) onsonto (³în sunt´ în numele lui) riomunoso (unire, aliare) nobalile (nobililor) dolo (dulce) patrdo (patria). Traducere liber Pudio Atleu,
fiul lui Samuel, în numele nobililor (aristocrailor ) unii de (pentru) patria drag (dulce). Explicarea cuvintelor PUDIO ATLEU = Pudio Atleu (Pudio
Atleu); - nume care se întâlnete i pe placa 2 (91) ³SIGOVIL´ la poziia 5, scris ca Pudio Atleo, reprezentantul lui M. Loreo. LUE =
lue (a lui, el).
SAMUELO = Samuelo (Samuel); ± numele unei persona-liti cunoscute din vremea lui Burebista. Pudio Atleu este fiul lui Samuelo. ONSONTO = ³on sonto ´ = onsonto (³în sunt´ în numele lui), pe medalion este scris
³onzonto´. Grafia cu z » sau cu s » nu este important , date fiind posibilitile reduse de identificare, în epoc, a suneteleor asemntoare. Cert este c în scrierea plcilor , autorii/scriitorii nu au inut cont de anumite reguli standard. Substantivele comune, dar i numele au fost scrise aa cum a crezut fiecare c este corect s fie scris. On corespunde termenului a.m. sau d.r. în . On sonto, on sonte = onsonto , onsonte; - Expresia semnific ³în numele lui´, ³în locul lui´
(o persoana oficial reprezint alt persoan). Corespunde termenului ³ asun-to´ din spaniol. tiind c Goii au ajuns pân în Spania , unde o parte din ei s-au stabilizat , rezult c termenul ³asunto´ este preluat de ei. RIOMUNOZO (RIOMUNOSO) = riomunoso (unire, alia-re). În limba român corespunde
cuvântului ³reunire´ = ³adunare, unire, strângere´.
NOBALIELOE (NOBALILE) = nobalile (nobililor). i acest cuvânt exist în limba
român actual.
DOLO = dolo (dulcea); ± corespunde a.m. ³dule´ = d.r. ³dulce ,´ sau italianului ³dolce´. În forma ³dolo´ se întâlne-te i în traducerea ³ Iliadei´ din limba greac arhaic.
PATR DO = patrdo (patria); ± acest
cuvânt corespunde a.m. ³patridâ´ = ³patrie´. Interesant este ca acest cuvânt ³patrdo´ , în aproximativ aceeai form grafic, se întâlne-te i pe alte plci din Sinaia (inclusiv în forma ³patrido´). Este evident c e vorba de diferene dialecticale în scrie-rea pe plci. CONCLUZIE: Din verificarea textului integral se poate constata c: ³Pudio Atleu fiul lui Samuel, a fost ambasador care aciona în numele boierilor care au fost aliai din dragoste pentru patrie³. Pudio Atleu nu a fost ambasa-dor exclusiv doar în numele lui Burebista , ci i în numele tuturor regilor care au fost aliai cu Burebista împotriva lui Octavian. De fapt , medalionul de argint îndeplinete funcia de ³paaport´ al ambasadorului lui Pudio Atleu.
4 PORTO DEG IO PATELA PANTED AT O 4 (14) PORTO DEGIO PATELA PANTEDATO
Textul original 4 ( 14)
Transcrierea original
TY ORNATO
DY O
ORO EL IU
D A
1
2
3
4
SOB A KY REN BYSYCA AY O TEOY
5
6
7
8
9
PORTO DEGY O PATELA PA-
10
11
12
NTEDATO SONTA DAPYGYI
13
14
15
MATO DAVU ISOPA DAVYE
16
17
18
19
Textul original scris în caractere latine i înregistrarea fiecrui cuvânt aparte cu numr
separat
Textul original citit ortografic Turnato Dio Oroliu da
soba Kiren Bisica Aio Teu
Porto
Degio Patela pa-
ntedato sonta Dapigii mato davu isopa davie
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român Turnato (întoarcerea) Dio (Divin) Oroliu (Oro-liu) da (din, de la) soba (sobor) Kiren (cereasc) Bisi-ca (Biseric) Aio (al Sfântul) Teu (Zeu). Porto (a purta) Degio (De-ghid) Patela (Co-manda Militar Suprem) pantedato
(Comanda Execu-tiv Militar Suprem) sonta (este) Dapigii (de Dabija, al lui Dabija) mato (Iubit) davu (cetean) isopa (de vis) davie (ora mare). Traducerea liber
Întoarcerea divinului Oroliu din adunarea de la Biserica Cereasca a Sfântului Zeu, A purta ³Degio´-ul de Comanda Militar Suprem, Comanda Executiv Militar Supre-m, personal de lui Dabija, Iubit cetean al oraului de vis.
Explicarea cuvintelor: 1. TYORNATO (TOYRNATO = TURNATO) = turnato (întoarcerea); - a doua liter ³O´ de pe plac i a treia liter ³Y´ sunt permutate în scriere. Combinaia ³Y O´ se citete doar ca ³IO´, iar combinaia ³OY´ se citete ca ³U´. Dac s-ar fi dorit s se citeasc doar ³OU´, atunci ar fi trebuit scris cu doi de ³ O´ adic ³OOY´. Lipsa regulilor ortografice în inscripionarea plcuelor se datoreaz i greelilor fireti rezultate din scrierea invers (de la dreapta la stânga) a semnelor pe matri-, astfel încât pe plcu s se poat citi corect. 2. DYO (DIO) = Dio (divin, zeiesc, zeu); - pentru perso-nalitile semnificative, în special pentru personalitile militare marcante, pe lâng epitetul ³Iubit´, se folosesc i epitetele ³zeiesc, zeificat´.
3. OROELIU (OROLIU) = Oroliu (Oroliu); ± numele unuia dintre regii Daciei Minor (Scitia Minor , Moesia Minor). 4.
DA = da (din, de la).
5. SOBA = soba (sobor); - corespunde termenului ³so-bor´ din actuala limb d.r. Cum am explicat anterior , marile soboruri bisericeti i de stat în Scitia Minor au avut loc în sfântul ora / în sfânta cetate Genucla. 6. KYR EN (CHIR EN) = kiren (cereasc); ± acest termen are la baz cuvântul ³K IR ´ (cer). Cuvântul se regse-te în inscripia pelasg din insula Lemnos , în forma ³AKER ´ = ³în cer´. Interpretarea detaliat se gsete în lucrarea ³ P elasghyi, limba, carte, numâ , Tetovo, 1998, pag.130-135. 7. BYSYCA (BISICA) = Bisica (Biseric); ± interesant este faptul c termenul ³Bisica´ (biseric), referitor la ³Hramul Dumnezeiesc´ , îl întâlnim înainte de apariia cretinismului i ³înainte s se impun latinizarea în Dacia´. Termenul ³Bisica´ nu are nici o legtur cu latinescul Bazilica. De aici se poate conchide c termenul ³Bisica´ este un vechi termen autohton, d.r., care de-semna ³Casa lui Dumnezeu în care slujeau Bessii (clanul preoesc din tribul tracic Satri)´ i etimologic este legat cu numele preoilor ³Bessi´ (v.´Bessi´ ± ³Beserica´ ± Bisearic´). Explicaia detaliat se gsete în ³ Limba Traco-dac, ca baza limbilor euro-indiane, Te-tovo, 2000, pag.69. 8. AYO (AIO) = Aio (Sfânt, sfânt); ± etimologic acest cuvânt aparine limbii a.m. i reprezint complexul ³A-YIU´ = ³A + YIU´ = ³este viu´ = ³va învia´. Dac cineva poate ³învia, reveni în viata´, acest lucru înseamn c el e ³Sfânt´. Cuvântul este adoptat în limba greac. 9. TEOY (TEU) = Teu (Zeu); ± termenul este folosit în limba egiptean, dar i în limba greac. În alfabetul egiptean demotic este reprezentat prin trei liniue verticale paralele ³I I I³. În scrierea getic religioas peste cele trei liniue verticale este trasat o linie orizontal , pentru reprezentarea literei ³T´, ceea ce presupune un împrumut din alfabetul (scrierea) egiptean. 10. PORTO = porto (poarta); ± corespunde cu termenul ³poart´ = ³a purta´ din limbile actuale a.m. i d.r. 11. DEGYO = Degio (De-ghid); ± termenul Degio a fost utilizat cu înelesul de ³conductor zeiesc´. Folosea la desemnarea ³comandantului militar suprem´ , dar i pentru identificarea ³drapelului de lupt´, în form de ³dragon´ , care se înla în stare de rzboi i în cazul întreprinderii unor aciuni militare. Explicaia detaliat se gsete în lucrare, la referina ³Degio´. 12. PATELA = Patela (Comanda Militar Suprem); ± traducerea liber a cuvântului fiind ³elo în totalitate´. Cuvântul în forma ³PA TO´ (comanda suprem , comand) se întâlnete pe plcile 6 (128) i (9). Anali-za etimologic este realizat la 1 (112) unde cuvântul în forma ³PA NTELO´ (comandant suprem) , reprezint transcrierea fonetic corect. 13. PANTEDATO = Pantedato (Comanda Executiv Militar Suprem); ± cuvântul reprezint o mixtur a cuvintelor PA NTE + DATO, unde PA NTE semnific, la modul
figurat, ³în totalitate´ iar DATO provine din ver-bul ³a da´. Complexul semnific la figurat ³atacul com-plet, lovitura complet, dat în totalitate´, dar i execu-ia militar la vârf , Comanda Executiv Militar Su-prem ». 14. SONTA = sonta (este); ± aceste termen mi-a dat dureri de cap în ceea ce privete determinarea lui strict. În citirea plcilor am ajuns la termenii ³S ONTO, SONTA, SONTE, ONSONTO, ASONDIO´, care au la baz radicalul ³SON´ i care, semantic, sunt interpre-tai diferit. Analizând strict numeroase plci , am constatat c termenii ³S ONTO, SONTA, SONTE i ONSONTO´ au acelai radical la baz, iar termenul ³ASONDIO´ inscripionat pe mai multe plci este, de fapt, compus din cuvintele ³ASE N´ (curajos) i ³D IO´ (zeu) i poate s fie tradus prin sintagma ³curajos ca Zeu´. Interpretarea termenului ³ausen, asen´ este dat i în lucrarea ³Getica´ a lui Iordanes, în ediia publicat de ³Fundaia Gândirea, Bucureti 2001, sub titlul ³J.F. NEIGEBAUR, BESCHR EIBU NG DER MOL-DAU U ND WALACHEI.I. THEIL pag. XLIII. Termenul ³asen´ este utilizat i ca nume personal, ³Asan³, ca porecl pe care o poart unul dintre cele trei frai ³Pet-ru, Asan i Ionia´, întemeietorii celui de-al Doilea R e-gat Bulgresc, care sunt de origine aromân. Prin aceasta ne îndeprtm de ipotezele conform crora numele ³Asan´ al unuia dintre cele trei fraii ar avea vreo legtur cu numele asiatic ³Asen´. Conform sur-selor istorice i Ioni este numit ³asenid´, iar toat dinastia poart numele de ³asenizi´. De aceea se ridi-c întrebarea dac al doilea frate purta iniial acest nu-me sau dac a preluat o porecl care a schimbat nu-mele lui iniial. 15. DAPYGYI (DAPIGII = DAPIJII) = Al Dabija (de Dabja, al lui Dabija); ± unul dintre regii Daciei Minor. Aceste rege este înregistrat ca ³Dapux´ = DAB IGIA de ctre N. Densuianu în ³ Dacia preistoric, pag. 468. Înscri-sul ³ Dapux´ este de origine latin, iar ³DABIGIA´ este conform interpretrii lui N. Densuianu. Acelai nume se scrie în englez ³DABIGIA´, iar în a.m. ³Dabija´ i se citete ca Dabija; de fapt face referire la numele neamului meu antic din muntele mitizat ³Gramosta´ cu acelai nume în limba a.m. i la oraul de la poalele muntelui respectiv, ³Gramosta´, de unde îi trage, cu adevrat, originea neamul meu. Conform indiciilor , re-gele Eriger Dabija, întâlnit pe mai multe plci, este descendent al lui Alexandru Macedon în Scitia Minor. De altfel, în general, în înscrisul de pe plci se întâl-nete un numr mare de nume de persoane de origine a.m. 16. MATO = Mato (Iubit); ± explicaia exist la 1 (112). 17. DAVU = davu (cetean); ± în celelalte plci apare scris în forma ³davo´, în forma grafic prin care se identifica i termenul care semnifica ³aezarea , oraul, localitatea´. 18. ISOPA = isopa (de vis); ± corespunde termenului arhaic i provine din ³is , yis´ = ³vis´ în limba a.m. actual, care în limba actual d.r. se pronun ³vis´. 19. DAVYE = davie (ora mare); ± ³aezare, localitate ma-re´.
CONCLUZIE: Pe plac este reprezentat un clre care poart ³Degio´. În faa lui este reprezentat un obiect sacru, pe un soclu un chip care, dup toate caracteristicile, ar fi trebuit s fie Zamolxis, iar la cellalt soclu un chip de animal care seamn cu lupul ± simbolul rzboiului.
Din textul scris cu litere standard se poate constata c acesta face referire la ³Star ea Declarat de R zboi ´ la adunarea boierilor din ³Dacia´, care a avut loc la ³Biserica Cereasc a Sfântului Zeu´ din Genucla. Clreul care poarta ³Degio-ul´ se numete Orolio. Prin aceasta este desemnat regele Orolio, care în perioa-da respectiv guverna o parte din Dacia Minor (Dobrogea de azi). Orolio
a fost pus de Burebista 6 (129) i 7 (120) s conduc 11.000 soldai , dispui în cetatea Elia Carsu din Dacia Minor. ³Degio´ purtat de Orolio îi aparine lui Eriger Dabija, care era regele unui alt teritoriu din Dacia Minor. Dabija a fost desemnat s conduc 6.000 de soldai dispui în Genucla. Genucla a fost identificat ca ³localitatea, oraul visurilor´. Acest epitet legat de numele Genucla se reg-sete i pe placa (1) unde este identificat ca: ³skito davi isiosa Genuclo´ (localitatea scitic de vis, Genucla). Conform surselor latine care fac referire la anul 28 î.H., Dabija guverna în oraul Capidava i în cetile Carsium i Histria. Prezentarea de pe plac face referire la anii 45/44 î.H. Cum aezarea lui Dabija în perioada evocat , în timpul Adunrii, a fost în Genucla , Orolio a luat cu sine ³Degio-ul´ lui. Rugaciune a
lui Burebist a
5 (20) RUGCIUNEA
LUI BUREBISTA
Textul original 5 ( 20)
Transcrierea original
BOYR EBYSETO DIO HYO USIA BA1
2
3
4
5
STARNO PAZYCEO SOTIA SEGYS6
7
8
TA DYO SOTR A R YOMYONUSO DIO
9
10
11
12
CETA CIR A BISICA SO ROG¶IAO 13
14
15
16
17
Transcrierea cu caractere latine a textului original i înregistrarea fiecrui cuvânt cu un
numr separat
Citirea ortografic a textului original Burebiseto Dio hio usia Bastarno paziceo soia Segista Dio sotra riominuso Dio ceta Cira Bisica so rog ¶io Prezentarea inscrierii
originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român Burebiseto (Burebista) dio (zeiesc) hio (prunc) usia (onest, cinstit) Bastarno (Bastrnean) paziceo (pzind, pstrând) soia (asocierea, unirea) Segista (Segesta) dio (zeiasc) sotra (Eliberatoare) riomi-nuso (unificare, unire) Dio (zeiasc) ceta (cetate) Cira (cereasca) Bisica (biserica) so (sa, a lui) rog¶io (o roag). Traducerea liber
Burebista Pruncul lui zeu, cinstit Bastrnean pstrând aliana din Segesta Unire Eliberatoare zeiasc Zeiasc cetate, Cereasc Biseric, a lui o ro-ag.
Explicarea cuvintelor: 1. BOYR EBYSETO (Burebiseto) = Burebiseto (Bure-bista); ± interesant este c din plcile descoperite pân acum, doar pe aceasta numele lui Burebista este scris ³Burebiseto´ , cu a doua liter ³u´, ceea ce corespunde formei cunoscute astzi. În toate celelalte plci unde este pomenit numele lui, este scris ³Boerebiseto´. Tot interesant, dup cum reiese din plac , dei este vorba despre anii când Burebista era la sfâritul vieii sale , 45/44 i.H., acesta este prezentat cu chipul din tineree. Singurul rspuns pertinent vizeaz faptul c realizato-rul plcii avea la îndemân matria chipului lui Burebi-sta, pe care a folosit-o la imprimare. 2. DIO = Dio (zeiesc); ± face referire la cuvântul ³dio´ (zeu) în limb a.m. i alte limbi înrudite. 3. HYO = hio (prunc); ± În limba a.m. exist formele adecvate ³hilj´ (fiu), ³hilje´ (prunc, fiic, copil), ³hilji´ (prunce, fii, copii). În greaca veche, în traducerea ³ Ilia-dei³, prima liter, ³h´ este înlocuit cu ³f´. Form ³hiles´ (prunce, copii, fii), este utilizat i în limba ³buruar´, limba Hunzilor din Himalaya, în Pachistan, urmaii macedonenilor din oastea lui Alexandru Macedon. În limb d.r. este utilizat forma ³fiu´. Primul sunet, ³h´, este transformat în ³f´, conform modificrii fonetice standard în limbile a.m. i d.r.
4. USIA = usia (onorabil, cinstit); ± în a.m. , termenul ³usie´ este utilizat cu aceeai semnificaie. 5. BASTARNO (Bastarno) = Bastarno (Bastarnu); ± în urma analizelor întreprinse asupra acestui termen, inscripionat pe mai multe plci , fcând referire la per-sonaliti diferite, am ajuns la concluzia c nu tot-deauna se refer la numele tribului bastarni » , ci la termenul btrân », utilizat în d.r. actual.
6. PAZICEO = paziceo (pzind); ± termenul exist în limba d.r. actual, în forma ³paz, paznic´. Un termen similar exist i în limbile slave. 7. SOTIA (SOIA) = soia (prietenie, asociere); termenul de baz ³sots´ (so) = ³prieten , amic, partener , so´, i numeroasele lui derivri în d.r. i a.m. În limba albane-z , în folosire curent, se întâlnete un termen asem-ntor , care a suportat transformri fonetice, pronunându-se ³oc´. 8. SEGYSTA (SEGISTA) = Segista (Segesta); ± Se regsete pe plcile 2 (91) sub forma ³Segesto´ i pe 7 (120) ca ³Sardavo Segesto´, unde, conform observa-iilor proprii, structura ³Sardavo´ (sar + davo) are îne-lesul de ³localitate de lâng râu´. Acest aspect indic faptul ca Segesta se afla lâng un râu. 9. DYO (DIO) = dio (zeies). ± derivare a termenului de baz ³Dio´ (Zeu), în limba a.m. i alte limbi înrudite. 10.
SOTR A (SOTR A) = sotra (eliberatoare); ± cuvântul de baz ³sotiria´ (sotiria) = ³salvare´ din limba greac. Pe plci se întlnesc i anumit numr de termene care sunt preluate din lexicul grecesc. 11. R YOMYONUSO (RIOMIONUSO) = riominuso (uni-ficare); ± în d.r. întâlnim termenul ³reunire´ = ³adunare, unire, contopire, asociere´. 12.
DIO (DIO) = dio (zeies). ± derivare a termenului de baz ³Dio´ (Zeu), în limba a.m. i alte limbi înrudite. 13.
CETA = ceta (cetate, turn); ± cuvântul de baz ³cetate´ (cetate) = ³cetate, palat´ în limba d.r. 14.
CIR A = cira (cereasca); - acest cuvânt se întâlnete i pe placa 4 (14) , dar este utilizat grafia ³kira = chira´ (cereasc). Interesant este c aici primul sunet ³c, chi´ este înlocuit i utilizat în forma ³ci´. Se poate conclu-ziona c nu este vorba despre varianta ortografic a aceluiai cuvânt, ci de exprimarea aceluiai termen în dou graiuri diferite. Se poate evidenia, din cele afir-mate anterior , c termenul ³cer´ în mai multe limbi, dialecte, graiuri înrudite se pronun diferit, aadar din punct de vedere semantic nu exist nici o diferen , iar din punct de vedere fonetic nu exist diferene prea mari. Astfel , conform observaiilor proprii, avem în lim-ba pelasg termenul ³cer´ scris în forma ³ker´ (v. inscripia din insula Lemnos), ³kir´ în Peloponez, ³kir´ în aramic (scitic), ³cir´ în limba get, ³cer´ în d.r. , ³tser´ (er) în a.m., ³celo´ în italian, ³chen´ în înscrip-iilor frigice. 15.
BISICA = bisica (biserica); ± interesant este faptul c termenul ³Bisica´ (biseric), referitor la ³Hramul Dum-nezeiesc´, îl întâlnim înainte de apariia cretinismului i ³înainte
s se impun latinizarea în Dacia´. Terme-nul ³Bisica´ nu are nici o legtur cu latinescul Bazili-ca. De aici se poate conchide c termenul ³Bisica´ este un vechi termen autohton , d.r., care desemna ³Casa lui Dumnezeu în care slujeau Bessii (clanul preoesc din tribul tracic Satri)´ i etimologic este legat cu numele preoilor ³Bessi´ (v.´Bessi´ ± ³Beserica´ ± Bisearic´). Explicaia detaliat se gsete în ³ Limba Traco-dac, ca baza limbilor euroindiane, Tetovo, 2000, pag.69. 16.
SO = so (al lui); ± pronume personal. În d.r. actual se pronun ³a sa´. Totodat, în limba a.m. i d.r. se utili-zeaz curent expresii ca ³m-sa´ (maic-sa) , însem-nând ³mama lui´, ³sa´ (lui) = ³a lui´. 17. ROG¶IAO = rog¶io (o roag); ± în limba actual d.r. avem verbul ³a se ruga´ i derivatele ³rug, rugciune etc.´
CONCLUZIE: Coninutul textului este în legtura direct cu coni-nutul plcii 2 (91). Cert este c Burebista o ruga, adica se ruga în Dumnezeasc Cereasc Biserica cu rugmintea s se pstreze unirea militar din Segesta, încheiat cu scopul de a realiza un rzboi defensiv cu succes. În textele citite de pe plci am întâlnit expresii precum : ³Biseric Zeieasc Cereasc´ , ³Biseric Cereas-c al Zeului Sfânt´, ³Biseric Zeieasc´, expresii utilizate înainte de apariia cretinismului. Termenii utilizai în scrierea plcii sunt
complet inteligibili i astzi, i sunt utilizai în
procent mai mare în actuala d.r. Pe placa turnat, pe lâng textul scris cu ortografie getic standard exist i înscrisuri cu semne executate caligrafic. Coninutul acestor semne stilizate (clerice) nu este uor de descifrat în momentul de fa. Desemnarea
Comandantilor 6 (129) Desemnarea Comandantilor Textul original 6 ( 129)
În partea în care se face numirea generalilor i a subordonailor lor nu respect fidel modul de aranjare a textului (înregistrarea succesiv a numelor comandanilor) conform plcii din simpla cauz c prin aranjarea pe linii separate a numelor se poate realiza o prezentare mai cla-r a plcii. Transcrierea original
BOEROBYSTO PUR CEDO ONSONTO R Y1
2
3
4
OMIONUSO ECIENYVIOSO ON MESYO SUP -
5
6
7
8
TOE MAYERO LOCO LO R ECETO YSTRIO SO-
9
10
11
12
13
14
CIR APTO ON DEO TRIPALELE LO MOROESO 15
16
17
18
ACINO AIO NOSETRO NOBALEO DAVO 20
21
22
19 GETO
23
TOECi TR YPALELE R YOMYONUSO SOU PATO
24
25
26
27
28
29
30
TR ASO MATO BOEROBYSETEO
31
32
33
34
.H.DAPYEGiO
35
.H.OROLIO
36
.H.ZUR ASO
37
.H.GUERO
TROPEU
38
.H.SAPYO
54
39
.H.CORMYO+++
SOTOG
40
.H.GEYZO
55
41
.H.MANYSO
ERO ON
42
.H.BER YSOE
56
43
.H.DOGUE
SARMI
44
.H.CAR PODO
57
45
.H.PAR YOZO
GETUZO
46
.H.MONGUEO
xxxxx iiiiii ????
47
.H.GUROESO
58
48
.H.PELUE
N
49
MATO
d Z
50
B (,?) 51
52
53
Transcrierea cu caractere latine a textului original i înregistrarea fiecrui cuvânt cu
numr separat
Citirea ortografic textului original Boerobisto purcedo onsonto riomionuso Ecieniviso on mesio Supte maero loco lo receto Istrio so-
cirapto on deo tripalele lo Moroso. Acino aio nosetro nobalo Davogeto toeci tripalele riominuso su pato. Traso Mato Boerobisteo.
H. Dapijo H. Orolio H. Zuraso H. Guero H. Sapio H. Kormio H. Gezo H. Maniso H. Berise H. Dogu
Trupeu
H. Carpodo
soog -
H. Parizo
ero on
H. Mong¶ eo
Sarmi -
H. Guroso
getuzo
H. Pelu
N (nosetro) Mato d (degio) Z (zabelo)
B (Boerobiseto) Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
Boerobisto (Burebista) purcedo (pornete) onson-to (în numele) riominuso (reunirea) Ecieniviso (din Ecinivisa) on (în) mesio (mijlocul) Supte (Suptoe, Supte) maero (mare) loco (loc) lo (la) receto (râul) Istrio (Dunre) socirapto (reunii) on (în) deo (zeie-ti) tripalele (trupele) lo (la) Moroeso (Moroeso).
Acino (aici) aio (sfântul) nosetro (nostru) nobaleo (nobil) Davogeto (Cetean Get) toeci (³toi, toete´ ± grupeaz) tripalele (trupele) rio-mionuso (reunirea) supato (sub comanda). Traso (a trasa) Mato (Iubit) Boerobisteo (Burebista). Traducere libera
Burebista pornete în numele alianei din Ecinivisa, în mijlocul lui Supte, mare localitate pe lâng fluviului Dunrea , aliat cu trupele divine la Moroso. Aici sfântul nostru nobil Davoget A grupat trupele unite sub comand. A decis Iubitul Burebista: Generalul Dabija Generalul Orolio Generalul Zuraso Generalul Guero Generalul Sapio Generalul Cormio Generalul Gezo Generalul Maniso Generalul Berise Generalul Dogu Generalul Carpodo Generalul Parizo Generalul Mong¶eo Generalul Guroso Generalul Pelu
Trupele
unite sarmigetuze A Nostru Iubit Degio
Zabelo Burebista
Explicarea cuvintelor: 1.
BOEROBYSTO (BOEROBISTO) = Boerobisto (Bu-rebista);
2. PUR CEDO = purcedo (pornete); - în limba d.r. exis-t verbul ³a purcede´ = ³a porni , a intra în aciune etc «´. 3. ONSONTO = în numele; ± structura compus ³on + sonto´ se regsete în termenii d.r. constitueni, ³on´ corespunzând românescului ³în´ , iar ³sonto´ românes-cului ³sunt´. 4. R YOMIONUSO (RIOMIONUSO) = riominuso (reuni-re); ± în limba d.r. exist un cuvânt asemntor , ³reuni-re´ cu aceeai semnificaie ³asociere, unire, adunare, complot´. 5. ECIENYVIOSO (ECENIVIOSO) = Eceniviso (al lui Ecenive); ± Ecenive ± toponim, numele unei localiti din Dobrogea. 6.
ON = on (în); prepoziie indicând locul , ³în, ân´ din limbile d.r. i a.m.
7. MESYO (MESIO) = mesio (în mijlocul); ³mese´ = în mijloc, v. expresia ³tu mesi´ din limba a.m., precum i termenii din greac, italian etc. 8.
SUPTOE = Supte (Supte, Supta); ± localitate fcând parte din Dobrogea.
9.
MAYERO (MAIERO = MAERO) = maero (mare); ± ³mare´ în limbile d.r. i a.m.
10. LOCO = loco (loc); ± ³loc, pmânt´ în limbile a.m. i d.r. 11. LO = lo (la); - prepoziie indicând locul, ³la´ în limbile a.m. i d.r. 12. R ECETO = receto (râul); ± în texte am întâlnit doi ter-meni care desemneaz referentul râu, fluviu». Unul este ³receto´, în general legat de ³ Istrio´ (Dunrea), iar cellalt este ³saro´. Termenul ³saro´ a fost analizat în subcapitolul ³Sarmaii i Sarmigetuza´. La pri m vede-re termenii ³receto´ i ³saro´ nu au nici o legtur eti-mologic. Chiar se poate spune c termenul ³receto´ poate face parte din cuvintele de origine slav, dat fiind apropierea de termenul corespunztor , ³reca´. Dar asta doar la prima vedere. Din propria experien consider c între termenii ³sa-ro´ i ³receto´ exist legturi , c termenii sunt insepa-rabili i c ³reca´ în limbile slave provine etimilogic de la aceeai rdcin lingvistic. Elementul de legtur între ac eti doi termeni înrudii îl constituie sunetul ³r´, care desemneaz ³curgerea , curentul´. De fapt , terme-nul ³receto, reca, ro, aro, saro´ înseamn ³curgere , curent´ al apei sau unei alte substane în stare lichid. Chiar i termenul ³roi´ care se întâlnete în limba a.m. i în limbile slave se refer la o mulime de uniti vii: albine, peti i chiar oameni, deoarece marele numr de uniti care sunt în
micare dau senzaia unei ³cur-geri´; amintind de ³râu´, acelai etimon poate constitui baza de evoluie a termenilor înainte citai. 13. YSTRIO (ISTRIO) - Istrio (Dunrea); ± termen aramic (scitic) , tracic i getic care desemneaz Dunrea. 14. SOCIR APTO = socirapto (reunii); ± în limba d.r. ³societate, asociaie´. 15. ON = on (în); ± prepoziie indicând locul , ³în, ân´ din limbile d.r. i a.m. 16. DEO = Deo (Zeu, zeiesc, zeifice); ± termenul ³Deo´ este derivat al rdcinei ³Dio´. 17. TRIPALELE = tripalele (trupele); ± din d.r. ³trupe´. 18. LO = lo (la); ± prepoziie indicând locul , ³la´ în limbile a.m. i d.r. 19. MOROESO = Moroso (Moroso); ± toponim. 20. ACINO = acino (aici); ± în d.r. ³aci, acia, aici, aice´. 21. AIO = aio (sfânt); ± în limba a.m. ³ayu´ i în greac ³aio´. 22. NOSETRO = nosetro (nostru); în d.r. i a.m. ³al nostru, a noastr´. 23. NOBALEO = nobalo (nobil); ± în d.r. ³nobil´ 24. DAVO = davo (cetean); ± ³davo, -a´ = ³aezare, localitate, cetate, ora´ în limba getic. 25. GETO = Geto (Get); ± în conformitate i cu alte texte de pe plcue, ³Davogeto´ (Cetean getic) se pronun legat. 26. TOECi = toec i (grupeaz); ± în d.r. ³toi´ = ³grup, cea-t, unitate, e.t.c´. 27. TR YPALELE = tripalele (trupele); ± în d.r. ³trupe´ 28. R YOMYONUSO (RIOMIONUSO) = riominuso (reu-nirea); ± cuvânt similar i în limba d.r. 29. SOU = su (sub-). 30. PATO = pato (comanda); ± complexul ³supato´ = ³ su b (sub) + pato (comand)´. Semnificaia corect a ter-menului ³pato´, nemodificat, a fost analizat în dife-rite contexte, pe textele aparinând mai multor plci; v. i termenii deja analizai: ³patela´ (comand suprem), ³pantelo´ (comandantul suprem). 31. TR ASO = traso (a trasa); ± cuvânt care astzi este folosit mai în toate limbile europene cu sensul de ³a trasa , a determina traiectoria´. 32. MATO = Mato (Iubit); ± v. ³amo´ = ³iubete´.
33. BOEROBYSETEO (BOEROBISETEO) = Boerobise-to (Burebista); 34. .H.DAPYEGiO (DAPIGiO) = Hielarh Dabija; (Gi = j) 35. .H.OROLIO = General Orolio; 36. .H.ZUR ASO = General Zuraso; 37. .H.GUERO = General Guero; 38. .H.SAPYO (H.SAPIO) = General Sapio; 39. .H.CORMYO+++ (H. CORMIO) = General Cormio 40. .H.GEYZO (H. GEIZO) = General Gezo; 41. .H.MANYSO (H. MANISO) = General Maniso; 42. .H.BER YSOE (H. BE RISOE) = General Berise; 43. .H.DOGUE = General Dogu; 44. .H.CAR PODO = General Carpodo; 45. .H.PAR YOZO (H.PARIOZO) = General Parizo; 46. .H.MONGUEO = General Mong¶eo; 47. .H.GUROESO = General Guroso; 48. .H.PELUE = General Pelu; 49. N (Nosetro) = al nostru; 50. MATO = Iubit; 51. d (Degio) = Degio (De-ghid); - întotdeauna când este scris izolat, liter stilizat ³d´ semnific ³Degio-ul¶. În cazul acesta , litera este scris între picioarele calului înclecat de Burebista. În dreapta figurii sunt repre-zentate simbolurile regale (o linie vertical cu trei linii orizontale). 52. Z (Zabelo) = Zabelo; ± în cazul concret litera stilizat ³ Z´ este gravat pe soclul pe care se afl nobilul cu scut, chiar lâng picioarele sale. 53. B (, ?) = Burebista; - aceast liter constituie baza înscrisului caligrafic, la începutul cruia este reprezen-tat un cap de taur. 54. TROPEU = trupeu (trupele); - în d.r. ³trupe´.
55. SOTOGERO (SOOGERO) = soogero (asociai); - în d.r. ³societate´. În vechea ortografie, litera ³t´ se poate citi i ca ³ci´, cu atât mai mult cu cât pe placa de fa la poziia 14 se gsete termenul S OCIR APTO. 56. ON = on (în); ± prepoziie indicând locul , ³în, ân´ din limbile d.r. i a.m. 57. SARMIGETUZO = Sarmigetuzo (Sarmigetuza); Textul scris în ortografia stilizat (53, 54, 55, 56) are urmtoarea traducere, la figurat: ³Trupele unite în Sarmigetuza³, adic ³Trupele unite ale Sarmigetu-zei³. Cert este c aceste trupe unite se gsesc la locali-tatea Moroso în Dobrogea i nu în Sarmigetuza. Traducerea corect este ³Trupele din Sarmigetuza unite ³
57. xxxxx iiiiii ???? = este vorb de un înscris caligrafic pe care în momentul de fa nu pot s-l identific.
CONCLUZIE: Coninutul plcii face referire la organizarea trupelor sub comanda generalilor în spaiul defensiv al Daciei. Determinarea comandanilor este rezultatul unei reuniri de succes a unui numr ridicat de nobili i trupe, realizat în localitatea Eceniva din Dobrogea.
Numerot area trupelor 7 (120) NUMEROTAR EA TR UPELOR Text original 7 ( 120)
Pentru plcua referitoare la numirea generalilor i subordonailor lor nu am respectat modul de aranjare a textului conform inscripiei originale datorit faptului c prezentarea succesiv a acestora, pe rânduri distincte, ar ajuta la o percepere mai clar a coninutului plcii. Transcriere original
ROTO
SAR CE
PENEO
R YO
M T
POYDEO
ONTOYRNIE NEDOE
1
ZABELIOLEODOE HIL -
2
EAR HI LO
ROCEO
SOLETOLE
11
12
ACTO
ON
6
18
7
ON TALIPICELOE
13
A NCEO
4
SOCEO ARMOSO SOSYEO ACEZO
5 ON
3
DAVO GETO
9
15
16
± BOEROBYSETO
ON
21
22
20
SARMIGETOYZOCOYE ARMOSO xxxxxxxxxxxxxx 24
10
F-
14
NOSETRO ± M
19
8
25
26
27
-H- ERIGER DAPIGEO LO GENOYCLO xxxxxx
28
-H- E.OROLYEO LO ELYA CAR SEOY xxxxxxxxxxx
29
-H- E.Z OR ASEOY LO MOLEODAVO xxxxxxxxxxxx
30 H. GOYERO LO DINOGETO xxxx 31 H. ZAPYEO LO ZOYRODAVO xxxxxx 32 H. CORMYO LO NOVYDOYN xxxxxx 33 H. GEYZO LO SIGIDONOE xxxxxxxxxx 34 H. MANISO LO ZIDODAVO xxxxxxx 35
-H. BER YSO SAYHDAVO PANONEO xxxxxxxxxx
36
-H. DOYEGOE POLTODAVO SARMATIO xxxxxx
37
H. CAR PODO LO SARTAPIEO xxxxxxx I I -
38
H. PARIOZO LO ERMYDAVO xxx I I
39
-H. MONGAIO LO NAPOCOE xxxx ± -
23
17
40
-H. GOYROE LO COMIEODAVO xxx
41
-H. PALOE LO SAR DAVO SEGESTO I I ± xxxxxxxxxx COT
MA
OPO
ERO
LEOY
CEN
EOY
BIR EO=T=A=SM
Transcrierea cu caractere latine a textului original i înregistrarea fiecrui cuvânt cu
numr separat
Citirea ortografic a textului original
Pudeo onturninede z abelilede hilearhi lo roceo soceo armoso sosio (soio ) acezo (a-ezo ) on soletole on talipicele davogeto facto on anceo nosetro ± M ± Boerobiseto on sarmigetuzocue armoso xxxxxxxxxxxxxx -h- Eriger Dapigeo (Dapijo ) lo Genuclo xxxxxx -h- E. Orolio lo Elia Carseu xxxxxxxxxxx h. E. Zoraseu lo Moledavo xxxxxxxxxxxx h. Guero lo Dinogeto xxxx h. Zapio lo Zurodavo xxxxxx h. Cormio lo Novidun xxxxxx h. Gezo lo Sigidone xxxxxxxxxx h. Maniso lo Zidodavo xxxxxxx -h. Beriso, Sehdavo panono xxxxxxxxxx -h. Duego, Poltodavo sarmatio xxxxxx h. Carpodo lo Sartapio xxxxxxx II
-u. Parizo lo Ermidavo xxx II -h. Mong¶eo lo Napoke xxxx ± -h. Guro lo Comiodavo xxx ±h. Palo lo Sardavo Segesto II ± xxxxxxxxxx
În cele patru coluri scrie:
Sarcerio rotopeno Mt (mato) Cotopoleu Ceneu Maero biro = T = A = SM (=Trupeo = Armoso = Sar Migetuzo) Prezentarea inscrierii
originale în pararel cu termenele etimologice din limba român
Pudeo
(³pudic´ ± neprihnit) onturninede (³înturnare´ ± ocolire) zabelilede (a comandanilor) hilearhi (ierarhi, generali) lo (la) roceo (roiul) soceo (asociere) armoso (armie, armat) sosio (soio) (asociat) acezo (aezo) (aezat) on (în) soletole (solul) on (în) talipicele (³tali + pic´ ± mic plecciune) davogeto (ceteani ± Gei) facto (fcut) on (în) anceo (dup cererea) nosetro (nostrul) - M ± (Iubit) Boerobiseto (Burebista) on (în) sarmigetuzocue (sarmigetuzic) armoso (armat) xxxxxxxxxxxxxx (14.000) .
Traducere liber:
Itinerariul (Turul) fr abatere (viciu ) al comandanilor generali la întrunirea militar (roiul militar unit ), asociat teritoriilor stabilite (unit ocupat în pmântul ) la mica
plecciune davogetic fcut la cererea iubitului nostru Burebista armatei Sarmigetuzei xxxxxxxxxxxxxx ( 14.000). -x (General) ± Eriger Dabija la Genucla xxxxxx (6. 000). -gen.- E. Orolio la Elia Carseu xxxxxxxxxxx ( 11.000). gen. E. Zorasu la Moledava xxxxxxxxxxxx ( 12.000). gen. Guero la Dinogeto xxxx (4. 000). gen. Zapio la Zurodava xxxxxx (6. 000).
gen. Cormio la Novidun xxxxxx (6. 000). gen. Gezo la Sigidona xxxxxxxxxx ( 10.000). gen. Maniso la Zidodava xxxxxxx (7. 000). -gen. Beriso, Sehdava panonic xxxxxxxxxx -gen. Duego, Poltodava sarmatic xxxxxx (6. 000). gen. Carpodo la Sartapio xxxxxxx II (7.000 II). -gen. Parizo la Ermidava xxx II (3.000). gen. Mong¶eo la Napoca xxxx ± - (3. 000 ± - ). -gen. Guro la Comiodava xxx (3. 000). -gen. Palo la Sardava Segesta II ± xxxxxxxxxx ( II ± 10.000). În cele patru coluri scrie: Conductorul tuturor trupelor , Iubitul i Mare Preot Ceneu Marele biru = T = A = SM (= Trupelor = Armate = SarMigetuze). Explicarea cuvintelor: 1. POYDEO = pudeo (neprihnit); - în limba d.r. avem: ³ pudic,-; pudo are´ (pudic, pudoare) = ³neprihnit, ne-prihnit´. 2. ONTOYRNIENEDOE = onturninede (ocolire, parad); ± sensul este legat de semnificaia verbelor ³ turnare´ (turnare) i ³ turtseare´ (turceare), astfel încât ³ontur-nido´ (on + turnido) = ³ an + turnare´ (ân + turnare) = adic rotire, micare circular, care, privitor la termino-logia militar, corespunde ³defilrii (i/sau inspeciei trupelor)´. 3. ZABELIOLEODOE = zabelilede (a voivozilor , a co-mandanilor); ± cuvântul ³zabelo´ are semnificaia de ³conductor al oastei´ = ³voievod´ i reprezint un cuvânt format din d.r. ³zabet + beligerant´. 4. HILEAR HI = hilearhi (ierarhi, generali); ± termen vechi utilizat în limba greac i în a.m. R adicalul îl constituie a.m. ³njilje´ (nyilye), d.r. ³mile´ i gr. ³ hilia´, iar în sen-sul de fa cuvântul s-a format în limba greac , desem-nând cpeteniile a 1000 de ostai. În cazul concret, ³hilearhul´ nu comand numai 1000 de ostai , ci mai multe mii, dar termenul poate fi identificat cu cuvântul actual general ». 5. LO = lo (la); ± prepoziie de loc, ³la´ în limbile a.m. i d.r. 6. ROCEO = roceo (roiul); ± face referire la mulime. În limba d.r. exist cuvântul ³ roi´ (roi) .
7. SOCEO = soceo (asociere); ± provine de la cuvintele ³so, suat´ (so ± prieten) în a.m., suatâ = societate (prietenie). 8. ARMOSO = armoso (armie, armat); ± în a.m. i d.r. ³ armie´ (armie) = ³armia´, din ³arm³. 9. SOSYEO = sosio (asociat); ± la fel ca la punctul 7. În actuala grafie , cu a treia liter s », se poate citi i ³ soio³. Pe placa anterioar acest termen se reg-sete sub forma ³soigeo³. A treia liter ³s´ se poate citi , aadar , i ³´. În vechiul sistem de scriere de la sud de Dunre, siflanta ³s´ inea locul fonemelor ³s´, ³´ i ³´ (nu se fcea deosebirea la nivel fonetic). 10. ACEZO = acezo (aezat); ± În limba d.r. de azi cuvântul este întâlnit sub forma ³a (se) aeza³. Faptul c în d.r. cuvântul similar are în compunere siflanta Ä´ i nu Äce´ din cuvântul inscripionat nu ar trebui s indice neaprat o evoluie fonetic din Äacezo´ în Äa (se) aeza´. Explicaia poate consta i în faptul c în scrierea veche nu exista un grafem separat utilizat special pentru reprezentarea fonemului Ä´; de aceea în unele locuri întâlnim i grafemul Äz´ = ³s, , ´ îndeplinind aceeai funcie, v. ³azezo³. 11. ON = on (în); - în aproape toate cazurile în care actualmente Armân Makedonii i R omânii utilizeaz literele ³â´ i ³u´ în vorbirea cotidian, în limba veche a Sarmato-Geilor (Daco-Geilor) se utiliza sunetul ³o´. 12. SOLETOLE = soletole (solul); ± în d.r. exista cuvântul ³ sol´ (sol), cu semnificaie identic. 13. ON = on (în); ± în aproape toate cazurile în care actualmente Armân Makedonii i R omânii utilizeaz literele ³â´ i ³u´ în vorbirea cotidian, în limba veche a Sarmato-Geilor (Daco-Geilor) se utiliza sunetul ³o´. 14. TALIPICELOE = talipicele (mic plecciune); ± mixo-nimul ³talipico´ este compus din cuvintele ³tali + pico´ (tali + pic) = ³punere + mic´ din limba d.r. În trecut , în special când puterea într-un stat era deinut de o singur persoan , regele, toate întrunirile importante în cinstea sa, se înregistrau ca ³plecciuni´. 15. DAVO = davo (aezare, ora, cetean) ± termenul acesta are dou semnificaii. Prima se refer la ³aezare, ora´, iar cealalt ³cetean´, locuitor al res-pectivei aezri. Când prin acest termen se desemnea-z o aezare, atunci el este folosit împreun cu denu-mirea aezrii , iar când este întâlnit în combinaie cu ³geto´, ca în ³davogeto´, de exemplu, poate s semnifice ³aezare a geilor´ sau poate s desemneze nume-le naional , cetenii gei: ³Davo Get, Davo Geti´. În ca-zul de fa desemneaz ³Davo Geti´. 16. GETO = Geto (Get, Geti, Getic); 17. FACTO = facto (fcut) ± provine de la verbul ³ fac, fae´ (a face), în limbile a.m. i d.r.. 18. ON = on (în); ± în aproape toate cazurile în care actualmente Armân Makedonii i R omânii utilizeaz literele ³â´ i ³u´ în vorbirea cotidian, în limba veche a Sarmato-Geilor (Daco-Geilor) se utiliza sunetul ³o´.
19. ANCEO = anceo (dup cererea) ± cuvântul trebuie analizat ca un cuvânt compus, format din ³an + cea´ = ³an + cerere´, unde termenul ³cea´ reprezint de fapt forma prescurat a substantivului ³ cerea´ = ³cerere´, în limba d.r. , în care sunetul ³r´ se pronun absorbit , în maniera ³cea³. Aceast absorbire a sunetului ³r´ este similar fenomenului identic în ceea ce privete con-soana ³r´ în cazul anumitor cuvinte în limba armân makedon, ca de exemplu: ³cari, care´ = ³care´ pro-nunate în unele graiuri ³cai , cae´. Aadar i în limba d.r. veche , în manier identic, în loc s se foloseasc termenul ³ancerea´, s-a folosit ³ancea´. 20. NOSETRO = nosetro (nostrul); ± în limba a.m. i d.r. ³ al a nostrului ³. 21. M ± = ³Mato´ (Iubit); ± forma prescurtat a cuvântului italian ³a mato³, cu suprimarea vocalei ³a´. 22. BOEROBYSETO = Boerobiseto (Burebista); 23. ON = on (în); ± în aproape toate cazurile în care actualmente Armân Makedonii i R omânii utilizeaz literele ³â´ i ³u´ în vorbirea cotidian, în limba veche a Sarmato-Geilor (Daco-Geilor) se utiliza sunetul ³o´. 24. SARMIGETOYZOCOYE = sarmigetuzocue (sarmige-tuzic); - a Sarmigetuzei. 25. ARMOSO = armoso (armat); ± întreaga armata. 26. xxxxxxxxxxxxxx = ³14.000; ± numai Sarmigetuza a avut o armat de paisprezece mii de ostai. 27. -H- ERIGER DAPIGEO LO GENOYCLO xxxxxx = -h- (hielarh) Eriger Dabigeo lo Genuclo xxxxxx (Generalul Eriger Dabija la Genucla 6.000); ± se spune c Generalul Eriger Dabija, care a staionat în cetatea Genucla , avea 6.000 ostai. Interesant este c numele inscripionat ³Dabiga´ este amintit în izvoarele latine ca ³Dapix´ (Dapyx), iar la N.Densuianu este identificat ca ³ Dabigia´ = ³Dabija³. Acest mod de redactare este rezultatul faptului c în vechiul alfabet nu figureaz vre-o liter special pentru sunetul ³j´. În manier similar i astzi în englez numele Dabija se redacteaz ³Dabigia³. 28. -H- E. OROLYEO LO ELYA CAR SEOY xxxxxxxxxxx = -h- E. Orolio lo Elia Carsu xxxxxxxxxxx (Generalul E. Orolio la Elia Carso cu 11.000 de ostai); 29. H. E. ZOR ASEOY LO MOLEODAVO xxxxxxxxxxxx = h. E. Zorasu lo Moledavo xxxxxxxxxxxx (Generalul E. Zurasu la Moledavo cu 12.000 de ostai); 30. H. GOYERO LO DINOGETO xxxx = h. Guero lo Dinogeto xxxx (Generalul Guero la Dinogeto cu 4.000 de ostai); 31. H. ZAPYEO LO ZOYRODAVO xxxxxx = h. Zapio lo Zurodavo xxxxxx (Generalul Zapio la Zurodava cu 6.000 de ostai); 32. H. CORMYO LO NOVYDOYN xxxxxx = h. Cormio lo Novidun xxxxxx (Generalul Cormio la Novidun cu 6.000 de ostai);
33. H. GEYZO LO SIGIDONOE xxxxxxxxxx = h. (Generalul Gizo la Sigidona cu 10.000 de ostai);
Gezo
lo Sigidone xxxxxxxxxx
34. H. MANISO LO ZIDODAVO xxxxxxx = h. Maniso lo Zidodavo xxxxxxx (Generalul Maniso la Zidodava cu 7000 de ostai); 35. -H. BER YSO, SAYHDAVO PANONEO xxxxxxxxxx = ± h. Beriso , Sehdavo panono xxxxxxxxxx (-Gene-ralul Beriso în Sehdava panon cu 10.000 de ostai); 36. -H. DOYEGOE, POLTODAVO SARMATIO xxxxxx = ± h. Duego , Poltodavo sarmatio xxxxxx (-Generalul Doaga în Poltodava sarmat cu 6.000 de ostai); 37. H. CAR PODO LO SARTAPIEO xxxxxxx II = -h. Carpodo lo Sartapio xxxxxxx II (Generalul Carpodo la Sartape cu 7.000 de pedestrai i 2.000 de clrei); ± semnul II poate s desemneze formaii de cavalerie. 38. u. PARIOZO LO ERMYDAVO xxx II = u. Parizo lo Ermidavo xxx II (Generalul Parizo la Ermidava cu 3.000 de pedestrai i 2.000 de clrei); ± semnul II poate s desemneze formaii de cavalerie; 39. . -H. MONGAIO LO NAPOCOE xxx ± - = - x. Mong¶eo lo Napoco xxxx ± - (Generalul Mong¶eo la Napoca cu 3.000 de ostai) i dou formaii reprezentate prin ³ - -³. 40. -H. GOYROE LO COMIEODAVO xxx = ± h. Guro lo Comiodavo xxx (-Generalul Guro la Comidava cu 3.000 de ostai); 41. -H. PALOE LO SAR DAVO SEGESTO = ± h. Palo lo Sardavo Segesto II ± xxxxxxxxxx (-Generalul Pale la Sardava Segesta cu 2.000 de clrei i 10.000 de pedestrai); ± II poate s desemneze formaii de calva-lerie, fa de cei 10.000 de pedestrai.
În cele patru coluri scrie: SAR CER YO ROTOPENEO = sarcerio rotopeno (Conductorul tuturor otilor); ± în traducerea mot-a-mot, ³Soldatul tuturor roatelor´. ³sarcerio´ (sarcerio) = ³soldat´; ± pe alte plcue îl întâlnim sub forma ³salgero´. ³rotopeno´ (rotopeno) = ³toate cetele´; ± acest cuvânt în limba d.r. este alctuit din: ³ roto + pano´, unde ³roto´ = ³ roat´ (roat) = ³ceat´, i ³pano´ = ³panta´ (toa-te), cuvânt arhaic, utilizat în toate limbile balcanice, întâlnit sub forma ³pantelis´ (întreg, total) în limba greac. Cuvân-tul ³rotopeno´ se întâlnete pe alte plci cu grafia ³rotopa-no´. Scrierea diferit a unuia i aceluiai cuvânt indic faptul c la vremea respectiv, a gravrii plcuelor , lip-seau standardele de redactare i pronunie. Mt (mato) = ³ Iubitul´; ± forma prescurtat a cuvântu-lui italian ³a mato³, cu suprimarea
vocalei ³a´.
COTOPOLEOY = cotopoleu (Înalta preoie); ± ³cotopolo´ = ³marele ghicitor´. În limba d.r. rdcina cuvântului ³coto´ se regsete cu cuvântul ³ cotoroanâ´ (ghicitoare). La Scii i G¶ei, cum scrie Herodot în secolul al V-lea înainte de H. , nu existau preoi ci numai ³ghicitori´. În secolul I înainte de H., conform celor redactate pe plcue, ³marii ghicitori´ au fost denumii ca ³ Cotopoli ³, iar preoii ³piosi³. Este posibil ca aceti termeni s fi fost utilizai i pe timpul lui Herodot, iar el s traduc în ³ghicitori´ , ca în limba d.r. actual.
CENEOY = Ceneu (Ceneu); - numele ´Înaltului preot´, reformatorului culturii dace i organizrii statale pe timpul lui Burebista.
MAERO = maero, maro (marele); ± în limbile a.m. i d.r. ³mare´.
BIRO = biro (biru); ± în limba d.r. exist cuvântul ³ biru³ = T = A = SM = ³= T = A = SM´ (ale Trupelor = Armate = Sar Migetuze).
Din inscripiile de pe plci reiese c armatele aliate ale Daco-geilor pentru rzboiul împotriva lui Octavian se ridicau la numrul de 118.000, plus cavaleria.
Aceast armat unit se afla sub comanda a 15 generali, cu comandamente fortificate clar stabilite. Comandant al trupelor unite a fost desemnat Cotopolo Ceneu. CONCLUZIE: Coninutul textului de pe aceast plac este în strâns legtur cu coninutul textului înscris pe placa 6 (129). De fapt coninutul plcii 7 (120) reprezint o conti-nuare a coninutului de pe placa 6 (129). Dup cum se poate observa din analiza cuvintelor , radicalele aproape tuturor cuvintelor se întâlnesc i astzi în limba daco-român. Cert este c, în dorina de a promova o limb getic cleric cult , se utiliza stilizarea gramatical a cuvintelor , fr a fi stabilite reguli stricte de scriere. De aceea întâlnim cazur i în care nu numai termenii daci obinuii ci i numele personalitilor nu sunt redactai într-o form strict, c în funcie de percepia autorului.
COMPAR AIE ÎNTR E NUMELE GENER ALILOR SCRISE PE PLCILE 6 (129) I 7 (120)
Comparând ambele inscripii dar i inscripiile de pe alte plci , inând cont de datele istorice i de analiza fone-tic, voi proceda la redactarea corect a numelor persona-litilor amintite. 6 (129)
7 (120)
Transcriere corect
.H.DAPYEGiO .H.E. DAPIGEO = Dabijo (Dabija) .H.OROLIO
.H.E. OROLYEO = Orolio
.H.ZUR ASO
H.E. ZOR ASEOY = Zuraso
.H.GUERO
H. GOYERO
= Guero
.H.SAPYO
H. ZAPYEO
= Sapio
.H.CORMYO
H. CORMYO
= Cormio
.H.GEYZO
H. GEYZO
= Gezo
.H.MANYSO
H. MANISO
= Maniso
.H.BER YSOE
H. BER YSO
= Beriso
.H.DOGUE
H. DOYEGOE
= Dogu, Duego (Doaga)
.H.CAR PODO
H. CAR PODO = Carpodo
.H.PAR YOZO
H. PARIOZO
= Pariozo (Parizo)
.H.MONGUEO H. MONGAIO = Mong¶eo .H.GUROESO .H.PEL OR
8 (21)
H. GOYROE
= Gure
GANIZ AREA APRRII SARMIGETU ZEI
ORGANIZAREA APRRII SARMIGETUZEI
Textul original 8 (21)
Transcriere original
Datorit faptului c textul este grupat în uniti distincte cu scopul de a menine coninutul lor integral, voi numerota i grupele.
1.
TALYPICO SARMIGETOYZO ON TOTICE-OY STR ATOY
2.
STR ATOY LO ZIDO DAVO
3.
STR ATOY LO MOLYODAVO
4.
STR ATOY SAR DAVO
5.
STATOY (STR ATOY) IHCeOE LO COPONO xxx
6.
STR ATOY IHCeOE LO SAR GETO x
7.
STR ATOY IHCeOE POR CESY LO PER YEO DAVO x
M ATO BOEROBISETO
8
LO SARMONGATO
9
DOYES-
10
11
12
TE NOPO
13
SO
IRL OY
14
PALO
15
ON
16
TOHRO M AR A SA RMIGE17
18
19
20
TOY ZO
Textul original scris cu caractere latine i înregistrare a fiecrui cuvânt aparte cu numr
separat
Citirea ortografic a textului original
Talipico sarmigetuzo on toticeu stratu.
Stratu lo Zidodavo. Stratu lo Moliodavo.
Stratu (lo) Sardavo.
Stratu ihce lo Copono 3. 000. Stratu ihce lo Sargeto 1.000. Stratu ihce porcesi lo Periodavo 1.000. Mato Boerobiseto lo Sarmongato. Dueste nopo so irlu. Palo on tocro mara Sarmigetuzo
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
Talipico (tali + pico plecciune, mic reveren-) sarmigetuzo (sarmigetuzic) on (în, la) toticeu (toat) stratu (oastea).
Stratu (oastea) lo (la) Zidodavo (Zido-aeza-re). Stratu (oastea) lo (la) Moliodavo (Molio-aeza-re). (Molio-aeza-re).
Stratu (oastea) (lo) (la) Sardavo (Sar-aez-minte). Stratu (oastea) ihce (necesar) lo (la) Copono (Capîna) 3.000 (3.000 ostai). Stratu (oastea) ihce (necesar) lo (la) Sarge-to (³Sargeta´ ± Blidaru) 1.000 (1.000 ostai). Stratu (oastea) ihce (necesar) porcesi (în pornire) lo (la) Periodavo (sanctuar-aezminte) 1.000 (1.000 ostai). Mato (iubit) Boerobiseto (Burebista) (Burebista) lo (la) Sarmongato S armongato (Sarmongat (Sarmongat Costeti). Dueste (duios, cu amabilitate, amabilitate, cu gentilee) nopo (npdi) so (sa) irlu (iru g (iru g rip rip,, dig). dig). Palo Palo (a pl plvr vrg gi i vorbete) on (în, pe) tocro (toc-mirea (toc-mirea organizeaz) mara (marii) (marii) Sarmigetuzo (Sarmigetuza).
Traducere liber:
Plecciune ( mic reveren) sarmigetuz întregii armate.
Oaste la Zidodava. Oaste la Moledava. Oaste (la) Sardava. Oastea necesar la Capîna 3. 000. Oastea necesar la Sargeta 1.000. Oastea necesar în micare la aezarea sanctuar 1.000.
Burebista iubit la Sarmongat. Se infiltrea-z subtil prin viroag. (Cu gentilee o înconjoa-r ripa lui. ) Vorbete la organizarea marii Sar-migetuza.
Explicarea cuvintelor:
1.
TALYPICO = talipico (plecciune, mic reveren); - cuvântul ³talipico´ este compus
din ³tali + pico´ (tali + pico) din limba d.r. i este semnific ³ mic + plecci-une´.
SARMIGETOYZO = sarmigetuzo (sarmigetuzic); ON = ³on´ (în, la); ± prepoziie de loc. TOTI CEOY = toticeu (toat); - în limba d.r. ´tot´.
STR ATOY = stratu (oastea); ± cuvânt naturalizat gr. ³stratia´ = ³oaste´. 2.
STR ATOY = stratu (oastea);
LO = lo (la);
ZIDO = Zido (Zido); ± toponim pentru aezare fortificaf ortifica-t. t. DAVO = davo (aezare);
3. STR ATOY = stratu (oastea, armat); LO
= lo (la);
MOLYO = Molio (Molio, Moleo); ± toponim pentru ae-zare fortificat. Oraul lui
Zamolxis. Cel mai mare i cel mai important centru religios dedicat zeului soa-relui i al focului ± Zeul MOLOH. Numele lui Moloh este coninut în propriul nume al celui mai important centru religios: Moledavo, Moliodavo, i reprezint component de baz în formarea numelui Zamolxis.
DAVO = davo (aezare); 4. STR ATOY = stratu (oastea); SAR = Sar (Sar); ± toponim pentru aezare fortificat. DAVO = davo (aezminte); 5. STATOY (ST R ATU) = stratu (oastea); IHC eOE = ihce (necesar); ± în limba a.m. ³ihtizae´ (ihtizae) = ³necesar , nevoit´. LO = lo
(la);
COPONO = Copono (Capona, Capîna); ± toponim Ca-pîna (Capital) pentru aezare fortificat. XXX = 3.000 ostai ; 6. STR ATOY = stratu (oaste); IHCeOE = ihce (necesar); ±
în limba limba a.m. ³ihtizae´ = ³necesar´.
LO = lo (la);
SAR GETO = Sargeta; rîu în apropierea Sarmigetuzei. Pe cursul acestui râu se gsea fortreaa Sargeta care astzi, conform estimrilor proprii , ar corespunde cetii Blidaru. În aceast fortrea au fost încartiruii încart iruii 1.000 de soldai. soldai. X = 1.000 ostai; 7. STR ATOY = stratu (oaste); IHC eOE = ihce (necesar); POR CESY CESY (POR CES CESI)
= porcesi (în pornire); ± în limba d.r. ´pornire´.
LO = lo (la); PER YE YEO (PERIEO) = perio (sanctuar); - gr. i lat.
³peristilon, peristilum´ = ³sanctuar´. R uinele uinele obiecti-velor situate pe dealul din apropierea satului Costeti sunt , de fapt, rmiele unui ³sanctuar´. DAVO = davo (aezminte, localitate) X = 1.000 ostai ; 8. MATO = Mato (Iubit); 9. BOEROBISETO = ³Boerobiseto´ (Burebista);
10. LO = ³lo´ (la); 11. SARMONGATO = Sarmongato (Sarmongat); aezare scito-getic puternic fortificat pe valea, înainte de sau pe linia sanctuarului. Dup estimarea proprie, aeza-rea i fortificarea
Sarmogat se afla pe locul satului Costeti de azi. Chiar i denumirea satului Costeti ascunde termenul ³cosa/cosra´ (fortificaie) în limba getic. 12. DOYESTE = dueste
(duios, cu amabilitate, cu gentile-e); ± în limba d.r. ³duios´.
13. NOPO = nopo (npdi) - în d.r. ³npdi´ . De fapt ´npdi´ = ³nopo´ (³´ = ³o´ ) sunetul mut ³´, este redat în getic prin ³o´, într-o transformare fonetic standard. Este explicabil, aadar , evoluia lui ³np-di´ = ³nopo di´ din ³nopo´.
14. SO = so (ei, lui); 15. IR LOY (IR LU) = irlu (rip, dig); - în d.r. ³irug´ (râp, dig). 16. PALO = palo (vorbete); ± în spaniol ³palavra´ (palavra) = ³vorb´. În d.r. i a.m. ³palavra´ (a pl-vrgi). Faptul c acest cuvânt se regsete i în spani-ol nu trebuie s ne surprind, tiind c o parte dintre Goi (Gei) s-au stabilit , mai târziu, pe teritoriul spaniol. Subliniez c în textele de pe plci se gsete un mic fond de cuvinte , întâlnit azi, într-o form neschimbat, în limba spaniol. Cuvântul ³palavra´ , cu permutarea lichidelor ³l´ i ³r´ , se întâlnete în forma ³paravlidin´ (vorbe) în ³ Iliada´ lui Homer , ³D 6 tradus în limba greac arhaic, analizat în lucrarea ³OCLJUL AL OMERU´, p.192. Tetovo, 2004;. 17. ON = on (în,
pe); ± prepoziie de loc.
18. TOHRO (TOCRO) = tocro (organizeaz); ± în d.r. ³tocmi´. Este interesant faptul c pe plcu cuvântul este inscripionat ³tohro´. Experiena în traducerea plcilor în limba geilor m-a ajutat s stabilesc forma exact a cuvântului , ³tocro´. Pe anumite plci avem cazuri când litera ³k (c)´ este scris ca ³x (c)´, ceea ce, sigur , este rezultatul elaborrii plcii inând cont de echivalena celor dou semne i nu de scrierea corect a literei date. 19. MAR A = mara ( marii, înlatei); - în limba d.r. i a.m.
´mare´.
20. SARMIGETOYZO = Sarmigetuzo (Sarmigetuza);
CONCLUZIE:
Pe aceast plac este reprezentat aprarea circu-lar a cetii Sarmigetuza, realizat prin aezrile fortifica-te situate în poziii straregice, pe drumurile de acces.
Într-o prezentare în relief , Sarmigetuza este singur-ul ora situat pe o înlime acoperit cu o pdure deas. Aezrile fortificate au format un inel de aprare foarte solid. Ele se gseau la mare distan de centru.
Este interesant, în special, reprezentarea aezrii fortificate Sarmongat, care se gsete pe aceeai linie cu ³sanctuarul´ i mica fortificaie Sargeto (Blidaru de azi) de pe râul Sar geta, situat imediat dup ³sanctuar´ .
Aa cum este reprezentat Sarmongatul, el se g-sea pe valea Sargeiei i cu zidurile sale închidea complet valea. Înaintea zidurilor a fost spat un an de aprare adânc.
Având în vedere c astzi sunt cunoscute poziiile Sarmongat i ³sanctuarul´ , cred c nu este greu s se sta-bileasc poziiile exacte ale tuturor fortreelor expuse.
Ca rezultat a cunotinelor anterioare, pot identifica cu uurin o parte din localitile prezentate pe tbli. Astfel, avem: Sarmongat, pe locul actualului sat Costeti. Periodavo (sanctuarul), imediat pe dealul care se situeaz pe partea dreapt a Costetiului , privind spre Sud. Mica fortrea Sargeto, denumit dup râul omonim, este, de fapt, Blidaru de azi. Fortreaa Zidodavo se afla pe locul pe care astzi se gsesc ruinele din localitatea ³ Feele Albe´.
În legtur cu stabilirea poziiei celoraltor localiti reprezentate pe plac , chiar dac astzi se execut sp-turi în alte situri la sud de Blidaru, nu m pot pronuna de-cât dup vizitarea locului
UE
H. PALOE
= Pelu, Palo
CUCE RIREA RIMEPE I
9 (52) CUCERIR EA RIMEPEI
Un text cu coninut identic este scris i cu caligrafie stilizat (cleric) pe placa 10 (10). Dup analiza ambelor plci, voi face i o analiz comparativ a textelor. Text original 9 (5 2)
Copie (transcriere) original
Voi prezenta mai întâi inscripia cu ortografia stiliza-t (cleric) dup numerotarea la care am apelat.
Pe plcua respectiv se gsesc i alte inscripii cu caligrafie stilizat (cleric) , dar datorit faptului c am analizat textul dup fotografie, nu sunt în situaia de a oferi interpretarea sigur a tuturor semnelor.
Inscripii cu ortografia stilizat
(cleric):
1.
TROPEIO SOTIGEOZOGi
2.
M (mato) DUAZO DUZATEO
3.
COTOPOLO CENUE
4.
MATO BOEROBISTO
Text cu ortografie getic standard:
IST RO GETA RECAVO
1
-
2
SOEAEO GENO RY ME 3
4
POOYCOYE MATO
5
D-
6
AVO ARMEORIOY R A -
7 D A
8 POYE DELO ON G -
9
10
11
12
ENOCLO POYE 13 CO
BISY -
14 DOE DY IO
15
16
ZEOMO
GEZO -
17
18
MITO
CORO A -
19 LEO MATO L -
20
21
OYE SOEGEP -
22 OE MONTOR -
23 OAZYEO ON
24
ANCYEO
GLO -
25
26
TELO POESTO M AE -
27 RO
28 BY REI DAVO SOE
29 DOYSATEIO
32
GETOY -
33
30
31
R ASEY O ON
TALYPI -
34
35
CO GENOYCLO SOE C -
36 OTOPOLO
39 AN
41
37
38
CENYEO P -
40 HISTRI ANO
COR -
42 MY
O
S43 A R MON GAT -
O
Transcrierea cu caractere latine a textului original i înregistrarea fiecrui cuvânt în
parte cu un numr diferit
Citirea ortografic a textului original
Inscripii cu ortografia stilizat (cleric):
1. Tropeo sotigeozog i (soigeozog i) 2. M (mato) Duazo Duzateo
3. Cotopolo Cenue 4. Mato Boerobisto
Text cu ortografia getic standard:
Istrogeta recavosoao geno R imepoucue
mato davo armeriu rada pue delo on Geno-clo pue Bisico de Dio Zeomo G¶ezomito Corolo. Mato lue Segepe Montorazio on ancieo glo-telo poesto (posto ) maro biri davo se Dusa-
teo Geturaseo on talipico Genuclo se Coto-polo Cenio pan histriano cormio sarmongato.
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
Inscripii cu ortografia stilizat (cleric):
1. Tropeo sotigeozog i
(soigeozogi) (trupe a-sociate)
2. M (mato) Duazo Duzateo (Iubitul Duazo Duzateo)
3. Cotopolo Cenue (Cotopolo Cenue) 4. Mato Boerobisto (Iubitul Burebista)
Text cu ortografia getic standard:
Istrogeta (Istrogeta) recavosoao (recucereaz) geno (gentil, distins, nobil) R imepoucue
(rimepia-n) mato (Iubit) davo (aezare) armeriu (al ar-matei) rada (ras, destrus) pue (pune) delo (del, proces) on (în) Genoclo (Genucla) pue (pune) Bisico (la biseric) de (de) Diyo (Zeu) Zeomo (zeesc) G¶ezomito (g¶ezomitic) Corolo (Corolo, al Corolo). Mato (Iubit) lue (lui) Segepe (Segepe) Montora-zio (Montorazio) on (în) ancieo (ân
cerere) glo-telo (glotai ± recruii militari) poesto (vizita, posta) maro (marele) biri (biru) davo (a aezarea) se (acela este) Dusateo (Dusateo) Geturaseo (Ge-turaseo, Getic) on (în) talipico (³tali + pic´ ± ple-cciune, mica reveren) Genuclo (al Genuclei) se (acela este) Cotopolo (Cotopolo, Marele preot) Ce-nio (Ceneo) pan (totul, tot cuprinztor) histriano (dunrean; Hister = Dunrea) cormio (³cârmr´, timonier , conductor) sarmongato (sarmongatean).
Traducere liber
Inscripii cu ortografia stilizat (cleric):
1. Trupele asociate. 2. I (iubit) Duazo Duzateo.
3. Cotopolo Cenue. 4. Iubit Boerobisto (Burebista).
Text cu ortografie getic standard:
Istrogeta recucereaz distinsa rimepian iubita aezare distrus (ras ) a armatei i pune
(ridic) proces la Genucla la Biserica Zeului Divin g¶ezomitic Corolo.
Iubitul el (lui) Segepe Montorazio în cuta-rea recruilor militari , l-a vizitat pe marele birâu a oraului, el (acela este ) Dusateo Geturaseo, la plecciunea (mic reveren) genuclic a (acela este) Marelui Preot Ce-neo, conductorul pan-danubian din Sar-
mongat.
Explicarea cuvintelor:
Text cu ortografie getic stilizat (cleric):
1. TROPEIO SOTIGEOZOGi (SOTSIGEOZOGi) = tru-peo sotigeozog i (soigeozog i) (trupe asociate); - aceaste cuvinte sunt inscripionate la mijlocul prii de sus a plcii în jurul personajului ³zabelo´ (Zamolxis), reprezentat ca tânr osta. Pentru ambele cuvinte exist cuvinte asemntoare în actualele limbi a.m. i d.r. 2. M (mato) DUAZO DUZATEO = M (mato) Duazo Du-zateo (Iubitul Duazo Duzateo); - numele conducto-rului din Genucla. Este inscripionat în partea stâng , în zona median a plcii. Numele acesta se regsete inscripionat i cu ortografie standard la poziia 32, sub forma Dusateo.
3. COTOPOLO CENUE = Cotopolo Cenue (Cotopolo Cenue); - Marele preot, învat i ³comandant al tuturor otilor´ pe vremea lui Burebista; Cotopolo Cenue este inscripionat, împreun cu numele lui Burebista, în zona central a plcii. 4. MATO BOEROBISTO = Mato Boerobisto (Iubitul Burebista);
Text cu ortografie getic standard:
1. ISTROGETA = Istrogeta (Istrogeta); - aezare getic i fortificaie pe malul Mrii Negre, în Dobrogea; din do-cumentele istorice este cunoscut sub numele Istria. 2.
R ECAVOSOEAEO = recavosoao (recucerit, recotropit); - cu aceai semnificaie se
întîlnete în limba spaniol , în varianta fonetic ³reconquistado³ (reconcuistado). 3.
GENO = geno (gentila,
distinsa, nobila); - în d.r. exist termenul similar ³gentil´ .
4. R YMEPOOYCOYE = rimepoucue (rimepian); ± cu referire la numele fortificariei R imepa. 5. MATO = Mato (Iubit); - de la ³a mato´. 6.
DAVO = davo (aezare); - de la ³dava´ (aezare).
7. ARMEORIOY = armeriu (al armatei); - din ³armos´ (armat). În a.m. i d.r. , v. i ³armie´ (armat). 8. R ADA = rada (ras , destrus); - în d.r. exist verbul ³a rade³ (a distruge, a învinge, a devasta).
9. POYE = pue (pune); ± în d.r. exist ³a pune³. 10. DELO = delo
(proces); ± în d.r. ³ del´ (proces, judeca-t).
11. ON = on (în); -
în d.r. i a.m. ³în, ân³.
12. GENOCLO = Genoclo 13. POYE = pue
(pune);- în d.r. exist ³a pune³.
14. BISYCO = bisico 15. DOE = de
(Genucla); - numele marii ceti i a centrului religios.
(biseric); - în d.r. i a.m. ³biser ic, bisear icâ´ .
(de); - în d.r. ³de´ . În a.m. exist sub forma ³di´.
16. DYIO (DIYO, DIO) = Dio (Zeu);
- în a.m. ³ dio´ (dio) = ³zeu´.
17. ZEOMO = zeomo (zeesc); - în d.r. ³zeu, divinitate´. 18. G¶EZOMITO = g¶ezomito 19. COROALEO = Corolo 20. MATO = Mato (Iubit);
(g¶ezomitic); - din ³G¶et = g¶etomitic = g¶ezomitic´.
(Corolo, al Corolo); - nume de ctitor a bisericii.
- de la ³amato´.
21. LOYE = lue (lui, a lui); ± în d.r. ³lui³, în a.m. ³alui³. Este vorba de pronume utilizate ca pronume de politee, pentru apelare a personalitilor , de ex. ³Lui Segepe´ (R espectatul Segepe). 22. SOEGEPOE = Segepe (Segepe); - nume de nobil, iniiator al procesului. 23. MONTOROAZYEO = Montorazio (Montorazio); 24. ON = on (în); -
numele de familie a lui Segepe.
în d.r. i a.m. ³în, ân³.
25. ANCYEO = ancieo, anceo (ân cerere); ± cuvântul trebuie analizat ca un cuvânt compus, format din ³an + ciea´ = ³an + cerere´, unde termenul ³ciea´ reprezint de fapt forma prescurat a substantivului ³cerea´ = ³cerere´, în limba d.r., în care sunetul ³r´ se pronun absorbit , în maniera ³ciea³. Aceast absorbire a sune-tului ³r´ este similar fenomenului identic în ceea ce privete consoana ³r´ în cazul anumitor cuvinte în limba armân makedon, ca de exemplu: ³ca ri, care´ =´care´ pronunate în unele graiuri ³cai , cae´. Aadar i în limba d.r. veche, în manier identic, în loc s se foloseasc termenul ³ancerea´, s-a folosit ³anciea , ancea´. 26. GLOTELO = glotelo (recruii militari); ± în d.r. ³ glota´ (recrut militar care nu mai este obligat la recrutare). Evident c termenul ³glota´ i în actual d.r. se refer la ³r ecrut militar´, dar acum semnificaia îi este uor modificat; el desemneaz ³supus recrutrii´ i nu ³cel care nu este supus recrutrii´. 27. POESTO = poesto, posto (vizita, posta); - semnifica-ia acestui cuvânt se refer la punerea împreun a semnificaiei celor dou cuvinte constituente, ³poi, apoi + sta ³, mai ales
pentru c acelai cuvânt se regsete, cu îneles similar , pe mai multe plci. Cu toate acestea , simpla determinare a compunerii nu confer claritate din punct de vedere etimologic. Determinarea evoluiei etimologice a termenului, reali-zat odat cu studiul su în contextul textului de pe aceast plcu , are la baz conexiunea fcut între ³ poesta³, i ³poseta³, aparinând limbilor slave. Dac se compar ambele cuvinte care au semnificaie identi-c putem trage concluzia c termenul getic ³ poesta³, în raport cu cel slav , se deosebete numai prin permu-tarea literelor a treia i a patra, de la ³se´ în ³es³. Datorit faptului c termenul Äposeta´ se întâlnete în toate limbile slave i, în plus, doar în textele getice, într-adevr , indiferent din legtura sesizat iniial, pot constatata c originea trebuie cutat în limbile slave. Se ridic întrebarea legat de gsirea unui cuvânt slav în scrierile getice dac s e tie c i cu ase secole mai târziu, pe timpul lui Iordanes, v. ³Getica, 34, 35 Slavii (Sclavenii i Anii) triau la izvoarele Vistulei i între râurile Nistru i Nipru. Explicaia ar trebui cutat la Sarmai, care, înainte s locuiasc spaiul de lâng flu-viul Dunrea , au trit în vecintatea imediat a Slavilor. Prin urmare, Sarmaii sunt cei care au preluat de la Slavi ter menul Äposeta³, iar acest cuvânt a fost adaptat fonetic la noua limb i pronunat ³ poesta³. În limba d.r precum recidiv apare i forma ³posta´ (posta) = ³se oprete , se aeaz, se aranjeaz´. 28. MAERO = maro (marele); ± în d.r. i a.m. ³ mare³. 29. BYR EI = biri (biru); ± în d.r. ³ biru´ (biru). 30. DAVO = dava (aezare); 31. SOE = se (acela este, acela e); ± pe placa 12 (28; ± 23) se întâlnete sub forma ³se´. 32. DOYSATEIO = Dusateo (Dusateo); ± numele condu-ctorului din Genucla. 33. GETOYR ASEYO = Geturaseo (Geturaseo, Getic); ± supra-numele, porecla lui Dusateo. 34. ON = on (în); - - în d.r. i a.m. ³în, ân³. 35. TALYPICO = talipico (plecciune, mica reveren); ± vezi placa 7 (120; ± 14). 36. GENOYCLO = Genuclo (al Genuclei; la Genucla);
37. SOE = se (acela este, acela e); ± pe placa 12 (28; ± 23) se întâlnete sub forma ³se´. 38. COTOPOLO = Cotopolo (Cotopolo, Marele preot); 39. CENYEO = Cenio (Cotopolo Ceneo); 40. PAN = pan (totul, tot cuprinztor); ³pan´ = ³panta´ (toi), este un vechi cuvânt utilizat în toate limbile bal-canice; în limba greac se regsete sub forma ³pante-lis´ (tot , tot cuprinztor). 41. HISTRIANO = Histriano (dunrean; Hister = Dun-rea); ± dup Iordanes ³Getica, 75´ Dunrea în limba Besilor se numea ³ Hister³. Trebuie fcut diferen între termenii ³Istro´ i ³Hister , Histro´. ³Istro, Istria´ e denumirea fortreei , iar ³Hister , Histro, Histria´ este numele Dunrii. Aceast difereniere este respectat pe aceast plac înainte de toate de faptul ce în
acelai text se utilizeaz numele lui Istria i Hister , iar dac nu ar fi inscripionat litera ³h´ la începutul cuvân-tului Histriano, acesta ar fi putut fi interpretat greit, în legtur cu Istria i nu cu Dunrea. Pe alte plci aceast regul nu se prea respect, astfel c Dunrea cel mai frecvent este scris în forma ³ Istrio´. Poate c termenul ³ Istrio´ (Dunrea) este de origine get. 42. CORMYO = cormio, cormo (cârmr , timonier , condu-ctor); ± de la ³cîrm´ (conductor , promotor); ± forma derivat de la ³cara´ (cârmire , micare într-o direcie). ³Cara´ este un str-vechi cuvânt de origine pelasg , etimologic derivat din cuvântul ³curâ´ (curge). 43. SARMONGATO = Sarmongato (Sarmongat); ± aeza-re scito-getic puternic fortificat, pe drumul principal de acces Sarmigetuza.
CONCLUZIE:
Conductor la Genucla, regent de la Sarmigetuza a fost Dusateo Geturazeo. Datorit faptului c el a coman-dat toate trupele sarmigetuze în întreaga regiune , se poa-te trage concluzia c la vremea respectiv Genucla nu a fost numai principalul centru religios, ci i o fortrea foarte puternic. Conductorul aezrii litorale Istria, Segepe Monto-razeo, a reuit s recucereasc garnizoana R imepa care a fost distrus. Dorind s reconstruiasc garnizoana , în timpul rugciunii la Biserica Zeiasc din Genucla în cinstea lui Cotopolo Ceneo, a cerut conductorului din Genucla , Du-sateo Geturazeo, s i se dea un anumit numr de recrui pe care s îi cazeze la R imepa. Pe aceast plac Cotopolo ( Marele, Înaltul preot) Ceneo este identificat astfel: ³conductor pan-dunrean din Sarmongat´. Cum s-a putut observa din plcua 8 (21) , imediat lâng Sarmongat este ³perio davo´ (aezarea sacr). Aceast înseamn c este vorba despre o mai mare concentrare de elemente sacrale, într-o aezare tipic sacral. Cum Ceneo este Cotopolo ( Mare Preot), dar i co-mandant suprem al forelor armatei , cu siguran c avea cartierul general la Sarmongat, în apropierea imediat a ³complexului sacral´. i pentru c Ceneo, v.7 (120), este i ³sarcerio rotopeno´ (comandant al tuturor otilor), pe bun dreptate este supranumit ³Conductor pan-danubian din Sarmongat´.
Cucerirea Rimepei Analiza intre 9 si 10 10 (10)
CUCERIR EA RIMEPEI I
ANALIZA COMPAR ATIV ÎNTR E 9 (52) I 10 (10)
Textul care a fost inscripionat cu
ortografie stan-dard getic pe placa 9 (52) , se gsete ntr-o versiune prescurtat i pe placa 10 (10) , dar cu ortografie stilizat (cleric). Pe rama plcii se afl inscripionat un text cu cali-grafie stilizat (cleric) , greu de citit.
Textul original 10 (10)
Transcrierea original
REKEY OUS OE DES RY M -
1
2
IPEUCUE DAVYO AR E -
3
4
MEORIO R ADA PUO D -
5
6
7
10
11
ELU ON GENUCLO LO BI 8
9
SCO DU DYEU TEOS G¶EZOM -
12
13
14
15
ISO COROALO MATO L -
16
17
18
OAE PUNEYDO MONTO -
19
20
R AZIU ON ANCIO
20
22
POESTOE DI
M-
23
24
25
AER E BYRIOSO 26 TROPEIU
D-
27
28
AVOGETIO ON SARMIGETUZOY
29
30
Transcrierea textului original cu caractere latine i înregistrarea fiecrui cuvânt separat
cu cifr separat
Citirea ortografic a textului original
R ekeusodes R imipucue davio aremerio ra-da puo delu on Genuclo lo Bisco du Deu Teos g¶ezomiso Coroalo mato loe punedo Montoraziu on ancio poesto (posto ) di ma-re biriso
trupeu davogeto on Sarmigetuzu.
Prezentarea
inscrierii originale în pararel cu termenele etimologice din limba român
R ekeusedes (recucerit, contropit iar) R imipu-cue (rimepiana) davio (aezmintele)
aremerio (armatei) rada (ras, distrus) puo (pune, bag) delu (del, proces) on (în) Genuclo (Genucla) lo (la) Bisco (Bisearic) du (de) Deu (Zeu, lui Dumne-zeu) Teos (Zeu) g¶ezomiso (g¶ezomisic) Coroalo (Corolo) mato (Iubit) loe (lui) punedo (pune la) Montoraziu (Montoraziu) on (în) ancio (cerere, cutare) poeste (vizit, posta) di (de) mare (mare) birioso (³biru´ ± primar , primrie) trupeu (trupele) davogeto (davogetic) on (în) Sarmigetuzu (Sar-migetuza).
Traducere liber:
R ecucerind rimepiana (de R imepa) aez-mintele militar distrus a înaintat (a pus ) procedura la Genucla, la Biserica Zeului Divin g¶ezomitic Corolo, iubitul el (lui) Montoraziu a cutat (în cutarea ) s-l vizi-teze pe marele birâu al trupelor davogetice la
Sarmigetuza.
Explicarea cuvintelor:
1. R EKEYOUSOEDES = rekeusodes (recucerit, contropit iar); ± cu aceai semnificaie se întlnete în limba spaniol pronunat ca ³ reconquistado´ (reconcuistado). 2. R YMIPEUCUE = R imipucue (rimepiana); ± R imepa (numele fortreei armatei). 3. DAVYO = davio (aezmintele); ± de la ³dava´ (aezminte). 4. AR EMEORIO = aremerio (armatei); ± de la ³armos´ (armat).
5. R ADA = rada (ras, distrus); - în d.r. exist ³a rade´ (rade) = ³a distruge, a învinge, a devasta´. 6. PUO = puo (pune, bag); ± în d.r. exist ³a pune³. 7. DELU = delu (del, proces); ± în d.r. ³del³; 8. ON = on (în); - în d.r. i a.m. ³an, ân³.
9. GENUCLO = Genuclo (Genucla); - numele unei mari ceti i centru religios deopotriv; 10. LO = lo (la); ± în d.r. i a.m. ³ la´ (la). 11. BISCO = Bisco (Bisearic); ± în d.r. i a.m. ³ bisearicâ³ 12. DU = du (de); ± în d.r. ³ de´ (de). În a.m. exist ³ di³. 13. DYEU = deu (Zeu, lui Dumnezeu); în a.m. ³ dio´ (zeu). 14. TEOS = teos (Zeu); ± în gr. ³teos´ (Zeu). 15. G¶EZOMISO = g¶ezomiso (g¶ezomisic); ± de la ³G¶et = g¶etomisic = g¶ezomisic´. 16. COROALO = Corolo (Corolo); ± numele ctitorului bisericii. 17. MATO = Iubit (Iubit); ± de la ³a mato³. 18. LOAE = loe (lui); ± în d.r. ³ lui´, în a.m. ³alui´ . Este vorba despre un pronume de politee, ÄDomnia Sa Montorazu´. 19. PUNEYDO = punedo (pune la); ± în d.r. exist ³a pune³. La poziia 6. am avut forma scurt ³puo´; 20. MONTOR AZIU = Montoraziu (Montoraziu); - numele de familie a nobilului care este iniiator al procesului. 21. ON = on (în); - în d.r. i a.m. ³an, ân³. 22. ANCIO = ancio (cerere, cutare); ± cuvântul trebuie analizat ca un cuvânt compus, format din ³an + cea´ = ³an + cerere´, unde termenul ³cea´ reprezint de fapt forma prescurat a substantivului ³cerea´ = ³cerere´, în limba d.r. , în care sunetul ³r´ se pronun absorbit , în maniera ³cea³. Aceast absorbire a sunetului ³r´ este similar fenomenului identic în ceea ce privete con-soana ³r´ în cazul anumitor cuvinte în limba armân makedon , ca de exemplu: ³ca ri, care´ =´care´ pronun-ate în unele graiuri ³cai, cae´. Aadar i în limba d.r. veche , în manier identic, în loc s se foloseasc termenul ³ancerea´, s-a folosit ³ancea´. Interesant este c diferit de placa 9 (52; ± 26) unde acest cuvânt este inscripionat ³ancieo´ aici el capt forma de ³ancio³, unde desigur nu este vorba de o greeal de scriere, ci de pronunie, de grai. 23. POESTOE = poesto, posto (vizit, posta); ± explicaia detaliat a fost dat la 9 (52) ± 27. 24. DI = di (de); ± în d.r. ³de³. În a.m. este ³ di´ (de). La fel ca ³du´ din poziia 12. 25. MAER E = mare (mare); ± în d.r. i a.m. ³ mare³. 26. BYRIOSO = biriso (primarlui); ± în d.r. ³ biru´ = ³primar´. 27. TROPEIU = tropeu (trupele); ± în d.r. ³ trupâ´ (trup).
28. DAVOGETIO = davogeto (davogetic); ³davogeti´ = ³ceteni Gei´. Nume de identificare a Geilor. 29. ON = on (în); ± în d.r. i a.m. ³an, ân³. Aici o are semnificaia transmisibil ³pe´. 30. SARMIGETUZOY = Sarmigetuzu (Sarmigetuza); - combinaia ³on Sarmigetuzu´ (pe Sarmigetuza), logic i gramatical, este similar termenului ³sarmigetu-zocue´ (sarmigetuzisi), inscripionat pe alte plci.
CONCLUZIE:
Coninutul acestui text corespunde coninutului textului înscris pe placa 9 (52) , dar într-o form redus. Diferena const în faptul c dac aceast plac se citete izolat, atunci nu putem s înelegem în totalitate semnificaia inscripiei. Este evident c placa a fost scris pentru a satisfa-ce orgoliul nobilului Montorazu, dar i ca mulumire a pre-oilor pentru darurile bogate primite. C este aa se poate vedea i de prezentarea în relief a singurei plci pe care sunt reprezentate trei perso-naje, primul, Montorazu în postura de mare lupttor (pre-zentat în colul din stânga jos), cu scut, cellalt al lui Burebista, cu imaginea de tânr Zamolxis (în colul din dreapta jos) i al treilea al ³ Marelui biru (conductor) al trupelor sar migetuzice´ , Dusateo, reprezentat în plan se-cund, la dreapta, în partea central. Interesant este ceea c numele a ³ Marelui biru (conductor) al trupelor sar migetuze´ Dusateo este amintit direct niciunde în acest text , dar totui îi este prezentat figura care corespunde în totalitate cu cea reprezentând personajul din figura de pe placa 9 (52) , inând în
mâna dreapt un ³degio´. Aceasta înseamn c a fost important ca în imagine s fie reprezentate personajele principale, iar textului s i se dea o importan de curtoazie
ANALIZA COMPAR ATIV ÎNTR E 9 (52) I 10 (10)
IST RO GETA RECAVO-
1
2
SOEDEO GE NO R YME-
REKEY OUS OEDES RY M
1 IPEUCUE DAVYO AR E -
2
3
4
POOYCOYE MATO
5
D-
3
4
MEORIO R ADA PUO D -
6
5
6
7
AVO ARMEORIOY R A- ELU ON GENUCLO LO BI -
7 D A
8
8
9
POYE DELO ON G - SCO DU DYEU TEOS GEZOM -
9
10
ENOCLO POYE
11
BISY-
13 CO
12 ISO
12
DOE DY IO
16 O AE
MITO
PUNEY DO
R AZIU ON
-
20
POESTOE DI
M-
24
26 TROPEIU
22
D-
27
MONTOR -
25
AER E BYRIOSO
21
SOEGEP -
28
AVOGETIO
23 OAZYEO ON
24
ANCYEO
ON
29 GLO -
26
20
21
23
LEO MATO L -
18
ANCIO
19
OE
MONTO
18
CORO A -
15
17
19
GEZO -
17
14
CORO ALO M ATO L -
16
ZEOMO
OYE
13
14
15
25
10 11
SARMIGETUZOY 30
22
TELO POESTO M AE -
27
28
RO BY REI D AVO
29
SOE
30
DOYSATEIO
31
GETOY -
32
33
R ASEY O ON
TALYPI -
34
35
CO GENOYCLO SOE C -
36
37
OTOPOLO
CENYEO P -
39
40
AN
HISTRI ANO
COR -
41
42
MY
-
O
S43 A R MON -
GAT O
38
Din compa ra rea celor
dou texte transcrise cu litere latine extragem
cuvintele comune:
9 (52)
10 (10)
2. RECAV OSOEAEO =
1. REKEY OUSOEDES
(recavosoao)
(rekeusodes)
4. R YMEPOOYCOYE =
2. R YMIPEUCUE
(rimepoucue)
(rimipeucue)
6. DAVO =
3. DAVYO
(davo)
(davio)
7. ARMEORIOY = (armeriu)
4. AREMEORIO (armerio)
8. R ADA =
5. R ADA
(rada)
(rada)
9. POYE =
6. PUO
(pue)
(puo) 10. DELO =
7. DELU
(delo)
(delu)
11. ON =
8. ON
(on)
(on)
12. GENOCLO =
9. GENUCLO
(Genoclo)
(Genuclo)
14. BISYCO =
11. BISCO
(Bisico)
(Bisco)
15. DOE =
12. DU
(de)
(du)
16. DYIO =
13. DYEU
(Dio, Diyo)
(Deu)
17. ZE OMO =
14. TEOS
(Zeomo)
(Teos)
18. GEZOMITO (Gezomito)
15. GEZOMISO (Gezomiso)
19. CORO ALEO =
16. CORO ALO
(Corolo)
(Corolo)
20. M ATO =
17. M ATO
(mato)
(mato)
21. LOYE =
18. LO AE
(lue)
(loe)
23. MONTORO AZYEO = 20. MONTOR AZIU
(Montorazio)
(Montoraziu)
24. ON =
21. ON
(on)
(on)
25. ANCYEO =
22. ANCIO
(ancieo, anceo)
(ancio)
27. POESTO =
23. POESTOE
(poesto, posto)
(poesto, posto)
28. M AERO =
25. M AERE
(maro)
(mare)
29. BYR EI =
(biri)
26. BYRIOSO
(biriso)
Este evident c texul scris cu ortografie stilizat (cleric) pe placa 10 (10) reprezint de fapt versiunea pre-scurtat a textului scris cu ortografie getic standard pe placa 9 (52). Din compararea cuvintelor utilizate cu acelai sens se poate observa clar c , chiar dac cuvintele sunt identi-ce, modul de redactare difer. Aceast deosebire este rezultatul diferitelor inter-pretri grafice a fonemelor în cuvintele identice din aceea-i limb, inscripionate de diferii autori de texte dar care , dup observaiile proprii i varietatea inscripiei, constituie i rezultatul diferitelor graiuri aparinând aceleiai limbi, utilizate de diferiii autori ai textelor.
CONCLUZIE:
În acelai tezaur se gsesc dou plci pe care este înscris textul care se refer la acelai eveniment, cuvin-tele prin care este redat întâplarea sunt identice i cu semnificaie neschimbat.
Primul text este scris cu ortografie getic standard, iar cellalt cu ortografie stilizat (cleric).
Când utilizez sintagma ³ortografie getic standard´ m refer în adevratul sens a cuvântului.
Este cert c în ortografia utilizat se face apel i la anumite semne ortografice autohtone, deci este vorba despre o ortografie nou , complex , întemeiat în baza ortografiei greceti, iar acesta în baza ortografiei armene (pelasge).
R eferitor la ortografia stilizat (cleric),
nu poate fi pus la îndoial originea ei autohton.
Identitatea textului pe ambele plci este o
garanie clar a faptului c acestea dou, iar cu aceasta i celelalte plci la care fac referire sunt citite corect.
Diferenele în pronunarea cuvintelor identic utilizate sugereaz existena graiurilor diferite care s-au amestecat i s-au utilizat într-un spaiu mic. Acest fapt se poate sublinia i prin afirmaia lui Ovi-diu, care în scrierile sale a precizat c la Tomis, unde se afla în exil , a uitat limba latin i c vorbea i scria o latin mixt , cu numeroase împrumuturi geto ± traco ± scite.
Semnificaia coninutului din plcue
În textul scris pe ambele plci este vorba despre un eveniment cu caracter local. Accentuez c evenimentul are caracter local. Descrierea evenimentului cu caracter local pe dou plci indic clar locul de origine a elaborrii textelor. Datorit faptului c evenimentul se petrece în Dacia Minor (Dobrogea), i locul de elaborare trebuie s se g-seasc în aceeai regiune. Un moment foarte important marcat în coninutul textului este acela c nobilul local din oraul Istria, Segepe Montorazeo, a iniiat aciunea la Biserica Zeului Divin a lui Gezomito Corolo la Genucla. Din acestea se poate constata c : - Biserica Zeului Divin (Biserica Cereasc a Sfântu-lui Zeu, Biserica Sinodului) a fost identificat i ca aparinând lui Corolo, ce ar trebui s însemne c ea a fost ridicat de ctre un nobil cu numele Corolo , care la origine nu a fost nici Get nici Ara m (Scit), ci G¶et. În Dacia Minor cum reiese i din alte plci, dar i din scrierile istorice existente , prepondereni au fost G¶eii. Numele acestul Corolo nu trebuie s fie confundat cu Corolo 12 (28) , Sego Corolio 13 (98) i Coroleo-samito 14 (94) , care tot aa a trit în Dacia Minor (Dobrogea), dar undeva pân în anul 90 d.H. , deci la diferen de aproape un secol i jumtate fa de perioada în care au fost
scrise plcile 9 (52) i 10 (10). - Datorit faptului c despre aciunea lui Segepe Montorazeo din Istria au fost scrise texte pe dou plci cu coninut identic, din care prima, cea mare, cu o bogat prezentare în relief i cu utilizarea am-belor ortografii, indic faptul c nobilul local, pentru o asemenea prezentare public pe zidurile Bisericii Sinodului, a fost nevoit s aduc daruri bogate bise-ricii. - Plci care conin un eveniment local, care în nici-un caz nu reprezint ceva important la nivel mai mare, cu siguran au beneficiat de o prezentare public la nivel local; datorit faptului c centrul de elaborare a tuturor plcilor se gsea este Genucla , în mod logic, printre
plcile din tezaurul de la Sinaia descriind evenimente de importan general, de stat, s-au aflat i plci referitoare la evenimente de importan local. - Mai mult ca sigur este faptul c din tezaurul de la Sinaia , pe lâng plcile cunoscute, fceau parte i sigiliul lui Burebista 1 (112), i medalia de ambasa-dor 3 (113) , care astzi au proprietari diferii. Trebuie remarcat c
sigiliul i inelul au fost aduse în Sinaia odat cu celelalte plci din
Genucla. Acest aspect conduce la o alt constatare , i anu-me: obiectele pe care le utilizau anumite persoane, i care erau de importan general, dup utilizarea lor deveneau pri ale patrimoniului Bisericii Sinodu-lui de la Genucla. - La Genucla se depozitau i alte obiecte i relicve de importan general. Astfel, din surse romane, este cunoscut cazul când Crassus , cutând ³casus belli´, a cerut regelui local Zuraso s îi dea înapoi steagurile romane captura-te, depozitate la Genucla. Este interesant c în scrierile romane Genucla este menionat doar ca fortrea puternic , i nu ca centru religios. Motivul pentru trecerea sub tcere a rolului religios al Genuclei poate fi cutat în diferenele
mari de ordin religios dintre cele dou societi. O religie practica
monoteismul lui Zamolxis, iar cealalt politeismul roman.
Este cunoscut în istorie faptul c atunci când se dorete ca ceva s se distrug complet , atunci des-pre acel lucru nu se vorbete deloc (în niciun mod). DU RO
A DEUS O 11 (92)
DURO ADEUSO
Textul original 11 (92)
Transcrierea original
DURO
1
ADEUSO VASILEO D AVOGETO ERIGERYEO
2
3
4
5
DU M (+
+ + + +) TRUPEIO ON SARMYGETUZO SI AU -
6 DY
7
8
9
TO NUVY D AEO ON TALUEFICEY O
13
10
11
METAE
14
15
16
17
SO DURO UNSEYFO TRUPEU D AVO ON SOL -
18
19
ORY OGEIO
20
21
23
24
ELYEO M ARO FERO ARMOSOE P -
25 RYNOE
22
UYEGEO DU
26
27
29
DISREOPARO RECAUE -
30
31
32
GEO SOE PR ENO TUR YMIEO LUE
34
28
35
33
BENU -
36
37
38
DO MAERO BIRO DUE COTOPOLO ER 39
40
41
YGERILOROE D AVOGETO TR ASO
42
43
O-
44
45
46
N SARMIGETUZO VASELEO ADEUS -
47
48
49
O DURO TR ASO E DU ELO COTOPOL -
50
51
52
53
54
55
O BOYCERO LO PANTEDATO LOE
56
57
58
BYSICO HYLEO DYEO TIEOYO 60
61
62
63
59
12
Transcrierea cu caractere latine a textului original i înregistrarea fiecrui cuvânt
separat cu numr separat
Citirea ortografic a textului orginal
Duro Adeuso Vasileo davogeto. Erigerio du M (mato) 50.000 trupeo on sarmigetuzo si audi to Nuvidao on taluficeo mete so Duro unsefo trupeu davo on solorigeo Elio. Maro fero armoso prino uigeo du disreparo recauegeo se preno turimieo lue Benudo. Maro biro Due Cotopolo Erigerilore davogeto. Traso on Sarmigetuzo Vasileo Adeuso Duro. Traso e du elo Cotopolo Bucero lo pantedato loe Bisico hileo Dio Teuo.
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu termenele etimologice din limba român
Duro (Duro) Adeuso (Adeuso) Vasileo (regele) davogeto (davogetic). Erigerio (Erigero) du (cu, de) M (mato) 50.000 (Iubita 50.000) trupeo (armat, trupe) on (în, pe) sarmigetuzo (Sarmigetuza) si (se) audi (aude) to (în) Nuvidao ( Nuvida) on (pe, în) taluficeo (plec-ciune) mete (pune) so (su, sa, al su) Duro (Duro) unsefo (unificator) trupeu (a oastelor , trupelor) davo (daveti) on (în, pe) soloriogeo (solul) Elieo (elileic). Maro (mare) fero (de fier) armoso (armat) prino (prinos, aduce jertv) uiegeo (uiea) du (de) disreo-paro (despgubire, recuperare de pagub) recauegeo (recucerirea) se (acela este) preno (prenoire, înnoire) turimieo (turmele) lue (lui ± ³mria sa´) Benudo (Be-nudo) Maro (marele) biro (biru, primar) Due (Duios) Cotopolo (Cotopolo ± ³ Marele preot´) Erigerilore (Eri-gero) davogeto (Davogetul). Traso (trasa) on (în, pe) Sarmigetuzo (Sarmigetuza) Vasileo (rege) Adeuso (Adeuso) Duro (Duro). Traso (trasat) e (i) du (de) elo (preaelogiatul, preacinstitul, prealudatul) Cotopolo (Cotopolo ± ³ Marele preot´) Bucero (Biciro) (Bucero, Bicero, Biciro) lo (la, prin) pantedato (Comanda militar superioar executiv) loe (lui) Bisico (Biserica) hileo (pruncul) Deo (zeesc) Teuo (lui zeu, Dumnezeu) .
Traducere liber:
Duro Adeuso, regele davogetic.
Erigero cu I(iubita) armat sarmigetuz de 5 0.000 (de oameni) se aude la Nuvida la plecciunea organizat în onoarea lui Duro , unificatorul armatelor dave ( cetene) pe trâ-mul Eliei. Marea armat de fier aduce jertf uiea (pasrea rpitoare ), pentru despgubirea, recucerirea, acela este reînnoirea turmelor lui Benudo. Marelui birâu (conductor) Duios
Cotopolo Erigero davogetul.
Stabilit i de precinstitul Cotopolo Bu-cero (Biciro ) prin Înalta Comand executiv la Biserica Pruncul Divin a Zeului.
Expicarea cuvintelor:
1. DURO = Duro (Duro); ± porecl reprezentativ a rege-lui Daciei care a renunat la tron în favoarea lui Dece-bal. 2. ADEUSO = Adeuso (Adeuso); ± porecl clerical a regelui Milteo Adeuso ± Duro. 3. VASILEO = vasileo (regele); ± în a.m. ³vasilye´ (rege). Cuvântul a fost interpretat detaliat în cartea ³ P elasghyi, limbâ, carte, numâ ± Tetova, 1998; pg.116. 4. DAVOGETO = davogeto (davogetic); ± ³Davogei´ (Ceteni Gei) termen de identificare a Geilor din Da-cia. 5. ER YGER YEO = Erigerio (Erigero); ± numele lui complet este de ³Beonseno Erigero´. Se întâlnete i pe placa 14 (94). 6. DU = du (cu, de); 7. M (+ + + + +) = Mato (50.000) (Iubita 50.000); ± numrul de oteni sarmigetuzani care , sub comanda lui Erigero, erau încarituruii la Nuvida (Dacia Minor). 8. TR UPEIO = trupeo (armat, trupe); ± în d.r. ³ trupe´ (armate, cete). 9. ON = on (în, pe); 10. SARMYGETUZO = Sarmigetuzo (Sarmigetuza); 11. SI = si (se); ± în a.m. ³si´ (se), iar în a.m. i d.r. într-o form scurt ³s´ (se). 12. AUDY = audi (aude); ± în a.m. ³avdi´ (aude). În d.r. ³ aude³, de la v. ´a auzi´ .
13. TO = to (în); ± în a.m. ³tu´ (în). 14. NUVYDAEO = Nuvidao ( Nuvida); ± toponim în Dacia Minor. 15. ON = on (pe, în); 16. TALUEFICEYO = taluficeo (plecciune); ± acesta este o form rar întâlnit de utilizare a acestui termen, în care ³tali, talâm´ în d.r. desemeneaz punere , plec-ciune, fa de termenul utilizat frecvent pe celelate pl-cue, ³talipico´ (mic plecciune ). 17. METAE = mete (pune); ± în spaniol ³metas´ (metas) = ³a pune´. 18. SO = so (su, sa, al su); 19. DURO = Duro (Duro); ± porecl reprezentativ a rege-lui Daciei care a renunat la tron în favoarea lui Dece-bal. 20. UNSEYFO = unsefo (unificator); ± în d.r. ³ a uni³ (a unifica, a strânge împreun, a lega). 21. TR UPEU = trupeu (a oastelor , trupelor); ± în d.r. ³ trupe´ (armate, cete). 22. DAVO = davo (daveti); ± termen prin care sunt de-semnai cetenii Daciei. 23. ON = on (în, pe); 24. SOLOR YOGEIO = solorigeo (solul); ± în d.r. ³ sol³ = ³sol, pâmnt´. ³Solorio-geo´ (sol-ul). Geo » articol cu cre se realizeaz articularea. 25. ELYEO = Elio, Eleo (elileic); ± Elia, Elea ± câmpie în Dobrogea de Nord de azi, amintit pe mai multe plci. 26. MARO = maro (mare); ± în d.r. i a.m. ³mare´ . 27. FERO = fero (de fier); ± în d.r. ³ fier³. 28. ARMOSOE = armoso (armat); ± în d.r. ³armie´ (arma-t, oaste). 29. PR YNOE = prino (prinos, aduce jertv); ± în d.r. ³pri-nos ´ (jertf, aducere de jertf, dar , respect). 30. UYEGEO = uiegeo (uiea); ± în d.r. ³ uie, ui´ (pasre r-pitoare). ³uie-geo (uie-a). Geo » articol cu cre se realizeaz articularea. 31. DU = du (de); ± în a.m. ³di´ (de). în d.r. ³de´ . 32. DISR EOPARO = disreparo (despgubire, recuperare de pagub); 33. R ECAUEGEO = recauegeo (recucerirea); ± ³recaue´ (recaue) = (recucerire). Prin intermediul sufixului ³ geo´ se realizeaz articularea.
34. SOE = se (acela este, acela e); 35. PR ENO = preno (prenoire, înnoire); ± în d.r. ³ prenoi ´ (înnoire, restaurare). 36. TUR YMIEO = turimieo (turmele); ± în d.r. i a.m. ³tur-me, turmi³. În inscripia original, corect, ar fi trebuit inscripionat ³turmieo´, ceea ce s-ar fi citit ³ turmio³. 37. LUE = lue (lui la, a lui, el); ± în sensul de ³mria sa´. 38. BENUDO = Benudo (Benudo); ± ³Benudo´, prenumele unui nobil din Dacia Minor. 39. MAERO maro (marele); ± în d.r. i a.m. ³mare´. 40. BIRO = biro (biru, primar); ± în d.r. ³biru´ (primar , conductor). 41. DUE = due (duios); ± Acest termen se întâlnete i pe placa (130) , ³Due Zamolsho´ (Duios Zamolxis). 42. COTOPOLO = Cotopolo (Cotopolo); ± ³ Marele preot´. 43. ER YGERILOROE = Erigerilore (Erigero); ± numele lui complet este de ³Beonseno Erigero´, inscripionat i pe 14 (94). 44. DAVOGETO = Davogeto (Davogetul, Ceten Get); ± Beonseno Erigero poart titulatura de Marele biru Divin Preotul Cel Mare Erigero. 45. TR ASO = traso (trasa); ± în d.r. ³ trasa´ (a trasa) = ³a da directive, a desemna, a stabili o direcie´. 46. ON = on (în, pe); 47. SARMIGETUZO = Sarmigetuzo (Sarmigetuza); - combinaia ³on sarmigetuzo´ semnific ³al Sarmigetu-zei´. 48. VASELEO = vasileo (rege); ± în a.m. ³ vasilye´ (rege). Cuvântul a fost interpretat detaliat în cartea ³ P elasgyi, limbâ, carte, numâ ± Tetova, 1998; p.116. 49. ADEUSO = Adeuso (Adeuso); ± prenumele regelui Duro ± Milteo Adeuso. 50. DURO = Duro ³Duro´; ± porecl reprezentativ a rege-lui Daciei care a renunat la tron în favoarea lui Dece-bal. În izvoarele latine acest rege a Daciei este identifi-cat sub numele de ³Duras, Diurpaneus, Dorpaneus´. Pe plcua 11 (92) este identificat sub numele de ³Duro Adeuso´, iar pe placa (130) poart titulatura ³Du-ro , regele davogetic, el (Domnia Sa) Milteo Adeuso´. Din cele expuse se poate constata c numele adevrat al acestui rege al Daciei , care a domnit chiar înainte de Decebal , a fost ³Milteo Adeuso´, dar datorit modului su dur de a fi a dobândit porecla reprezentativ de ³Duro´. În d.r. ³dur, durâ´ (dur , solid, rezistent). 51. TR ASO = traso (trasat); ± în d.r. ³ trasa´ (a trasa) = ³a da directive, a desemna, a stabili o direcie´.
52. E = e (i); conjuncie, în it. ³e´ (i). Se regsete i pe 14 (94). 53. DU = du (de); ± în a.m. ³di´ (de). În d.r. ³de´ . 54. ELO = elo (preaelogiatul, preacinstitul, prealudatul); ± în d.r. ³a elogia´ (a fli, a luda). 55. COTOPOLO = Cotopolo (Cotopolo); ± ³ Marele preot´. 56. BOYCERO = Bucero (Bucero, Bicero, Biciro, Boicero); ± numele întâlnit i pe 14 (94) , ca i pe multe alte plci, sub forma de ³Cotopolo Biciro´. Din presupunerile mele, este vorba despre controversatul ³degio´ al armatei dacice, care în izvoarele latine este înregistrat ca ³BICILE³. Forma dac ³Biciro´ s-a modi-ficat în pronunia latineasc ³Biciro = Bicile´. 57. LO = lo (la, prin); ± în d.r. i a.m. ³la´. 58. PANTEDATO = pantedato (Comanda militar superioar executiv); ± cuvântul compus este alctuit din termenii PA NTE + DATO, unde cuvântul PA NTE semnific ³total, atoatecuprinztor´ iar DATO reprezin-t un derivat al verbului ³a da´. Cuvântul compus desemneaz concret ³atac total, lovitur atotcuprinz-toare´, iar evoluia semnatic ulterioar conduce spre înelesul ³Execuie militar suprem, Comand execu-tiv militar suprem ³. 59. LOE = loe (lui, a lui); ± în d.r. ³lui´ , în a.m. ³alui´ . Este vorba despre un pronume de politee, în combinaie cu substantivul biseric . 60. BYSICO = Bisico (Biserica); ± în d.r. i a.m. ³biseric´ . 61. HYLEO = hileo (prunc); ± În limba a.m. exist formele adecvate ³hilj´ (fiu) , ³hilje´ (prunc , fiic, copil), ³hilji´ (prunce, fii, copii). În greaca veche, în traducerea ³ Ilia-dei³, prima liter, ³h´ este înlocuit cu ³f´. Form ³hiles´ (prunce, copii, fii), este utilizat i în limba ³buruar´, limba Hunzilor din Himalaya, în Pachistan, urmaii ma-cedonenilor din oastea lui Alexandru Macedon. În lim-b d.r. este utilizat forma ³fiu´. Primul sunet, ³h´, este transformat în ³f´, conform modificrii fonetice standard în limbile a.m. i d.r. 62. DYEO = Dio (divin); ± în a.m. ³Dio´ (zeesc , divin). 63. TIEOYO = Teuo (a Zeului); ± în gr. ³teotis´ (Zeu).
CONCLUZIE:
Este vorba despre o plcu dedicat lui ³Duro Adeuso , regele davogetic´, care a ordonat i a trimis, sub comanda Marelui Preot Beonso Erigero , o puternic armat, alctuit din 50.000 de ostai, la Nuvida, în câmpia elilee.
Aciunea a fost executat cu scopul de reînno-ire a turmelor lui Benudo , care anterior au fost jefuite (nu este precizat în text de ctre cine ).
Pentru îndeplinirea aciunii, armata aduce jertf uie, o ³pasre rpitoare´ (care trebuie s îl reprezinte pe rpi-torul turmelor). Decizia a fost luat de regele sarmigetuzic Adeuso Duro i de preacinstitul Cotopolo Buciro, la întîlnirea Co-menzii Superioare executive la Biserica Zeiasc. Pe fundalul plcii prezentat în relief a darea ordi-nului pentru executarea aciuniii militare în prezena a trei ³eloi´ (preoi preasfini), care in în mâini o reprezentare figurativ a soarelui, un ciomag lung de aproximativ 1 ,5m, cu un cerc în vârf. Cei 50.000 de soldai sunt reprezentai prin cinci soldai, în frunte cu Beonseno Erigero. D AC O
ARMOS
12 (28) DACO
ARMOS Textul original 12 (28)
Transcrierea original
DACO ARMOS SONTO ROM 1
2
3
4
UNO DUSACEO SIO ROTOIPANO 5
6
7
FACTO LUTEOIU COSOA VIR GiL -
8
9
11 A
10
SO MOCIROAS OG¶ILA 12
13
COSACEO BOR USA 15
16
BACER A CASERO -
14
17
18
CO DACO ARMOSA 19
LUTEOIU
20
APARO
21
22
SE CAPO DACEBIALO 23
24
25
SO SINTO NOBALO 26
27
28
Transcrierea textului cu caractere latine i înregistrarea fiecrui cuvânt separat cu
numr separat
Citirea ortografic a textului orginal
DACO ARMOS; Sonto R omuno dusaceo sio rotopano facto luteiu cosoa Virgila so mociroas og¶ila cosaceo Borusa bacera caseroco daco armosa.
Luteiu
aparo
se capo Dacebialo so sinto nobalo.
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
DACO (dac) ARMOS (armat); Sonto (sunt) R omuno (R omani) dusaceo (du-i, condui) sio (lor , ³si´) rotopano (comandantul roa-telor) facto (a face) luteiu (lupt) cosoa (castel, fort-rea) Virgila (Virgi¶la) so (sa) mociroas (mocire, de-strugere) og¶ila (ogârjire, slbire) cosaceo (castel, for-trea) Borusa (Borusa) bacera (bacie, central, cole-ctiv) caseroco (cazarm) daco (dac) armosa (arma-t).
Luteiu (lupt) aparo (de aprare) se (acela es-te)
capo (cap, cpetenia) Dacebelo (Dacebal, Dece-bal) so (su, sa, lui) sinto (sintezizai) nobalo (nobili-me).
Traducere liber
ARMATA DAC : Sunt R omani condui de comandantul lor de trupe ; se lupt la fortreaa Virg ila s-o distrug, prin care vor slbi fortreaa Borusa care este cazarma central a armatei dace.
Lupta
de aprare
acela este cap Decebal cu si sintezizai (aliai ) nobilii.
Explicarea cuvintelor:
1. DACO = daco (dac); 2. ARMOS = armos (armat); ± semnul inscripionat în colul din dreapta sus în cadrul cuvântului, în forma literei ³³, reprezint inscripionat invers semnul pentru împrirea titlului pe cealalt parte a proclamaiei 3. SONTO = sonto (sunt); ± în limba d.r. , verbul a fi », ind. prez. pers. a III-a pl. îmbrac forma ³sunt´ (sunt). 4. ROMUNO = R omuno (R omani); ± în forma R omuno, cu a doua liter ³o´, acest termen îl se întâlnete nu-mai pe aceast plac. Pe toate celelalte plci se întâl-nete ca R umunoso (de la R uma = R oma). 5. DUSACEO = dusaceo (dui, condui); ± de la participiul trecut ³ dus´, inf. a duce », în limba a.m., sau ³condus ´ în limba d.r. 6. SIO = sio (lor); ± pronumele personal ³sio´, în aceast form grafic , nu se regsete în nici o alt limb. În limba italian îmbrac formele: ³suo´ (suo) = ³su´ i ³ suoi´ (si), care reprezint o parte din familia pronu-melor personale creia îi aparine i ³sio´. 7. ROTOIPANO = rotopano (comandantul cetelor/ trupe-lor); ± acest termen compus se regsete în limba d.r. prin cuvintele care îl compun: ³ roto + pano ³, unde ³ ro-to´ = ³roat´ (roat) = ³falang, ceat´, iar ³pano´ = ³panta ´ (panta) = ³întreg, tot, total´, cuvânt arhaic utili-zat în toate limbile balcanice. În greac se întâlnete sub forma ³pantelis´ = ³întreg , în totalitate´. Cuvântul ³rotopano´ se întâlnete pe alte plci sub forma ³roto-peno´. Aceast transcriere diferit a aceluiai termen indic faptul c nu existau reguli generale de scriere în ceea ce privete terminologia curent. 8. FACTO = facto (a face); ± provine de la verbul ³ fac´ (a face). 9. LUTEOIU = luteiu (lupt); ± acest cuvânt exist aproa-pe în toate limbile romanice: în d.r. ³lu pt´; a.m. ³alu-mt´; fr. ³lutte´; it. ³lotta´; i în alban. ³liuft´ (lyuft). 10. COSOA = cosoa (fortificaie, fortrea, cetate); - mai târziu din termenul ³cosoa´ a derivat termenul ³castel´. R dcina cuvântului din care provin cele deja meni-onate este ³cas´ (cas).
11. VIR GiLA = Virgila (Virgila); ± în aceast poziie vocala ³i´ poziionat dup sunetul ³gi´ este surd (nu este in-scripionat). Virgi¶la este denumirea unei mici fortificaii care se gsete lâng Borusa. 12. SO = so
(su, sa, lui);
13. MOCIROAS = mociroas (mocire, destrugere); ± etimo-logic , acest cuvânt poate fi legat de d.r. ³ moci´ (distru-gere, prpd, mutilare). 14. OG¶ILA = og¶ila (ogârjire, slbire); ± etimologic, cuvân-tul de pe plac poate fi legat de termenul ³ogr ji´ (a ogârji) = ³a deveni foarte slab , a slbi mult´ din limba d.r. Diferena este dat de sufix, de prezena celei de-a patra litere, ³l´, care ine locul lichidei ³r´, dar i de transformarea lui ³i´ în ³â´. Aa avem: ³og¶il´ = ³ogâr³. 15. COSACEO = cosaceo (cetate, fortificaie); 16. BOR USA = Borusa (Borusa); ± denumirea unei mari ceti din Dobroga. 17. BACER A = bacera (central, colectiv); ± astzi în limba d.r. se întâlnete: bacie », a bciui », a b-ci », termnul ³baci´ (baci), care desemneaz i primul în jocul de urc. În mod similar , acest cuvânt se întâl-nete i în macedoneana slavizat , cu sensul ³baci´ ± ef al stânei, al turmelor , respectiv se întâlnete termenul ³bacilo³, desemnând locul central, în care se adun oile pentru muls. În macedoneana slavizat cuvântul este rezultat în urma asimilrii Paionilor i Dardanilor care, aa cum am argumentat în preceden-tele mele lucrri, provin în mare parte din populaia nord-dunrean care , în mileniul al doilea î.H. , s-au stabilit la sud de Dunre. De fapt, cuvântul ³bacera´ semnific locul de adunare , strângere a armatei, în mod similar cu termenul ³bacia³, reprezintând locul de adunare a oilor. 18. CASEROCO = caseroco (cazarm); 19. DACO = daco (dac); 20. ARMOSA = armosa (armat); 21. LUTEOIU = luteiu (lupt); ± v. poziia 9. 22. APARO = aparo (de aprare); ± provine de la verbul ³ apr, apr´ (a apra), care exist i în limba a.m. i în limba d.r. 23. SE = se (acela este, acela e); ± pronumele personal ³se´ , cu semnificaie neschimbat, îl întâlnim i în limba italian. Pe celelalte plci este inscripionat for ma ³soe³, care se citete ³se³. 24. CAPO = capo (cap, cpetenia); ± rdcina termenului este cuvântul ³cap´ (cap), existent în limba a.m. i în d.r. 25. DACEBIALO = Dacebialo (Dacebal, Decebal); 26. SO = so (su, sa, lui);
27. SINTO = sinto (sintezizai); ± acest cuvânt exista i în limba d.r. ³sinteza (sinteza) = ³întrupat, legat, sinteti-zat´, cu semificaia neschimbat se întlnete i în limba italian ³sintesa´ (sintesa); în greac ³sinafi´ (sinafi) = ³grup, organizaie´. Baza se gsete în limba d.r. ³sîn´ i a.m. ³sin´ = ³sub bra , piept, bosc´ (spaiu exact determinat) , ³sinor´ (sinor) = regiune bine deter-minat unui spaiu , unei populaii´, ce corespunde complet cu termenul ³întrupat, sintetizat´, ³sinod´. 28. NOBALO = nobalo (nobilime); ± acest cuvânt exist i în limba d.r. actual.
Pe
plac, pe lîng textul inscripionat cu litere mari , se gsete i un text redactat cu caractere mici.
Textul inscripionat cu litere mici:
Acest text este împrit în trei pri. Din cauz c literele sunt foarte mici i greu de identificat, nu exist posibilitatea citirii lui în totalitate. Textul original
Transcrierea original
I
DACIBALOGEON TUPNO DEGi ONSONTA R UMUNONO B ALAOTKECO
G¶ETEMISO GLOTELO
DU SARMYGETUSA
DACIBALO G¶ETEMYSO DEGi MARISY COPONO S.M:Ge:T:OZ..O
II
III
ANOLTIS -
COTOPOLO XX
O DEGi DIGIO -
POLIC . MATI -
KEDO SOBA MATA
UHA SONTO xE
POESTA
OTU x Kx . x Tx E
DAVO
G¶ETA -
MISA COROLA POEST ZA -
G +++ M +++++++
BELO-C-G+T+M+I .;;.;;.;;;.;;.;;.;..;.;.; E . A ; C ;.;.;.;.;.;
Transcrierea textului original cu caractere latine
Citirea ortografic a textului orginal
I
Dacibalogeon tupno deg i onsonta rumunono Balaot-keco g ¶etemiso glotelo du Sarmigetusa. Dacibalo g¶etemiso degi marisi copono sarmigetuzo.
II
Anoltiso deg i digiokedo soba mata poesta Davo ± g ¶etamisa Corola. Poest zabelo ± Corolo ± g¶etomizec.
III
Cotopolo«««««««.matiuha sonto«««««««««
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
I
Dacibalogeon (lui Decebal) tupno (tupungi) degi (De-ghid, conductor) on sonta (în sunt (regentului)) rumuno-no (roman) Balaotkeco (Balaotkeco) g¶etemiso (g¶etomi-sic) glotelo (glota, militar recrut) du (din) Sarmigetusa (Sarmigetuza). Dacibalo (Decebal) g¶etemiso (g¶etomisic) degi (De-ghid, conductorul) marisi (marele) capono (capetan) sarmi-getuzo (sarmogetuzic).
II
Anoltiso(naltul) degi (De-ghid, conductor) digiokedo (conductorul) soba (sobor , adunrii) mata (iubita) poe-sta (l-a vizitat) Davo ± g¶etamisa (Davo-g¶etomizul (ceta-tseanlu g¶etomizul)) Corola (Corolo). Poest (a vizitat) za-belo (zabetul, administratorul militar) Corolo (Corolo) - g¶etomizec (g¶etomisic).
III
Cotopolo (Primul preot)«««««««.matiuha (multiubit) sonto (sunt, este).
Traducere liber I Tupungi (Victoria) lui Decebal asupra conductorului, regentului roman Balaotkeco,
militar recrut g¶etomisic din Sarmigetuza.
Decebal conductorul g¶etomisic, marele capetan sar-mogetuzic.
II naltul conductor, conductor al adunrii iubite l-a vi-zitat pe Davo-g¶etomizul Corolo.
A vizitat administrato-rul militar ± Corolo ± g ¶etomisic.
III Primul
preot ««««multiubit este «««..
CONCLUZIE:
Din citirea textului integral putem s tragem conclu-zia c este vorba despre ³o procla maie adresat armatei dacice´. Din ³proclamaie´ rezult c marea grupare milita-r a romanilor , în frunte cu comandantul lor , au atacat mi-ca fortificaie Virgila, cu scopul de a o distruge, pentru a putea slbi puterea marii ceti centrale Borusa. În fruntea forelor militare davogetice se aflau Dece-bal i nobilii si aliai.
Pe textul scris cu litere mici se dau explicaii supli-mentare în ceea ce privete trupele împotriva crora a lup-tat Decebal.
Avem, aadar , informaia c Decebal a luptat împo-triva regentului roman Balaotkec care în trecut a fost re-crut militar în rândurile armatei sarmigetuze.
Acesta este un eveniment foarte interesant.
Din sursele latine avem informaii c în luptele fre-cvente între ei, ³regii´ locali, în încercarea de a obine przi, pmânt, turme, aur etc. cereau ajutor i de la legi-unile romane.
În textul de pe aceast plac este coninut infor-maia ca Balaotkec (nume g¶etic) , care înainte a servit în armata davogetic, a trecut pe partea romanilor , unde a devenit comandant militar; el este cel care a atacat mica fortificaie Virgila. În operaiile militare care au urmat , Decebal a în-vins trupele comandate de Balaotkec.
Dup victoria repurtat i adunarea inut , Decebal l-a vizitat pe comandantul militar G¶etomizul Corolo.
Vizita sa la Corolo este descris pe placa 13 (98).
Corolo, unul dintre conductorii renumii , este men-ionat i pe placa 14 (94) , cu porecla Coroleosamito. Resedint a
Corolio
13 (98)
DETERMINAR EA LOCULUI R EEDINEI LUI COROLIO
Textul original 13 (98)
Transcrierea original
DACIBALO
ONTURNOGE
DI
1 GENOLUVE
4
2
3
SERO POESTA 5
DACO PA NTG¶ETOMISAKE
6
7
8
CITA SARMIGETUSOGEO PO 9
10
11
NTA SOL OR A -
12
13
CINO ON ANCeA 14
15
DYEO ZABELO 16
17
SEGiO 18
CORO 19 LYO
Transcrierea textului original cu caractere latine i înregistrarea fiecrui cuvânt cu
numr separat
Citirea ortografic a textului orginal
Decibalo onturnoge di Genoluve sero poesta (posta )
daco pantg¶etomisake cita sarmigetusogeo po nta sol ora -
cino on anc ea dio zabelo Segio
Coro lio
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
Decibalo (Decibal) onturnoge (întorcându-se) di (din, de) Genoluve (Genoluve) sero (era (a fost)) poesta (vizit, posta) daco (dac) pantg¶etomisake (tot g¶etomizic) cita (cetate) sarmigetusogeo (sarmigetusic) ponta (ponta, marca) sol (sol, pmânt) oracino (ora mare) on (în, pe) ancea (cerere) dio (divin) zabelo (zabet, conductor militar) Segio (Segi¶o) Corolo (Corolo)
Traducerea liber:
Decebal, întorcându-se din Genoluve,
a fost în vizit la
cetatea dac tot g ¶etomizic sarmigetuz, marcând teritoriul oraului mare dup cutare, divinul zabelo, Segio Corolo
Explicarea cuvintelor:
1. DACIBALO = Dacibalo (Decibal); 2. ONTURNOGE = onturnoge (întorcându-se); ± în limba a.m. ³turnare´ (turnare) = ³întoarcere´.
3. DI = di (de); ± interesant este c pe aceast plac este utilizat forma ³di´ (de). Pe toate celelalte plci este utilizat forma ³du´ (de). În a.m. se utilizeaz ³di´, iar în d.r. ³de´. 4.
GENOLUVE = Genoluve
(Genoluve); aezare din Dobrogea.
5. SERO = sero (a fost); ± cuvântul ³sero´ , sub forma ³se-ra´ se întâlnete în limba italian. 6. POESTA = poesta (vizit, posta); ± acest cuvânt reprezint combinaia ³poe + sta´ , ³poe´ = ³a poi, dea-po´ i ³sta´ (st, râmâne), care pronunat în întregime, desemnea-z vizit ». Pe de alt parte, cuvântul ³poesta´ e comparabil cu cuvântul ³poseta´ aparinând limbilor slave, cu inversiunea literelor 3 i 4. Explicaia detaliat se gsete în textul referitor la 9 (52) i 10 (10). 7. DACO = daco (dac); 8. PANTG¶ETOMISAKE = pantg¶etomisake (tot g¶etomi-zic); ± reprezint combinaia dintre termenii ³pan + g¶eto + misake´ (tot , totalitate + g¶etic + mizic). 9. CITA = cita (cetate); ± în d.r. i a.m. ³cetate, tsitate´ = ³cetate´. 10. SARMIGETUSOGEO = sarmigetusogeo (sarmigetu-sic); 11. PONTA = ponta (ponta , marca); ± în limba d.r. exist un cuvânt identic din punct de vedere al formei i coninutului, ³ponta ´ (a ponta) = ³a marca´. 12. SOL = sol (sol, pmânt); ± în d.r. exist cuvântul iden-tic ³sol³. 13. OR ACINO = oracino (ora mare); ± în d.r. ³ ora³. 14. ON = în (în,
pe); ± adecvat, în ceea ce privete d.r. actual , este înelesul de ³în, pe, tu´. În aproape toate cazurile, literele ³â´ i ³u´ utilizate astzi în a.m. i d.r., în limba veche a Sarmato-Geilor (Daco-Geii) se pronunau ³o´. 15. ANCeA = anc ea (cerere); -
în aceast poziie, vocala e », situat dup grupul ce », nu se aude (nu este înregistrat). cuvântul trebuie analizat ca un cuvânt compus, format din ³an + cea´ = ³an + cerere´, unde termenul ³cea´ reprezint de fapt forma prescurat a substantivului ³ cerea´ = ³cerere´, în limba d.r. , în care sunetul ³r´ se pronun absorbit , în maniera ³cea³. Aceast absorbire a sunetului ³r´ este similar fenome-nului identic în ceea ce
privete consoana ³r´ în cazul anumitor cuvinte în limba armân makedon, ca de exemplu: ³cari, care´ =´care´ pronunate în unele grai-uri ³cai, cae´. Aadar i în limba d.r. veche , în manier identic, în loc s se foloseasc termenul ³ancerea´, s-a folosit ³ancea´. 16. DYEO = dio (divin); 17. ZABELO = Zabelo (Zabelo = ³Zabet, conductor militar´); ± cuvântul reprezint legtur din cuvintele d.r. ³zabet + beligerant´ (zabet + beligerant) = ³zabet, conductor , guvernator + beligerant, care lupt´. În ge-neral, termenului ³Zabelo´ i se poate asocia i înelesul de ³zeu al rzboiului´ Zabelo. Analizând toate plcile, am constatat c pentru ³Zabelo´ exist i o reprezen-tare figurativ concret, respectivul nume având litera ³Z´
inscripionat stilizat; am constatat c în vechea religie a Dacilor nu figureaz vreun zeu cu acest nume. Dac sub numele Zabelo se ascundea un zeu , sau era vorba despre un supranume al unei personaliti milita-re concrete din trecutul Geilor , mai ales c exist i o figur reprezentând o persoan care însoete textul, nu sunt în msur s rspund în momentul de fa. Este interesant c în limba turc , pentru desemnarea termenului ³ofier´, se utilizeaz cuvântul ³ZABIT´, ca-re seamn foarte mult cu vechiul termen d.r. ³ZABE-LO´. De altfel, în limba turc exist multe cuvinte care sunt de origine a.m. i d.r. , care sunt rezultatul asimilrii vechii populaii din Asia Mic. i recentele analize genetice confirm faptul c o mare parte din populaia Turciei, special din Anatolia (unde în trecut triau Fri-gii), este înrudit cu locuitorii din Macedonia. 18. SEG iO = Segiµo (Segi¶o); ± pronume. - în aceast grupul ge », nu se aude (nu este înregistrat).
pozi-ie, vocala i », situat dup
19. COROLYO = Corolio (Corolo); ± comandant militar din origine g¶etomizic , Segio Corolo. Numele lui Segio Corolo se întâlnete i pe plcile 12 (28) i 14 (94).
CONCLUZIE:
Dup înfrângerea lui Balotkeco în aprarea micii ceti Virgila , la cererea divinului Zabelo Corolo, Decebal a fcut o vizit în fortreaa sar migetuz g¶etomizic con-dus de Segio Corolo. Vizita a fost de curtoazie. Decebal a trebuit s mar-cheze simbolic teritoriul oraului, adic locul pe care ur-mau s se construiasc obiective civile.
TAL IPICO SARMIGETUZO
14 (94) TALIPICO SARMIG ETUZO
(mic plecciune sarmigetuzic)
Textul original 14 (94)
Transcrierea original
DACIBALO ON SOTYCEO DU MAERO BIRO 1
2
3
4
5
6
DACYO AIROSANTO POE NOBALIEOSE BE7
8
LATOR EIU
9
10
11
DACIEOCUE COROLEOSAM -
12
13
ITO E AZOLUE DEO ZABELO PUDO ON
14 15 16 17 GENT BEIRO DU ELO SAR GECEIO ± H
18
20 21 22 23 DIEGIO BIESI NOAR E SANDO 26
27
28
24 29
MA -
32
33 TO
52
25
30
PANTELO R UMUNOSO LUE
31
19
51
d
DAC -
53 IBA -
LO
E 54
E
55 B
D
D 56
57
58
SALGERO ROTOPANO FUSCO _ COTOPOL 34
35
36
37
O BOICERO _ C _ B -
38
39
40
AIONSOE N O ERIGE -
41 RIO
± + GE 42 TALIPICO
NU -
43
SARMIGET
E ± MD_ CL -
44
47
UZO ± S ± M -
E ± K IRI 45
48
OE
46
49
50
Transcrierea textului original cu caracctere latine i înregistrarea fiecrui cuvânt cu
numr separat
Citirea ortografic a textului original
Dacibalo on soiceo du maro biro dacio erosanto, poe nobaliose belatoreu daciocue Corolosamito e Asolue deo Zabelo pudo on
gent biro du elo sargeceo ± H degio Besi, Noar e Sando. Pantelo R umunoso
lue
Ma-
to d (degio)
Dacibalo
E (elo)
E (elo)
B (belatoriu) D (daceocue) D (Dacibalo)
salcero rotopano Fusco.
Cotopolo Boicero. C (Cotopolo) Beonseno Erigero
- + Ge³TALIPICO
SARMIGET UZO´ - S ± M -
nuE (elo) ± Md. E (elo) ± Kiri
cl-
oe
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
Dacibalo (Decebal) on (în) soiceo (societate) du (de) maro (marea) biro (birurie) dacio (dac) erosanto (eroic), poe (poi, apoi) nobaliose (nobilii) belatoreu (beligerant) daciocue (dacic) Corolosa-mito (Corolosamito) e (i) Asolue (Asolue) deo (ze-esc, divin) Zabelo (Zabet, ³conductor militar´) pudo (pudic) on (în) gent (gint) biro (birutoreasc) du (de, din) elo (elogiere, v. presfinit,- i) sargeceo (sargei) - H (hielarhi = generali) degio (deghid, vod, conductor) Besi (Besi), Noar ( Noar) e (i) Sando (Sando). Pan-telo (comandant suprem) R umunoso (roman) lue (lui, el) salcero (soldat, sergent) rotopano (comandantul roatelor) Fusco (Fuscus). ³TALIPICO (mic plecciune) SARMIGETU-ZO´ (sarmigetuz) - S (a sarmigetuzani) - M (iubii) -
Traducerea liber
Decibal însoit de marea birurie eroic dac, apoi de nobilii militari daci Corolosamito i Asolue ± divinul ³Zabelo´ în perfect ginta birutoreasc din preasfiniii sargei. ± H. ³degi´(conductorii) Besi, Noar i Sando. Comandantul Suprem R oman Lui (Domnia Sa)
Iubitul
d (degio)
Decebal
E (precinstit) E (preci.)
B (militare) D (Daci) D (Decebal)
regent (sergent) a tuturor trupelor, Fuscus.
Cotopolo Bicero. C (Cotopolo) Beonseno Erigero - + Ge³Mic plecciune nu sarmigetuzic´ E (preci.) ± Md. cl-
- S ± M -
E (preci.) ± Kiri
Explicarea cuvintelor:
1.
DACIBALO = Dacibalo (Decebal);
2. ON = în (în, pe); ± este întâlnit în a.m. în forma ³ân , tu´. În aproape toate cazurile, pentru literele ³â´ i ³u´ de astzi era folosit grafic în vechea limb a Sarmato-Geilor (Daco-Geilor) grafemul ³o´. 3. SOTYCEO = sociceo (societate); ± provine de la cuvântul ³ so, suat´ = ³prieten, societate, ´ în limbile d.r. i a.m.. 4. DU = du (de, din); - în a.m. ³di´, iar în d.r. ³de´. 5. MAERO = maro (marea); ± în limba d.r. i a.m. ³ ma-re³. 6. BIRO = biro (birurie); ± în d.r. exist cuvântul ³ biru´ (primarul satului).
a
7. DACYO = dacio (dac); 8. AIROSANTO = erosanto (eroic); ± ³erosanto´ provine de la rdcina ³ero , hero´. 9. POE = poe (poi, apoi); ± în d.r. ³apoi³. 10. NOBALIEOSE = nobaliose (nobilii); ± în d.r. ³ nobili³. 11. BELATOR EIU = belatoreu (beligerant); ± în d.r. exist termenii ³ belici/st,-st; belicos; beligeran/t,-t.´. 12. DACIEOCUE = daciocue (dacic); 13. COROLEOSAMITO = Corolosamito (Corolosamito); ± numele unui comandant suprem get, care, mai târziu, avea s organizeze aprarea Sarmigetuzei. Numele acesta se întlnete i pe placa (98). 14. E = e (i); ± conjuncie care astzi se utilizeaz i în limba italian. 15. AZOLUE = Asolue (Asolue); ± numele lui ³Degio´ al Daciei de atunci. 16. DEO = deo (zeesc, divin); 17. ZABELO = Zabelo (Zabelo = ³conductor militar´); -cuvântul este alctuit din termenii d.r. ³ zabet + beligerant´ (zabet + beligerant) = ³zabet, conductor , guvernator + beligerant, ce face rzboi´. 18. PUDO = pudo (pudic, modest); ± în d.r. ³ pudic,-; pudo are´ (pudic, fin). 19. ON = în (în, pe); ± este întâlnit în a.m. în forma ³ân, tu´. În aproape toate cazurile, pentru literele ³â´ i ³u´ de astzi era folosit grafic în vechea limb a Sarmato-Geilor (Daco-Geilor) grafemul ³o´. 20. GENT = gent (gint); ± în d.r. ³gen, gint´. 21. BEIRO = biro (birutoreasc); ± în limba d.r. exist cuvântul ³ biru´ = ³primarul satului´. 22. DU = du (de, din); ± în d.r. ³de´. 23. ELO = elo (elogiere, v. presfinit,- i); ± în d.r. ³ elogia´ (a elogia), v. i elogiat = ³flit , ludat´, ³elogiere/e´ (elogiere). 24. SAR GECEIO = sargeceo (sargei); 25. H = - H (hielarhi = generali); ± termen vechi prezent în limba greac i în limba armân makedon. Comandant peste 1000 de soldai.
26. DIEGIO = degio (de-ghid, vod, conductor); ± cuvân-tul ³degio´ este alctuit din ³die + gio´ i presupune ³die + ghid´ din d.r. , unde prin termenul ³die´ se face referire la ³dio , die, diyo,«.´ (zeu), iar ³gio´ conform foneticii gete, corespunde cuvântului ³ ghi/d (-zi)´ (ghid, ghizi) = ³conduce, conductor´. Avem, aadar , o tran-sformare a silabei ³gi´ în silaba ³ghi´, ceea ce astzi a devenit regul manifest în limbile a.m. i d.r. Astfel, ³deghio´ = ³degio´. 27. BIESI = Besi (Besi); ± preoii Besi. În lucrarea ³LIMBA TRACO-DAC fondul a limbilor INDO-EURO P EENE , ediie completat, Scopie, anul 2000, la pagina 68 am scris, citat: ³ P e vremea Imperiului Roman numele de Traci este marginalizat, utilizându-se frecvent numele de Besi. Aceast denumire s-a meninut pân la secolele VI-VII din e.n., când a fost înlocuit cu un deri-vat din numele Romei, nume care, odat cu inflitrarea limbii greceti în administraia Constantinopolului, a fost preluat i de ctre greci. i în acest caz întâlnim numele preoesc de Besi, nume cunoscut înc din opera lui Herodot, ³ P olimia, capitol 111, i care, în perioada Imperiului Roman a fost impus în scopul identificrii tuturor Aromânilor. Din cele scrise de Hero-dot rezult c Besii erau cei mai înelepi din tribul trac Satri, care triau pe vârfurile înalte ale munilor Hem (Balcani) i ridicau sanctuare dedicate zeului Dionis. Aceste sanctuare, care slujeau i ca oracole, nu erau cu nimic mai prejos decât cel din Delfi (dup Herodot, si la Delfi ar fi servit tot preoii traci). Besii nu reprezint altceva decât o tagm preoeasc care slujea în Ora-colele lui Dionis ». Aceti sunt amintii în documentele din secolul al VI-lea e.n., ca apostoli îl lrgeau cretinismului de la Sinai pân la acest spaiu balcanic pe LIM B A LOR N AIO N AL . Mai mult ca sigur c i termenul din limba a.m. Bisearic-Bâsearic (biseri-c) este doar o rmi lingvistic derivat din numele Besilor i din activitatea pe care o desfurau. Credin-cioii care se duceau în centrele religioase în care slu-jeau Besii afirmau c se duc la Besi, adic în centrul religios Beseric, nume care, sub influena foneticii a.m. a devenit Bisearic, adic Bâsearic.´ Din ceea inscripionate pe plac ce este scris pe aceast plac reiese c Besii nu numai c fceau parte din clasa pre-oilor , ci din rândul lor se alegeau i ³degii´ (conductorii militari). 28. NOAR = Noar ( Noar); ± numele unuia dintre conduc-torii i preoii Besi. 29. E = e (i); ± conjuncie care astzi se utilizeaz i în limba italian. 30. SANDO = Sando (Sando); ± numele altui Bes. 31. PANTELO = pantelo (comandant suprem); ± astzi cuvântul se regsete în fondul lexical al limbii italiene. Cuvântul etimologic ³pantelo´ reprezint legtur dintre termenii ³pantelo´ = ³panta + elo´. Prin pantelo se îne-lege expresia ³peste toi primarii/conductorii´, cel care era numit peste toi ³eloii´, cel care deine puterea su-prem. 32. R UMUNOSO = rumunoso (roman); 33. LUE = lue (lui, el); - explicaia complet a acestui termen se gsete în înterpretarea textului de pe placa 11 (92). 34. SALGERO = salgero (soldat, sergent); ± în d.r. ³sol-dat´ (soldat). 35. ROTOPANO = rotopano (comandant al toate otile); ± - acest termen compus se regsete în limba d.r. prin cuvintele care îl compun: ³ roto + pano´, unde ³roto´ = ³roat´
(roat) = ³falang, ceat´, iar ³pano´ = ³panta´ (panta) = ³întreg, tot, total´, cuvânt arhaic utilizat în toa-te limbile balcanice. În greac se întâlnete sub forma ³pantelis´ = ³întreg , în totalitate´. 36. FUSCO = Fusco (Fuscus); ± numele comandantului suprem a armatelor romane. 37. COTOPOLO = Cotopolo (Cotopolo = Marele Preot); ± ³cotopolo´ = ³marele ghicitor´. În limba d.r. rdcina cuvântului ³coto´ se regsete cu cuvântul ³cotoroan-â´ (ghicitoare). La Sciii i G¶eii, cum scrie Herodot în secolul al V-lea înainte de H., nu existau preoi ci numai ³ghicitori´. În secolul I înainte de H., conform celor redactate pe plcue, ³marii ghicitori´ au fost denumii ca ³Cotopoli³, iar preoii ³piosi³. Este posibil ca aceti termeni s fi fost utilizai i pe timpul lui Herodot, iar el s traduc în ³ghicitori´, ca în limba d.r. actual. 38. BOICERO = Boicero (Boicero); ± numele de familie al unuia dintre Cotopoli. Acest nume de familie este ase-mntor , dar eu sunt sigur c este identic cu numele întâlnit în scrierile latine drept Bicile. Boicero, Bicero, Biciro, Bucero (în scrierea getic) = Bicile (în scrierea latin). Dup izvoarele romane, Bicile este persoana care, dup înfrângerea lui Decebal, a artat romanilor locul unde a fost îngropat tezaurul la Sarmigetuza. Nu întâmpltor , persoana care a tiut unde este îngropat tezaurul din Sarmigetuza se ascunde sub identitatea lui Cotopolo Erigero Biciro care, pe vremea cderii Daciei a fost i ³degio´ (comandant militar suprem). Este sigur c Biciro (Bicile) a condus i îngroparea te-za urului pentru c munca fizic de obicei o fceau pri-zonierii care, dup terminarea lucurului, ca s divulge secretul, erau lichidai. Este logic c dup moartea lui Decebal singurul om care s fi tiut cu siguran unde este îngropat tezaurul s fi fost Înaltul Preot i Coman-dantul militar suprem, Cotopolo Erigero Biciro. 39. C = C (Cotopolo); 40. BAIONSOENO = Beonseno (Beonseno); ± numele de familie celui de al doilea mare preot. 41. ERIGERIO = Erigero (Erigero); ± numele lui Beonse-no. 42. GENUCLOE = Genucloe (Genucla); ± face referire la fortificaia i marele centru religios al Geilor , G¶eilor i Sciilor , în care se gsea ³ Marea bisic (biseric) a lui Zamolxis´. Aceast aezare se afla pe rmul drept a fluviului Dunrea ( Istros), în Dobrogea de azi. Dac analizm bine compoziia prezentat pe placa dat , precum i locul în care este înscris numele Genucla , putem constata c ³mica reveren sarmigetuz´ a avut loc la Genucla. Din prezentarea în relief a zidurilor oraului se poate observa c acesta era situat în câm-pie, ceea ce corespunde deplin cu locul în care se afla Genucla. De asemenea , peste zidurile oraului este re-prezentat un simbol solar pentru ³Chiren bisica aio teu´ (Biserica Cereasc a Sfântului Zeu) la Genucla. Prac-tic, adunarea a avut loc la Biserica Sinodului din Ge-nucla. 43. TALIPICO = talipico (mic plecciune); ± Cuvântul ³talipico´ este compus din termenii ³tali + pic o´ (tali + pic) = ³punere + mic´ din limba d.r. În trecut , dar i la modul general, când puterea într-un stat este deinut de rege , toate adunrile importante se organizeaz în cinstea celui suprem, se consemneaz ca ³plecciuni´.
44. SARMIGETUZO = sarmigetuzo (sarmigetuz); ± pentru c ³mica plecciune´ a fost organizat de sarmigetuzi i s-a atribuit numele de ³ Mic plecciune sarmige sar migetuz´. tuz´. 45. S - = ± S ± (sarmigetuzani); 46. M ± = ± Mati ± Iubii); ± Inscripia TALIPIK O SARMIX-ETVZO ± S ± M _ se poate citi ca: ³Mica plecciune sarmigetuz a iubiilor sarmige sar migetuzani´. tuzani´. 47. E = Elo (preacinstitul, ludatul);
48. MD ± = ± M.D - (iniialele unuia dintre eloii); 49. E = Elo (precinstitul, ludat); 50. K IRI IRI = ± Kiri (Kiri); ± numele de familie celui de-al doilea dintre eloi. 51. MATO = Mato (Iubit); 52. d = degio (degio); ± când pe plcue se întâlnete caracterul stilizat d, acesta semnific termenul ³degio´. În cazul de fa , litera stilizat d este inscripionat sub ³degio -ul´ (pielea de lup ridicat pe b) i numele lui Decebal, care, în respectiva perioad a fost i ³degio´. 53. DACIBALO = Dacibalo (Decebal); 54. E = Elo (precinstitul, ludatul); 55. E = Elo (precinstitul, ludatul); 56. B = Belatoreiu (beligeranii); (beligeranii); ± în d.r. exist termenii ³belicos; beligeran/t,-t´. 57. D = Daciocue (dacice); ± literele ³B´ i ³D´ sunt inscripionate lâng figurile reprezentându-i pe Azolue i Corolo. 58. D = Dacibalo (Decebal); ± semnul este scris sub scaunul pe care este est e aezat Decebal.
CONCLUZIE:
³Mic rugciune sarmigetuz´.
Este vorba despre adunarea ocazionat de înfrângerea romanilor i capturarea comandantului arma-telor romane, Cornelius Fuscus.
eprezentarea în relief r elief corespunde pe deplin cu textul scris. R eprezentarea
Graie reprezentrilor grafice, aceast a fost prima plac pe care am reuit s-o citesc (interpretez) i s fiu sigur c am identificat corect toate t oate cuvintele.
Sigurana citirii s-a bazat i pe faptul c cea mai mare parte din cuvinte a fost uor de recunoscut, în speci-al pentru c ele au semnificaie neschimbat i în actuala li mb dacodacoromân.
Placa conine informaia c adunarea a dunarea conducto-rilor conducto-rilor sarmigetuzani a avut loc la Genucla , unde au fost prezeni i aliaii din Tracia, generalii Noar i Sando. Aceti doi generali sunt prezentai prezenta i drept comandani supremi ai Besilor. Trebuie s se aibe în vedere c Besii (Herodot ³ Istoria, Polimia cap. 111) sunt neam de preoi, ai cror membri se alegeau din tribul trac Satri. Aceti preoi de la muntele Hem (Balcani) au construit cunoscutul templu dedicat zeului Dionis. Înseamn c Besii, spre deosebire de Gei, nu au fost monoteiti ci politeiti, având drept zeiti importante i mportante pe Dionis i Ares, în timp ce regii lor se rugau zeului Hermes.
Besii sunt amintii i în documentele din secolul s ecolul V I din e.n., în rolul de care acuma în rolul de apostoli ai cre-tinismului în ³limba lor naional´. Deci la secolului al VI sub numele de Besi nu se subînelegeau numai preoii , ci i un numeros popor popor armân (traco-ilir), popor extins din spaiul balcanic i Asia Mic pân la Sinai. Pe râul Iordan, la Ierusalim, ca i în întregul spaiu pe care ei locuiau, au ridicat numeroarse biserici i mân-stiri, unde propovduiau cretinismul pe limba lor naio-nal.
În reprezentarea în relief sunt s unt prezentate toate per-sonalitile amintite în textul t extul scris.
Decebal este reprezentat stând pe tron , lâng el fiind înlat ³degio´-ul personal. În spate sunt reprezentai doi ³preoi preacinstii´, inând în mâini simbolul soarelui.
Înaintea lui Decebal sunt reprezentai repr ezentai doi coman-dani militari, Coroleo i Asolue, cu însemnele puterii mili-tare în mâini. Înapoia acestora este reprezentat nobili-mea nobili-mea dac eroic.
În colul din stânga sus , în îmbrcminte militar roman roman, este reprezentat reprezentat comanadantul militar suprem Fuscus. Fuscus ete denumit ÄComandantul militar suprem al a l tuturor trupelor romane´.
În colul din dreapta sus , purtând scut i îmbrcat îmbrcat în ³fustanel´, îmbrcminte specific armânilor (traco-iliri-lor), dar i puin mai jos (reprezentarea (reprezentar ea figurilor), se g-sesc Comandanii supremi ai Besilor , Noar i Sando.
În colul din dreapta jos se mai gsesc g sesc înc doi ³preoi precinstii´ , care, dup cum reiese din text, ar trebui s fie Cotopolo Boiciro i Cotopolo Beonseno Erigero Erigero , în rolul de protectori în faa porilor Genuclei.
În colul din stânga jos sunt reprezentate zidurile cetii Genucla, cu însemnul Biserii Cereti a Zeului Sfânt, iar pe fondul acestor ziduri este inscripionat textul ³mic plecciune sarmigetuz´. «
TALIPICO SARMIGETUZO
DECE B AL DEC IDE
15 (16)
S RECUCEREASC SA RMIGETU Z A
DECEBAL DECIDE S R ECUCE ECUCER EASC EASC SARMIGETUZA
Textul original 15 (16)
Transcrierea original
DACEBALO ON ANCEA DU 1
2
3
4
ARMOSA DACOCEO ADE 5
6
7
SO SONTA DOMYCIO ILA 8
9
10
DU PORIR E SO SARMIGE 11
12
TAUSA
13
14
ACINO ILA DU P -
15
16
17
18
USERISTO PE 19 STE ARMOS 20 A
R UMU NOS
21 Transcrierea textului original cu caractere latine i înregistrarea fiecruoi cuvânt cu
numr separat
Citirea ortografic a textului original
Dacebalo on ancea du armosa dacoceo adeso sonta domicio ila du porire so Sarmige tusa. Acino ila du p useristo pe ste armos a rumunos
Prezentarea inscrierii originale în pararel cu
termenele etimologice din limba român
Dacebalo (Dacebal, Decebal) on (în) ancea (cerere, cutare) du (de) armosa (armat) dacoceo (dac) adeso (acum) sonta (este) domicio (dominan-t, deplin) ila (decis) du (de) porire (pornire) so (sa) Sarmigetusa (Sarmigetuza). Acino (aci) ila (a decis) du (de) puseristo (s se pun) peste (peste) armo-sa (armata) rumunos (roman).
Traducerea liber
Dacebal în (dup) cererea armatei dac acuma este total decis de pornirea pe (ctr ) Sarmigetuza sa. Aici a decis de (ca ) s se pun peste armata roman.
Explicarea cuvintelor:
1.
DACEBALO = Dacebalo (Dacebal, Decebal);
2.
ON = în (în); - în a.m. ³an, ân³.
3. ANCEA = ancea (cerere, cutare); cuvântul trebuie analizat ca un cuvânt compus, format din ³an + cea´ = ³an + cerere´, unde termenul ³cea´ reprezint de fapt forma prescurat a substantivului ³cerea´ = ³cerere´, în limba d.r. , în care sunetul ³r´ se pronun absorbit , în maniera ³cea³. Aceast absorbire a sunetului ³r´ este similar fenomenului identic în ceea ce privete consoana ³r´ în cazul anumitor cuvinte în limba armân makedon, ca de exemplu: ³ca ri, care´ =´care´ pronun-ate în unele graiuri ³cai , cae´. Aadar i în limba d.r. veche, în manier identic, în loc s se foloseasc termenul ³ancerea´, s-a folosit ³ancea´.
4. DU = du (de); ± în a.m. ³ di³, iar în d.r. ³de³. 5. ARMOSA = armosa (armat); 6. DACOCEO = dacoceo (dac); 7. ADESO = adeso (acum); ± în it. ³ adesso´ (adeso) = ³acuma´. 8. SONTA = sonta (este); ± form a verbului Äa fi´, în a.m. la indicativ, persoana a treia plural ³sântu´ (sânt), în d.r. la persoana întâi singular i a treia plural ³ suntu´ (sunt). La persoana a treia singular , în ambele limbi, întâlnim ³este, e, «³. În limba davogetic i la persoana a treia singular se întâlnete ³sonta´ (este). O form similar se gsete i pe placa 4 (14). În it. ³ io sono´ (eu sunt). Este evident c variante ale verbului getic ³ sonta´ (este) se întâlnesc astzi la persoane diferite în grupa de limbi ³romanice´. 9. DOMYCIO = domicio (deplin, dominant); - în d.r. ³do-minant´. 10. ILA = ila
(decis); ± cuvântul de baz este ³ ilo´ (sentin-, decizie). Am identificat cuvântul ³ilo´ (decizie), în forma ³ilonâ´ (decizia), înc din anul 1991 , odat cu traducerea inelului de nunt din aur descoperit la Cele-iu ( Oltenia), v. ³ Limba traco-dacâ fondul a limbilor indo-europeane ; 1993, Tetovo´. Acest cuvânt se gsete i în dicionarul limbii armân makedone al lui Tache Papahagi sub forma ³ileane´ (decizie, sentin). 11. DU= du
(de); ± în a.m. ³ di³, iar în d.r. ³de³.
12. PORIR E = porire
(pornire); ± în d.r. ³pornire³ (pornire, plecare, începere).
13. SO = so
(sa); ± în d.r. i a.m. se întâlnete pronumele ´sa´ (sa), i în variantele prescurtate ale lui ³a sa, a ei´, ex: ³sor-sa´, ³m-sa´ (sor-sa, maic-sa = sora lui, mama lui). 14. SARMIGETAUSA = Sarmigetusa (Sarmigetuza); 15. ACINO =
acino (aci); ± în d.r. ³ aci, aici, acia³.
16. ILA = ila
(a decis); ± rdcina este ³ilo´ (sentin, deci-zie). v. poziia 10.
17. DU = du
(de); ± în a.m. ³ di³, iar în d.r. ³de³.
18. PUSERISTO = puseristo (s se pun);
± în d.r. ³pus´ (pus) i it. ³seruto´ (seruto) = ³o s fie´ = ³ seristo³. De aici deriv: ³puseristo´ = ³pus + seristo´ (s fie = s se pun). 19. PESTE = peste
(peste); ± în d.r. ³ peste³.
20. ARMOSA = armosa (armata); 21. R UMUNOS = rumunos (roman);
CONCLUZIE:
