TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Stabilirea obiectivelor Încercaţi să fiţi cât mai concret în specificarea fiecărui obiectiv. Arătaţi ceea ce vreţi să obţineţi prin studierea lui precizând care să fie rezultatul final. Actul de învăţare debutează cu stabilirea obiectivelor învăţării: ce trebuie să învăţăm şi la ce nivel; ce trebuie să ştim şi să putem face în finalul actului de învăţare.
Motivaţia Motivaţia învăţării ne dă măsura receptivităţii noastre faţă de cunoştinţe şi gradul nostru de angaare în activitatea de învăţare. !ând ceea ce ne determină să învăţăm este o dorinţă arzătoare" simţim mai mult o dorinţă puternică de a învăţa învăţa în continuare" continuare" reprezentată de însăşi însăşi conţinuturile de învăţare învăţare care devin generative" adică odată însuşite" creează necesitatea căutării şi a însuşirii unor cunoştinţe şi mai comple#e. Motivaţia învăţării reprezintă fundamentul energetic dinamizator şi direcţional al întregului proces de învăţare. învăţare. $a este vitală pentru eficienţa învăţării" învăţării" motivaţia reprezentând reprezentând motorul întregului nostru comportament" deci şi a celui de învăţare. %ezvoltaţi&vă motivaţii pozitive ale învăţării: •
căutaţi să redescoperiţi
•
e#perimentaţi" emiteţi ipoteze
•
căutaţi dovezi
•
construiţi argumente
•
prefiguraţi consecinţele" consecinţele" efectele !u cât materialul prezintă interes şi are o semnificaţie mai mare pentru dvs. cu atât învăţarea şi memorarea sunt mai rapide şi mai eficiente. În orice act de învăţare puneţi pe prim plan semnificaţia conţinuturilor de învăţare pentru formarea persoanei persoanei du'ovniceşti. du'ovniceşti.
%esprindeţi cât mai multe sensuri" semnificaţii şi posibilităţi de utilizare" valorificare sau aplicare a conţinuturilor respective de învăţare în activitatea proprie.
Învăţarea în condiţii uşoare de stres" precipitare" mobilizare este superioară învăţării în condiţii de rela#are totală.
!unoaşterea rezultatelor" a erorilor mobilizează şi orientează pe cel ce învaţă ducând la creşterea performanţei şi a preciziei în asimilarea cunoştinţelor.
(nul din factorii importanţi care asigură controlul" dinamica şi progresul în învăţare" influenţând direct sistemul motivaţional al învăţării" îl reprezintă cunoaşterea permanentă a rezultatelor rezultatelor învăţăturii. Acest Acest factor acţionează ca o sursă motivaţională motivaţională şi element de orientare şi siguranţă în procesul de învăţare determinând sporirea gradului de activism al persoanei în raport cu sarcinile de învăţare. )
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
$ste recomandabil şi necesar ca în proiectarea oricărui conţinut de învăţare" să i se prevadă secvenţional secvenţional e#erciţii de autocontrol" autocontrol" autoevaluare" autoevaluare" acestea reprezentând reprezentând elemente principale de control şi diriare a proceselor de învăţare.
!onfruntaţi în permanenţă reproducerea celor învăţate cu originalul" dezvoltaţi&vă capacitatea de autocontrol în învăţare şi practicaţi confruntarea cu alţii.
!unoaşterea rezultatelor sau a nivelului atins prin autoevaluare autoevaluare sau din partea altora" stimulează şi ridică performanţele. $ste efectul de autocontrol care prin raportarea performanţei la potenţialul potenţialul de învăţare şi efortul efortul depus" are o funcţie funcţie mobilizatoare generând noi nivele de aspiraţie şi autoe#pectaţie" autoe#pectaţie" noi scopuri. *ecurgeţi în permanenţă la stimularea situaţiilor de e#aminare.
+outatea conţinuturilor conţinuturilor învăţării stimulează curiozitatea curiozitatea şi interesul cognitiv cognitiv constituind o puternică motivaţie. !ăutaţi şi stimulaţi în permanenţă noul; evitaţi neinteresantul" cunoscutul cunoscutul sau ceea ce se repetă" care creează plictiseală" indiferenţă sau repulsie.
,i#aţi&vă întotdeauna obiective şi scopuri precise ale învăţării. Acestea reprezintă o puternică motivaţie anticipativă anticipativă a învăţării învăţării prin prefigurarea mentală a performanţelor şi aspiraţia puternică spre atingerea lor. Învăţarea este mai eficientă când vă fi#aţi scopuri realiste -nici prea înalte" nici prea oase bine adecvate ca grad de dificultate.
!onştientizarea semnificaţiei cunoaşterii cunoaşterii şi a sensului ei pentru dezvoltarea personalităţii noastre este un puternic stimul stimul motivaţional.
/timulaţi&vă dorinţa de cunoaştere şi autorealizare" autosugestionaţi&vă pozitiv" dezvoltaţi&vă încrederea" nu vă descuraaţi în faţa obstacolelor" priviţi mai departe; învăţaţi din succesele şi eşecurile proprii şi ale altora.
0rganizaţi&vă conţinuturile învăţării în secvenţe sau unităţi tematice la care să precizaţi de la început obiectivele învăţării -ce trebuie să ştiţi sau să puteţi face în final modalităţile de realizare -prin conspectare" memorare" aplicare" e#erciţii şi te'nicile de autocontrol -autoevaluare" compararea rezultatelor.
/timulaţi&vă interesul pentru cunoaştere şi dezvoltaţi&vă pasiunea pentru învăţare" lectură şi cultură prin consultarea a cât mai multor lucrări" surse bibliografice" biblioteci valoroase" personalităţi puternice.
1mplicaţi&vă în discuţii şi confruntări de idei.
2ropuneţi&vă obiective de cunoaştere interesante" proiecte îndrăzneţe şi valoroase" propuneţi&vă noi obiective. obiective.
3
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Planul de studiu a b c d
Împărţirea Împărţirea orelor orelor de studiu studiu pe săptămân săptămână" ă" pe pe zi. 4impul minim pentru o şedinţă. 5a ce ce oră va începe începe şi când când se va termina termina şedin şedinţa. ţa. Alegerea subiectelor" priorităţilor" stabilirea succesiunii temelor" ordinea abordărilor" alternarea" asolamentul intelectual.
Începerea şedinţei de lucru. ). În fiecare fiecare dimineaţă dimineaţă se va consulta consulta planul planul de studiu studiu prevăzut prevăzut în ziua ziua respectivă: respectivă: !e anume doriţi să realizaţi referitor la subiectul respectiv" -concret. %e stabilit etape de genul: de citit o oră !ap. 3 din6" de revăzut notiţele din6" de consultat bibliografia aferentă6 3. /e intră intră direct direct fără a se pierde pierde timpul timpul în subiec subiectul tul planific planificat. at. 7. (ltimele (ltimele 8&)9 min. min. să fie fie dedicate dedicate rememoră rememorării rii sintetice sintetice a celor celor studiate. studiate. 2rin organizarea şi planificarea activităţii de învăţare se va stabili 2lanul curent: •
!ât timp se va rezerva studiului.
•
!ând se va efectua studiul.
•
!e subiecte se vor aborda.
•
!e obiective şi rezultate urmăriţi să realizaţi în cadrul fiecărei şedinţe de lucru.
Timpul •
!um veţi împărţi orele de studiu pe parcursul săptămânii" zilei; orar ec'ilibrat şi variat.
•
!are va fi timpul minim pentru o şedinţă; timpul pentru pauză.
•
În ce ordine veţi aborda disciplinele prevăzute pentru studiu.
•
2e ce bază veţi stabili gruparea şi succesiunea temelor.
•
Alegere priorităţilor" alternarea subiectelor.
2riorităţile vor fi stabilite ţinând seama de: •
4impul disponibil.
•
1mportanţa subiectelor.
•
%ificultatea subiectelor.
•
1ndicaţiile celor avizaţi.
7
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
Mecanismele învăţării 0 noţiune putem spune că am asimilat&o cu adevărat nu atunci când sîntem capabili să o definim reproducând&o din memorie" ci când putem opera cu ea corect" adică când ştim cum se obţine, cum s-a ajuns la ea, care este “istoria ei cognitivă”, cum s-a format, care sunt mecanismele mecanismele ei de elaborare, elaborare, de construcţie; construcţie; adică ce norme norme şi ce procedee procedee de activitate practică şi de gândire sunt idealizate sau înmagazinate în ea Actul de învăţare debutează cu stabilirea obiectivelor învăţării: ce trebuie învăţat şi la ce nivel" sau ce trebuie să ştim şi ce trebuie să putem face în finalul actului de învăţare. 2entru atingerea obiectivelor obiectivelor stabilite trebuie alese metodele de învăţare specifice specifice conţinuturilor.
Tehnici de lectură •
/implă" selectivă sau rapidă" de consultare a dicţionarelor" fişierelor" enciclopediilor şi de lucru efectiv cu acestea.
•
%e identificare şi catalogare a informaţiilor.
•
Analize comparative şi multicriteriale ale punctelor de vedere.
•
Moduri de abordare.
•
4ipuri de organizări de informaţii.
•
Metode de cercetare.
Metode şi tehnici de informare •
•
•
%ocumentare. 2relucrare şi stocare a informaţiilor -e#ploatarea şi identificarea rapidă a surselor de informaţie" selectarea şi structurarea multicriterială a informaţiilor. /electarea şi codificarea informaţiilor" analiza" sinteza" structurarea şi condensarea condensarea informaţiei în concepte" modele" structuri ipotetice" sc'eme" planuri logice.
Metode şi tehnici de învăţare, de dezvoltare a intelectului şi modificare a comportamentului. •
Înţelegerea" structurarea şi asimilarea cunoştinţelor.
•
0perarea cu noile cunoştinţe şi realizarea de transferuri şi asociaţii.
•
$laborarea de conspecte" rezumate" referate" recenzii.
Tehnici de extragere a citatelor. •
4e'nica analizei unui te#t şi e#tragerea ideilor esenţiale.
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII •
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
4e'nica efectuării de analize" sinteze" comparaţii" caracterizări. Metodologia utilizării lucrărilor de referinţă r eferinţă -dicţionare&tezaur" e#plicative" istorice" etimologice" antologii" enciclopedice. enciclopedice. Metoda luării notiţelor. 4e'nica întocmirii şi realizării după criterii ştiinţifice a bibliografiei şi trimiterilor bibliografice. !ând studiaţi un te#t încercaţi să identificaţi punctele de spriin ale învăţării -ideile principale" tezele" tezele" titlurile paragrafelor" fraze e#presive" e#presive" e#emplele" e#emplele" formulele simbolice" imaginile semnificative semnificative să le structuraţi logic şi să alcătuiţi cu ele planul te#tului. 2unctele de spriin sunt adevărate concentrate cognitive sau structuri informaţionale esenţializate sub forma unor unităţi sintactice şi semantice fundamentale în urul cărora gravitează o mare cantitate de informaţie" idei" imagini. 2rintr&o formulare concisă dar cu mari puteri de esenţializare şi de condensare a semnificaţiilor" se pot cuprinde pagini întregi. Încercaţi să concentraţi te#tul pe care&l studiaţi în formulări scurte şi esenţiale" evidenţiind în fiecare formulă cuvântul central" după sens şi asociind ulterior aceste cuvinte între pentru a forma un lanţ logic de idei. $laboraţi planul te#tului când învăţaţi" în caz contrar veţi întâmpina dificultăţi în reţinerea lui. %ezvoltaţi&vă capacitatea de a organiza materialul de învăţat pe unităţi de sens sau microteme" de a&l sistematiza într&o concepţie concepţie personală" de a&i desprinde desprinde noi sensuri şi semnificaţii. /tructuraţi materialul în unităţi comple#e care au o semnificaţie proprie. ruparea lui după mari unităţi de sens sau microteme" permite însuşirea şi tratarea acestora ca verigi în lanţul cunoştinţelor. /e recomandă formula numerotării unităţilor de sens dintr&un te#t şi rezumarea lor în fişe" care ulterior să fie ordonate. 2entru o reţinere cât mai fidelă încercaţi să stabiliţi cât mai multe cone#iuni între informaţiile noi şi ceea ce ştiţi dea" încadraţi&le într&un sistem mai larg" încercaţi să operaţi cu comparaţii" transferuri şi asociaţii. /tabiliţi anumite puncte de referinţă pentru a scoate astfel informaţia respectivă din izolare şi de a&i crea puncte de spriin semnificative. !el ce posedă multe cunoştinţe bine sistematizate are şanse să ac'iziţioneze fără mari eforturi alte noi cunoştinţe pentru că reuşeşte să le clasifice diferenţial" să le repună în raporturi clare faţă de cele vec'i.
Achiziţionarea metodică metodică de cunoştinţe Aceasta implică prezenţa mai multor elemente:
8
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin •
•
•
&no)ra*i
În primul rând" a condiţiilor materiale care favorizează concentrarea. concentrarea. 2rocesul diferă de la o persoană la alta" dar se ştie că liniştea calmul acţionează pozitiv. ,i#area unui anumit timp de lucru -de e#emplu" de trei ore dimineaţa şi" paralel" stabilirea unui program ce poate poate fi respectat sunt c'estiuni c'estiuni prealabile necesare" necesare" iar fi#area de obiective intermediare aută la evitarea perioadelor de descuraare şi indispoziţie. 4impul de studiu trebuie să fie marcat de pauze permiţând întreruperea ritmului şi destinderea. $tapa înţelegerii informaţiilor strânse. 0mul nu poate spune că a memorizat decât atunci când a înţeles sensul mesaului şi ideile esenţiale pe care acesta le conţine. 2entru a aunge aici" se poate practica de la început lectura sau ascultarea activă" ceea ce permite degaarea punctelor forte" a cuvintelor c'eie" a principalelor argumente. (n te#t scris oferă avantaul unei fi#ări" urmată" în comparaţie cu unul oral" de aprofundare. Al doilea procedeu este luarea de note care" pentru a fi eficace" presupune reunirea condiţiilor de selectivitate definite înainte. /tructurarea datelor adunate. *eceptorul reţine mult mai uşor dacă materialele sunt clasate" ordonate şi aşezate logic" conform unui plan coerent. $#istenţa" în manuale şi cursuri" a titlurilor demonstrează demonstrează o preocupare pedagogică" dar face mai simplu procesul de memorizare. memorizare. În lipsa unei unei structuri fabricate e#pres e#pres de autor" ne vom vom strădui să găsim o sc'emă de organizare originală sau să elaborăm un cadru de referinţă.
<
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Fazele actului de învăţare ). *ecepţion *ecepţionarea area vizuală vizuală sau auditiv auditivăă a informaţie informaţieii prin concentrare concentrareaa mentală mentală asupra surselor de învăţare. 3. 2relucrare 2relucrareaa mentală mentală a cunoştinţelor cunoştinţelor cu autorul autorul procedee procedeelor lor de cunoaştere cunoaştere logică" logică" decodificarea şi înţelegerea lor" raportarea prin comparare la e#perienţa cognitivă anterioară" selectarea esenţialului esenţialului " restructurarea şi integrarea noilor cunoştinţe în structurile şi sistemele de cunoaştere anterioare ale intelectului; dezvoltarea de noi cunoştinţe şi structuri de cunoaştere. 7. Memorarea Memorarea şi şi stocarea stocarea cunoşti cunoştinţelo nţelorr însoţite însoţite de o uitare uitare selectivă selectivă.. . *eamintir *eamintirea ea -ecforarea -ecforarea sau actualiz actualizarea area cunoştin cunoştinţelo ţelor" r" readucerea readucerea lor în planul conştient prin confruntare cu sursele de bază" sau în lipsa acestora.
Îmbunătăţirea randamentului în învăţare ,ormaţi&vă o gândire structural sistematică prin efortul de: a Înţeleger Înţelegeree a structurii structurii fundamentale fundamentale a unui domeniu domeniu de cunoaşte cunoaştere" re" a ar'itecturii ar'itecturii unei discipline ştiinţifice. b %ezvoltarea capacităţii capacităţii de a descoperi descoperi regulile de organizare organizare raţională a informaţiilor informaţiilor şi conceptelor prin utilizarea operaţiilor de clasificare şi diviziune" de ierar'izare şi integrare în sisteme. c /elecţie /elecţie a concept conceptelor elor şi principiil principiilor or cu o mare putere putere de e#tindere e#tindere prin transfe transferr nespecific dintr&un domeniu în alte domenii. d Ab Abord ordare are inter inter şi intra&d intra&disc iscipl iplina inară. ră. e Înlocuirea Înlocuirea acumulă acumulării rii unei mari cantită cantităţi ţi de informaţii informaţii cu activitate activitateaa de e#plorare e#plorare şi descoperire a relaţiei complementare dintre informaţie şi operaţie şi construirea pe această bază a unor concepte operaţionale. operaţionale.
Începerea şedinţei de lucru ). !ista zilnică de subiecte subiecte ce trebuiesc trebuiesc abordate . În fiecare dimineaţă se va consulta planul curent care va va indica: !e anume doriţi să realizaţi referitor la subiectele respective -trebuie indicată cât mai concret şi cât mai clar fiecare etapă propusă" să se specifice ce vreţi să obţineţi prin studierea acelor acelor subiecte Actul învăţării debutează cu stabilirea obiectivelor -ce trebuie tr ebuie să învăţăm" la ce nivel" ce trebuie să ştim şi să putem face la sfârşitul actului de învăţare /e vor stabili etape de genul: de citit o oră cap 3 din6" de revăzut notiţele din6" de consultat bibliografia aferentă6 3. "e intră direct în subiect fără fără a se mai pierde timpul cu alte mărunţişuri" evitând orice tergiversare. Aceasta se poate face prin organizarea anterioară a planului de studiu. # $rim $rimaa fază fază a înv învăţ ăţăr ării ii%%
=
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
a $ste perioad perioadaa de acomodare acomodare cu subie subiectul ctul abordat. abordat. În aceast aceastăă perioadă perioadă atenţia atenţia se concentrează concentrează mai mult pe înţelegerea în profunzime şi în însuşirea elementelor conceptuale primare: noţiuni" definiţii" principii" concepte fundamentale" elemente definitorii > ale noului conţinut de învăţare. Aceste elemente esenţiale" odată însuşite vor constitui sc'eletul sau structura conceptuală primară care va auta la înţelegerea şi asimilarea ulterioară rapidă a celorlalte cunoştinţe permiţând formarea treptată a aşa& numitor constructe - cognitive adică structuri cognitive sau sisteme de cunoştinţe pe care ni le însuşim în cadrul unei discipline împreună cu concepţiile despre acestea. /e impune: •
•
•
0 însuşire cât mai precisă şi profundă a conceptelor primare" a definiţiilor" categoriilor şi a legilor. 0 delimitare cât mai clară a universului semantic" conceptual şi problematic" formarea imaginii de ansamblu şi precizarea raporturilor cu alte conţinuturi. (n efort superior de concentrare pentru acomodarea cât mai rapidă cu specificul conţinuturilor.
b $tapa asimilării rapide > e#plozie şi emergenţă emergenţă semantică. c $tapa $tapa de relativă relativă stagnare stagnare sau de regres regres > se va intensifi intensifica ca efortul efortul de învăţare" învăţare" se vor varia metodele" miloacele şi sursele de învăţare pentru reactivarea şi stimularea interesului" confruntarea cu cât mai multe surse pentru îmbogăţirea conţinuturilor de învăţare" lărgirea perspectivelor de abordare" creerea senzaţiei de noutate şi trezirea curiozităţii.
?
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Metode de învăţare •
•
•
•
•
•
Analizaţi" sintetizaţi" comparaţi" faceţi transferuri" integraţi în cât mai multe sisteme de referinţă" desprindeţi noi semnificaţii" interpretaţi" evaluaţi şi operaţi cu selecţii succesive. succesive. 2racticaţi o învăţare selectivă" reţinând esenţialul pe care să&l filtraţi prin propria e#perienţă. e#perienţă. !ând studiaţi un te#t încercaţi să identificaţi punctele de spriin ale învăţării: ideile principale" titlurile paragrafelor" paragrafelor" frazele e#presive" e#presive" formulele simbolice" imaginile imaginile semnificative. /ă le structuraţi logic şi să alcătuiţi cu ele planul te#tului. 2unctele de spriin sunt adevărate concentrate cognitive sau structuri informaţionale esenţializate sub forma unor unităţi sintactice şi semantice fundamentale în aunul cărora gravitează o mare cantitate de idei şi imagini. 2rintr&o formulare concisă şi cu mari puteri de esenţializare şi de condensare a semnificaţiei se pot cuprinde pagini întregi. 2rin urmare încercaţi să concentraţi te#tul în ,ormulări scurte şi esenţiale" evidenţiind în fiecare formulă cuvântul central după sens şi asociind uneori aceste cuvinte între ele pentru a forma un lanţ logic de idei. $laboraţi planul te#tului când învăţaţi. %ezvoltaţi&vă capacitatea de a organiza materialul de învăţat pe unităţi de sens sau microteme" de a&l sistematiza într&o concepţie personală" de a&i desprinde noi sensuri şi modele e#plicative.
&etoda învăţării sintetice sintetice !ând materialul de învăţat nu are un volum prea mare" este unitar ca sens şi conţinut" compact" bine sistematizat şi organizat" se recomandă metoda de învăţare globală -sintetică" integrală" concentrată. /e citeşte şi se repetă materialul ca pe un întreg" nu pe părţi" deoarece eficienţa învăţării este mai mare decât dacă s&ar învăţa şi repeta pe părţi.
Învăţarea itematică
a b c d
). 0 lectură sintetică sau sau de ansamblu ansamblu > citiţi o dată cu atenţie atenţie de la început început la sfârşit întreaga lecţie pentru a vă familiariza cu ea şi a vă forma imaginea de ansamblu asupra ei" pentru a desprinde structura conţinutului" sc'ema de tratare" gradul de dificultate şi specificul intrinsec al capitolelor" subcapitolelor" părţilor componente sau pasaelor mai mari. În cursul acestei lecturi nu este necesar să notaţi sau să urmăriţi să reţineţi ceva în mod deosebit. /copul este să înţelegeţi bine şi în profunzime conţinutul" să desprindeţi esenţialul şi să vă formaţi o imagine mentală generală" o @'artă semantică fără de care nu veţi putea evolua eficient în însuşirea materialului. În cursul lecturii de familiarizare căutaţi să identificaţi neapărat următoarele lucruri: Mărimea Mărimea şi structura structura materialu materialului lui -capitole" -capitole" subcap subcapitole itole"" paragrafe" paragrafe" etc. etc. radul de structurare structurare şi organizare a materialului. materialului. 1deea 1deea fundamenta fundamentală lă -teza te#tului te#tului şi locul locul e#punerii e#punerii ei clare -capitol" -capitol" subcapito subcapitol"l" pagină" paragraf" paragraf" frază" propoziţie. 1deile 1deile subordonat subordonatee pe primele două două grade de generali generalităţi tăţi şi locul e#punerii e#punerii lor clare clare în capitole" subcapitole" paragrafe. B
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
e /tilul /tilul sau modul de abordar abordaree şi tratarea tratarea problemelo problemelorr în te#t de către autor autor -inductiv -inductiv"" deductiv" transductiv" comparativ" analitic" sintetic" etc. 2e această bază" în finalul lecturii" încercaţi să desprindeţi sc'ema generală sau planul te#tului. Acest plan devine un microplan de studiu individual şi dacă este bine desprins din te#t şi sc'ematizat" reprezintă fundamentul învăţării respectivului material şi partea care odată însuşită va fi cel mai bine reţinută. 5a prima lectură sintetică accentul trebuie tr ebuie să cadă pe identificare esenţialului. $ste indicat desprinderea mintală" în cursul lecturii" a esenţialului şi apoi notarea lui în final într&o sc'emă de ansamblu. 3. 0 lectură lectură analit analitică ică sau sau de înţeleger înţelegeree în profunz profunzime: ime:
!itiţi a doua oară materialul în profunzime într&un ritm mai lent şi cu ma#imum de concentrare a atenţiei pentru a&l pătrunde cât mai profund şi a&i desprinde în parte sensurile şi semnificaţiile esenţiale şi particulare ale fiecărui element constituent -capitol subcapitol" paragraf" frază" propoziţie" noţiuni" e#emple argumente" demonstraţii" ipoteze" teze principii.
+u treceţi la frazele" paragrafele paragrafele sau ideile ideile următoare până când când nu le&aţi înţeles bine pe cele anterioare. anterioare.
0priţi&vă asupra fiecărui detaliu" căutaţi&i sensul şi corelaţiile şi nu mergeţi mai departe până nu vă lămuriţi despre ce este vorba.
,aza analitică este o fază de disecare minuţioasă a materialului în părţile şi elementele constituente. Accentul trebuie pus pe înţelegerea fiecărei părţi separat şi pe desprinderea desprinderea relaţiilor ei cu celelalte.
7. 5ectura 5ectura analitico analitico&sinte &sintetică tică şi evaluaţ evaluaţi&vă i&vă > sau de consemn consemnare are -rezumar -rezumare" e" conspectare" notiţe" elaborarea fişelor de studiu.
!itiţi a treia oară materialul cu creionul în mână pentru a e#trage ideile principale şi secundare" argumentele" ipotezele" raţionamentele şi concluziile" pentru a consemna noţiunile specifice" principiile" definiţiile şi modelele de abordare şi interpretare într&un conspect sau rezumat al te#tului.
/electaţi" e#trageţi şi consemnaţi într&o sc'emă generalizatoare esenţa conţinutului materialului în aşa fel încât pe baza acesteia să puteţi restitui oricând" cât mai complet" întregul material de studiu. . ,aceţi ,aceţi o repetiţie repetiţie pe bază de reprodu reproducere cere:: repetaţi repetaţi o dată materialul materialul parcurs parcurs în absenţa lui dar g'idându&vă neapărat după conspectul sau sc'iţa rezumativă pe care aţi elaborat&o. 8. *epetiţia *epetiţia pe bază bază de reproducere reproducere:: repetaţi repetaţi a doua oară materia materialul lul învăţat învăţat şi încercaţi încercaţi să&l reconstituiţi cât mai complet pe baza elementelor reţinute" deci în absenţa lui" a conspectului sau a rezumatului elaborat. <. *ecapitul *ecapitularea area generală generală a material materialului ului după după câteva câteva ore" cel mai bine bine seara înainte înainte de culcare. ,ormaţi&vă un fişier tematic pe lecţii pentru fiecare disciplină de studiu în care să aveţi consemnate sursele bibliografice principale şi esenţiale" pe teme de studiu.
)9
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
!oncentrarea Menţinerea unui nivel ridicat de concentrare a atenţiei atenţiei pe o perioadă îndelungată de timp este condiţionată de: •
radul de interes şi de noutate al informaţiei.
•
Caloarea şi importanţa informaţiei.
•
!apacitatea de concentrare şi efort voluntar" motivaţie " scop" ideal.
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
!onfruntarea permanentă şi sistematică cu cât mai multe surse de informaţie" pentru detaşarea caracteristicilor caracteristicilor proprii ale materialului şi pentru stabilirea unei multitudini şi varietăţi de cone#iuni" ca suport al reţinerii lui. A se opera în permanenţă cu comparaţii" elemente diferenţiatoare" contradictorii" confruntări cu cât mai multe puncte de vedere" surse bibliografice. Învăţarea este mai eficientă în condiţiile realizării unei acţiuni. A se analiza materialul învăţat" sintetiza" restructura" a se face asociaţii" a se căuta în permanenţă noul" noul" a fi activi şi a ne implica implica creativ în actul de învăţare. !omparaţi " integraţi în cât mai multe sisteme de referinţă" r eferinţă" operaţi cu selecţii succesive" reţineţi şi subliniaţi esenţialul. $ste necesar să fie practicată o învăţare permanentă" constantă" zi de zi" etapă cu etapă" şi consecventă pentru a preveni uitarea. (itarea începe cu detaliile" cu faptele concrete şi ideile secundare" continuă cu unităţile logice şi abia pe urmă sunt afectate principiile generale. *epetaţi a treia zi ceea ce aţi învăţat în prima. Învăţarea care solicită activităţi rezolutive" practice sau e#ersarea unor deprinderi" stimulează gradul de concentrare al atenţiei şi durata concentrării. 2rofunzimea înţelegerii şi activismul intelectual legat de ea sunt cea mai importantă condiţie a productivităţii învăţării" a însuşirii" reţinerii şi aplicării cunoştinţelor. 5a baza însuşirii cunoştinţelor stau operaţiile mentale comple#e de analiză" interpretare" sintetizare şi structurare a cunoştinţelor pe bază de corelaţii şi asociaţii comple#e între ceea ce se însuşeşte şi ceea ce se ştie. Astfel cunoştinţele sunt integrate în sisteme personale de cunoaştere şi individualizate prin comparaţii" clasificări" coordonări şi generalizări. Apare ca o necesitate confruntarea permanentă şi sistematică cu cât mai multe surse de cunoaştere pentru detaşarea caracteristicilor caracteristicilor proprii ale materialului dezbătut şi stabilirea unei multitudini şi varietăţi de cone#iuni" ca suport al reţinerii lui. 1ntelectul sesizează şi reţine mai bine deosebirile" contrastele" contrapunerile" contrapunerile" opoziţiile" aspectele contradictorii" elementele diferenţiatoare" decât asemănările" uniformităţile" elementele repetitive. 0ptaţi permanent pentru însuşirea cunoştinţelor prin comparaţii" confruntări cu cât mai multe puncte de vedere" surse bibliografice. !unoştinţele se reţin mai bine cu cât sunt integrate mai profund în e#perienţa proprie şi cu cât stabilim corelaţii şi asociaţii multiple şi variate cu celelalte cunoştinţe şi e#perienţe posedate. ))
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
"vitarea oboelii în timpul concentrării •
•
•
•
•
•
•
•
%acă simţiţi că nu vă puteţi concentra asupra unui subiect încercaţi să&l învăţaţi pe părţi mai mici. Menţinerea atenţiei mai mult timp necesită o dorinţă puternică de a învăţa. %acă nu vă puteţi concentra perioada de timp fi#ată" mai reduceţi din timp şi faceţi în acest răstimp ceva concret şi bine precizat. %acă vă fug oc'ii de pe te#t" vă treziţi visând cu oc'ii desc'işi" opriţi&vă imediat şi încercaţi să vă adunaţi gândurile şi să vă concentraţi din nou asupra temei căutând neapărat să o terminaţi de citit. (n autor preţios în menţinerea atenţiei asupra unui te#t sunt însemnările" e#tragerea ideilor principale" întocmirea rezumatelor. Aceasta activează atenţia menţinând&o timp îndelungat activă. 5a fiecare 89 min faceţi o pauză de 8&)9 min. ,iţi cât mai selectivi în reţinerea informaţiei" nu aglomeraţi creierul cu informaţie redundantă. (ltimele 8&)9 min să fie o reevaluare a lecţiei şi o recapitulare sumară. Această recapitulare ar putea fi partea cea mai importantă a întregii şedinţe de studiu. Alternaţi disciplinele sau temele" cele uşoare cu cele grele. Aplicaţi în permanenţă principiul asolamentului intelectual optim: varierea conţinuturilor temelor de studiu pentru evitarea monotoniei" plictiselii" dezinteresului. Alternarea studiului cu dezbateri şi pauze.
#ure de documentare Învăţaţi să consultaţi un fişier" catalog de informaţii" surse bibliografice" enciclopedii" dicţionare. Învăţaţi să concepeţi şi să realizaţi un conspect" un referat" o fişă de studiu sau un întreg fişier sistematic" o bibliografie" recenzie" o trimitere bibliografică. •
•
•
•
'nstrumente de lucru lucru uzuale% dicţionare, dicţionare, enciclopedii, enciclopedii, atlase, gramatici gramatici (eţi putea verifica etimologia, ortografia sau semnificaţia semnificaţia unui cuvânt, să rezolvaţi o c)estiune de sinta*ă, să completaţi completaţi o notiţă biografică, biografică, să refaceţi cronologia cronologia unui eveniment eveniment important &anualele de bază, bază, aide- m+moire şi memento-urile ăutările ăutările vă vor fi simplificate simplificate şi acest lucru vă va da ocazia să asimilaţi mai bine materialul !ucrările pe care care le putem numi numi de informare , gen monografii sau sau studiu de caz, caz, ocupându-se de o perioadă, o ţară, un grup social sau o c)estiune de actualitate &arile opere, cele cele scrise de “părinţii fondatori” u puneţi la îndoială “valori “valori incontestabile”, care au rezistat trecerii timpului
.işele constituie o parte esenţială a documentării: •
+umele -în mauscule" mauscule" prenumele şi calitatea calitatea autorului -eventual -eventual a coautorilor sau a altor colaboratori. )3
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII •
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
/itlul publicaţiei
•
!ocul şi editura editura
•
$recizarea colecţiei
•
0ata apariţiei
•
$unerea în pagină pagină
•
$reţul de vânzare vânzare
Recto
!0*1A4 -Denamin şi E$1+/4$1+ -0livier" 2rofesori de ştiinţe economice la universitatea 2aris.+ord
!adrul rezervat siglei %e clasificare personală -!0*E$5" de e#emplu
!es ouvelles /)eories de l1entreprise" 2aris" 5e 5ivre de 2oc'e" )BB8" 3)B p." 78 ,,. Verso
2ezumat : considerată mult timp de teoria microeconomică standard ca un fel de cutie neagră făcută să reacţioneze mecanic la mediul înconurător" în cadrul unei concurenţe pure şi perfecte" antrepriza a fost obiectul unor unor noi conceptualizări" cam vreo cincisprezece ani. Aceste conceptualizări sunt prezentate detaliat şi fac obiectul unui e#amen critic. uvinte c)eie : !apital uman. !ontracte implicite. !osturi de tranzacţie. %repturi de proprietate. Model procedural. *aţionalitate limitată. *elaţii de legătură. /alarii eficiente. 3precieri personale : 0 sinteză a calităţii permiţând să se ştie mai mult despre antagonismele şi complementarităţile între diferite paradigme. 'nformaţii complementare complementare : !arte cumpărată în decembrie )BB8; referat făcut la 3) martie )BB< şi clasat într&un fişier intitulat @$conomie du travail et des ressources Fumaines cu cota $!0. 4*AB< -<.
)7
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
Notiţe, fişe de studiu, rezumate, conspecte. !âteva lucruri esenţiale în luarea notiţelor: •
•
•
•
•
•
•
•
•
•
3scultaţi cu atenţie ceea ceea ce se spune spune şi încercaţi încercaţi să surprindeţi surprindeţi planul de idei al vorbitorului şi structura tematică a discursului dacă aceasta nu a fost e*pusă de la început 3scultaţi mai întâi #-4 minute, minute, sintetizaţi şi reţineţi esenţialul esenţialul din ceea ce ce se spune, spune, reformulaţi cele reţinute şi înregistraţi-le în forma proprie de concepţie şi e*primare 5vitaţi înregistrările automate, automate, masive, masive, neselective şi necritice necritice 6peraţi în permanenţă cu selecţii ale ideilor esenţiale şi argumentelor "istematizaţi, utilizaţi sc)iţe, sc)eme, diagrame, grafice, tabele sintetice care condensează condensează multă informaţie 7tilizaţi prescurtări, cuvinte c)eie şi filtraţi prin propria e*perienţă şi cunoaştere informaţia şi ideile ce vi se prezintă .olosiţi pe cât e posibil posibil culorile pentru sublinierea şi încasetarea încasetarea ideilor ideilor principale, definiţiilor, principiilor, legilor, etc 7tilizaţi coli 38 pe care apoi să le îndosariaţi tematic 3cest mod de lucru permite integrarea ulterioară a completărilor conspectelor, conspectelor, fişelor de studiu şi bibliografiei la fiecare lecţie $e fiecare coală lăsaţi lăsaţi în partea stângă stângă un spaţiu de 8-4 cm pentru scrierea titlurilor, titlurilor, diviziunilor şi a semnelor semnelor de reper reper 0acă citim, corectăm, corectăm, completăm şi preînvăţăm preînvăţăm notiţele în aceiaşi aceiaşi zi în care le-am luat acordând pentru aceasta9:-9oră reducem reducem cu apro*imativ #<-8<= efortul de învăţare a lecţiei sau temei respective "tudiul va începe cu recitirea recitirea notiţelor şi numai după aceea se va trece trece la consultarea altor surse
În cursul acestei lecturi trebuie să ne asigurăm că: •
3m înţeles faptele, faptele, noţiunile, definiţiile, e*plicaţiile sau sau demonstraţiile logice logice
•
u ne-a rămas nici nici un termen al cărui cărui sens e*act e*act să nu-l cunoaştem cunoaştem
•
3m identificat raportul raportul e*act dintre te*t te*t şi ilustraţii, )ărţi, sc)eme, sc)eme, şi semnificaţia integrală a acestora
Accentul trebuie pus pe: •
"elecţionarea şi esenţializarea informaţiilor )
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
•
2eţinerea modelelor, modelelor, a legităţilor, legităţilor, principiilor
•
>ncadrarea informaţiilor informaţiilor noi în sistemul sistemul e*perienţei de care dispunem dispunem
•
2eflecţii personale, personale, interes sporit sporit pentru anumite probleme probleme
0 asemenea atitudine ne conduce la o notare selectivă şi la desc'iderea unor probleme care trebuie completate şi aprofundate. +otiţele trebuie să îndeplinească îndeplinească trei condiţii condiţii de bază: ). /ă se reproducă reproducă în esenţă esenţă planul planul e#punerii" e#punerii" corecta corecta înlănţuire" înlănţuire" subordon subordonarea area logică logică a ideilor prezente" fără să fie reproducere fidelă" integrală sau pe sărite a e#punerii urmărite. 3. /ă cuprindă cuprindă indicate indicate pe scurt" scurt" numai numai pentru pentru memorare memorare e#emplele e#emplele sau sau ilustrările ilustrările cuprinse în material" dar integral şi e#act & desenele şi sc'emele. 7. /ă fie luate luate pe un caiet caiet special special pentru fiecare fiecare domeniu" domeniu" scrise scrise ordonate ordonate şi curat. curat.
2entru a vă forma deprinderea corectă de a lua notiţe: •
•
•
•
u transcrieţi transcrieţi cuvânt cu cuvânt cuvânt oncentraţi-vă atenţia şi notaţi ceea ce este esenţial, principal?generalul principal?generalul din care se poate reconstitui reconstitui particularul@ .olosiţi un mod propriu propriu de e*primare e*primare ?propoziţii, ?propoziţii, fraze şi e*presii e*presii personale, dar dar notaţi corect e*presiile consacrate@ onsemnaţi informaţiile în mod diferenţiat, spaţializat în funcţie de importanţa, comple*itatea şi specificul lor
•
.olosiţi titluri, subtitluri, spaţii spaţii libere pentru completări completări
•
.olosiţi prescurtări prescurtări
0bişnuiţi&vă să introduceţi esenţialul în caietul de notiţe şi să&l e#trageţi când aveţi nevoie. 5uarea inteligentă şi competentă a notiţelor vă aută în două feluri: a Că menţine menţine activ activ în timpul timpul studiului studiului autân autându&vă du&vă să să vă concent concentraţi. raţi. b Că furnizează un miloc după care care puteţi învăţa eficient. eficient. •
•
•
>n orice activitate activitate de înregistrare a notiţelor se poate poate porni de la o consemnare simplă, clară unificată, lizibilă, cu clasificări şi sistematizări sau diferenţieri speciale a ideilor principale şi secundare secundare otarea ideilor ideilor se face se face face în aşa fel încât să se sc)iţeze planul planul sau structura structura de idei a e*punerii otiţele pe care le faceţi trebuie să cuprindă suficient suficient din ideile autorului autorului precum şi detaliile importante care le susţin sau le ilustrează
)8
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin •
•
•
•
•
&no)ra*i
$lanul logic de desfăşurare desfăşurare al acestor acestor idei u încercaţi să vă luaţi notiţe până nu nu aţi terminat de citit citit un capitol, subcapitol, subcapitol, paragraf >ncercaţi să sesizaţi sesizaţi mai bine ce este este esenţial în e*punerea e*punerea audiată audiată orectaţi, completaţi şi redactaţi în forma finală notiţele imediat după e*punere e*punere otiţele trebuie să fie clare, lizibile şi bine organizate onţinutul onţinutul esenţial?idei fundamentale, teze, teze, principii, definiţii@ să fie subliniate, subliniate, încasetate încasetate .olosiţi culorile şi contrastul cromatic 5stetica, gradul de organizare sau sistematizare şi varietatea unui te*t sunt condiţii esenţiale ale învăţării şi reţinerii lui u cât sunt mai logic şi sc)ematic aranjate, aranjate, cu atât vă veţi veţi aminti mai uşor
)<
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Rezumatul !onţine o scurtă dezvoltare a ideilor principale ale te#tului rezumat" cu scoaterea în evidenţă a contribuţiei originale a autorului. *ezumatul se limitează a reda pe scurt ideile principale ale unei unei lucrări" fără nici o intervenţie intervenţie personală. În cazul rezumatului" pe parcursul lecturii lui" gândirea noastră trebuie s&o însoţească pe cea a autorului" autorului" organizând şi şi ordonând într&un anumit anumit mod ideile şi acordând acordând atenţie preciziei e#primării. *ezumatul este o variantă sau o versiune foarte concentrată" condensată ca esenţă" dar cursivă" sub formă de proză sau sc'ematizată" a conţinutului ideativ de bază al te#tului original. /e notează: problema" ipoteza de rezolvare" metoda utilizată" concluzia. ,iind o e#presie foarte concentrată a sursei" el nu conţine referiri faptice" nici aprecieri critice sau de valoare şi variază ca mărime în funcţie de dimensiunile sursei. otiţele sc)ematice sc)ematice prezintă într&o formă sc'ematizată grafic" asemănătoare unei diagrame scrise" punctele principale" esenţiale ale unui subiect în secvenţa lor logică. Aceste două forme asigură capacitatea de esenţializare" de distingere între esenţial şi neesenţial" de recreare a te#tului" de regândire în maniere stilistice şi forme structurale variate a te#tului de bază sau a diverselor surse bibliografice.
Redactarea notiţelor schematice ). Începeţi Începeţi prin prin redactarea redactarea sc'em sc'ematică atică a titluril titlurilor or sau ideilor ideilor principa principale. le. 3. %ezvoltaţ %ezvoltaţii apoi fiecare fiecare titlu titlu într&o într&o scurtă scurtă propoziţie propoziţie.. 7. !ând titlurile titlurile sunt sunt puţine puţine la număr" identif identificaţi icaţi ideile ideile centrale centrale din paragra paragrafe. fe. %acă întâlniţi detalii importante le puteţi pune în paranteze. . 2entru 2entru a indica o secven secvenţă ţă logică logică a diferitelor diferitelor puncte puncte principale principale pe care care le&aţi le&aţi selectat selectat în sinteză -din capitol" subcapitole" secţiuni şi paragrafe le stabiliţi anumiţi indici -cifre" litere şi le scrieţi la anumite distanţe de la marginea paginii pentru a le marca apartenenţa.
Redactarea unui rezumat •
•
•
•
•
2enunţaţi la detalii, e*emple e*emple şi fapte secundare, secundare, reţinând reţinând elementele esenţiale esenţiale ?valorice@ fără a cădea în generalitate ori în sc)ematism 2enunţaţi la referinţele referinţele bibliografice care care nu sunt necesare necesare înţelegerii înţelegerii conţinutului 3nalizaţi te*tul e*trăgându-i e*trăgându-i ideile principale, principale, tezele, structura, structura, clasificările, clasificările, definiţiile .aceţi-vă un plan al rezumatului 2edactaţi cu grijă rezumatul într-o formă formă cât mai inteligibilă cu cu o stilistică adecvată adecvată A verbele la indicativ, idei subliniate, încasetări, evitarea stilului telegrafic, evitarea parantezelor, a punctelor de suspensie suspensie 2ecitiţi-l şi confruntaţi-l cu originalul !ăsaţi loc pentru a-l completa ulterior ulterior
)=
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
onspectul !onspectul reprezintă o formă amplă rezumativ oferind o viziune de ansamblu asupra materialului parcurs" cu evidenţierea contribuţiei originale a autorului şi e#primarea unor udecăţi de valoare valoare şi de puncte de vedere personale" personale" critice" apreciative" apreciative" observaţii" completări" dezvoltări de idei" trimiteri referenţiale. !onspectul reprezintă rezultatul unui dialog critic esenţializator şi constructiv cu te#tul original. $l implică un efort de prelucrare constructivă care constă în: *ecitirea unor fragmente. •
•
*evederea unor modele" e#tragerea lor pentru comparare sau compararea lor pe fişele de probleme.
•
/intetizarea datelor.
•
/tructurarea lor în modele grafice.
•
0rdonarea într&o nouă logică.
•
*ezolvarea unor probleme.
!ondiţiile principale: •
laritatea ideilor
•
!ogică impecabilă impecabilă
•
2edare sistematică, sistematică, concentrată concentrată a ideilor cu indicarea indicarea ordinii şi importanţei importanţei lor
•
•
•
5senţializarea ideilor ideilor şi nu reproducerea reproducerea te*telor te*telor în manieră mai mult mult sau mai puţin integrală $rivire critic-apreciativă critic-apreciativă asupra conţinutului conţinutului te*tului conspectat, conspectat, cu e*primare e*primare a punctelor de vedere vedere proprii proprii oncentrarea oncentrarea efortului de conspectare conspectare pe evidenţierea elementelor elementelor noi conţinute în te*tele respective, comparativ cu sursele bibliografice, implicaţiilor şi posibilelor aplicaţii ale acestor elemente noi
!onspectul cuprinde: •
apitole, paragrafe, titluri
•
3rgumente, e*emple, e*emple, citate, pasaje pasaje necesare
•
5lemente prescurtate, prescurtate, sublinieri sublinieri proprii cu o simbolistică simbolistică specifică
•
$uncte de vedere vedere şi judecăţi judecăţi de valoare )?
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Planul de idei a *ealizar *ealizarea ea a cel puţin două lecturi lecturi atente atente urmărindu&se urmărindu&se desprin desprindere dereaa structurii structurii logice de ansamblu" identificarea cuvintelor c'eie" a lanţurilor de idei. b 1dentificarea ideilor pe gradele gradele lor de generalitate generalitate -fundamentale" -fundamentale" principale" secundare precum şi a raporturilor dintre ele cu menţionarea unor e#emple ilustrative. c /ecvenţio /ecvenţionarea narea te#telo te#telorr lungi în fragmente fragmente de te#te te#te în funcţie funcţie de ideile princip principale ale pe care le conţin. d !lasarea !lasarea"" ordonarea ordonarea şi includerea includerea într&un într&un plan" sc'emă sc'emă a ideilor ideilor după gradul gradul lor de generalitate. e Cerificare Cerificareaa fidelităţii fidelităţii e#tragerii e#tragerii -idei fundamenta fundamentale" le" principale" principale" secundar secundare e ideilor prin reveniri asupra mesaului de bază al te#tului. 2lanul unui material constă în e#tragerea şi ordonarea logică sau reprezentarea sc'ematică a principalelor idei şi noţiuni din acest material.
)B
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
!ezele 4ezele reprezintă forma concentrată şi esenţializată sub formă de enunţuri a conţinutului unui te#t constând din formulări sintetice a ideilor de bază. În cazul tezelor se e#trag propoziţii concise" ideile esenţiale de principiu" ipotezele de lucru şi categoriile conceptuale conceptuale pe care autorul lucrării le dezvoltă. 4ezele rezumă propoziţiile fundamentale" directoare şi cadrul conceptual al unei lucrări. $tapele a 0 primă lectură lectură integrală integrală a te#tului te#tului pentru pentru conturare conturareaa imaginii imaginii de ansamblu ansamblu şi sesizare sesizareaa problemei generale generale a mesaului. b A doua lectură pentru pentru a identifica părţile mari mari ale te#tului şi etapele etapele importante ale raţionamentelor autorului. c A treia lectură lectură pe unităţi" unităţi" pentru pentru desprinde desprinderea rea ideii ideii principale principale a fiecărei fiecărei unităţi unităţi în parte" parte" rezultat al eventualelor adnotări la te#t. d /tabilirea /tabilirea ideilor ideilor principa principale le şi a celor celor secunda secundare. re. e ,ormulare ,ormulareaa tezelor tezelor într&o manieră manieră proprie" proprie" concisă concisă şi clară" utilizând utilizându&se u&se enunţuri enunţuri afirmative" interogative sau combinări ale acestora. f *edactar *edactarea ea tezelor tezelor pe foi volante volante sau în în caiete caiete special speciale. e.
Mecanismele intelectuale ale luării notiţelor Motivaţia 5a ce se spune
5a ce scrie Atenţia
/piritul de sinteză
/piritul de analiză Înţelegerea
/tăpânirea limbii
2uterea de udecată *apiditatea
!apacitatea de e#ploatare
Rezumatul presupune reducerea reducerea unui te#t la un un număr limitat şi precis precis de cuvinte" care să reproducă fidel gândirea autorului şi liniile de fond ale raţionamentului său. *ezumatul permite testarea capacităţii capacităţii de analiză analiză şi de sinteză.
39
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Comentariul > sau dezvoltarea compusă > permite o libertate mai mai mare de redactare. redactare. $l face apel la simţul critic" la capacitatea de reflecţie şi la aptitudinea de a raporta problematica în discuţie discuţie la e#perienţa şi cultura cultura personală. /e /e adaugă uneori uneori întrebări referitoare la semnificaţia conceptelor şi a cuvintelor&c'eie. 2resupunând că te#tul de bază este identic" rezumatul şi comentariul nu urmăresc acelaşi obiectiv: primul vrea să transmită cititorului esenţialul" în timp ce al doilea pune în lumină cunoştinţele celui care scrie" opiniile şi" eventual" sentimentele sale. Condiţiile realizării rezumatului •
Fidelitatea 3ceastă calitate cere ca autorul lucrării să ne informeze asupra
conţinutului mesajului şi asupra punctelor importante ale argumentării, ferindu-se să şi e*prime punctul punctul de vedere vedere /rei riscuri majore majore trebuie evitate% evitate% •
•
•
0eformările de sens" cu atât mai grave cu cât vizează aspectele principale; 'erar)izarea 'erar)izarea inadecvată a noţiunilor sau a tematicii" anumite idei trebuind accentuate în raport cu altele" care nu apar decât pentru a lumina un anumit pasa. 4rebuie să delimitaţi ceea ce este important de ceea ce este au#iliar. "ubiectivitatea: nu trebuie să vă faceţi cunoscute sentimentele; insistaţi doar pe e#actitatea actului intelectual.
Zece greşeli care nu trebuie comise Analiză > analiza este prima condiţie a eficacităţii" eficacităţii" dar atunci când este împinsă prea departe sau nu este îndeauns de selectivă" ea poate să vă conducă la o poziţionare greşită în raport cu cerinţele. Danalitate > eliminaţi tot ceea ce este lipsit de interes" nesemnificativ sau ar'icunoscut. Comentariu – orice uriu va sancţiona sever introducerea comentariilor comentariilor sau a părerilor personale. Digresiune – este o eroare adesea comisă: se dezvoltă prea mult o c'estiune secundară în loc să se urmărească esenţialul. În plus" această practică GconsumăH şi GiroseşteH multe cuvinte în detrimentul altor elemente mai importante" care nu vor mai putea fi menţionate. Enumerare – unii unii cred că îşi găsesc aici salvarea: ei se mulţumesc să u#tapună la întâmplare informaţiile adunate" folosind şi cratima. Fantezie – rămâneţi rămâneţi clasic şi nu căutaţi cu orice preţ originalitateaI azard – cei cei care nu au reflectat la specificul propriu&zis al lucrării cred că pot să dea curs inspiraţiei lor de moment" folosind fără discernământ anumiţi termeni" consideraţi potriviţi. !ncoerenţă – e#punerea e#punerea voastră trebuie să fie bine structurată" perfect coerentă -un plan articulat logic" eliminarea oricăror contradicţii sau repetiţii. "argon – multe multe persoane se grăbesc să folosească formule incisive şi cred că strălucesc utilizând argonul te'nocrat sau urnalistic la modă. ,eriţi&vă de aceste GticuriH de limba. ,idelitatea faţă de subiect nu înseamnă o simplă transcriere condensată a conţinutului; trebuie să vă impuneţi" cel puţin" printr&un efort de compoziţie : greşeala ar fi să tratăm separat fiecare paragraf -văzut ca o unitate de sens" dezvoltând o singură idee; nu trebuie confundat alineatul" care introduce doar o separare tipografică şi să recurgem la 3)
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
u#tapunere" pe scurt" să aungem aungem la un patc'JorK neţinând seama seama nici de ideile e#primate" e#primate" nici de direcţia te#tului. Coincizia el care face rezumatul este judecat după capacitatea sa de a se e*prima la obiect •
Cum trebuie tratată in#ormaţia $entru a a%unge la gradul de coincizie dorit& 0 idee considerată importantă într&un rezumat de 899 cuvinte nu va fi reluată într&unul de 399. 1dentificarea a ceea ce trebuie reţinut sau îndepărtat depinde de gardul de întindere ales. Acest filtra @cu o geometrie variabilă trebuie să pună în lumină calităţile de sinteză ale celui ce scrie şi presupune că acesta a e#ersat în prealabil spiritul său de analiză" împărţind te#tul în elementele sale constitutive. Cum să numărăm cu'intele& 1ntră în calcul o e#presie purtând o semnificaţie în ea însăşi: este şi cazul articolelor" al conuncţiilor" al pronumelor. +umărul termenilor se va indica la sfârşitul lucrării" iar dacă este posibil" pentru a urmări progresul făcut" după fiecare paragraf făcut" sau în tranşe de cincizeci sau o sută. Claritatea $rin rezumat, cititorul va şti ce să reţină fără să se mai raporteze la te*t ceea ce duce la economisire de timp 2espectul pentru acest obiectiv se bazează pe o organizare riguroasă% diferitele paragrafe se vor succeda logic, propunând itinerariul cel mai scurt între punctul de plecare şi cel de sosire •
Particularităţile comentariului (dez'oltarea com$usă) Aceasta se spriină pe un pasa care alimentează gândirea. 0ricare ar fi câmpul cognitiv evocat -filozofie" sociologie" ştiinţe politice6"obligaţiile rămân aceleaşi în ciuda multitudinii de formule reţinute. •
•
Diversitatea enunţurilor &ai mulţi parametri trebuie menţionaţi%
document în întregul său ori de un citat e#tras din 6biectul studiului% poate fi vorba de un document acest document;
atura criteriilor stabilite, care implică fie o abordare globală -@!omentaţi fragmentul următor6" fie adoptarea unei perspective restrictive -@Împărtăşiţi optimismul e#primat de6L;
5*istenţa uneia sau a mai mai multor întrebări% lucrarea" în afară de comentariul propriu&zis" poate să conţină e#erciţii în legătură cu utilizarea corectă corectă a unei anumite terminologii" a unor e#presii sau fraze legate de problema în discuţie.
Implicarea personală ontrar rezumatului, care cere obiectivitate şi distanţare,
comentariul presupune o atitudine critică şi implicarea celui care redactează 3ceasta, în funcţie de e*perienţa sa, de referinţele culturale şi de sistemul său de valori, poate să aducă şi el el un grano salis
33
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
$rincipalele capcane care trebuie evitate *reşeala de a nu res$ecta subiectul $ste regretabil să nu tratezi problema cerută" de vreme ce ea e#istă. 4rebuie" deci" definiţi termenii enunţului şi urmată problematica propusă fără a te pierde în divagaţii sau a studia alte aspecte din te#t. *edactarea poate" deci" să insiste pe importanţa e#emplelor" a comparării unor puncte de vedere " a acumulării de argumente complementare sau contradictorii6 Absenţa $lanului Aşa cum indică şi denumirea" dezvoltarea este GcompusăH" GcompusăH" adică organizată după o sc'emă directoare pe care se poate construi logic o demonstraţie. %in acest moment" se impune trasarea unui plan. +i$sa retoricii $laborarea unei structuri nu este de auns" trebuie ca argumentele să poată fi comunicate cititorului. !'iar dacă linia directoare este clară în mintea celui care redactează" precum şi pe ciorna sa" ea ea nu va rămâne neapărat identică identică şi în forma finală a lucrării lucrării unde trebuie să se reflecteze regulile elementare ale retoricii şi te'nicile privind introducerea" concluzia şi etapele de trecere. Absenţa originalităţii şi $ara#razarea te,tului /e cere un punct de vedere solid" ustificat" bazat pe e#emple" relativ la o temă dată; ceea ce se aşteaptă este o privire personală asupra unei probleme" altfel spus o analiză originală şi concretă. %in nefericire" multe lucrări nu sunt decât o repetiţie -sau parafrază a argumentelor din document sau o gândire foarte generală" fără suport în realitate" deci fără o viziune ustă asupra acesteia. 4rei fenomene pot sta la originea unui asemenea defect:
5ipsa curiozităţii faţă de evenimentele sociale şi faţă de actualitate;
/entimentul > adesea neustificat > de a nu fi la înălţimea unei discuţii" de a nu se simţi autorizat pentru a trata probleme considerate a priori prea comple#e" c'iar atunci când ele interesează;
Atitudinea abordată trebuie să #ie -ntotdeauna.
2recisă" evitând generalitatea sau vagul;
/olid argumentată" pentru a nu fi confundată cu o alegere arbitrară;
/usţinută de e#emple semnificative" pentru a nu părea nefondată sau prea puţin clarificată.
Asimilarea te,tului •
Lectura globală 5a permite contactul cu documentul, obiectivele fiind%
'dentificarea temei temei abordate -care este câmpul de gândire abordat şi" în interior a problematicii vizate -care -care este întrebarea urmărităL; urmărităL; "tabilirea tezei susţinute -care este răspunsul datL; 0escoperirea 0escoperirea firului conducător conducător sau sau a modului de organizare . +u se are în vedere numai înţelegerea diferitelor înfăţişări ale argumentării -nimic nu interzice 37
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
vizualizarea unui anumit pasa doar prin încadrare" ci perceperea liniilor generale ale raţionamentului.
/n această o$tică se 'a urmări.
•
/ă nu se întârzie pe detalii care" la prima vedere" pot să pară comple#e;
/ă se remarce semnele care marc'ează progresia: titluri şi subtitluri" semne tipografice" articulaţii logice.
!ectura analitică analitică 3 doua etapă vizează% vizează%
'dentificarea ideilor avansate avansate. (nele dintre ele vor putea fi reformulate pe margine şi" în ipoteza unor repetiţii inutile" se va opera o regrupare pentru eliminarea acestora. +oţiunile c'eie sau e#presiile caracteristice vor fi puse în evidenţă;
*eţinerea celor mai importante e#emple; 'erar)izarea argumentelor argumentelor după după gradul lor de validitate" eliminarea punctelor nesemnificative;
*egăsirea structurii originare şi trasarea parcursului urmat.
%acă te#tul este lung" este preferabil atunci să se citească şi să se analizeze documentul simultan" împărţindu&l în subansambluri autonome. În plus" mai curând decât să reconstruim un plan prea detailat" ar fi de auns să revelăm rând pe rând r ând ideile şi articulaţiile cele mai importante" evidenţiindu&le prin câteva adnotări pe margine.
%ezumatul •
•
•
•
.i*area unui plan plan riguros care demarcă problematica şi linia directoare; rubricile mari şi subdiviziunile lor vor fi semnalate prin numere sau litere" care vor servi de repere şi vor dispărea la redactarea finală. /e va încerca să se păstreze ordinea stabilită la început" orice sc'imbare putând să atragă o modificare de sens; 3legerea judicioasă judicioasă a e*emplelor e*emplelor " o triere conducând la eliminarea celor neimportante şi la menţinerea celor adecvate; &enţionarea unui unui titlu: acest lucru este este indicat" c'iar dacă dacă nu este cerut e#plicit. e#plicit. 4ermenii folosiţi demonstrează" în ceea ce îl priveşte pe destinatar" că mesaul a fost bine înţeles. *edactarea *edactarea trebuie să fie sintetică" evitându&se evitându&se vagul" şi semnificativă" semnificativă" pentru a trezi curiozitatea curiozitatea cititorului. /ă ne ferim ferim de formulările prea insistente insistente de tip urnalistic şi să nu ezităm să recurgem recurgem din când î când când la titluri mai lungi. alităţi privitoare la formă" care sunt condiţionate în primul rând de precizia şi bogăţia vocabularului. $ste important să nu fie reproduşi termenii te#tului" ci" în măsura posibilului" să recurgă recurgă la sinonime. (nele (nele e#presii trebuie însă preluate ca atare" atare" întrucât redau tonalitatea şi stilul originale. Atenţie la folosirea citatelor: împrumutarea unor părţi de fraze sau formule nu este de dorit" în afara unor circumstanţe e#cepţionale.
În plus" respectarea sinta#ei şi formelor gramaticale" ortografia şi punctuaţia" concizia şi sobrietatea stilului condiţionează succesul în acest tip de lucrare. inând cont de natura sa" orice e#agerare ar trebui evitată" fie şi numai pentru a respecta restricţia de întindere. 3
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Astfel" este posibilă economia de cuvinte " reţinând" de e#emplu " într&o enumerare de cifre doar pe cele mai importante dintre ele" înlocuind diateza activă cu cea pasivă -@Nomaul atrage marginalizarea" în loc de @Marginalizarea este cauzată de şoma şi o negaţie -@1mportanţa deficitelor publice compromite stabilitatea monetară" printr&o afirmaţie -@1mportanţa deficitelor publice compromite stabilitatea monetară. 5a fel" un verb tranzitiv -@a favoriza va fi preferat unuia intranzitiv -@a dăuna" un participiu unei propoziţii relative -@Acest -@Acest rezultat" obţinut prin6 prin6 în loc de @Acest @Acest rezultat" care a fost fost obţinut prin6 În sfârşit" claritatea este condiţionată şi de întregul aspect al lucrării: lizibilitatea scrisului" paragrafele" atunci atunci când se trece la o nouă etapă" etapă" dimensiunea corespunzătoa corespunzătoare re a caracterelor" distanţările egale; toate se impun pentru a nu avea impresia unui continuu inabordabil.
38
"#ETI" $"%CH&'&(ICA' RE"EARCH Constantin
&no)ra*i
omentariul •
3 situa bine gândirea gândirea autorului în ansamblul operei sale şi în curentul în care aceasta se încadrează;
•
A numerota rândurile din cinci în cinci -sau din zece în zece;
•
A fi selectiv şi a degaa problematica;
•
A pune în lumină tipurile de formulare şi de argumentare;
•
3 e*amina coerenţa coerenţa şi pertinenţa pertinenţa punctelor de vedere vedere adoptate adoptate : nu e#istă alte posibilităţi de gândireL gândireL !e credit trebuie acordat acordat unui anumit raţionamentL raţionamentL 2aradigmele 2aradigmele utilizate se bucură de un larg consensL
"c)emă de lucru pentru un rezumat de te*t 0E102+ PE30R2 402D!2
). !onta ontact ctuul rap rapid id 3. 0 prim primăă lec lectu tură ră aten atentă tă 7. *epe *epera rare reaa dive diverse rselo lorr părţ părţii
Munca pregătitoare
A3A+!ZA 0E102+2! *ecitirea paragraf cu paragraf Adnotări" eventual luare de note 4ublinierea sau -ncadrarea cu'intelor Re'elarea ideilor 1" 116:fundamentale sau generale AO" DO6: principale )" 36sau a" b6 secundare -apoi enumerările şi e#emplele Marcarea articulaţiilor logice -
-
teza argumentele" progresul în gândire simplele e#emplificări
,aza intermediară Primul $lan de redactare *edactarea pe o ciornă" într&o manieră foarte liberă" începând o nouă pagină pentru fiecare paragraf. Dubla 'eri#icare
/n ra$ort cu te,tul de bază. +u am uitat nimic importantL - +u am adăugat şi deformat nimicL /n ra$ort cu te,tul rezumatului. -
-
.ondul% este coerent şi uşor de înţelesL .orma% sunt destul de clar" am redactat bineL
3<
TEHNICA ÎNVĂŢĂRII
Metode de îmbunătăţire îmbunătăţire a procesuui de în!ăţare
Recti#icarea numărului de cu'inte -reducere" dacă este necesar. Reco$ierea $e curat -având griă de aspect Recitirea lucrării -mai bine de două ori Sinteza •
5*istenţa unei sinteze sinteze plecând de la un dosar având mai multe documente% documente% acestea acestea pot fi mai mult sau mai puţin numeroase numeroase ?nu mai puţin de două, dacă nu va fi un un rezumat@ şi pot îmbrăca forme forme diverse% articole, articole, tabele statistice, statistice, e*trase din lucrăriB lucrăriB omponentele dosarului se raportează la aceiaşi tematică, încercările propuse punând în general accentul pe fenomenele sociale şi pe subiectele de actualitate
3=
