41576103-Bancuri-pps

Culegere de bancuri  Imagini şi text : Net 

Diaporamă realizată de Delia Florea

Un bărbat stătea la soare, în pielea goală, pe plajă. Din raţini de !omportament !i"ilizat şi !a să le #ereas!ă de arsra soareli, şi$a  ps o pălărie peste părţile intime. % #emeie tre!e pe l&ngă el şi$i spne mstă!ind: '$ Da!ă ai #i #ost n domn, ţi$ai #i s!os pălăria (' )l ridi!ă o spr&n!eană şi îi răspnde: '$ Da!ă ai #i arătat mai bine, s$ar #i ridi!at singră...'

*oliţiştii se d! în ex!rsie ! n ato!ar ! doă ni"ele . +a ni"ell de jos o#iţeri şi la ni"ell de ss sbo#iţeri . +a n moment dat se ad rlete de la ni"ell de ss, iar şe# se d!e să "adă !e se înt&mplă . $De !e rlaţi în -all ăsta $N%I NU /0)1 2%F)3 (((

Doi beţi"i: $ 4ă, t !are boală !rezi !ă este mai gra" ă, *ar5inson sa  /lz-eimer $ Io zi! !ă mai bine este să ai *ar5inson. $ De !e $ *ăi mai bine "erşi  jmătate de pa-ar p&nă îl d!i la gr ă, de!&t să iţi nde ai ps sti!la.

Cafea de criză..... Se ia o boabă de cafea, se leagă cu o aţă, şi se scufundă de 2-3 ori în ceaşca cu apă fierbinte. La fiecare 3 cafele se schibă aţa...

Unl dintre pasagerii de  pe "apor îi atrage !ă pitanli atenţia !ă pe o insliţă e n om  zdrenţ ăros !are sare şi dă din m&ini l&ngă n #o!. $ 6ine e tipl 6e$o #i ! el $ N şti, zi!e !ă pitanl, însă de !&te ori tre!em pe ai!i se b!r ă nesps(

Doamna *opes! se de!ide să$i #ie pi!tat portretl de n pi!tor renmit.  /jnsă #aţă în #aţă !  pi!torl, îi spne: $0rea să mă pi!tezi în tablo ! !er!ei ! diamante de 7 !arate, n !olier ! n diamant imens agăţat de el, brăţări străl!itoare din ar şi smarald la m&ini, şi o broşă #rmoasă ! rbine la piept( $Dar doamnă, zi!e pi!torl !ontrariat, d"s n prtaţi ni!i na dintre a!este gi"aerri( $2ti, zi!e dna *opes!, dar sănătatea mea este #oarte  pre!ară, iar soţl me mă înşeală ! se!retara sa.

6&nd "oi mri, snt sigră !ă ei se "or !ăsători, şi "rea !a t&r#a aia să înnebneas!ă !at&nd dpă a!este bijterii(

Un englez sosit în 3om&nia îl  zăreşte pe badea 8-eorg-e !osind$şi iarba şi "rea să intre în "orbă ! el : $4addde !osesti întrebă englezl într$o rom&nă !am stri!ată. 4adea 8-eorg-e se ită la el şi îşi "ede în !ontinare de treaba li. )nglezl mai #a!e o în!er!are: $4adde !osesti 4adea 8-eorg-e iar n$l bagă în seamă. Disperat englezl întreabă iar: $4/DD) 6%U9)9I  4adea 8-eorg-e se ită si!tirit la englez şi$i răspnde: $;o -a"e an obsesion (

)instein, Fred şi 4ill 8ates merg ! trenl. +a n moment dat se opreşte trenl în mijlo!l !&mpiei. 9tă o oră, stă doă, pstietate, st&n!i, et!. Fred zi!e: $ 1ă, e mă d! la me!ani! să "ăd !e probleme snt. *oate l$a ap!at o !riză de anxietate, e depresi", n mai "rea să porneas!ă, mă d! să$l rezol".

0ine Fred dpă = ora, n reşise să #a!ă nimi!, me!ani!l era %<. )instein zi!e: $ +asă !ă mă d! e, sigr a  păţit !e"a lo!omoti"a. 1ă d! s$ o repar. 0ine dpa o oră, n #ă!se ni!i ăsta nimi!, lo!omoti"a era %<. 4ill 8ates zi!e şi el: $ 1ă, -ai să ne dăm toţi jos din tren şi să mai r!ăm o dată,  poate porneşte.

6abinetl ni psi-iatr. 9e des!-ide şa şi intră n bărbat, în patr labe ! !e"a în gră. *si-iatrl : $0ai( 6ine a "enit la noi %  pisi!ţă 4ărbatl se t&r&ie p&nă în !olţl !abinetli. Do!torl îl rmăreşte. $ Un !ăţelş  4ărbatl tre!e ! m&na pe l&ngă perete şi se t&r&ie în !elălalt !olţ. Do!torl n rennţă $ /-( 6red !ă e n ari!i( N % broas!ă ţestoasă  4ărbatl s!oate n !abl din gră şi zi!e : $ /ziţi 1ă lăsaţi şi pe mine să "ă trag internetl sa n(

Do!torl îl întreabă pe nl dintre  pa!ienţii 'săriţi de pe #ix': $ Ia spne$mi, de !e te lazi la toată lmea !ă esti Napoleon, iar mie îmi spi !ă eşti +do"i! al  >I0$lea $ *e dmnea"oastră n pot să "ă mint, snteţi medi!l me.

9oţl "ine a!asă din delegaţie şi soţia are trei bărbaţi în !asă. N ştie nde să$i as!ndă, aşa !ă îi bagă repede în trei sa!i şi îi pne pe bal!on. 9oţl "rea să$şi aprindă o ţigară, "ede sa!ii şi întreabă: $ 6e e ! sa!ii ăştia $ / #ost mama ta în "izită şi ne$a ads !&te !e"a... 9oţl lo"eşte ! pi!iorl  priml sa! şi dinăntr se ade: $ 8iţ, giţ, giţ( 9oţl zi!e: $ /, n pr!elş... e bine( +o"eşte şi al doilea sa! şi ade: $ 1, m( $ /, n "iţelş...

+o"eşte al treilea sa! şi nimi!. 1ai dă n pi!ior, mai tare, dar nimi!. Ia o lopată şi în!epe să dea în sa! ! ea. Deodată, sa!l se des!-ide şi iese tipl re"oltat: $ &mpitle, da!ă ta! înseamnă !ă ţi$a ads mă$ta !arto#i(

Un !pl #oarte batr&n îşi serbează !ea de$a ?@$a ani"ersare a !ăsătoriei. +a n moment dat, soţl îi spne soţiei: $ Dragă, "rea să te întreb !e"a: dintotdeana m$a #ram&ntat #aptl !ă !el de$al şaselea !opil al nostr n a semănat ! restl. /!m, dpă ?@ de ani, trebie să şti: a a"t el n alt tată 9oţia se ită la el şi mărtriseşte: $ Da, dragă, ai dreptate, a a"t n alt tată. $ 2i poţi să$mi spi !ine a #ost $ (

6e g&ndes! n optimist şi n  pesimist despre !riza e!onomi!ă mondială %ptimistl: $0ai, "om ajnge ! toţii să !erşim.. *esimistl: A De la !ine(

 /r-eologii englezi sapă =B metri şi găses! #ire de !pr şi dpă trag !on!lzia: $ /nglo$saxonii !omni!a  prin tele#on în!ă de a!m @BB de ani.  /r-eologii nemţi sapă la ei şi găses! !&te"a #irişoare de sti!lă, la "reo @B de m ad&n!ime apoi trag !on!lzia: $ 8ermani!ii !omni!a prin #ibra de sti!lă în!ă de a!m =BBB de ani. 9e ap!ă şi ar-eologii rom&ni de săpat şi n găses! nimi! ni!i la =B m, ni!i la =BB m, ni!i la =BBB m, ni!i la =B,BBB mCapoi trag !on!lzia: - Dacii au comunicat wireless dintotdeauna.

9tanisla za!e pe patl de moarte, în!onjrat de #amilie. $ rebie să "ă spn !el mai mare se!ret al me. Familia îl îndeamnă să !ontine. $ Enainte să mă însor, a"eam de toate, expli!ă 9tanisla. 1aşini de !rse, #ete #rmoase, mlţi prieteni, o groază de bani. Un bn ami! m$a s#ătit: Ensoară$te şi #ă$ ţi o #amilie( /ltminteri, n "ei a"ea pe nimeni !are să$ţi dea n pa-ar ! apă !&nd "ei #i pe patl de moarteG. I$ am as!ltat s#atl şi mi$am lat ne"astă. /m dat berile  pe m&n!are pentr bebelşi.

1i$am "&ndt Ferrari$l şi am in"estit banii în #ondri pentr #a!ltatea !opiilor. 2i a!m, iata$mă ai!i. 2i ştiţi !e"a -Nici măcar nu mi-e sete!

oţi oamenii de ştiinţă j!a  pititea în 3ai. 9e pne )instein şi în!epe să nmere. oţi se as!nd pe nde găses!, nmai Neton ia o !retă, trasează n pătrat ! latra de = m şi se aşează în mijlo!l li. Dpă !e termină de nmărat, )istein se întoar!e şi, bineînţeles îl "ede  pe Neton: )istein: $ e$am "ăzt.  eşti Neton. Neton: $ Emi pare ră, dar n snt e. )istein: $ 6m adi!ă n eşti t e !nos! # .bine. )şti Neton. Neton: $ Ia pri"eşte mai atent. 6e "ezi )istein: $  în mijlo!l ni  pătrat ! latra de = m.

Neton: $ *ăi şi !e înseamnă Neton pe metr pătrat )istein: $ *as!al. Neton: $ *ăi "ezi, el e(

6are este di#erenţa dintre n om de ştiinţă, n #ilozo# şi n teolog  %ml de ştiinţă !ată într$o !ameră întne!ată o pisi!ă neagră. Filozo#l !ată într$ o !ameră întne!ată o  pisi!ă neagră !are n este a!olo. Iar teologl !ată într$o !ameră întne!ată o pisi!ă neagră !are n este a!olo dar el , spre deosebire de #ilozo# , neori o găseşte .