37416486-Metoda-de-Pian-Editia-4-Alma-Cornea-Ionescu-1971

_/

-t..*

At}|Aconr:rifuilEsctl

r|lITODA 0t PIA[I EDITIA IV

EDITURA a

uNruNtlr

MUzIcAtA cof

PortTolttot

. Bucuregi - l97l

,/

----

-/

.\\' !-.v''.-

\\

'.":

AtilAC0Rt't[-luilEsc|J

rtlTTODA DE PIA]'| EDITIA IV

EDITURA A

UNtUNlrt

MUZICATA COt POztIOtttot

. Bucure*i - l97l

.1..t-_:_:

x!*1,

_-__------

PIANUL

t

Ca orice tciruician, pi.uristul trebuie si-9i cuaoascl uuealta sa de lucru - pialrul. Curoatterea nr€catrlslrului inte|ior al ac€ntur isstru ert destul de complicat ne di multe puncte de sprijin in crea ce priveit€ stabilirea u.trei legAturi logicc iutrt nrigcarile miinilor piauistului Si iGtrurEntul cu c!,!e va producc sullet-eledorite. Iriauul este iostruurcotul cel nai cuaoscut ti poste cel mai rispiodit p€ntru tiorbajut uriversal al muzicii. Ll cste singtrrul rrt5truErcut,alaturi de orga Eurre,c"ie poat" reda orice fel de-ltrcrare nruzicall, indilerent de titm, pr.rlifonir 9i arrtrolic. flrtr coocursul altui iustrument, produciud, diu pu.nct de vedere tDuzical, inptesia de c€va iourplet, desdvirgit. Piaxrll poat€ deci iulocui caracterul ioli/oric al uuei irrchestre,reducird astfel Eumtrd ere{utanlilo; la unul singur. A9a se erplict marea sa popularitaie. brga, degi imiti mai lidel colotiful q)ecific al diferitelor irNtruEente, rlmiue totugi in inferioritate din acest puuct de vedere dio cauza c.onstnrctiei sale lronunentale ea ficild parte dtn mobilierul /ir al cat€dralelor sau al sililor de conc€rt. Pianol se compune dintr-un gir de coarde uretalict de diferitc grcimi 9i luagimi. Fo4a !o{aE de tntindere - 15000kg,'de aceeamecarrisurulpiauului necesrt-Iu\ codlr ,netalic t€zistt[t Pe cAre sint a,coardelo! este de 9O0O Iixatc coardele.I.a tipurile mai noi, coardeledin bas sz i*rueqeazd cu cele din registrul oijlociu,_putrn a Iavotizl transrnisiunea directi a armoricclor, asiguriudu-i estjel uD suret mai plio, uai sonor. Numai dtscatrd este firat paralel cu petetele lIzii.l'iecirui sunet li iorespunde un trup d€ doul, trri, evetrtual patru cggrde-(dr pildi h sistcmi aLiqrol al pianclor Blittnct); sunetele j(;se au o s'iugilri
rPunclu/ deatingere C@rdesinqle Curde duble ---

C@rdet riqle Suruburi

oooo

lgrale

xrE.

Cutia de acordaj

4

Bane de netal

t

'j)

b

Bere de neta/

c

Cepod asttu

Acordajul coardelor se face sttingind guruburilecu ajutorul unor chei spccide. Chyiattra are urmitoarelc ptrrgi: 7. Clapeh,adicl pirgbiih pe care se apiici forja lctivtr a mlinii pianistului; 2. Ciocdnrhhcarc lovesc coardele; 3. Mccaflisatalirhrnediar, care transmite lovitun clapei (pirghiei) la coada cioclnelulul Pianelemoderneau trn sir de 56-58 clapc albe, din iemn de brad, acoperitefiecarccu r lrmell 6nl de 6ldeg sau celuloid, pentru sunetelediatorice,qi 35-36 clape negre cle abanosrau lemn vopsit ln negru, pcnttu sunetelecrzrvati.e.Apisate cu degetele,clapelepun in migcarecioctruelelccare, lr tlodul lor, lovctc corrda corcspunzltoare.Fiecareclapi aclioneazict o pirgbiccr donl brafe,r ci.tei mlrime dcpinde de volumul instrumcntului; in general, dimensiunile ei sint cuprinre iotre 40 gi 60 cm.

Pentruca pianistul se poatl l[cra conSLien!, ctedeaci nu trebuieltrsatnimic uelSEurit in mintea sa cu privl.tela necanismulinterior9i la modul lui de funcfionare.Celemai bune instrumedtesiut astizi cele cu sisteE de

Dar avild in vederecl Eaiorita.tea pianigtilo! ou-ti pot plocura dclt piaoe cu repehli. d,quti, irumit sistztttergLezesr. sislernge/t ta1r, elevul trebuie sl curroasci amb€le sisteme 9i sd inleleaga deo6ebileacare existl iutre ele, deoarce fiecare sistem reclaml un fel deosebitde a cinta. l,a piaoele cu ,necdn$rrL Serrnan,zis St oiencz, ciociuelul este firat la c'd,p\t]l^l d,iaddrdtal pirghi(.i . stind in legituri direcfA atit cu clapele c it 9i cu coardele, iar aza 9i gilul ciocdneluhtt se gisesc inapoia mecanismului, cu ciocl[elul in fa]t. I.a piauele cu sistem englczesc,ciocinelul nu este firat la extremitatea piryh ici ci 1* scauaulciocdnel*lui, care este pus h qitcare printr-uu mecaqismmai compler de plrgbii,

La istcntl geunart,punctul de sprijin in jurul ctrruia se-face Inigcateaclapei se_glsegtela distanltr intsaldde capetelepirghiei.'Parteaanterioari a bralului pirghiei (Ta) estcceva mai lung{ decit ceade dinapoi. ( La"aplsarea'clapei ) pinAut dc atac(Pa) und,elovegtecioclnelul sc efl :nai ^PrczPcd,c?ttrrr.raldt rp/ri,, Ar ) potr1'vitlegilor iiri.i .uno,.ut., forja loviturii pe cnreo va transmitcpanea.de dinapoi a pitghiti asupra cioctne.luluiv'a fr.aai marcdccit cea ailicatl -ma.i de ciapd, Se impunc sI mai sttrruim asupraunui amlnunt de mare rezultl un dt factor impoiant penttu-clntlt' bzzat pe gradzteasubtilL 6zicc lnsemrltate: Din eceleagilcgi -clepe in diferite punctc, 6c mai aProaP€,6e mli dcplrte dc -margineaci, adid . sunctului. Dact aplsirn pntlnl ln felul zcesti prntal di qticarc a Jorpii - avind acehgi rezultrt ca gi cum am mdifrca. lunginca bla' tclor plrqhici - consrltlm cl cstc nevoiede fo4n d{eri f pcntru e obginc un sunet dc aceea;iintensitate.De i.."",^ recomandabilce toate clepelcst 6c aptrirtc &iptUa in acclcagipuncte, cele dbe,la. mijloc, cclc "it ncgrc lr mrrginc. Dat fiind insl Joria miinii, aplcerca cgdl r fo4ci nu se Poatc face pc o linic dreapttrci pri.tt -o -riitl rnigcarelaterell-a miinii de-a lungul clapclor. Accste estc motivul pentru carc nrt trebuie il rc cinte cu mina rigidr ci cu bregulgi mine liberc Pirncle cu sisni gcrnas nu diipuri dc capacitatcede r rcpctr suncnrl flrl o noul lovire. Degi, p_entru o mhl neobignuitl cu riccenismul unui pian a- sktcrs ctghXuc, mlnutce acestui fcl de insEumente pare foarte di-6cill, ln realitatcinsl nncazitm gcrnit cstc acclacate ncccritl sfo4Ati nai za4 chcltuindu-seo cantitatc tnai m.tc dc energiegi prin faptul il, Ia repctrreaunui sunet,-mlna pianistului trcbuie mereu.ridicatl de pe clapt. Dil ,oorirrui""..it", la rcpctercl prcad;asl a unor intcrvdc mai meri (care rcclaml o tcnslunernaiacceotuitl r musculaturii), pienistul oboscgtefoutc rcpcdc. cile a6.rmatc,-tom incercr sl dcscricm funcgionareanccatisrz si inf.r' Pcncu a inl.fcgi mai bhc acdiar tl sistcatalvi csglclcsr cts alutorul desenului de mri ios:

t:

'in nonentu/atacului s./ cCderea ciocdneI u/ui

Am arltet cI chpe cste un fcl dc pllghie cu doul bregc, bragul dinapoi articulindu-se cu mecanismul cxrct la m.iilocul ei. ln unei zxc dt'sprijir' (At),'qeatt cioclnclclor. Pirghia aieasta sc migcl il'jirut momenhr.lclnd ailsim clapa,brayulic dinepoi d pirghici (Td)-3; ridtd. Erect le miilocul.braiului d€ dinaPoi sc sptijinl axa de'suport a'unei aitc p trgbii iai :ii (F). Lr dplftl rcestci Plrgiii, ln jurul 4rei ( 4), sc rrngd t*U 1t1. Gnd ilape cstc ep,Isati, iapltul dc dinefbi d phihici (Ta) sc ndtcl ln sus lmpreunl cu_pitghie " e.doue /Pr) care, printr-o miicatc violintt, enrncl iirtbe i" iul, t&ina brusc latr-o pemiEl frxzt\ de nadz ciocilnhltti (C) czre lovcytc coetda,

ln slaf? de rePaus

Loviture ciocinclului nu durazl decit o clipt, .r'hd Mlrlt din cauza $c!t4ii salc, dat nu complct pinf lr tocuJde plccarcci sc oprcytch iumltatcr drumulul izbiadu-rcdc un fcl dc ?hdicd ( X) aflatl la. capltul ilc din4poi al ciepci 9i carc si glsqti ridicetl odetl cu .r. ltr rcchgi timp hal in ecfiune srdina (Sr), czrc

,

cstc ridicag ptin dcplasareacapltului de dinapoi al phghiei (Ta).Ptn ridicarca surdinei, coardclc slnt llratc sI vitrcze /r?ar, sunctul rlminind asdel prelungit tot timpd clt estc clapa aplsad.. Lovituta coardci dc cltrc ciocdmlslC - avlnd dtcpt rczultat ptoducetea sunctului - rcugegtcnumai In cazul cind eplsarca clapei s-a dcc. tuat cu o anumitl taoiditatc. Se vcde prin urmare cI cioclnelul nu lovegte dilrtt cl:lald^ ci ptin intermediul unui sistcm de ptrghii, crrtensrreil cioctndul spte coardtr. Accst sistem prezintl doul avatrtajc: fo4a loviturii ciocbelului este aprcape de pemr ori nai marc dcclt forge aplicatl pe clapl; lovitura cioclaelului, prin accst joc dc plrghii dublc, cste mult mai clasticl. Mai cxistl un sistcm de inecanism intermediat, dentmit < uni-cnghqasc> ( cottinntal). A4 ciodnclul acgiorcazl tot prin intermcdiul unei linbi pe princrpiuJpitghiilot, dat avlnd uo mccanism mai pu;in complicat. Lt thtca cnghXnc,vltfirile cioclnelelot slnt imbtlcatc cu fetm 9i nu cu piele, cz la mecatisntchgcr,ndru; 6-t dovedit d piclca stingc armoo.icdc supetioare, produclnd nilte suoetc ce nu au fincgeanccesad pcoau obgincreaunor anumitc subtilidgi sonore, Goclnelele dptutite cu fetru au cdit4tca d dau intonlrii mai 6ulg precizie, tnpreunl cu o roooritate i.ai pl'd. Mccanismul pcdahlor Qt ti$cn nghX*c) cstc plasat sub coatde, avind lcg{tun cu doul d.lpiyc ce sc eflf sub clevieturl Apl;sl^d,pedah drcaptd,Lce:sta,datoritl unui mecanism special,tidicl tndiu de pc coatdc, Eslnd pc celc rtacatc sll vibrezc libet chiar 9i duEl ridicatea degetelor de pc clape, binclngclcs cu o iatcnsitlrc cc sc picrdc trcptrt. Ptd4k &rdptd lndcplinegtc mai multe firncgiuni, Ea poate lmptumuta sunctului -amploatc, rotunfime, consiste.np,intcnsiEd sonoritatea Easaielorsuitoarc, face posibill hgdt*ra ?nne sutrcte, care aldel ar {i foatc gtcu dc rcalizet. Scopul indirect al peddei este lnsl lndbtgina rczod2.ntelor suline, ManipuleH cu m.re a!tl, pcdale cstc ln sare sI producl gi zrnmite cJcchcoloistitc, cc lntllesc suretele, cooform lcgilor ecusticc, pdn fl
L

tr

NECESARE clrnva NoTruNrANAToMTcE $I FIZIoLoGICE UNUIPIANIST

a

Ca orice muncl, 9i munca pianisnrlui se crccu$ dcopotivl an alinih gi an nitha, de eccea dtcva nogiuni dc anatomic ai f,ziologic dc mlinilor gi de sistcrnului ncrros lc socotim nccestc pentru buna dcsf\urare e rccstci munci comolcre. Omul cstc ui animl biped, cu sta;iunc vetticdl. Dcplasetca lo sEe;iu edt e cotpului dt gi a difctitclot sdc pl4i componente (cap, glt 9i membrc) sc dccnrcazl cu ajutotul aqcbilor fxef pc diferite oan. Toalitatca oasdor constituic scbcht . Oasele slnt unitc uaclc dc dtclc pdti ligannh 9i eltc formagiuni, catc le un loc ddtuicsc o arrh otir. Prin ca sc mcnliae contrcnrl lntrc doul cipctc osoase,iet pe de eltl p.rtc articulrgie petmitc aobilitatca difedtclor segmcntc alc cotpului. Pcouu studiul uoci migdri va Ecbui sl cunoattcm utck, *ticthpiih $ trydii ce iau pertc la prcduccrca ci. Migcirile cele mai importanteln ciotatul la pisn seetecuttrin primul tind. din noonbtchsqcrioary-V.l! ?l doilea rlnd din ,rnrcli (repreientat ptit cobaia onkbrcly'). Vom expunedeci ln mod succiuat anatomia 9i fiziologia acestor segmenteale corpului omeresc Coloam wrt*rah reprcainttr ua arc solid ctc susginccepul, truachiul gi membrele superioarc, Tot ca csccu$ 9i difcritclc migclti dc runchiului. Priyitl din pro6l, coloena prsintl patru cpbti c:rteti imprinl o forml cc amintcgtc litca J. Aceasd fotnr' JQiologicilli dI clasticitrtc gi flcxibilitatc. Dc acccq o lindil rUiA a piafut ti cstemfmarcil, ,sli
ll .:j

{ Drpl, direQi<.lot, miqcltile din difedte articulagii alc mcmbtului supcdor sint dc mai multc feluri: .- Flcxittnca(indoirea),care sc cxecutdin jurul unui ax transversalcc uecc pdn articulagic; - Extclsirnca (intindcrea)care teaducesegmentulindoit in pozijia ioigidl; - Abdr4ia - migcarcade deplfterc dc corp; - Addt(ia - migcareade apropiere de corp; - Roralia - migcarcade lnvlrtire a unui segment de membtu in jurul erului slu longitudinal. Toate accstcmigclri le glsim la articulagiaumlrului. La ntnil mr'i deoscbim o forml spccidl de rolali c.rc sc executl gi ee in jurul uoui ar tongitudinel cc trecc prin antcbral gi an]!.me lotdlid ttt 4jard (ce aducc p ma taai*c), nwmit\ ttpiufic, qi rotaliz bt lsdutrr (cc aduce pzJmt tzapi), numttA promfic. ln migcarcadc pronagie, radiusul lualtcd pcste cubitus, cetc ou ir parte la migcarc. Mlnq fiind alticulatl de tadius, €ste antfco.tl dc migcareeeccstuia, produclndu-sc asdcl lronzlit slixii. Le pian sc clntl dcci cu mina ln ptonafc, cu rediusul incllccet pcstc cubitus. Cum rcc$tl atitudine a miini.i cste nefircascl, nefrziologtc\, sc lnlelcge acum de cc cintrttl lnklngat h pirn obosegtc mLna.l Afarl de dLcqie migctrrilor, intr-o rticulalic mai trcbuic luatl in considcrz,rc$ dtrPliltdirrao migdrilot. Ea cstc in fun4ic dc cxhrsibilitatca ligamentelor, cate mcngin intte clc capetclc o!o$e din articulelie, prccum gi de Jorla matc ard carc eclionerzl asupla oaselor, provocind prin conhrcgia lor deplasererla spagiu e difcritelor segmentealc mcmbrclor. Pentru pianist cste foartc importrnt ca migclrile ln eticulaliilc mcmbrului superior sI eibl o amplitudinc cit mai mare, iar 2cc3stllo oblnc prin cxerciti iurliuutc ai gradatc. Elcmenteleactiveale oriclrci migclri sint nqcbii, carc escultfde voinF omului. Mugchii au o porgiunc mijlocic clrnoasl, clasticl 9i contractill, 9i doul extrcmitlgi fibroasc, necontnctile, ntmitc tcndoafic,Plttct conttactih cstc formatl dn fbrc mrcnhre. Munca ficclrui muychi teptczind muoca totelitllii Gbrclot crrcl compun. Cu cit mugchii slnt mai grogi, adicl cu dt con;in mei multc 6brc, cu edt slnt mei putcmici gi pot lndeplitri o mund mei mere. Dc eccer .rt o gnftaU d c.rt /to/ rqcbi niei, .tu lht e.i ci *liilar, d txecslt o mtrncdnecor,r?sn. Articulagia cotulti, prin mugchii carc se inscrl pc br4 pi antebreg,crccttl numei migdri dc f,ai.a. gi de cxtcnsiuoc.In timpul cintatului, antcbralclesint utor flect.tc. Lz antebralglsimo seriede mugchicarepria ac;iunealor produc fle$uncr, cxt rsiutrca, aMucgir, adducfif suPimfia li pronzgiz niinilor. Tot pe antcbrag sc ilserl o scric dc mugchi ai clror tcodorrrc lungi mct3 plnt lz Jalznge,iar prin acgiuncalor produc extensiunca Vi fleljtncz dqchlor. Mtttz arc o frfl Pdlrnard akz.dorsah. Palma cuprindc mugchii flerori, adductoti gi ebductori d dqgctelor. Fafa dorsall a miinii nu con;hc nici ur mugchi proptiu-zis ci oumei tcndoroclc mutcbiloi crtcacbd zi alitii gi zi dcgetclor. I Atitudiocr

6.ziol4icl,

trttorDici,

a Eitri

cst rc!..

de n,ri.rn,,/it,

cum o rdlm h .titdal

L .nb..

Mi$cirile degetelorsint in func;ie de contracgiilemugchilorrespectivi.Milcturlepriaei Jalatgca degetelor sint cele de cxtensiunc,de flexiunc (cate se executi ip limitE de 45') qi de lateralitate(abducgiegi adduc$e). Fhxibilitaha
.? SISI-ENTI-IL NERVOS$I MUNCA PIANISTULUI VAZUTA SUB ASPEC.IFIZI()I,I)GIC

Cunoagtcrea funciiontrrii sistemuluinervos ;i a difcritelor p{occsepsihologiccare consccinfeprecdcc ilr domeniul tuturor maoifcstirilor muzicale.De aceea,arit pcntru pianitti cit mai alcspeotru profesori, socotim foarte neccsarcunoattcrea fiziologiei acliaildli; ienlar, trprioarc, fapt carc.'a pune intr-o lumintr noul o scde de problcmc legatedc creatie,executit gi percepgiiL muzicali. Lcgltura dinuc organegi diferitc lcsuturi, ca si bunr funcgionerea inregului organism,este indeplioittr de ithnsl nrrios. Deoscbim: - Sistmsl rcrtot te, ra/, format dil ;reier ;i rtitduta tpinlnt; - Silt.tTr.tt,,snlr perifcfit, alcltuit drq firi;oare nervoise l zr.rzlJ. Suprafalacreierului este forn:rti din numeroascstratuti de ce/t/eruraoasealctrtuindvoorla certbrald. Cel aleneruoaynu sint rispindite in mod cgal in tot cuprinsulsistemuluinervoscentral ci sint aglomerate in anumite iocuri spccialedin interiorul n'eirt ii, al.midtuei lpin.irii 1i:zl garylionilarspiruli. lt creiet, aceste aglomerlri poartd numele de ceztri un'oSi, tiniud sub dependinp lor funcliile unot.anumite organe, ca de pildtr:c-entrulpentrumiicrrcamiinilor gi e picioarclor,c.'ltrul vorbirii, ccntnJ auzuluietc. In timpul funcfondrii 6brelor, cclulclor gi centrilor nervoqi circuli o energiespeciali- cnergianentoatd (intocmai ca ti curcntu.lelectricprirtr-un 6r de metal) - derunitr. i{ltx xertosCenttii nervosi sint de dou{ feluri : unir primescdin aJarl prin i-ntermediulorgatelordetinl toate informatiile despreceeace se intinrpli in lumea ce ne inconjoartr(ce ri nrXoriali). Alti centri tttmtt spreperiJdrieotdnele la otganele respective( certri ,t('/zri) Lstfel, de Ia celulclenervoase^le cerrlrilzrt/to/ori plea.cl,impulsuri nervoase dtte tttltbi pc care-i frc si sc cootrsctc; in felul accstriau nagteteaiSairi (automatesau voluntarc). Mecanismultundarrentalprin carcfunc,tioneazicreierulgi centrii urotori din subordinc(cum sint cei din ,tddna t?indrii) este aga-nurnitulre/rs. B,e/ex esteo teacfie prompti, rapidi, a otganismului la o excita;ieveniti. din afad; de pildir cind atingem cu nrlna un obiect fierbinte, mir,a se retragc imediat. Cum se nagte un reflex? Lingl miduva spini.rii se zlJ'lgatrgliorii tpirali, cu'ptinAtd relale sctqoriale.Fiecare din aceste celule dtr doui prelungiri, ura forrte lungCcareaiungepir,6,b pich (aen seqitia) pi a doua mai scurtl, carc pitruode in mlduve spidtii (irtr-o ^kt tcltlld ztsi uotoare). Cehia din rniduva spinLrii aic gi ea o prelungire foarte lungd. (neruuluotor) care merge la un anumit nrycbi, Ercitagiile produse de piclc (dcrerea) ajung prin nenr.rl senzitiv la gangliomi spinali gi de acolo la celulelele di:r mlduva spiniri.i. Prin netvui motor, cxcitagia merge la muschi, proyocind czrrtraclidlui,cate are drept rezultat, in czzul de mai sus, retragereabruscl a miinii. Eristl gi reflcxc mai complic.tc ca, de pildl, Eertal omuluL (>entru care este nevoie dc o scrie de teflerc cc re petrec la difciite etlie ale sistenruluinervos), precum ;i dfltat,alh lrar dupdpartiturdsat pc dinafed). Mtcatisn Jurdanen"alal rclhx ai este dect truuniJerea anei ,xcitafii cdlre qr cdflt/t tenros, cdlt , ,ranrnhc le altd cah din nott lo perifcria, cdtrt nt 0rg4n execator(muschi). Reflcrul studiat mai sus este ua rcflrx lntdtctt. Existf { rcfcxt dobindi*, num\te nfexe nndi1iouh, care dispar dacl condiliite din mediul exterior nu mai corcspunducvoilor de dezlintuire e.acestuireflex.

l3

,@.. '

'.\

/./ \_-

N

S : otgctnserrzttl) c - centru,ur10s M- tf/rtdti

Clotatul le piao sehazeazlpc o scric dc refr:;c tntdrcsh ti cordiliottate,ptoduse pril antnttzrre,t mefodic. Le baza fincgio"lrii sisteoului ncrvos, dupl Pavlov, stau doui proccse ftrndamcntalc: Proc€sul dc excitaticsi proccsul opus de ifiibifu cc sc manifcstl .on.omih,rt. Pr'tmt-tlfuXlilflau o aqrune oatecatg ln tirap cc d doilei o lininaqd ln inrensitate. lo sisteoul nervos ceotral sc producc o lupttr contiDul intre proccscle dc cxcialie f inhibiie. Tot Farlov ^ ^t[tzi cA scoarte cctebrdl arc doutr funcaii fuadamentale: func$a dc anelizl gi cca dc sintcz4. Ptia Ju(iz & analiqd a scoa4ci carcDralc sc inyclege capacitatcade a oe da seana dc celc mei 6nc veriag|i h mcdiul erterior, cum ar Ii poiibilitatce de a diferengia intrlflmea, intensitater" duraa sau timbnrl sunctelcrr.Curtrii nervogi crrc erercittr finc;ia de anali:l au fost numii anali7atori de ctrue Pavlov. P'jn .iu@ia dc sinhqd se inlelege capacitateescoa4ci cerebrale dc a asimila gi grupa inu-o rnitarc 6^tc accle cxcitagu care ru aiung la crcicr ln mod izolat, sau uoa dupl alta, ci ia mod simulto')' pctra /iecarc ittdivid ln ?zrh, I-^ Procesledt excitosic,dt inbibilic, dcauliqd 1i dc shteqd st caracteristicc inhibi;ie. eci rezuhd,o mulgimc de ti/tri contrl, ccle De dc uoii prcdornini proceselcde crcitaie, lr al{i din tnlJ 6ind mai impulsiv, alnrl mai temttnpcran.ih nqicaQ, sc diversitatce de nr,los. Asdel explicl & islen pcrat in rea.lile sale, totul iiiod in fuocgie dc gradal & nobilita* a prlccttlor wrvoatc, ulid de rdPidilatu ct! carc sc facc rrecercade Ia ercitale la hhibigie, Studic.ca de c{tre profcsorul de pian a activitlgii lcrvoase supcrioare a elevului siu ofcrtr incontcstabll o bazaurai solidl, mai gtiin$€c{, nretodelorsde pedagogicecu privire la muJtiplcleaspecte.le PercePlici lriuicelr ...c er.ccufei;i chiar alc compoziliei. Pe acc"sttrba;a 9i coliiurli dc invd;Itura pavlovist{, vom duta i3 cclc cc urnrcrzi sI faccm o succintl ao.rliz) psilr.,,)gic.e, n)uocu pia-o.i:tului. M;ui-; 7ittrri.,,;lrt se loorpu$c dintr-o seric dc tcflcxc motlrcc a ciror activitate,toarte complextr;i subrrl.r,estc rcglata de auhgtloru/ nolor djn scoa4acelebrali. in gri'.lu[ cel ruai inalt el pianului nu este decit un pianisr ctre u ruistuluidevi-oin mare p^rte oulondtc. Pianisurivirtuoz a epltat toatc acestedeprinderi datorittr faptului ci de la inceputul pdmelor excrcigi.ia pardcipat corsliinfa,carc a srabilit ttoi lagdtmilcrvoase. Pe ruisuta allrcnrncotului, degeteleti mina pia-aistului inLep si. lucrezc ai lnrl participarca congtiiogei, adrc,i in rnod 4r/0n/4t, prtn reflcrele coodigonate ce s-au stal'llir. Mildrilc dcgcrelorvor fuccaionrcu adt rnai sigru, cu cit au fosr la irceput insugitein mod cottlticnt1i rl)L'i aurumatiz.rtcprin cricrcr;-u. AririnJ urli srlJ cJ nrunc.rpr:nistuiui inrbrrci pi L-n aspcct li:Lologtc, Jserstanu insennrn6. l c I o c c i . r r . . rp i . r r r s l u l u i. r r l i u r r s i n r p l i , a , c t t t l c ( u t L , . T e l r n i c : rn u t r c b u i e s 5 .d e v i n d u n s c o p i n , , i n c ,r i u n ' , , i l l o . c u a j u t . r r u l c i r u i a p i a n i s t u lr r e b u i es r e x p r l r r r eL U l n L L : L u lu n e i o p e r c d e a r t i 'rrc, ir rir,.r.-i ei, ota un rrrod dc rellectrre a realitilii prin inr.rgini artistice.

PIANISTULUI ME$TE$UGUL Ctatanl la piaa se rcdizeazl printr-o sede dc migctri executatccu degctele,cu mlna gi cu bntul, Acestc migclti de pianistului, h fel ca toate celelalte migclri ale corpului omeoesc, sc desfdgoar{ ln coocordeo6 cu h2ih nccanicc.Diq puoct de vedere mecanic, corpul omului trebuie privit ca un sistem de ptrybii hld;tt itt, Pln accsteelnlelegemplrgile corpului, pestehcheieturi.lectrroia trec (dupl cum s-a aritat ln capitolul prccdcnt aigtc benzi clastice (mugchi yi ligamcnte) cu ajutorul clrora piadstul migd braple, mlinilc Sr - degctelc. Fiecerc fragmcnt muzical clntat cste legat de folosirea iudicioasl a,Jorplor itttcrw cXtgi a, cdot cxltnc. Sub dcnurnLee dc lote inttrn lnlelegem forta mulchilor, iar sub cea de forlc exlcrft cuprindem forga gravitalici, la care se adaugl forga ccntrifugl, for;ele de reaqie, for;a de aruncare, energia cincticl ctc. Afed dc acfunea for;dot arltatc, trcbuie sl mai ;inem scamagi de iac(ic, adtcl dc proprictatcaunui corp dc a-$ plstra strea de repaus sau de migcare PinI cind o altl fo4l va ac;iona asupre lui. Ine4ia corpului piadsrului se va manifesta gi in unele cazuti, cum zr f In exerciliih & lorfd, care par, la prima vedere, ln asdel de erercigii i-otewin lnu-o ir:gte numei de folo-si-rearagionaltra fo4elor musct:lareacliae1 ln reali_tate-, mlsud orrccare gi fo4a gravita;iei, i:rerlia corpului,ptecum 9i fo4ele dc retclie. Der succcsul unei bune cxeculii nu este in func1ic numai de starca apatatului muscular gi a nivclului dc dczvottare a unei coordontrri adecvate miqctrrilor ci qi de anumi$ factori de ordin psibologic,ln primul rind de siguranlaexecugieide facultatqa de a avea o privire muzicaltr gencrall - o lfuie a clntatului - lucru rcalizabil numai dad pianistul cste ,tn mqiciar in adcvltatul inlelcs al cuvintului gi st?tpln pe o suml dc motoatc, cu alte cuviote Pe ftcihlrtSttl Proptiu-zis al pianului deptinderi Penmr inceput, este foarte necesarz dezvolta in devi cuajd cl at ui, lncrederca in puterile proprii, arltlndu-li-se mereu necesitateade a acliona hotdril, cu rnpc\ri rapidc $ lcrgi, f\td tovtrirc sau tatonlri. La bazadcprindcrilor trebuic sl stcadoin!.l dt a irairgc. Dcsigur, in munca pranistului nu este de a,uns, dupl cum am arltat, numai o bunl coordonarc a migclri-lor ci trebuie dezvoltattr czpacitateade folosire rafionall atit a forlei muscularc cit gi coordonarea acgiuniicdorlalte fo4e despre care am mai vorbit: for;a gravitaliei,forga de reacie, for;a centrifugl gi cnergiz cincticl, utilizareaiudicioasl a acestoraconrribuhd Iz fotmareauoui mecanismmotor impccabit sln{tos. Formatea deprinderilor mottice se rezlizeazdptin cxercilii Tilnice. Attomatizarea rnigcirilor se face prin repetrea insistenttra unor formule tebnice sau a unor pasajeti este gretit de a lovlga dintr-o dati pagini intregi dintr-o piesi. Pentr'.r a irav6t3.raliorcl, se lucrcazi pe problerne tehnice, de cite 2-4 mtrsuri, repetind acceagi6gurI sau pasaj tehnic de zeci gi uneori sute de ori, pintr ce elevul reutette s, asirnilezecu deslvirgire forma gi caractetulmigclrilor, pottivite pentru figuta muzicald.tespectivtr.Fltd numeroaserepetlti alc aceloteqi migdri nu s-a putut 6ra lndeajuns de bine larl rcfexelor. Erecutarea pertectd.z unui exerci;iu mai complex nu este altccva decit tepetarca dcpdnderilor mouicc invl,gatc, Lt baza lnsugirilor oriclrot deprinderi noi, de regull. stau elementeledeprindcdlor vcchi din ectivitatca dc plnl acum. Utilizarca lot uguteazi mult lovllarea migcirilot noi. Pentm stabilirca unui aosrnblu dc mlclti, trebuic bine insugite dcprinderile motdce corespunztrtoare,Noi gtim $ am arltst cl lnvlprea deprindedlor motricc se frce pe bazz activitigii Dervoasesupedoare. Orgenismul ^dapte' zl cu aiutorul fuociei anzliqatoarca creierulrri diferitcle a4iuni din migcarca ere se crccug. Datoritl acestcifuoc$i, otganismul potte diJcrcxliamultiplclc actiuni ale rrcdiului ertcrn gi ale cclui intern. Am artrtat cl aceastl activitate ncrvoastr superioartr este uo rezultat al proceselot de axcitalit 1i

i

rr&bfi. Sisternuluniter, echilibret, d proccsclot de crcitagic ai de inhibi$c carc se elaborcazl ln scoarte cctcbrell la ume aciuailor crcitangilot qxtcrni, le crcitangi constan$ .cionca4 intr-o ordinc strict dctcrminrd, tcptcratlnd $cnotiltl diunic. Mbdrilc mliailor pieaistului constituic deci o inldnlrirc de stcreotiputi dimoicc Repetind anumitc pesaic tchnice timp dc slptimini intregi 9i in vitezi sporiti (dacl e cazul), le un moment dat, cind pasajul c bine invigat 9i pare ci nu se mai fac progrese, cste binc sl re intrcrupl p€ntru o luni,',doui, cxcrsarqr aicstor'pasaje. Se. permire. ati;l ; mai. bur{ fixarc a rcflexelor 9i e stereodpurilor dinamice. In plus, acest procedeu permitc gi avantajul unci inhibifii de protccaic, carc inlituri oboseala miinilor. Vcdcm der cuD crcsrca stercotipurilor dinamicc cstc acclagi lucru cu losugirea depdadctilor motdcc. Pixrca unor stctcotiputi Ain.qniss g,6pi1aducc f{d lndoiall la un rczultet ncgativ. Prin utmare, ln cursul otrcn meonrlui ttcbuic sI ghcm seaml dc condijiilc droia lc dlm oagtcre, urmlrind nccontcnit ca rc1rctlrce .cliuoilor cxcitanlilor crtcni sI fic te izztl, ln mod constant h acceayiordim, numa esdcl pudndu-sc oblhc il h a at i qarca migdrilor. Vcdem dar cI lnsqirca dcpriodcrilor tcbnicc prctindc ccdnle inscmnatc adt epantului muscrbt dt gi sistemului ncwos ceattd, cetc lndqlile9tc fin4ia dc coordooator ptccum 9i eltc funcgii impottantc ln proccsul form&ii dcpriadctilot moaioc. Calbalu dstzalJui va dcpindc dc modul cum a4ioncrzl complcrul mecrnismului motor 9l dc faptul dad activiatca murculrrl r pianistuiui rcspectl sau cdcl lcgile Ji{ologia de ouncii musculete. Prttivitc cu lcgilc fiziologicc slot oumei acclc migcltri alc mlinilot pianistului, rczultatc din contracgie uoui nunlt rll raj rrl*r dc grupuri muscularq llslnd cclorldli mugchi o libctatc dt mei marc ln sarcr lor natwall. Cu eltc cuvintc, migclrilc pianistului trcbuic dcctuetc flrl pcrmaacntc laoordlri musculerg lucnr cc rc tcaliicarl pdn accle corcctc gi frumoe.rc nilcibi arnih. Midtilc ln lhic Jrhtil ou pot st1tlspundt uno! mitCri fiziologicc oormde, deorrcce o schinberc bracd dc dirccaic a Iidci impld o Jrlnarc, o lncordce a mugctdlor, cut la gt o trhrdndul ci lmpicdicl toetc rcclc nigdri fio moduletc dc rrlinilor; ln rcch9i timp, ecceotainscrmni &rr inutilll dc coctgic, O lscordrrc muscuhtl lnriintc dc ala., Uprir.d-o dc proptictetce ccrnai irrportantl - Itxibiltt h i tldrticitctt - dtcteazl cditetce 9i intcnsitate. sunctului, Ascmcnea locordfi comptomit ugurin;a gi coatiouitetcr mitdtilor precum gi lini^ srmonioasl a dntetulw, cate dcvine rigid, col;uros. Dirnpottivl, migdrilc cootinug ln lhh cnbd, slnl mai 666ao.i"o 9i oboscsc mai p"Fn. Asigutlnd o md b"nr cooldoaerc r mi9clrilor, rcdizlm o tchnid mai clastic{ sui armonioesl. Oboscale suwinc tocn i din oprircr migc&ilor 9i lo uflnr conEaqiilor prclungitc simultan. Dar lncorderce prclungid e mugchilor lu numei cl lngcuiar{ migdrilc mlinllor piroistului, tmpidictnd rsdcl munca mugchilor ti e tcndoaclor, d& il drlrinh pc clcv cu migcllti fo4etc, ncnetunlc, de cetc cu greu Ecvr putca dcbrase. O ascmcaeapractid poatc cu timpul chiar tmbolnlvi nlo+ duclnd la inposibiliatee dc e nui clnte Ie pien. Dcci, pcntru a sc evita oborcale mlinilor, mugchii meri ri bnprlui gi ai altcbregului ttcbuic sI tlrrlnl rchxali clnd ei nu participl le migcarc 9i "'ri dcs hainh th dtc. D*:-rcc; altcmrrca conmcgiilor cu relarlrile musculrc constituic una din condigiilc virtuozi$F, elevul trebuic sd lnQc dc lz tnccltt e-gi stlplni mugchii, deprinzindu.seln a-i rclaxr, gi conttaca ratthnt, drrlyl ncccsitet.. Clnd cl ajuage t t ia ctrroftitld dc staree mugchilor sli, cl lnrz;I dc hpt a-Si aszliqa o siturlic ltqiohgicd, lnv$lnd a ertiadc accst control 9i la mugchii mici ai srlinilor, dobtndind esdcl o mei mate uguti-nglln migcarc.?rin anumitc excrcigii,putern facc ce elevul sl clgtigc o mei merc abilitate in tcboice de stlplnire a mugchilor. In accstscop ll faccm s! cxecutc pe dcplin corltitnl unelc migctrri pe carc plnl. etuoci lc-e dcctuat in mod. md, a omal'tn omalln, viata dc toatc toetc zilclc, zildczilclc, cum sint migclrilc misclrilc picioarclor oicioardor si dc mlinilot mlinilor ln ?n -arr zarr. 9i alc pianistul trebuic sl lucrcee la pian pruouri mustltat cn Am adtat ci pianistnl oian cu un numlr rcdus dc muSchi, muschi. cclelaltc ccleldtc grupuri cularc rlmlnind relaxetc, ln sate d,etonrc fiqiologic. Mai mult: grupurile muscularc se vor lntebuin;a 7r r/rd, rsdcl ca nunca muscularl a unui grup sl sc lntrerupl mctodic, !r mod succcsiv, avlnd momente de repeus (ln (ln ere va lucra un alt gtup dc mugchi); numai in felul rccru mugchii se pot odihni dnd pe dnd, rcstabiliodu-gi stetca notmell. ln primclc lccgii nc vom stddui sI iovlt"' pe micul piadst sl dcoscbcascl, prin cxcmplc rcale, rea de coatracgic a mugchilor de starca dc telarate, adicl starealonntt lt.i lor notmal.

sjxilR0iT'IiPRiijl_,lrult{ARE I.-'ARApIAN {I$OAIT,EA MIINII LA PIAN RELAXAR!]A I]RATULUI Exc:cifiila a.estea se loi face paraiel cll rrjliuirile cuprinse in capitolele preced€utc gi cu erercigi-ilede auz. a/ Se lasl t;r:;u1 sI atltne izezl dirr articul:rtia ur,rlrului. r1-l hsi.rn sI crdl iin nou ;rr aceea;ilibcnare, grcu ca gi D/ lic rldic{ :,pci Lralul /e!uxa: pcntri "a url cDlect. Excrci;iile cu bra;ui r dxal se fac pentrrr ca tolte incheietulile sI cap€te tlarti,italt. Se arai producc ln plus ;i o rnigcarc naturall de otcilaTichbexi r bngului. Scopul acestor exercilii este acela ca rnlna s[ se deprindtr sl dcvind liherd in oscialia brap:lui. StIplnird btalul, pianistul se poatc mai bitre c..rncentra^supt^ firlt/ril,Jr degete-lor. * Dupi milciirle libere oe ascil4je;i dc ilcxibititate ale bragul,.lr, putem prrxrda la o ahd.miqcase cdlcrea kberd a niinii Ve o xnumrtl clap,i. ,\ccsrt ;s.rci1ii sc fac insi intii cu toattr mina deasupra claviaturii. Dupl ce clapa a fo:r 1ie:1!d. iLrinas. f; dcplare L,;rst, c,zir:d dc pe ciavirturl, ai.or iarlti se'ra avinte in sus cu retaxai, penir,r a cidea r.iirr brtsul btl\\\l rela-Yai, r.lir, oou oc clape, ciape, irrii h intimplare, cu toattr minrr apoi lumai cu degetui 3 sau plimel. trei degcie pe o anuniti ,.:iap'i,ercntual succesrv pc liecats din sunetele gamci lui /o maior sau ale altei game. l'l rnai L'.irresi l.,,r,'irnia inceput ciapcle dit c;lttd it ati,)?d, pentfu ca mina si arbl timp sl factr o niStare arcs,'c dintr-tn ioc intr-aitul, iar bragul str se poattr rre!!1ne tot timpul intt-o re/axaru rcmplctd, Deoarece in pl.tcttc{ se obsctvi :-,i'-rltecofuzii ia leg{turtr cu cxecutai:a corect-i a acesior m.ilcdri, accastt mi$carc, 1x:otru o ma!. clari, in;clegere a lucririlo; si analiz4m mai amilunlt I{iscarea de cieplasarea miinii se co'.apixre din trei faze principde: 7, Arnt"ut ca tt e/an constttuie momeltul fur care mina plrlselte clapa. Accastl rnigcare folosegte for;a bralxhi, Laasarcarniroii flcindu-sc printr-o impingeie bruscl a acestcia dc la clapl sprc o anumitt dite4ic (in cazul de fatl sprc drcapra). i{iycerea bragului se lace din inc}reietura umiruiui2. Zbortl mklii este {rza in cate min4 plrisind clapa, nu mai atc nici ulr spiiiin in migcare. Zborul este un efect a.! eJ,;ttttlut itilial, cu aire c vinte nu mai este in func;ie de munca, muscularl a braqulu.i, care uebuie sI tlrrifll rot tifiloul rcrrxi?1.rnenliqlndu-ii elasticitatea pini la capltul rrisclrii. 3. Ciderec hber,i a mlinji ne (l,ipe ie efcctueazi prin t'orlc glert4ii sa.lenarure.le-musculatura condnuind sl. rd.mintr relaxa:d. Ac|oteazi rgedar numai -forla grati;afiti. Imbrtarea r..!!0r lr€i,l)r7.ejornetii o titgnd uiyare. Pianistul tiebuic si lucrete cu 2renlia fbarte conccntrat), cortrolinlu-Si mereu rnigclrile miinii. Ra$unca poate clesigur ajute ia r:ontrciul nisc'Iti.i, dar planistul ftebuie sl aiungi s^ Jinld oarccu\\ migcarea, si-gi dca seamade ea, 9i abir. dL,pi citeva incerciri va ttercenesetqafiile care xpal atuoc.i cind migcarea se executd,cordct. Cu cit pianistui va acumul.r nrai multe tcfl\alii ?ralfii gi igi va reprezenta mai binc ltryct,ta m\cdrii, cu .ttt deprinderea nrotrice se va forma rnai rlpede. Pentru a putea conttoja ntar binc ijbertar.a miinii, cerc da naltcre acelci senzagii despre care se vului pc margr-rea claviaturu, a,vinClrima .falangdt degetelor fectali, iat celelalte in txtentiete. Punen apoi Pe elev sl-tr. relaxczc intreaga musculatud a bragului piai se coovinge siagm cd,6ragd este neincordat. lo tclul acesta, bratul rrebuie se oriibrcasrd,id te erlinr deci pe clapi. Dupi aceea, il purem sd-gi reduci treP/lt degetelol pe clape ;i ii uimire'J.scl din nou starea mutchilor: elevul va observa cum acesua "p^satea l7

r Jc lflczrdeaTitrcptat pini .ladeplioa contrac;ie,in timp ce degetele atjng din ce in ce tot mai ugor clapelc pianului. Acu[.r bralul nu se mai sprijiod.de loc pe claviaturtr. Scopulacestorcrcrcilii esteacclaca elel'ul inaelea1i reldxdJdu conlrattabralal ia nod coqtiant, dupd necesrtate, climirtind cforrutile rnurrls rlc altor mugchi.Dupi citeva incercaricolecte,eievul igi va da perGct de bine scana dc nnTayiih ce apar atunci cltd, cin;6,corect. $i acum,inaintede a lncepeererc.ifilela pirn, este nevoie si mai llmurim ci va term€d foarte importand, de carenc vom izbi necontenitsi anume: ,4. $tim cn, in mod obignuit minz n lize 6e pe clapi, 6e deasupta,liber, fdri sI cadt gi intr-o ugoartr starede contracl.iea btatului. Chiar gi in migcare,bragulnu este.completrelaiat ci lit,rt, rt$iendat,altminted nu am putea sd tincm mina in aer. Str incercdm a ridica mina, cu cotul pu;in inclinat spre nivelul umi.rului, gi si o nenlinem ugor in acelsd pozitie, ca pe nigtearipi in zbor. Aceasta€ste poziqianurniti .t/ t//ind lirul.i sau ct mita tsoard. Acest termen trcbuie re;inut, B. \/om incerca acum s, lislm treptat nriDa in jos, printr-o miscarcfoarte lini si uniformi, stlpinitl in mod esal. Aceastdrniiicarese oumelte c, ,t/iid dilrald s^u ,x nlfio Jrinatd, C. fudic{m dil nou bra;ul gi apoi il ldstrmrd cddagrev, c \n obiect, cu muichii complet rclaxagi. Acest fel de a cinta se numegterr brcl gret

x

Se contrnul ercrcigllc y'entru nldt:arca autc zlsr/i brafulai, Se poace inccpe acum piin a se arita .lcYnlut cldlch pionLlai. Fiiadcl avem de a face cu elevi d-edifetite virste, chiar gi cu copii care nu au vzzur incd un piln, felul de predarevariazl dupl imprejurtrri.ln or.icecazestc oecesa!str le eiplicdm cum este construir un asemeneainstrument, cum se mitci pl4ile claviaturii, cum sc produce sunetul (vezi cap. I). Explicareatrebuie fdcutl. la gradul de inlelegereal elevilor; la copiii mici nu se vo! da noliuni pr€a grele. Vom face atenli pc elcvi s[ observecI pianul are clape albe ti negre, ctr acesteadil urml sint agezatein grupuri de cite doutr sau trei clape gi le vom arlta c5, fiecxe clapl albl sau n€agfl corespundeunui anumit sunet, purtind un anumit nume. Le aritim apoi elevilor cum sund clapelecind le aplsim, insistind asuprafaptului cl unele sunl mai gros gi altcle mai subgire.Celor care posedtroarecarecunogtin;emuzicalele vom spune ci. clapele albe slot pentru sunetele iattrale (diatonhc), iar cele negre pentru sunetele alterate ( crlnatirc), Denumirca clapelor este aceee,. notclor: do, ;e, ni, Ja, ul, la, i.

t i {

I

II

t

tl llII ll llrl

L ,

!,

t '

I

t l I i

DONLMI TASOI, tA SI DOREMI TASOtIA SI DO

I .t I

I

Pentru recunoattetealor ne oricntim dupd clapelenegrc, carc sint alezate,dupi cum ant v,izut, in se repcri din opt EsuFUti dc Ctc doul sru trei Agezimpianistulin dreptulclapei//, explicindu-ici. aceasta I sunete. Cu acelagi procedeu sc invafl cLape denumirea cclorlaite Opt ti i6

I

t I I

A$EZAREAPIANISTULUIIN FATA ]NSTRUN{ENTULUI la pian totdeaunain fagaclapeilui /l (do central.) Elcvul se vz aVeza. Sc vor cvita pcrmanentcleschimbfui de pozilie a scaunului ctrci altminteri nu i se poate dezvolta sinlttl kcthi (< TastaqcJibl >).

$I A MIINII TINUTACORPULUI La pian corpul se flne drept, in pozi;ie comodl gi linigtitl, niciodatl ln;epenit ci elastic,pu1.ininclinat de la mijloc spre pian, fotmind astfel un unghi de 10-30'. DacX pianistul std prea rigid, inseamnl d mugchii spatelui sint incordali, iat aceasttrincordate antrene4zldupl sine gi muqcirii umlrului, avind drcpt consecintl o crisparca mlinilor gi.a degetelor.Cind corpul estepulin lnclinat, omoplagiisc clibereazi de iixitatea lor ti aceastefibeftate se reflectl imediat printr-o relaxarea mugchilorumtrtului cate, la rindul lor, elibereazi ;i mulchii bra;ului. In anumitesituagii,umetii se fn liberi 9i pugin coborili, ridicindu-se numai cind bralul ataci acorduri mari in ma-rimumde intensitate,pentru a permite brap ui o migcarernai larg4. la 50-60" ti - cind situaliile Bragultrebuie sd.fr.eliber gi aicidccum strins de corp. Mlnt se .flectcaqd o cer -* nu se extirdemai mult de 30-40". Cind ridicim bra;ul, cotul se indcplrteazl pulin d€ corp. Corpul devine mai elastic daci pianistul ou se lasl cu toatl greutate se pe sc:un ci se sprijinl mai mult de marginer scaunului. Greutateacoipului se imparte dcci intre scaun gi piciorul rrfu3. ln cazul copiiJor mici, cind picicru.l nu atinge porJcrua,a9ez6.msub pic.ioarelecopilului un scluncl, pentu clr el sI aibl un tcazim sigur. In nici uir caz nu se admite ca picioarele sL atimc in aer sau sI fic vlrfte sub scaun, aceasta9i pentru motil'ui cI picioarele &eb e kprinra de la ir^ceput sI stca ln fala peddclor, rczemindu-sc de cllciic, iat vhfirl lor s[ poatl la ncvoic aplsa pedala. lnllgimea scaunului vztiazt de la caz la. caz,ln frrncgic di lungimea mcmbrului supetior gi ln general, dc consttucgia 6zicl a pienistului gi chiar de calitatea instrumcntului. Pcntru loccpltori, carc au mlna mai debill precum gi ;i pcntru cei cu predispoziFi la crigdri, sc va prcfcta un scaun rnai inalt. Cu clt pianistul irnou o migcare mai actid t d,egetelo4 z oianistul gademai jos, cu atit se irnpuirc bralului, a mugchilor spatelui gi ai galelor. FtrrI lndoiall cl este mu.lt mai ugot de cintat de pe un scaun mai iflalt, totqi colzraliatlyctixi se rcalszeaz\rnai bine dactr dacl pianistul gadeceva mai jos. Distangacea mai potrivitl de pian esteaceeacare nu-i nici prea apropiatl (ca mlaa sl nu lie deranjatl in migdtile ei), dar eici prea deplrtatl C)entiu ca micul pianist sI nu fie silit sI-gi lntindl rnina in mod forlat pe Pian in timp ce cinttr). Distanla dintre colp 9i pian va 6 in funqre de lungimea aotebraguiui.Cei cu membrelescurtevor gedeamei aproapedc instrumentpcntru m libera migcarea brapilui sI nu fie stinjenitl. Am stlruit mai mult asupra accstui capitol fiindcl gi.outacorectl a corpului este de mare impotanll. Libertatea de acliune a mugchilor, impteunL cu progresul tehnic al pianistului, calitatea sunetului cit gi libertateaexeculieisint la strictl legeturtr cu o linutl corcctl a cbrpului la pian. * Jincm sI pteciz{m de la inceput cd nu opintrm peotni a impuflc elcvilor o arrtnitd {irirtil a, rrii\tJi nici chiar la incepitori. Orice sforlare in a sili pe elev str adopte o arrrmitl pozigica miioii este o picrdere de vreme. care ar p-uteastinjeni pe vjitor cintatul Iiber 9i natural a'l pianistului. lri celc.e urmcaza !,,nr aritr rloar anum ite principii t liiklifica c€je at pttea ajuta piofesorul la aceast4 dificil[ problcuri.. Profesorul va trebu i sd reconra n dc lnsl stlruitor elevului necesitatea unei munci aclioc a degetelot ti sI arate importanta simrului tactil al titfurilor De cele mai multe ori el€!'ul r€utegte singur st-ti formeze in timpul ci atulri p
profesorului

este acela ca, cerntlrd

alne eln

ti, st-l ajute cu sfaturile

sajc la glsirea

celor nrai

naturale migclri. finuta corecti si naturali a miinilor cste in funcgie de o serie de condi;ii individuale car mportul dintre lungimca degetelor gi ltrlmea miinii propriu-zise,raportul dintre lungimea divcrselor falangc,dezvoltarea rnusculaturiietc. Cu clt degetele2-34-5 sint rlai scurtc fali dc ldgimcamii-nii (socotiti Ie lnchcieturadegctclor), cu atit cle vor aveao mobilitate mai mare gi vor pcrrnitepianistuluisl cinte cu dcgetelem i lntinsc. Degetelelungi se vor ginc nai indoitc-ln aieastdpozigie,posibilitngl dinamice ate degctclor slnt c€va . mal rcouse.

l,

t9

.l

-..' 1' ::.1,.

J

O lungime mai marc z policelui pctztccompensaintr-o mlsutl odecarc dezavaotejcle cauzate de accastl disproporlic dintrc lungimea dcgetelor 9i lfgimea mlinii. Printr-un policc mai lung sc poate cvita hdoirel cxccsivda celorlaltcdcgcte. E mai avantajos penru pianlst ca primr felangl sl 6c mei lungt dcclt falangcle tr 9i III. Cu cit estemai micl diferenla dc lungime dinmc degcte, cu adt mlna cstc '''ei 4y3ft1jgs madelatl pcotru pian, liindct sc poatc egala mu qot Jor(a atac i, mi dcs in /nl Un alt avantaj cel prczintl clntetul cu dcgctclc mei lntins este sensibilitatca deosebitl pcotru anusite subtilitlgi colodstice gi de crpresivitatc, din cauzl cl dcgetele ln pozigia acpastadau impresia unei adevlratc prelungiri e clapcior, dlnd eceeagiseuagic ce gi cum degetelc at cinta dircct pe coarde. De altfel, chtetul ln pozigia eceastaestc mei pugin obositor. In pozigia f.clarat, dcgctcle rccl4ml un dort musculat mai mare, dat nu c mai pugin edevtrrat cl in pozi;ia eccastacoatrolul ercufiei cstc mei ugor, iar pianistul igi poate stiplni mai bine degetele. Mai ales ln rtoccaroji sJorTank szu ln clntzwl Jortc li Jortisinz, undc se ccte siguranfl gi o minl solidl, degetele Pulin tn&it pot prczenta avantaje indiscuubilc. Dupl acestcgenerelitlgi, sI vcdem ^clm ?rdctic ptoblcma trinutei miinilor: Am amiotit cl, sc ve rdopta o rnumitl. ginutl a miinii linind seamt de construclia 6zicd individudl a fiectrrui pianist gi de nrtura problemelor tehnice ce urmeazd.z fi rezolvatc (cintatul pe clapc ncgre etc ), In gcoeral recomandlm doul pozi;fi a.lc miinilor:

Pozigia corectl a nrlinii

ll l

l

I

'i

I

Pozigia gtegitl

Pollia ntrah (c.tm cstc cazul la inccpltori) in cerc dcgetelc slnt nti *t/oite; Poyiti4 l$Sd, in care dcgetelc se firr pulin mai fttinsc, spre a se putea evita cxtclsiunea fo4etl a ligamcntelor. Dar 9i aci degete,]esint in cca mai mate partc fcctah (fdaogz I), extensiunceneepliclndu-se dcclt falengclor II 9i III. Prin accastl dispozigie &osbitd a fdangelor, sc obginc un unghi aproapc drept lntrc degete gi podul pelmci prccum 9i lntre dosul rnii.oii ii antcbrat, Aceastapozigie o socbtim cea rnai avaaaioasl pcnttu drtat 9i iatl dc cc: Tcndoanele mugchilot crtearori gi de flcxotrlor dcgetclor dcscriu h accastl pozigic doul unghiuri: un unghi deschis in jos (intrc dcgctc ai podul pdmei) 9i un uaghi dcschis 1,o sus (httc dosul miinii gi entcbn;). Tcndoaocle ere i:rtl in tccile lor fibroase gi trec pe sub ligdmeotclc transvcrsc de miinii folosesc drcpt 3cripctc ecestcdoul unghiuri pcstc cere se lodoaic. Ptin acesteunghiuri ftcute de dcgetc ai dc mtna propriu-zisl, mugchii cheltuiesc,spre a-9i mcnginc pozilia 9i pcntru e cina la pia:r, aprorimativ cu,60-70!o *i p"tto dir fo4a lcccsetl ccrutl lo cazul clnd rntebrapl mim gi falengele I er 6 ginutc p acccaliksic, rrtfcl cum sc ptccooizcaztrin unele mctodc. Pozigialn c rc Prina fahttgd estelttctatd i^r cclcl te axthse cstc mai evaltajoasl gi pentru mrnca mutchilor mici, deoarcce, profitind ln ac€lati timp 9i de fo4e naturali a bragului, greutatea lui sc poate transmitc cu mai multl ugurinll pe depl. Sc va mai cvita lndoirca cxccsivtra dcSctclor ti pentru faptul cI cste o atitudine ruJircarcdpertitt m1iai, dcgetclc fiind silitc str pctsiste indcfinit lntr-o sterc de incotdare excesivl. Atlt mugchii dt gi tendoenele slot grcu adaptabilc rnei ascmencepozigii, dcoarcccfo4a cxtensiunii cstc cu mult mai micl dcclt rccea e 6cri.nii. Pc dc rltl partc, pozigia incordatl a degetclor poatc produce in mod inevitabil gi lacordrrca mulchilor antcb;rplui, mei alcs a cxtclsorilot gi flerorilor miinii. In fclul accstr, dczvoltrree unci mobilidgi a dcgctelor cstc mult limitrtl. Tot dio euza incordlrii cxcesive a crtengodlor crqtc 9i ftccatca ln tccile tcndoanclor gi ln ligrmeltclc trlursvctsc dc olinii, fapt carc cu timpul poatc prorroc. chiat lnboLrlvirce lor. 20

DEPLASAREA MIINII $TA$EZAREAEi PE ULAVIATURA FUNCTTADEGETEL0tt lnainte dc e incepc cinanrl h pian, llslm mlinilc cl sc odilacescl pe geau.,:.hi; dupd tceca, csecutl!! pdmclc lncetclri de dcprindere esupta fclului cum trcbuic sl fie dcplasrtl mlna spre pian. Bregul sc tidicl fiilfit dtn aticulagia umlrului gi rc punt ctt acccegi"'ilcare pc clayiatuli. tsr'entualcie di6suitli aie llutci lc coriilm ultcrior. Accct proccdeu d,c a Psnt r na cu o nigcxrc rutsald pc claviatud, pc cit parv ie si,Ipl4 c,c;r in relitrtc o rbiliatc oercczre,nccoidod - la lnii copii - chirr uo arrtrcmmeor nui lo
ATACUL Ptin alac ae infclcge acgiuneapri:r care degcnrl puae in migcare clapa. Cditarea sunctului cstc il twc1jrc dc fhl cum atad, curt cade degetul pe clapl, eAid de trye* Uq ataC bu-a r nii:ui produce efectul uaci uacltc de precizic: cl epas{ imediat chpa, p.nlndu-i la m.igcare i::treg n:ccanisrcul, cu o iu}eaii fi.dgct{toerc. Atecul trebuie sd lte ala$ic 1i botdrtt, Deo^rcca < tonul face muzica>r,se cuviae Ccci str acord!:r o deosebitl atengie lry ri, preg\tind atecul cu marc gdjl. O condigie priacipaE pentu obflerea unci sonoritfgi frumoasc este ined.a ocontroltl cu urechca, asdcl d sc imp'tae a rcnarei urecitii elevvl,;t. Sercibilitatcowe"t ii, capacitatca de autoascsltarclo mod critic - controlind mcteu calitates suo*ului. si {jeci a tuQeuiui- aebuic lrltivatc cu peBcveientl gi in mod sistcmatic. AutoconEolul teclanr.l o mare putere de coaicntrare,precrm $ o nntibilitata deosebitl a auzului. -. Pieni-q9ul,_ascltldnduli mcreu- fchl cum ciatt, &rco?td singar metodz cea mai potrivit{. peouu a-ir cotija gregelilc. Pc dc alttr parte, dindu-9i seamade progrcsul realizat, nu se va plicrisi ni-ciodati di studierea p ea ardnunlitt 9i hdclungatd a unui fragment muzical. Dupl conccpgiilc pedagogice mai vechi, ltsctl cn considerat ceva i::niscut, ca {Xcind peftc din complcxitalca tdcntul-ut. S-e dovcdit lnsl cI tutcul se poate forma, dezvolta ;i m.iri prjntr-o ac{juoe corcctl a dcgcelot, 1 mliniloq gi a bragului, de acccavom ptoccda totdeauna cu mare grijt la efcctuarea-migcLrilot lor.

Analizind atac , ii deosebin mei multe fzzc, lad fazclc principale alc migdrii: Dcgetul sc ridicl cu o migcare atintaril, e, azvltlit de un $aoft, pc clt posibil .fdrd ,J-t, ca aPoi sl po^td, cddta din nou pe clapl prin for1a grctdlii hi, lz crr.e sc edaugl gi for\a acradatd dt clanl aiSalrii. Putem sintetiza astfel fazelc atacului:

I

1. Dcbansatez de fo4a ine4ici gi rcurnuletca dc cnergic potcagidl, 2. Vdorificarca cncrgici potcogielc; 3. Ctrderealibr-tl (), Cu altc cuvirtc, in locul fo4clor musculuc lrlna sc vot utiliza i rnumite Iorlt cxtnnc, ct torlz danrrslui (eocgia potenf l) gi fo4a gravitagici. Numai in felul eccstamlna va 6 scutitL dc orice oboseall sau crispatc. ' folF Dar cstc o eroarc a ctcdc cI toate problcmclc pianisticc sc pot rczolvr an dcgah|ativc, utili'ind n grevitagiei. Iapdtal estc o condilie pentru prduccrea unei sonoritilgi fnrmoase ti ca se poate insuqi pdna-un lotrcnamcnt sistcsredc $ toty'icnt al miplrii, Prio rcpcterca lndcluqgatt, roigcereacorcctl st duto dri, dupl cxprcsia lui Antoo Rubinstcil). Bntul aebuic rI sc odihneasd, cu altc cuvintc sd n qrliin pc fccrrc dapl. Le lncepltori, dcgctclc vor ateca dapclc dc le o lnllfnc dc cca 5 cm,, athgloduJc cu part!. lot clmoas! (de aceceunghiile se vot tlia scurt). In ccca cc Privcltc tdlliaca lz. cr'tc u ridicd degctele, accasa cstc o probleml individualt, mai ales la pianigtii formegi. Trebuic sl avcm gdil ca degctcle sL rJ:nlnl fxato fcrm ia puncnrl lor dc atingere cu clapa, adid sI ru deviezc. Mai trebuic sI fisr cu grijl ca dcgctele sI nu llrrrrr t fota, pe fundamcntul clapei apdsateci cle s!. 6c rclaxatc imeAltt dup[ cldere, pcntlu a cvita .sdcl contr4ctlrd mugchilor mli:rii. Firetca inchcicturilor trcbuie sI fic ugoarl, flrl incotdlti sru trcoutlturi, )e ec€ce, ticbuie sl se lucteze cu atcolie foarte concenttetl. gi sprtc (m'$chii - A.E-arl,tet _cdJorld ?tacllui provinc nu adt din degetc sau dc la cot clt din umeri spatelui). In fclul acesta, braprl, antebnp:I, mlna gi degctele formeazl un tot tnitdr, un l/or cuprins inttc doul puncte cxtremc - umeri qi virfuri - restul rlminhd l.iber. Mai zlespo$nt-ul (incheietuta urliaii) uebuic sI fie totdeaula elastic gi str nu sc fring{ violcnt din lnchcictud. Atrc:oi, ttebvte prcgllit. Cditatca gi o vlrfurilor. Dcgetclc ttcbuie sI 6e la fel de sprintcne gi de clastice ca gi o minge in migcerc. Brapl are ua rol clnd activ, clnd ceva mai pasiv, .cintat rjudnd numai migcareadegetclor. Asdel, in hbaica arliculatd, bralul .nu ia partc activU.la ci doar va pedecta migcareadegetclor. ln ca ilexe, 6ra1ul ete insi ua rol dircct, actit. J.inem str.atragem aterfia profesorilor dc pian carc se ocupl ladeosebi cu instruirca Copiilor cI; la inceput, micul pianisr trebuie s4 lucreze cu deg€tc cit B6i actit't, Expcrieol. nc-r dovedit cl o tehnicl realizattr cu degetc prea pasive, in aceastl etapl de dczvoltrrc Du poete ducc lc un tezultat satisfddtor. Dcgetcle pasivc produc o tehnictr unilaterali, greoaic, lipsirtr dc strtrlucire. De accca, lccastl tehnid noul (a lui Breithaupt), bazatl pe fD4a gravitaliei, trebuie lnpleasl just. Pe de dtl pafte estc o cfoarc de a devohz atbtic musculatura degetelor. Pianistul ate nevoie nu dc mugchi ma;tl, rigSzici, dimpotriv!, de mugchi mici, ml{diogi, elastici, pc care-i obfncm prin migdti npidc, rprintcoc, avl-otate. Forla dcgehkr cste ptopo4ionell cu /a?iditarta migdtilot lor. Sl nu ptacticlm l,nsl, ubnica drgXelorln mod izolet, Ea tebuic str 6e insolitl dc o rcletivl rclrrrrc a lottcgului organism. Adt pentru nlilatca suaetului cit gi pentrt realiqarcatcbricd dcsIrl4itJ,, dupl cum am vI*ut, nlaxarea cste o condigie ina qtz non. Oricc incordare muscular{ cc deptr9c9teo rnumitl limittr postc devcni un fectot catc sI ftlnez,s adt viteza cit qi forga migctrrii, caudnd ln acclagitimp gi o risipl inutiH de cnergic. Firegte d, prin asemeneaprocedee fleoltunlc, se riscl gi o tcddert a mobilitdlii drgtttlor, Calitaha Si inhnritatc4 xnl ri dclind dt ;dinca Jorpi, dt pttnct fu aplicared ac$tai Jarlt 1i dc vitury cddtii dcgctalorpc clape, ln timpul anhenarncntului Gtudiului), pianistul cepltl depdnderile motoarc necesarcspte a putea facc sl vadezc acetti tei factori. Un sunet frumds estc ln funcfe de corectitudinea migclrilot. Automaurarea utror wtcdii grryirc ve ducc Ia un rczultat negativ, Nu putem accentualodeajuns asupra fapnrlui cI pianistul uebuie sl ]Joctfz,etr Ltznlia Jodrt€ corrc.nhatd, m'i alc$ ln ceea ce privegtc stgl.rr poigntt$lni, cvitind Lulepenircesau crisparca lui. Iar cealeltl condi;ie cc ttcbuic rcspectatl de pianist este cofirol pcrmantd cu necbcaal rcali4lrii calitaliw a fecdrui nnet, Sd n sildn cd foktina uri aelodt htsr csleJactord & baqdal drp'olrdrii hhnicii.

j

j

I i

I

I

{:

t I

I

I

j'

I i .t

DE TEORIEA MUZICII NOTIUNIELEMENTARE

t

Elevul igi va insugi, concomitent cu exerci;iilc dc plol rcum, noiunile elementate dc tcoric a muzictr El trebuic ftcut str inleleagi cd arqica cth arTa Justhb, d rltdiind muzica, va invdsz cum d cinb slu chiar sI ajuagi d combine ttrnchlcca ele sl devini lhcdr urechi gi sI ne produd la ecclagit;mF anumite ,rnalii sr.lhtcfti. Io ceea ce ptiveye consinrvl unei opclc de ertl, li vom artrta prin eremple dcmonsuetivc cl ea poatc exFrima anumitc s€nlineflte saa idei ce rcftctd nalitaka. Profcsorirl va explica epoi, poaivit graduiu.i ie lalelcgcre al micului pianist, cI chmntcb cottlitltiw alc muzicii siat h rumlr de patru: adodia, ritn , usotia $ tirsbrral. Melodia este o succesi'unede suncte, ordonate dupl anumite notme de compozigic muzicalt, asdcl ce si producd un dect pllcut urechii. &itm estegradul de pulsale al cint6rii, rezultat dir distibuirea judicioast a acccnttlor,precum gi a talu'ilor & nte ir,tte ele; xitmul mai poate fi definit dit)ipinta inclricd t ,inpraltaiprh lrzal. Nu gri"ttr mdod.ic flri ritm. Melodia capltl tn scrs muzical numai orin dtm. El cste elementul ce dtr viatl muzicii. Arno a esteefcctul muzical pridus prin iaionercr im*Iard a mai multor sulcte, duptr anu-ite legr. Timbr este calitatea care face sl se deosebeascllnue ele diferitele instrumeotc muzicale sau vocilc omenelu. S*rettl consutute nateialtl aqicii. Dio puact de vcderc fizic, sun€tul este ptodusul nibruliikr uaui corp clastic sau sonor, pc care organul nostru auditiv Ie percepc ca wgaTii sonorc.C,orpul sotrot poatc fi otgarul vocal omenesc,un instrument muzical ctc. Decl vibtagiiie sint legtlatc ai arrnonioasc, sunctul captrd cancter mqical, impresionindu-ne plIot. Suactul ptodus dc vibragii multiple y nrcg&n re displacc Ai sc nu.mette uomot. Suaetele muzicalc se pot deosebi ulele dc dtele prir: patru propriegti: lndlsinu, it ktsitdtta, d$tt6 ,ihbr . ti. Dintrc ecest€a, pentru urhrca trqitald cele mai impott2,ntc siol tndlliata gi duau. -suochrl loa4inn este pripriet"tea ce o are de a 6 maj lnalt sel.matgru..D Inllfmca dcpinde de nmdrul vibnlilot ce le executl un corp clastic lnu-o sccunu, Cu cit cotpul face zai nslh \ibr:lii pc secundl, cu atit va produce un ssoet fidi ln4ltt dacAproduce un trundt mai nic dc vibnlii, sunctul tezultat vr fi nai gtat. O coardl mai scurtl face mai multc vibre;ii dedt o coardl mai lung[ dc acccegigrosimc" iir doul coardc h fcl dc intinse gi de lungi, insl de grosimi difctite, vot prduce sunetc difctitc, cca subgirc ptodudnd un surrct mai inalt, iar cca groasl un suoct rnai grav. Acest lucru s€ poatc dcrnoastn pc utr piro dcschis. Sub aportul ladlflnii, sunetclc sc aill unul fagl de altul ca trcthh ttnti rc/tri,lB put4 de ios e sclhii glsindu-sc sua€tclc gnyc, iar in pertce dc sus cele ?nrltc. Din cauza 4cestei ueolnlti, succesiutrcaEuitoaf,c a sunctclor iotrebuiolatc in muzicl sc oumcttc sczrd;tqicald. sau cobrltoer Drrala sunetului ne anaLd cll ,inP &cbuie sl dntlm un su[ct ln nport cu dtul. Tiabml este calitatea s3u cskafta d,isuflcavi a doutr sau mai multa sutctc, prduse de difctitc iqctrumclte s:.u voci oneoctti. El rczultl din suprapunerce difetitclor stMt drmorrict, hrtt,ttitdha estc tftia ului suoet. Ea dcpiode de an2litdima vibqiilot.

',fl

1 I

DEOSEBIREA DE INALTIME A SUNETELOR

Am vlzut cI sutrctclc se deosebescp'jn indllin,Dstan;a dintc doul sunete se numette intenal. Intervalul cel rnai mic utilizat in muzica curopca.nl cstc tamito .l. DouI scmitonuri formeazl un roz, $irul de sunete care se succedl la distan;l de lonxri qi nnitoltti, otindwtc dupl anumite tcgtli, atit in suir cit gi ln coborire, se numette - dupl cum rrn sPusrard mtliealil satrgatfd. Anzlizlnd Jclal cum este aldtuitl scara muzicall, dcscopedm doul lucrud importantc pcntru sistcmul nostru muzical: atcadtarca PerJcctd^ orictrrui sunet cu octaadlui (cu sunetul d optulca), fic dcesupta, 6e dedcsubtul lui, precum ;i o anumitl ordine inrtricd in aranjarea tonurilor gi a semitonurilot unclc dupl dtclc. Din cauza accstor asmdndri ditr opt ln opt t€ptc suitoare sau cobotitoarc, nu l fost nevoic pcntru totolitaha sunetdor existente dccit dc 7 ttmlr Jnthaentah, ccleldte sunetc, rt?tlah la diJcrih oaan (suptioerc sau infedoare), tlminlnd sI po fie ac.h*fi dtnsmiri. Sistemul nostru muzical intrcbuinlcdl estlzi doul feluri dc dcnumiri alc celor 7 sunctc muzicde: denumirer itali^a, do, rc, ni" fa, sol, la, si sru denumirealiterald A, B, C, D, E, F, G. H. Pdme dcnumirc sc lntrcbuinJc.zl ti in l{'a ooastrl. Al optulca suret d gamci, ne6ind dcclt reproducereacelui dlntii la intervelul dc octevl" sc numc$tc dc asemcoca/a, al noullea sutret tot .r, al zecclea- ni gi aq,-mai departc. Cu accstc tsptc oumc dc suncte, noi putem dcnumi oz'ar strnet emis dc difcrite iastrumcntc muzicalc siru de vocilc omcocgti. Ficcatc i tnal poartl gi cl o dcounirc, cetc sc dI dup\ tttttsdr dt ,tc?h pc carc-l cuprindc. Asdcl rcpctarcr eccluiegi sunct sc chaml urisor sau y'rind ( do-do). Iotcrvrlul dc b do lt n se ntsnugtt. stcxtdd; dc lt h lz tti - ttrlili de la & lz Ja -.varrdt d,e b h lz sol - oittd; de lt lo lz h - uxtit; dc h lt b i - rt|ritt d, iar dc la .lo l^ dt th - octald, Se hgelcge dc le siac d 9i iatcrrdclc n-tf,i, /t-J4, n-ml ac. se vor aumi tcspxtiv uctndd, h4d, c rii c':c.

I i

t;

J

)

1 I

SCRIEREA SUNETELOR Sunctclc se pot scrie qi citi lntocmai ca litetelc qi cuvintele. Gtiree sunetclot se poate face cu glasul ( dnttnd) seu la un insrument mtace,l (cxccttttttl), dlr, ca gi cuvintelc, ea se mai poate face gi ll gl , d,eci cu inagiulia nqitah. \luzicianul poatc in fdul eccsta td ncmt.4t orice bucattr.muzicaltr pi *i o rcprodad mai tirziu din memode la ur instrumett; el et putce chix sd aoteqcpicsa din memoric. DupI cum sulctele votbirii sint reptezentate prin aaumite scmne numite litere, tot asdel sunctcle muzicalc pot fi lnflgigate pdn anumite scmaespecizle numite notc. Ele au forma unri oval, szu a unui ptlct. Oraklt pot t\ inph, sau prevdzute cu o linixtd vcrlicah. Pnctclc au totdeauna cite o lini$d terticald, fre \n los, uc ln sus. Notcle se scriu pe un $up dc 5 linii perdele ti cgd dist2ltate una de elta, ^urit portatirt.

.tI l I

II

.l

iI I

I

I La inccputul portativului sc glscltc ua raz; numit cbtic. Lt pba sc foloscsc doul chci: cltia hi nl gi cbcia l Ja, Locul cuPflns ktre liniile portativului se tumeite rpalitt. Lini]Je gi spegiilc pottltivului sc numetotcizl, si sc nurdrl dc jos il sus. Pcnru Ectilc: t t,ror notelor, Du ajurg cclc 5 linii alc portativului, de rceq la cazul accsta,oe servim de nigte liniulc mici orizontalc, scrise deesupte su dedcsubnl portatiyului circ se lutncsc lirii sullirnntol, szu li i ajudtoarc; pc clc lom scrie aote mri iDaltc stu mei lorsc. Fiindd muzica pentm pian cupriade foatc multe note, pcntru utuiarea cititului (carc er 6 foaitc gfeu dacl e-er utiliza prea multe linii supLimcntare)nc folosim d,e hd lortalit c cu scriituri diJcritt: rrrt ls chia l fa $ aka h cbcia hi rol. Celedoul portativc sint legatc cu o ltste 9i pttntt-o acohdd.Cheialui ral(< chcie dc violinl >) se numette asdel deoarecc scmnul incepe dcla nota rod care scrveste s rod L ladrnurt,

cLlluzindu -nc la cunoagtetca celodalte trote. Portrtivul dc sus se lnEcbuinlcaz! polirfi nlnt drcg;ptd,adtc: penttu notcle inalte, iat pon tivul dc jos (cu chcia lui /2, numitl gi cbcia& bat) - pcntru sunitelc grave, adid peotru ,ntn4 ttttgd.

rd ! ad

o (,

u

'11

Jr-

Jtf

-

-

-??F

s0[ tA sr D0nxtI rA sol rA sr

DO RI ilI TA SOLtA SI

R[ MI TA SOT

,,

LOCUL NOTELOR PE PORTATIV$I DENUMIREALOR IN CHEIA DE VIOLINA $I IN CHEIA DE BAS

$.

,1

-) -,",)1",,",",

^t0," n

ll

o e t a tua

I

t

abloul dc mai sus, vcdem ca, d_cpil3l, no:a & lc diftritc inllti-i poani urmito:relc dcnumiri; h stbco ra, do co ra, do aarc, do zic, dd, che, doJ 1i do4.

FORMA$I DURATA NOTELOR$I A PAUZELOR

d:n vlzut c! notelc, ln zfzrl d,c inllgimc, mai eu gi darald; aceestase mai numegrc Si tuloarc- Yzlorilc notcl.or slot ln- oumlt dc aaptc.Cind muzica tace, se foloscgtcun rarrn numit Pal
Accste valod se obgh pria divizarea lot ln cba dotd (diizinc

bha

z

( ) llr ) a,)hN% .1\

qV %N

\V

Nota cu durata cca mai lungtr folositl io rnuzictrcstc totd int,cdgd(anima); ee sc notcarzlprictr-un otul gol gi va 6 cintattr (fin td) ztira,timp cit nunrdrln 1*2-3*4 sa,r facem patru bdtdi, Pentru a Putea exprima o iwldtatc dir, valoareaei, ii adlugtrm o li r rcrtitah, fic iosus,6e in jos, yi o numim doime,Ea va fi cintatl (lilutl) atita timp cit numlrtrm 1-2 :au facem dold bdtdi. Pdtriaea (sfertul), care este 4 patra Parh di t-o nold islrcagd, se scrie ca un psnct cs o litic wthah gi dureazl ltita timp cit sc numlrr. 1 sau fz,cemo bdtaic. Oplinca, zd).cEa lPta parh dir ntc lntreagd,se scric ca stt putcl cu o linie ucrticald gi xn rrtgtltl. parlc difl rcta futreag,igi se scrie cu doud steglhle. $aitpteIecinca este 4 t4irprc
I

1 1 t ., I

I I I

Piuzcl.

o

t/l Dcti inrc.8{

I

(urid'c)

I

J

ltL

1i4

)

orrt

g.,l cu o

un pur.t

t/6

21;

a

cu D hric

hF= a a

1 i1 6

N= a

1132

!n pDr.r d: o lini. ti

ui pus(t dL o hri.

a'

a

A,E

2 MLi

ti,;.

I

i

t,

h r-1 aaa

at

.t l,

1J64

ti

dcm
id.m

cu 4

a8Dl.lc

dt.2klbrrai.

I


clict6l!lb{tri.

I 7

I

I

-"7

---o__ I

I -,4..

.), --

tI

,a-

.a

--l I

t,'

,4, tl aa

aa ---r--r-r

Er---r

E-l

lril ttaaa

)aaJ -r-a--l --r-I

-l

-

l)

J)

-

ff'f--t aaaaaaaa f

TABLOUL COMPARATTVAI- VAIOIILOR

DE NOTB

DESPREMASURA

_1 .

Dactr, ia timp cc clotlm sunetcleunui gir dc notc de aacali lndllinc ai de dnatd cgald,la zuzul frecl.rci notc milc4m mina dteaptl in jos gi ln sus (nurnlrind rn'-fui, u'-fu), ztunci wm sinli ci sur'en lntli este cev^ E di acctnttrlt decit sunetul al doilea. Suoetul primci notc se rumette tinf tart, iar sunenrl notei a doua - timP shb. Obscrvlm cI timpu.l tate alterncaqdcu ccl slab ln mod conscwcnt, DacI duptr fiecarc din grupurile dc cltc doul notc vom trage clte o linic strticald (bard), vedem d s-au format niai multe clsule carc cuptind sunctc dcctnt rt pi uaccctltutc. Aceste nilQi, cupdnse intre doul berc, se numesc zdrnri.'

,.' I

N*mdrarca tinpilor ltccpe de le bera de mlsurl gi rc terminl L ceaLltl barl. l

numera:

I

L.UnArS:7

ItL: md

27

. Otilc- dcsflgurarc r unci mclodii n ndrodrd In muzicl cu o nitat, dr tinpi ccl. mai inucbuingatl cstc pdhinaa' Ctftdc pc cate lc vcdcm la tttct?trslortc|rvi Fortztiv aretl clh anncia titdli sllrLtcupdnsi lntr-o mlsurI. Din cclc doul cifrc suptapusc, cifra dc ios atetl. tnloarca notci folositl e unitetc di mlsurl, iat cea dc sus - ,ladrsl dc timoi dintr-o mlsurtr. Eristl mlsuri sinph, cinpue $ nixte. Mdtrih inph pot avea doi linpi sau trei tinpi; elc ew sx sitrgtr acccst. Mdtnilc iaph pot fr bi,art dt 2 tiftpi (tr1?) Si li*n dc 3 tinpi [! ] !); tot clc mri pdt E tcrnan

* z tinp;(ll!)s u ttnare de) tiapi(1|J)

Mdtnih coaprsc sint formate mai ales din doul mtrsuri simple de 2 timpi, fie cle binarc s.v rtufti ele capld astfel 4 timpi. Cele mai inttebuinlate sint mlsurile de ! fprovenitEdin doutr mlsuti bimrt del) 1! din doul mtsuri xrzarc dc $). 9i (provenitl M&nih aixx sc alcltuiesc prin combi:ra1ia mlsurilor de 2 timpi cu cclc dc 3 timpi. -

Mrsure a"l:i + ?G""1+1).

Mlsuta dc I poatc 6 consideratl ca provcnind din ! clruia li lipscatc I optimc. Dc eccce aft doi ,it t?i (ca 9i fJ, drr dc &tl:rtl iacgatit.

RITMICA

Am mli .rltat cl ritavl este sufletul muzicii. Acest cuvint provinc din limba greacl pi inselmnl, ailcarc sinctricd. Acczst1migcarcsimetricl o obscrvlm nu numai la muzici ci la toate fciomencic naturii. La unii copii, simpl ritmului este dezvoltat de la sine; la al1ii, ritmut trebuie educat. Toatc sunctele unui cintec.se qlsel in raporturi absolut precise unul fagl de aln in ceea ce privcttc dnala lor. Obscrvlm cI in muzici, la fel -ca 9i in versuri, existl o sncccium Edltrdtd ^ timpilor acicntuegi ncecccntu4l Toatc aceste elemente constitutive ale muzicii, ca itnd gi mdtra, rcprczintl tinjloacc imfoi9i tantc de crprin*rc muzicall. Eretcifilc dc 4ji los se executl fie pe masl" fic lovind o clapl a pianului: ;

EXERCITII PENTRUINDEPENDENTARITMICA A MIINILOR Accstc exctcigii se vol executa cu ambclc mifuri'

loscrmnl cI va fi ;inutl Note punctatl (doimea cu pun$), Pe catc o obscrvlm ln mlsun dc l, pc toatl dur.tl mlsurii, adicl uei tiinpi (vezi 9i peg' 59)'

i'

VH'I,t{Yd YSLLSYHd

IJ l.*-

BXEBCITIIDE CITIRE A NO?ELOR tA PIAN

###+#f**toq,,##u,*

+

t

LtI podfa corccd e mlinii:

fI

I

--t '3H' 1"',;:x#r1'o1rlif".l'fffiT:xi"r;Hi 4^ .p=-1+Numltl:

ere'rrr vaaccu,,nrtoercre c,ct jtii it.,

rzr, doi, trci, patru.

.H#,:#tE#*##T{{#:::";#:f orlLolr'ffi tr,lf ffiHffiid;b}#i$;'ffffil*.wr;i*ffi r{{!:t,3,-.^"t(,ncri F,:#,tr,#ig"T##j:1tr::;"#j$:;i:#f:K;}i}q#$ ##i:#j?19#tr*j 33

F Accstc cxetcilii, crtc sc vot efcctua pc tind cu toatc dcgetcle, sc fac timp dc citcva lcqii, plnl ce clcvul l;i va fi lnsugit atit;iaute cotcctl r miinii qll 9i oigclrile juste dc dcgeteloe Abie dupl cc obscrvlm d dcgctclc sc migd ugot 9i indcpendcnt, folosim roadcle accstei gimnastici pcotru dntetul h pian. Acum urmcazl momenhrl ccl mai important: elcrul e'a alzprz)nu/ szr.nn/la pian. Profcsorul va ataca tffe suoetul /a-, Dupl ce I-a inuerupt, va cere elevului 1i iaagireqc accst srmct cit mai eract, nu numai sub raportul fuillinii ci 9i sub raportul coloritului, ^dicd il tiDtbrrhi. Agczind minr clevului pc pian lo giouta potrivitl, il punem str incerce rcaliqeqcgi el rccst suaa, aplsarca orin ' 'Dsld clepei respective. atac,'ptofesorulva intreba pc elev drcl sunetul emis ^ s\it\at exad agacum gi l-a inchipuit, sru aldel, mai aspru sau mai moalc, cyentual mai strident sau mai estompat, fIrI culoare. Elcvul vr 6 r sunet lncuralat sl cfectuezenoi incerdti: acesteavor fi din ce ia ce mai reugite dacl igi va corecta felul dc rtacarc clepci, rcalizind tstfe) in,riwa suactului tcspcctiv. Pcntru a reugi pe depl.in, i se va atlta cl cstc ncvoie dc o o*cntrarc foete puteraid I atutli.i ardilive prec'lm { de co rolul pctmlncnt tl fchld cum I ru t de fiecere datl sunenrl emis. Vom lua apoi pe dnd ti altc autretc,cu al c&or numc elcl'ul se va familiariza treptat, gi dlm clcvului ca priml lccgic eccst de iaaginzn a wr wat (ca tdric 1i ctkarc) $ rcaliXarcalu p:f.n tsftt. Dupl clteve leqpr metgcm rni dcpertc, cednd clevului sl incerce a-$ iuagioa sunctul crre se glrcttc fn imcdiate vecinltate (rr seu a) cu cel pc cete l-r euzit mai lnrinte (do).11 puncm sIJ clnre la pir.o, lnacbinduJ epoi dad cste la fel cu crl pc care gi l-e imaginat. Dacl nu este cract acela, atunci clcvul sc vr stldui sl giJ imagineze mai cocct, lncerchd din nou sIl reelizcze la pian:

rntnr dletpt?l

rn?na gfagi[ 232 Iettr inctr un elt exetcijiu

penttu atacsl alhnatfu

t doul sunetc ittt)tcittafui

mina drelptl

mlne stitrgtr

Pentru a putea legt cele doud,suoete(adici pentru a face ca si nu se audtr ffecares\net prea,ilolol, ca exccugirsl fle mri cmtiad), vom aveagriil sl nu ridicim degerul 1 de pe clapi decit in clipa clnd dcgenrl 2 a atacat clapa urmltoare. Exercigiilevot continua mai mult timp in fclul acesta,anrenind concomitent gi urechea.Cclc pantu :rst-reoamcntul urcchii vor constitui o p€rmanentlprcocuparca clevului g.iln lecgiilev.iitoa{e.lnffc tirnp, vom continua cu girrrrartio ndd ^ degetelot.

CINTATULCU AMBELEMIINI Este bine ca tintrrul pranist str-gi obignurasclochiul chiar de la lnccput cu ambclc portttive. DupI cum am mai arltat, portrtivul dc sus servegtepentru mina dreaptl, adictrpentru sunetelcmri Inalte, irr cel dc jos pentru mina stingl, adictr pentru sunetelernai gravc-

Portativ gcneral

34

Acestc crcrcilii, quc sc vor dcctua pe. rind cu toatc dcgctclc, sc fac timp de citcvr lcc;ii, plnl cc dcvul iti ve 6 lnsugit etit ginuta corcctl a mlinii clt 9i migcttilc iust€ dc dcgctelor. Abie dupl cc observlm d dcgctcle sc rnigd ugot gi indcpendent, folosim toadcle accstei gimnastici pcot dnt hrl h pian. Acum urmeazl momentul ccl mei impoltentt eler u! ta cinla primu / sn.nef[4 pia n. Profesorul va ataca tar'e suncnrl y'r.. Dupl cc l-a intrcrupt, va cere elevului $1i intagiwlc accst suf,ct cit mai exect, nu numai sub raPortul ladfinii d gi sub raportul coloritului, adicit oJ tinbrultai. Agczind mlne clevului pc pian in ;inuta Potriyit[, il punem str incerce rcaliqeqcgi el acesr sunct, prio aplsetea chpci rcspective, DQ! /ac, ptofesotul va iutreba pc elev dad sunetul emis ^ sutTzt,xact aga cum gi l-a inchipuit, sau e sunat aldel, mai aspru slu mai mod€, cvcntual mai strident sau mai estompat,fIrI culoare. Elcvul vr fi locuraiat sl efectuezenoi iocerdti: acesteavor i din ce in ce mai reugitedacl.igi va corecta felul dc atacarc e clapei, rcalizind zsdd ingirua sunctrtu.i rcspectiv. Pentru a reugi pe deplin, i se ve arlta cl cstc ncyoic dc o cottcc rarc forttc puternid t atcQiti atditiuc ptecum Si de controlal petmroent zl Jef xi cum I ru t de ficcerc datl suncni emis. Vom lua apoi pe dnd gi altc suaetc, cu al clror numc clevul se va familiariza tieptat, li dlm clsvrrlui ca priml lcc;ic accst de iraginare a snti ttlrr.t (c^ tdtit li c oarc) Si realiqarcalut prin tryat. Dupl clt€t"r lccgii mergcm mei dcpartc, cerigd clevului sL inccrce e-$ imagiaa suactul crie sc gtcttc fn imediate vccioltete (ra sau o) cu cel pe cete l-r auzit mai inainte 1do). \ puncm slJ clnte la pilr, lnucbinduJ epoi dad cste h fel cu ccl pc carc Ai l-a imeginat. Dacl au cste cxect acela,atunci clcvul sc vr stldui sl giJ imagileze mai corect, lncerchd din nou strl tealizcze la pian;

lnlor d3grptl

nloa sdogl 232 Iat{

incl

un elt excrci;iu

Wnttl

al4ttl

altarmliu

t dou!,

suncte

intccinatc:

rnina dreaptl

mina stiogl

Pcntru a putea hga cele dou| sunete(adict penrru a face cr si, nu se audi ffecare sunet prcr, ilolal, ca cxecugiasl fle mai cmittd), vom avet gtiil sd nu ridicim degetul ldepe clapi decit in clipa clod dcgetul 2 a atacet clapa urmltoare. Exerciliile vot continua mai mult timp in felul acesta,anrenind concomitent gi urechea.Cclc pcntru ltrtrecamentulutechii vor constitui c permanent!Prcocuparca clevu.luig.iin )eq.iiteviitoare. lntrc timp-,vom continue cu gianastica ndd ^ degetelor.

CINTATULCUAMBBLEMIINI Estc binc ca tinirul .planist str-giobignuiasctrochiul chiar de la inccput cu ambclc port.tivc. DupI cum am mai adtat, portativul de sus servette Penfu mina dreaptt, adicl pentru sunetel; mai lnaltc, irr cel de jos penru mina stingl, adicl pentru sunetelemai grar.e

Portativ gcncral

34

lfl crzul cI €levul nu ttic st lucrczc sioSur,Dlofesorul va DrecizadrcI o.orc]. ttatcdlo 3c f^c din dcgetsau din bta!.

Cintecpopulardin Transilvania LiYiu Coh.i

Sosteruto

n-r:\

t22

u

rif. --'

lo' --,e[g

nJ

-

-

-

r---{

t

stbilo

A

Po

r'rt.

n

F___--je ':

Iry

b'd-ai'

I,f,

I

,, a tenpo

P-:_:.

&

'

?P subdto

t03

Toeonelile

Tudor Ciorte.

(ciirec de .opii din (t)rij

Copild.reqte

r23

-f-

a

Pocorrr.

EXERCITII DE TRECERE A DEGETULUI 1

Cintecpopular o'eiDcrare)

1qt tal

t25 13

u

_.--:

'-:--:--/

t;

rit.

\_+ .-?-7>

(

I (

5'N;

-i;-=-

:> -4';

*'-

Lentro

p esplestn,a

r

/=---=\ '7, s

.L

1 A DEGETULUI EXER0lTllDE RITMjCA$I Dit 1'ItELritRll

1

"

--{__i-_

-+------.

+

ix

23

-a -?lt

!!t

PIpu;icauteite bolnavd Andanl e urbllo €sFessivu

tzg "-

'i -

=s

?

7--4

I07

D.Krbslcvski

130

?

i '--!:-'-'

'"1

Cintecpopular lu?d Sabirtl. l,ra.sot

F

Alteeretlo--'

Eugcrr Culrirr,l

1Q!)

l.r,

PEN'l'itUSUPRAPUNEREA EXERCITII DEGETELOR 3 $t 4 $I II'ICOVOLERoA DEGETULUI 1 SUBPALMA

l J . t r l t r l r n f a c { o : L L , : . f , r . { r d r h a o r : e l a t ( < e r e a d e g c t u l u Ln u k

pe s!l) .LJclalt( \rtr .. ..\r-l(,(.. i"\r.

.l

!'ierarul (,rrr,,.:r il tr - ij:-.re,rl,,,l

Allegro

Allcgro

l;14

.loseph Heq,ln (r?1:r8a9f I -

t

ll il n0

E,

-.-I L.'.

t ,?-

^? -

:-a- =1,-.

(

!

rl i\',,lirn',; A "rr"l""'Ilo'" ' fJi6- lJCl I

AlleEro

i !-

f

I

13;

de plutttb Marqulsolda{ilor M6rciafe

5 -------__-':-_

7

"=-=.--.

AT. 0rccianinov {1864_tgs6l

___

7-

.Andarti ro

l3s

i

e

Hora

_I Vcscitr'

140

Ghiocelul Moderato

ir {

141 1 \

lr

t l:

Exerciliupreparator

Musette Jobann SeLastian llull,

-LJ

1

i

Cintee

!t

(CLlles dc ll6la Bafi,ii

Cantabile molto rubato

i

t

i t

I ,

i,r Btnorl

1--:l--- -

-------"'-

Tudor Ciortc.

(

143 i -.-.__.-

rit. poco a:

-l

5,---

--4"5----

741

----w

rii. poco

tt7

GAMA Un iir de 'apt sunetecare ufineazAunul dupl altul, ir urcare sau in cohorire, incheindu s cu un al optul.a, €14e. c.hi diDtii, * nuhett Sari Ah inti!:iat inten9iodt studiu Lgamelorla p isn pentru .! el€vul sAlie ftai lntii rtapi,t pe .letrlentcte tchnie dt bazn dc care are Fvoi. la r.alizr€. corectl a Aa$etot: nit.dt.q i egdli,ar.a..lor.in.i d,egete, i4.a/.a latelald d d.C.trlbi 6u i bit.a,tu dt d.llara* a tun,ii dxasrla acestuineset, .l,.cuu ti r;rcu.a taterarl l b./d d b,al.lol Abia ucu urmeaza si c@6ca ui:u4l pe claviatni Dotelc ..re constituic fi
-

Ton;.d

:

Suf/atolid

-

M..I;\rtt

Treapta lV

-

St bdonrirartd

Tr€apta V

:

Donriranld

Treapta VI

:

St lrodontna"td

Treapt

-

S.B;Uld

VII

tr.tt. P/in.;?ale flind.a au fulcti@i iEport.trte h 8.m!. Trcptele I, Iv ri \' * !u6* Trephie II IU, \'I ti VII s. nutrEsc tttlt. tr.wda,. Gam w

are cinci tos'lli ti doul soitonlrri

(lnue trept te III-IV

!€ rr.Eett^ Z4ntn rr4)orl.

ri VU-VIII)

GAMADOMAJOR

TT

Gana do najor rre toate sunctele natffale.

sli'Lg;

r "9j

llmind,n ct brilul (.bri. s; facj o nl rircl' a acesrora pesre degctul urre.

cr"ikL('r'r

ir 'rccc'sr dc:.ii,iui

rr'.rrc pc sub cctelaite ::ru

pUNl,RUMI$CAREA EXERCITII pRocRBslvA

;il;1ffii.*-i:*ii,*l*:?,,.ll#iiri:.il;:, J-H;i-.r l sK;; ji:;til,,lff F,'',"'.i'"#,:;",ffi iili'r:1'ilt'rj #trffii:it!:t'Ji*

tltig;*.ffi ;tlit#idp*#i:$llii"i$i:,,'-', "t-it# At'* 4 Y,;.";;G#

Llclul

vr da arenli! Jr cg,rhar.. ;ii ctanaLrr tx{urrer

f lt9

Exerei{iipentrugane

STUDII$I PIESEIN GAMADO MAJOR KirlZ sr.ll'|rid

:--.,:-;:...t,

_=*==-t--_=-_--

120

----1t4

rl CarI CrcruY {r?9r,1857)

Allegro moderrto

lectieplictisitoare Moderat0

ot"'o" A.r.fr;uq.'i

-4.llegretto

tf

Obrtctilul utnrArit prin aest studiu este real;zar.e eSalnti tlrida a pasajelor ln iotmd de gBdn

Piesdmicl

FORMAREA GAMELOR IvIAJORE CIJDIF,ZI$I CUBEMotI ljut,r urn( tul 8trn( i lo nutor se foruLcrz.iii .rl|e 6nur Natore

',"",'ijlni::i"T#::i,{iffiiil.Hi'';1i;iitiiririili$i:i:i";i\r,llnH iu

N

at

F

-f--

rrL(,i lrarst)rre., gr,"r so/ nujrr cu o cvirltr p!rfucrA Duj suJ, drtl

*,

*i

r)rr.(1.,r^{{

1t ., ji.

a.ehrr nrodcl, obtincm sana '. nAjor.

Ylil

fr!=

TS

( , t i r n , , Lf r t ! . r j [ J , . r t r , , J L , , r I o r u t a r d x r s u n r r ( t , , . { . , , . ( e t , ! . l i u t : i t n . r p t a V d i n S a m d

,, '.:,.lll:,,,.11.1:l:, o '.lnJ,rdr rur,.((.ncud,,ro,n(/ .crr.u\rrr,x\ rr {l pi .. ,, r, ,. ,, .r,.,,,,,r u .ri 0 , , ,r , , , , ,a n , n , r o , . , ' ' ,1",i 1r u. /' ,,(,u, J, ,rcu/,,.sJer n i n , \ r , i . : r . r r c . r ad ^ .s a t . ; . t , ^ i . , . ,r . . , ' ) l l ' : l .l i lrri,,ltri', r (rr,fl,,, ,,, d(zi o l,(rcD exl,j!(sri nluct. Nar pla\tie. I , i D i n t a a g u i r c al e t r & o r d u r i l o r .

t23

Aartlrlad

gau

& il..ior,

obsesld

cn €E este fo'dl4t!

din dolrt khdao

un.

'lenacatd2

El€ au,aceuili ltructura iLin pun.l de vedere.l orinduirii tonffilor 9i s€mitonurilo!. Intre cele doun t ttatr ron l,r'mul terracord pomett€ de la toricA, i.r ar doiies de la dominatrti_ r 8ameror ndiore orlkzi *Jace, cua,3g' ardt t !,.i !u6, din cvirtr .^^., aa'ca I lll:,r,"ll-.1yJ'l: Frrcctd r! cvirtlper_ '((a D'n 'nraorurre de tetra.orduri ir sensul ca ttracordul 3uFrior al Ssmei pt ..&nt€ devioe t4rs;rd qame, ,d€rio. al crre umeazl .

htraco,dutI

,^-^,,1*t*

"

put"

tn l otdioo succesiunii tonurilor ti a r€mitorurilor, fol*i'

,. .Tt!u,.pl!nl,d ss.la do oujor c1l p.tru r.€pt ri. coborh{ cu ur sEitor {ri r.tuii

lri

!u!, voe obtin

s$ete att r.t.

(co iti.zi.ru

Sarni /a Dajo., cu 6odirir

oa ,otr.,

cu st

l.nur.

F ,.ji

T,f #,,;i";:r?Hili

se succ,ddir \\a,tn lerfecr h cvdtd Ftfectr: /,, ,i t.ffit. tu b.]|ot. ta b.6ot.

GAMASOLMAJOR

STUI]I $I PIESEIN GAMASOLMAJOR

149

Joc rontiuesc

_-=----_T'-

at r a,a

r S.M.Maikapar

Allc€;ro Ea norl tr:oPl)o

a-

,-

(!!6i-19rjq)-_ -

----

2.-<---'.a

\-..--/:

8:poco rall.

:-

--

tia,

-

I;,tLegqt:saju1cere are deasupraci&a 8, urmati d€ o l;nie Punctati, se va cinta cu a |tn'd 'nai txt'

I I

||

Jocbulgdresc S.0brelenov

r52

.EEE

d---'-L/

T

I

rit. r-TTII

o---w

----

----7

tu

GAMAFA MAJOR

Studiu

153

)

Potrtr a obtnlc .litit.Ltc )i .cili|rtc i', 'n,nrr.a (leg.telor, se ra errrs! ]a i!{e!ut intt un tehpo nai ra., um:rindu * pn.izic n, articuldtu. d.{(t.lor. rpoi s. vr trece treptat l^ tempo{l iu;tial.

126

---_-|

GAMELEMINORE tu!at1r.. Canele care se fomeazn p. iteapta vI a Eamelor lniror. se nln)esc f4ft bihor. sat ptu n,tunt.t ,; ,w.lodn. Gitule birore s! pEziDti sub lrci islJ..te: lttr,ak. Ganu dino.e nafqal: colfide aceleari sudete ca r, 6ana Drlori a cni('i reltrliva .sr(. Cama Eihore amroric6 are teapta VII atterat;suitor {*nstbila). fornnrdu r h accst fel un int istrl d. $.undn lDlritn lntr treptele VI ii vll. este nbDtici cu rrt\r Gama minor; melodid are tre])tele vI r' vII altet3tc s11itor, i:r \1rczre, iir in.oborn. Din acste trei vadaDte ale qadelor n,i!o(.

cea dlar toloslti

(ste galq

nn,orl

atmon,cl.

GAMALA MINOR Relativa 8ar&i do nrajor estc galr

l. rntuor.

Ganra1amtlor afm0nlc

STUDII$I PIESElw CRml LA MIN0R Melodie

154

-f--

t29

f

{

t

,r-

Johrnn PUlipp Kirnbergcr (1721- 1783)

155

-----.-----

II I

GAMAMI MINOR sclativa tamei r'l

este 8am

,!

nrloi

Ganraml rtinor arlll0tIlr I

II

]n N

V

t',l

w

\1[

1dt1

s rll s

Amintiridin corildrie

<,>

t,

t3l

l'

l L

GAMARE MINOR Relativa gamei /a Dajor ste gana /, Diror.

re ninor armonic Gama I

l u w v l!-l.t ru

1-T

Aria Andatrtitro

Henry Purcel (16591695)

;r

EXERCITIICUMIINILEALTERNATIVE Carl Czerny ( r79l 185?)

Molto alleg.etto

159

r-ii

f

a =

f

' --i ?-'

EXERCITi{RITMICE AIlegt'ettu

r crorg Friedrich Haeodel (l 6 8 t t ? 5 9 )

160

'..1?

{)arl C,zeny (l?91 1857)

I til

PEDALA *.lll',*0," tEitd pr€l(nsi.ea $hetelor...ora le imprimr o.antabirftatr sporit, ri o mai nar€ basrli. .,. .",.d11i t'n,brar'1. vr'n roru3'rea.pedale'nota rau acotdul cintat continun sI $rc chia. ti dupn c" degetelea! prr&it cEp;h .te.at., atik lrene.it piciorul aFasl ?edrb Pedalizareasolicite diu lartea pianisttrlui o atelrie ti o lr6izie de6ebit6, independenraritmicl a picioaretor prRum ti coltrot(l auditiv rl dai conc{lt at. pentru ca et€,at se-ri dei *"na d._la i"!."put d. Dodjii.rrite d! ttEbru e atar pri! pedelizare. E x ^ . c r l , r l . d c p e d a , i r a r er . l o r l n f ? I E r d r { r j d - E I . \ a l I ' e b u ' r , r ! i i h " u - k , x e o a z i h r h t t a e e i c ; o \ r i p e p e a l a l l c n l . i i o l r r e h u i d d, r f i € b i ! , es p r i l i n i r p p p o J c a i a r r a l p i p i , i u r u t u id p t hd r j p . p e a a l d t D r i m p u l e r c c u l r . r P r c ' ^ r u !ra r : I l n t r rl r ' h a n e n l u c o n ' l a (ct u p p d d l J. b r a ' : i a l ! a ! i r i a d l U o a D d s e . D u p a c u m i ! c l , , r d r u ll r p r - n s " u r n t r e t r e r n d r p < n d e h trri , ! i l o , r r " d - 8 , i c l o , r o r + s , i l a j n v n l a r . a p e d a t e i tr.bure sA * !.aitc^\,, idel{td.6ti /ila'.d.omplet{ in actiolat€a piciorultri tatn de nig.area degitelor pe cl._ De(Eandatd, vorn lnlrta trei noduri de p€dalizare: l. P.daLa ima|af,d. care * aplic{ concomftert crl atacul neturui. 2. P.tlala At thtiniel., care s Glorette in special clnd se cere sA fie unite o serie de acorduri sau seete al .aror legato ou s-ar putea .€aliza dumri .u deaet€le Pedala* va.tibera im€diat dupe e a fos! luar lcordut urmltor. cse cste coosolidat (u o noLrdDedrliz"re - 3. Palala rhco?a , i, .are Fd.la se apsa sineopar ln 8ene.al, 1aped.rlizare,nonetrtul elibera;i pedalei ;ste tor atit de ioportant ca ri acelaat apisA'ii, ite ae€a erscitiile dr pedaljzares. ror iace .u atertie ri pr.(-izie in a'rbele Eiscei

Exerei{iipregdtitoare

|-=r-

r-rv

:-

.*-

l

135

.)i

L]

t_J

LI

r j

LJL

!,1

ABd.ntiDo

L,l

!

j,,

,r L

,,_l LJ

L

_l

r

I L,- l

L-
Ultin'rl

exerciliu s€ va exe.uta Dsi intli tn acordu.i cu pedalizlre.

L

Carl Czerny ( l79r-r85?)

163

egualm

I

'4ft

,C

tvv

ly7

tr

v t "v t

_L

t3

1a

y

"! -r L,,_

y t

{ LL__.1

lo,^E i

!

ti

?/

F,

i) )

MI$CAREA LATERALAA BRATULUI A.F GoedicLe ( 1 8 7 :- 1 9 5 ? l

164

13?

DESPRE ACORDURI aau.'e

Tr.i str nrai tuulte slnete cinrate simutta! constitlie un adod Acorddl care s fornE4t con,pune din tieptele I, ttl ti \'.

Exerci{iipentrupregdtirea acordurilor lentru atacul rotelor duble sau al acordurilor, poritia ninrii * pr.,setestr diMinte.

I

p. tonica unei

;

3 .--'_

--_'--\

I Oi)

II

--''/.

::;--E ----:: .'--+--.i

=--,-_l

Fi---i:tr.ts

:

--]:

, ilg

ilII$CARIDE COORDONARE Studii Corueliu6Curlirt (1820'r-9 01)

l l.r"

I(iu

i r " f i s I " n . , t m i i n : r i o - r , r . .d c a L - .

169

DESPRE ARPEGII Sunetele oui ecord ctnt4te succesiv constrtt e u' 4/prgtr. Lb realiarea aryeaiilo! cor'ibuie aitebratul cu o nitc?r€ ondulatod€.

i;

Aceste a4reSii e vor secut:l nodelul dir ae& IL

;n toat! to@li6tjl€,

hp.eunn

cu tnma res?ectivl la douA niini

(]a oct3vr),

l4l

F, \,

Arpegiilungi .]ioderalo

t7u

,.-i'

la hcqut. a44giile se !'r s:!.i;r sub lorutr de :r.i.jai. cu .ltc.ur.J bratebi. Dupr obrnrer€ in&pcDdeDlel ilr hi,;.,..f,!e^dlltibtilI a bbrelo!, * r! rrEdri h dsfa5rarea ary!€iiior rcalizarea.galitetii i! tteer.! de la.

Philipp imanuel tsacl, 1 r ; 1 . , I ' ; i l l )l

.3:

, .1 k-,

2 :, 1) ?.

,' -

-*e-

P

gxglcifii cu diferitefornrule tehnice Mu?io CleDeoti ( 1752- 1832)

172

3-r

I{J

,

i I

I

t ' L. realizrrca a.estui studiu est€ necqart supl€tea ir mirarea alrenutiva a b.atelor.

EXERCITIICUMI$CARE DE ROTIRE . . EErcitiile c@ umcs, se ere
!

.

Iesg, """

1',,.r,

I

';:::Z- 6==+

115 .:,t JA

I

i

Johann Ncpomukllumnel ( 1 7 7 8- 1 8 3 7 )

Moderelo

i

r

t

| /.)

DEI MASURA Ciocodo

I-sdislau Miillcr 1,r

2a 1

l€rrpo

'fdranui vesel liureri 5r:irurnanr r 1 a t 01 8 6 6 1

-Lllegro

,4f

Y

La cxe.utar.a srnL.,,!i(,i r srdn.rlo, briiul jo:, ci $ tuf diq tjan

l r r l r L i : - . i ,r t , ' , i _ ' j , i h . .

i,i.Ji5i,,,i sr1,rr.!e

, {'aticA

{ic sus i[

14t'

BRATULUI DEPLASAREA !]XERCITIUPENTRU 5.M. Mail'rPar (rB6?- i9381

lc6gicri,sLuo

d

r-

il

DESPRE ORNAMENTE Onancntele sint dote sr1 8.t1pu!i de qot€ care cottribuie la inpodobirea urot sunete de b&' ale unci tui hul€ exPeivitate Ele * inJrca pri! ,cnrnesPac'ale$u lrin n61' r'ri* mai 'nirunt 6.lodii, ihptuutindule decit cele.are conD@ m(lodil propriu.zisi Ortrocnteh ;u 3u o valoari ptop'ie in nlsun resp.ctiva, ci preiau din vtt@rea rctei 1tu8, carc sint i.ris''

4__:c--

ffi ,1ry

Mo/dalel. Gtulaul)

A

r"lql * l,sasl1} prin:

AV q\9 #--*-

.llenuet )loderato

Johrrr Selxsriar ltar.L , t a , r ;- , ? ; 0 ) )--:r

r:=a

177

tuJ esii{9stty

.ij

-" --- :-

,,,-___

2t':#

:::1:-..-,

- !-aa

.

\Iordcnttl r.itl {r.cei {ti'rdu-$. la s.curdr surrl.ari srii. dcisuD'a ru d.(lc:ubrul

!rr'r rrpidA r t.ei s{n(rr i,v.rii.L'.c Lr $ietlrl n,iiiri Ci,il )r re!.nirl pritcipal n,rft!lui

i : , , f l ) t i : r 1 , ' 1 , : . i . i ! r rd r h ( a i , c t u l p r i n . i ! 3 1 , b r c sunfti: nrini.,rldui rslr rlt.rat, a..nltntul *

t19

lt'lcnucr$RtB sruDIUlN SALTURI cu MIINILE Felix Le Couppey

usrr r88?)

msl

5l'rin ralt * inl€l€se deplsa..d hiinilor la distante mari. AceastAdeplasarese fece ctr o mitcare arcuitn. ConJinind-formule !arirte de arpegLi.acestsrudiu urmarctte, pe 1ir8! realiar€a arpegiilot propriu-zis, obtisupi.t€r In nrtcarea bratetnr.

LEGATO l{enuet Jean I'hllilpr Ranreau 0683 li64)

179

_tl

''. .)t +-t

-,t

-

a

i

.

.

.

4

:t

'

.

.

r->-

7 1g t5l

i

Meludie

Andrntino

180

?:

Robert Schunann {t8t0 1856)

T _

A-

-----.--.-

STUDII$i EXERCITII TEHNICE

31

" t53

\i 'tr

li

_-....--

183

4l

CALITATEAUNEIBUNEEXECUTII O rcalizerc pianirtici supcriorri ccre din prrtcr intcrprctului o scric dc condigii, printrc clr. sonont2raatr Prlcrr2. C d{ilc (e,ute unui sulet in cr..utia nuiclll sinr Jrrnu4.. t.tdd, l4klta, it ttatd, ,la irit./,d, ktit tta ri $lsa"!.. Penta cuccrirc. lic€lrciadiDtrc rc.stc c.Litlf in pertc, pirnisrul rrc mult dc lucru, nrli .lcs mult dc dtrl,r. Odatt stlpin pc clc, €l trcl,uic sl €ontinuc rI muncc$cl cu atcnJir incordltl pcntru Un sunct frunros este plin dc crprcsic,de profunzimc,dc conrirtcntl ti dc vibtri.. Un sunct oricit d. subtil, d. nobit 9i d. crtifcht ar li, poscdl in lc€trtj timp {t.. rc forld. Dc 1cc€r,sun.tul trcbuic sr aib, ar?/qar., st 6c plin 9i rotund, adicl rozor. Caiitetea cca nui de s.emt ti calc sc poate dczvolta mult piin stutli\\ ctr. .aloralid ttq. , d:rcL rcct numluc cxpresifl p€ c2rc o observlm -- ti calc nc incint6. im.di.t in rria mrrilor virtuozi. De ascnrenc.,sc poatc dezvolrr la clcv 9i ^cc..gradalitr irtcnsjtltii sunctului,dc l^ !r, ti.ti itto dclicrt, pinl h ^c.l J0 t i^tluntror c. imprcsioncul ltir dc rdinc. Pcotru eccrrtr trcbui. ncrplnt cducrd ur.che., Fccum si Dutetcada concentnra I cLcvului. O rltl cond&ic a uoci sonorittli frumoasecst. qalitakd. Ac. st^ inscanrd, md intii, r putce cxc cnr^rcteqal..d dwntd. Nici o notl sru grup de notc nu ttebuic.I !c rudl timp mri lndclungerdcclt rltclc de rce€ati vrloare. Tot prin eccst tcrmcn se intclcgc ti cgdiilta ln inl,nila/.d s'Jn ti\i. EE li|'.rc in dxrata norclor se oblinc prjntr-o mirctrc .XaD^ d.get lor; cr crtc in funqic dc un zntrc' nrm€ntsist.nrrtic.loegrlitlt€r io v.lolrc. notcloi provinc din t.tig,rdrld s \r dir, [prr url.i 6dqc.tii cgrlc r Egalitatca in itkttil4h sc ol'linc prirft-o Pr.si|tt .lald p. 6cc te clapr. Sigurrnla cxecuti€i sc crpltl printt.un studiu indelungrt qi congtiinoos. Excrsrtultrebuic flcut cu rlMllc ti diagostcdc muncl, dcorrccc tchnicr sc doblndcarcnumri prin(r-omund sus(inutIii sist.m.tid in cursd. rai dc:iic. Ee sc citriSr prs cu prs, inc€tul cu inc.tul, 2scn)cncr unui edi6ciu,in care 6cctc clrlmida .st. zgczrtt ti cimcntrtl unr cite unl, dc La temclic pinl Lr rcopcflt. Cu cit edi6ciuLve li mai mrre, cu ltit ba2l trebuic sI 6c md solidl. Jincrn si mai sublinicnr cl frumurclcr sonorl, strlluaircr r.hnicI, inrcnsitatcl ;i dinam::: sunatalotnu trcbuic privitc numai ca rimplc dcprindcri tchnicc -'tchnica nu ffcbuic niciodrtl sI fi9 91 scop i1 3inc-ci_c: deprindert oriisliee'de exccule.'fotul trcbuic pur in slujbe cxprcsivitigii, a crprimlrii conginutului muziel.

Cumse studiazf, ln rnr piaaului,A.tstudii di!.i|//'Et, suslinurcti mcrodic o.g.niz.rc, chi ti rdcnrul ccl md put€rnic e sorrit I nu-ti puter dczvolta cali(atile. Nulnd pdntr-un srudiu ptrt.ttr,tl/, pianistul ili dcrvoltl sc'lsibilirlFle zftisricc cu crrc vr purct 3ctirr ceiemd vrrirte nurntc dc unci picsc muaicde, insugindu-ti in rcchji rimp d.pritarlih i6todr. oc€cslt. pcn, tru e\ecut!.crei corcctl, Deprinderca un(,r ftitctri corccr. sc fo.mc zl in .nrcul tup.ta.ihr. Pentru ,ccr!r. nu cst. lnsl 3uticientlcrnti!1t€aci cdirater muncii, adicl /r/r/ cum sc ltudirrl GnditiA pnn.illl.l r dob;ndi i unc; tehnici inpecrbile crt. trr.4r ciot^tului ti tor..ritrdir,. milr:trilot. !,rcrcriuletlLure inrr-ull nrod neglijcnr il pLrnpc elcv ln pdrncjdh de e-ti insuti unclc dcptinderi gtcyitc. Rellizar€ldiverselor plgbleme tchnicc sc fecc ptin r.ilclli, ,ataftlt 9j simplc, crrc nu obo&tc.

lii

Scopulantr(.arncDtuiuicoostl jn g?rrul tl dxtatdt;. Incetul cu incetul se poarc spori 9i rumtrul oreloi dc excrsatc.Mobilir.rc| fo4€lor dc crtc dispune elevul se fece 1n nd trcptat - *ezsta estc o lege fiziologicl fundemcntell - 9i nu ln mod pripit sru ex.8erat. Ur anumit ritm d€ rnuncl, p€ care il considerln cel mai favorebil pcntru put€re individu.lll r muocii ficclrui €lev in pffte, ft€buie respcctatcu strictefe. Orice exagcrarc seu srlt violcat in munctt duce la o dimin,-rarcl rteotiej, elevul nemajputindu-seconcentri asupraprobl.mclo! rnuzicalc;tndr&catul muacii sc.de rep.d. ti, in locul clxrhrlii fi al puccrii cu inrintc, .plrc o s.nzrfic dc cpuiarcAburul dc cxcrciiu rmilatetal poate ducc It o t tani
156

r€zukrt€lor obtinute in domeniul ps,hol(,giei€xper'm.ntrle, s-r dovcdir ci primelc tnlprcsi, itnin c€l ,Dai puternic intiplritc. O interytetareneconform!, plinr dc grcFli, chirr drcl ,cester sint Lrhcrnrrinlttutat., rr putca s! reapar, sub jnflucnfr unei emolii, tocmai cind pianistulsc el'l) pc estredede cooccrt. r ritrnului si a digitltjct, nu putem ci,nsrdlra Cir timp €xistl grcacli sub lapo ul c$ctidtii 3un€tLrlui, cr lcrnxm!, cupr inlii dc studiereNunraicind c)cvulrcupcptc sl cinr! corectsr curglt(r, putenrjt.ccl. r migcarcr,rcvenind insl din cind in .iild La ccr inifirll sru la o mit.rlc nrar ntodcnt, Prc.esn| dc.ttt.ndti(are a milclflLor crplit cu rimpul o impo'trnrl tot mai mrtc, in stDsul cr LLrin.r lcugcttc sI eri€cutc/c/)tic ^orclc flrl o conccntrercdc rmlnunt r ltcnlicj. ,\ceasti rutonarizdrc se otrlr.e prin cxcrcilii repctatc,astfcl incit funcli;r dcgctcloi sc crc.rzl ftrl c. pianislul sl mai fic prcocuplt dc !erlizarcerchnici a 6ec;rci mitctri in paie. llina trebuie sl'ti oblinl lccl r\rbmlflsn lin, c. rezultatal .dlciljri tehnicc, al gindiriiti il voinleicre ,rr. rrllsticc(|Lir!tL t,ht, KkrntL '] carcil crr..,.rizcrzi pc adc!rrarul rL,
?lBsJalrunBJnlBJalllulp u8lalnJIUAd0S0Id

I VXINY

T Cucul lll.{r.tao -st

Ieggieto

- t -1E-'.-

=

1 ,i

I 2

_i

_"r*

4l

JosephHrydn

or

tl'?

.

(113a2 Y!\

D. C. el l'ine

peu veche Varialiurri melodie franeezi WolfseoqA-ordeurMozrrt

Alle6ro

-'t-

AI

1--

-

i

n"oi"t"-

v&r. I

i ,,2:

9al

r

Var.ll

C

a

!

t

t

q'ti

B

s

,r

Ql

r+:-rl1:-

s

g

n

r;: FF

.l

"

a/_}:

1

11\

t_\

5

I

i-7.--.

I I :

I

2

124

Var.III

"'lt

.

,D

,-:

k,

din.

--

. f-r -fr< 5-1

_

_

| ? I

- J-: l-,

--r -------E-i--z--i------t-

':!

:t'' ,

th Je^ /eut6/.n oJ .

f

.J,/ I

\z-l I

\3,

M J€A

-!

z _q-ri rJPllP 'r lr:

i-,

'irl

t

9-8

Suriatini Lud*i6 van Bectioren (l?i0 r8t?)

Allotro asaai 4

t-t ? i 'r:

5

,;.

2

1

..-

':,_--p .----'-----=.\ :? , -+

i

| (qffi

24

|-''.....'-'+at

i=;-

5-;-'.'-.-....----

- ;'7-=---'-

___:--

11,

,-':, -:t

?

I-i'. ^.T;r

' tt

l . --- ,

i +:i:

l6r'

Primadurere Atrdrnte

.lobod Sohulrla ( r8l0- 1856)

poco piu lento

---------]-

z

1

n9;

dl

f

<-1t

ah*

+

2

212

Cintectrist C6sar Frerck ) 0822.1890

I

I

I

1 I I

t' I

Andautino Areo l!er:igrnrirn

-if .a;i;Ti6 ."':t-------

1rt

=----

'----:-

l7i

7='-=--.:-,-=---:-:'-=

blt*t

r iompo tom

\f

,<--:------=:

qt

t

tt

Dans

j l)miui Sostakovici Allegr€tto

l

$ii]

-t

:;-qt

-

.;

l--.ri

;._;

i:

I

Marit Moderato

Scrghei Proliofier {r891r9s2)

1--

?a.,

l

I J'

'Miniaturi (Caittul l)

VI

-:

-xt-

?

*t

- -------.1:-\-''''.>

*t

-X

,f --:T-

f,r

6fl

)

Fa,Mari{0... Srb;n v. Itrrgo;

l)a

tJ!

|

)0!

I h) r

ffi

I ln serinciob (Di, 'Pok

(.J. *:l

Fi lozn€", Cai€tul ll

Mihail Jora

Inl

\t

\,+

!J

'J

'4,

\_.t

-\_

Peginduri

,,I'uze ri Potn. . ca,etul tl

{Dir

Morlerat {.1 , ao)

Mihail Jora

IF t# 'i/-

papu Dansul $rl Allcgro comodo

+L13^->

I

2

2

:', '!

$+.

,'

u..---..- z,-l

s2

a

-aa; t

bf.-.----I

d

It

3L

fitL

tt

tt

ry

rE3

Allegro

Filip Ladr ( r89{ 1936)

/

.-->-

--..=i--,2

<:-

Jocpopular Alma Correa-lonescu

Allegrerro

Cintecpopular Andaate

lha

Comca-Ionoscu

r

alou€c ?Itr?C'aJOuIuI Is AJ0[?Itr ?crlsltroJc

II VXSNV

)

7

I GAMELEMAJORE $I MINORE zr ar{l "l t'

)Jr!t.)

I

I tl

lJ$-l!dJ/l

t 2e s 1z

1l

RDl\t\ton

24"-r2"-J

N

I

rit

5

tl t\t^.r0R

1512"

rr i

t

l!tttt

I

Ii 235

2

)24

r ==i

1rr,r:r

u)i r{IxoR

I

1s

: i:

tzg

zr

1i

-.ri:

ir vAJo

tl

-E-

EI

i

4l

I

{

I e z ro ,

i*itit"T

'c.-asiu

.*',;"triU

)

ur,\ll{ r rtu

r ze2

E.=-:+...-.1-ttt

. ----.=

:T=t :l' q--r 'l

qr

r

F;;

r;:

I

I

a,

,la

- t a;

ffil

a t-.4

t"#1,

otrh trJ

as,-ireI?'.c

-i

; it:

/

iltr i,

:ai-,

-:

d;T--?i

I

tiTl

i

'

I t

uq

I I

ffir''

i

cIPotsr{

,

uo A { Ilt

Filf icfqr

uofYr$os

'a,

t

I

lsa

r , 1 rI q . ,

)t!a)

REbM

la

4

cl

"3

5: 5j ^a

l1i !.-----.!

4612e)J".,."

I

x

r PA T NOR

tJ I lql I -lrl'r211,

uelodic

r tll I

J!==!

xrb

rtJlllllr

a ,I 1 r , "

l1) a==4.

a{, lUrNOn

t'

lu,lil

1 ) !!

6

,4

1l:L

at

a

!irt

191

v'.

J2

]J

11 1

la

RE MNOn/

I I

nelodic(

GAMACROMATICA 1a

3r

3191

3

sr

l3r

! J t i1

a t

2 3r

3

-Frx rnrl "t),,i i',i rffit hriN r 3t 1.a z, I rp. I

zorsi

r

2

I I

I

CUPRINSTIL 3 a

Prefat{ la edilia III Pretalt )a editia I PARTEA TEORETICA

7 Cit€va noliuoi an.tomie ri fizioloSice n.c€sar. unui pi.nist lvtertetusul pienisiului miiuii L I a ii;;. p i a n . ;."i.;;; M i t c a r e a-ri"ii E l c r c i t i i p r e l i m i n a r et A t e p i a-.n . r,.iip"i"i c o r p u t u iilt i a n l i n i i T r o u t a corPslur l1auta Deplerea Etinii ti atezereaei P€ claviattrrA de i'o.ie a nuzicri Notiun' elemenrare

ll

;"1"r";

t7 l9 2l :

PARTEA PRAcTIcA

3i}

Ercrcilii de ciii!. e notelor Cintatrl cu ambele mlini

u

38 14 42 44 1A {} 50 52

Diezul, bemolul Si becarul Armura Legato de duratA Exercilii cu lrlna firatl Exercilii cu dlna liberl Migcrri de coordonare Migcareaparalell la dtavl Sexte ti decifre par.l€le

60 8l

CoDducerea iDdependeDt6 a voc'lor

Er€lcitii

G aote punct{te

T.iotetul M{sura d€ I

68 €8 @ 70

Scmnelede nuantaa Schinberea po,itiei dlinii Schi6bar€a ileg€telor pe ..e&ti (t.p6

Eterc4ri peDtru .srdul ar!€giat E elcitii pteparatoarep€ntru bobilitate

degetelor.Migcareal.t rrla a detetului I

.u 'ote duble Ei.'ctii E R r c i l i ' p e n t r u d e p l a s a r em a ii,'ii sllnti Exer.itii p€ntru supapurer.i degetelor3 tr 4 9i in.ovoier.a d.8.tului I subpalml

77 82 86 86 87 9l

s2 I0l 100

_."

7r

Gana Cama do rnojor Ererci,ri penlrtr rditcare, pr%resivA Iomarea samelor majore cu di.zi ti cu bemoli

ll8 119 123

tu

tza ta

I3I 132 133 l3,l

Cdur n n,ilor E\.r(ilir cu oii(ile rltt'n,.tite Ptdala Irl$arca lateralt a bratului Dcspr. acorduri igcnri de [email protected]€ Despre oqFrii Errrcilii cu ni$.re dr roti.c lrlsura de i Eleicitii p.otru depl.tss.cabralultri

l3lt tg7 l3a . . l.l0 l{l 141 146 l,|a

S i d d i ui r : r l t u r ' ' u n i i , " l ( h t r u ( r ) J ' c Studii ri erercihi tehric calitat;a urei irune execulii Cnm sc studiazl

l4a 150 153

I

I

ANEXA I din lite.atnh rri\ersaU

I 159

i

ANI'XA II G.rcle najore )i Dirorc. Ganh cronrati.A

:

':i

nr. rr? ro tnoii16orctiq tdxri,

187

I

Celc doun portative siot unit€ intre clc prinrl-o linie vcrricalede leg.irure,impreurl cu o anladd. 1^ realitlte, ponadvul accsta,ntrmitpottdti! !tn.. , esrede I I linn. In prlcricr io5r lnlo & I' nrtu se slpt\n1i, deolreceun grup de prea multe linii ar incurcalbtlte mult cirirea norclo!. Aceastt linie mijlocie se dauAi nlJrtl,.i./a n'raic, drr se iolocuieye cu o linie scurti ( li,ie ! Lllift'nla/d s^D djatitodft ) , d.\ri,na|,r n .ei da' (" t!4 Exerciliitecaft drmerz, ne dau nnpresixci lucrinr cu ambeler.iini in\ftttti; in rcalirlte, miinilc at rrrzt4 dar arenliase incorJc^z\ d,olahnd pcntru.mlndoui poftatilelc in .celati timp. Abia mai tirziD vool lucrr cu sunete loair. iet"ltai. P€nt.u stioulara elcvului, inccpeorc\tci^ret fllDdi\".t. Deotreceanbi/"trl (cxtcnsjuncr) cinlccului lomincsc dcpigegred'irta, )inta melodict o ud in?,t|i intre cele doue mi'ni. Avem Sriji ca la fiecaree\er ciliu sn 6xlm pozitia core(tr a nriiniL )i 5r urmlrim rcspecrtreadtqidlt.i ntdtcar..

., ndrsib linpk se imp fi ln dti 1i trei tirpi, i^( cel. .aD'& - in idlrr timpi. MlsuB in cl.e Ar "rzlr numtr{rn 1-2-:l-4 rrc 4 timpi ti o insentnlm cu l. Cifra dc sus ne rratl clli ti,"pi ^r. mtsura, dcci /i/ trebuic sl numtulm, i1r cifn dc ios - unitricr d€ misuil, .dicl tuloarco\\$ui iimpl. Aceastt vdoarc cste Pdtrinta. Mrsutt aceast. estc o ndrtni .ark?tkl. Excrci$ilc care urmczzl cuprind mlsuri de 4 timpi.

(

o1

f

Y€€-

r

-fr-l

FF{

i+T

.-.=

.J

{ B

3!

Excrciliile rcest€ati cclc uhtrtoarc s€ vot ciota cD degete robdedar nu rigide; digitrlia vi fi ceaindicatl, cvitlodu-sc la bc€put fo(osiier dcgetelor I ti 5, $c.rstr pentru o lnai bun! frxrrc a miiui.

3

3

Pcouu r clota corect, cl€vlLl treb'rie sr se dcprindl a-y contrcla netea nird/ih 1i try v. mcmoriza de h irccput ioatc acestc exercitii.

I TdE

pE L @

6u patr

rkr

doiuo.

ri..

.oopu,.

d. ruto&r

rad

, d,< tcict

n' d/',

35

{'

I

e

.)

D

? cs& o mlsutl simPl! ti cuPdnde 2 tir,?ii E itate de mls[fi

Mtslrrl dcci:1-2.

csre?dtihta.

Vom oumrra

8

incepind ctr cxercigiileurmitoare, vom intrebuinp ri desetul 1, Folosirealui justi are o 1 sc ptezint: Puljn nrre impoirrnl: in tchnic: pirnisrici.Prir: felul curn estc alcituiri nrina, rJcg,etul oblic sr susnncmina in cchilibru. Mi:care: rleeetului I trcbuie sr lie elastici, naturali, cici cca m.ri mici incordare a sa ar purca provosr crisprrcamiinii 1i a bragului,dar 9i moliciunealui ar putea,dirirna" mina.

, ln ..d

nu & ol

In .okr.

dplit

6kL.

!p&rE

lnr.bui.te!. di

ddu&.

pinr

h

dLr'.ol

!n .:...jlilc

sdrurui

nd.'.

I ro lnkebuinF

@dsui! p. rlduri,

snn"L

.prc . .h'tnui

c

p..*

**"

p. .lcv cu et

I :@

dod..n..

In !p!(nt p. d.'l

'.

tltdd

r.d d..i3u

i

crle o mlsurl ri;//., ti cupri

c 3 rr'lr/; trnirarerdc nrlsurt cstelt

?za. Vom nurutra:

Excrcliul dc nlri sus sc cintl pifl, L br. /. t.ptili', dupt cr.c fi rcpctd de l^ c pLt, dar numai pinr la nr:surilc insemnrte cu cifir 1, cr; ft !dt, ttccirid;4e d;r,tt i" ."t. in""-""t" cu cifn 2. Mtsurile in;mnatc cn cifrr I s€ numcacrrlid dtc (< p'irnt o.d ') ilr cclc inscmnate cu cttrz 2 - *anda votta (
EXERCITIICUNOTELEINVATATN PINAACUM

ffiffi ,

taaltzi

Atengic.le poide cor€cri e dcgctclor 1 9i 5, pcntru q lcgiture dintrc sunctc si sc po:r: In coodrt[

bunc.

miinii, degctcle1-5 fiind considerrtcca doi stilpi l*.t. , sustrncrc :or..juta le consolidarce Oe e :xc,rfjpi bolFl prlmct.

I I

.-{

r LEGATO DESPRE

I DuDl cum jn vorbire s( formeize sihbe ri cuvirre din lirere, tot rstfel in muzica rrr.4/t sc conslituic ^ t mici .au mri ntrJr; (dotiw sav mi iniu, lrar ',I?J'ah), fotmind "'itdti n'lodh' i itni"' l" c a ",,t*i rc'clerqeorxanicuncledealtelc'[|evultrebuieftcutslin{elel8td€lalnceP-utc.mLrzcrDuestenumat de diferi(e inrltimi t, durare ci un ,h d. ,ritttli dctodr. ^eind o exprcsieproprie. Penrru ,. ri, a.i,*i. * ,'i".* s*p".i sonore sI 6e Line inlrntuite {L 'd .'.tgd inroc,];.aica vo'bir€a, r"Nkh "'ni vnl 'oMt 'of I s ar dezmembra' li chtarc b*ai; drc) nu se Procedeaztastfel. Iinia melodict

I

i

12

r.r

_\.-j_

\--

Accst fel de r cintr s€ indici ie prin cuvlntul italien L8ar0, 6c pti^tt-:dfr aft, mai scutt s^u mai lung (clnd imbdtiierzl notcle intrcgului pasai).

Accste oicse sc vor cinta 9i cu vocea, epoi vor fi scrisc din mcmorie dc citrc cl.v' Accat mod dc lucru dczvolti atcntia sr memoria elevului, eiutindul in acelagitimp 9r la crcarca autometismclor vizualc, audrdvc ai mncmotchnice (dc mcmorizare). De asc-cn.a, etcrcigrle manuale Yor tilde la sPontaneitate9i precizie, rcproducind astfel cu ex&titatc t€xtul muzicd.

I !,

15

Vom $ai continua citva tinp cu ascmenel cxc'cilii ln cetc mdodir est. tcplttiz4tl l^ fio,J dlfirreliz o conccottatc dcoscbitl c r/ttlt i, o rcsPectuc h ccle doul miini. Arind in vcdere cI rctst proccddr tid$I ir
-J+

.J

16 4**

/'s

l-.;I)

+

i:)*

/^?

?

i)*

3g

li

a)

l7 i

.2

Rosrul excrciiiilor de pinl rcum csrc eccle de r-l dcptude pc.tev c! Fr.,lcna, citifta nthtor, intorate.. rl rx.cuana lot b pirn. Elcvul vr invlF F disalad 6;rc rcesie exercign,-
2

DESPRE MELODIE

Profesorulva cxpliceele'ului ci oricc mclodiesinph producer(ceati inp.csie ca ii cum et 6 foftntl din don^ per|j: o intl'bar, (fraa rntecedeflt ) ,i ln nirj)"l! (fraza consccvert,), Elcvul se vr convingc ugor cind i s€ vor cirra exempl€lcufinttoarc:

i

--

F.----i

a *r

fraza anlecedenli

f,

t

fft2a ransecvanld

f

t [f :

rl

il

t 20{

l{ I

f-!=E!.

1

a)

2l

I L

--ytts*l'e tn procesulnotmal d ereoltici - (.re nu poztc 6 dtul dccit cel taz^r pe n'toda ad;ti( Asdcl, rr&rra d.,.d;; ii;; indisorubl rcgrtc di i,.si,,ih n"iuh sugctttc dc ,rr'z succcsiuniinotelor. ttebuic cr. iopul sl pidoa de-nnui in'ti'i drAiti'. carc, h rlDdul lor, vor producc nar""ra* "i7;,i,.le degerelor' uotoar. liih

I

DIEZUL,BEMOLUL $I BECARUL Inlltimca sunetelorpoete 6 urcrtl sru coboritl cn \n t.nitan prio lntrcbuingrea vnor !. nt d. dlt.ralic s D d.tid.rli, scds€ inriDter lor. Di.?r (fl) lidid i,llltimer notei (inaintea clrcil este put cu un semiton. tvhal'l (1) ,aboad inlllimea norei cu un semi.on. ln.$s/ (E) .nlLad et cr\tl diezului sa,r al b.molului, arntind cl roir utmeazll a se irtoni 1.1inl\imez Efettul accidenilor s€ menine lsuprl tr,not notelor de acceagiintlgirne dia cuprhsul unei mlsuri. Ifl mlsd.1 urmiroare, rccidenfi trebuie scriyidio nou s n i. amled<,icu riutorul onui ,r.r'/.

22

qa

al

,,(1-E;,

,'? -?*

? ?

i.S.Arenski lSBt-t900

%

o---

u

'-:--::---l

25

Cintecpopularronlinesc

26t

I

l3

t

ARMUBA lJncle m.lodii -dup{ clm vom vedea- au scriti mii mulfi.ccidenli h rki.' Totalitrte, accsto.semnedc alt€ralie die
Cintecpopularrominesc (prclucrarc)

27

-)-> a)

^, a"'-

.-

_>\

a)

^r .---l-

--..-...--=--\

l

Ilct alit !, lclitt L lh.ie rot dn

'in'J ht ctit/n, dar in ordine inren,l de.it dieii, adici ti,ni,h,r.,

29

Prin repetatcasistcmrticba acestorexcrcidi,clcvul dobindcgte,cu tirnpul, dcprinderilemotorrc ncccgre pentru a lucra mii ripedc ti ftrI grefcti. Dupt citva timp, dcget€le se vor irdr;lt^ atl,nat 6ptc cbpcle rcsp.ctivc, mi:L-i'ile pi:.nistului dcvcnind in h*c rnesuri /,.f.x,.

30

LETiATO DBDURAI'A Cind nrtilDiD)d:ul suncle dc a,..ai iar\i,n lcgrre ,u un /., nu,j I ,1,(r.,u, se nr.i cilrrt, dcgetul r.i,niDiod pc clapn rtrr flmp cir dtaaag eeledour n,{c /, .d J,.. .\1,"t ctr t" k4,,, sc nnntette kgato dt

Melodiepopuhri

3l

.F

-+?l

EXERCITIICUDOUANOTELOVITESIMULTAN

,\_

El \lrl, va lnyzl^ ?c diaalard toate accsteexcrcitii. Prof€sotul va continur sil ajute pe elev l. nurDlr.t, Pentru c. accsta s?1- poatd conccn$a intrea$ atenlie asupr. mitclrilor degetelo!.

33

----..

u

47

rI

t

=-e=E

W' ( a) ,(

.o

I

-::::_J=

:]L

Con.on)itcot t u t u l , r a d r i t / , i , p r n l i s o r i , l \ : r i r d i c x c l e v u l n i , , i c l . cxercitii pentru .litcrt et hr.lul'i Prin icersti nrct(d

dc iucrLr, ;i mai rlcs prio excrciJii sistcolaticc li ragionale,se ufutcazl foatte mulc

EXERCITIICUMINAFIXATA

AcLsrec\er.,tii, dc n,rrc in,porhl'F ptntru dobiddircx.xa

ibilitdlii l'.ganmklordin articulaliilc frlen-

l'i\'rn) dcgetelc,ftrn sl sunc, Pc clapclc coresPunzit.,atenotclor din Pamnteze,rdincin.lu-l€ cit si ti'indule rot tir.)pnl n ti{c|/e, c{ crccPfia a.clora carc lucrcazl Anr ltzur ct degctclesc nunrerotcrziPrin cifrcic1,2,3' 4, 5, incefild cu dcgetulnurc llinr rtninc tot tinpul Lanittitt,inch€ietut! f,)rrte clasticl, evitiddu-scoricc sfo4are. Mitcddle dcgcrrl,lf rrcbuic si ffe Zlrr, rtminird bt rlml| fe.tatt it1 nrod natural. Degctelese mitcl rlot & h kld {dtn rrrnuhtiN hretacirpo-filangiaDi)cD erccPli. degetulli :mrc care, neavird dccit doui fahngc, ?ntrcodtl la a,r)(.lrilcsrlc tj pc pri,nul oicr3crrpian.Dcci, h pirn, n,i;cro degctului draresc cxccqtndin articuhtjr 62Qorrrctacffpiantr. Cu o clipr inaintc de ^ 21.c < ,nt>, degctul libcr se li(licn cu o milcdc fo.tre rrPidl pinl lj rilclul de cca 5 cnr. de und€. io monrcrtul cidd rostin
Prin urmrre, ne rfltrn in tzlz, stci ritgrtc ,t|cdri afthitr gi nu e uoeie clte ar cuPthde doui fazc: una d€ ridic.r€ 9i elta de lovite. Aceste exerclii se vor cinta cn d.Bete ratidt dar nr.r dgide. Prin executareaIor corectl, deSet€lc vot ctplt^ Jorld 9i i'1d,?eidrt!d. Notel€ cuprinsc i^trc barrle dc ftpetitie trebtie repetate. Accstc exercilii .e frc ziliic, pinl ce dcgctcle de degetclcveone. Iucr€azi utor Ei i,td'?N"dent lo cazul cind s-ar prduce !rco 'lislaft a degetului sau I antcbntului, e\ercillilc tfrbri' t rct*!t., l.tl acum exercilii asemln?ltorrepentru mina stingn:

ln .rrcitiil. uoriror. lu..st schi.,t rd d4.t lo. t buic .lErurd cu n!i1 cir do'r J.3d., lbuhc d.gcrlc /,rn&u. Fccizic. /4irer l.tn clc dout A.i!rc2.tntutitd oii.un {.ri:n,t'la t dcs.t ot t ti2 @Btnui. t, irt!, mr t. Piin6,!l rcbui.3f i5r 6!tj, (a blcalc urci b.bnf.), d.s.t , tn €nsul.i i clipl .ind uoul .lin dca*c {iogc dlP,, 6bLli $ ridid i. 6od rro,/

T€lc drgddc *

vor tilis

r, /'/, ahrinrci

* po.luc;,,j,/&,

& iund t

tnnr,

cxetcilii tehnice vot continua chj gi in anii urmntori, deoztccc tbaia rjutotul unor astfel de ex€rc4ii zilnice.

dobi"di/n nw

t9 I

EXERCITIICUMINALIBEBA ll,2itir c('..ctl ! niinii ii imprimi 2.ea.fotm^ tubdnd,.n pi.l\ f^l^ag| nr.htd iai cd.ldtc c.m id n(ccrsi Unic (h exhEirn ). DcActcle 4 ti 5 sint utor tr2se spre interior, contribuind ll1 fclul ec.lte cr mlae s:i fic Dai bombrti. Ercrciliilc carc urnrczi sc fac cu un sunct potrivir ca i-ot€flsitatc ti cgrl FoEu 6cc.rc Dotl, Sc impun? i) mrrc pruderti sPrca nu sc producecunvz lrco .i!ptt. z d.gaelor seu I aatcbcr;ului. Dcgetele vor 6lrir.. arlktlik, d^t $.t r c.idea in €xlgedri. li.l€ se nriici dc lz ba4a, ,stfel cum lm arltt le prg. 48 Miycrree t inccput vr 6 foart€ modcr|d.

EXERCITIITBHNII]E DININCHEIETURA MIINII Din cele invltrte pinl acunr,observenrci, tr afari d€ muocl muscular!r b!ct.b, Dn rol imPortent il mi ^re ri ni"z irnpreunncu bra!'t. P3nstrl trcbuic, prin urmare, sl dobindersci o fcxiklitdlc |i l" atti< HardgehaA') ccte !n mtre antreDanenr. culrprfe rcestot segmirte. lndeoschi o t. dlid nii'i' ( Ob3crvltrlcI niFlrile mai pronun!.lc din incheictun miinii ii r umlrului ru fost jntmduse in Practie incc0rtorului nunui i^ tKA i7a/at(.^ o gin\n:stici), &.i tolosirc" Io. .oncrcta in n2tcrillul muzj.2l studi,t Pin: rcam. Abia mai tirziu se pot folosi, in unelc exen(ii, miqclri al. miinii sru dc bhtului, incurajind pe clev sr inc€rce drci picselc sunl lrni binc prin utiliz.rez accstor migcln. Se nui fto, face yi alte crercipi prcltnrinare: Se 4rzl nim i^ poi\rc r$EaA, cu degetele fixatc pe clapelc pimuiui. Pe timpul intii, ridicim nina de ios in sus din rniculala purnnului, pe timpul rl doilea o coborim incct. Pentn 1evit. ii8idiur[a mi; drilor, .cesrel se .fectucazl in modul urmZtor: CiDd oilt1 se ridid, cotul s. d.piitcazi pufio de .orp fubd!.li' btatulni), d€sc.ndd n tc d. vt.o l0'. ln momcntul cind minr coboari, cotul se vi rprcph dh nou .le cory kddktk). Accste excrcilii constituie un mtrcrum.nt cu bunc rezuttate pcntru suplclea articulagiilot.

4,

4;-

$F-

rf-

]]l

DEPLASAREA BRA'iULUr

r\nr vnzrt ci nruncl pe ctre o ccrc misdrilor rrcbuic si 6e confoni cu caDicit4ealor. Ciod e nevoie dr o rNl' niai ol1rc, ne folosim de miicarcz anrcL'rafutu,;cind e ncloie.te inipare mii micr, recurgem " puremic, nu n€ vom folosi la $ri9cnflrcmiinii, ginind bragulLini;tit. Cind rrcbuiesn producemun smct foarte de fifl4'iilc Nrci alc deget€lorci dc forla mugchilormari, cate pun tn fnigere iirghia biatului sru l rntc-

OADEITEA LIBERAA BRATULUISI A MIINII

tlrcrcigiul carc urmcui, si r,entru Nai tirziu:

cnp'iuind

A,hi ,lotc, uJi.:r folosind do',i dlg.t

dcoda/d, poate 6 Esar

MI$CARI D!l 000RD0NARFI

Cdttil.ntL .et s\lnct mai pline, mei sonor€. ilinr yi vlrful degctclor tr.hui. sI simtl c! cistl o l.glrurl strinst inuc pian ti deget. S€ vl cintl cu bnNl libcr, c! degetel€ bin€ infond:tc in cl.pl, cul€gind imprcsia cr;i cind sunetelese ptoduc in fundul clzpei. Bragul va iolerveni cu o n',Ljcrrc dne.\t, la&aA, spr€r rorunji sunetul9i al face mai lluntric. De lsti dzti, muncl musculad a degctclorc mr.i mid. Greutatea brrjului vr 6 repaitizati in fnod eg pe fi.clI€ dcget; iacheietun miinii vr 6 ccvr arei mobih, &t (irt r-i ':argcta ondulaliilc,

W

CINTATUL IN ENSII,ISLU.MI$CAREA CONTRARA preparator Exercifiu .

Frrze consecuenti

53

r

t.

i

cu tonul fundimentel /,:

1,a,rp.,,.,t,.,t ics.i dc n,aj sus se face cu ajutorul imaginitiei rudirive.

6tl

MI$CAREA PARALELALA OCTAVA Exerci{iupreparator

S. sc lucrezc conc.nftar. riji.,.xl, pornind n.reu de la

litd/tz s\tnctuhi, tar $ cu miinric scparate.

I t I

I I

i

38

:

J ; i

I

I

PARALELE SEXTE$I DECIME

Anglaise d(r.i D.Richnr(l

40

.)

4

,-

Elclul nu trebuiesr uite niciod.tl d o bunl poz4ie I corpului, a L,ia{elor,a miitulot ti a Jeg. relor, pre.umti un rrJ., corect,imprcun! cu o merc prccizic I mlsurii, fotmeazabzze rnei bunc exccuJii. 57

german Cintecpopular I (pr.luc12r.)

4l

cest c;nrcc arc formi

de /,?d ,"i

(a b a)

EXERCITIIDELEGATO Am vlzut cI notclc care coistit!\e rn natir, o Iravd n@tald szt Dn Pldj kb"ie ce trebuic sI sc ludt irllnfuitc slu fItI nici o intreftrpet€ intre ele, se-cinil biat. Am ^At^r cI acest lucru s€ indid ffe p!in' italian lcgato, 6e pinrt En aft c rc imbr),lise^zl tort€ aceste suncte. Rctmintim cI pentru a cinta cuvintul bpro.hi9lul se tini /,Dcr,cu inch€i€turl mirni, .Art,rr' \i ptlli^ ridiztd. DegeRleireburebjte aPasatePr claPl gisc vor spr;jrni brnc pe ele, in r)! fel cr minr 9r viJul degetelorsl simm cr li cum x ei
o tchnicr md e\eteriv.i. '

--a--..2 -aT+t-F7ffi

Accstc crcrcigii dc schimbarc I doui dqgctc pc acccei chp'i sin! foartc folositorc Pcotru cintatul lepalo. Elcvut trcbuic si rcalizczc lccst lucru firi nici o sforpre, spriiioindu-sc Pc cl2Pl numxi atit cit ctc ncccslr sDrca nu ocrmjtc,rccsrciasi sc ridicc. El va ,,umbla"'*del cu dou: dcgctc pc acecagiclapi, rpoi va trccc h clapa urmitoerc, continuind mi$c:rer.

=3--7

,z-- -

'::)

'a

Jt

.a;:

4J

e)

A se er€rsa cu mii.ilc scparate.

INDEPENDENTA A VOCILOR CONDUCEREA preparator pentruindependen{a ExerciJiu ritmic[ a miinilor Migcarea alternativparalel[qi contrard

Marq /'--

,\tenrie ia calitater sunerului.

:--.

f)intecpopulargen]ian (pfeluff' r€)

47

Cintecpopularmaghiar Orelucrere)

POLIFONIA Acest tern]cn muzical lratl intrc;in, dialogind intre elc

ci iotr-o picsi muzicall pot exista rnai nlitc

imitativa Migcarea

mcl(x|i t!/dpr!!e,

(i.tc st

Canon

Canon (cu c.dcnfl UbdI)

5 ut'dnlt lat'-$n catoa la doul voci, 'ele doul mclodii tt (dupl une seq mai multc mlsufl)

Exerci{ii

(

54{ (

!^

pc rttl l' o distanll iguros Ptctistr

Piesdmici (

55{ (

EXERCITII CUNOTEPUNOTATE

Un?"rt ar.z tladte pt^ uneinot€jJ nirettc ,,a/aa,.rz cu incl o iumltatc. Vdoar€a notei:stf€l oblinutl sc n\mestc ,a/otrc bMctatd-

56

iii

r-r cu aeompanianlent Melodie

a)a

ertisricn a \rnei piese muzicalcestein funciie ti d€ seosibilitate^intetFrumuseleati e,tpresivitarea pretDlui care aduce jn iaterprctareo bo8ltje de naank. ln set\^ acestorruaDle, a..ntrl $lntir (>) te o d€os€birIimponrRti. . . Este binc ca excrsarca pieselor.si fie prcccdati de o execugc corccti ;i cxprcsivi : profcsorului. Drci prolesorul a reulit si dez"Eluii elcv\]l\\i cattlitlutul a'llsflc al prescr, xcesla sc va simf mai prcgitit in invifarea ci, invingind mai uqor greutigile exec..,,ci.

{

5e(

(

SINCOPA

D.pl^s rca amht"hi pe timpii silbj (de p( rimpii furi) s. rr.n1c\rc 'it;top,i. Accrsti deplasre are ^t. 6 t'alatft q.i nied loc ori de.kc ori lmpui tarc Gau y'r)//4 natda tintp\rl'i. t,''c. i^ .at .i t itt,l(iz/) de€itnotelc urmltor.e. Dupt cum Lcdem in exe'npLuldc maj 'us, o s i r c o p i | o 2 t c I u a n . r s t € r ef i f , r d t r , ( n

(

60{ {

Temdcu variatiuni

El€vul vr rrlra crre sinr sincopeledin uttimr varialiune. Llerul vr incerc. sa facr ti el citevl vari.iuni pe rema dara.

:++

?c

-r-J-+-::

;

L9

?9

TRIOLETUL r\nr lizut ca oriet lrloar. de notn poareIi inrpiirriti (flbdiriftl,crta unui trioler s( .,triri pijn cifii J, sctist b Dr/ac"l barci gttpdui. (.lc rrci note rI: rrjolerului rreL'Lric s! dDrcze exact cit o pttrime. l.J .itcrciriile.c unncaza!pcnlru irccput se ra nun*ra I 2 I pentru fiecareriolet (^dic[ na"tdr/"d peDr.u rrccire noii.r irupulut; rbia dupt cc €levul a prins birc ritnn,l /'/rdr, va incepesi numcre 1-2 peDtt[ ft/e d.d hto/rk din ndlur dt doi ln li.

Ilxercitiupreparirtor tdlnr/.

LlclDl !x irc(l'e pnn r t\Lnc ,rr r', t)utcrn'cc din trei in trei notc.. DUF: .c€e., vr .cccntua ln mod rrni\ /i/]4t/ t.tt., a.ltci pfl,ri n)ti a nUstr.n.

'/ci:

:

1VIASURA DI'

tl

Este o nisurt dt 2 trr]]pi (a ti nisura de:) in caF6ccare din ei €st€ lmplrfit in /rrt 2\rL /!rt4tt). | i:,tt:,,l linrf !\tc o p.t/ri,k ! p",n (rd/o-e ph.tatd). Mlsura dc j "/oana ftrnsti,imr i,, ] ;tcLgin.l 7zr;,r 1,,rn,ii .,i (ousidcr;nd grupul de trci dprnni un r,?/./ (clruil uf'r , ir nnloc-l I'arL,J.Ir\.rs.,,.,i.,,tu J(;. carc ctr|rindetrioler(. sc po.re rransformrin I n^ tn./ h hL(uc i,rrrl,)'csj \,!rjrirll cilia j d( li barNrrioletul'ri.

65

(suMivise porte ir scriem rdlDglnd

Pe lingi tcrnpo, dinamica (intensiratea)sunetclorconstituic de asemcncaun mijloc foarte viu de exprcsic muzicdi. Asdcl, sc va cxplice clcvului d tn muz-ici,emoFr sc porte carecteriz, printre aliclc, 9i printr-o intirire gradati_I suDctdor. Cind etmosfcrase c:lneazi, se cintl mei inccr. SI fcrim pianistul dc r privi o bu.iti muzicrll nurnri ce o simpli construcgiesonor:; el rrebuierjurer in Jercopcrircacondnucului ci cxprcsiv.

6(t

Elevul va copir exercitiulde mai sus, trar:sformlodul in mlsurt de !. Va aver gdjl sI .dau8e un funcr ii la p.uz^ de pltrimc.

SEMN!]LF] DE NUAN'IARE I',/,nitz/ea stn Lclor sc antl p pp

in muzicl pdn rnumitc tcnna sao pin t. ar"i irali.tti.

=- Pr"n: trcet - Picti$ir1'o : foa.n. iacet

ppp =. mei incet decir pp mf =' n.<
ff : f. i!'i"ra : to ne Arc ffi -' rmi trrc decit ff sfottat, sfotfir,d. af =. rfor<.r/o, tfo\ada: fiz .. ri"for
69

ft, I

I :

( icttcrei treprlti a int€nsitllii sonoresc norei4 prin i,pr,ril, (pre\cuftrt ./.,1.) sauprin semnul<: Slibirea rreptat, i intensitrlii se noreiz.-tie pn dn.landa lpks.t.Ett d.&r..i, fre pin dinh*tti .pr(\r'rfrr /r,/. 'ar dtair.) su Drin \emnul>

-

,

/-

?+c^

--.-

,t'-

<>

<>

^-,

?ltc

^ t?|

?tt-=>

:.-->

:--<

-<>-

><

S0HIMtsAREA POZrTrEr MllNIl

I'ozliia n,iirii se schimbn dupa mersul desntrlui mctodi.:

. r-e -

-=-

9

-r4

_

-L-

t

=-rl

I

(106t-0?8r I

L9

:.-

,'lt srllsu.rocpdtP llnrnl

F' $

La joc

69

plt A0lluAgt0LAPA ScHtMtsAREA DEGE1'EL0]i I)t circ orr * nni!,rpli sI ryem iDtr o pics{ n)uzicrll douit sN niar multc not. rcpciate, c$c brrc rrai ales intrt D)itcare npid! sI schinbtm drgercie pe 2cceaii fJapr. Aceast! suhjmbl'e tr.bujc tl(urt ru o nir.are tupidi t! elastici, de felul cutu o e&.ur{n dcpi'zirLd tn ce. Dai nar. parte trurlueFa sureuur n1ai jos se Yo. .xccutx scparat pe.tru fiec.lrc nri.I, la inceput iotr-o miqcrre r1rt, .Prcrcitiile de apoi dh ce in c. rnii reDcde.

I

Soldatiidefileaza

Cimpoiagul

7l

73

l

r Studiutehnic

t--------------.

S e \ ' a r e a l , z r o c g r l i t a t ep e r t . c r ! i n i n l e n ! i r a l c as D n c r c k ) r . A c e h t i s t u d i u ,s c . s i n n u s u r a d e c u ; a i s p r c z t c r m r : .2

72

E r c r e i l i u l r c e s L rs t \ i c i r ( x i n d i r i . i r e m a a i c r c : l , g n , 1 / a t t ' 1 ' , , - t t ' . . - , ' c u ' a r s p r r z r c i l r l r .D r r s c r L < ' : c , i o u ! $ n t o d . l e ! a ! , A A t e r r t D n \ r , t l L i - . - i l

|u

La': --

-

eF a-Ila'.ffi#e -ll iI=-IEI-

A!-

a,

! rn,,r.!,r ., .tr-! ., j !i..-. .,i!.

L.-

G-n +;;r t t 1 e 7 7 1 p' S P . o

V STACCATO Lh punci atezat da{tPra Dnei ,j,ote r.trt.a
.';, 1.,

executat Staccato din nlna

(TEMPO) DESPRE MI$CARE Grrdul de iut.r11 md mareseunuinicn io caresecinrt opiesnnrn2i.r|, sei\mcrre hn?a s^ur/1[n1t( Tenrpoulsc not€azt pffi levctu d. nirrar, i, li,tba;ta/ia"A,scrigitotdeiunl b r'nceputllfiesei. L)eoscl,rrntrcr 'TI'}IPO

RAR

l,!r[o

iart. n)arte ]ar8

Adagio Lr.lbr u Axd.ol.

rar a*zat n , a ,p d l , n , 1 ' r : : , . , r q e r 8 i f , l .t " , t r i 'i t . l € r i r

TE!1PO UODERAT rndd0rho llJJ{.rrio

lrar purin rar pot! iril, lrodera t

'lrj-\lPo ItAPra) Allegrcllo .rllog.o t irae€

repcjor repde ( .,,vesel') iute v;oi

P..!lo P(6(isiso

foade !.t)ede Lit $ p.ralr d€ ttprJ.

La acetli tcrDt.m se ma1 rdrugr yi uaelc alifcatir. ,x!ftitta/tu pt s.j: cu rfccgiunc rgirlllo rSrn ca yi curo s-u clnu con cspiessiun€ cu erpr.sre cu elar cu Ioc nxtcat (: ( cu mitcrr€,) con spiri(o J_ sp.r|,

c re modifict orrlcere., t u c.t modegto pir) mos"t, ri.oluto rch€rzardo Echerzo6o sostenuru rlnrpo t'ur'

arat. urdi

r

mcde t, polri\it rilclt glumind glulrt, triJiric

g4dos

77

F 0rnsi lnmz

Moderaio t-'-:P:::::

7t,

-:a:

=::=>^

:-=-

---.nJ:,=--

Ernst Xunr

76

Bils Rartdk

Allegretto

(138119{6)

na

6

_EEI-I

vt2 "4|..,--\

??-e-

78

J X+p (-;r

L

{ _=--_

'/

--'.

r;-

All€6r€lto !r (

i8(

p

I

Studiude legat0$i staccato alterlativ

79

Bdh 8ar['iI

I Studiutehnic Allctro

80

p

dapi _ t:arl lz?rn\ Lrr9r'1ir?)

--:=-:.=:-__

l-i:-:

p

iil

=-

-El

--

:=l=

l??.?-?

ct+.:

83

E l e v u l v a d a o a r c n r i . ( l c . s c h i r i h c e i l i r . r ( . - rr . , . l o f ; sc audt timp rnai indelunsar.lccir celirait.

njcj o ndir si nlci un grup de nore nu trebuie

llxER0rTIIPnNTItU ])EGETELOR DEPARTAREA

l

ldliusK"or.

85

i

l i

DEPA$IREA INTERVAI-.ULUI DE CVINTA Anr ci rlr pin,i xcuN pi€se compuse ounri in Linn unui inrerlrl de d'rt/i. \tom incerca si depitiN . c c r s i . i n r i n d e r . d e c , n c i n D r e f r i n D r ( l < x i nn r l r c u ' r p l f \ e . i n r r n r c . l . : n e r l j n l a s i c i D r I D ra s r f . l d e t i e s c , ron, frcc cntva etcrcitii preparatoalr. Trebujc si !-jm;r)si cu mare,rcnljc, cici e'crcifiile scflsc j y'rial', r/.(t reclrn! o grtjl deoscbiti i^ c€€a ce prilefrc r.rprctdtn ihto.,hi r dilJt,t|tr 1^tr-^derAr, 1cum nu mai arenr peotu fecare detsct o clapi inun t: ci.liecirc dlger ra trebDi si scrvelscl mai multe clipe. Pentru uturarcr mutlcii pirnisrului, auto.ul pieselor 1 iodicat h ticcarr noll digjrafia cea maj comodi. lndicrtiile aur,)rului, f'jnd czDltrtul Dnei experienle mai indclunAat., vor ii respcctatc de eler h tlhlt .,Bear . P2sriele s€rise in lrillr, l,/.gr se cind cu incheretur? n)i'.ri ]rlai ridicati, cu bra;ul tiber si liojsrit. Minl \r f cit se poxte dc nulciblli ii dc ilc\jbili, cvjtindu-se oice sfoftrrc s.ru miscrre mri violenti.

Exerci{iipreparatoare

=

E3

Exercitiipractice '" l"' aupr un plarlbinestabilit,iotr-oa'unitr form; rplicindu-se ceamii ,^lionat^nrunuti 9i " ",iurfilidtir' Andanlino

86

And.nllno

f '11 lUegrctto

88

,4 d&ntino

90

Viv a ce

9l

TEHNICA DE ACTIVITATE SPATIULUI LARGIREA DupI .t|c, d.phslm linigtit ti,z delsupr. cLvirturii, dcsciiind tn dr. PinL l^ cl^P, care urme^zl I 6 iatoutl. i4ircrrcr eieeste se fecc din ,r21, did din tntcuili^ t"dr"ltti, cetc trebuie sI rlmiot liberi.

H

'Wohlf art

s2

MARTELLATO Clnd cclc doul miini lovesc dlcrbali" citc o .ott. cltrtind tta..dra 9i d. cel. n^i multe ori i. nixArc ftpidr', s. .p'rnc c! s. .lntl ndrirUat. Gc la nartcth, sr. in lirnbr iirlirnl Inscrmnl r;rtu')

,{llegretto

Pianistultrebuie si control€zenecontenitaceastamiqcatearcuita.Dacn acestcontrol se facenu nun i pArrjcipllc. ftnibilt lt; n'at. laft ci tj c\ ^i,rto ltalilnii,ffntcareavrreu rmi bi'e 9rvl 6 rtPede insulitl cu

AC0RDULARPEGIAT HXlrlrCrTIlPENTRU

E7

I

I

Pieseirr arpegii .rrt; {'omeliu\il irlili

,{llegro

94

1

A.n Ciidick6

95

I (

Allegrcito

r3 :<:=>:l?

96

,{

'.'..-'-.--_--\

.

-<>

89

popular Cintec naghiar (prelucrar€) Alletretto

f,

ll

fift

PENTRU MOBILITATEA EXERCITIIPRI]PARATOARI' DEGF]TELOR

lateralira degetuluiI Exerci{iupentrul}li$caura Tin:^ndnrinr litreri in forrni bolrrri. la inilqirrea cotulur, degctul 1 sc va n:rsc: uror de la dreaDtrl/ \tintr ri Je h.tingr h urerptr,dc*upr.rcl;pei. tirr 'r ', rplr. Mircrrer rrehurc'j fie .rln-.rsi .d'i" cind de5tul se .uoli ri precrs;.5ev:r nun:rr.,.rnu" cind dt;crul sc t,r'esrc'.inienlrteazi laterrl in afara.

Acel.rsi exerciliu se po,rte face 9i cu rnina sprijiniti pc capacul pianuliri sau pe nu-r;. ("

\Uesrctto

rtuoIu

99

!I

I

PORTATO M^L ']trulre note 4edro ti Lgad ln/tr ./. tr. zt u. sc cinr, intr{ mioied numitl paddla. Acest fel de r rtaca notele nu .t e zL o intrct'dp.te talald in succ€siuneilor ci o leglturl mai rr.y'rrrr4 mai intimn. Penttu a cintr corcct un p^saj?art4ta, bratul intervine cu o mi$careonduhtoare, m.i rles in pp. El iti I$l grcut.tc. i^ nd e4dlp€ 6eca& nottr, in timp ce oitclrilc degerelor d€vin m.i porolite, lucrind mai lluntric, cu dte covi,:.rebtultl .ondk.t. Srrn rd prtato este mai-gteoi,mai profund, mai exprtsiv.

Cintecpopulargerman

,rrl

Cintec Moderato,

101

Mer f,isilovits

--a-r='\3 ----.'--

Andanie

102

lateralda degetului I Exerci{iupentruniScarea

Sirbi

10J

Sl nu ritan .t o Dunr drgrtrlc u)u.qzr cxr!,tui. L a . a n t i h t l r , u n d c l v c m . r c t o r c d c s u r e r . n t a r p l r r r e ,c l c o i c g a L u r i , , , . , t ( . ! p r ( r 1 \ ! , u [ , , ! u D J , D r r j u ] are un rrn ti r:rainnportrnL. Ci-!"iarLJ ,u!urdla ! n,ucgi, ,,i1ni sc \r ,,,"rJ J! pe r, .lu f,u'r' "hpr 1,c " l i b e f i r t r n u i n r a r c e b r r l " l - r - , r , i , i i j , r c i ^ - r . r u r uL , , D r u i . , j c j r i m u i . l ) r u ; J r g r r c l c i o r r i - ! , c j l l r . ] f l ( l : . t f i l a t c . D u p i t u n J d l l o < r 8 r c . . . . . ! i if . c L l f . , i , r , l ' d c l u t r , l i u n i r c \ r . i " p u t u € i L r o u , J D P r c u i : r i L L r r t u i u l L,,,trl. d( ribuuur.!. 1u, tlati.l;rplc rn]]uL 1a i[LL1;ur ;:r r' est€ in iun(lrc dc Ll'.'1.1u .L .r,r Jc !r)!. 'lo||'1 fie prca pronunl,lLc, !,rri!C rd-/" ..url. o< r'ry,ari. trcbril' rr riir !"-!c{L'tl ih ltrl E l e v u l u c b u r
lrxER0rTilcu N0TEDUBLE

Diu cintpoi

llleerctto, s'i 3

!3

raL

{4rj+:\t+-

-r-5

I!,1

108

''-

-/-

Nota cere poarti a /i'iLlt d. srpra se va lir1 iotr.gr ei vrloare li :c va cinta mai episai (< /rrlirr,).

ADrgr-e6o

(

T

?

109(

'itr-'f,1

(

ilOI {

P e F'T-:: --

I

2J2

'

ir

2tr 2

at- -'

2a2

r--J._;_---\

\.!

5

,\ndantrno

t1l

Toate crer.ilijle dc pir\; i.urn s i a u t . r n a t r z a r . l, r r \ c i r ' k , . s c l i c ( , n r i

a lutcr n '?1/rr1 c! D s u r i n t r . M c n u i z x r c . t i c s c l l ) r cu exttcrt ncl'J:,,tr,. / i / z / , " 5 x ! c u p r r n , r i n d: i n ! n ] l r !

PENTRU TERTE EXERCITIIPRF]GATITOARE

Notcle intfcgi sc vor tln! fe intrcaga krr rrloarc.

E l c v u iv a d r . r e n r t E l a . r , , , 1, , r c r r r ( r . u n c r c l , r . 9i

r l

Ac€st cxerciliu comporti miscrri libzrc din ntcl>rt:

Cintecpopularmaghiar (prelucrare)

Cintecpopular (prclucrarc) a teDpo

116

Stmnui ^. ntnlt.atuna lhDJra ),aratn ci nora deasupracrireiasc afti rrcbuielinuri cel pu;in dc doul o r r m i r m u k d c ( ' | \ r ] , r r r e s( . n . u r a t / . ; n g , r , c r J : < L r - : t r ; u . ' r r t r r . r , r l l e t - t u . .

ExERCITII PENTRU DEPLAsAREA uITT.TTT sThIcT Allegrett'o

n7

fi IL \F

Lblindi u)rctucrar.)

-<---J----/

.<>

119

t

I

0intecpopular maghiar (Ptelucrare)

I

p

B16

+

t+

bp

e

ln cazul cI elevul nu ttie si lucrez€ singur, ptofesotul va Precizr dlcl notele nat'ato sc f^c din dcgetsru din bnf.

Cintecpopulardin Transilvania Liviu Comer

122

u f______sn

\<____e

r:\-

!.

A

P ---'=

-

ca

-,

1ry subito

t03